Dumitru Bentu

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Stima˛i colegi,

Am intitulat declara˛ia politic„ de ast„zi îG‚ndul“.

Succesiunea ame˛itoare a evenimentelor, a temelor de dezbatere care amprenteaz„ via˛a politic„ nu permite, Ón multe cazuri, analize st„ruitoare asupra unora dintre ele.

Revenim ast„zi, Ón planul unei afirma˛ii f„cute de Poul Nyrup Rasmussen — pre∫edintele PES — care, sesizat de P.S.D. cu demersurile de demantelare a opozi˛iei de st‚nga la care recurge actuala putere, a afirmat c„ o astfel de atitudine înu este favorabil„ Rom‚niei“.

Subtil ∫i elegant, pre∫edintele PES atr„gea de fapt aten˛ia c„ sprijinul sociali∫tilor europeni pentru eforturile ˛„rii noastre de integrare la 1 ianuarie 2007 Ón U.E. Ó∫i poate dilua gradul de certitudine. Am‚narea datei la care f„ceam trimitere s-ar putea concretiza fie prin activarea clauzei de salvgardare, fie prin prelungirea _sine die_ a ratific„rii Tratatului de aderare, ∫i este suficient ca un singur stat din cele 25 de state membre s„ nu ratifice prin referendum sau Ón Parlament documentul ∫i obstacularea acestui obiectiv vital pentru statul rom‚n s„ se produc„. S„ nu uit„m c„ multe state ale U.E. sunt conduse de guverne de st‚nga; s„ nu se uite nivelul de reprezentare al sociali∫tilor Ón structurile parlamentare ale statelor respective; s„ nu se uite ponderea grupului socialist Ón structura Parlamentului European.

Œn prim„vara anului viitor, Pierre Moscovici, socialistul francez, raportor special pentru Rom‚nia ∫i vicepre∫edinte al Parlamentului European, va prezenta un raport decisiv vizavi de ˛ara noastr„.

S-a trecut prea repede peste grupul socialist care, Ón urm„ cu c‚teva luni, prin votul s„u, a basculat Ón favoarea ˛„rii noastre decizia luat„ de Biroul Pre∫edin˛ilor de a nu invita observatori din Rom‚nia ∫i Bulgaria la lucr„rile PE din aceast„ toamn„.

O atitudine revizuit„ a sociali∫tilor, coroborat„ cu reticen˛a cre∫tin-democra˛ilor, s-ar putea concretiza printr-o analiz„ c‚t mai realist„ asupra Rom‚niei, inclusiv asupra respect„rii de c„tre ˛ara noastr„ a criteriilor politice de aderare, cunoscute sub numele de îcriterii Copenhaga“.

Avertismentul discret dar ferm a trecut ca apa pe sub oricare dintre podurile ˛„rii, inclusiv peste pre∫edintele statului rom‚n. Articolele 80 ∫i 82 din Constitu˛ia Rom‚niei l-ar fi putut stimula Ón a accede la acest tip de reflec˛ie. Probabil Óns„ c„ ∫i Constitu˛ia trebuie renegociat„, Óntruc‚t a fost revizuit„ ∫i adoptat„ prin referendum Ón 2003, atunci c‚nd la guvernare se afla P.S.D.

A preferat dialogul transoceanic cu teme care fie ating valen˛ele unei gafe diplomatice (Marea Neagr„ — lac rusesc), fie sunt de îlarg„“ respira˛ie îinterna˛ional„“ — privatizarea îPetrom“, contractul Bechtel, vot uninominal, Parlament unicameral (toate Ón Rom‚nia).

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 124/27.IX.2005 ™i totu∫i, printre at‚tea subiecte care ˛in îcu sufletul la gur„“ comunitatea interna˛ional„, s-a strecurat ∫i unul cu adev„rat relevant. Unica autoritate recunoscut„ de pre∫edintele B„sescu a se afla deasupra capului Domniei sale — bunul Dumnezeu — i-a dat g‚ndul cel bun — s-ar putea s„ nu-∫i mai doreasc„ Ónc„ un mandat la Cotroceni. Cit„m: îPoate c„ la alegerile urm„toare vom avea ∫i un pre∫edinte care s„ nu fi fost membru de partid. Nu v„d de ce nu ar fi un politician t‚n„r: e ∫i un Emil Boc, e ∫i un Adriean Videanu. Nu trebuie s„ monopoliz„m puterea numai pentru c„ o putem c‚∫tiga“. Nominaliz‚ndu-∫i epigonii, pre∫edintele dovede∫te c„ sim˛ul umorului nu-l p„r„se∫te niciodat„. Œn rest apreciem sincer luciditatea domnului B„sescu. ™i-a dat seama, vorba unui general r„t„cit actualmente prin nisipurile Arabiei, c„ poart„ îo ca∫chet„“ prea mare pentru aceast„ func˛ie. Ave!