Domnule pre∫edinte al Senatului, Domnule pre∫edinte al Camerei Deputa˛ilor,
Subsemna˛ii deputa˛i ∫i senatori men˛iona˛i Ón anex„, cu semn„turile lor personale, Ón baza prevederilor art. 95 din Constitu˛ie, formul„m urm„toarea propunere de suspendare din func˛ie a Pre∫edintelui Rom‚niei Traian B„sescu.
Dup„ doi ani de exercitare a mandatului de Pre∫edinte al Rom‚niei, domnul Traian B„sescu demonstreaz„ c„ nu se poate Óncadra Ón parametrii constitu˛ionali ai func˛iei de ∫ef de stat. Œn ace∫ti doi ani am asistat, de la cel care a jurat s„ respecte Constitu˛ia, la repetate Ónc„lc„ri ale prerogativelor sale, ale rolului pre∫edintelui de mediator Óntre puterile statului Ón vederea asigur„rii bunei func˛ion„ri a autorit„˛ilor publice, la abuzuri ∫i Ónc„lc„ri grave ale Constitu˛iei, la acte de sfidare ∫i denigrare a institu˛iilor fundamentale ale statului.
Convin∫i c„ prin aceast„ conduit„ pre∫edintele pune Ón primejdie buna func˛ionare a statului, ne vedem nevoi˛i s„ solicit„m Parlamentului, Ón conformitate cu prevederile art. 95 din Constitu˛ie, suspendarea din func˛ia de Pre∫edinte al Rom‚niei a domnului Traian B„sescu.
Pre∫edintele Traian B„sescu ∫i-a Ónceput mandatul s„u prin manifestarea repetat„ a unor tendin˛e clare de conducere autoritar„, cu dep„∫irea grav„ a limitelor constitu˛ionale, comportament incompatibil cu rolul de ∫ef al unui stat de drept, bazat pe principiile democra˛iei pluraliste, cu spiritul ∫i principiile Constitu˛iei Rom‚niei, Ón primul r‚nd cu prevederile art. 80 din Legea fundamental„.
Men˛ion„m, de la Ónceput, c„ motivele care ne-au determinat s„ ini˛iem acest demers constitu˛ional sunt fapte concrete grave de Ónc„lcare a Constitu˛iei, care au perturbat bunul mers al activit„˛ii autorit„˛ilor publice fundamentale ale statului, Parlamentul, Guvernul, justi˛ia, a altor institu˛ii publice, au discreditat autoritatea acestora, au afectat prestigiul interna˛ional al ˛„rii.
Rolul esen˛ial al Pre∫edintelui Rom‚niei este acela de a veghea la respectarea Constitu˛iei ∫i la buna func˛ionare a autorit„˛ilor publice ∫i de a exercita, Ón acest scop, func˛ia de mediere Óntre puterile statului, precum ∫i Óntre stat ∫i societate.
Pre∫edintele Traian B„sescu a demonstrat Óns„, prin Óntreaga sa activitate, prin ac˛iunile sale concrete, desf„∫urate Ón timpul celor doi ani de exercitare a mandatului, c„ are o viziune particular„ ∫i discre˛ionar„ asupra Ónaltei func˛ii ce i s-a Óncredin˛at, c„ interpreteaz„ gre∫it prevederile Constitu˛iei ∫i ale legilor ˛„rii, aplic‚ndu-le dup„ bunul s„u plac, refuz‚nd, pur ∫i simplu, s„ se pozi˛ioneze Ón cadrul principiilor de func˛ionare a statului de drept.
Dac„ textul constitu˛ional men˛ionat Ól oblig„ s„ vegheze la respectarea Constitu˛iei ∫i la buna func˛ionare a autorit„˛ilor publice ∫i s„ exercite func˛ia de mediere Óntre puterile statului, precum ∫i Óntre stat ∫i societate, atunci ∫eful statului trebuie s„ asigure, Ón primul r‚nd, cadrul de manifestare a statului de drept, separa˛ia ∫i echilibrul puterilor Ón stat.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 56/27.IV.2007
Domnul Traian B„sescu a provocat constat crize Ón raporturile dintre ∫eful statului ∫i principalele autorit„˛i publice, le-a Ónc„lcat ∫i nesocotit competen˛ele, le-a denigrat activitatea, discredit‚ndu-le autoritatea ∫i credibilitatea, a Óntre˛inut Ón permanen˛„ o atmosfer„ de instabilitate ∫i conflict.
Mai grav este c„, Ón afara acestei atitudini distructive la adresa principalelor autorit„˛i publice, cu efecte negative Ón func˛ionarea acestora, Ón func˛ionarea statului, pre∫edintele Traian B„sescu a desf„∫urat o adev„rat„ campanie de a˛‚˛are a societ„˛ii civile Ómpotriva autorit„˛ilor publice, Ón loc s„ fie un mediator Óntre segmentele societ„˛ii civile ∫i autorit„˛i.
Ac˛iunile ∫i atitudinile domnului Traian B„sescu, de multe ori jignitoare la adresa unor institu˛ii sau oameni, cu consecin˛e negative asupra acestora, influen˛area unor decizii ori a opiniei publice Ómpotriva unor institu˛ii, nu numai c„ sunt inadecvate ∫i inacceptabile pentru un ∫ef de stat Óntr-un sistem constitu˛ional democratic, dar constituie ∫i Ónc„lc„ri grave ale Constitu˛iei, Ón sensul alin. (1) al art. 95 din Constitu˛ie.
Declara˛iile domnului Traian B„sescu, care denot„ un comportament neconstitu˛ional, nu intr„ Ón sfera imunit„˛ii de opinie, reglementat„ de art. 84 alin. (2), coroborat cu art. 72 alin. (1) din Constitu˛ie.
Astfel, pe de o parte, aceste declara˛ii nu reprezint„ opinii politice exprimate Ón exercitarea mandatului, iar pe de alt„ parte, procedura suspend„rii, prev„zut„ de art. 95 din Constitu˛ie, nu presupune angajarea unei r„spunderi juridice.
De vreme ce Pre∫edintele Rom‚niei jur„ s„ respecte Constitu˛ia, este de la sine Ón˛eles c„ respectarea Constitu˛iei trebuie realizat„ de c„tre pre∫edinte ∫i prin opiniile politice exprimate.
De aici, rezult„ c„ Pre∫edintele Rom‚niei nu se poate prevala de imunitatea de opinie ∫i de dreptul fundamental reglementat de art. 30 din Constitu˛ie atunci c‚nd promoveaz„ prin comportamentul s„u politic o stare de neconstitu˛ionalitate.
Œn ceea ce prive∫te definirea no˛iunii de îfapte grave“, consider„m c„ acestea se refer„ la îacte sau ac˛iuni concrete“ ale Pre∫edintelui Rom‚niei, adic„ la faptele juridice sau de ordin politic, precum ∫i la orice fapte direct materiale, cum ar fi: interven˛ii pentru a influen˛a anumite m„suri Ón plan economic sau administrativ, blocarea circuitului unui document, ascunderea unui document, acordarea unei audien˛e, participarea f„r„ drept la o ∫edin˛„ de guvern, prin care se Óncalc„ principii sau prevederi constitu˛ionale.
Activitatea Pre∫edintelui Rom‚niei nu se poate concretiza doar prin decizii juridice obligatorii. Œn lumina celor precizate mai sus, Ón îsfera faptelor grave“, sub modalitatea îac˛iunilor concrete“, vor intra ∫i îopiniile politice“ prin care se justific„ o exercitare a mandatului contrar„ Constitu˛iei, declara˛ii ∫i atacuri, dincolo de litera Constitu˛iei, la adresa altor autorit„˛i publice sau la adresa legilor.
Pentru aprecierea gravit„˛ii faptelor imputate pre∫edintelui, a Ónc„lc„rilor Constitu˛iei, pe care le vom prezenta, consider„m c„ aceasta deriv„, Ón primul r‚nd, chiar din calitatea special„ a autorului lor, din importan˛a ∫i autoritatea func˛iei sale.
îŒnt‚iului St„t„tor al fi„rii“ nu i se poate admite nicio abatere de la lege. Œn cazul s„u, nu po˛i aprecia c„ Ónc„lcarea Constitu˛iei nu a prezentat pericol. ™eful statului trebuie s„ fie un model, Óntruc‚t gre∫elile lui pot constitui exemple negative de urmat.
Pe de alt„ parte, Ón cazul fiec„reia dintre faptele prezentate, se poate demonstra c„ acestea au avut consecin˛e grave: afectarea credibilit„˛ii unor institu˛ii de stat sau a unor demnitari publici; crearea unor st„ri de tensiune Óntre institu˛iile statului ∫i Ón cadrul acestora; blocaje institu˛ionale, sc„derea eficien˛ei ∫i randamentului activit„˛ii unor institu˛ii; pierderea Óncrederii cet„˛eanului Ón autorit„˛i; Óndep„rtarea de problemele reale ale ˛„rii ∫i ale cet„˛enilor; conturarea unei imagini externe negative a autorit„˛ilor statului ∫i a statului rom‚n Ón ansamblul s„u.
Ceea ce confer„ Óns„ o gravitate deosebit„ atitudinii ∫i ac˛iunii preziden˛iale a domnului Traian B„sescu este repetarea faptelor sale abuzive, neconstitu˛ionala sa conduit„ permanent„, care demonstreaz„ o atitudine iremediabil„, o stare funciar„ a omului Traian B„sescu.
V„ vom prezenta Ón continuare, Ón sintez„, o parte din tabloul celor mai grave fapte s„v‚r∫ite de pre∫edintele Traian B„sescu, prin care a Ónc„lcat prevederile Constitu˛iei ∫i care justific„ demararea procedurilor constitu˛ionale pentru suspendarea sa din func˛ie.
Potrivit prevederilor constitu˛ionale evocate, pluralismul politic este o condi˛ie ∫i o garan˛ie a democra˛iei constitu˛ionale, reprezent‚nd o valoare suprem„. Partidele politice contribuie la definirea ∫i exprimarea voin˛ei politice a cet„˛enilor, respect‚nd suveranitatea na˛ional„, integritatea teritorial„, ordinea de drept ∫i principiile democra˛iei.
Pre∫edintele Rom‚niei a nesocotit sau a sfidat, Ón cei doi ani de mandat, acest principiu, Ónc„lc‚nd dispozi˛iile constitu˛ionale care Ói cereau neutralitate ∫i echidistan˛„ fa˛„ de partidele politice, ca expresie fireasc„ a rolului pre∫edintelui de mediator, consacrat Ón Constitu˛ie.
Œn perioada celor doi ani de mandat, Pre∫edintele Rom‚niei a refuzat sau a neglijat s„ organizeze consult„ri cu partidele politice atunci c‚nd au existat momente tensionate sau chiar de criz„ care impuneau ac˛iuni de mediere, de consultare cu partidele parlamentare ∫i de conjugare a eforturilor pentru realizarea unor obiective na˛ionale.
Domnul Traian B„sescu a manifestat dispre˛ ∫i arogan˛„ fa˛„ de partidele politice, nelimit‚ndu-se la aprecieri, eventual, la critici, apel‚nd la denigr„ri ∫i etichet„ri jignitoare, indiferent c„ acestea erau din opozi˛ie sau de la putere, cu excep˛ia propriului s„u partid, Partidul Democrat, pe care Ól protejeaz„, sus˛ine ∫i conduce Ón mod vizibil.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 56/27.IV.2007
— Œnc„lcarea principiului autonomiei parlamentare ∫i a prevederilor art. 64 din Constitu˛ie.
Sfid‚nd Constitu˛ia ˛„rii, precum ∫i institu˛ia Parlamentului, la pu˛ine zile dup„ instalarea Guvernului T„riceanu, domnul Traian B„sescu a solicitat majorit„˛ii parlamentare, creat„ de Domnia Sa, revocarea pre∫edin˛ilor celor dou„ Camere ale Parlamentului.
Domnia Sa nu s-a limitat doar la exprimarea unor opinii politice Ón acest sens, dar a ∫i solicitat grupurilor parlamentare ale coali˛iei majoritare s„ modifice Regulamentele celor dou„ Camere ∫i s„ introduc„ prevederi privind posibilitatea revoc„rii pre∫edin˛ilor, dincolo de litera ∫i spiritul Constitu˛iei.
Demersurile Pre∫edintelui Rom‚niei s-au materializat Óntr-un complex de ac˛iuni, Óndemnuri, solu˛ii, diligen˛e ∫i chiar amenin˛„ri pentru realizarea revoc„rii. Prin aceste demersuri, Ón care s-a implicat direct, efectiv ∫i public, Pre∫edintele Rom‚niei a determinat, practic, blocarea Parlamentului timp de dou„ sesiuni parlamentare, din februarie p‚n„ Ón noiembrie 2005, cu dezbateri sterile, Ón afara cadrului regulamentar, ∫i cu adoptarea unor solu˛ii neconstitu˛ionale, Óntr-o atmosfer„ de total„ adversitate.
Œn afara acestui aspect, care demonstreaz„ gravele urm„ri ale ac˛iunii pre∫edintelui, trebuie subliniat ∫i faptul c„ atmosfera de tensiune, neÓncredere ∫i adversitate ∫i-a pus amprenta nu numai asupra modului Ón care s-a desf„∫urat activitatea Parlamentului Ón primele dou„ sesiuni, dar ∫i asupra raporturilor acestuia cu Executivul.
— Œnc„lcarea prevederilor art. 89 din Constitu˛ie.
Pre∫edintele Traian B„sescu a Ónc„lcat grav prevederile art. 89 din Constitu˛ie cu privire la dizolvarea Parlamentului ∫i la rolul pre∫edin˛ilor Camerelor ∫i al liderilor grupurilor parlamentare.
Œnc„ din prim„vara anului 2005, Pre∫edintele Rom‚niei i-a solicitat prim-ministrului s„-∫i depun„ demisia ∫i a desf„∫urat numeroase ac˛iuni politice pentru a determina demisia Guvernului, Ónt‚lniri cu liderii politici ai Alian˛ei D.A., presiuni publice asupra prim-ministrului, presiuni publice asupra P.N.L., ca principal partid al Alian˛ei D.A., care ∫i-a asumat formarea Guvernului etc., care s„ duc„ la dizolvarea Parlamentului ∫i la alegeri anticipate.
Œn realitate, dizolvarea Parlamentului de c„tre Pre∫edintele Rom‚niei este posibil„ numai Ón caz de criz„ politic„ profund„, dup„ ce s-au epuizat cele 60 de zile de la demisia Guvernului ∫i dup„ ce, Ón acest interval, au fost respinse dou„ solicit„ri de Ónvestitur„.
A∫adar, de∫i nu exista o criz„ guvernamental„, pre∫edintele Ói solicita, Ón mod neconstitu˛ional, prim-ministrului s„ demisioneze, de∫i pe parcursul anilor 2005 ∫i 2006 Guvernul T„riceanu s-a bucurat de sus˛inere parlamentar„, reu∫ind s„ promoveze majoritatea actelor normative propuse.
Pe de alt„ parte, sarcinile care st„teau Ón fa˛a ˛„rii la Ónceputul mandatului noii puteri instalate Ón Rom‚nia impuneau stabilitate politic„ ∫i mult„ concentrare ∫i concertare a tuturor for˛elor politice pentru finalizarea obiectivelor europene, integrarea Ón Uniunea European„, Ón special.
Pozi˛ia pre∫edintelui Traian B„sescu a fost contrar„ rolului constructiv de sf„tuitor ∫i moderator dat de Constitu˛ie Pre∫edintelui Rom‚niei.
Œn realitate, domnul Traian B„sescu urm„rea crearea unui moment prielnic electoral pentru partidul al c„rui pre∫edinte a fost ∫i pe care Ól sus˛ine deschis Ón continuare. De altfel, ac˛iunile ∫i interven˛iile sale publice au dat dovad„ de partizanat politic constant Ón favoarea Partidului Democrat, fapt ce l-a determinat pe Ónsu∫i primul-ministru s„-l acuze public c„ se comport„ ca ∫i cum ar fi pre∫edintele acestuia.
Pre∫edintele Traian B„sescu a Ónc„lcat prevederile articolului men˛ionat din Constitu˛ie cu privire la numirea de c„tre Parlament a directorilor serviciilor de informa˛ii ∫i exercitarea controlului asupra activit„˛ii acestora de c„tre Parlament, precum ∫i a principiului separa˛iei puterilor, prev„zut Ón art. 1 alin. (4) din Constitu˛ie.
Œn vara anului 2006, Ón mod abuziv, pre∫edintele Traian B„sescu a solicitat public ∫i a Óntreprins ac˛iuni concrete, prin care i-a obligat pe directorii serviciilor de informa˛ii s„-∫i prezinte demisia. De precizat c„ la acea dat„ ∫i-a Ónaintat demisia Pre∫edintelui ∫i ∫eful unui departament din cadrul Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor, de∫i acesta avea raporturi ierarhice exclusiv cu ministrul ∫i, eventual, cu prim-ministrul.
Pre∫edintele Rom‚niei a Ónc„lcat at‚t prevederile Constitu˛iei, c‚t ∫i dispozi˛iile legilor de organizare ∫i func˛ionare a acestora, Óntruc‚t directorii serviciilor de informa˛ii se g„sesc Óntr-o rela˛ie direct„ cu Parlamentul, care Ói nume∫te, Ón ∫edin˛„ comun„, ∫i, pe cale de consecin˛„, este singurul care poate primi ∫i aproba demisiile Ónaintate, potrivit principiului simetriei actelor juridice.
La acea dat„, Pre∫edintele Rom‚niei nu numai c„ a Óntreprins ac˛iuni prin care i-a determinat pe ∫efii serviciilor de informa˛ii s„ demisioneze, dar le-a ∫i aprobat demisiile, prin rezolu˛iile puse pe cererile formulate, pe care le-a trimis astfel Parlamentului, pentru îa lua act“ de hot„r‚rile sale. Apoi, Ón mod nelegal ∫i neconstitu˛ional, a numit directori interimari la conducerea acestora, de∫i legea nu prevedea acest lucru, ∫i a amenin˛at Parlamentul c„ nu va propune al˛i directori p‚n„ c‚nd acesta nu va aproba pachetul legislativ privind serviciile de informa˛ii ∫i siguran˛„ na˛ional„, elaborat de Pre∫edin˛ie.
— Œnc„lcarea prevederilor art. 74 din Constitu˛ie.
Pre∫edintele Traian B„sescu a nesocotit prevederile articolului men˛ionat din Constitu˛ie, arog‚ndu-∫i de la sine dreptul la ini˛iativ„ legislativ„, mai mult, implic‚nd Ón aceast„ procedur„ subiecte de drept lipsite ∫i ele de dreptul la ini˛iativ„ legislativ„, respectiv Consiliul Suprem de Ap„rare a fi„rii ∫i serviciile de informa˛ii.
Œn acest sens, pre∫edintele, erij‚ndu-se Ón ini˛iator legislativ, a promovat un pachet de legi referitoare la serviciile de informa˛ii ale statului ∫i la siguran˛a na˛ional„ Ón general, pun‚nd Guvernul Ón fa˛a unui fapt Ómplinit ∫i solicit‚ndu-i prim-ministrului s„ trimit„ ini˛iativa legislativ„, sub acea form„, Parlamentului.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 56/27.IV.2007
Œn plus, ne˛in‚nd cont de principiul transparen˛ei activit„˛ii de legiferare, pre∫edintele a luat m„sura secretiz„rii îpachetului“, f„r„ a fi ∫i aici competent.
Ini˛iativa legislativ„ Ón acest domeniu specific a fost preluat„ de Guvern, potrivit art. 74 alin. (1) din Constitu˛ie, care a solicitat apoi, Ón mod legal, avizul C.S.A.T., dar, Ón mod absolut nejustificat, a fost respins„ de pre∫edinte ∫i de C.S.A.T.
Faptele pre∫edintelui sunt deosebit de grave, pentru c„ ele urm„reau nu numai asumarea abuziv„ a dreptului la ini˛iativ„ legislativ„ consacrat de Constitu˛ie doar Guvernului, senatorilor, deputa˛ilor ∫i cet„˛enilor, dar, Ón fapt, ∫i realizarea unei reglement„ri a sistemului de siguran˛„ na˛ional„ ∫i a serviciilor de informa˛ii dup„ propria-i concep˛ie, pentru a-∫i asigura controlul asupra acestora.
Potrivit prevederilor art. 102 alin. (1) din Constitu˛ie, Guvernul este cel care, potrivit Programului s„u de guvernare acceptat de Parlament, asigur„ realizarea politicii interne ∫i externe a ˛„rii ∫i exercit„ conducerea general„ a administra˛iei publice.
Textul art. 107 alin. (1) precizeaz„ f„r„ echivoc — citez: îPrimul-ministru conduce Guvernul ∫i coordoneaz„ activitatea membrilor acestuia, respect‚nd atribu˛iile ce le revin“.
Pre∫edintele Traian B„sescu, Ón mod repetat, a Óncercat ∫i, de multe ori, a reu∫it s„ se a∫eze deasupra Guvernului, s„ se substituie acestuia, subordon‚ndu-∫i direct ministere ∫i mini∫tri sau Ónfiin˛‚nd la Cotroceni organisme ad-hoc, paralele cu organele administrative legale ∫i constitu˛ionale.
Traian B„sescu a prezentat cu privire la multe probleme ∫i momente esen˛iale ale guvern„rii propriului s„u program, inclusiv cu privire la integrare ∫i la perioada postintegrare, ca ∫i cum ar avea un plan propriu de dezvoltare a ˛„rii.
Œnc„ de la instalarea sa ca pre∫edinte, Traian B„sescu ∫i-a dezv„luit inten˛ia de a-∫i subordona Guvernul ∫i celelalte institu˛ii ale statului, c„rora le-a dat un termen de 6 luni pentru a-∫i proba eficien˛a, fapt„ prin ea Óns„∫i abuziv„ ∫i neconstitu˛ional„.
Guvernul ∫i prim-ministrul au fost considera˛i simple unelte ascult„toare ale sale, fiind apreciate, dup„ caz, c‚nd cele mai performante din istoria postrevolu˛ionar„, c‚nd mediocre. La primele semne de independen˛„ ∫i autonomie, prim-ministrul a devenit prima ˛int„ a atacurilor sale, despre care a ajuns s„ afirme c„ Ói pare r„u pentru desemnarea sa Ón aceast„ func˛ie ∫i c„ — citez — îÓmi cer scuze poporului rom‚n“ pentru aceast„ gre∫eal„, iar Ón final, Ón februarie 2007, s„ spun„ despre prim-ministru c„ este un mare mincinos, un om care minte tot timpul.
Nu vom insista asupra suitei de aprecieri jignitoare, denigratoare, tenden˛ioase asupra Guvernului ∫i a premierului, pentru c„ acestea sunt aproape zilnice, dar trebuie subliniat c„ toate acestea au dus la pierderea credibilit„˛ii interne, a Óncrederii cet„˛enilor ∫i a investitorilor, la descurajarea membrilor Guvernului, la compromiterea imaginii externe a Rom‚niei.
— Œnc„lcarea prevederilor art. 86 din Constitu˛ie.
Potrivit dispozi˛iilor constitu˛ionale explicite evocate, Pre∫edintele Rom‚niei poate consulta Guvernul cu privire la probleme urgente ∫i de importan˛„ deosebit„, ceea ce subliniaz„, f„r„ echivoc, natura rela˛iilor pre∫edintelui cu Guvernul ∫i cu membrii acestuia. Cu toate acestea, domnul Traian B„sescu nu numai c„ nu s-a consultat cu Guvernul Ón probleme de o deosebit„ importan˛„ pentru ˛ar„, ac˛ion‚nd intempestiv Ón foarte multe din ini˛iativele sale, dar a ∫i ac˛ionat pentru timorarea ∫i insultarea prim-ministrului ∫i a altor membri ai Cabinetului, excluz‚ndu-i de la acest tratament pe colegii s„i de partid.
Pre∫edintele nu a consultat Guvernul Ón ac˛iunile de reprezentare a statului rom‚n la Uniunea European„, nici m„car cu prilejul sus˛inerii discursului Ón fa˛a Parlamentului European Ón luna ianuarie 2007. Œn schimb, ∫i-a permis numeroase ingerin˛e Ón activitatea unor ministere.
Astfel, de∫i a acuzat Ón numeroase ocazii Guvernul sau pe unii membri ai acestuia c„ sprijin„ ∫i se sprijin„ pe îcercuri de interese“, pe grupuri mafiote, nu a ezitat s„ intervin„ direct Ón formarea unor grupuri oligarhice din preajma sa, a Administra˛iei Preziden˛iale sau a propriului partid.
La asemenea interven˛ii deloc nevinovate ne vom referi Ón urm„toarele dou„ puncte.
— Œnc„lcarea prevederilor art. 1 alin. (5), a art. 16 alin. (1) din Constitu˛ie.
Cu toate c„ a acuzat mereu Guvernul c„ se Ónconjoar„ cu cercuri de interese, iar mini∫trii Partidului Conservator s-au bucurat de o aten˛ie special„, pre∫edintele Traian B„sescu nu s-a sfiit s„ intervin„ la fostul ministru al economiei Codru˛ ™ere∫ Ón favoarea firmei ALRO Slatina, inclusiv prin intermedierea fo∫tilor consilieri preziden˛iali Teodor Stolojan ∫i Elena Udrea, Ónc„lc‚ndu-se astfel principiile economiei de pia˛„ ∫i ale concuren˛ei, consemnate Ón art. 135 din Constitu˛ie.
— Œnc„lcarea prevederilor art. 135 alin. (1) ∫i alin. (2) lit. a) din Constitu˛ie.
Sfid‚nd din nou legea, principiile economiei de pia˛„ ∫i uit‚nd de lupta sa Ómpotriva corup˛iei, a mafiei ∫i a cercurilor de interese, a intervenit, nu prea moral ∫i legal, ∫i la propriii mini∫tri.
Astfel, cu prilejul Ónvestiturii ministrului Radu Berceanu, i-a indicat acestuia s„ reevalueze modul Ón care au acces la contractarea unor lucr„ri de investi˛ii, mai ales Ón construc˛ia de autostr„zi, investitorii autohtoni, care ar fi dezavantaja˛i. Proasp„tul ministru a schimbat caietul de sarcini la lucr„rile pentru autostrada Bucure∫ti—Pite∫ti ∫i a c‚∫tigat cine trebuia.
Or, prin aceasta s-au Ónc„lcat grav prevederile art. 135 alin. (1) ∫i alin. (2) lit. a) din Constitu˛ie, care garanteaz„ economia de pia˛„ bazat„ pe libera ini˛iativ„ ∫i concuren˛„ ∫i oblig„ statul s„ asigure libertatea comer˛ului ∫i protec˛ia concuren˛ei loiale, respectiv prevederile art. 41 referitoare la libertatea economic„ — citez: îAccesul liber al persoanei la o activitate economic„, libera ini˛iativ„ Ón exercitarea acestora Ón condi˛iile legii sunt garantate.“
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 56/27.IV.2007
C‚t prive∫te felul Ón care au privit aceast„ îrezolvare“ investitorii str„ini, nu mai coment„m aici.
Tot ca interven˛ie solitar„ ∫i discutabil„ se plaseaz„ ∫i apelul pre∫edintelui Traian B„sescu adresat Ministerului Economiei pentru Óncetinirea procesului de privatizare Ón domeniul energiei. Nu coment„m Ón substan˛„ problema privatiz„rii Ón domeniul economiei, dar relev„m Ónc„lcarea atribu˛iilor sale preziden˛iale, Ónc„lcare care i-a determinat pe speciali∫tii B„ncii Mondiale s„ califice acest demers ca fiind — citez — îneobi∫nuit“.
Œn acela∫i context se Ón∫iruie ∫i cazurile Dobre, Coco∫, îGolden Blitz“, Anghelescu ∫i multe altele.
— Œnc„lcarea prevederilor art. 87 alin. (1) din Constitu˛ie.
Potrivit art. 87 alin. (1) din Constitu˛ie, Pre∫edintele Rom‚niei poate participa la ∫edin˛ele Guvernului — citez — îÓn care se dezbat probleme de interes na˛ional privind politica extern„, ap„rarea ˛„rii, asigurarea ordinii publice ∫i, la cererea primului-ministru, Ón alte situa˛ii“. Traian B„sescu a participat de multe ori, intempestiv, la ∫edin˛ele de Guvern, f„r„ o astfel de tematic„, specul‚nd, uneori, chiar lipsa premierului din ˛ar„.
De∫i cadrul constitu˛ional plaseaz„ cele dou„ institu˛ii — Pre∫edintele Rom‚niei ∫i Guvernul — pe pozi˛ii de colaborare, ∫i nu de subordonare, domnul Traian B„sescu a ac˛ionat tot timpul pentru a-∫i subordona Guvernul, pentru a demonstra c„ el este adev„ratul ∫ef. Semnificativ„ Ón acest sens este r„bufnirea de la ∫edin˛a de Guvern din 6 iulie 2006, c‚nd, contrariat de Óndr„zneala premierului de a interveni Ón discu˛ie, i-a retezat sec ini˛iativa cu remarca — citez — îDeocamdat„, eu conduc ∫edin˛a. Vorbe∫ti c‚nd Ó˛i dau eu cuv‚ntul“. A ap„rut ca o eviden˛„ c„ particip„rile pre∫edintelui la ∫edin˛ele Guvernului s-au f„cut mai mult Ón scop mediatic, pentru a demonstra opiniei publice c„ Domnia Sa rezolv„ toate marile probleme.
— Œnc„lcarea grav„ a prevederilor art. 124 ∫i ale art. 132 alin. (1) din Constitu˛ie, precum ∫i a principiului constitu˛ional al independen˛ei justi˛iei.
Textele constitu˛ionale evocate stabilesc Ón mod imperativ c„ justi˛ia se Ónf„ptuie∫te Ón numele legii, c„ justi˛ia este unic„, impar˛ial„ ∫i egal„ pentru to˛i, c„ judec„torii sunt independen˛i ∫i se supun numai legii, c„ procurorii Ó∫i desf„∫oar„ activitatea potrivit principiului legalit„˛ii ∫i al impar˛ialit„˛ii.
Prin rolul ∫i atribu˛iile sale, Pre∫edintele Rom‚niei este primul care trebuie s„ apere aceste prevederi ∫i s„ se constituie Óntr-un garant al lor. Cu toate acestea, domnul Traian B„sescu a nesocotit ∫i a Ónc„lcat cu non∫alan˛„ prevederile Constitu˛iei atunci c‚nd interesele sale personale sau cele politice i-au cerut, permi˛‚ndu-∫i ingerin˛e grosolane Ón actul de Ónf„ptuire a justi˛iei.
Sfid„toare sunt ultimele ingerin˛e ale pre∫edintelui Traian B„sescu, produse la ∫edin˛a D.N.A., c‚nd domnul Traian B„sescu, sup„rat probabil de ac˛iunea parlamentar„ pentru suspendarea sa din func˛ie, a cerut procurorilor s„ redeschid„ dosarele de urm„rire penal„ Ón care sunt implica˛i reprezentan˛i sau apropia˛i ai opozi˛iei, Ón special îBancorex“ ∫i îBanca Agricol„“, Ón timp ce a devenit evident„ mu∫amalizarea dosarelor sale personale
privitoare la îcazul Flota“ ∫i la imobilul din strada Mih„ileanu.
Gravitatea acestor ingerin˛e inimaginabile Ón orice stat de drept este demonstrat„ de promptitudinea redeschiderii unuia dintre aceste dosare, deocamdat„ cel al îB„ncii Agricole“.
Œn repetate r‚nduri, pre∫edintele Traian B„sescu nu s-a limitat s„ fac„ aprecieri critice la adresa justi˛iei, a instan˛elor judec„tore∫ti, a parchetelor ∫i, personal, la adresa judec„torilor ∫i procurorilor, dar a dat adev„rate îsentin˛e“ tenden˛ioase prin care a calificat justi˛ia ca fiind corupt„, a calificat judec„torii ca fiind corup˛i. Œn unele interven˛ii publice, pre∫edintele Traian B„sescu a sus˛inut, tot la modul general, c„ procurorii emit mandate de arestare ∫i alte acte procedurale cu vicii de procedur„ premeditate pentru a le oferi inculpa˛ilor motive de atac Ón justi˛ie, de cele mai multe ori admise, acuz‚nd, de asemenea, Ón mod general, procurorii c„-∫i avertizeaz„ telefonic inculpa˛ii cerceta˛i Ón diferite dosare s„ nu se prezinte Ón urm„toarea chemare la Parchet, pentru c„ vor fi aresta˛i.
— Œnc„lcarea prevederilor art. 133 alin. (1) din Constitu˛ie.
Pre∫edintele Traian B„sescu a Ónc„lcat repetat dispozi˛iile art. 133 alin. (1) din Constitu˛ie, care consacr„ rolul de garant al independen˛ei justi˛iei pentru Consiliul Superior al Magistraturii.
Domnul Traian B„sescu a Óncercat, Ónc„ de la Ónceputul mandatului, s„-i intimideze pe membrii Consiliului Superior al Magistraturii ∫i s„ discrediteze aceast„ institu˛ie fundamental„ pentru ordinea constitu˛ional„ ∫i pentru regimul separa˛iei ∫i echilibrului puterilor Ón stat.
Astfel, particip‚nd la ∫edin˛a C.S.M. din data de 19 aprilie 2005, domnul B„sescu s-a adresat membrilor acestuia cu formula — citez — îori v„ asuma˛i r„spunderea, ori demisiona˛i“. De asemenea, tot Ón fa˛a membrilor C.S.M. domnul B„sescu a afirmat — citez — îvom trece legile reformei Ón justi˛ie prin asumarea r„spunderii guvernamentale, f„r„ s„ mai Óntreb„m niciun domn judec„tor, nici de la C.S.M., nici de la Curtea Constitu˛ional„, nici de la Œnalta Curte de Casa˛ie ∫i Justi˛ie“.
— Œnc„lcarea prevederilor art. 126 alin. (1) din Constitu˛ie.
Pre∫edintele Rom‚niei a Ónc„lcat prevederile articolului men˛ionat, potrivit c„rora justi˛ia se realizeaz„ numai prin instan˛ele judec„tore∫ti stabilite prin lege.
Œn noiembrie 2006, dup„ ce Traian B„sescu a gra˛iat Ón mod scandalos trei persoane condamnate pentru trafic de droguri ∫i furt calificat, a motivat acest gest prin aceea c„ Ón dosarele celor trei condamna˛i nu au fost g„site probe temeinice pentru acuzare.
Or, pre∫edintele ˛„rii nu poate face prin decretele de gra˛iere, o reevaluare a probelor, o rejudecare asupra vinov„˛iei unor infractori, substituindu-se instan˛ei judec„tore∫ti, fapt care a ∫i atras o bine-venit„ reac˛ie a C.S.M., care a relevat c„ pre∫edintele a Ónc„lcat principiul separa˛iei puterilor. Cu toate acestea, insist‚nd asupra legalit„˛ii ∫i corectitudinii actului s„u de gra˛iere, Ón
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 56/27.IV.2007
discursul din 9 iulie 2006, rostit chiar cu ocazia Zilei Justi˛iei, a afirmat, f„r„ echivoc, c„ Ó∫i permite s„ ∫i judece — citez — îori de c‚te ori voi observa mari discrepan˛e Óntre modul Ón care a fost judecat la o instan˛„ un caz ∫i modul cum a fost judecat la o instan˛„ superioar„, Óntotdeauna voi utiliza institu˛ia gra˛ierii permi˛‚ndu-mi chiar s„ judec“.
Œn felul acesta, pre∫edintele Traian B„sescu a nesocotit prevederile alin. (1) al art. 126 din Constitu˛ie care precizeaz„ c„ justi˛ia se realizeaz„ — citez — îprin Œnalta Curte de Casa˛ie ∫i Justi˛ie ∫i prin celelalte instan˛e judec„tore∫ti stabilite prin lege“.
— Œnc„lcarea prevederilor art. 142 alin. (1), art. 145 ∫i art. 147 alin. (4) din Constitu˛ia Rom‚niei cu privire la rolul Cur˛ii Constitu˛ionale.
Astfel, domnul Traian B„sescu nu s-a rezumat numai s„-∫i exprime public nemul˛umirea cu privire la deciziile Cur˛ii Constitu˛ionale, dar a ∫i calificat activitatea Cur˛ii Constitu˛ionale — citez — îca fiind Ón dispre˛ul interesului na˛ional“, fapt„ grav„ prin care se Óncalc„ normele constitu˛ionale ce statueaz„ rolul Cur˛ii de garant al suprema˛iei Constitu˛iei, precum ∫i pe cele ce asigur„ independen˛a membrilor Cur˛ii. Pre∫edintele Rom‚niei, dup„ ce a criticat public, Ón mod repetat, decizia prin care Curtea Constitu˛ional„ s-a pronun˛at Ón sensul oblig„rii Parlamentului la respectarea dispozi˛iilor art. 64 alin. (2) din Constitu˛ie referitoare la alegerea pre∫edin˛ilor Camerei Deputa˛ilor ∫i Senatului, a∫a cum a f„cut ∫i Ón cazul deciziei prin care dispozi˛ii ale a∫a-numitului pachet privind reforma Ón justi˛ie au fost declarate neconstitu˛ionale, a sugerat Cur˛ii s„-∫i revizuiasc„ pozi˛ia. Œn mod evident, asemenea manifest„ri sunt de natur„ s„ submineze pozi˛ia constitu˛ional„ a Cur˛ii, rolul acestei institu˛ii ∫i statutul membrilor s„i.
Consecvent tezei sale de a determina o schimbare a practicii Cur˛ii Constitu˛ionale, a convocat Curtea Constitu˛ional„ pentru îconsult„ri“ la sediul Administra˛iei Preziden˛iale. Œncercarea de a determina o alt„ solu˛ie Ón cazul excep˛iilor de neconstitu˛ionalitate la pachetul legislativ privind a∫a-numita reform„ a justi˛iei reprezint„ o fapt„ de o gravitate deosebit„, un atac la principiile cardinale ale statului de drept, consacrate de Constitu˛ia Rom‚niei. Œn acela∫i timp, pre∫edintele Traian B„sescu a lansat public teza potrivit c„reia instan˛a constitu˛ional„ ac˛ioneaz„ politic ∫i este o fr‚n„ Ón calea reformelor pe care ar dori s„ le promoveze.
Pe acest fond, a instigat, practic, la lansarea mai multor atacuri la adresa unora dintre membrii Cur˛ii Constitu˛ionale, Ón scopul evident de a-i intimida, lans‚nd inclusiv ideea de a schimba, prin orice mod, actuala componen˛„.
— Œnc„lcarea prevederilor art. 28 din Constitu˛ie.
Pre∫edintele Rom‚niei a fost cel pu˛in complice la Ónc„lcarea art. 28 din Constitu˛ie referitor la secretul coresponden˛ei, potrivit c„ruia — citez — îsecretul scrisorilor, al telegramelor, al altor trimiteri po∫tale, al convorbirilor telefonice ∫i al celorlalte mijloace legale de comunicare este inviolabil“.
Œn interviul acordat TVR din ianuarie 2007, domnul Traian B„sescu a recunoscut c„ Ónc„ din septembrie 2005 i-a avertizat pe membrii Guvernului c„ le sunt
ascultate telefoanele de c„tre serviciile de informa˛ii — citez — î∫i am aten˛ionat membrii Cabinetului s„ fie aten˛i ce vorbesc ∫i cu cine vorbesc la telefon, pentru c„ deja avem semnale de la serviciile de informa˛ii cu privire la discu˛ii care nu erau Ón regul„ Óntre mini∫tri ∫i chiar cu unul care este arestat la ora aceasta“.
Exist„ dou„ ipoteze logice. Prima, interceptarea era ilegal„, fapt de care pre∫edintele nu era str„in, iar aducerea la cuno∫tin˛„ Ón ∫edin˛a Guvernului a avut scopul de a-i timora pe membrii Cabinetului, ipotez„ Ón care, dincolo de abuzul func˛iei, inclusiv sub aspect penal, domnul Traian B„sescu se face vinovat de Ónc„lcarea secretului convorbirilor telefonice. A doua, Ónregistrarea era legal„, situa˛ie despre care domnul Traian B„sescu a fost informat Ón calitate de Pre∫edinte al Rom‚niei ∫i pre∫edinte al C.S.A.T., ipotez„ Ón care domnul Traian B„sescu se face vinovat de s„v‚r∫irea infrac˛iunii de favorizare a infractorului, art. 264 din Codul penal.
Cum r„m‚ne cu restul cet„˛enilor Rom‚niei care sunt asculta˛i legal de c„tre serviciile de informa˛ii? Pe ace∫tia cine îÓi aten˛ioneaz„... s„ fie aten˛i“?
— Œnc„lcarea drepturilor fundamentale ale cet„˛enilor, consacrate Ón Constitu˛ie, a prevederilor art. 28 din Constitu˛ie cu privire la secretul convorbirilor telefonice, prin raportare ∫i la legile de organizare a serviciilor de informa˛ii.
O fapt„ deosebit de grav„ a pre∫edintelui Traian B„sescu o reprezint„ folosirea serviciilor de informa˛ii ale statului pentru a supraveghea informativ clasa politic„, fapt„ recunoscut„ explicit Óntr-un interviu acordat îJurnalului Na˛ional“, din data de 6 februarie 2005, publicat sub titlul semnificativ îVoi sta 10 ani la Cotroceni“, Ón care Traian B„sescu, referindu-se la analizarea propunerilor de secretar de stat Ón diferite structuri guvernamentale, precizeaz„ c„ a cerut serviciilor speciale s„-i supravegheze informativ pe cei propu∫i. Astfel, la Óntrebarea direct„ a ziaristului îPrin cine veneau aceste informa˛ii?“ domnul Traian B„sescu r„spunde — citez — îPrin serviciile de informa˛ii. Nu am f„cut niciun secret, de la bun Ónceput le-am cerut s„ culeag„ informa˛ii, Ón a∫a fel Ónc‚t s„ evit„m a∫ezarea Ón structurile executive importante a unor oameni controla˛i de grupuri de interese. Sper c„ am reu∫it.“
— Œnc„lcarea prevederilor art. 65 alin. (2) lit. f) din Constitu˛ie, precum ∫i a prevederilor art. 5 din Legea nr. 473/2004.
Modul sfid„tor Ón care se raporteaz„ Traian B„sescu la lege ∫i la obliga˛iile sale preziden˛iale este demonstrat ∫i de refuzul s„u, aici nu este vorba de o omisiune, de a prezenta Ón Parlament Strategia na˛ional„ de ap„rare a ˛„rii, Ón termen de 6 luni, a∫a cum Ól obligau prevederile art. 65 alin. (2) lit. f) din Constitu˛ie ∫i al art. 5 din Legea nr. 473/2004. Importan˛a acestei strategii pentru ˛ar„ ∫i necesitatea ca aceasta s„ fie dezb„tut„ de Parlament pentru a c„p„ta for˛„ obligatorie, rezultat„ din aprobarea Parlamentului, ne scutesc de orice comentariu cu privire la gravitatea faptei sale. De altfel, potrivit prevederilor art. 13 din legea men˛ionat„, neÓndeplinirea obliga˛iilor
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 56/27.IV.2007
prev„zute de art. 5 poate atrage r„spunderea administrativ„ civil„ sau chiar penal„ a celor vinova˛i.
— Œnc„lcarea prerogativelor preziden˛iale de ∫ef de stat, de reprezentant al statului rom‚n, dep„∫irea sferei atribu˛iilor sale Ón domeniul politicii externe, prev„zute Ón art. 91 din Constitu˛ie, Ón contrast cu prevederile art. 102 alin. (1) din Constitu˛ie, care reglementeaz„ realizarea politicii externe a ˛„rii de c„tre Guvern.
Œn raport cu titlul prezentului capitol, domnul Traian B„sescu, Ón calitate de Pre∫edinte al Rom‚niei, a s„v‚r∫it urm„toarele fapte grave, prin care a Ónc„lcat Ón mod repetat Constitu˛ia Rom‚niei.
Pre∫edintele oric„rui stat are o responsabilitate extern„ excep˛ional„. De modul Ón care ac˛ioneaz„ pre∫edintele pe plan interna˛ional depinde Óntr-o m„sur„ esen˛ial„ integrarea armonioas„ a ˛„rii Ón concernul ˛„rilor lumii, imaginea ˛„rii, felul Ón care aceasta este apreciat„.
Œn contrast cu imaginea echilibrat„, respectat„ ∫i responsabil„ a Rom‚niei, ob˛inut„ cu eforturile, ra˛iunea ∫i talentul unor valoro∫i oameni de stat, Traian B„sescu a contribuit mult prin gesturile ∫i ac˛iunile sale excentrice nu numai la ridicarea unor semne de Óntrebare ∫i mirare, dar chiar la unele reac˛ii mai mult sau mai pu˛in vizibile fa˛„ de ˛ara noastr„.
Mai grav„ este atitudinea, s„-i spunem îsolitar„“, a pre∫edintelui care adopt„ aceste pozi˛ii f„r„ a consulta Guvernul, f„r„ a consulta Parlamentul, de∫i, potrivit prevederilor art. 102 alin. (2), Guvernul este cel care, potrivit Programului s„u de guvernare acceptat de Parlament, asigur„ realizarea politicii interne ∫i externe a ˛„rii, iar potrivit art. 91 Guvernul este cel care negociaz„ tratatele interna˛ionale Ón numele Rom‚niei ∫i Parlamentul le ratific„.
Œnc„ de la Ónceputul mandatului s„u, domnul Traian B„sescu, f„r„ a ˛ine seama de Programul de guvernare Ón domeniul politicii externe ∫i f„r„ a consulta Guvernul ∫i Parlamentul, a discriminat alia˛ii ∫i partenerii Rom‚niei, lans‚nd Axa Washington—Londra—Bucure∫ti. Aceast„ atitudine discre˛ionar„ Ón politica extern„ rom‚neasc„ constituie o grav„ Ónc„lcare a atribu˛iilor constitu˛ionale ale Guvernului Ón realizarea politicii externe a Rom‚niei ∫i las„ f„r„ con˛inut ori consecin˛„ normele constitu˛ionale referitoare la programul de guvernare ∫i raporturile dintre Guvern ∫i Parlament.
Declara˛ia sa hazardat„ a trezit o reac˛ie concret„ a ministrului de externe al Fran˛ei, la 21 aprilie 2005, la Vilnius, care a calificat aceste afirma˛ii ca fiind agresive la adresa Fran˛ei, caz nemaiÓnt‚lnit Ón agenda raporturilor diplomatice dintre cele dou„ ˛„ri.
Œn septembrie 2005, la sesiunea Adun„rii Generale a O.N.U., Pre∫edintele Rom‚niei a declarat c„ Federa˛ia Rus„ trateaz„ Marea Neagr„ ca pe un îlac rusesc“, ceea ce a provocat reac˛ii diplomatice de dezaprobare din partea statului nominalizat, dar a afectat ∫i rela˛iile cu un alt stat cu interese semnificative Ón zon„, Turcia.
La 28 iulie 2005, la Washington, domnul Traian B„sescu a declarat — citez — îComunitatea interna˛ional„ poate conta pe sprijinul Rom‚niei Ón restabilirea p„cii Ón Liban ∫i pentru a garanta securitatea Israelului“, de∫i nici O.N.U. ∫i nici vreun stat implicat ori
alt„ entitate nu au cerut a∫a ceva, mai ales Ón condi˛iile Ón care o astfel de prerogativ„ apar˛ine constitu˛ional Parlamentului.
Œn mai multe interven˛ii publice, f„r„ s„ consulte vreuna din p„r˛ile implicate, domnul Traian B„sescu s-a angajat, Ón numele Rom‚niei, s„ participe al„turi de Rusia ∫i Ucraina la solu˛ionarea conflictului din Transnistria, prezent‚nd Ón mod deformat ∫i demagogic toat„ istoria negocierilor asupra acestui conflict, ca ∫i a rela˛iilor cu Republica Moldova.
Œn martie 2005, domnul Traian B„sescu a afirmat — citez — îsuntem trupe de ocupa˛ie al„turi de alia˛ii no∫tri din Irak“, Ón condi˛iile Ón care, la 8 iunie 2004, Consiliul de Securitate al O.N.U. a adoptat Rezolu˛ia nr. 1.546 prin care se punea cap„t ocupa˛iei militare Ón Irak ∫i se lua act de faptul c„, Óncep‚nd cu 30 iunie 2004, trupele coali˛iei multina˛ionale se afl„ Ón Irak doar la invita˛ia Guvernului irakian, ca trupe de men˛inere a p„cii ∫i de consolidare a democra˛iei.
— Œnc„lcarea statutului func˛iei de Pre∫edinte al Rom‚niei ∫i al rolului acestuia de ap„r„tor al Constitu˛iei ∫i de mediator — art. 80 alin. (2) din Constitu˛ie.
Faptele concrete Ónf„˛i∫ate la punctele anterioare nu reprezint„ numai Ónc„lc„ri ale textelor constitu˛ionale citate, dar ∫i o nesocotire a func˛iei de mediere — citez — îPre∫edintele Rom‚niei vegheaz„ la respectarea Constitu˛iei ∫i la buna func˛ionare a autorit„˛ilor publice. Œn acest scop, pre∫edintele exercit„ func˛ia de mediere Óntre puterile statului, precum ∫i Óntre stat ∫i societate“.
Pre∫edintele Traian B„sescu nu s-a comportat Ón diverse situa˛ii tensionate ap„rute Ón activitatea statal„ ca un arbitru, ca un conciliator, a∫a cum procedeaz„ un ∫ef de stat Óntr-un stat de drept. El a dorit s„ fie, mai de grab„, judec„torul celorlalte autorit„˛i publice, pe care le consider„ ca un fel de servicii subordonate îPalatului Cotroceni“.
Traian B„sescu n-a ac˛ionat Ón func˛ia de Pre∫edinte al Rom‚niei Ón sens pozitiv, pentru a preveni st„rile tensionate, ∫i mai ales conflictele, pentru a le stinge atunci c‚nd au ap„rut. Dimpotriv„, el a conceput conflictele, le-a provocat ∫i le-a a˛‚˛at, el nu a sem„nat spiritul de concordie, de armonie, de Ón˛elegere, el a sem„nat tot timpul vrajba, ceea ce contravine alin. (2) al art. 80 din Constitu˛ie.
Desigur, nu sunt u∫or de identificat ∫i analizat cazurile concrete Ón care pre∫edintele trebuia s„ intervin„ ca mediator ∫i nu a f„cut-o, pentru c„ multe din situa˛iile care necesitau un demers preziden˛ial s-au rezolvat Ón cele din urm„ îde la sine“ sau au trecut neobservate. Este Óns„ de subliniat c„ pre∫edintele are Ón principiu o atitudine refractar„ fa˛„ de rolul de mediator. Pre∫edintele Traian B„sescu nu crede, pur ∫i simplu, Ón virtu˛ile dialogului, Ól socote∫te inoportun, pierdere de timp.
Pre∫edintele nu a intervenit Ón cazul unor neÓn˛elegeri sau chiar divergen˛e ivite Ón cadrul Guvernului, Óntre primul-ministru ∫i ministrul justi˛iei, Óntre primul-ministru ∫i ministrul educa˛iei ∫i cercet„rii, Óntre primul-ministru ∫i ministrul afacerilor externe, pe care, Ón plus, pre∫edintele a Óncercat s„-l atrag„ sub influen˛a sa exclusiv„, cu scopul transparent de a-l contrapune premierului.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 56/27.IV.2007
Pre∫edintele nu a intervenit Ón sens moderator pentru a identifica solu˛ii de rezolvare Ón conflictul ivit Óntre Guvern ∫i Consiliul Superior al Magistraturii, dar mai ales Óntre ministrul justi˛iei ∫i Consiliul Superior al Magistraturii. Dimpotriv„, a Óncurajat-o pe doamna Monica Macovei s„ sfideze, s„ nesocoteasc„ ∫i s„ denigreze institu˛ia suprem„ care asigur„ independen˛a justi˛iei ∫i pe membrii acesteia, ale∫i democratic de corpul lor profesional.
Pre∫edintele nu a intervenit pentru a concilia divergen˛a dintre pres„, pe de o parte, ∫i clasa politic„, pe de alt„ parte, Ón problema r„spunderii penale a jurnali∫tilor. Œn loc s„ sprijine Clubul Rom‚n de Pres„ Ón demersurile sale, prin exercitarea func˛iei de mediere, pre∫edintele Traian B„sescu s-a transformat Óntr-un suprajudec„tor al presei.
La 19 februarie 2005, Óntr-un interviu acordat la îRadio Europa Liber„“, Traian B„sescu decreteaz„ — citez — îparte din mass-media este controlat„ de diverse grupuri de interese. Ele reprezint„, prin for˛a lor mediatic„, pilon de sus˛inere ∫i descurajare, de multe ori, a luptei Ómpotriva corup˛iei“.
Œntr-un interviu dat ziarului îAdev„rul“, la 27 mai 2005, Traian B„sescu Ói califica pe ziari∫ti — citez — îOameni care intoxic„ cu rea-credin˛„...“
Prin aceste declara˛ii ∫i calificative f„cute Ón mod public, Traian B„sescu Ó∫i Óncalc„ grav rolul de ap„r„tor al Constitu˛iei ∫i de mediator cu societatea civil„, prev„zut de art. 80 din Constitu˛ie, discrediteaz„ mass-media ca factor esen˛ial al unei democra˛ii, Óncalc„ ∫i prevederile art. 30 alin. (1) din Constitu˛ie, actele sale devenind astfel presiuni pentru restr‚ngerea libert„˛ii de exprimare.
Exemplele ar putea continua, dar le socotim suficiente pentru a demonstra felul Ón care interpreteaz„ Traian B„sescu func˛ia de mediere.
Faptele evocate mai sus scot Ón eviden˛„ o presta˛ie contrar„ Constitu˛iei a domnului Traian B„sescu, Ón calitate de Pre∫edinte al Rom‚niei, presta˛ie care nu este Ónt‚mpl„toare, dimpotriv„, este expresia filozofiei pe care Domnia Sa o are cu privire la rolul pre∫edintelui, filozofie contrar„ Constitu˛iei, ∫i ne referim Ón primul r‚nd la alin. (2) al art. 80 din Constitu˛ie, c‚t mai ales la spiritul acesteia.
Concep˛ia explicat„ cu ostenta˛ie a pre∫edinteluijuc„tor l-a plasat pe pre∫edintele Traian B„sescu nu numai Óntr-o stare formal-juridic„ de conflict cu textele constitu˛ionale, dar ∫i Óntr-o stare real„ de conflict cu partidele politice parlamentare, implicit cu grupurile politice din Parlament, ∫i Óntr-o stare conflictual„ cu Parlamentul, cu Guvernul, cu autoritatea judec„toreasc„.
Pre∫edintele Traian B„sescu nu a Ón˛eles, ∫i este evident c„ nu dore∫te s„ Ón˛eleag„, c„ persoanei care ocup„ func˛ia de Pre∫edinte al Rom‚niei nu Ói este permis orice comportament, pentru c„ un comportament neconstitu˛ional al persoanei Ón exerci˛iul mandatului se identific„ cu exercitarea competen˛ei autorit„˛ii Ón afara cadrului constitu˛ional.
Faptele evocate mai sus, Ón aprecierea ini˛iatorilor acestei propuneri de suspendare, sunt fapte grave, de Ónc„lcare a Constitu˛iei, Ón sensul art. 95 alin. (1) din Constitu˛ie, care justific„ suspendarea din func˛ia de
Pre∫edinte al Rom‚niei a domnului Traian B„sescu ∫i, apoi, demiterea sa prin referendum.
V„ mul˛umesc.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.