Stenogramă plen

monitorul.ai

Intră

Stenogramă plen · · 27 septembrie 2005 · monitorul.ai

Vasile Mocanu

#12230

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Nu ne este team„ de stenograme. S-a v„zut cui Ói este team„.

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi este intitulat„: îUnde este strategia din agricultur„?“

Agricultura a devenit o problem„ de siguran˛„ na˛ional„. F„r„ a rezolva grabnic problemele acestui sector, risc„m s„ Ómboln„vim grav ∫i iremediabil Óntreaga economie.

Œn Rom‚nia, nivelul subven˛iilor este insuficient ∫i incomparabil mai mic fa˛„ de nivelul subven˛iilor din ˛„rile Uniunii Europene. Se ∫tie c„ nu exist„ ˛ar„ cu agricultur„ performant„, f„r„ subven˛ii masive din partea statului. Dar Ónainte de a da banii agriculturii, Guvernul este obligat s„ propun„ o strategie coerent„ de dezvoltare a ei.

Œn caz contrar, fondurile, oric‚t de mari ar fi ele, nu vor avea nici un efect.

Strategia trebuie s„ se dezvolte Ón dou„ direc˛ii: restructurarea economiei rurale ∫i comasarea terenurilor agricole. C‚t timp o mul˛ime de oameni va produce pu˛in, agricultura nu va deveni eficient„.

Avem printre cei mai mul˛i fermieri din Europa. P‚n„ Ón 2010—2012 num„rul agricultorilor trebuie redus la o treime, adic„ de la 4 la 1,5 milioane.

Dar pentru absorbirea celor care nu vor mai lucra p„m‚ntul este necesar„ constituirea, Ón mediul rural, a unor activit„˛i neagricole, prin dezvoltarea infrastructurii ∫i a serviciilor. Œn ultimul an nu s-a Ónt‚mplat nimic Ón aceast„ privin˛„.

Este necesar apoi ca fermierii cu loturi mici s„ se constituie Ón asocia˛ii, apoi asocia˛iile s„ fie ajutate cu subven˛ii ca s„ achizi˛ioneze utilaje moderne, Óngr„∫„minte, erbicide, pesticide etc. Dar, p‚n„ acum, nu s-a Ónt‚mplat nici Ón zona asta.

Iar c‚nd anun˛i subven˛ionarea motorinei cu c‚teva mii de lei, pentru ca numai peste c‚teva zile s„ se produc„ ∫i o cre∫tere a accizelor la combustibili, te Óntrebi pentru ce s-a mai f„cut o asemenea promisiune.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 124/27.IX.2005 F„r„ bani ∫i f„r„ un proiect clar de modernizare, agricultura rom‚neasc„ moare. Sectorul agricol sufer„ de o legisla˛ie insuficient„, de lipsa unor produse bancare pentru finan˛„ri, de o produc˛ie lipsit„ de competitivitate ∫i de costuri enorme pentru demararea de noi proiecte.

Ne apropriem de ceasul al doisprezecelea. Integrarea Ón Uniunea European„ trebuie s„ ne prind„ cu temele f„cute ∫i la capitolul agricultur„.

Dar s„ nu ne iluzion„m: Ón lipsa unui cadru legislativ privind creditul funciar, c‚t ∫i a unor reglement„ri privind creditarea ∫i finan˛area agriculturii, acest sector va resim˛i cel mai dureros impactul integr„rii Ón Uniunea European„. Haide˛i s„ ne apuc„m serios de treab„. Mul˛umesc.

Liviu C‚mpanu

#15033

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi se intituleaz„: îNelu ∫i Adelu“.

Am folosit aceste apelative dintr-un singur motiv, pentru c„ ne-am Ónv„˛at s„ suport„m nesim˛irea Ón dou„ situa˛ii: Ón cazul copiilor ∫i Ón cazul celor mai Ón v‚rst„, care au probleme de troficitate neural„ ∫i de circula˛ie cerebral„.

Œn activitatea fiec„rei institu˛ii, organiza˛ii, a fiec„rui partid, asemeni existen˛ei fiec„rui individ, exist„ momente bune ∫i rele, clipe fericite ∫i altele mai pu˛in fericite, exist„ soare ∫i exist„ nori.

îRoata se Ónv‚rte∫te“, spunem noi, rom‚nii.

Dup„ ani de dispre˛, arogan˛„, jaf, P.S.D.-ul a pierdut Ón decembrie anul trecut ∫i pre∫edin˛ia ∫i conducerea Guvernului. Jale mare, boal„ grea, al c„rei remediu nu putea fi altul dec‚t c‚∫tigarea pre∫edin˛iei celor dou„ Camere, indiferent prin ce mijloace. Aminti˛i-v„ cum s-a votat atunci, ostentativ, Ón dispre˛ul regulamentului ∫i Ón v„zul liderilor P.S.D., ca nu cumva cineva s„ fie acuzat de tr„dare. ™i astfel, ungerea lui Nelu ∫i a lui Adelu ca pre∫edin˛i ai Senatului ∫i, respectiv, ai Camerei Deputa˛ilor a constituit un balsam pentru r„nile orgoliului celor din P.S.D.

Deviza sa a fost, de atunci: îDac„ nu putem conduce ˛ara, m„car s„ facem tot ce depinde de noi s„-i Óncurc„m pe al˛ii“.

Modul cum s-a votat atunci, iner˛ia practicilor parlamentare ∫i chiar ceea ce se Ónt‚mpl„ acum Ón Parlament arat„ clar c„ regulamentul este imperfect ∫i trebuie schimbat.

Regulamentul Camerei Deputa˛ilor este lege pentru noi, deputa˛ii. Se aplic„ ∫i Ón activitatea parlamentar„, nu este o lege ce ac˛ioneaz„ pe Óntreg teritoriul Rom‚niei, nu se aplic„ tuturor cet„˛enilor Rom‚niei ∫i nu este discutat„ Ón Senat ca o lege obi∫nuit„. De aceea, fiind conceput de o comisie special„, nu are nevoie de aviz de constitu˛ionalitate de la Comisia juridic„. Dar P.S.D.-ul utilizeaz„ tot felul de tertipuri pentru a Ómpiedica discutarea regulamentului.

Asemenea unui copil, regulamentul se va na∫te prin na∫tere natural„, fie prin cezarian„, fie va fi extras cu forcepsul. Oare cum se nume∫te cel care Ómpiedic„ na∫terea, cel care Óncearc„ s„ curme o existen˛a?! Dac„ din jen„ nu pute˛i s„ r„spunde˛i la aceast„ Óntrebare, poate Ómi ve˛i r„spunde la alta.

Av‚nd Ón vedere c„ se pricepe a∫a de bine la Ónchiderea u∫ilor s„lii de ∫edin˛„, ne putem baza pe asigurarea acestui serviciu ∫i dup„ ce nu va mai fi pre∫edintele Camerei Deputa˛ilor?

V„ mul˛umesc.

Valentin Adrian Iliescu

#19035

Valentin Iliescu, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Nu cu mult„ vreme Ón urm„, pre∫edintele P.S.D., domnul Mircea Geoan„, p„truns de ideea de a face bine cu for˛a acestui popor, lansa ideea reform„rii din temelii a clasei politice printr-o a∫a-zis„ îrevolu˛ie a binelui“, revolu˛ie ce urma s„ Ónceap„ chiar cu partidul pe care Ól conduce.

Probabil Óns„ c„ nici cei mai naivi observatori ai vie˛ii politice nu se puteau Óncrede Óntr-o asemenea solu˛ie,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 124/27.IX.2005 at‚ta timp c‚t ea venea din partea unui lider politic care Ó∫i cucerise locul de pre∫edinte prin combina˛ii de culise, sfor„rii ∫i aranjamente politice meschine.

Dovada c„ P.S.D. nu a Ónv„˛at nimic din lec˛ia oferit„ de electoratul rom‚n Ón decembrie 2004 este c„, Ón continuare, P.S.D. face un joc politic duplicitar, malefic, declarativ Ón folosul cet„˛enilor Rom‚niei, dar, Ón fapt, un joc politic de men˛inere a imenselor privilegii ∫i p‚rghii de putere prin care îpartidul-stat“ a controlat ∫i controleaz„ tot, Ón folosul personal ∫i al clicii de partid.

Despre ce îrevolu˛ie a binelui“ poate fi vorba, c‚nd, pe de o parte, vii ∫i vorbe∫ti despre deteriorarea nivelului de trai al cet„˛enilor, rod al cre∫terii exagerate a pre˛urilor la benzin„, motorin„ ∫i gaze naturale Ón 2005, ∫i, pe de alt„ parte, chiar tu, ca fost reprezentant al partidului aflat la guvernare, ai responsabilitatea moral„ ∫i legal„ de a fi angajat, Ón numele Rom‚niei, aplicarea obligatorie a acestor m„suri.

Ce legitimitate au s„ vorbeasc„ promotorii îrevolu˛iei binelui“ despre îindiferen˛a ∫i incapacitatea“ actualilor guvernan˛i, c‚nd ei, Ón calitate de fo∫ti conduc„tori ai acestei ˛„ri, prin deciziile lor iresponsabile ∫i p„guboase, au afectat iremediabil interesul na˛ional ∫i viitorul acestei na˛iuni. Pentru c„ numai astfel trebuie privit„ decizia aberant„ de a privatiza Compania PETROM, Ómpreun„ cu rezerva na˛ional„ de ˛i˛ei a Rom‚niei.

Ce legitimitate au s„ cear„, ast„zi, socoteal„ actualilor guvernan˛i despre gestionarea situa˛iei de criz„ generate de inunda˛iile din acest an tocmai aceia care, printr-o gestionare defectuoas„, frauduloas„, subiectiv„ ∫i clientelar„ a fondurilor pentru amenaj„ri hidrotehnice, au o imens„ responsabilitate pentru producerea acestor dezastre.

îRevolu˛ia binelui“, ultima g„selni˛„ de desp„duchiere ∫i cosmetizare a P.S.D., deja nu mai poate convinge pe nimeni, pentru c„, dup„ cum se vede, ea exclude orice urm„ de responsabilitate pentru prejudiciile aduse acestei na˛iuni prin deciziile luate de membrii P.S.D. care au fost la guvernare ∫i include mult„ demagogie, fariseism ∫i cramponare de p„strarea unor p‚rghii de putere generatoare de privilegii ∫i avantaje personale.

Exist„, totu∫i, o solu˛ie prin care P.S.D. ar putea face, Ón sf‚r∫it, dovada c„ nu se cramponeaz„ de putere: demisia pre∫edintelui Camerei Deputa˛ilor, domnul Adrian N„stase, pentru Ónc„lcarea Constitu˛iei Rom‚niei ∫i a Regulamentului Camerei Deputa˛ilor.

Din perspectiva liderilor politici adev„ra˛i, capabili s„-∫i valorifice inteligen˛a ∫i abilitatea politic„, o asemenea decizie ar fi un gest normal, de onoare, care ar debloca toate mecanismele de revenire la normal a vie˛ii politice parlamentare din Rom‚nia.

Adrian Moisoiu

#22518

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Interven˛ia mea de ast„zi este intitulat„: îDup„ 12 ani, cazul H„d„reni reprezint„ o surs„ de Ónavu˛ire pentru cei

care comit infrac˛iuni de ultraj, tulbur„ ordinea public„ ∫i comit crime.“

Cuv‚ntul meu se vrea o luare de atitudine Ón favoarea unor oameni care tr„iesc Ón centrul Rom‚niei, Ón inima Ardealului, pe malurile Mure∫ului, pe care ar trebui s„ Ói cuno∫ti, s„ le vezi m‚inile cr„pate de munc„, s„ le vezi fe˛ele ridate de soare ∫i v‚nt, s„ le vezi triste˛ea din ochi, s„ le sim˛i speran˛a din suflet, pentru a-i putea Ón˛elege... Dar el este ∫i o referire la etnia ˛iganilor, a acelora pe care istoria, veacurile de servitute, Ón care au fost robi, i-au Ónzestrat cu un comportament asocial.

Dup„ o Óntrerupere de peste 12 ani, cazul H„d„reni, fiindc„ la Ónt‚mpl„rile din satul H„d„reni m„ refer, a revenit Ón actualitate.

Pentru cei care nu Ól cunosc, Ómi permit s„ Ól reiterez.

La 20 septembrie 1993, adic„ exact acum 12 ani, pe fondul unei st„ri tensionate datorate terorii instaurate de ˛iganii din sat, ca: jigniri, b„t„i, furturi, t‚lh„rii sau violuri, pe fondul atitudinii pasive a organelor de poli˛ie din localitate, Ón urma unei alterca˛ii provocate de trei ˛igani, t‚n„rul Cr„ciun Che˛an, tat„l unei feti˛e de 3 ani, care a fost chemat s„ intervin„ Ón ap„rarea tat„lui s„u, a fost omor‚t prin Ón˛epare cu un cu˛it de c„tre ace∫tia.

Vestea uciderii lui Cr„ciunel s-a r„sp‚ndit ca fulgerul Ón comunitatea local„, o comunitate la fel ca oricare alta, Ón care de veacuri, de c‚nd exist„ ea, sunt stabilite leg„turi str‚nse de rudenie sau cel pu˛in numeroase obliga˛ii Óntre p„rin˛i, copii, fra˛i, veri de diferite grade, bunici, unchi, nepo˛i, socri, cumna˛i, cuscri etc. O mul˛ime numeroas„ ∫i revoltat„ s-a adunat spontan ∫i, pentru prima dat„ Ón istoria ei, a luat o atitudine Ómpotriva celor care Ói terorizau, a unor criminali care se refugiaser„ ∫i se blocaser„ Óntr-o cas„. ™i deoarece la solicitarea lor ace∫tia au refuzat s„ ias„ afar„, mul˛imea a dat foc casei... Doi dintre ˛iganii criminali, pentru c„ despre ei este vorba, au Óncercat s„ p„r„seasc„ Ón fug„ casa incendiat„, dar au fost prin∫i ∫i lin∫a˛i, Ón timp ce al treilea a ars Ón„untru... Mul˛imea Ónfuriat„ ∫i odat„ pornit„ nu a putut s„ se opreasc„ ∫i s-a deplasat prin sat d‚nd foc, Ón total, la 13 case Ón care locuiau ˛igani, pentru ca s„ termine odat„ cu teroarea la care era supus„.

Œn urma procesului care a urmat, cinci rom‚ni au fost condamna˛i la c‚te 2 ani, e drept, cu suspendare, iar al˛i trei la c‚te 5 ani, deci un total de 25 de ani de Ónchisoare.

Totodat„, conform sentin˛ei Œnaltei Cur˛i de Casa˛ie ∫i Justi˛ie de la Bucure∫ti, rom‚nii trebuie s„ pl„teasc„ ˛iganilor desp„gubiri Ón valoare de 2.130.000.000 lei. Pe de alt„ parte, Óns„, Curtea European„ a Drepturilor Omului (C.E.D.O.) a hot„r‚t acordarea unor sume variind Óntre 11.000 ∫i 95.000 de euro, Ón total 262.000 de euro, pentru daune morale ∫i materiale, unor ˛igani din localitate, c„rora li s-a ars casa ∫i li s-au distrus bunuri. Ulterior, suma a fost suplimentat„ cu Ónc„ 288.000 de euro, deci un total general de 550.000 de euro. Statul rom‚n a dat un ajutor pentru construirea a 8 case.

Oricum ar fi, deoarece stabilirea desp„gubirilor s-a f„cut doar pe baza declara˛iilor ˛iganilor, care au sus˛inut c„ aveau Ón case bunuri despre care la ora respectiv„ abia dac„ auziser„, rom‚nii consider„ c„ se exagereaz„,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 124/27.IX.2005 c„ ˛iganii doresc s„ se Ónavu˛easc„ pe seama suferin˛elor lor. De copilul lui Cr„ciunel nimeni nu ∫i-a adus aminte. Pe acesta nu ar fi trebuit s„ Ól ajute cei care i-au ucis tat„l?

Peste c‚teva zile se va judeca contesta˛ia rom‚nilor cu privire la punerea sub sechestru a bunurilor lor de c„tre executorul judec„toresc. R„m‚ne de v„zut cum vor ∫ti cei Ón cauz„ s„ aplice m„car de aceast„ dat„ corect legea, astfel Ónc‚t situa˛ia s„ fie detensionat„ pentru totdeauna, f„r„ interpret„ri.

Œntr-o scrisoare pe care am primit-o se scrie cu ortografie de copil:

îStimate Domn Senator Vadim Tudor, Prin prezenta, v„ rug„m anticipat s„ interveni˛i pe m„sura posibilit„˛ilor Ón cazul H„d„reni pentru ob˛inerea unui rezultat final Ón favoarea noastr„. Am fost mul˛i, am r„mas pu˛ini, de aceea v„ cerem ajutor. Œn caz contrar, v„ cerem ajutor Ón g„sirea unor posibili sponsori pentru a nu fi nevoi˛i s„ ne pierdem casele, sau, Ón cel mai r„u caz, s„ ne pierdem familiile. V„ mul˛umim anticipat. Grupul Rom‚nilor implica˛i din H„d„reni!“

Poate unii dintre dumneavoastr„ ve˛i spune c„ scrisoarea are un adresant precizat. Eu o apreciez Óns„ ca o chemare prin care to˛i care de˛in puterea Ón acest stat sunt invita˛i pentru a face ceva Ón sprijinul acestor oameni. Fiindc„ nu este normal ca cineva s„ fie terorizat la infinit, f„r„ ca la un moment dat Ón mod spontan s„ nu se revolte...

Diversitatea etnic„ reprezint„ o bog„˛ie pentru orice na˛iune. Iar noi, rom‚nii, ne bucur„m de faptul c„ pe cuprinsul patriei noastre tr„iesc foarte multe etnii, din care 19 sunt reprezentate Ón Parlamentul Rom‚niei. Cazul H„d„reni, ca ∫i cazul Bolintin, ca ∫i numeroase alte cazuri, ne invit„ s„-i Ón˛elegem ∫i pe ˛igani ∫i s„ facem ceva pentru integrarea lor Ón societate. Este bine de ∫tiut c„ Ón interiorul îclanului“ ˛iganii se comport„ civilizat, nu fur„, nu violeaz„, nu ucid. Coeziunea de îclan“ la ei este deosebit„. Œn afar„, Óns„, se comport„ altfel... Prea des uit„ c„ cineva de acolo, de sus, ne vede chiar ∫i atunci c‚nd credem c„ nu ne vede nimeni! Poate acesta este motivul pentru care sociologii elve˛ieni au apreciat c„ dac„ nu se vor lua m„suri de integrare social„, Ón maximum dou„ decenii, cea mai puternic„ mafie din Europa va fi mafia ˛iganilor!

Œn primul r‚nd guvernan˛ii sunt invita˛i ca prin programe comunitare s„ ia m„suri de educare ∫i de integrare social„ ∫i cultural„. ™i mai ales biserica este obligat„ s„ intervin„ mai eficient! Cele 10 porunci nu reprezint„ altceva dec‚t un cod etic al omului, care se reg„se∫te Ón toate religiile.

Jean Paul Sartre spunea îCine iube∫te excesiv animalele, le iube∫te Ómpotriva oamenilor“. Œn cazul de fa˛„, cred c„ aceast„ cugetare ar putea fi altfel exprimat„: îCine iube∫te excesiv o minoritate Ómpotriva propriei sale na˛iuni comite un mare ∫i periculos p„cat!“ De aceea, trebuie s„ avem grij„ ∫i de noi atunci c‚nd acord„m drepturi Ón exces unei minorit„˛i.

Mai reflecta˛i! Mul˛umesc.

Becsek-Garda Dezsö-Kálmán

#29133

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Œn luna iunie principalul Ónvinuit Ón distrugerea vegeta˛iei forestiere din Rom‚nia m-a anun˛at s„ renun˛ la declara˛iile mele politice, la interpel„ri, pentru c„ procuratura nu va lua Ón considerare actele probatorii ∫i se va ajunge la mu∫amalizarea cazurilor privind infrac˛iunile silvice. Nu m-am l„sat influen˛at. Am sperat c„ reformele Ón justi˛ie ini˛iate de doamna ministru Monica Macovei se vor sim˛i ∫i Ón solu˛ionarea acestor cazuri, mai ales dup„ catastrofele naturale cauzate de defri∫„ri, ∫i am continuat b„t„lia Ómpotriva mafiei lemnului.

Din p„cate, nu eu aveam dreptate. Procurorul Ion Mure∫an, care a condus lent, dar, se pare, corect cercet„rile ∫i urm„rirea penal„ Ómpreun„ cu ofi˛erii Inspectoratului Jude˛ean Harghita, Óncep‚nd din luna mai ∫i-a schimbat atitudinea. Œn prima faz„ a refuzat s„ finalizeze rechizitoriul la termenul prev„zut Ón articolul 261 din Codul de procedur„ penal„. Mai mult, a acceptat efectuarea unei noi expertize, cu toate c„ ∫tia c‚nd Ónvinui˛ii au schimbat probele pe teren, au fost prin∫i de c„tre organele de poli˛ie ∫i de c„tre reprezentan˛ii G„rzii Na˛ionale de Mediu. Prin aceasta, domnul procuror nu numai c„ a Ónc„lcat grav articolul nr. 125 din Codul de procedur„ penal„, dar permite ∫i mu∫amalizarea infrac˛iunii.

Stimat„ doamn„ ministru,

Organele de cercetare penal„ din toamna anului 2003 au tergiversat solu˛ionarea acestui caz. Œn prim„vara anului 2004 s-a schimbat num„rul dosarului. Vara nu s-a putut realiza expertiza cerut„ de Ónvinui˛i pe motivul c„ avocatul lor s-a Ómboln„vit. Œn toamna anului 2004, cu c‚teva zile Ónainte de a realiza expertiza lui Varga ™tefan ∫i Dénes Dominic, au schimbat probele, dar au fost prin∫i asupra infrac˛iunii. La vremea aceea parchetul nu avea curajul s„ accepte expertiza ∫i s-a preg„tit rechizitoriul, Óns„ se pare c„ au intervenit telefoanele politicului ∫i s-a acceptat Ón timpul verii anului 2005 o nou„ expertiz„. Altcumva nu Ón˛eleg cum poate un magistrat s„-∫i bat„ joc de legile ˛„rii!

Stimat„ doamn„ ministru Monica Macovei,

Solicit interven˛ia dumneavoastr„ pentru revenirea la legalitate Ón cadrul dosarului 74/P/2004 pentru infrac˛iunile dovedite ∫i probate prin urm„toarele mijloace de probe:

— procesele-verbale de constatare ale organelor Direc˛iei de Control Fiscal Harghita;

- actele de constatare ale inspectorilor ITSRC

- Harghita;

— expertiza tehnico-silvic„;

— Ónscrisurile falsificate (facturi fiscale, proceseverbale de recep˛ie, borderouri de achizi˛ii, state de plat„, salarii);

— dovezi de ridicare a unor Ónscrisuri;

- raport de constatare tehnico-∫tiin˛ific„ grafic„;

— devizele lucr„rilor Óntocmite de Ocolul Silvic Gheorgheni, care este contrar capitolul III, articolului 67 din Legea nr. 26/1996, Ón forma Óntocmit„;

8 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 124/27.IX.2005

- declara˛ia martorilor;

- declara˛ii ale Ónvinui˛ilor;

- date suplimentare conform Codului de procedur„

- penal„, articolul 260.

Mijloace materiale de prob„ sunt:

- caseta video cuprinz‚nd Ónregistr„ri ale Tv Obiectiv

- Gheorgheni se anexeaz„ la dosar;

— not„ de constatare Óncheiat„ la data de 22 octombrie 2004, ora 16,00, unde Ónvinui˛ii au Óncercat s„ refac„ planta˛ia Ón perioada Ón care aceast„ lucrare este interzis„ ∫i prin normative;

— contract ferm nr. 171 din 17.04.2002 pentru efectuarea lucr„rilor de Ómp„duriri ∫i contract ferm nr. 148 din 08.05.2003, lucru contrar Legii nr. 427/2002 privind statutul personalului silvic, Óncheiate de c„tre conducerea Direc˛iei Silvice Miercurea Ciuc.

Stimat„ doamn„ ministru,

Sper Ón Ón˛elepciunea ∫i buna inten˛ie a dumneavoastr„ pentru reforma justi˛iei. Cred c„ nu ve˛i l„sa ca cei care au contribuit la catastrofele ecologice din Rom‚nia s„ fie proteja˛i de unii magistra˛i.

Sper c„ ve˛i schimba magistra˛ii corup˛i cu o genera˛ie t‚n„r„, care s„ slujeasc„ justi˛ia Ón interesul poporului. V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

Vasile Cosmin Nicula

#33289

## **Domnul Vasile Cosmin Nicula:**

## Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„,

M„ v„d obligat s„-mi intitulez declara˛ia mea politic„ îBercenizarea Parlamentului“, ascult‚ndu-l pe fostul meu coleg de partid, de fapt, al nostru, al tuturor de aici, membru ∫i la U.D.M.R., domnul Valentin Iliescu.

R„mas f„r„ ciolan din pomana na˛ional„ a îAlian˛ei portocalii“, Radu mamii, Radule s-a pl‚ns la Œnalta Poart„ de la Cotroceni c„ el, care a dat dovada sacrificiului personal pentru victoria pre∫edintelui, a fost scos din c„r˛i la negocierile dreg„torilor care au avut loc la tab„ra patrulaterului negru. Dup„ ce l-a m‚ng‚iat p„rinte∫te pe cre∫tet, iar Ón ochiul drept i-a r„mas o lacrim„ de la Stolo, omnipotentul pre∫edinte i-a dat o acadea ∫i l-a asigurat c„ o s„-l instaleze al doilea om Ón stat — vorba vine! —, care o s„-i vindece r„nile produse de lipsa de recuno∫tin˛„ ∫i o s„-i aline orgoliile. I-a dat chiar cuv‚ntul de onoare al lui Boc, Óntruc‚t la vremea aceea al s„u era ocupat prin scorburile pupezelor din teii de la Cotroceni.

A∫a a fost pus„ Ón scen„ celebra pies„ îScaunele“, inspirat„ din teatrul absurdului al lui Eugen Ionesco, dup„ ce pupila autorului, mandatara testamentar„ a tat„lui s„u, din ur„ fa˛„ de Rom‚nia, a f„cut toate demersurile Ón pres„ ∫i Ón justi˛ie ca aceast„ crea˛ie monumental„ s„ nu-∫i g„seasc„ locul pe scena Teatrului Na˛ional.

A fost aleas„ varianta portocalie a fotoliilor, mai Ónc„p„toare, mai confortabile ∫i mai moi pentru ∫ezutul ginga∫ al celor doi pre∫edin˛i, al Senatului ∫i al Camerei Deputa˛ilor, scoase la o tombol„ ai c„ror ocupan˛i aveau biletele c‚∫tig„toare deja Ón buzunar.

Am v„zut la lucru toat„ echipa P.D.-ului, u∫or de recunoscut dup„ rotunjimea capului, fruntea Óngust„, bombat„, maxilarul proeminent, buzele c„rnoase, pofticioase, n„rile dilatate amu∫in‚nd a prad„, ochii triunghiulari, g‚t de lup, imobil, ceafa bulg„reasc„, masiv„, statura bondoac„, picioarele scurte, groase, comportament agresiv, gata s„ sar„ la beregat„, tenul puternic vascularizat ∫i congestionat din cauza s‚ngelui care, contrar legilor gravita˛iei, circul„ de jos Ón sus.

Acest tip de humanoid are Ón s‚nge voca˛ia luptei ∫i moare cu adversarul de g‚t. Este cel mai bine adaptat la via˛a citadin„. Mizeaz„ pe fragilitatea asocia˛ilor, pe care Ói ˛ine aproape ∫i le condi˛ioneaz„ reflexele, pe amnezia liberalilor, lipsi˛i de nerv ∫i de replic„, cu un singur exemplar mai ac„t„rii Ón vorbe, care nu obose∫te alerg‚nd de la o televiziune la alta pe post de atoate∫tiutor. A fost trimis la tratament la Ministerul S„n„t„˛ii, sau Bolii, Ónc„ nu se ∫tie, c„ci verrrbul s„u sufer„ de o piedic„ naturrral„ c„rrreia nu-i g„se∫te leacul! (De fapt litera îr“ sun„ ca un îi“. Exersa˛i!)

P.U.R.-itanii au antecedente Ón dedublarea personalit„˛ii ∫i se adapteaz„ la toate schemele imaginate de liderii coali˛iei. Mai dau ∫i ei din c‚nd Ón c‚nd din aripa t‚n„r„, sub Ón˛eleapta conducere a unui singur om mai Copos dec‚t ei ∫i a mentorului lor, pe post de guru. Œ∫i urmeaz„ voca˛ia afacerilor la vedere ori mai la negru. Dac„ nu sunt deranja˛i sunt ascult„tori c„ci, vorba proverbului, îinteresul poart„ fesul“.

Ultimii sunt reprezentan˛ii Uniunii Maghiare, care vor s„-∫i refac„ ˛inutul celor Trei Scaune, l„sat mo∫tenire de Sf‚ntul I∫tvan, cel care a fost sanctificat pentru meritele de a ˛ine la m‚n„ un imperiu etnic. Ei se joac„ cu tibi∫irul pe harta Transilvaniei, pe care vor s-o pun„ la picioarele st„p‚nilor din vecin„tate, de la care primesc instruc˛iuni ∫i fonduri pentru a o cump„ra pe buc„˛i ori pe parcele. C‚nd v‚nzarea va fi Óncheiat„, rom‚nii se vor trezi Ón fa˛a unui fapt consumat, pe mult disputatul drept de proprietate. Este notorie popularea localit„˛ilor din Transilvania cu chipuri de honvezi, care s„ le confere legitimitate istoric„ pe termen lung, Ón timp ce rom‚nii se r„fuiesc Óntre ei pe lucruri trec„toare ∫i Ó∫i demoleaz„ statuile. Sosia lui Lenin, ajuns„ la rang guvernamental la care nici nu visa, conduce cu m‚n„ sigur„ cearda∫ul, Óntr-o alian˛„ ascuns„ cu episcopul radical Tökés László.

S-ar putea ca orgoliosul Berceanu s„ primeasc„ o bil„ neagr„ chiar de la propriii lui alia˛i, care Ól antipatizeaz„. A∫tept„m rezultatul jocului cu bile albe ∫i negre!

V„ mul˛umesc.

Grigore Cr„ciunescu

#37666

## Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Nu cred c„ mai era nevoie, Ónc„ o dat„, s„ ne d„m seama de populismul ∫i demagogia colegilor din Partidul Social Democrat. Acest fapt a ie∫it din nou la iveal„, din nou, dup„ mo˛iunea simpl„ îNivelul de trai Ón Rom‚nia“, depus„ Ón Parlament ∫i dezb„tut„ miercuri, 14 septembrie.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 124/27.IX.2005 Una dintre acuzele aduse actualei guvern„ri este cea legat„ de starea Ón care se afl„ sistemul na˛ional de s„n„tate. A face responsabil„ de aceast„ situa˛ie actuala guvernare care se afl„ la putere de 9 luni de zile Ónseamn„ s„ fii imoral ∫i s„ nu-˛i asumi partea de responsabilitate ce-˛i revine dup„ ce ai fost la putere Ón ultimii patru ani.

™tim cu to˛ii c„ s„n„tatea nu a fost o prioritate pentru Guvernul condus de Adrian N„stase dec‚t pe h‚rtie. Argumentul cel mai solid este acela c„, Ón bugetul pe anul 2005, pe l‚ng„ banii colecta˛i de la asigura˛i, fostul Guvern a alocat doar 0,3% din buget pentru s„n„tate. Acest procent nu asigur„ nici m„car acoperirea fondurilor de salarii de la nivelul Ministerului S„n„t„˛ii. Œn acest moment, noi, cei din coali˛ie, avem de ales: s„ r„m‚nem Ón situa˛ia Ón care ne afl„m sau s„ lu„m hot„r‚ri ∫i m„suri ferme pentru schimbarea radical„, necesar„ Ón domeniul sanitar.

Populismele enun˛ate de P.S.D., ∫i anume: înu suntem de acord ca agricultorii s„ contribuie la sistemul de asigur„ri de s„n„tate“ sau înu suntem de acord ca pensionarii s„ contribuie la sistemul de asigur„ri de s„n„tate“, nu fac altceva dec‚t s„ arate ceea ce aminteam la Ónceput, populismul ∫i demagogia acestui partid.

Reamintesc colegilor din opozi˛ie c„, Ón ianuarie 2003, Guvernul N„sase a luat de la pensionari suma care era eviden˛iat„ separat Ón cuponul de pensie pentru Casa Na˛ional„ de Asigur„ri de S„n„tate ∫i ∫i-a Ónsu∫it-o. Acei bani nu s-au reg„sit nici Ón pensia de baz„, care ar fi trebuit s„ creasc„ cu suma respectiv„, ∫i nici Ón bugetul C.N.A.S., pentru a sus˛ine sistemul de s„n„tate.

Poate n-ar strica s„-i Óntreb„m cum au fost utilizate cele peste 8.000 de miliarde care au fost scoase din sistem.

Vrem s„ aducem la cuno∫tin˛a tuturor pensionarilor c„ contribu˛ia lor la asigur„rile sociale de s„n„tate se va face f„r„ ca valoarea actual„ a pensiei s„ fie afectat„. Fie vom m„ri pensiile cu suma necesar„ contribu˛iei la sistemul de asigur„ri, fie aceste sume vor fi pl„tite de c„tre Ministerul Muncii ∫i Protec˛iei Sociale sau direct de la bugetul de stat, respectiv Ministerul de Finan˛e.

Legat de contribu˛ia agricultorilor la Fondul de asigur„ri de s„n„tate, le reamintesc colegilor din opozi˛ie c„ prin Ordonan˛a de Guvern nr. 150/2002, la articolul 51 alineatele 2 ∫i 4 se specific„ c„ agricultorii trebuie s„ pl„teasc„ 6,5% din veniturile ob˛inute din agricultur„ ∫i silvicultur„, stabilite potrivit normelor de venit pentru persoanele fizice care nu au calitatea de angajator. Cum a fost caracteristic fostului Guvern, nici aceast„ lege nu a fost pus„ Ón aplicare, Óntruc‚t nu a fost creat un sistem de colectare specific pentru oamenii care lucreaz„ Ón agricultur„.

Nu cred c„ este corect s„ consider„m c„ to˛i agricultorii din Rom‚nia sunt s„raci lipi˛i p„m‚ntului ∫i nu ar avea de unde s„ pl„teasc„ contribu˛ia la Fondul asigur„rilor de s„n„tate.

Este un principiu universal valabil care spune: nu po˛i primi nimic dac„ nu dai ceva Ón schimb. Dac„ dorim cu adev„rat s„ schimb„m situa˛ia din sistemul sanitar, trebuie s„ umbl„m la mentalitatea celor c‚teva milioane

de agricultori pe care trebuie s„-i convingem de necesitatea acestei contribu˛ii.

Dintotdeauna ˛„ranul a Ón˛eles c„ atunci c‚nd doi copii se c„s„toresc trebuie s„ li se fac„ nunt„, atunci c‚nd se boteaz„ un copil trebuie s„ se organizeze o mas„ festiv„, iar c‚nd moare un om, tradi˛ia spune c„ trebuie s„ se fac„ praznic. Œntotdeauna ˛„ranul a g„sit resursele necesare pentru aceste evenimente.

Nou„ ne revine sarcina s„-i convingem pe agricultori c„ trebuie s„ contribuie la asigurarea fondurilor necesare pentru ca sistemul de s„n„tate din Rom‚nia s„ func˛ioneze normal ∫i s„ fie la dispozi˛ia cet„˛enilor, cu tot ceea ce este necesar ∫i modern la ora actual„ Ón domeniu.

Desigur c„ cei care nu au venituri ∫i tr„iesc la limita subzisten˛ei nu vor contribui la Fondul de s„n„tate. ™i acestora statul trebuie s„ le asigure asisten˛„ sanitar„.

Orice om de bun„-credin˛„ Ón˛elege c„ aproximativ 5 milioane de contribuabili nu pot sus˛ine financiar asisten˛a medical„ acordat„ celor 22 de milioane de cet„˛eni ai ˛„rii, iar bugetul este insuficient pentru a aloca sume mai mare acestui domeniu.

Œn acest context, c‚nd starea de s„n„tate a popula˛iei e o problem„ de interes na˛ional, nu trebuie s„ fim populi∫ti ∫i demagogi, trebuie s„ fim pragmatici, s„ g„sim noi resurse pentru cre∫terea veniturilor la buget ∫i trebuie s„ lupt„m cu mentalitatea implementat„ de Partidul Social Democrat, precum c„ po˛i primi multe gratuit„˛i ∫i beneficii din partea statului numai pentru faptul c„ exi∫ti. V„ mul˛umesc.

Nicolae Popa

#44717

Dar s„ trecem peste faptul c„ aceste critici au venit Óntr-un moment nepotrivit ∫i s„ ne uit„m mai atent Ón ograda noastr„ ∫i s„ reg‚ndim Óntreaga restructurare parlamentar„ Ón perspectiva cre∫terii profesionalismului ∫i eficien˛ei actului politic, astfel Ónc‚t Parlamentul, ca for legislativ suprem al ˛„rii, s„ devin„ o institu˛ie cu credibilitate Ónalt„. Œn acest sens, nu fac altceva dec‚t s„ reiterez o propunere a Partidului Conservator cu privire la reforma parlamentar„, astfel:

Reiter„m nevoia modific„rii Constitu˛iei ∫i promov„rii sistemului legislativ unicameral. Concret, avem Ón vedere reducerea num„rului total al parlamentarilor de la aproximativ 468, c‚˛i suntem Ón prezent, la maximum 235 de parlamentari, ceea ce ar reprezenta o norm„ de 10 parlamentari la milionul de locuitori, suficien˛i pentru desf„∫urarea unei activit„˛i parlamentare eficiente. Un calcul simplu arat„ c„ pe aceast„ cale, ˛in‚nd cont de volumul total al costurilor pe care le genereaz„ activitatea unui parlamentar, s-ar putea ajunge la o diminuare a bugetului anual aferent celor dou„ Camere cu aproximativ 1.200 miliarde lei, lu‚nd Ón considerare c„ pentru un parlamentar totalitatea cheltuielilor se ridic„ la aproximativ 6 miliarde lei anual.

Sumele respective ar putea fi folosite f„r„ nici o rezerv„ pentru compensarea medicamentelor.

Reiter„m propunerea de fond pentru o adev„rat„ reform„ parlamentar„ prin introducerea sistemului de vot uninominal. Este de prisos s„ mai insist asupra avantajelor acestei proceduri de vot.

A∫ vrea s„ cred c„ aceast„ propunere a mea va st‚rni o reac˛ie prompt„ din partea colegilor. Sincer s„ fiu, a∫ vrea s„ Ói incit at‚t de tare, at‚t pe cei de la putere, c‚t ∫i pe cei din opozi˛ie, astfel Ónc‚t Ón perioada urm„toare s„ putem declan∫a Ómpreun„ procedurile parlamentare pentru promovarea acestora.

Trebuie s„ lu„m acum aceste m„suri, pentru a l„sa timp suficient preg„tirii ∫i organiz„rii viitoarelor alegeri, care, a∫a dup„ cum se vede, sunt din ce Ón ce mai aproape. Numai a∫a vom stopa mototolirea imaginii mizerabile pe care o avem Ón fa˛a opiniei publice, iar Ón perspectiva alegerilor din anul 2008 sau mai repede, numai a∫a vom reu∫i s„ convingem popula˛ia s„ vin„ la urne ∫i s„ nu absenteze Ón propor˛ie de mas„.

V„ mul˛umesc.

Mihai Cristian Apostolache

#47147

## Stima˛i colegi,

Prezen˛a noastr„ aici, Ón Parlamentul Rom‚niei, nu este una Ónt‚mpl„toare, ci rezultatul votului pe care l-am primit din partea electoratului nostru.

Din patru Ón patru ani, cet„˛enii responsabili ai Rom‚niei fac gestul, aparent simplu, de a ∫tampila un buletin de vot. Œn realitate, acest gest Ónseamn„ mult mai mult. Este un cec Ón alb pe care ace∫tia ni l-au oferit cu speran˛„, dar ∫i cu credin˛a c„ le vom reprezenta din ce Ón ce mai bine interesele.

Din p„cate, sistemul puterii, v„zut din afara lui, pare unitar. Neaviza˛ii nu au foarte clar Ón minte care sunt atribu˛iile Parlamentului, care ale Pre∫edin˛iei, care ale justi˛iei, care ale Guvernului...

Starea aceasta de confuzie este Ónc„ ∫i mai ad‚ncit„ de declara˛ii contradictorii venite de pe acelea∫i paliere ale sistemului sau de pe paliere diferite.

Avem, astfel, iat„, un pre∫edinte juc„tor, care ador„ Óntr-at‚t crizele Ónc‚t e Ón stare s„ le ∫i creeze, un premier indubitabil demisionar care n-a mai demisionat, avem anticipate f„r„ de care nu se poate ∫i anticipate care nu constituie o prioritate, avem putere, dar f„r„ putere...

™i atunci, ce s„ mai Ón˛eleag„ bietul rom‚n, care de vreo 5 ani se dore∫te Ón Europa, dar care, dintre toate binefacerile europeniz„rii, n-a apucat s„ vad„ dec‚t cre∫terea pre˛urilor ∫i ∫omajul?

P‚n„ Ón 1989, dac„ nu-i mergea bine, rom‚nul cel pu˛in ∫tia pe cine s„ Ó∫i verse n„duful: pe Ceau∫escu!

Acum, gra˛ie amalgamului de puteri, nici m„car asta nu mai poate s-o fac„! ™i atunci... d„ vina sigur pe sistem...

Stima˛i colegi,

Din nefericire, ∫i noi facem parte din acest sistem, Ón care rom‚nii nu numai c„ mai au Óncredere, dar pe care Óncep s„ Ól ∫i dispre˛uiasc„.

Poate c„ acum nu sim˛im acut efectele acestei st„ri de lucruri, dar dac„ nu vom face ceva pentru ca ele s„ se schimbe, tare m„ tem c„ la viitoarele alegeri, anticipate sau la termen, electoratul ne va taxa pe to˛i Ón primul r‚nd prin absen˛a la urne!

Partidul domnului T„riceanu vorbe∫te mult despre reforme, despre integrare european„, dar, iat„, acum, c‚nd ar avea prilejul s„ urgenteze aceste procese sus˛in‚nd ideea parlamentului unicameral ∫i a votului uninominal, tace!

Nu numai institu˛iile statului ar trebui reformate Ón Rom‚nia, ci ∫i Óntreaga clas„ politic„, ai c„rei reprezentan˛i suntem ∫i noi!

Dac„ vrem Ón mod real o Rom‚nie european„, haide˛i s„ avem mai Ónt‚i o Rom‚nie normal„ ∫i moral„: una Ón care s„ nu creasc„ pre˛ul benzinei de trei ori Óntr-o s„pt„m‚n„, ca apoi s„ scad„ doar pentru c„ s-a Óncruntat pre∫edintele, una Ón care podul de la R‚mnic este la fel de important ca ∫i cel de la M„rgineni, una Ón care orice autostrad„, ∫i Ón special cea care ne leag„ de Europa, este extrem de important„ sau m„car una Ón care putem afla, mai devreme de 50 de ani, adev„rul despre ostaticii elibera˛i din Irak!

V„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 124/27.IX.2005

Toró Tiberiu

#50245

## V„ mul˛umesc, domnule vicepre∫edinte. Stima˛i colegi deputa˛i,

Œn declara˛ia mea politic„ de azi doresc s„ aten˛ionez asupra unei practici cel pu˛in discutabile a unor autorit„˛i din cadrul sectorului de ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„, practic„ care pare a nu face servicii imaginii Rom‚niei ca stat european ∫i nici eforturilor sale de integrare Ón Uniunea European„.

Anul trecut am semnalat de la acest microfon cazul unui cet„˛ean maghiar, Bayer Zsolt, ziarist la cotidianul îMagyar Nemzet“ din Budapesta, c„ruia i s-a interzis intrarea Ón Rom‚nia pe o perioad„ determinat„, drept pedeaps„ pentru articolele publicate, care nu erau pe placul autorit„˛ilor noastre competente.

Pare-se c„ istoria se repet„: la data de 14.09.2005, unui alt ziarist din ˛ara vecin„ ∫i prieten„, membr„ a NATO ∫i a U.E., i se Ónt‚mpl„ acela∫i lucru. Este vorba de Toroczkay László, redactor la radioul public din Budapesta ∫i activist civic — fondator ∫i pre∫edinte al unei organiza˛ii civice de tineret care are drept scop ap„rarea prin mijloace legale a drepturilor minorit„˛ilor na˛ionale din ˛„rile Ónvecinate Ungariei —, c„ruia i se refuz„ intrarea Ón Rom‚nia pe motiv c„ nu Óndepline∫te condi˛iile prev„zute de Legea privind regimul str„inilor (Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 194/2002, aprobat„ cu modific„ri ∫i complet„ri prin Legea nr. 482/2004).

Conform comunicatului Inspectoratului General al Poli˛iei de Frontier„, m„sura a fost luat„ ca urmare a solicit„rii organelor Ón drept, Ón conformitate cu prevederile art. 8. alin. 1 lit. a), cu trimitere la art. 6 alin 1 lit. f) din actele normative mai sus amintite. Pentru cei neaviza˛i, litera f) se refer„ la persoane care prezint„ pericol la ordinea constitu˛ional„ ∫i siguran˛a na˛ional„ a ˛„rii.

Ceea ce nu scrie Ón comunicat, dar scrie Ón textul legii, este obligativitatea comunic„rii unei asemenea m„suri persoanei Ón cauz„, Ómpreun„ cu motivele ∫i perioada interdic˛iei.

Se ivesc astfel o serie de Óntreb„ri. Cea mai u∫oar„, de ce reprezentan˛ii poli˛iei de frontier„ nu respect„ legea ∫i regulamentele corespunz„toare? Dar se ivesc ∫i alte Óntreb„ri, poate mai importante: cum se iau asemenea decizii care Ón mod clar nu contribuie la Ónt„rirea securit„˛ii na˛ionale a ˛„rii, Ón schimb Ónt„resc imaginea c„ Rom‚nia nu s-a debarasat Ónc„ de practicile unui stat poli˛ienesc, unde autorit„˛ile competente — dup„ cuno∫tin˛ele mele acestea sunt serviciile de informa˛ii, Ón a c„ror atribu˛ie intr„ formularea unor asemenea solicit„ri — ac˛ioneaz„ Ónc„ pe baza unor reflexe mo∫tenite de la Securitatea ceau∫ist„, Departamentul iredenti∫ti, horti∫ti, fasci∫ti. Cine are acest interes?

Cred aceste autorit„˛i îcompetente“ — cu ghilimelele de rigoare pentru termenul de competen˛„ — c„ aceasta este calea de integrare Ón Uniunea European„, prin declararea ca persona non grata a unor ziari∫ti, cet„˛eni ai Uniunii Europene, respectiv ai unei ˛„ri cu care

Rom‚nia a Óncheiat un parteneriat strategic? Œnc„ mai cred serviciile noastre c„ Ón secolul al XXI-lea, Ón epoca globaliz„rii informa˛iei, asemenea m„suri pot fi eficiente, libertatea de g‚ndire ∫i de exprimare se poate limita prin asemenea m„suri?

A∫tept o analiz„ aprofundat„ a cazului din partea autorit„˛ilor de control competente, din partea Comisiei de specialitate pentru controlul serviciilor de informa˛ii, a conduc„torilor institu˛iilor Ón cauz„ ∫i luarea m„surilor ca asemenea cazuri, prin repetarea lor, s„ nu pericliteze eforturile de integrare a Rom‚niei.

Andrei Dominic Gerea

#58669

Declara˛ie politic„: îParlamentul Rom‚niei nu e mo∫ia P.S.D.“

De∫i au pierdut de mult alegerile, membrii Partidului Social Democrat au impresia c„ se afl„ Ónc„ la putere. Faptul c„ de˛in pre∫edin˛ia celor dou„ Camere ale Parlamentului le spore∫te aceast„ iluzie ∫i de multe ori chiar le d„ p‚rghiile pentru a bloca ini˛iativele pe care noi, actuala guvernare, dorim s„ le promov„m. Este limpede pentru toat„ lumea c„ pozi˛iile ocupate de Adrian N„stase ∫i Nicolae V„c„roiu sunt de maxim„ importan˛„ Ón stat. P.S.D. a Ón˛eles asta ∫i Óncearc„ din r„sputeri s„-i p„streze pe cei doi pe scaunele lor, nesocotind astfel o Óntreag„ majoritate parlamentar„.

Problema nu este neap„rat c„ P.S.D. refuz„ s„ cedeze de bun„voie ultimele redute pe care le mai de˛ine Ón prezent. Problema cu adev„rat important„ este aceea c„ prin ac˛iunile ∫i comportamentul lor se aduc grave lez„ri imaginii ∫i spiritului Parlamentului Rom‚niei. Prin tot ceea face ast„zi, P.S.D. nu reu∫e∫te dec‚t s„ tergiverseze ∫i s„ blocheze, Ón final, lucr„rile celui mai Ónalt for al ˛„rii. ™i dup„ toate acestea, tot noi suntem cei acuza˛i de nerespectarea Constitu˛iei!

De 15 ani, Parlamentul Rom‚niei este orice altceva dec‚t o institu˛ie a dezbaterii civilizate ∫i a respect„rii valorilor democratice. De aceea, rom‚nii o situeaz„ pe ultimele locuri Ón topul Óncrederii lor, renun˛‚nd de foarte mult timp s„ mai cread„ c„ senatorii ∫i deputa˛ii mai pot face ceva s„ le schimbe via˛a. Ce-∫i vor fi zic‚nd acei oameni pentru care noi nu putem face nimic, deoarece ne preval„m de îcutume“, ce vor crede oficialii europeni îadmir‚nd“ tot b‚lciul rezultat din dorin˛a a doi oameni de a r„m‚ne pe ni∫te scaune, de a avea o ma∫in„ de serviciu mai bun„, de a avea un birou mai mare ∫i mai luxos. Pentru asta sunt gata colegii no∫tri socialdemocra˛i s„ sacrifice Óncrederea rom‚nilor Ón politicienii pe care i-au ales? ™i dac„ sunt gata, Ó∫i dau ei seama oare c„ oamenii, sc‚rbi˛i de ac˛iunile lor ∫i de certurile interminabile din Senat ∫i Camera Deputa˛ilor, probabil nu se vor mai duce la vot sau vor vota partidele extremiste?

Adrian N„stase ∫i Nicolae V„c„roiu se ascund dup„ proceduri, regulamente interpretate dup„ bunul lor plac, dup„ num„r„tori de voturi false, dup„ cutume. De fapt, ei ∫i Óntregul P.S.D. se ascund de opozi˛ie. Le e foarte greu s„ accepte c„ au pierdut puterea pe care credeau c„ o vor avea pentru totdeauna ∫i s„ Ón˛eleag„ c„ de aici Ónainte nu vor mai avea privilegiile pe care le-au de˛inut timp de 4 ani. C„ de aici Ónainte vor fi nevoi˛i s„ critice constructiv ∫i s„ vin„ cu solu˛ii alternative la m„surile pe care noi le propunem. C„ de aici Ónainte, presa este liber„ s„ interpreteze a∫a cum vrea ac˛iunile tuturor ∫i c„ nu mai au mijloacele s„ o controleze prin publicitate pe band„ rulant„ ∫i Ónc„lc„ri grave ale dreptului la exprimare. P.S.D. nu vrea s„ conceap„ c„ va trebui s„ str‚ng„ r‚ndurile, s„-∫i schimbe dinozaurii care umbl„ liberi prin Jurasic Parc-ul partidului cu oameni competen˛i, serio∫i ∫i corec˛i.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 124/27.IX.2005 Mai grav Óns„ dec‚t tot ceea ce am ar„tat mai sus este c„, prin prelungirea agoniei domnilor N„stase ∫i V„c„roiu, se pierde timp ∫i efort, pe care ∫i puterea ∫i opozi˛ia le-ar putea folosi Óntr-un mod constructiv, Ón ini˛iative care s„ ne apropie de obiectivul pe care ni-l dorim cu to˛ii atins: aderarea la Uniunea European„ Ón 2007. Sau au uitat colegii P.S.D.-i∫ti de ˛inta pe care o aveau ∫i Domniile lor atunci c‚nd aveau puterea Ón m‚ini? Or, tocmai asta reu∫e∫te P.S.D. s„ demonstreze: c„ pu˛in Ói pas„ de interesele ˛„rii, dac„ ar fi s„ ne amintim doar de votul prostesc dat de deputa˛ii P.S.D. Ómpotriva unei modific„ri la Legea audiovizualului care ne era cerut„ chiar de Uniunea European„.

Este Partidul Social Democrat Ómpotriva ader„rii Rom‚niei la Uniunea European„? Probabil c„ nu, dar cu siguran˛„ c„ sunt at‚t de orbi˛i de scopul lor, acela de a-i ˛ine Ón scaune pe Nicolae V„c„roiu ∫i Adrian N„stase, Ónc‚t nu se mai pot concentra pe nici un alt subiect.

Zilele trecute, pre∫edintele Senatului spunea c„ ∫i-ar da demisia, dar c„ nu este l„sat de partid. Eu le propun ambilor pre∫edin˛i ai Parlamentului s„ treac„ peste directivele de partid, peste interesele personale sau de grup ∫i s„ renun˛e de bun„voie la func˛iile pe care le de˛in. Toat„ inteligen˛a ∫i energia folosit„ pentru a-i ˛ine Ón scaune ar putea fi folosit„ pentru a crea o opozi˛ie adev„rat„, critic„ ∫i constructiv„, care s„ ne arate unde gre∫im noi ∫i unde ar putea ea s„ vin„ cu m„suri mai bune.

Altfel, dac„ vom continua o disput„ pe care P.S.D. ∫tie c„ o va pierde ∫i, Doamne, fere∫te, vom rata intrarea Ón U.E. la 1 ianuarie 2007, cei care vor pierde vor fi rom‚nii, ∫i atunci nu numai P.N.L., ci Óntreaga clas„ politic„ va fi f„cut„ responsabil„ pentru acest e∫ec. Politicieni de toate culorile vom fi ar„ta˛i cu degetul pentru am„girea unui Óntreg popor. ™i nici m„car P.S.D. nu cred c„ Ó∫i poate permite asta!

Corneliu Ciontu

#63697

îApel la bun-sim˛“

## Stima˛i colegi,

Œmi asum misiunea de a v„ deranja cu un apel care pentru unii ar suna straniu, un apel la decen˛„, la echilibru ∫i bun-sim˛. Am sim˛it nevoia s„ fac acest apel deoarece lucrurile par c„ ne-au sc„pat de sub control. Am ajuns Óntr-o faz„ acut„, vulgar„ a conflictului politic. Un conflict care ∫i-a uitat originea ∫i scopurile, devenind bucurie a confrunt„rii ∫i invectivei. Nu sunt aici pentru a c„uta vinova˛i, pentru a spune cine are dreptate. Poate c„ nimeni ∫i to˛i. Cert este faptul c„, Ón acest moment, Rom‚nia e condus„ abia pe jum„tate, merge Óntr-un picior. Parlamentul e sufocat de lupte de gheril„, Ón care orice post sau vot reprezint„ o miz„ major„. Nu p„rem f„cu˛i, Ón ruptul capului, pentru coabitare, vrem ca ceilal˛i s„ se compromit„, s„ fie vinova˛i. Corup˛ia ∫i incompeten˛a celuilalt partid ne fac ferici˛i, de∫i Óntreaga ˛ar„ sufer„ din pricina lor.

Justi˛ia, la r‚ndul s„u, a devenit un c‚mp de lupt„. Fiecare tab„r„ trage de-o m‚nec„ a sa. Œn acest ritm, m‚necile se vor rupe sau, probabil, for˛ele adverse se vor anula reciproc, ca Óntr-o lege a fizicii, f„c‚nd justi˛ia s„ Ónghe˛e Ón neputin˛„.

Lucrurile stau identic Ón economie, unde zonele de influen˛„ se disput„ mai voios ca niciodat„. Societ„˛ile dau faliment, infla˛ia cre∫te, pre˛ul la benzin„ pierde sim˛ul m„surii, polarizarea social„ Óngroa∫„ r‚ndul s„racilor, dar nu conteaz„, important e cine are controlul, cine e mai puternic...

Stima˛i colegi,

Aproape printr-o fatalitate, conflictul iminent generat de alegerile de anul trecut risc„ s„ compromit„ aderarea Rom‚niei la Uniunea European„. S-a ajuns Óntr-un punct Ón care for˛ele de dreapta ∫i de st‚nga se afl„, Ón sf‚r∫it, Óntr-un relativ echilibru. Din acest motiv, sub ochii no∫tri se d„ adev„rata îB„t„lie pentru Rom‚nia“. O b„t„lie politic„, economic„, statutar„. Cine c‚∫tig„ Ó∫i asigur„ o suprema˛ie pe termen lung. Din nefericire, momentul acestei lupte pe via˛„ ∫i moarte e cel mai prost ales din ultimii 15 ani; sunt orele decisive ale integr„rii! Iar integrarea nu poate avea loc Óntr-o ˛ar„ paralizat„ de explozii politice subterane ∫i de false teme politice, rod al unor insomnii sau orgolii m„runte.

Din acest punct de vedere, oric‚t ar p„rea de inutil, un apel la Ón˛elepciune ∫i decen˛„ e Óntotdeauna Óndrept„˛it. Interesele Rom‚niei vin deasupra intereselor de grup. Dup„ ce poporul e servit, ne putem lupta oric‚t, pentru orice.

Dar, pentru a reu∫i acest lucru, consider„m c„ o mare parte din clasa politic„ rom‚neasc„ are nevoie de o cur„ de bun-sim˛ _._ Sper„m ca, printr-o construc˛ie politic„ major„ ce se arat„ la orizont, bunul-sim˛ politic s„ intre Ón ofensiv„. Din acest motiv, sunt Ón m„sur„ s„ v„ anun˛ c„, Ón scurt timp, Partidul Popular va c„p„ta identitate juridic„, reu∫ind s„ dep„∫easc„ adversit„˛i inimaginabile, despre care voi vorbi la vremea cuvenit„. Ei bine, scopul Partidului Popular va fi chiar acesta: s„ revigoreze bunulsim˛, decen˛a, dialogul real ∫i polite˛ea Ón politica rom‚neasc„. Œn acest moment, ˛ara noastr„ are nevoie vital„ de un partid de centru capabil s„ creeze pun˛i, s„ Óndemne la dialog, s„ sting„ conflicte, s„ asigure un climat politic cu adev„rat democratic.

V„ mul˛umesc.

Costache Mircea

#66951

îD.A. — Diversiune ∫i Aventurism“

Ce crede˛i c„ e Ón capul lombrozianului de la Cotroceni, c‚nd lanseaz„ îbomba“ Parlamentului unicameral? Faptul c„ ideea perfid„ de a bulversa via˛a public„ ∫i Óntreaga societate vine din anturajul de pahar e clar ca bun„ ziua.

Œntr-o ˛ar„ m„cinat„ de crize, de mafie, de ho˛ie ∫i de s„r„cie, Pazvante vrea s„ spun„ c„ marea risip„ se produce numai prin lefurile deputa˛ilor, de 29 milioane lei, ∫i nu prin devalizarea economiei na˛ionale, prin Ónstr„inarea telecomunica˛iilor, cimentului, lemnului, fabricilor de autocamioane, de tractoare, avioane, a o˛elului, aluminiului, petrolului, gazelor, aurului, re˛elelor electrice, hidrocentralelor, fondului funciar, vapoarelor, C.E.C.-ului, b„ncilor etc.

A promis c„ se va lupta cu mafio˛ii, iar acum el combate patrio˛ii, pu˛ini c‚˛i mai sunt.

Œn loc s„-∫i fac„ cur„˛enie Ón propria ograd„, plin„ de g„ini nebunatice, de coco∫i, st„ncu˛e ∫i alte chivu˛e hoa˛e, domnul pre∫edinte se lupt„ cu corup˛i ca mine...

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 124/27.IX.2005 Œn loc s„-i lase pe ho˛i Ón vile unicamerale, el vrea s„ demoleze tradi˛ia secular„ a parlamentarismului bicameral rom‚nesc, sincron cu bicameralismul ˛„rilor U.E. ∫i NATO.

Œn loc s„ pun„ guvernul la treab„, s„ porneasc„ economia, s„ mai termine cu coteria, ’mnealui, dom’ pre∫in’te, vede r„ul numai acolo unde nu to˛i se aliniaz„ la poruncile lui, precum vestitul n„p‚rstoc Emil Boc. N-au vrut-o deputa˛ii pre∫edinte de Camer„ pe Mona Musc„? îH„, h„, p„i, Ói desfiin˛ez io dup„ dou„ sticle de vizichi!“

O ˛ar„ Óntreag„ zace sub ape, Ón mizerie ∫i debusolare, Ón prag de iarn„, Ón timp ce nebunul din capul satului le explic„ rom‚nilor c„ el nu a fost deputat de Vaslui 8 ani, ministru al transporturilor tot vreo 8 ani, primar general 4 ani, pre∫edinte de partid Ón locul lui îe∫ti cel mai bun, Petre“, pre∫edinte de ˛ar„, adic„ politician care s-a pricopsit, care huzure∫te Óntr-un dezm„˛ continuu, dar care, chipurile, vrea s„ reformeze clasa politic„. Iar aceast„ reform„ va aduce, desigur, Ón locul meu, Ón Parlament, pe vreo Stana Anghelescu, absolvent„ de liceu Ón 1994, sau vreo Elena Udrea cu catalogul plin de 2, 3 ∫i 4, dar plin„ de aur, de averi, de conturi ∫i de stim„ preziden˛ial„.

Bravos na˛iune, halal s„-˛i fie, ∫i jos, isc„lit Ón original, GA-LI-BAR-DI (alt reformator)!

Marin Alm„janu

#69345

M„ adresez ast„zi plenului Camerei Deputa˛ilor pentru a denun˛a Ónc„ o dat„ ilegalit„˛ile ∫i Ónc„lcarea prevederilor constitu˛ionale de care se face vinovat Adrian N„stase.

Zilele trecute, pre∫edintele Ón func˛ie al Camerei Deputa˛ilor a ar„tat opiniei publice, dac„ mai era nevoie, de ce este important„ schimbarea sa din func˛ie.

Dup„ ce la sf‚r∫itul lunii august, atunci c‚nd mai mult de o treime a membrilor Camerei Deputa˛ilor i-au cerut convocarea unei sesiuni extraordinare Ón care s„ se discute modificarea Regulamentului Camerei, Adrian N„stase a refuzat categoric, Ónc„lc‚nd Constitu˛ia, zilele trecute pre∫edintele Camerei a recidivat.

Astfel, ziua de joi, 16 septembrie 2005, poate fi considerat„ o zi neagr„ pentru sistemul democratic rom‚nesc. Presta˛ia de la prezidiul Camerei Deputa˛ilor a dep„∫it orice limite legale ∫i ale bunului-sim˛. Œn tendin˛a sa cunoscut„ de a am‚na la nesf‚r∫it discutarea modific„rilor la noul regulament, Adrian N„stase a dat un recital de oportunism politic bazat pe comiterea de ilegalit„˛i.

Fiind propus„ trimiterea modific„rilor la regulament la Comisia juridic„ pentru ob˛inerea unui aviz de constitu˛ionalitate, Adrian N„stase a supus la vot aceast„ propunere. Œntrebarea care se pune este de c‚nd o comisie a Parlamentului poate da un aviz de constitu˛ionalitate, Ón contextul Ón care numai Curtea Constitu˛ional„ are acest atribut conferit prin lege? Mai mult, acest aviz se suprapunea peste decizia unei comisii speciale a Camerei Deputa˛ilor, Comisia pentru regulament.

Trec‚nd peste aceste aspecte, surprizele au ap„rut Ón ceea ce prive∫te procedura de vot. Pre∫edintele de ∫edin˛„ a supus la vot propunerea mai sus amintit„, num„r‚nd voturile pentru ∫i contra, dar îuit‚nd“ de

ab˛ineri. Aceasta este o alt„ grav„ ilegalitate s„v‚r∫it„ de pre∫edintele Camerei Deputa˛ilor.

Merg‚nd mai departe, trebuie spus faptul c„ Ón aceea∫i ∫edin˛„ Ón plen, aceea∫i persoan„ a avut îmari probleme“ Ón ceea ce prive∫te contabilizarea voturilor, rezult‚nd o fraud„ Ón stilul deja cunoscut al P.S.D.

Œn cursul ∫edin˛ei, Adrian N„stase a reu∫it Óns„ o mare performan˛„ la capitolul Ónc„lcarea Constitu˛iei. Prin blocarea u∫ilor s„lii ∫i Ómpiedicarea deputa˛ilor s„-∫i exprime votul, pre∫edintele executiv al P.S.D. a reu∫it s„ calce Ón picioare dreptul de a alege a∫a cum este el Ónscris Ón Constitu˛ie, ceea ce potrivit legii este considerat„ chiar infrac˛iune.

De ce toate aceste ilegalit„˛i? R„spunsul este foarte simplu. Pentru men˛inerea scaunului de pre∫edinte al Camerei Deputa˛ilor.

Nu consider c„ o lupt„ politic„, oric‚t de important„ ar fi ea, trebuie s„ se dea f„r„ respectarea dispozi˛iilor legale sau constitu˛ionale. Œns„∫i esen˛a de a fi a func˛iei pentru care lupt„ Adrian N„stase a fost golit„ de con˛inut prin m„surile luate de acesta.

Democra˛ia ∫i sistemul parlamentar rom‚nesc au primit astfel o grav„ lovitur„ tocmai din partea cuiva care trebuia s„ vegheze la respectarea legii, dar se pare c„ interesul personal este mai presus de orice Ón cazul lui Adrian N„stase.

Œn lumina faptelor prezentate mai sus, acum, mai mult ca niciodat„, schimbarea lui Adrian N„stase devine obligatorie, ca o garan˛ie a revenirii la respectarea Constitu˛iei ∫i a legilor Ón vigoare.

V„ mul˛umesc.

Dan Hora˛iu Buzatu

#72630

## Stima˛i colegi,

Voi Óncepe aceast„ declara˛ie politic„ cit‚nd articolul 149 alin. 1 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor. Acesta prevede: îMo˛iunea simpl„ exprim„ pozi˛ia Camerei Deputa˛ilor Óntr-o anumit„ problem„ de politic„ intern„ sau extern„ ori, dup„ caz, cu privire la o problem„ care a f„cut obiectul unei interpel„ri.“

Poate mul˛i dintre dumneavoastr„ v„ ve˛i Óntreba de ce am citat acest articol din regulament, pe care sunt convins c„ Ól ∫tie toat„ lumea. Motivul este unul simplu: pentru a v„ atrage aten˛ia c„ un exerci˛iu democratic, ∫i m„ refer la mo˛iunea simpl„, risc„ s„ devin„ un fapt de o banalitate cotidian„, pentru a v„ atrage aten˛ia c„ acest exerci˛iu democratic care implic„ exprimarea unei pozi˛ii a Camerei Deputa˛ilor risc„ s„ cad„ Ón derizoriu. ™i pentru aceast„ posibilitate exist„ doi mari vinova˛i: P.S.D. ∫i P.R.M., care s-au lansat Óntr-un adev„rat concurs de mo˛iuni simple. Cred c„ toat„ lumea este convins„ c„, ∫i cu mo˛iune, ∫i f„r„, pe loc nu se pot face minuni Ón domeniile atacate. ™i, de asemenea, cred c„ toat„ lumea este convins„ c„ toate partidele din arcul guvernamental sunt ele Ónsele primele interesate s„ rezolve problemele legate de energia termic„ — aten˛ie, un agent electoral periculos! — sau de Ónv„˛„m‚nt.

Ceea ce mi se pare deplasat ∫i, totodat„, o culme a demagogiei, este Óns„ faptul c„ actuala opozi˛ie atac„ pe domenii care au fost deficitare c‚nd P.S.D. s-a aflat la putere. A fost mai bun„ situa˛ia Ón Ónv„˛„m‚nt Ón perioada 2001—2004? R„spunsul este nu. Acum se

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 124/27.IX.2005 Óncearc„ s„ se c‚rpeasc„ c‚te ceva din ce nu s-a f„cut Ón respectiva perioad„. ™i se face ∫i pe cale guvernamental„ ∫i pe alte c„i, ∫i amintesc aici doar ini˛iativele tineretului liberal din aceast„ toamn„.

Dar, p‚n„ la un punct, sunt de acord cu aceia care ∫i-au f„cut din mo˛iuni o profesie. Este adev„rat, este necesar„ o mo˛iune simpl„ Ón leg„tur„ cu Ónv„˛„m‚ntul. Ea s-ar putea numi: îSitua˛ia s„lilor de sport ale Guvernului N„stase“, iar textul acestei mo˛iuni nu ar trebui s„ fie scris de vreun politician. Sunt suficiente articolele ∫i reportajele pe aceast„ tem„ din îGazeta sporturilor“ din anul 2004 ∫i Ónceputul anului 2005. ™i nu cred c„ ziari∫tii de la acest cotidian pot fi suspecta˛i de partizanat politic, chiar dac„ apar˛in unui trust de pres„ condus de un lider de partid. S„ nu uit„m c„ ∫i un ministru al acestui partid este din c‚nd Ón c‚nd t„v„lit Ón paginile acestui ziar.

Œn ceea ce prive∫te posibila mo˛iune îGigacaloria“, cred c„ este jenant ca ea s„ aib„ drept autori exact pe acei responsabili de explozia pre˛ului la Ónc„lzire. Nu cred c„ este nevoie s„ reamintesc cuiva c‚nd a explodat pre˛ul la Ónc„lzire.

Dar sunt convins c„ toate aceste lucruri sunt ∫tiute de semnatarii mo˛iunilor. Banala mo˛iune simpl„ a ajuns Óns„ un clasic procedeu de tragere de timp. Œn fotbal, pentru tragere de timp, se acord„ cartona∫ galben. Domnul N„stase a luat Ón decembrie un prim cartona∫ galben. De la electorat. Ar trebui s„ ∫tie c„ al doilea cartona∫ galben se transform„ automat Óntr-unul ro∫u.

P.S. S„pt„m‚na trecut„, actualul pre∫edinte al P.S.D., Mircea Geoan„, a declarat c„ partidul pe care Ól conduce nu va face abuz de mo˛iuni simple, dar s„pt„m‚na aceasta P.S.D. este coautorul a nu mai pu˛in de trei mo˛iuni. Concluzia: demagogie ∫i doar demagogie din partea P.S.D.

Horea Dorin Uioreanu

#76070

îCumetria P.S.D.—P.R.M.: Ómpreun„ p‚n„ la cap„t“ Stima˛i colegi,

Fac aceast„ declara˛ie politic„ ca urmare a modului Ón care P.S.D. ∫i P.R.M. au decis Ón aceste s„pt„m‚ni s„ colaboreze, Ón detrimentul sistemului democratic, al normelor etice ∫i Ómpotriva celor care i-au ales.

Dup„ cum am v„zut cu to˛ii, tradi˛ionalii amici politici, P.S.D. ∫i P.R.M., ∫i-au dat m‚na, Ónc„ o dat„, Ón Óncercarea de a bloca adoptarea Regulamentului celor dou„ Camere ale Parlamentului, prin ini˛ierea unor mo˛iuni f„r„ substan˛„, bazate pe principiul îmult ∫i prost“. Pe l‚ng„ faptul c„ este o ini˛iativ„ f„r„ precedent Ón istoria Parlamentului rom‚n postdecembrist, gestul opozi˛iei reprezint„ o pozi˛ie extrem„, periculoas„ pentru democra˛ie.

Pe de o parte, este de neÓn˛eles Ónver∫unarea cu care Adrian N„stase ∫i Nicolae V„c„roiu ˛in de ni∫te scaune, de ni∫te func˛ii despre care declar„ presei c„ le aduc multe responsabilit„˛i ∫i pu˛ine avantaje. Pe de alt„ parte, m„ Óntreb cum poate P.S.D. s„ fac„ un pact electoral cu Partidul Rom‚nia Mare, despre care afirma cu pu˛in timp Ón urm„ c„ este un partid de securi∫ti, condus de un lider extremist, neacceptat de Occident. M„ Óntreb, de asemenea, de unde at‚ta fidelitate pentru P.S.D. din partea P.R.M...

Stima˛i colegi, la Ónvestirea Ón func˛ie am fost uimit de felul Ón care cutumele parlamentare au luat locul, de-a lungul timpului, legilor scrise. Am asistat cu indignare ∫i neputin˛„ la acel prim îvot secret“, de la alegerea pre∫edin˛ilor Camerelor, supravegheat de liderii de grup ai P.S.D., iar explica˛ia a fost c„ îa∫a e cutuma“.

Dincolo de discu˛iile privitoare la articolul referitor la modul de schimbare a pre∫edin˛ilor Camerelor, este evident c„ avem nevoie de un regulament nou la cele dou„ Camere. Actualul text este Ónvechit, r„mas Ón urm„, nu ne mai reg„sim Ón el ∫i nu ghideaz„ institu˛ia suficient. Œntr-un sistem democratic normal, aceast„ ini˛iativ„ ar trebui sus˛inut„ de toate partidele parlamentare, pentru c„ este vorba de legiferarea modului Ón care func˛ioneaz„ o important„ institu˛ie a statului, o institu˛ie unde Ó∫i desf„∫oar„ activitatea cei mai de seam„ reprezentan˛i ai acestor partide. Numai c„ parlamentarii P.S.D.—P.R.M. doresc cu ardoare s„ creeze, din nou, senza˛ia c„ Ón Camer„ ∫i Senat circul e la mare c„utare ∫i, Ón ultimele s„pt„m‚ni, au ∫i reu∫it.

Œn alt„ ordine de idei, asist„m Ón aceste s„pt„m‚ni la expunerea unor mo˛iuni simple f„r„ substan˛„, f„r„ un mesaj clar, bazate pe argumente puerile, care nu fac dec‚t s„ am‚ne un fapt care se va Ónt‚mpla, mai devreme sau mai t‚rziu. Ceea ce este trist este faptul c„ are loc un consum de energii, de resurse financiare ∫i umane Óntr-o lupt„ cu rezultat evident: pentru c„ regulamentul va fi adoptat, fie c„ se va Ónt‚mpla s„pt„m‚na aceasta sau s„pt„m‚na viitoare. Din p„cate, tergivers„rile pe care le provoac„ alian˛a nou-creat„ dintre P.S.D. ∫i P.R.M. nu conduc dec‚t spre o blamare a clasei politice din partea cet„˛enilor ˛„rii, bulversa˛i fiind de multitudinea de proceduri cu care ne ocup„m timpul Ón Parlament.

Domnilor parlamentari, consider c„ este timpul s„ Óncet„m cu acest circ. Cred c„ opozi˛ia constituit„ din P.S.D. ∫i P.R.M. va trebui Ón cel mai scurt timp s„ devin„ una constructiv„, nu una de blocare a forului legislativ prin ini˛ierea de nenum„rate mo˛iuni simple fundamentate pe acuza˛ii f„r„ acoperire. Electoratul va Ón˛elege c„ noile preocup„ri ale celor dou„ partide parlamentare nu sunt dec‚t ni∫te ac˛iuni pur demagogice ∫i populiste ∫i risc„m ca stigmatul astfel creat s„ se aplice Óntregii clase politice. De aceea, solicit public colegilor din opozi˛ie s„ se aplece asupra problemelor reale ale Rom‚niei ∫i s„ ajute, prin utilizarea p‚rghiilor parlamentare de care dispun, la bun„starea locuitorilor ei, ∫i nu la blocarea unor demersuri necesare ∫i obligatorii.

Mircea Valer Pu∫c„

#79941

îJocul de-a mo˛iunile, un abuz ce poate aduce grave prejudicii democra˛iei“

Dup„ ce au Óncercat s„ ne conving„ de faptul c„ pozi˛ia de pre∫edin˛i ai celor dou„ Camere este mai mult decorativ„ dec‚t una foarte important„, constat„m efortul disperat al parlamentarilor P.S.D. ∫i P.R.M. de a bloca activitatea Parlamentului printr-o strategie de a-l îsufoca“ cu mo˛iuni simple. Este o Óncercare disperat„ de a Ómpiedica discutarea ∫i aprobarea proiectelor de modificare a regulamentelor, Ón speran˛a am‚n„rii inevitabilului! Comportamentul parlamentarilor din opozi˛ie risc„ s„ aduc„ mari prejudicii democra˛iei.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 124/27.IX.2005 Departe de mine s„ contest dreptul parlamentarilor de a-∫i exercita prerogativele, inclusiv de a ini˛ia mo˛iuni simple sau de cenzur„... Este un drept consacrat at‚t Ón Constitu˛ie, c‚t ∫i Ón Regulamentele Senatului ∫i Camerei Deputa˛ilor. Doar c„, Óntr-un sistem democratic func˛ional, exerci˛iul unui drept devine ilicit atunci c‚nd obstruc˛ioneaz„ posibilitatea celorlal˛i de a-∫i exercita, la r‚ndul lor, propriile drepturi. Libertatea fiec„ruia Ónceteaz„ atunci c‚nd aduce atingere libert„˛ii celorlal˛i. Cu alte cuvinte, Óntr-o democra˛ie adev„rat„ nu pot exista membri îmai liberi“ ∫i al˛ii îmai pu˛in liberi“! Pe de alt„ parte, Ón mod similar, dreptul oric„ruia Ónceteaz„ Ón momentul c‚nd exercitarea acestuia afecteaz„ grav dreptul celorlal˛i! Posibilitatea real„ de a-∫i exercita un drept nu poate fi un domeniu rezervat doar unora! Dac„ ar putea exista a∫a ceva, atunci am constata, f„r„ un efort deosebit, c„ acel înimeni nu este mai presus de lege“ ∫i-ar pierde substan˛a... ™i atunci, care este solu˛ia democratic„ Ón aceast„ situa˛ie? Eu cred c„ atunci c‚nd exercitarea unui drept provoac„ un conflict materializat prin imposibilitatea exercit„rii acestuia de c„tre to˛i, trebuie s„ g„sim solu˛ia corect„ care s„ repun„ pe to˛i, dar absolut pe to˛i!, Ón situa˛ia de a fi egali. Cu alte cuvinte, Ón fa˛a eviden˛ei privind situa˛ia c„ o anume resurs„ — Ón cazul de fa˛„, timpul afectat dezbaterilor Ón Camere — devine una limitat„, singura solu˛ie care se impune este partajarea acesteia corect ∫i echitabil!

Cu siguran˛„ exist„ solu˛ii democratice care s„ permit„ dreptul la opinie, la ini˛iativ„ at‚t pentru opozi˛ie, c‚t ∫i pentru putere. Una dintre solu˛iile posibile ar fi limitarea num„rului de mo˛iuni simple pe care un parlamentar le poate ini˛ia Óntr-o sesiune. Astfel, interesul politic al celor din opozi˛ie ar fi satisf„cut, dar ∫i puterea ∫i-ar putea promova legisla˛ia necesar„ implement„rii Programului de guvernare. BineÓn˛eles, at‚t puterea, c‚t ∫i opozi˛ia Ó∫i vor putea exercita îvoca˛ia“ aparent limitat. Limitarea este Óns„ acceptabil„, fiind consecin˛a unui conflict privind utilizarea unei resurse limitate, resurs„ care este absolut necesar„ tuturor. Este, Ón egal„ m„sur„, corect ∫i echitabil ca fiecare s„ dispun„ nediscriminatoriu de resursa partajat„ ∫i s-o foloseasc„ a∫a cum dore∫te, cu condi˛ia respect„rii setului de valori ale unui sistem democratic autentic.

Demisiile ar fi o alt„ solu˛ie acceptabil„... Acum, c‚nd domnii Adrian N„stase ∫i Nicolae V„c„roiu au pierdut sprijinul majorit„˛ii, se pune un mare semn de Óntrebare privind legitimitatea Ón a continua s„ ocupe func˛iile de pre∫edin˛i. Ar fi de preferat ca opozi˛ia s„ dea dovad„ de mai mult„ maturitate ∫i, renun˛‚nd la jocul de-a mo˛iunile, s„-∫i asume realitatea. Poate nu-i t‚rziu s„ intr„m Óntr-o normalitate dorit„ ∫i, a∫a cum se Ónt‚mpl„ Ón democra˛iile consolidate, solu˛ia demisiei s„ salveze onoarea viitorilor posibil revoca˛i. Œn democra˛iile invocate, demisia este mult, mult mai frecvent„ dec‚t revocarea!

V„ mul˛umesc.

Ovidiu Ioan Silaghi

#83704

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Nu mai este un secret pentru nimeni c„, la ora actual„, domnul Adrian N„stase ∫i P.S.D. poart„ un adev„rat r„zboi de gheril„ Ómpotriva majorit„˛ii parlamentare, pentru a Ómpiedica dezbaterile ∫i adoptarea

noului Regulament al Camerei Deputa˛ilor. Nu am s„ critic de la microfonul Camerei aceast„ strategie a fostului partid de guvern„m‚nt. M„ voi apleca asupra unui element din aceast„ lupt„ care demonstreaz„ fie reaua-credin˛„ a unui deputat P.S.D., fie incapacitatea cras„ de care a dat dovad„ acesta Ón activitatea sa parlamentar„. Cum exist„ prezum˛ia de nevinov„˛ie ∫i nici nu am dovezi suficiente, nu pot s„ fiu categoric Ón ceea ce prive∫te varianta relei-credin˛e.

Concret, este vorba de domnul Ioan Bivolaru, pre∫edintele Comisiei de regulament a Camerei Deputa˛ilor. Vineri 16 septembrie, Domnia sa a participat la o conferin˛„ de pres„ sus˛inut„ de reprezentan˛ii P.S.D. din Comisia juridic„ a Camerei. Œn cadrul acestei conferin˛e de pres„, domnul Bivolaru a declarat c„ sunt mai multe articole din proiectul de regulament care sunt neconstitu˛ionale. O astfel de afirma˛ie care poate fi f„cut„ Ón public Ól descalific„ pe domnul Bivolaru. Pentru c„ Domnia sa nu este un personaj care nu a avut nici o tangen˛„ sau una pasager„ cu elaborarea ∫i votarea raportului Comisiei de regulament, ci este chiar pre∫edintele acestei comisii. De ce a venit Domnia sa abia acum ∫i aduce la cuno∫tin˛a opiniei publice c„ ar exista articole Ón contradic˛ie cu Constitu˛ia? De ce nu a f„cut aceste declara˛ii c‚nd a lucrat comisia? Din perioada Ón care s-au aflat Ón lucru la comisie ∫i p‚n„ acum, respectivele articole nu au suferit nici o modificare. R„spunsul este unul singur. Nu este vorba de nici un articol neconstitu˛ional. Dac„ ar fi fost cu adev„rat vreun articol Ón contra legii fundamentale, atunci, cu siguran˛„, domnul Bivolaru ar fi tras semnale de alarm„ Ón pres„ Ón timpul dezbaterilor. Dar nu a f„cut-o.

Tot Ón acest context, domnul Bivolaru a dat ∫i un exemplu. A afirmat c„ acum, repet, acum, Comitetul ordinii de zi este neconstitu˛ional. Cum a ajuns la aceast„ concluzie stimabilul nostru coleg? Argumentul Domniei sale este urm„torul: liderii care sunt Ón Comitetul ordinii de zi reprezint„ doar grupurile parlamentare din Camer„, ∫i nu ∫i pe deputa˛ii independen˛i. Œn opinia domnului Bivolaru, Ón legislatura trecut„, Comitetul ordinii de zi a fost constitu˛ional.

Ei bine, Ól informez pe domnul Bivolaru, c„ Ón cazul Ón care crede c„ acum Comitetul ordinii de zi este neconstitu˛ional, tot a∫a ar trebui s„ se exprime ∫i pentru legislatura trecut„. Pentru c„ Ón ultimele dou„ sau trei sesiuni din legislatura trecut„ existau deputa˛i independen˛i pe care, de asemenea, nu Ói reprezenta nimeni Ón Comitetul ordinii de zi. Pe site-ul Camerei se poate vedea clar: la Óncheierea legislaturii trecute erau 15 deputa˛i independen˛i.

Deci domnul Bivolaru judec„ dou„ situa˛ii similare cu unit„˛i de m„sur„ diferite. C‚nd P.S.D. t„ia ∫i sp‚nzura, totul era constitu˛ional. Acum, c‚nd P.S.D. nu mai este la putere, vede aceea∫i situa˛ie invers. Oricum, Ól anun˛ pe colegul nostru c„ are dreptate c‚nd sus˛ine c„ p‚n„ Ón 2004, Comitetul ordinii de zi era constitu˛ional ∫i c„ este ∫i acum. Prin afirma˛iile sale Óns„, domnul Bivolaru a dat dovad„ c„ este, Óns„, departe, foarte departe de ceea ce se a∫teapt„ de la un pre∫edinte de comisie de regulament. Repet, Ónc„ nu Ól suspectez de rea-credin˛„.

V„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 124/27.IX.2005

Relu Fenechiu

#87306

Stima˛i colegi,

Am aflat cu uimire din pres„ c„ liderii P.S.D. au trimis clasei politice o scrisoare deschis„ Ón care pozeaz„ Ón campioni ai democra˛iei ∫i propun sus˛inerea votului uninominal.

De ce era nevoie s„ fie trimis„ aceast„ scrisoare Óntregii clase politice, din moment ce trei partide, P.N.L., P.D. ∫i P.C., au Ónregistrate propuneri legislative care promoveaz„ diferite variante ale votului uninominal? De ce nu a fost trimis„ aceast„ scrisoare doar aliatului de n„dejde, P.R.M., partid care se declar„ pe fa˛„ un adversar al votului uninominal? Sunt Óntreb„ri la care doar liderii P.S.D. pot da un r„spuns.

Nu sunt acestea singurele Óntreb„ri care se pot pune Ón jurul acestui subiect. Œn scrisoare se pledeaz„ pentru îreforma clasei politice prin reforma institu˛iilor ∫i a sistemului de vot“ ∫i pentru îrespectul fa˛„ de lege ∫i ap„rarea democra˛iei ∫i a institu˛iilor statului de drept“. Stau ∫i m„ Óntreb de ce P.S.D. nu a pledat pentru reforma clasei politice ∫i a institu˛iilor statului Ón perioada Ón care s-a aflat la putere. A avut toate p‚rghiile posibile Ón m‚n„: o majoritate confortabil„ Ón Parlament, o guvernare f„r„ inerentele fric˛iuni care se Ónt‚lnesc de regul„ Ón cadrul coali˛iilor etc. De ce nu a dat P.S.D. Ón perioada 2001—2004 startul la reformarea clasei politice, ˛in‚nd cont de toate aceste aspecte? ™i la aceast„ Óntrebare cred c„ r„spunsul trebuie s„ vin„ din zona Bulevardului Kiseleff.

Liderii fostului partid de guvern„m‚nt sus˛in c„ P.S.D. dore∫te s„ creeze o îpresiune pozitiv„“ pentru for˛area votului uninominal ∫i afirm„ c„ acest sistem îeste o lovitur„ dat„ clientelismului de partid“ ∫i c„ astfel se va stopa frauda electoral„ cu autobuzul etc.

Ei bine, cred c„ prin aceste afirma˛ii orice persoan„ de bun„-credin˛„ Ó∫i poate da seama c„ liderii P.S.D., de fapt, sunt campioni ai demagogiei. Cine s-a opus Ón 2003 propunerilor P.N.L. ∫i P.D. de a se introduce votul uninominal? R„spunsul este cunoscut: P.S.D. Cine a brevetat turismul electoral utiliz‚nd autobuze pentru transportarea propriilor suporteri de la o sec˛ie de votare la alta? R„spunsul este cunoscut: P.S.D. C‚t despre clientelismul de partid, aici nu mai Óncape nici o Óndoial„: P.S.D. a fost ∫i este campion.

Dac„ aceast„ scrisoare deschis„ adresat„ clasei politice s-a vrut a fi un exerci˛iu de imagine, atunci calculele f„cute Ón laboratoarele din B„neasa au fost eronate. Un vechi proverb rom‚nesc spune: îDac„ t„ceai, filozof r„m‚neai!“ P.S.D. nu are Óns„ nici o leg„tur„ cu filozofia.

V„ mul˛umesc.

Traian Constantin Iga∫

#89867

îOmagiu eroilor de la P„uli∫“ Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Exist„ momente Ón activitatea noastr„ c‚nd trebuie s„ ne plec„m capetele Ón memoria unor fiin˛e asemenea nou„, dar care ast„zi sunt pentru noi adev„ra˛i eroi. Se cuvine ca la ceas omagial s„ aducem recuno∫tin˛a noastr„, a tuturor, celor care n-au cerut nimic, dar care au oferit totul pentru noi to˛i ∫i pentru patria noastr„.

Zilele acestea, Aradul Ó∫i cinste∫te cu mare m‚ndrie eroii c„zu˛i la P„uli∫ Ón anul 1944, pentru a opri Ónaintarea trupelor fasciste.

Deta∫amentul P„uli∫, la care doresc s„ fac referire, a reprezentat un pilon important al planului strategic pentru z„d„rnicirea Óncerc„rilor trupelor hitleriste de a ocupa ∫i utiliza cele trei mari c„i de acces Ón Banat ∫i Cri∫ana, ∫i anume: zona Timi∫orii, defileul Mure∫ului ∫i v„ile Cri∫urilor, Ón situa˛ia intervenit„ dup„ victoria actului revolu˛ionar din august 1944. Œntreaga ac˛iune a fost Óncredin˛at„ Armatei I Rom‚ne, constituit„, Ón contextul dat, din forma˛iunile militare existente Ón zonele din vestul ˛„rii, a∫a cum cereau p‚n„ atunci sarcinile de a garanta acoperirea sumar„ a frontierei de stat ∫i asigurarea lini∫tii interne. For˛ele Armatei I au inclus unit„˛i ∫i centre de instruc˛ie cu recru˛i ce nu aveau un stagiu sub arme mai mare de c‚teva luni, ∫coli militare de subofi˛eri, p„r˛i sedentare sau forma˛iuni de gr„niceri. Necesitatea imperioas„ de a ac˛iona imediat dup„ 23 August 1944 pentru dezarmarea trupelor hitleriste r„sp‚ndite Ón teritoriu ∫i pentru a bara calea for˛elor invadatoare ce urm„reau s„ anuleze cuceririle insurec˛iei na˛ionale ∫i s„ Óncalce suveranitatea ∫i integritatea ˛„rii a solicitat un efort maxim din partea unit„˛ilor abia Óncropite ale Armatei I, dotate doar cu armament de instruc˛ie ∫i mijloace insuficiente fa˛„ de cerin˛ele impuse de r„zboi.

Pentru ap„rarea defileului r‚ului Mure∫, Ón zona P„uli∫-Cuvin-Ghioroc-Bara˛ca, ™coala de Subofi˛eri Rezerv„ nr. 5 din Radna s-a constituit Ón îDeta∫amentul P„uli∫“, prin Ordinul Corpului 7 Teritorial din 11 septembrie 1944, iar din Ordinul Armatei I din aceea∫i zi, deta∫amentul a fost Ónt„rit cu Divizionul 61 artilerie grea ∫i Batalionul 1 din Regimentul 96 infanterie.

Œn ap„rarea Aradului, ™coala de Subofi˛eri Radna, prin vitejia cu care a luptat, a dovedit din plin c‚t este de scump tuturor inimilor rom‚ne∫ti p„m‚ntul Transilvaniei. ™coala de Subofi˛eri Ón Rezerv„ Infanterie Radna, care a constituit osatura Deta∫amentului P„uli∫, merit„ s„ fie cinstit„ de na˛iune pentru faptele de arme s„v‚r∫ite pe c‚mpul de lupt„, Ón perioada 14—20 septembrie 1944, a∫a cum au fost ∫i eroii de la P„uli∫.

Deta∫amentul P„uli∫, ca ∫i alte unit„˛i militare participante la efortul eroic de eliberare a ˛„rii de sub opresiunea fascist„, a constituit o parte integrant„, reprezentativ„ a genera˛iei tinere din anii 1944, chemat„ de gravitatea Ómprejur„rilor s„ fac„ dovada for˛ei ∫i calit„˛ilor sale. Membrii deta∫amentului fuseser„ recruta˛i pentru ∫coala de subofi˛eri (nu de ofi˛eri), deoarece nu aveau studii liceale complete, ca urmare a faptului c„ proveneau din familii s„race, de ˛„rani, muncitori, c„rora nu le erau accesibile atunci dec‚t ∫coli considerate de m‚na a doua, cum erau ∫colile de Ónv„˛„tori sau ∫colile de meserii. Ofi˛erii superiori din conducerea ∫colii, proveni˛i din straturile sus-puse ale societ„˛ii, se considerau ostraciza˛i, pedepsi˛i prin sarcina primit„ acolo, dispre˛uiau elevii pe care-i aveau sub comand„, consider‚ndu-i îpe jum„tate ˛„rani“. Iat„, deci, componen˛a social„ a viitorului Deta∫ament P„uli∫, adev„rat e∫antion reprezentativ.

Sub raport numeric, efectivul Deta∫amentului P„uli∫ cuprindea 755 elevi ai ∫colii militare, la care s-au ad„ugat, ca unit„˛i de Ónt„rire, 569 solda˛i din Regimentul

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 124/27.IX.2005 96 infanterie, 360 solda˛i din Divizionul 61 artilerie grea ∫i 124 cadre de ofi˛eri ∫i subofi˛eri, Ón total 1.808 oameni. Misiunea a fost Óndeplinit„ Ón ciuda dificult„˛ilor ∫i a unor pierderi apreciabile: 380 oameni, din care 65 mor˛i.

Amplasarea pozi˛iei de ap„rare la gura defileului r‚ului Mure∫, pe aliniamentul ∫an˛ului antitanc, pe l‚ng„ localitatea P„uli∫, s-a dovedit o m„sur„ eficace, bine g‚ndit„, apt„ s„ valorifice la maximum poten˛ialul uman ∫i material destul de redus de care dispunea deta∫amentul. De∫i l„˛imea dispozitivului de ap„rare, de circa 8 kilometri, era mult prea mare fa˛„ de efectivul ∫i dotarea cu tehnic„ de lupt„ a militarilor no∫tri, iar flancul drept al liniei de ap„rare era descoperit (de la Cuvin la P‚ncota), orientarea Ón teren, derutarea inamicului ∫i contraatacurile surprinz„toare Ón momentele ∫i locurile nevralgice pentru atacatori s-au dovedit hot„r‚toare Ón Óndeplinirea misiunii Óncredin˛ate deta∫amentului. ™coala de Subofi˛eri de Rezerv„ Infanterie Radna, comandat„ de colonelul Petrescu Alexandru, s-a acoperit de glorie cu ocazia luptelor dintre 14 ∫i 20 septembrie 1944, Ón regiunea P„uli∫-Ghioroc-Cuvin.

Œn semn de omagiu adus eroismului ∫i jertfelor date de elevii fostei ™coli de Subofi˛eri de Rezerv„ din Radna Ón luptele din neuitatul septembrie 1944 pentru st„vilirea ofensivei fasciste a fost ridicat Ón apropierea localit„˛ii P„uli∫ din jude˛ul Arad, dup„ 30 de ani, un impresionant monument simboliz‚nd un arbore uria∫ ancorat peren, indestructibil Ón solul ∫i istoria patriei ∫i care domin„ Ón„l˛imea cu ramurile ∫i aripile sale, adev„rate coloane infinite.

Genera˛iile care au fost martorele acestor evenimente au predat Ón mod firesc ∫tafeta crea˛iei istorice materiale ∫i spirituale genera˛iilor din prezent, responsabile la r‚ndul lor de destinele patriei, iar noi nu putem s„ trecem nep„s„tori peste amintirea lor f„r„ ca m„car s„ arunc„m o privire peste um„r, pentru cei care nu mai sunt, dar c„rora le dator„m at‚t de mult: veterani, invalizi de r„zboi, participan˛i la luptele pentru eliberarea p„m‚nturilor rom‚ne∫ti.

Cinste lor!

Monica Maria Iacob-Ridzi

#95847

## îPentru un Parlament unicameral“ Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor parlamentari,

Œn Rom‚nia, Ón practica politic„ a ultimilor cincisprezece ani, sistemul parlamentului bicameral ∫i-a dovedit din plin indiscutabilele sale caren˛e.

Coexisten˛a a dou„ Camere parlamentare cu sarcini ∫i atribu˛ii identice, dincolo de cheltuielile mari ce apas„ greu pe umerii contribuabilului, duce la disfunc˛ionalit„˛i serioase, care fr‚neaz„ pregnant procesul de legiferare.

Votul popula˛iei, exprimat liber ∫i neÓngr„dit, a f„cut nu o dat„ ca cele dou„ Camere s„ aib„ configura˛ii politice diferite. Œn urma unor scrutine electorale s-a Ónt‚mplat, ∫i situa˛ia se poate repeta, ca unele forma˛iuni s„ fie prezente Óntr-una din Camere ∫i s„ lipseasc„ Ón cealalt„. Aceasta conduce inevitabil la un grav dezechilibru doctrinar, cu consecin˛ele nefaste Ón plan decizional.

Cele de mai sus se concretizeaz„ sugestiv Ón mecanismul greoi al medierii, fenomen care a fr‚nat nepermis de mult procesul de legiferare, conduc‚nd la Ónt‚rzierea unor acte normative vitale pentru bunul mers al reformei.

P‚n„ ∫i opozi˛ia a constatat ∫i a atras aten˛ia asupra acestui neajuns. Dar, ca ∫i Ón cazul impozitului liniar, c‚nd a sim˛it c„ problema are solu˛ie, c„ rezolvarea ei Óncepe s„ se pun„ Ón practic„, opozi˛ia a devenit brusc sceptic„, f„c‚nd obi∫nuitul ei pas Ónapoi.

Desigur, unii colegi vor spune c„ ∫i alte state europene practic„ sistemul bicameral. E adev„rat, dar trebuie s„ facem precizarea cuvenit„: cazurile Ón care cele dou„ Camere au atribu˛iuni identice sunt rarisime. Rom‚nia a adoptat aceast„ m„sur„, a∫ putea spune, de siguran˛„ legislativ„, Ón 1990, c‚nd parlamentarismul rom‚nesc se n„∫tea pentru a doua oar„.

Evident, sistemul bicameral este o prevedere constitu˛ional„, iar Constitu˛ia este legea noastr„ suprem„. Dar Constitu˛ia este f„cut„ de oameni ∫i tot oamenii sunt cei Ón m„sur„ s„ o perfec˛ioneze, atunci c‚nd unele aspecte ale ei Ó∫i pierd din actualitate.

Suveran Ón statul de drept este numai poporul, prin voin˛a sa majoritar„, liber consfin˛it„.

Doamnelor ∫i domnilor, s„ Óntreb„m poporul, prin referendum na˛ional, dac„ vrea s„ fie condus Ón continuare de dou„ Camere care au acelea∫i sarcini ∫i obliga˛ii. Poate c„ e suficient„ una singur„! Cu siguran˛„ legiferarea ar fi mai operativ„. ™i mult mai ieftin„!

Romic„ Andreica

#98227

## Declara˛ie politic„: îROL vs. RON“

Prezenta declara˛ie politic„ se refer„ la modul cum dovede∫te P.S.D.-ul s„ ajute ˛„ranul rom‚n ∫i agricultura.

S„pt„m‚na trecut„ a fost votat„ legea privind cre∫terea subven˛iei pentru lapte, acordat„ de stat, cu o majorare Ón procent de 10% fa˛„ de nivelul precedent. La dezbateri, venind cu argumente precum c„ este prea mic„ aceast„ cre∫tere, colegii din P.S.D., Ón frunte cu domnul deputat Ioan Stan, vajnic zootehnist de meserie ∫i constructor recalificat Ón perioada 2000—2004, colegii pesedi∫ti voteaz„ Ómpotriva acestei cre∫teri.

M„ Óntreb ∫i v„ Óntreb, cu ce drept te po˛i Ómpotrivi unei cre∫teri de subven˛ie, dac„ te nume∫ti socialdemocrat, te lauzi c„ sprijini agricultura ∫i zootehnia, ∫i mai e∫ti ∫i inginer zootehnist pe deasupra?!

Ca ∫i cum nu ar fi fost suficient, domnul deputat Stan mai face ∫i declara˛ii prin pres„ cum c„ actualul ministru, domnul Gheorghe Flutur, nu sprijin„ suficient agricultura ∫i c„ nu vrea s„ dea mai mul˛i bani ˛„ranilor.

P„i nu se cheam„ c„ e∫ti ipocrit? P„i tu spui c„ nu se dau bani mai mul˛i, iar c‚nd se propune o cre∫tere a unei subven˛ii, votezi Ómpotriv„? Acesta este modul Ón care Ón˛elege P.S.D.-ul ∫i domnul Stan s„ fac„ opozi˛ie.

A∫ dori s„ le spun colegilor din P.S.D. c„ dumnealor tocmai au Óncheiat o guvernare — de fapt unii dintre ei chiar nu ∫tiu c„ P.S.D.-ul nu mai este la putere — Ón care dup„ ce c„ nu au mai majorat aceast„ subven˛ie din 2003, dup„ ce c„ nu au prins Ón bugetul pe 2005 sume pentru a cre∫te aceast„ subven˛ie, Ón acest an domnul ministru Flutur a reu∫it s„ g„seasc„ fonduri pentru a cre∫te aceast„ subven˛ie fie chiar ∫i numai cu 10%. Acest gest Ónseamn„ ajutor pentru agricultori ∫i fermieri, domnule Stan!

™i ca ∫i cum nu ar fi fost suficient c„ social-democra˛ii se Ómpotrivesc unei asemenea cre∫teri, s-au g‚ndit dumnealor s„ voteze Ómpotriv„ orice, inclusiv un

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 124/27.IX.2005 amendament îpa∫nic“ de a se trece Ón parantez„ dup„ sum„ ∫i prescurtarea RON. Asta da disput„ politic„ ∫i legislativ„!

Cred c„-l Ón˛eleg pe domnul Stan de ce a votat Ómpotriv„. Œl Ón˛eleg pentru c„ Domnia sa era Ónv„˛at ca Ónainte, cu ROL, iar facturile emise c„tre prim„riile cu care a avut lucr„ri (a se citi lucr„turi) erau Ón ROL. Cum s„ voteze dumnealui cu RON, c‚nd cu ROL era mai bine ∫i mai mult, ba∫ca, mai presupune ∫i un efort intelectual aceast„ transformare!

Œnchei aceast„ declara˛ie cu speran˛a c„ nu va mai trebui s„ scriu o alta, pu˛in mai t‚rziu, intitulat„ îROL vs. EURO“.

Marian Hoinaru

#100821

Declara˛ie politic„:

îSecretizarea contractelor determin„ cheltuirea banului public Ón mod netransparent“

Unul dintre principiile de baz„ ale democra˛iei, iar Rom‚nia se dore∫te a fi totu∫i o ˛ar„ democratic„, este transparen˛a institu˛iilor publice. Prin transparen˛„ public„ se Ón˛elege inclusiv transparen˛a contractelor ce privesc un interes public sau bani publici.

Legea nr. 544 din 12.10.2001 privind liberul acces la informa˛iile de interes public, lege promovat„ de c„tre Grupul Partidului Na˛ional Liberal, prevede la art. 2 alin. b) faptul c„, potrivit Constitu˛iei Rom‚niei, îprin informa˛ie de interes public se Ón˛elege orice informa˛ie care prive∫te activit„˛ile sau rezult„ din activit„˛ile unei autorit„˛i publice sau institu˛ii publice, indiferent de suportul ori de forma sau de modul de exprimare a informa˛iei“.

Cu toate acestea, se pare c„ anumite contracte, precum privatizarea îPetrom“, cazul contractelor de la îHidroelectrica“, Bechtel, pentru construirea autostr„zii Bra∫ov—Bor∫, nu respect„ acest principiu de baz„.

Astfel este inadmisibil„ ∫i ilegal„ Ón acela∫i timp secretizarea contractelor prin care îHidroelectrica“ furnizeaz„ energie electric„ agen˛ilor economici, deoarece fiind societate de stat trebuie s„ asigure transparen˛a tuturor contractelor pe care le Óncheie.

Œn alt„ ordine de idei, o astfel de situa˛ie se Ónregistreaz„ ∫i Ón cazul privatiz„rii Companiei îPetrom“, contract prin care abandonarea de c„tre Rom‚nia a exploat„rii rezervelor petroliere ale subsolului ˛„rii noastre este o mare gre∫eal„.

Acela∫i lucru se Ónt‚mpl„ ∫i cu contractul Bechtel pentru construirea autostr„zii Bra∫ov—Bor∫, Óncheiat de c„tre Guvernul N„stase, contract ce este, de asemenea, necunoscut publicului ∫i nici m„car aprobat prin hot„r‚re de guvern, cre‚nd astfel probleme din punct de vedere legal. Ba, mai mult, domnul Adrian N„stase s-a autoabsolvit de orice posibil„ vin„, sus˛in‚nd c„ respectivul contract a fost avizat de speciali∫ti Ón domeniu.

Av‚nd Ón vedere cele expuse anterior, doresc s„ atrag aten˛ia asupra unor astfel de situa˛ii care contravin legilor statului rom‚n, ce reglementeaz„ transparen˛a Ón tot ceea ce este de interes public.

Dumitru Pard„u

#103042

îŒntrebare de dragul Óntreb„rii“

Asist„m de la Ónceputul actualului mandat la un tir de Óntreb„ri adresate membrilor Guvernului de c„tre deputa˛ii afla˛i acum Ón opozi˛ie.

Conform art. 155 alin. 2 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, îŒntrebarea const„ Óntr-o simpl„ cerere de a r„spunde dac„ un fapt este adev„rat, dac„ o informa˛ie este exact„, dac„ Guvernul ∫i celelalte organe ale administra˛iei publice Ón˛eleg s„ comunice Camerei informa˛iile ∫i documentele cerute de Camera Deputa˛ilor sau de comisiile permanente, ori dac„ Guvernul are inten˛ia de a lua o hot„r‚re Óntr-o problem„ determinat„.“

Marea majoritate a acestor Óntreb„ri adresate de deputa˛ii P.S.D. ∫i P.R.M. nu au fundament real, ele av‚nd doar scopul pur personal de a-∫i îbifa“ un punct Ón activitatea politic„.

S„ accept„m c„ aceasta este practica intern„, de a se afirma Ón Camera Deputa˛ilor, a acestor parlamentari, practic„ ce nu ar avea loc dac„ nu ar fi impus„ de partidele opozi˛iei.

Lucrul cel mai grav Ól reprezint„ faptul c„ aceste Óntreb„ri nu prezint„ interes nici m„car pentru ei, fapt demonstrat de lipsa lor din sala de plen Ón ziua stabilit„ pentru r„spunsuri.

E clar c„ ace∫ti deputa˛i ori nu cunosc, ori ignor„ prevederile articolului 56 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor.

Trec‚nd ∫i peste acest aspect, se observ„ o lips„ de respect manifestat„ de cei care pun Óntreb„ri ∫i nu sunt Ón sal„ atunci c‚nd trebuie s„ primeasc„ r„spunsul.

Este o lips„ de respect at‚t pentru persoana care prezint„ r„spunsul, c‚t ∫i fa˛„ de Guvernul Rom‚niei, dar mai ales fa˛„ de cei care le-au dat mandatul de a deveni parlamentari.

Trag un semnal de alarm„ ∫i semnalez electoratului care urm„re∫te acest aspect al activit„˛ii parlamentare s„ fie prudent Ón a considera aceste Óntreb„ri ca puncte pozitive, deoarece Ón realitate sunt doar vorbe Ón v‚nt, care de cele mai multe ori nu au justificare real„.

Este o dovad„ Ón plus c„ prin acest gen de activitate unii deputa˛i P.S.D. ∫i P.R.M. nu doresc altceva dec‚t s„ perturbe ∫i s„ Óncarce activitatea mini∫trilor angrena˛i Ón rezolvarea obiectivelor stabilite prin programul de guvernare.

Dumitru Avram

#106615

îC.N.A.-ul a pus ochii pe Radio Rom‚nia Muzical“ La Óncheierea prestigiosului Festival Interna˛ional îGeorge Enescu“, Consiliul Na˛ional al Audiovizualului nu a renun˛at la ideea de a îmu∫ca“ din radioul public. Este vorba de o soma˛ie, transmis„ Ónc„ de la Ónceputul lui iulie, Societ„˛ii Rom‚ne de Radiodifuziune, de a renun˛a, pentru Bucure∫ti, la una dintre frecven˛ele pe care, Ón prezent, emit posturile radio Rom‚nia Muzical (104,8 FM) ∫i Radio Bucure∫ti (98,3 FM). Nici mai mult, nici mai pu˛in! Motiva˛ia este mult mai sofisticat„, dar este mai mult dec‚t evident c„ a ap„rut un client proasp„t al C.N.A., care dore∫te una dintre cele dou„ frecven˛e. Ne rezerv„m dreptul de a vorbi despre rosturile ∫i utilitatea acestui Consiliu Na˛ional al Audiovizualului, care las„ impresia c„ poate t„ia ∫i sp‚nzura dup„ propria-i voin˛„, uit‚nd prea adesea c„ se afl„, asemenea celorlalte institu˛ii publice, sub controlul Parlamentului Rom‚niei. Nu putem insista prea mult nici asupra importan˛ei unui canal de radio unanim apreciat de c„tre publicul larg ∫i de c„tre speciali∫ti, pentru Ónalta sa ˛inut„ artistic„, pentru capacitatea de a cuprinde Ón programele sale compozitori ∫i interpre˛i intra˛i definitiv Ón fonoteca de aur a muzicii rom‚ne∫ti ∫i universale.

S„ spunem, de asemenea, c„ postul despre care vorbim poart„ numele genialului nostru compatriot George Enescu, omagiat Ón aceste zile la Bucure∫ti. Despre un asemenea canal de educa˛ie, C.N.A. ∫i-a permis s„ sus˛in„ c„ emite ilegal. Mai multe personalit„˛i culturale au semnat un apel prin care cereau s„ nu fie anulat„ licen˛a de emisie pentru Radio Rom‚nia Muzical George Enescu, dar C.N.A.-ul a r„mas inflexibil Ón atitudinea sa. La vremea Ón care a ap„rut ideea nefast„ a unui asemenea sacrilegiu, presa a remarcat c„ solicitarea de acum a pre∫edintelui C.N.A. era cel pu˛in ciudat„, Óntruc‚t aceea∫i persoan„ a semnat, Ón 2003, licen˛a pentru difuzarea celor 4 programe ale Societ„˛ii Rom‚ne de Radiodifuziune, conform prevederilor Legii audiovizualului nr. 504/2002. Merg‚nd dup„ logica original„, potrivit c„reia o societate nu poate avea mai mult de dou„ licen˛e Óntr-o singur„ localitate urban„, ne putem trezi c„ atotputernicul C.N.A. poate solicita oric‚nd desfiin˛area postului Rom‚nia Cultural sau, ∫i mai grav, a canalului de ∫tiri al postului public de radio.

Pe c‚t de greu a ap„rut, pe at‚t de u∫or este pe cale s„ dispar„ frecven˛a preferat„ de iubitorii de muzic„, de publicul din ce Ón ce mai numeros care dore∫te s„ se cultive, dar s„-∫i g„seasc„ ∫i acel refugiu, at‚t de

necesar, Óntr-o societate str‚mb„ ∫i nedreapt„, Ón lumea Ónalt„ ∫i purificatoare a sunetelor muzicii.

Salut„m implicarea unor distin∫i oameni politici, creatori ∫i iubitori de frumos, Ón ap„rarea Canalului Radio Rom‚nia Muzical îGeorge Enescu“. Domnii Corneliu Vadim Tudor, Adrian P„unescu sau Adrian N„stase sunt c‚˛iva dintre ace∫tia. Solu˛ia este una singur„: discutarea, de urgen˛„, Ón Comisiile de cultur„, art„ ∫i mijloace de informare Ón mas„, reunite, ale Parlamentului, a acestei situa˛ii, cu participarea at‚t a oamenilor politici, a compozitorilor ∫i interpre˛ilor, dar ∫i a reprezentan˛ilor celor ce urm„resc cu fidelitate acest post.

Aurel Gubandru

#109855

A Ónceput un nou an ∫colar dar, din p„cate, ∫i Ón jude˛ul Buz„u acest eveniment este marcat de un conflict Óntre Sindicatul Œnv„˛„m‚ntului Preuniversitar ∫i autorit„˛i. Chiar dac„ profesorii buzoieni nu ∫i-au trimis reprezentan˛i la mitingul de protest care s-a desf„∫urat luni, 12 septembrie, la Bucure∫ti, ace∫tia au dat un ultimatum autorit„˛ilor Ón privin˛a negocierii contractului colectiv de munc„, avertiz‚nd c„ vor Óncepe ac˛iunile de protest dac„ nu vor fi deblocate negocierile cu Inspectoratul ™colar Jude˛ean Buz„u, indiferent de orice promisiune de la centru.

Iat„ care este lista revendic„rilor, Ónaintat„ autorit„˛ilor jude˛ului Buz„u:

1. deblocarea negocierilor privind contractul colectiv de munc„, unic la nivel de inspectorat ∫colar jude˛ean, semnarea protocoalelor dintre Inspectoratul ™colar Jude˛ean, Consiliul Jude˛ean ∫i Institu˛ia Prefectului Jude˛ului Buz„u, pe de o parte, ∫i Sindicatul Œnv„˛„m‚ntului Preuniversitar Buz„u, pe de alt„ parte; rediscutarea sporului pentru mediul rural Ón conformitate cu prevederile legale;

2. ob˛inerea de fonduri necesare repar„rii ∫i Óntre˛inerii ∫colilor de c„tre consiliile locale;

3. discutarea proiectului de buget pentru anul 2006 ∫i alocarea tuturor fondurilor prev„zute Ón Statutul personalului didactic.

De asemenea, Sindicatul Œnv„˛„m‚ntului Preuniversitar Buz„u sus˛ine revendic„rile Federa˛iei Sindicatelor Libere din Œnv„˛„m‚ntul Preuniversitar, precum:

4. introducerea Ón regim de urgen˛„ ∫i aprobarea de c„tre Parlament a ini˛iativei legislative privind acordarea unui procent de 6% din P.I.B. pentru Ónv„˛„m‚nt de la bugetul de stat;

5. elaborarea ∫i aprobarea legii salariz„rii Ón Ónv„˛„m‚nt;

6. alc„tuirea strategiei privind descentralizarea Ónv„˛„m‚ntului dup„ punerea Ón dezbatere public„ ∫i discutarea acesteia cu to˛i factorii interesa˛i: profesori, sindicate, p„rin˛i, elevi ∫i administra˛ia local„, precum ∫i condi˛ionarea descentraliz„rii de modificarea Ón prealabil a legisla˛iei din domeniul finan˛elor publice, administra˛ie public„, legea institu˛iei prefectului, precum ∫i alte legi care fac trimitere la Ónv„˛„m‚nt.

Consider c„ actuala putere care a fost votat„ masiv de c„tre cadrele didactice va veni in sprijinul acestora pentru a Ómbun„t„˛i actul de Ónv„˛„m‚nt, altfel, peste trei ani, ace∫tia vor vota ca ∫i Ón 2000, alte partide, care nu sunt la putere (P.S.D. sau P.R.M.).

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 124/27.IX.2005

Ioan Aurel Rus

#112339

## îMafia din petrolul rom‚nesc“ Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Din 1990 Óncoace, to˛i fo∫tii comuni∫ti nu au f„cut altceva dec‚t s„ se Ómbog„˛easc„ pe diverse c„i, dar nimeni prin munc„ cinstit„, nu. Deocamdat„, azi ne vom opri la un personaj îpitoresc“, respectiv patronul postului îRealitatea TV“, numitul Liviu Luca. ™i ∫ti˛i de ce? Pentru simplul fapt c„ acesta este unul dintre cei mai boga˛i oameni din ˛ar„ ∫i nimeni nu ∫tie de unde are acesta at‚ta avere ∫i cum ∫i-a îf„urit-o“. Noi am fost mai curio∫i ∫i am aflat c‚te ceva despre acest magnat al petrolului. Printre altele, sursele noastre bine informate ne-au relatat c„ pre∫edintele Sindicatelor PETROM, Liviu Luca, ∫i-a construit Ón zona municipiului Ploie∫ti un incredibil palat, supermaiestuos de mare ∫i de un lux ie∫it din comun, Ón form„ de stea. Interesant„ este piscina albastr„, care translateaz„ dup„ anotimp. Adic„ atunci c‚nd este vreme frumoas„ afar„, se apas„ pe un buton ∫i bazinul este scos la soare, Ón gr„din„, iar c‚nd vremea este mohor‚t„, se apas„ pe un alt buton, iar drumul parcurs este Ón sens invers, al bazinului. Men˛ion„m c„ averea acestui personaj de îexcep˛ie“ — care Ón Vest ∫i chiar Ón S.U.A. ar fi asemuit cu un gangster — se cifreaz„ la exorbitanta sum„ de 400.000.000 dolari. Cu toate acestea, nimeni nu-l Óntreab„ de îs„n„tate“ pe acest nabab modern al Rom‚niei, care s-a Ónfipt bine la g‚tul petrolului rom‚nesc. Aici dorim mai pe scurt s„-l amintim ∫i pe î˛iganul“ de Dinu Patriciu, cel pl‚ng„re˛.

Œntr-o democra˛ie real„ ∫i autentic„, astfel de indivizi ar fi socoti˛i criminali ai na˛iunii, aresta˛i de Óndat„, condamna˛i la cel pu˛in cincizeci de ani de Ónchisoare ∫i pu∫i la munc„ for˛at„ la ocnele de sare sau la lucratul ogorului. Dar Ón Rom‚nia totul este posibil, Ón func˛ie de m„rimea buzunarului ∫i a b„netului existent Ón el. Oare c‚nd vor fi Ón stare organele Ón drept ale Rom‚niei s„ cear„ tuturor acestor mafio˛i, din toate sferele de activitate ale ˛„rii, explica˛ii clare despre dob‚ndirea averilor lor?!

De unde are Liviu Luca at‚ta avere? Din salariile sale de inginer Ón domeniul petrolului? A∫tept„m r„spunsul organelor de drept.

Mircia Giurgiu

#114548

## Declara˛ie politic„:

îCine este vinovat de pagubele produse de inunda˛iile din acest an?“

Anul 2005 a reprezentat anul calamit„˛ilor naturale Ón Rom‚nia ∫i Ón lume. Ploile care au c„zut Ón cursul acestui an au produs inunda˛ii Ón toat„ ˛ara, inclusiv Ón jude˛ul Cluj. Œn acest caz, prefectul jude˛ului Cluj a g„sit un ˛ap isp„∫itor: C.F.R. Asta Ón condi˛iile Ón care solicit„rile pentru decolmatarea travers„rilor C.F.R.-ului nu au fost luate Ón considerare. Asta este numai o parte a problemei. Dar acolo unde nu exist„ astfel de travers„ri, cine se face vinovat de pagubele produse de inunda˛ii?

Cu toate c„ au fost transmise avertiz„ri meteorologice Ón timp util pentru a fi luate m„suri, autorit„˛ile jude˛ului Cluj au recunoscut, Ón mass-media faptul c„ inunda˛iile din acest an le-au luat prin surprindere, deoarece au ap„rut probleme acolo unde nu se a∫teptau, soldate cu

pierderi de vie˛i omene∫ti. Sute de gospod„rii au ajuns sub ape, agoniseala de o via˛„ a oamenilor a fost pierdut„, culturile de pe mii de hectare au fost compromise, pagubele ridic‚ndu-se la c‚teva zeci de miliarde de lei vechi. Œnr„ut„˛irea vremii a condus la dep„∫irea cotelor de ap„rare pe multe r‚uri din ˛ar„. De altfel, ploile au provocat importante scurgeri de ap„ pe versan˛ii mun˛ilor, toren˛i ∫i cre∫teri de debite ∫i pe r‚urile mai mici din interior.

Pentru a veni Ón ajutorul celor lovi˛i de soart„, clujenii s-au mobilizat ∫i au str‚ns peste… sute de milioane lei vechi Ón conturile deschise de Prefectura Cluj. Œn plus, prim„riile din jude˛ au donat tone de materiale de construc˛ii, cherestea, cereale, mobilier, produse alimentare neperisabile. Diferitele asocia˛ii, funda˛ii, organiza˛ii neguvernamentale, bisericile recunoscute ∫i institu˛ii publice din jude˛ul Cluj au donat sinistra˛ilor din Banat medicamente Ón valoare de c‚teva miliarde lei. Mai mult dec‚t at‚t, clujenii au str‚ns obiecte de Ómbr„c„minte, Ónc„l˛„minte ∫i electrocasnice Ón valoare de peste 2 miliarde lei vechi. ™i nu a contat etnia celui care a venit Ón ajutorul sinistra˛ilor ∫i nici cea a persoanei care a beneficiat de dona˛ie, ci doar necazul cu care ace∫ti oameni se confrunt„ de la sf‚r∫itul lunii trecute.

Miron Ignat

#116773

## Stimate colege,

## Stima˛i colegi,

Pe data de 12 septembrie, toate unit„˛ile ∫colare ∫i preuniversitare din Rom‚nia ∫i-au Ónceput activitatea unui nou an ∫colar. Emo˛iile îbobocilor“ care au p„∫it pentru prima oar„ pragul ∫colii, precum ∫i ale celor pe care Ói a∫teapt„ examene importante la sf‚r∫itul acestui an s-au v„zut pe chipurile multor elevi, precum ∫i dorin˛a ca acest an nou ∫colar s„ aduc„ rezultate mai bune.

Personal am participat la inaugurarea anului ∫colar la o unitate ∫colar„ din circumscrip˛ia mea electoral„ ∫i cu aceast„ ocazie am stat de vorb„ cu cadre didactice, p„rin˛i ∫i elevi. Speran˛ele tuturor Óntr-un an mai bun au fost umbrite ∫i de nemul˛umiri legate de dotarea precar„ a ∫colilor, de situa˛ia grea cu care se confrunt„ multe cadre didactice, precum ∫i p„rin˛ii.

Œn unit„˛ile ∫colare din Delta Dun„rii, unde Ónva˛„ mul˛i etnici ru∫i lipoveni, problemele cu care se confrunt„ ace∫tia sunt de natur„ a ne Óngrijora ∫i ne oblig„ s„ venim cu solu˛ii concrete pentru remedierea lor.

Num„rul ∫colarilor este din an Ón an mult mai mic. Dac„ se va continua Ón acest ritm descresc„tor multe cadre didactice Ó∫i vor pierde locul de munc„, ∫i a∫a umbrit de condi˛iile sociale mai grele specifice localit„˛ilor din Delta Dun„rii.

Am constatat, de asemenea, c„ dotarea ∫colilor din Delta Dun„rii nu se ridic„ la nivelul unit„˛ilor ∫colare din ora∫e, dar nici m„car nu se pot compara cu alte ∫coli din zonele rurale. Œn aceste condi˛ii este foarte greu s„ vorbim despre un sistem educa˛ional adecvat, de drepturi egale la educa˛ie ale tuturor elevilor. Este nevoie de o concentrare a eforturilor noastre Ón acest aspect, pentru a oferi tuturor ∫colarilor din Rom‚nia drepturi ∫i oportunit„˛i egale la educa˛ie.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 124/27.IX.2005 Pe noi, ru∫ii lipoveni din Rom‚nia, deschiderea noului an ∫colar ne-a prins f„r„ manuale specifice pred„rii limbii materne. Aceast„ situa˛ie grav„ ne pune Ón situa˛ia de a nu ne putea exercita dreptul la Ónv„˛„m‚nt Ón limba matern„ stipulat de Constitu˛ia Rom‚niei ∫i de a putea spune c„ promov„m studierea limbii materne Ón r‚ndul elevilor apar˛in‚nd etniei noastre.

Œmi exprim speran˛a c„ Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii va accelera eforturile privind tip„rirea manualelor specifice etniei noastre ∫i c„ aceste manuale vor ajunge c‚t mai cur‚nd pe b„ncile ∫colilor cu predare Ón limba noastr„ matern„.

Dragi colegi, un sistem educa˛ional adecvat Ónseamn„ garan˛ia unui viitor mai bun pentru copiii no∫tri, iar aceasta include dot„ri pe m„sur„ ale tuturor unit„˛ilor ∫colare, manuale pentru to˛i ∫i mai ales sprijin suplimentar pentru ∫colile aflate Ón zonele unde condi˛iile sociale sunt mai grele. Accesul la educa˛ie trebuie s„ fie acela∫i pentru to˛i, indiferent de zonele Ón care locuiesc sau de originile etnice.

Este ∫i obliga˛ia institu˛iilor locale de a oferi o m‚n„ de ajutor ∫colilor, cadrelor didactice ∫i elevilor care nu pot afirma c„ au Ónceput anul ∫colar a∫a cum se cuvine. V„ mul˛umesc.

Ovidiu BrÓnzan

#119824

îŒnc„ o lovitur„ sub centur„ se d„ sistemului sanitar rom‚nesc“

Dup„ ce c„ este subfinan˛at ∫i se caut„ solu˛ii disperate pentru a g„si fonduri pentru achitarea datoriilor c„tre furnizorii care au creditat p‚n„ acum sistemul sanitar, ministrul Eugen Nicol„escu reia o inten˛ie mai veche, ce nu a avut succes la acel moment, a fostului ministru Mircea Cintez„ ∫i a ministrului muncii, domnul Gheorghe Barbu.

Astfel, îÓncep‚nd cu anul 2006, plata concediilor medicale ∫i a celor de maternitate va trece de la Ministerul Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei la Ministerul S„n„t„˛ii“.

Aceast„ m„sur„ este una gre∫it„, neexist‚nd fonduri pe care actualul ministru s„ le foloseasc„ pentru aceast„ decizie ∫i nef„c‚nd altceva dec‚t s„ sporeasc„ astfel datoriile pe care Ministerul S„n„t„˛ii le are Ón acest moment. Œn loc s„ vin„ cu solu˛ii de ie∫ire din criz„ a sistemului sanitar, ministrul Eugen Nicol„escu mai r„u Ól Óndreapt„ spre colaps. Mai mult dec‚t at‚t, nic„ieri Ón lume plata acestor concedii nu se face de la Ministerul S„n„t„˛ii.

Criza se ad‚nce∫te pe zi ce trece Ón sistemul sanitar rom‚nesc din cauza incompeten˛ei actualei guvern„ri. Recomand„m ministrului Nicol„escu s„ Ó∫i Óndrepte aten˛ia c„tre adev„ratele probleme din s„n„tate ∫i s„ observe cum farmaciile se golesc de medicamente, Óncetul cu Óncetul, iar cele din spitale Ó∫i epuizeaz„ stocurile f„r„ a mai putea s„ le refac„, din cauza lipsei de fonduri. Distribuitorii de medicamente, ∫i ei nemul˛umi˛i de solu˛iile pe care actualul ministru le propune, vor intra Ón grev„ ∫i nu vor mai aproviziona farmaciile, care nu vor mai avea ce vinde.

Dac„ p‚n„ acum, dup„ gre∫elile f„cute de domnul Mircea Cintez„, bolnavii din spitale alergau la farmacia din col˛ pentru o compres„, o fa∫„ sau unele medicamente, Ón contextul ad‚ncirii crizei, domnul

Nicol„escu, lu‚nd aceasta hot„r‚re, Ói va condamna la o ∫i mai mare suferin˛„ pe to˛i cet„˛enii.

Valeriu ™tefan Zgonea

#121775

Declara˛ie politic„: îŒneca˛i Ón ˛ara lui B„sescu“

Natura dezl„n˛uit„ ne-a demonstrat anul acesta, poate mai mult ca oric‚nd, c„ nu a fost un prieten al rom‚nului. Dup„ dezastruoasele evenimente din prim„vara—vara acestui an, urmeaz„, se pare, o toamn„ foarte scurt„ ∫i ploioas„, Ónaintea unei ierni ce nu va fi deloc u∫oar„.

Pentru rom‚ni, nimic nu putea fi mai r„u. Mai ales c„ autorit„˛ile, r„m‚n, Ón continuare, nep„s„toare ∫i reci!

Rom‚nia ∫i rom‚nii sunt Óntr-o situa˛ie dezastruoas„! Mai mult de jum„tate din popula˛ia sinistrat„ Ónc„ locuie∫te, Ón prag de iarn„, Ón corturi ∫i rulote.

Agricultura este Óntr-o situa˛ie disperat„: pu˛inele culturi care au sc„pat de furia naturii nu au fost Ónc„ recoltate, iar preg„tirile pentru iarn„ nici m„car nu au Ónceput!

Cre∫terea pre˛urilor la utilit„˛i Óntr-un ritm accelerat duce popula˛ia la marginea disper„rii. Pre˛ul gigacaloriei explodeaz„, astfel c„, la iarn„, oamenii de r‚nd se pare c„ nu vor mai avea o alegere grea de f„cut Óntre a pl„ti utilit„˛ile ∫i a m‚nca. Pensionarii ∫i ˛„ranii au aflat deja c„ trebuie s„ pl„teasc„ Ón cur‚nd asigur„ri sociale ∫i, mai ales, s„ suporte pre˛uri dublate sau chiar triplate ale medicamentelor, chiar dac„ nici m„car acestea nu le vor mai putea alina durerea pricinuit„ de guvernarea liberalopedist„.

™i, Ón tot acest timp, autorit„˛ile ∫i-au Óntors fa˛a nu c„tre, ci de la popor, uit‚nd, se pare, cine ∫i de ce i-a trimis acolo unde sunt.

Licuriciul cel mic, dep„∫it de sarcina guvern„rii, Ó∫i tr„ie∫te ultimele sclipiri Ón Palatul Victoria, a∫tept‚ndu-∫i cuminte ob∫tescul ∫i binemeritatul sf‚r∫it. Œntre dou„ fumuri de motociclet„ a reu∫it s„-∫i Óndeplineasc„, cu succes, misiunea suprem„: Distrugerea ∫i Agonizarea Rom‚niei.

Licuriciul cel mare, pe de alt„ parte, nu se dezminte nici el. Luminat parc„ de atingerea p„m‚ntului f„g„duin˛ei, acesta se lanseaz„ acum Ón discu˛ii demagogice, Ón idei m„re˛e, dar lipsite de sens ∫i care, din p„cate, sunt, cel pu˛in din punctul dumnealui de vedere, doar mijloace populiste, Óncerc„ri disperate de a mai recupera din Óncrederea popula˛iei, Óncredere care scade vertiginos, Óntr-un ritm f„r„ precedent Ón istoria postdecembrist„ a Rom‚niei.

Cel mai str„lucitor dintre licurici s„ se g‚ndeasc„ de dou„ ori Ónainte de a trece la consultarea popula˛iei printr-un referendum. ™i nu numai pentru simplul fapt c„ legea suprem„ a ˛„rii nu-i confer„ aceast„ prerogativ„, ci mai ales pentru c„ ar face astfel o risip„ inutil„ de bani ∫i energie — oamenii nu vor putea ajunge la sec˛iile de votare, ∫colile ∫i drumurile de acces nu au fost Ónc„ ref„cute, Ón totalitate...!

Domnilor guvernan˛i, v-a˛i odihnit destul...

Trece˛i peste euforia guvern„rii ∫i Óntoarce˛i-v„ fa˛a c„tre oameni!

Este momentul s„ Óncepe˛i s„ v„ trezi˛i devreme, s„ munci˛i al„turi de noi, s„ nu mai pronun˛„m, niciodat„, cuvinte ca: incompeten˛a guvernan˛ilor, del„sarea

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 124/27.IX.2005 mini∫trilor, populism ieftin al pre∫edintelui, situa˛ie dezastruoas„, s„r„cie, disperare...

Mandatul Óncredin˛at de popor nu este doar o alt„ juc„rie din panoplia personal„ a unora ajun∫i Ónt‚mpl„tor la guvernare!

Cu ce a gre∫it acest popor s„ fie guvernat de astfel de incompeten˛i?!

Ion Luchian

#126381

Domnilor parlamentari,

Referitor la recentul conflict ap„rut Óntre Ministerul S„n„t„˛ii, pe de-o parte, ∫i produc„torii ∫i distribuitorii de medicamente, pe de alt„ parte, consider c„ situa˛ia creat„, Ón urma c„reia furnizorii de medicamente au amenin˛at cu sistarea livr„rii de medicamente c„tre spitale ∫i farmacii, se datoreaz„ proastei administr„ri a s„n„t„˛ii de c„tre guvernarea P.S.D.

Astfel, peste 400 de spitale ∫i 4.500 de farmacii din Rom‚nia au datorii c„tre distribuitorii ∫i importatorii de medicamente care se ridic„ Ón prezent la aproximativ 300 de milioane de euro, aceste datorii acumul‚ndu-se din 2003 ∫i p‚n„ Ón martie 2005.

Este de Ón˛eles sup„rarea distribuitorilor, care Ó∫i primesc banii pe medicamente cu multe luni Ónt‚rziere, Óns„ nu este o solu˛ie ca ace∫tia s„ sisteze distribuirea de medicamente c„tre spitale ∫i farmacii, ac˛iunea lor nefiind dec‚t Ón detrimentul bolnavilor.

Or, este inacceptabil ca cet„˛eni care Ó∫i pl„tesc la zi taxele pentru s„n„tate s„ intre Ón farmacii ∫i s„ nu-∫i poat„ cump„ra medicamentele de care au nevoie pentru c„ farmaciile nu au acele medicamente sau s„ fie interna˛i Óntr-un spital ∫i s„ realizeze c„ nu pot fi trata˛i

pentru c„ spitalelor le lipsesc medicamentele necesare, amplific‚ndu-se, astfel, drama bolnavilor.

Este de felicitat ministrul s„n„t„˛ii, Eugen Nicol„escu, care a reu∫it s„ g„seasc„ resurse cu care s„ achite p‚n„ la sf‚r∫itul lunii 20% din datoriile c„tre furnizori, precum ∫i reducerea pre˛ului de raft al medicamentelor cu 9%.

Œn consecin˛„, consider c„ negocierile dintre minister ∫i furnizori trebuie s„ continue, pentru a se evita noi conflicte ∫i, de asemenea, ministrul ∫i noi to˛i cei ale∫i tocmai pentru a Óncerca s„ rezolv„m problemele trebuie s„ g„sim solu˛ii pentru achitarea definitiv„ a datoriilor din sistem ∫i pentru intrarea, o dat„ pentru totdeauna, Ón normalitate Ón privin˛a sistemului sanitar.

V„ mul˛umesc.

Emil Strung„

#128331

îUn proiect de lege uitat“

Realitatea lumii civilizate atest„ c„ protec˛ia plantelor reprezint„ certificatul de s„n„tate al unei agriculturi performante _._ F„r„ protec˛ia plantelor nu poate fi conceput nici un management agricol eficient ∫i nu se pot lua m„suri eficace de protec˛ie a mediului ambiant.

Pe plan mondial se consider„ c„ protec˛ia culturilor agricole Ómpotriva bolilor, d„un„torilor ∫i buruienilor reprezint„ Ón etapa actual„ unul dintre elementele strategice ale securit„˛ii ∫i siguran˛ei alimentare.

Dac„ am face un bilan˛ fitosanitar Ón Rom‚nia am ajunge f„r„ nici un fel de exagerare la concluzia c„ agricultura ∫i silvicultura continu„ s„ fie bolnave.

Œn sensul celor prezentate mai sus, se poate afirma c„ starea de criz„ prin care trece agricultura reprezint„ un caz tipic al lipsei m„surilor de protec˛ie a culturilor agricole.

Protec˛ia plantelor nu mai poate fi un laborator experimental sau un domeniu de Óncerc„ri e∫uate de natur„ organizatoric„ ∫i legislativ„.

Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 71/1999, republicat„ Ón octombrie 2002, a adus mari prejudicii sistemului de protec˛ie a plantelor din Rom‚nia. Prin dezmembrarea direc˛iilor fitosanitare jude˛ene s-au Ónfiin˛at serviciile publice pentru protec˛ia plantelor Ón subordinea consiliilor jude˛ene.

Aceast„ m„sur„ lipsit„ de profesionalism a creat un paralelism inutil ∫i d„un„tor la nivelul tuturor jude˛elor. Multe dintre aceste servicii nu au func˛ionat niciodat„, iar Ón prezent majoritatea sunt pe cale de dispari˛ie sau chiar desfiin˛ate. Este greu de Ón˛eles de ce s„n„tatea plantelor nu a fost pus„ pe acela∫i plan cu s„n„tatea animalelor.

Fa˛„ de cele prezentate, un grup de deputa˛i Ón frunte cu domnul Atilla Kelemen, pre∫edintele Comisiei pentru agricultur„, silvicultur„, industrie alimentar„ ∫i servicii specifice, a depus la Biroul permanent al Camerei Ón 13.04.2005 proiectul de Lege privind reorganizarea activit„˛ii de protec˛ie a plantelor ∫i carantina fitosanitar„.

De∫i au trecut aproape cinci luni, proiectul nu a fost introdus pentru dezbatere Ón Parlament.

Proiectul de lege men˛ionat mai sus contribuie la Ómbun„t„˛irea rezultatelor din agricultur„ ∫i Ón mod deosebit la relansarea activit„˛ii fitosanitare din Rom‚nia.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 124/27.IX.2005 Interven˛ia mea se vrea a fi un demers favorabil Ón vederea intr„rii Ón dezbatere a proiectului de lege men˛ionat.

Tiberiu B„rbule˛iu

#130792

Pe scena politic„ rom‚neasc„ am asistat, Ón ultima s„pt„m‚n„, la metamorfoza unui personaj-cheie din tab„ra P.S.D. Œntr-un gest de disperare, strategii P.S.D.-ului au z„mislit un nou Om. Un nou Geoan„. Asimilat Ón percep˛ia public„ ca un partid-stat, P.S.D. are acum, chipurile, Ón fruntea lui pe îreformatorul“ statului, care anun˛„ îo reform„ dramatic„ a institu˛iilor statului rom‚n ∫i, acolo unde va fi nevoie, dinamitarea unor cuiburi de corup˛ie ∫i ineficien˛„“. Ne pa∫te pe to˛i o Revolu˛ie a Binelui, cruciada fiind anun˛at„ Óntr-un document-manifest cu puternice accente patetice, demagogice ∫i pline de curaj. Dac„ nu ∫tia˛i, tr„im cu to˛ii o criz„ sistemic„, structural„, singura solu˛ie fiind reformarea Rom‚niei, asta pentru c„ domnul Geoan„ nu a reu∫it cu propriul partid.

Ca m„suri practice la aceste probleme grave care ar amenin˛a destinul european al ˛„rii, pre∫edintele P.S.D. propune vot uninominal. îTriumviratul“ de la conducerea P.S.D., compus din Mircea Geoan„, pre∫edinte, Adrian N„stase, pre∫edinte executiv, ∫i Miron Mitrea, secretar general, nu s-a oprit aici cu propunerile ∫i a plusat, sus˛in‚nd necesitatea unui Parlament unicameral. Nimic r„u Ón asta, Óns„ reformarea sistemului nostru politic, pentru a nu-i mai fi domnului Geoan„ îru∫ine c„ face parte dintr-o clas„ politic„ discreditat„ Ón propor˛ie de 80%“, reclam„ schimbarea Constitu˛iei. Trebuie s„ le reamintesc min˛ilor luminate ale P.S.D.-ului c„ au avut ∫ansa de a reforma sistemul politic rom‚nesc pe timpul guvern„rii lor, c‚nd s-a reformat Constitu˛ia, ocazie pe care au sc„pat-o.

Problema nu sunt institu˛iile, fie ele Parlament, Guvern, P.N.A., ci oamenii, calitatea lor. Œn aceast„ situa˛ie, ce rost are pentru reforma politic„ acest vot uninominal pur sau mixt, sau vot preferen˛ial, dac„ nu Ól combin„m cu cel nominal Ón Parlament? Cred c„ este mai importat s„ cuno∫ti felul Ón care voteaz„ parlamentul pe care l-ai ales sau dac„ acesta lipse∫te de la lucr„rile Parlamentului, dec‚t s„-i cuno∫ti doar numele. Œn acest mod s-ar evita tendin˛a de a aprecia presta˛ia unui parlamentar pe baza unor elemente subiective ∫i irelevante, precum carisma, prezen˛a la mondenit„˛i ∫i reputa˛ia construit„ exclusiv printr-o supraexpunere mediatic„.

Toat„ aceast„ gargar„ politic„ a liderilor P.S.D. Ón leg„tur„ cu proiectul de lege privind introducerea votului uninominal nu are dec‚t o singur„ explica˛ie: disperarea domnului Geoan„ de a ap„rea cu un proiect nou, nu at‚t pentru publicul larg, c‚t pentru propriul partid, nef„c‚nd altceva dec‚t s„ creeze probleme noi ∫i s„ distrag„ aten˛ia de la adev„ratele probleme care se cer rezolvate. Dac„ liderii P.S.D. tot vor s„ îredefineasc„ raportul dintre individ ∫i stat“, dup„ spusele domnului N„stase, Ói rug„m s„ nu mai trag„ de timp ∫i s„ nu uite c„ printre modific„rile din Regulamentul de func˛ionare a celor dou„ Camere figureaz„ ∫i revizuirea tuturor articolelor care fac referire la procedura de vot nominal din Parlament. Prelungirea agoniei s-ar putea s„-i coste scump pe cei din P.S.D., care spun una ∫i Ón realitate fac altceva.

Finalmente, nu cred c„ are rost s„ ne juc„m acum cu sistemul electoral, domnule Geoan„, mai ales c‚nd popula˛ia Óncepe s„ cread„ Ón justi˛ie (conform datelor ultimului eurobarometru rom‚nii cred Ón justi˛ie Ón propor˛ie de 35%, cu 9 puncte procentuale mai mult Ón toamna anului 2004), c‚nd semnalele de la Uniune sunt bune ∫i c‚nd Rom‚nia a primit mult doritul _investment grade_ , ceea ce creeaz„ premisele cre∫terii investi˛iilor str„ine directe Ón Rom‚nia.

Damian Florea

#134371

Tema: îBirocra˛ie pur„ Ón Ministerul Afacerilor Externe“ Dac„ s-ar face un sondaj de opinie despre birocra˛ie, probabil Ministerul de Externe nu ar figura la capitolul percep˛ie negativ„ din partea publicului. Lucrurile ar putea fi a∫a datorit„ faptului c„ publicul larg nu are contact direct cu angaja˛ii sau institu˛iile Ministerului Afacerilor Externe, pentru c„ altfel percep˛ia pozitiv„ s-ar schimba ∫i am s„ m„ explic.

Œn cadrul Ministerului Afacerilor Externe exist„ Direc˛ia Consular„, care printre alte atribu˛ii o Óndepline∫te ∫i pe aceea de a realiza pentru cet„˛enii rom‚ni contacte cu institu˛ii din str„in„tate Ón vederea ob˛inerii unor documente cum ar fi duplicate dup„ certificate de na∫tere, de c„s„torie, de deces etc.

Despre un astfel de caz am s„ v„ vorbesc. La biroul parlamentar din Circumscrip˛ia nr. 42 Bucure∫ti s-a prezentat Zambaccian Marcel, Ón v‚rst„ de 80 ani, cer‚ndu-mi ajutorul Ón leg„tur„ cu ob˛inerea unei copii a certificatului de deces al cumnatei sale, decedat„ la New York, S.U.A., Ón aprilie 2005.

L-am Óndrumat c„tre Direc˛ia Consular„ a Ministerului Afacerilor Externe. Mi-a spus c„ a fost Ón urm„ cu dou„ luni a f„cut o cerere ∫i a achitat o tax„ Ón valoare de 15 U.S.D. cu chitan˛a seria M.A.E.-B nr. 0045297/ 10.05.2005.

Am constat c„ b„tr‚nul are dreptate ∫i l-am sunat pe domnul Anton, directorul Direc˛iei Consulare, i-am expus spe˛a ∫i l-am rugat s„-l primeasc„ pe cet„˛ean, fix‚ndu-le o Ónt‚lnire. Mi-am zis c„ problema s-a rezolvat, dar am gre∫it. Dup„ o lun„ de zile m„ trezesc cu un telefon. Era tot b„tr‚nul cet„˛ean. Problema nu se rezolvase, nu primise Ónc„ nici o Ón∫tiin˛are de la Direc˛ia Consular„.

Am crezut c„ nu a ∫tiut dumnealui s„ lase datele de contact sau, Ón fine, cine ∫tie... L-am c„utat din nou pe domnul director Anton, m-am prezentat, ∫i-a adus aminte de caz ∫i mi-a spus c„ nu ∫tie ce s-a Ónt‚mplat cu lucrarea, dar s„ revin pentru c„ se va interesa.

Am revenit a doua zi, mi-a spus c„ nu are nici un r„spuns de la Ambasada Rom‚niei din S.U.A. ∫i oricum nu va avea dec‚t peste dou„ luni, pentru c„ a∫a vine curierul diplomatic.

Deja cred c„ recunoa∫te˛i acordurile din îmuzica“ lui Ilf ∫i Petrov. Am Óndr„znit s„-i reamintesc c„ exist„ po∫t„ electronic„, curier rapid, fax, ceva din secolul nostru. Mi-a spus c„ Óncearc„, i-am l„sat num„rul meu de telefon Ón speran˛a c„ voi primi o veste.

A trecut ∫i vacan˛a parlamentar„, a Ónceput sesiunea, curierul diplomatic probabil nu a venit, domnul director Anton nu m-a sunat nici ast„zi, c‚t despre b„tr‚nul petent, m„ bate ∫i pe mine g‚ndul s„ nu-i mai r„spund la telefon.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 124/27.IX.2005 M„ opresc aici cu povestea mea, din p„cate adev„rat„, ∫i adresez domnului ministru R„zvan Ungureanu cererea acestui cet„˛ean rom‚n, Ón leg„tur„ cu acest serviciu pe care acest om l-a pl„tit Ón avans acum aproape cinci luni ∫i Óntreb dac„ asta este o practic„, este o procedur„, este birocra˛ie pur„ sau doar excep˛ia care confirm„ regula ce spune c„ Ministerul Afacerilor Externe are o imagine bun„ Ón fa˛a cet„˛eanului rom‚n.

Valeriu Victor Boeriu

#140587

Este unanim recunoscut faptul c„ sistemul de s„n„tate din Rom‚nia nu satisface exigen˛ele popula˛iei fa˛„ de calitatea serviciilor medicale.

Cauza principal„ a slabelor performan˛e Ón materie de servicii medicale o constituie subfinan˛area sistemului. Este o realitate de necontestat c„ sumele cheltuite Ón domeniul s„n„t„˛ii sunt insuficiente, de∫i destul de mari Ón valoare absolut„. Comparativ cu media european„, procentul din P.I.B. alocat s„n„t„˛ii Ón Rom‚nia se situeaz„ mult sub aceasta. Finan˛area sistemului de s„n„tate este cu at‚t mai deficitar„ cu c‚t ne raport„m la un P.I.B. pe cap de locuitor mai mic dec‚t media european„.

Subfinan˛area sistemului sanitar este consecin˛a mai multor factori: incompleta colectare a sumelor datorate sistemului, practica scutirilor ∫i a e∫alon„rilor cotiza˛iilor datorate fondului de s„n„tate, baza Óngust„ de colectare, ∫tiut fiind faptul c„ doar ceva mai mult de 4 milioane de cet„˛eni sus˛in un sistem ce ofer„ servicii medicale pentru 22 milioane de persoane, implicarea insuficient„ a statului Ón sus˛inerea financiar„ a ocrotirii s„n„t„˛ii ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, un management deseori defectuos ∫i o lips„ de disciplin„ financiar„. Œntr-un astfel de sistem, accesul la resurse nu se face Óntotdeauna respect‚ndu-se principiile liberei concuren˛e Óntre furnizorii de servicii medicale ∫i nici necesarul de servicii medicale ∫i accesibilitatea la actul medical nu constituie Óntotdeauna un criteriu de repartizare a resurselor.

Guvernul T„riceanu s-a ar„tat interesat de evolu˛ia sistemului de s„n„tate ∫i ∫i-a demonstrat voin˛a de a Ómbun„t„˛i calitatea serviciilor medicale prin unele m„suri care au fost luate ∫i prin unele aflate Ónc„ Ón stadiul dezbaterilor. P.N.L. sprijin„ Ón plan parlamentar eforturile Guvernului Ón direc˛ia Ómbun„t„˛irii calit„˛ii actului medical ∫i implicit a satisfacerii exigen˛elor beneficiarilor acestor servicii. S-au luat sau se vor lua Ón scurt timp m„suri pentru autonomizarea C.N.A.S.; Legea spitalelor va aduce un management mai performant, Legea farmaciilor va crea o concuren˛„ loial„ ∫i va stopa tendin˛a spre monopol a pie˛ei medicamentelor, alocarea resurselor se va face concordant cu necesit„˛ile asigura˛ilor ∫i cu distribu˛ia lor geografic„; nu se vor mai accepta scutiri sau e∫alon„ri asupra sumelor datorate C.N.A.S. etc. Toate aceste m„suri Ómbun„t„˛esc cu siguran˛„ performan˛ele sistemului de s„n„tate din Rom‚nia, dar nu

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 124/27.IX.2005 sunt suficiente. Mai este nevoie de implicarea statului Ón sus˛inerea sistemului de s„n„tate. Vorbim foarte des despre apropiata integrare Ón U.E., dar temele sunt invariabil P.I.B.-ul, productivitatea, concuren˛a, co∫ul zilnic ∫i foarte rar sau deloc Ónv„˛„m‚ntul, cultura, s„n„tatea. Europa a∫teapt„ cu siguran˛„ s„ integreze cet„˛eni s„n„to∫i ∫i bine instrui˛i, ∫i nu bolnavi incapabili de munc„.

Dac„ Ón U.E. pentru s„n„tate se cheltuie∫te aproximativ 9—10% din P.I.B., Rom‚nia nu poate s„ r„m‚n„ la nivelul de sub 4% dintr-un P.I.B. pe cap de locuitor incomparabil mai mic.

Concluzia este una singur„: chiar ∫i cu un management perfect, resursele alocate s„n„t„˛ii Ón Rom‚nia sunt insuficiente. Rezult„ c„ datoria Guvernului este ca la proiectarea bugetului pentru anul 2006 s„ ˛in„ cont de faptul c„ sumele colectate de C.N.A.S. sunt insuficiente pentru buna func˛ionare a sistemului de s„n„tate ∫i s„ aloce domeniului s„n„t„˛ii sume care cumulate cu fondul C.N.A.S. s„ ating„ cel pu˛in 6% din P.I.B., cu perspectiva pentru anii viitori de a se ajunge la 8—10%, la fel ca media U.E. Acesta trebuie s„ fie tratamentul lungii boli a sistemului de s„n„tate. Toate celelalte m„suri sunt doar paliative.

Vlad Gabriel Hogea

#144336

Œn perioada 1—3 septembrie 2005, domnul Corneliu Vadim Tudor, pre∫edintele Partidului Rom‚nia Mare, vicepre∫edinte al Senatului Rom‚niei, a efectuat o vizit„ oficial„ Ón Germania. Domnia sa a reprezentat Senatul ˛„rii noastre la cea de-a VII-a Reuniune a Asocia˛iei Senatelor din Europa. Cu acest prilej, liderul P.R.M. a rostit un amplu discurs Ón aula Bundesratului, Ón cursul c„ruia a propus — Ón numele Biroului permanent al Senatului Rom‚niei — ca reuniunea din anul 2007 a prestigiosului forum s„ aib„ loc Ón ˛ara noastr„. Impresiona˛i de discursul vicepre∫edintelui Senatului Rom‚niei ∫i de argumentele aduse, participan˛ii au adoptat prin consens — la propunerea domnului Matthias Platzek, pre∫edintele Bundesratului ∫i prim-ministru al Landului Brandenburg — decizia ca Rom‚nia s„ fie gazda sesiunii din 2007. Este un succes extrem de important, care va contribui, neÓndoielnic, la aderarea ˛„rii noastre, la 1 ianuarie 2007, la Uniunea European„.

Pe parcursul prezen˛ei sale la prestigioasa manifestare, domnul Corneliu Vadim Tudor a avut rodnice convorbiri cu pre∫edintele Senatului Fran˛ei, Christian Poncelet; pre∫edintele Bundesratului Germaniei, Matthias Platzek; pre∫edintele Bundesratului Austriei, Peter Mitterer; pre∫edintele Seimului Poloniei, Longin Pastuniak; pre∫edintele Bundesratului Elve˛iei, Bruno Frick; pre∫edintele Senatului Olandei, E.K.M. Jurgens; vicepre∫edintele Camerei Lorzilor din Marea Britanie, lord Julien Grenfell; vicepre∫edintele Senatului Italiei, Francesco Moro; vicepre∫edintele Senatului Spaniei, Francisco Xavier-Rojo ∫i cu vicepre∫edintele Consiliului Federa˛iei Ruse, Dmitri Mezentsev. Acesta din urm„ i-a Ónm‚nat senatorului Vadim Medalia Consiliului Federa˛iei. Pre∫edintele Partidului Rom‚nia Mare a fost invitat de gazda sa, Matthias Platzek, s„ semneze Ón Cartea de Onoare a Bundesratului. ™efii delega˛iilor participante la

reuniune au avut, apoi, o Óntrevedere cu Excelen˛a sa Horst Köhler, pre∫edintele Germaniei, la re∫edin˛a acestuia din Berlin, care i-a re˛inut la mas„. Œn cursul dejunului, pre∫edintele P.R.M. a purtat un dialog fructuos cu ∫eful statului german, c„ruia i-a d„ruit ultimele sale c„r˛i, cu autograf.

S‚mb„t„, 3 septembrie, participan˛ii la forum au efectuat o vizit„ la Castelul Sans Souci, din Potsdam, care a apar˛inut Regelui Frederic cel Mare.

Din delega˛ia care l-a Ónso˛it pe domnul Corneliu Vadim Tudor au mai f„cut parte senatorii Nicolae Iorga, pre∫edintele Comisiei pentru egalitatea de ∫anse din Senatul Rom‚niei, ∫i Aurel Ardelean, rectorul Universit„˛ii îVasile Goldi∫“, din Arad.

Cristian Mihai Adomni˛ei

#146949

îMetodologia de stabilire ∫i acordare a desp„gubirilor pentru fo∫tii proprietari“

Este posibil ca Ón avalan∫a informa˛ional„ ∫i de evenimente a s„pt„m‚nii care a trecut s„ nu fi remarcat un moment deosebit de important pentru un num„r foarte mare de rom‚ni. Œn ∫edin˛a de guvern din 15 septembrie, Guvernul T„riceanu a analizat ∫i aprobat metodologia de stabilire ∫i acordare a desp„gubirilor pentru fo∫tii proprietari. Astfel se Óncheie o etap„ legislativ„ ∫i de reglementare juridic„ deosebit de important„ care deschide calea rezolv„rii problemei propriet„˛ii, ca un angajament asumat de Rom‚nia Ón negocierile de aderare, pentru Óndeplinirea criteriului politic.

Potrivit actului normativ adoptat, au dreptul la desp„gubiri fo∫tii proprietari de imobile c„rora nu li se mai poate reconstitui dreptul de proprietate Ón natur„, fo∫tii asocia˛i sau ac˛ionari ai societ„˛ilor na˛ionalizate ori mo∫tenitori ai acestora, fo∫tii proprietari sau mo∫tenitori c„rora nu li se pot retroceda Ón natur„ terenurile ∫i p„durile confiscate de regimul comunist.

Cuantumul desp„gubirilor va fi stabilit de c„tre evaluatori autoriza˛i desemna˛i Ón mod aleatoriu de c„tre Comisia Central„ pentru Stabilirea Desp„gubirilor. Œn urma emiterii titlurilor de desp„gubiri, fo∫tii proprietari vor primi ac˛iuni la Fondul Proprietatea, fond care va fi administrat de o societate desemnat„ Ón urma unei licita˛ii interna˛ionale. Se estimeaz„ c„ aproximativ 100.000— 120.000 de notific„ri vor face obiectul acord„rii de desp„gubiri.

Doresc s„ m„ folosesc de tribuna Camerei Deputa˛ilor pentru a completa munca de teren efectuat„ de parlamentari, institu˛ii ale statului, prefec˛i, de informare a popula˛iei cu privire la prevederile Legii nr. 247/2005 ∫i normele ei de aplicare. La 1 decembrie, av‚nd Ón vedere c„ s-a prelungit termenul de depunere a cererilor de retrocedare p‚n„ la 30 noiembrie, vom putea spune c„ am ajuns la un numitor comun, pentru c„ aceast„ lege permite fiec„rui rom‚n s„ ajung„ la o solu˛ie viabil„ Ón leg„tur„ cu propriet„˛ile pe care le de˛ine Ón Rom‚nia. Esen˛ial„, Ón acest moment, este informarea popula˛iei, av‚nd Ón vedere c„ Ón unele zone se manifest„ reauacredin˛„ a unor func˛ionari din prim„rii care refuz„ s„ primeasc„ cererile de retrocedare dezinform‚nd popula˛ia.

Vom supraveghea, prin institu˛iile abilitate, buna desf„∫urare a procesului de depunere a cererilor, av‚nd

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 124/27.IX.2005 credin˛a c„ un stat civilizat este cel Ón care proprietatea este recunoscut„ ∫i utilizat„ de cei Ón drept s„ o fac„.

Eforturile depuse de actualul Cabinet sunt absolut meritorii Ón promovarea acestei legi ∫i de aceea consider c„ fiecare dintre noi trebuie s„ ne implic„m Ón buna desf„∫urare a tuturor etapelor de aplicare a legii pentru a ob˛ine rezultatul scontat, spre binele ∫i bun„starea Rom‚niei.

Marin Diaconescu

#149856

Stima˛i colegi,

îUite alegerile....nu sunt alegerile“

Zilele acestea am fost Ónt‚mpina˛i de un nou val de permut„ri pe plan politic. ™i c‚nd spun aceasta nu m„ refer la nimic altceva dec‚t la Óntors„tura pe care se preconizeaz„ c„ o vor lua lucrurile ca urmare a deciziei ∫efului statului de a declan∫a mult vehiculatele alegeri anticipate.

Cum ne-am obi∫nuit deja, de fiecare dat„ c‚nd actualei puteri nu prea Ói ies ploile, se trece la vestita formul„ a îanticipatelor“. Nu au reu∫it s„-l schimbe pe pre∫edintele Camerei Ón termenul pe care ∫i l-au asumat ∫i neav‚nd alt„ alternativ„ vor din nou anticipate. De ru∫inea unui nou e∫ec in fa˛a electoratului privind instabilitatea Ón decizii a actualei puteri, pre∫edintele Rom‚niei iese din nou la ramp„ ∫i lanseaz„ ideea alegerilor anticipate.

Distin∫i colegi de la putere, nu v-a˛i s„turat oare s„ v„ asuma˛i angajamente pe care nu le pute˛i duce p‚n„ la cap„t? De ce profita˛i de sl„biciunea oamenilor care v-au acordat Óncrederea ∫i recurge˛i mereu la anticipate, doar pentru a masca lipsa de profesionalism de care da˛i dovad„ de c‚nd a˛i preluat puterea?

Cel mai bine ar fi s„ recunoa∫te˛i c„ nu sunte˛i Ón m„sur„ s„ duce˛i la bun sf‚r∫it nici un proiect pe care l-a˛i ini˛iat. Asta ca s„ nu mai vorbim de angajamentele de care a˛i uitat din clipa imediat urm„toare instal„rii pe scaunele confortabile din Parlament.

Mi-a∫ permite s„ v„ anun˛ c„ nu trebuie s„ ne amintim de electorat doar atunci c‚nd cu disperare Ói solicit„m sprijinul, ci ∫i pe parcursul mandatului, pentru c„ — Ón cazul Ón care a˛i uitat — vreau s„ v„ amintesc c„ noi, cu to˛ii, suntem mandatarii acestui electorat.

Cu ce fa˛„ v„ mai Óntoarce˛i din nou spre oameni ca s„ le cere˛i votul, s„ v„ realeag„, c‚nd p‚n„ acum nu a˛i f„cut nimic pentru ei?

Dincolo de electorat se ascund oameni, distin∫i colegi, ∫i dincolo de statutul pe care Ól ave˛i ca partid aflat la guvernare, ar trebui s„ se z„reasc„ tot oameni... dar...

Œn loc s„ cheltuim bani cu organizarea alegerilor, mai bine i-am folosi Óntr-un scop constructiv ∫i i-am ajuta pe cei care au Óntr-adev„r nevoie de ajutor.

Dac„ pute˛i privi dincolo de aparen˛ele politicii, pute˛i descoperi c„ via˛a, s„n„tatea ∫i stabilitatea oamenilor sunt mult mai importante dec‚t stabilitatea scaunului de parlamentar.

S„ nu uit„m, distin∫i colegi, c„ totul este efemer Ón lumea asta, chiar ∫i via˛a de politician.

V„ mul˛umesc.

îGaleria suporterilor — Óntre acte de vandalism ∫i acte de barbarism“

Stima˛i colegi,

Cred c„ timpul care trece las„ s„ se vad„ treptat Óntrez„rit un drum pe care nu mai suntem de acord s„ p„∫im.

St„m ∫i ne Óntreb„m ce se va Ónt‚mpla cu fotbalul rom‚nesc, dar nimeni nu face nici un pas care s„ lase s„ se Óntrevad„ o Ómbun„t„˛ire a modului de abordare a polemicii, dar mai ales a presta˛iei la joc a echipelor noastre de fotbal.

Nu mai putem tolera s„ asist„m la fiecare meci la acte de huliganism, de vandalism ∫i uneori merg‚nd chiar ∫i p‚n„ la acte de barbarism.

P‚n„ c‚nd vom accepta ca îlegea fotbalului“ s„ se Ónf„ptuiasc„ de c„tre suporteri, ∫i nu de c„tre conducerea F.R.F., de c„tre conducerea echipelor ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, de c„tre fotbali∫ti?

Crede˛i c„ vom ajunge s„ avem fotbal de performan˛„ dac„ la fiecare meci suporterii echipei care a pierdut sau care a fost dezavantajat„ Ón urma ob˛inerii unui scor egal vandalizeaz„, Ói Ónjur„ ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, cer, ori de c‚te ori au ocazia, fie demisia antrenorului sau a patronului echipei, fie scandeaz„ lozinci Ómpotriva unui juc„tor care nu a prestat un joc Ón conformitate cu dolean˛ele galeriei.

Cred c„ suntem cu to˛ii de acord c„ aceste acte de vandalism nu mai pot continua. Trebuie s„ aducem la masa negocierilor proiecte care s„ interzic„ suporterilor s„ se scandalizeze la fiecare meci ∫i s„ fim nevoi˛i s„ asist„m la acte de violen˛„, care nu sunt benefice nim„nui.

Cu o asemenea atitudine ∫i cu un asemenea comportament ne Óndrept„m noi cu pa∫i repezi spre Uniunea European„? Sincer, cred c„ o m„sur„ radical„ se impune c‚t mai recent ∫i realizarea ei nu depinde dec‚t de noi, distin∫i colegi.

Haide˛i s„ aducem legisla˛iei privind educa˛ia fizic„ ∫i sportul (Legea nr. 69/2000) acele complet„ri prin care suporterii s„ con∫tientizeze c„, ori de c‚te ori se vor comporta inadecvat unui meci de fotbal sau vor recurge la tulburarea desf„∫ur„rii Ón bune condi˛ii a meciurilor de fotbal, echipa favorit„ va pierde.

Nu ne putem face dreptate cu pumnul pe stadioane, a∫a cum nu ne putem permite s„ toler„m tot ce se Ónt‚mpl„ la meciurile de fotbal.

Cluburile cheltuie bani pentru a asigura deplas„rile suporterilor at‚t Ón ˛ar„, c‚t ∫i Ón str„in„tate, iar r„splata lor care este? Cuvinte de hul„ la adresa celor care se lupt„ pentru drepturile lor.

Nu mai putem suporta ca str„in„tatea s„ ne considere îextremi∫ti ai fotbalului“ datorit„ lozincilor scandate de suporteri (exemplu: suspendarea stadionului Clubului Steaua).

Sper c„ nu vom a∫tepta s„ pice de undeva ini˛iativele, ci vom pune um„r l‚ng„ um„r pentru a schimba Ón bine evolu˛ia acestor evenimente, care nu fac altceva dec‚t s„ d„uneze imaginii Rom‚niei.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 124/27.IX.2005

Mircea Ciopraga

#155077

De 15 ani problema restituirii propriet„˛ii a fost ∫i mai este, Ónc„, o surs„ inepuizabil„ de dispute, un subiect controversat din punct de vedere politic, o sarcin„ dificil„ din punct de vedere juridic, un punct sensibil ∫i dureros din punct de vedere uman ∫i un capitol nerezolvat din punctul de vedere al comunit„˛ii interna˛ionale, care afecteaz„ Ón mod grav drepturile omului Ón Rom‚nia.

Socialismul de tip stalinist, ce a avut grave repercusiuni asupra societ„˛ii rom‚ne∫ti, s-a concretizat printr-o politic„ nefast„ ∫i abuziv„ Ón materia propriet„˛ii private, resim˛it„ Ón mod dureros Ón Rom‚nia Ón dou„ perioade: 1948—1968, respectiv 1964—1989.

Actul de la 11 iunie 1948 a ac˛ionat Ón mod abuziv, na˛ionaliz‚nd principalele mijloace de produc˛ie, dar ∫i imobile ∫i alte bunuri aflate Ón proprietate privat„. Colectivizarea for˛at„ din perioada 1948—1962 a l„sat f„r„ p„m‚nt clasa ˛„r„neasc„.

Dup„ evenimentele din decembrie 1989, av‚nd sloganul înu putem face dreptate cu o alt„ nedreptate“, a∫a-zi∫i politicieni, proveni˛i din fostele structuri comuniste, au furat dreptul de proprietate al rom‚nilor, invent‚nd legi, hot„r‚ri, ordonan˛e ∫i t‚r‚nd prin tribunale zeci de mii de rom‚ni ce au fost adu∫i la limita disper„rii.

Toat„ activitatea legislativ„ din 1990 p‚n„ Ón 2004 Ón materia propriet„˛ii reflect„ o v„dit„ lips„ de voin˛„ politic„ Ón rezolvarea problemei propriet„˛ii, evident, sus˛inut„ ∫i men˛inut„ de interese meschine. Œn problema propriet„˛ii, P.S.D. a avut cel mai retrograd ∫i anticapitalist comportament, mo∫tenind din sistemul comunist dispre˛ul fa˛„ de proprietate.

Astfel, noile reglement„ri Ón domeniul propriet„˛ii din Rom‚nia, aduse de actuala guvernare, vin s„ completeze ∫i s„ corecteze neajunsurile existente Ón legisla˛ia anterioar„ Ón materia propriet„˛ii, av‚nd ca obiectiv principal rezolvarea unui subiect fierbinte care a f„cut obiectul a nenum„rate controverse ∫i dispute politice.

De aceea, ini˛iativa ministrului Gheorghe Flutur care a propus _restitutio in integrum_ de la 1945 Óncoace, va conduce problema propriet„˛ii spre rezolvarea mult a∫teptat„ de zeci de mii de rom‚ni ajun∫i Ón pragul disper„rii. Principiile fundamentale ale acestei legi sunt reprezentate de restituirea pe vechiul amplasament, restituirea Ón natur„ ∫i restituirea la nivelul anului 1945.

_Restitutio in integrum_ Ónseamn„, Ón primul r‚nd, recunoa∫terea perpetuit„˛ii dreptului nostru de proprietate ∫i dup„ deposedarea de comuni∫ti, precum ∫i obliga˛ia statului rom‚n de a ne restitui, Ón mod integral, propriet„˛ile r„pite;

_Restitutio in integrum_ mai Ónseamn„:

— restabilirea situa˛iei anterioare Óncheierii unui contract prin remiterea de c„tre fiecare parte a ceea ce a primit de la cealalt„ parte sau celeilalte p„r˛i c‚nd s-a pronun˛at nulitatea unui contract;

— obliga˛ia de a desp„gubi integral victima unui delict sau cvasidelict;

— Ón jurispruden˛a francez„ mai Ónseamn„ dispozi˛ia judec„torului care, pronun˛‚nd anularea unui contract pentru leziune, ordon„ repunerea Ón situa˛ia anterioar„.

Din toate aceste trei sensuri rezult„ un element comun care este îintegralitatea lucr„rii, Ónc‚t expresia

_restitutio in integrum_ are Ón˛elesul de restabilire integral„, adic„ nu par˛ial„, a situa˛iei anterioare a unui fapt ilegal“.

Restituirea propriet„˛ilor confiscate de regimul comunist este cu at‚t mai important„ cu c‚t constituie o condamnare a abuzurilor comuniste ∫i o repara˛ie moral„ ∫i material„ pentru cei nedrept„˛i˛i.

Actualul Guvern al Rom‚niei a luat m„suri importante Ón domeniul propriet„˛ii printr-un pachet de legi ce reprezint„ legisla˛ia pe baza c„reia sunt introduse m„surile pentru respectarea ∫i garantarea propriet„˛ii, ca institu˛ie fundamental„ a statului de drept. Legea privind reforma propriet„˛ii r„spunde nevoii Rom‚niei de a avea un stat de drept func˛ional ∫i de a adera la U.E. Ón 2007.

Cu aceste reglement„ri Ón materia propriet„˛ii vom reu∫i s„ rezolv„m ∫i s„ Óncheiem un subiect at‚t de controversat timp de 15 ani, pentru c„ restituirea bunurilor preluate de c„tre stat se bazeaz„ pe principii de drept universal valabile. Mai mult, proprietatea constituie un drept fundamental ∫i sursa libert„˛ii individului, dup„ cum prevede Protocolul nr. 1 al Conven˛iei Europene a Drepturilor Omului.

Alexandru Mocanu

#160680

## îAfacerea Dona“

Cine n-a auzit Ón Teleorman, mai cu seam„ Ón zona Turnu, de faimoasa Ferm„ îDona“ din cadrul fostului I.A.S. Turnu M„gurele? Desigur c„ au auzit to˛i. Œntre ei, de bun„ seam„, ∫i îguzganul must„cios“, alias Liviu Nicolae Dragnea, pre∫edintele Consiliului Jude˛ean, a c„rui sete nem„surat„ de parvenire cu orice pre˛ a dep„∫it de mult grani˛ele jude˛ului, ajung‚nd p‚n„ pe... treptele P.N.A.!

Pentru a pune m‚na pe îDona“, guzganul a pus la cale o strategie Ón stilul s„u caracteristic bine cunoscut, adic„ îscoate Ón fa˛„“ un maimu˛oi pe care-l pune s„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 124/27.IX.2005 fac„ tot ceea ce, de fapt, el pl„nuie∫te p‚n„ Ón cele mai mici detalii. Dar Ón acte nu apare dec‚t... maimu˛oiul!

Cum a procedat Ón cazul Fermei îDona“?

1. Mai Ónt‚i a trecut la identificarea unor cet„˛eni Óndrept„˛i˛i s„ fie pu∫i Ón posesie la Legea nr. 1/2000 cu diferite suprafe˛e de teren, dar care, din varii motive, erau am‚na˛i de ani de zile. S-au c„utat Ón special acei peten˛i al c„ror domiciliu era c‚t mai departe de Teleorman. ™i au fost g„si˛i, unii cu domiciliul Ón Bucure∫ti (ex.: Andronescu Ghika ™erban Constantin Nicolae, Calea Plevnei nr. 16, et. 3, ap. 8, sector 1), al˛ii cu domiciliul Ón Fran˛a (ex.: Leontopol Magda Jeanne, Pyrenees Orientales-Boges)!

2. Apoi, guzganul a adunat la aceea∫i mas„ conducerile a trei autorit„˛i: I.A.S. Turnu M„gurele, Oficiul Jude˛ean de Cadastru Teleorman ∫i Agen˛ia Domeniilor Statului. De coniven˛„ cu guzganul, acestea accept„ propunerea must„ciosului de a îsparge“ Ferma îDona“ Ón 7 (∫apte) parcele distincte, astfel Ónc‚t actele ce aveau s„ fie Óntocmite ulterior s„ fie Ón rela˛ie direct„ cu ceea ce memoria public„ a re˛inut a fi Ferma îDona“.

3. Dup„ aceea, la cererea guzganului, Agen˛ia Domeniilor Statului, Oficiul Jude˛ean de Cadastru Teleorman ∫i I.A.S. Turnu M„gurele valideaz„ anexa pentru punerea Ón posesie a unor autori la Legea nr. 1/2000. Autorii au fost cei nominaliza˛i de guzgan ∫i cu care ciracii s„i negociaser„ deja v‚nzarea terenului respectiv. Œn timpul negocierii, îargumentul“ forte a fost: îdac„ nu vrei s„-l vinzi, ∫efu o s„ aranjeze s„ nu mai prime∫ti p„m‚ntul „sta niciodat„!“. Sau, la un moment dat, oamenilor li s-au oferit parcele de teren Ón zone de pe care nu s-ar fi ales cu nimic (a∫a se explic„, probabil, numeroasele ∫ters„turi la rubrica îamplasament“ de pe documentele de punere Ón posesie). S-a jucat foarte tare ∫i, p‚n„ la urm„, oamenii au cedat. ™i astfel, cei cu care se ajunsese la îÓn˛elegere“ au fost pu∫i Ón posesie exact Ón cele 7 parcele amintite mai sus. Œn acest fel, proprietatea comun„ a acestor cet„˛eni reconstituia Ón fapt, suprafa˛a Fermei îDona“.

4. Œn final, intr„ Ón ac˛iune, Ón mod oficial, S.C. TELDRUM — S.A. care, aflat„ Ón rolul maimu˛oiului, cump„r„ cele 7 parcele de teren de la autorii pu∫i Ón posesie. ™i astfel, Ón fapt ∫i Ón drept, Ferma îDona“ ajunge Ón proprietatea TEL-DRUM — S.A., adic„, ∫tie tot teleorm„neanul, a guzganului must„cios.

5. Œn total, pre˛ul acestor v‚nz„ri a fost de 521.000.000 lei, din care 271.000.000 lei achita˛i cu ordinul de plat„ nr. 859/22.11.2002, iar diferen˛a de 250.000.000 lei a fost pl„tit„ Ón numerar (!?) de c„tre Fi∫cuci Marian. Œn actul de v‚nzare-cump„rare autentificat la Biroul Notarului Public P„un Picu din Turnu M„gurele se motiveaz„ c„ plata Ón numerar a fost f„cut„ îÓn vederea realiz„rii programului de investi˛ii asumat la privatizarea societ„˛ii jude˛ene de drumuri ∫i poduri TELDRUM — S.A.“. Haida deh! Ce vorbe∫ti, Frantz? Ce interes s„ fi avut Consiliul Jude˛ean Teleorman ca privatizarea TEL-DRUM s„ o condi˛ioneze de cump„rarea, cu numerar, a Fermei îDona“?

Acum poate se Ón˛eleg mai bine, pozi˛iile mele critice Ónc„ din decembrie 2001 fa˛„ de modul Ón care s-a privatizat TEL-DRUM. Ast„zi lucrurile parc„ Óncep s„ se

lege. Poate cu aceast„ ocazie cei Ón drept Ó∫i vor arunca ochii pe pozi˛iile mele publice de la data respectiv„, dar ∫i pe interpel„rile ∫i Óntreb„rile adresate Cur˛ii de Conturi a Rom‚niei at‚t Ón legislatura trecut„, c‚t ∫i Ón cea prezent„ referitoare la privatizarea TEL-DRUM, la procurarea ∫i Ónchirierea trenului reciclator, la contractele dubioase privind aprovizionarea caselor de copii ∫i a spitalului jude˛ean cu produse alimentare ∫i nu numai etc.?! ™i asta, pentru simplul motiv c„ Ón toate aceste afaceri, a fost scos îÓn fa˛„“ onorabilul Fi∫cuci Marian, nimeni altul dec‚t administratorul mai multor firme, toate aflate Ón rolul maimu˛oiului men˛ionat mai sus.

Toate acestea s-au Ónt‚mplat prin 2002 ∫i trebuie spus c„ la aceast„ îmanoper„“ ∫i-au adus contribu˛ia ∫i Comisia local„ de fond funciar, precum ∫i Direc˛ia General„ pentru Agricultur„ ∫i Industrie Alimentar„ Teleorman. De notat c„ procesul-verbal Óncheiat Ón urma delimit„rii tarlalelor pentru punerea Ón posesie ∫i eliberarea titlurilor de proprietate a persoanelor fizice Ónscrise Ón anexa nr. 38 Óntocmit„ de Comisia local„ de fond funciar este datat 6.11.2002. Asta Ónseamn„ c„ Ón numai dou„ s„pt„m‚ni autorii au fost pu∫i Ón posesie, li s-au emis titluri de proprietate ∫i au parafat contractul notarial de v‚nzare-cump„rare, din moment ce Ón 22.11.2002, cump„r„torul TEL-DRUM — S.A. face o plat„ par˛ial„ de 271.000.000 lei! Asta da operativitate! ™i c‚nd te g‚nde∫ti c„ mai sunt teleorm„neni pu∫i Ón posesie cu mul˛i ani Ón urm„ ∫i care a∫teapt„ Ónc„ primirea titlurilor de proprietate!

Sunt multe am„nunte picante, dar las aceast„ pl„cere celor abilita˛i s„ le descopere.

Niciodat„ nu e prea t‚rziu! Important este ca institu˛iile statului, angaja˛ii acestora, s„ scoat„ capul din nisip ∫i vor vedea ∫i dumnealor ceea ce v„d to˛i teleorm„nenii de ani de zile ∫i, speciali∫ti fiind, nu m„ Óndoiesc c„ vor g„si ∫i mult invocatele... probe! Dup„ aceea este foarte simplu. Important este s„ se vrea cu adev„rat, ∫i nu doar de ochii lumii.

Gheorghe Gabor

#168264

î™coala ∫i politica“

Cursurile ∫colilor au Ónceput de mai bine de o s„pt„m‚n„, dar problema s„lilor de clas„ Ón care ∫colarii sa-∫i poat„ desf„∫ura activitatea Ón cele mai bune condi˛ii nu a fost rezolvat„ pe deplin.

Colegii din opozi˛ie Ómi vor replica f„r„ doar ∫i poate: îVoi sunte˛i la putere, voi ave˛i guvernarea, ministrul Ónv„˛„m‚ntului este membru al alian˛ei, astfel c„ responsabilitatea v„ apar˛ine.“

La o prim„ vedere mul˛i le vor da dreptate. Dar cei care vor da dreptate vocilor din opozi˛ie nu cunosc faptul c„ responsabili de renovarea ∫i repararea ∫colilor sunt ale∫ii locali, Ón spe˛„, primarii. Or, mul˛i dintre ace∫ti primari care nu au fost Ón stare sau au neglijat s„ ia m„surile necesare pentru repararea la timp a ∫colilor sunt membri P.S.D.

Œn aceast„ situa˛ie ne punem Óntrebarea dac„ ei au fost Óntr-adev„r Ón imposibilitate de a face ca anul ∫colar s„ Ónceap„ sub cele mai bune auspicii sau, dimpotriv„, au l„sat ca lucrurile s„ treneze Ón mod inacceptabil pentru a spune apoi: îIat„, guvernul alian˛ei se face vinovat pentru faptul c„ nu sunt s„li de clas„ unde s„ Ónve˛e copiii vo∫tri“.

Nu fac afirma˛ii gratuite. Œn municipiul F„g„ra∫, ™coala general„ nr. 2 este ∫i acum Ón repara˛ii. Ele se pare c„ nu se vor termina dec‚t Ón luna ianuarie 2006 motiv pentru care copiii din primele 4 clase nu au unde s„ Ónve˛e. M-am Óntrebat dac„ vara nu a fost destul de lung„ pentru ca repara˛iile s„ fie terminate p‚n„ la Ónceperea noului an ∫colar, dar m„rturisesc c„ nu am avut timp pentru a face investiga˛iile necesare Ón vederea ob˛inerii unui r„spuns la aceast„ Óntrebare, aceasta deoarece am fost sesizat de aceast„ neregul„ doar cu trei zile mai Ónainte de Ónceperea ∫colii ∫i am fost preocupat de rezolvarea problemei, ∫i nu de cauzele care au pricinuit-o. Sesizarea nu a f„cut-o cel ce trebuia, cel care avea responsabilitatea asigur„rii spa˛iului necesar desf„∫ur„rii cursurilor, adic„ edilul-∫ef al municipiului, ci sesizarea a fost f„cut„ de c„tre proasp„tul director de subprefectur„ care disperat mi-a solicitat ajutorul.

™i iat„ c„ pentru ca elevii a patru clase primare s„-∫i poat„ desf„∫ura activitatea Ón bune condi˛ii a fost nevoie s„ se apeleze, ca ∫i la inunda˛ii, la armat„. Unitatea militar„ din F„g„ra∫, prin colonelul Diaconu, asigur„ Ón prezent spa˛iul necesar micilor elevi, motiv pentru care directorul ∫colii a adresat ministrului ap„r„rii, ca ∫i comandantului unit„˛ii militare, gazd„ a ∫colarilor, calde mul˛umiri Ón numele s„u ∫i al p„rin˛ilor ce au copii la aceast„ ∫coal„.

Œn acest context m-am Óntrebat dac„ opozi˛ia este mai interesat„ Ón a Óncerca s„ discrediteze puterea dec‚t a respecta interesul public. R„spunsul a fost pozitiv. Œntr-adev„r, opozi˛ia sacrific„ interesul public Ón scopuri politice. A∫a se petrec lucrurile ∫i Ón Parlament.

Domnul pre∫edinte al Camerei Deputa˛ilor a declarat c„ se va ab˛ine s„ conduc„ lucr„rile Camerei atunci c‚nd se va dezbate art. 25 din Regulamentul Camerei, articol care stabile∫te modalitatea de schimbare a pre∫edintelui acestui for.

Naivul din mine a aplaudat aceast„ decizie, spun‚ndu-mi: domnul pre∫edinte N„stase este un ilustru jurist, profesor universitar, ∫i chiar dac„ Ón Regulamentul Camerei nu sunt stipulate prevederi referitoare la ab˛inerea pre∫edintelui de a conduce ∫edin˛ele atunci c‚nd sunt Ón joc interesele personale ale acestuia, el s-a g‚ndit la principiile ∫i prevederile Codului de procedur„ civil„ care oblig„ judec„torul s„ se ab˛in„ a judeca acele cauze Ón care este implicat el sau rude de ale sale. Acela∫i Cod de procedur„ mai prevede c„, Ón caz contrar, el poate s„ fie recuzat de partea care se consider„ prejudiciat„.

La scurt timp am primit un du∫ rece care m-a trezit din admira˛ie. Domnul pre∫edinte al Camerei Deputa˛ilor a demonstrat c„ pentru a ajunge la dezbaterea art. 25 din regulament este o cale extrem de lung„ pe care d‚nsul a Ónceput s„ a∫eze tot felul de capcane ∫i de bombe, astfel Ónc‚t s„ fac„ imposibil„ ajungerea la dezbaterea articolului cu pricina.

Astfel, joi, 15 septembrie a.c., dup„ ce s-a cerut trimiterea proiectului de regulament la Comisia juridic„ pentru a fi avizat din punct de vedere constitu˛ional, de∫i art. 58 punctul 11 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor prevede c„ aceast„ comisie verific„ doar constitu˛ionalitatea proiectelor de lege ∫i a propunerilor legislative, reglement„ri Ón domeniul dreptului civil, penal, contraven˛ional, procedur„ civil„, penal„, administrativ„, organizare judec„toreasc„, alte reglement„ri cu caracter precump„nitor juridic, probleme de disciplin„ parlamentar„, incompatibilit„˛i ∫i imunit„˛i, nicidecum regulamente, de∫i unii ar putea sus˛ine c„ expresia reglement„ri cu caracter precump„nitor juridic cuprinde ∫i regulamente — problem„ discutabil„ — domnul pre∫edinte a trecut la num„rarea voturilor. S-au num„rat de trei ori voturile pentru ∫i numai de dou„ ori voturile contra, f„r„ a mai fi num„rate ∫i ab˛inerile, asta Ón graba de a trimite mai repede regulamentul la comisia juridic„.

Consider c„ manifest‚ndu-se Ón acest mod Ón conducerea ∫edin˛elor Camerei Deputa˛ilor, domnul pre∫edinte Adrian N„stase a dovedit cum nu se poate mai limpede c„ este foarte interesat de modul Ón care va fi sau nu adoptat noul regulament. ™i Ón aceast„ situa˛ie decen˛a unui eminent jurist trebuie s„ predomine Ón fa˛a interesului politic, determin‚ndu-l s„ se ab˛in„ de a mai conduce ∫edin˛ele Camerei ce au ca obiect dezbaterea noului regulament.

™tefan Baban

#173753

îA venit toamna“

A venit ∫i luna septembrie ∫i dup„ 8 luni de guvernare Alian˛a D.A. se poate m‚ndri cu un rezultat nedorit: nici o realizare economic„, material„ sau politic„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 124/27.IX.2005 Luna septembrie a fiec„rui an este luna Ón care Óncepe un nou an ∫colar. Pe an ce trece, fastuoase r„m‚n doar discursurile oficialit„˛ilor, Ón timp ce temerile p„rin˛ilor devin din ce Ón ce mai mari. ™i sunt destule motive: ∫colile stau s„ se pr„bu∫easc„ la fiecare clip„ ∫i nu doar la un cutremur, baza lor material„ nu a mai fost Ómbun„t„˛it„ de cel pu˛in 15 ani, s„lile de clas„ au primit sau nu spoiala adecvat„, rechizitele ∫i manualele ∫colare le-au scos bani frumo∫i din buzunare ∫i vor mai urma ∫i al˛i bani, destul de mul˛i, toate acestea Ón timp ce oficialit„˛ile ministerului de resort declar„ cu emfaz„ c„ situa˛ia nu este at‚t de neagr„. ™i au dreptate pentru c„ bomboana pe coliv„ va fi pus„ de apropierea sezonului rece c‚nd Ón s„lile de curs vestimenta˛ia la mod„ va fi haina Ómbl„nit„ ∫i m„nu∫ile, de banii pe care p„rin˛ii Ói vor da pe medita˛ii pentru a avea siguran˛a c„ copii lor vor avea un viitor mai sigur ∫i mai bun etc.

Luna septembrie aduce ∫i euforia cump„r„turilor pentru perioada de iarn„. Cump„r„turi, care Ón aceast„ toamn„, i-au f„cut pe mul˛i rom‚ni fie s„ renun˛e, fie s„-∫i restr‚ng„ aria de cheltuieli. ™i asta pentru c„ o dat„ cu scumpirile prim„verii ∫i ale verii, dar ∫i cu cre∫terea la nivel interna˛ional a pre˛ului la petrol, brusc, toate s-au scumpit Ón Rom‚nia, chiar Ón diminea˛a anun˛urilor de scumpire a barilului de petrol. Nu pentru c„ ar fi fost inunda˛ii, nu pentru c„ nu ar exista recolte Óndestul„toare, dovad„ c„ Ministerul Agriculturii a centralizat date din jude˛e f„r„ s„ realizeze c„ au fost umflate ca pe vremea r„posatului, ci pentru c„ a crescut pre˛ul petrolului. Œn decursul unei zile, cine avea inima tare ∫i trecea ∫i prin pia˛„ ∫i prin alimentare vedea cum pre˛urile se modific„ f„r„ Óncetare, v‚nz„torii d‚nd vina pe situa˛ia economic„ mondial„ ∫i mai pu˛in pe cea intern„. S„ Ón˛elegem deci c„ tr„im mai bine ca Ón ˛„rile industrializate ∫i de aceea europenii nu ne vor Ón mijlocul lor Óncep‚nd cu 2007...

Luna septembrie a adus ∫i remanierea guvernamental„, at‚t la nivelul c‚torva mini∫tri, dar ∫i a secretarilor de stat, mul˛i dintre ei ilu∫tri necunoscu˛i, care au fost v„zu˛i de opinia public„ abia atunci c‚nd au fost schimba˛i. ™i asta Ón timp ce prin ministere mai exist„ secretari de stat de pe vremea fostei guvern„ri care-∫i v„d lini∫ti˛i at‚t de scaunele lor, c‚t ∫i de afacerile lor de... func˛ionari publici. Toate acestea, cu sprijinul larg al actualei guvern„ri, care se lupt„ s„-i scoat„ de la conducerea prim„riilor ∫i a consiliilor jude˛ene pe ale∫ii locali de la alte partide dec‚t cele de la guvernare, invoc‚nd motive care de care mai copil„re∫ti ∫i mai nejustificate: afaceri de familie pe bani publici, incompatibilit„˛i cu func˛ia de˛inut„, nesupunere politic„ etc. Ceea ce nu vede Alian˛a D.A. ∫i actualii guvernan˛i este faptul c„ toate aceste Ónvinuiri se reg„sesc ∫i Ón cazul propriilor ale∫i ∫i numi˛i Ón func˛ii publice, Óncep‚nd de la primul-ministru ∫i termin‚nd cu prefec˛ii de jude˛e. Dar e mai u∫or s„ dai vina pe al˛ii pentru inconsecven˛a politic„ ∫i neputin˛a economico-social„, este mai u∫or s„ te lup˛i cu ale∫ii locali pentru detronarea lor dec‚t s„ pui um„rul la treab„ ∫i s„ aju˛i entit„˛ile respective care te-au propulsat, mai mult sau mai pu˛in, Ón func˛iile respective. Œn acest timp, Ón aceste jude˛e nimic nu se mi∫c„, fondurile sunt blocate pentru c„ nu exist„ posibilitatea desf„∫ur„rii proiectelor, via˛a economic„ ∫i social„ este blocat„ din lips„ de semn„turi etc.

Dup„ cum a demarat, luna septembrie nu anun˛„ nimic bun, nici o Ómbun„t„˛ire a vie˛ii cet„˛enilor, care s-au resemnat pentru c„ ∫i-au dat seama c„ promisiunile electorale din toamna lui 2004 nu se vor Óndeplini nici Ón urm„torii dou„zeci de ani. Iar Ón aceste condi˛ii, mul˛i dintre ei vor admira luna septembrie de pe alte meleaguri...

Dumitru Bentu

#177862

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Stima˛i colegi,

Am intitulat declara˛ia politic„ de ast„zi îG‚ndul“.

Succesiunea ame˛itoare a evenimentelor, a temelor de dezbatere care amprenteaz„ via˛a politic„ nu permite, Ón multe cazuri, analize st„ruitoare asupra unora dintre ele.

Revenim ast„zi, Ón planul unei afirma˛ii f„cute de Poul Nyrup Rasmussen — pre∫edintele PES — care, sesizat de P.S.D. cu demersurile de demantelare a opozi˛iei de st‚nga la care recurge actuala putere, a afirmat c„ o astfel de atitudine înu este favorabil„ Rom‚niei“.

Subtil ∫i elegant, pre∫edintele PES atr„gea de fapt aten˛ia c„ sprijinul sociali∫tilor europeni pentru eforturile ˛„rii noastre de integrare la 1 ianuarie 2007 Ón U.E. Ó∫i poate dilua gradul de certitudine. Am‚narea datei la care f„ceam trimitere s-ar putea concretiza fie prin activarea clauzei de salvgardare, fie prin prelungirea _sine die_ a ratific„rii Tratatului de aderare, ∫i este suficient ca un singur stat din cele 25 de state membre s„ nu ratifice prin referendum sau Ón Parlament documentul ∫i obstacularea acestui obiectiv vital pentru statul rom‚n s„ se produc„. S„ nu uit„m c„ multe state ale U.E. sunt conduse de guverne de st‚nga; s„ nu se uite nivelul de reprezentare al sociali∫tilor Ón structurile parlamentare ale statelor respective; s„ nu se uite ponderea grupului socialist Ón structura Parlamentului European.

Œn prim„vara anului viitor, Pierre Moscovici, socialistul francez, raportor special pentru Rom‚nia ∫i vicepre∫edinte al Parlamentului European, va prezenta un raport decisiv vizavi de ˛ara noastr„.

S-a trecut prea repede peste grupul socialist care, Ón urm„ cu c‚teva luni, prin votul s„u, a basculat Ón favoarea ˛„rii noastre decizia luat„ de Biroul Pre∫edin˛ilor de a nu invita observatori din Rom‚nia ∫i Bulgaria la lucr„rile PE din aceast„ toamn„.

O atitudine revizuit„ a sociali∫tilor, coroborat„ cu reticen˛a cre∫tin-democra˛ilor, s-ar putea concretiza printr-o analiz„ c‚t mai realist„ asupra Rom‚niei, inclusiv asupra respect„rii de c„tre ˛ara noastr„ a criteriilor politice de aderare, cunoscute sub numele de îcriterii Copenhaga“.

Avertismentul discret dar ferm a trecut ca apa pe sub oricare dintre podurile ˛„rii, inclusiv peste pre∫edintele statului rom‚n. Articolele 80 ∫i 82 din Constitu˛ia Rom‚niei l-ar fi putut stimula Ón a accede la acest tip de reflec˛ie. Probabil Óns„ c„ ∫i Constitu˛ia trebuie renegociat„, Óntruc‚t a fost revizuit„ ∫i adoptat„ prin referendum Ón 2003, atunci c‚nd la guvernare se afla P.S.D.

A preferat dialogul transoceanic cu teme care fie ating valen˛ele unei gafe diplomatice (Marea Neagr„ — lac rusesc), fie sunt de îlarg„“ respira˛ie îinterna˛ional„“ — privatizarea îPetrom“, contractul Bechtel, vot uninominal, Parlament unicameral (toate Ón Rom‚nia).

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 124/27.IX.2005 ™i totu∫i, printre at‚tea subiecte care ˛in îcu sufletul la gur„“ comunitatea interna˛ional„, s-a strecurat ∫i unul cu adev„rat relevant. Unica autoritate recunoscut„ de pre∫edintele B„sescu a se afla deasupra capului Domniei sale — bunul Dumnezeu — i-a dat g‚ndul cel bun — s-ar putea s„ nu-∫i mai doreasc„ Ónc„ un mandat la Cotroceni. Cit„m: îPoate c„ la alegerile urm„toare vom avea ∫i un pre∫edinte care s„ nu fi fost membru de partid. Nu v„d de ce nu ar fi un politician t‚n„r: e ∫i un Emil Boc, e ∫i un Adriean Videanu. Nu trebuie s„ monopoliz„m puterea numai pentru c„ o putem c‚∫tiga“. Nominaliz‚ndu-∫i epigonii, pre∫edintele dovede∫te c„ sim˛ul umorului nu-l p„r„se∫te niciodat„. Œn rest apreciem sincer luciditatea domnului B„sescu. ™i-a dat seama, vorba unui general r„t„cit actualmente prin nisipurile Arabiei, c„ poart„ îo ca∫chet„“ prea mare pentru aceast„ func˛ie. Ave!

Alecsandru ™tiuc„

#181630

îUn partener devotat ∫i consecvent“

Inunda˛iile catastrofale din aceast„ var„ au reprezentat o grea Óncercare, c„reia a trebuit s„ Ói fac„ fa˛„ cet„˛enii din zonele sinistrate, administra˛ia ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, spiritul de solidaritate al rom‚nilor cu cei Ón suferin˛„.

Dimensiunile fenomenelor au fost f„r„ precedent. Reac˛iile autorit„˛ilor s-au concretizat cu dificultate. Œn ansamblul eforturilor ∫i ac˛iunilor desf„∫urate, un partener devotat, prezent din primele momente pe frontul suferin˛ei, a fost Societatea Na˛ional„ de Cruce Ro∫ie din Rom‚nia, reprezentat„ de anonimii voluntari, cei mai mul˛i tineri, care nu de pu˛ine ori au traversat eroic, al„turi de oamenii lovi˛i de soart„, experien˛e limit„ (Num„rul persoanelor sinistrate asistate prin programe coordonate de c„tre conducerea Crucii Ro∫ii dep„∫e∫te 15.000, din num„rul total de peste 21.000 de persoane sinistrate). Valoarea asisten˛ei a fost de peste 22 miliarde lei vechi.

Filialele jude˛ene de Cruce Ro∫ie au reu∫it s„ sensibilizeze opinia public„ (cet„˛eni, institu˛ii, societ„˛i comerciale) ∫i au venit Ón sprijinul jude˛elor afectate cu materiale de construc˛ii, cereale, materiale igienicosanitare, Ómbr„c„minte ∫i altele, Ón valoare de aproximativ 800.000 lei noi.

Gra˛ie rela˛iilor de bun„ colaborare cu Federa˛ia Interna˛ional„ a Societ„˛ilor de Cruce Ro∫ie ∫i Semilun„ Ro∫ie, cu toate ˛„rile din Europa, precum ∫i Japonia ∫i altele, s-au primit ajutoare Ón fonduri de 500.000 euro, precum ∫i dona˛ii Ón natur„ de aproximativ 300.000 euro. Reprezentan˛i ai Crucii Ro∫ii din Europa, prezen˛i Ón Rom‚nia Ón momentele dificile, au apreciat ∫i remarcat profesionalismul ∫i devo˛iunea voluntarilor Crucii Ro∫ii, precum ∫i a personalului S.N. Crucea Ro∫ie.

Este o datorie moral„ s„ apreciem Ón context aceast„ contribu˛ie remarcabil„ a Crucii Ro∫ii Rom‚ne, care, de-a lungul timpului, s-a constituit Óntr-un partener devotat ∫i consecvent al societ„˛ii rom‚ne∫ti, slujind cauza celor afla˛i Ón suferin˛„.

Este momentul s„ fie reevaluat modul Ón care guvernan˛ii ∫i politicienii se raporteaz„ la problemele S.N.C.R.R., s„ pre˛uim mai mult eforturile f„cute ∫i, Ón raport cu acestea, s„ sprijine efectiv, cu fonduri de la bugetul de stat, buna func˛ionare a societ„˛ii. Crucea Ro∫ie Rom‚n„ trebuie s„ fie privit„ ∫i tratat„ ca un

partener opera˛ional natural al autorit„˛ilor Ón domeniul umanitar. C.R.R. nu face politic„, dar are nevoie cu siguran˛„ de sprijinul politicienilor.

Regret sincer c„ nu am g„sit Ón interven˛iile oficialilor no∫tri, Ón Ómprejur„rile dramatice prin care am trecut, un cuv‚nt de apreciere ∫i recunoa∫tere a eforturilor f„cute.

Pre∫edintele Statelor Unite, George W. Bush, Ón interven˛ia televizat„ legat„ de urm„rile catastrofale ale uraganului Katrina, nu a uitat Crucea Ro∫ie American„, semn al recunoa∫terii Ón aceasta a unui partener important Ón sprijinirea popula˛iei.

Probabil c„, Ón aspira˛ia noastr„ spre normalitate, vom identifica Ón sf‚r∫it solu˛ii pentru optimizarea raporturilor de parteneriat dintre institu˛iile statului ∫i societ„˛ile neguvernamentale esen˛iale, cum este ∫i S.N.C.R.R., care au menirea de a da cet„˛enilor acestei ˛„ri sentimentul de siguran˛„ ∫i credin˛„ Ón solidaritatea uman„.

Ion Mocioalc„

#184894

“Puterea care corupe“

Toate recomand„rile, precum ∫i criticile venite de la forurile U.E. fac referiri clare ∫i chiar, uneori, ultimative la modul cum este condus„ Ón ˛ara noastr„ lupta Ómpotriva corup˛iei, cum reforma f„cut„ Ón justi˛ie, Ón administra˛ie ∫i interne sprijin„ aceast„ lupt„.

Deci Ón toate documentele ∫i cerin˛ele venite de la Bruxelles corup˛ia este bine definit„, numai la Bucure∫ti are o interpretare aparte, tipic d‚mbovi˛ean„. La noi, puterea actual„ face o distinc˛ie bine g‚ndit„ Óntre corup˛ia protejat„ de ea, care este bl‚nd„, cu fa˛„ uman„, nu este premeditat„ ∫i cu rea inten˛ie, nu aduce atingere economiei na˛ionale, nu Ómbrac„ haina caracterului penal, pe c‚nd cea atribuit„ opozi˛iei ∫i nedovedit„ este odioas„, rapace, cu caracter de subminare a economiei na˛ionale ∫i indiscutabil penal„. Din acest punct de vedere, sloganul puterii este îcorup˛ii no∫tri sunt mai buni dec‚t corup˛ii lor“.

Nu exist„ nici un fel de demersuri din partea organelor de anchet„ penal„ fa˛„ de conflictul de interese care a fost la Ministerul S„n„t„˛ii privind industria de medicamente ∫i comercializarea acestora, la Ministerul Economiei ∫i Comer˛ului pe linia energiei electrice produs„ de hidrocentrale, aspecte incriminate ∫i de pre∫edintele Rom‚niei, fa˛„ de ingineriile de la burs„, de care a fost acuzat ex-ministrul finan˛elor ∫i chiar primulministru, fa˛„ de abuzurile ∫i abaterile de evaziune fiscal„ ale so˛ului fostei consiliere de la Cotroceni, doamna Anghelescu. De asemenea, este considerat ca legitim tot ce se atribuie firmei îEuroconstruct Trading 98“ S.R.L., fie c„ se concesioneaz„ cele mai importante str„zi ∫i bulevarde din Bucure∫ti pentru Óntre˛inere, fie c„ a ob˛inut lucr„rile de repara˛ii capitale pe lungimea autostr„zii Bucure∫ti—Pite∫ti. ™i cum s„ ne g‚ndim c„ nu s-ar fi Ónc„lcat legea c‚nd ac˛ionari sunt proprietarii de la Golden Blitz? Da, ne referim la aceea∫i loca˛ie ∫i de acelea∫i persoane Ón preajma c„rora se afl„ motivul renun˛„rii la demisia irevocabil„ a premierului ∫i unde s-au pus ∫i se pun bazele remanierii guvernamentale.

Pentru to˛i ace∫tia este lung drumul de la constatarea infrac˛iunii ∫i p‚n„ la aplicarea prevederilor legale.

Prin modific„rile aduse reformei din domeniul justi˛iei, care permite implicare politicului, Ón dauna Consiliului

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 124/27.IX.2005 Superior al Magistraturii, care are numai vot consultativ Ón numirea procurorilor Ón func˛ii de conducere, s-a deschis drumul anchetelor penale ∫i chiar al proceselor la comand„ politic„. Edificator pe aceast„ linie este a∫azisul proces al stenogramelor atribuite P.S.D.

De∫i pentru toat„ lumea de bun„-credin˛„ este clar„ no˛iunea de stenogram„, ∫i anume c„ este un document care Ónregistreaz„ lu„rile de cuv‚nt Óntr-un cadru organizat ∫i care autentific„ corectitudinea celor Ónregistrate Ón scris prin semn„tura celui Ón cauz„, aceast„ cerin˛„ nu are relevan˛„ pentru procurorii anchetatori care, sfid‚nd legisla˛ia Ón vigoare, au deschis procese ∫i anchete penale liderilor P.S.D. Au declan∫at aceste anchete ∫i procese f„r„ s„ fie stabilite: provenien˛a acestor a∫a-zise stenograme, autenticitatea lor, f„r„ s„ se cunoasc„ sursa de publicare. Nu s-a pornit de la prezum˛ia de nevinov„˛ie, de la concordan˛a dintre vorbe ∫i fapte. Se acuz„ ∫i se condamn„ declara˛ia de inten˛ie, ∫i nu fapta; nu se are Ón vedere c„ de la vorb„ p‚n„ la fapt„ calea este foarte lung„ ∫i uneori de neatins.

Problema stenogramelor este folosit„ ori de c‚te ori a fost nevoie de manipularea opiniei publice. A fost folosit„ Ón campania electoral„ al„turi de supozi˛ia fraud„rii alegerilor pentru discreditarea P.S.D. Acum, este folosit„ tot aceea∫i diversiune pentru discreditarea lui Adrian N„stase, Florin Georgescu ∫i Rodica St„noiu, ale c„ror posturi sunt v‚nate cu Óncr‚ncenare de politicienii Alian˛ei îDeparte de Adev„r“ ∫i pentru a abate aten˛ia de la incompeten˛a Guvernului de a gestiona problemele societ„˛ii rom‚ne∫ti, precum ∫i pentru a ascunde unele acte de corup˛ie s„v‚r∫ite de oamenii puterii sau acoli˛ii acesteia.

La noi dreptatea este de partea puterii, ∫i nu a adev„rului!

Liviu Timar

#189088

Tema: îAnul agricol 2005—2006, Ónceput sub semnul Óntreb„rii“

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Suntem la Ónceput de toamn„, iar produc„torii agricoli Ón acest sezon au dou„ obiective:

— culegerea ultimelor produc˛ii din anul ce se apropie de sf‚r∫it;

— preg„tirea anului agricol viitor prin Ónfiin˛area culturilor de toamn„ ∫i executarea ogoarelor.

Aceast„ perioad„ ar trebui s„ fie un prilej de bucurie ∫i satisfac˛ie pentru to˛i produc„torii agricoli care ∫i-au v„zut recolta pus„ la ad„post ∫i nutresc speran˛a c„ anul viitor va fi unul mai bogat.

Compar‚nd produc˛iile medii ob˛inute ∫i estimate din acest an cu cele din anul 2004 la principalele culturi Ón jude˛ul Mure∫, situa˛ia se prezint„ astfel:

|CULTURA|Produc˛ie medie kg/ha 2004|Produc˛ie medie kg/ha 2005|%| |---|---|---|---| |Orz de toamn„|3.710|2.910|78| |Orzoaic„ de toamn„|3.210|3.068|| |Gr‚u de toamn„|3.910|3.300||

|Orzoaic„ de prim„var„|2.920|2.350|80| |---|---|---|---| |Ov„z|2.280|1.850|81| |Porumb boabe Floarea-soarelui Soia|4.430 1.730 1.570|4.010 1.650 1.550|95| |Sfecla de zah„r|40.460|31.580|78| |Cartofi|18.260|12.600|69| |Legume Struguri total Mere din livezi|16.100 3.810 11.820|14.500 2.300 11.500|90 60 97|

Analiz‚nd datele de mai sus, putem observa nerealiz„rile anului 2005 fa˛„ de anul 2004 la principalele culturi agricole Ón jude˛ul Mure∫, situa˛ia fiind similar„ ∫i la nivelul ˛„rii, f„r„ a comenta calitatea unor produse ob˛inute Ón acest an.

Œn aceast„ perioad„, pe teren, am discutat cu mul˛i produc„tori agricoli despre produc˛iile ∫i rezultatele economice pe care le estimeaz„ a le ob˛ine ∫i am constatat dezam„gire, Óngrijorare ∫i Óntrebarea fireasc„: ce vor face pentru reluarea procesului de produc˛ie Ón vederea punerii bazei anului agricol 2005—2006? Trebuie s„ subliniez c„ la aceast„ dat„ pia˛a cerealelor este blocat„, iar pre˛ul gr‚ului a ajuns s„ scad„ la 2.500— 3.500 ROL/kg, ca urmare a unor m„suri luate de actualul Guvern ∫i Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale, prin:

— scoaterea de gr‚u de la rezerva de stat;

— acordarea de licen˛e pentru importul de gr‚u ∫i f„in„ Ón cantit„˛i foarte mari;

— lipsa unei sus˛ineri financiare adecvate nevoilor produc„torului agricol rom‚n;

Cu toate c„ pre˛urile principalelor input-uri din agricultur„, motorin„, Óngr„∫„minte chimice, pesticide ∫i semin˛e, au crescut mult comparativ cu anul 2004, Guvernul a adoptat ordonan˛a de urgen˛„ prin care subven˛ioneaz„ Ónfiin˛area culturilor de toamn„ cu doar 175 RON/ha fa˛„ de 250 RON/ha Ón anul 2004, cu justificarea c„ îavem gr‚u suficient chiar ∫i pentru export“. Prima consecin˛„ a acestei m„suri ineficiente luate de actualul Guvern este c„ la aceast„ dat„, Ón jude˛ul Mure∫ _,_ din suprafa˛a total„ ce trebuie Óns„m‚n˛at„ Ón toamn„ s-a arat doar 25% comparativ cu 55% Ón anul 2004 Ón aceea∫i perioad„. Prin astfel de m„suri exist„ pericolul real de a nu se Óns„m‚n˛a nici jum„tate din suprafa˛a de orz ∫i gr‚u de toamn„ programat„, iar mari suprafe˛e de teren arabil risc„ s„ r„m‚n„ nelucrate.

Consider c„ Guvernul actual trebuie s„ Ón˛eleag„ c„ Rom‚nia nu va fi capabil„ de o dezvoltare durabil„ rural„ dac„ bunurile alimentare vor fi asigurate din import ∫i nu vor fi rodul cultiv„rii p„m‚ntului ˛„rii.

De∫i, teoretic, mai avem un an ∫i opt luni p‚n„ la aderarea la U.E., m„ Óntreb cum vor participa produc„torii agricoli din Rom‚nia, cu ∫anse egale, la competi˛ia de pe pia˛a european„ ∫i mondial„ f„r„ o sus˛inere financiar„ corespunz„toare.

Promisiunile f„cute Ón campania electoral„ de Alian˛a P.N.L.-P.D. fa˛„ de agricultori se constat„ c„ au fost doar vorbe Ón v‚nt ∫i vedem cu to˛ii c„ agricultura se afl„ Óntr-un mare impas.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 124/27.IX.2005

Minodora Cliveti

#192921

îProtec˛ia social„ a familiei — o responsabilitate prea mare pentru Ministerul Muncii“

Asist„m de c‚tva timp la Óncerc„rile, p‚n„ acum neinspirate, ale Ministerului Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei de a g„si o solu˛ie pentru plata indemniza˛iilor alocate concediului de maternitate ∫i concediului pentru Óngrijirea copilului p‚n„ la v‚rsta de 2 ani. Administrarea ∫i gestionarea acestor presta˛ii se realizeaz„, Ón prezent, Ón cadrul sistemului public de pensii.

Motivul pentru care Ministerul Muncii dore∫te aceste schimb„ri este acela c„, av‚nd Ón vedere situa˛ia deficitar„ a sistemului public de asigur„ri sociale, se impune degrevarea acestuia de pl„˛ile care nu au leg„tur„ strict„ cu pensiile.

De∫i Ministerul Muncii are Ón coordonare, pe l‚ng„ alte domenii, ∫i pe acela al protec˛iei familiei, este evident c„ nu reu∫e∫te s„ identifice m„surile necesare asigur„rii unui trai decent familiilor cu copii mici ∫i femeilor Ón perioada maternit„˛ii.

Ministerul Muncii, dup„ ce a lansat Ón luna iunie un proiect de lege privind condi˛iile de acordare a aloca˛iei pentru cre∫terea copilului p‚n„ la v‚rsta de 2 ani, care propunea o reducere drastic„ a sumei de la 85% la 35% din salariul mediu brut pe economie (stabilit anual prin Legea bugetului asigur„rilor sociale de stat) ∫i care a declan∫at un val de proteste publice, lanseaz„ acum un nou proiect legislativ. Ministerul sus˛ine c„ aceast„ variant„ este rezultatul dezbaterilor publice desf„∫urate Ón luna iulie, dar, din p„cate, dintre ideile ∫i sugestiile formulate la aceste consult„ri a fost preluat„ o mic„ parte Ón actualul proiect.

Noile reglement„ri urm„resc Ón principal dou„ direc˛ii: — degrevarea sistemului de asigur„ri sociale de unele tipuri de presta˛ii (indemniza˛ia de maternitate, indemniza˛ia pentru cre∫terea copilului p‚n„ la v‚rsta de 2 ani, plata concediilor medicale ∫i pentru Óngrijirea copilului bolnav) prin externalizarea acestor presta˛ii ∫i transferarea lor Ón responsabilitatea de plat„ a Ministerului S„n„t„˛ii, din Fondul unic de asigur„ri de s„n„tate (pentru acest lucru, procentul din contribu˛iile din fondul asigur„rilor sociale va trece la Fondul de s„n„tate);

— modificarea sumei acordate pentru plata concediilor de cre∫tere a copilului p‚n„ la v‚rsta de 2 ani, realizat„ Ón mai multe etape, astfel Ónc‚t, Ón anul 2007, p„rin˛ii salaria˛i (∫i asigura˛i) vor beneficia de o aloca˛ie de 6 milioane de lei, precum ∫i de o aloca˛ie de 2 milioane lei — aloca˛ie de cre∫tere a copilului — de care beneficiaz„ to˛i copiii Ón v‚rst„ de p‚n„ la 2 ani.

Aceste modific„ri ale legisla˛iei actuale ridic„ dou„ observa˛ii:

— evaluarea capacit„˛ii reale a fondului de s„n„tate de a asigura pl„˛ile pentru tipurile de presta˛ii men˛ionate, ∫tiind c„ sistemul de s„n„tate se confrunt„ cu o grav„ criz„ financiar„. Beneficiarii acestor presta˛ii — p„rin˛ii, copiii, femeile de v‚rst„ fertil„ — devin astfel cobaii unei reforme haotice a sistemelor de asigur„ri sociale ∫i de s„n„tate ∫i sunt amenin˛a˛i s„ li se aplice acela∫i îtratament“ de care se îbucur„“ acum furnizorii de medicamente;

— noile prevederi nu rezolv„ situa˛ia familiilor din mediul rural ∫i a p„rin˛ilor neangaja˛i ∫i/sau neasigura˛i. Ace∫tia vor primi, Ón conformitate cu proiectul actual, numai 2 milioane lei (ce reprezint„ aloca˛ia de cre∫tere a copilului) ∫i, astfel, ne afl„m Ón situa˛ia s„ constat„m c„ nu to˛i p„rin˛ii au drepturi ∫i condi˛ii egale pentru Óngrijirea copiilor.

M„surile propuse de Ministerul Muncii sunt, Ón opinia mea, ineficiente ∫i nesatisf„c„toare. Protec˛ia familiei, a copiilor, a femeilor Ón perioada maternit„˛ii sunt probleme prioritare care necesit„ o abordare unitar„, complex„, Ón cadrul unei politici na˛ionale sus˛inute politic ∫i financiar de c„tre stat. Responsabilitatea adopt„rii m„surilor financiare pentru protec˛ia social„ a familiei ∫i pentru cre∫terea natalit„˛ii revine statului, iar sursa principal„ de finan˛are a politicilor Ón domeniu o reprezint„ bugetul de stat.

Constat„m Óns„ c„ Ministerul Muncii nu are nici viziunea ∫i nici capacitatea de a aborda aspectele privind condi˛ia familiei ∫i a responsabilit„˛ilor familiale din perspectiva Uniunii Europene. Reglement„rile ∫i programele comunitare pun accent at‚t pe asigurarea unui trai decent familiilor cu copii, c‚t ∫i, mai ales, pe dezvoltarea serviciilor sociale necesare Óngrijirii copiilor mici (∫i a altor membri de familie), precum ∫i a altor m„suri care s„ asigure concilierea vie˛ii de familie cu cea profesional„.

Modelul U.E. nu urm„re∫te, simplist, numai aspectul financiar, de alocare a unei sume prestabilite (discutabil„ sau nu) pentru o anumit„ perioad„, ci propune identificarea unui ansamblu de m„suri economice, sociale, medicale, administrative, care s„ r„spund„ at‚t tendin˛elor demografice actuale, c‚t ∫i nevoilor reale de sus˛inere a femeilor cu copii, a p„rin˛ilor salaria˛i, a femeilor Ón perioada de maternitate, astfel Ónc‚t s„ se asigure o dezvoltare social„ armonioas„ pe termen lung.

Gheorghe Chiper

#197946

Din datele comunicate de Institutul Na˛ional de Statistic„ rezult„ c„ Ón trimestrul al doilea al anului curent se Ónregistreaz„ o Óncetinire a ritmului produc˛iei industriale fa˛„ de primul trimestru al anului, estim‚ndu-se, pe seama acestei tendin˛e, o sc„dere, Ón continuare, a volumului produc˛iei industriale p‚n„ la sf‚r∫itul lui 2005, sc„dere care, corelat„ cu diminuarea drastic„ a produc˛iei agricole, va determina, implicit, un produs intern brut mult inferior anului 2004.

Dincolo de aceste date bilan˛iere, prea pu˛in elocvente, de altfel, se poate constata c„ activitatea economic„ va Ónregistra Ón acest an un vizibil regres care, ∫i acesta, nu este de natur„ s„ induc„ griji Ón structurile puterii, pentru c„, Ónc„, efectul lor asupra veniturilor, asupra puterii de cump„rare ∫i asupra nivelului de trai al popula˛iei este prea pu˛in sesizat.

Recent, Ón S.U.A., pre∫edintele B„sescu vorbea chiar de o perioad„ de bun„stare care ne a∫teapt„, Óntruc‚t îeconomia cre∫te Ón medie cu 6%, avem un nivel sc„zut al ∫omajului, iar investi˛iile se dubleaz„ de la un an la altul. Este un trend bun. Veniturile au crescut prin reducerea fiscalit„˛ii pe for˛a de munc„“.

Din p„cate, toate aceste afirma˛ii sunt inexacte. Unele au chiar un sens invers. Mai grav este Óns„ faptul c„ nu se spune nimic despre cre∫terea deficitului de cont curent la dimensiuni nemaiÓnt‚lnite p‚n„ acum, c„ infla˛ia este Ónc„ mare ∫i, Ón mod dubios, determinat„, de vreme ce scumpirile accentuate de pre˛uri la produse ∫i servicii nu se reflect„ Ónc„ Ón rata sc„zut„ de infla˛ie (0,1% ultima comunicare), c„ puterea de cump„rare este ∫i ea diminuat„, cu toate îizb‚nzile“ pe linia cre∫terii reale a veniturilor.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 124/27.IX.2005 Prezenta declara˛ie are tocmai scopul de a st„rui ∫i asupra acestor aspecte, deloc pozitive, ale evolu˛iei economiei, ale situa˛iei economice ∫i sociale, Ón ultim„ instan˛„. Constat c„ exist„, pe l‚ng„ interesul de a prezenta situa˛ia Óntr-o lumin„ favorabil„ (unui eventual scrutin), ∫i un sentiment de automul˛umire pentru îmarile realiz„ri“ din acest an, o Ónfumurare chiar, care este specific„ parveni˛ilor, o suficien˛„ care este asociat„ Óntotdeauna incompeten˛ei ∫i del„s„rii.

Pentru c„, orice am spune, incompeten˛a este definitorie pentru actualul guvern, ∫i aceasta este probat„, dac„ mai este cazul s„ ar„t„m, de alte c‚teva elemente, pe care le prezent„m Ón sintez„:

— rezultatele din agricultur„ vor fi Ón acest an sub jum„tatea nivelului de anul trecut;

— investi˛iile mari din infrastructur„ au fost abandonate, din lips„ de resurse (indiferent de ce se invoc„ Ón mod hilar prin pres„);

— fondurile de preaderare ale U.E. sunt atrase doar Ón propor˛ie de 25—30%, din lips„ de posibilit„˛i de cofinan˛are ∫i din cauza tergivers„rii elabor„rii proiectelor;

— scumpirile mari la produsele alimentare, mai ales ale celor din pie˛e, precum ∫i la carburan˛i ∫i la celelalte servicii publice (scumpiri neeviden˛iate p‚n„ Ón prezent Ón co∫ul zilnic, dar care, cu certitudine, vor ajunge la... scaden˛„ pentru a fi f„cute publice).

Sau, poate, pentru toate aceste fenomene negative exist„ preg„tite modalit„˛i de a fi prezentate Ón sens pozitiv, ca Óntr-o veritabil„ ac˛iune de propagand„ bine regizat„ ∫i sus˛inut„ de acoli˛ii din mass-media.

Manuela Mitrea

#201302

îViitorul caiacului ∫i canoei rom‚ne∫ti, Ón pericol?“ Œn orice col˛ al lumii te duci ∫i Óntrebi de Rom‚nia o s„ ˛i se r„spund„ invariabil: Nadia Com„neci, Gic„ Hagi, Ilie N„stase sau Ivan Patzaichin.

Sportul a f„cut pentru ˛ara noastr„, Ón materie de imagine, ce nu au reu∫it din p„cate, mul˛i politicieni, diploma˛i, inventatori sau oameni de cultur„ din Rom‚nia.

Nimic nu se compar„ cu bucuria c‚∫tig„rii unei cupe sau a unei medalii de aur de c„tre un compatriot de-al t„u. Cu toate acestea, implicarea statului Ón domeniul sportului a sc„zut, la fel ∫i sursele de finan˛are.

Œn contextul ader„rii la U.E., c‚nd sportul rom‚nesc ar trebui s„ reprezinte o important„ for˛„ pe plan interna˛ional, Guvernul Rom‚niei, prin vocea primuluiministru a anun˛at c„ sportul nu constituie o prioritate; lucru firesc ∫i care n-ar fi trebuit s„ fi ∫ocat pe nimeni, av‚nd Ón vedere c„ Ón programul Alian˛ei D.A. nu exist„ nici un alineat cu privire la sport.

Oriunde exist„ ap„, acolo s-a dezvoltat ∫i me∫te∫ugul construirii ∫i utiliz„rii ambarca˛iunilor.

Dac„ caiacul—canoea Ó∫i are Ónceputul ca sport recrea˛ional o dat„ cu secolul al XIX-lea, Ón Rom‚nia acest sport debuteaz„ Ón 1932, prin participarea unui echipaj rom‚nesc la Europenele de la Budapesta.

Din 1954, c‚nd are loc prima biruin˛„ a caiacului rom‚nesc, prin Mircea Anastasescu, ∫i 1968, c‚nd Ismailciuc ∫i Alexe au cucerit primul titlu de campioni ai lumii din istoria canoei rom‚ne∫ti, acest sport a adunat de-a lungul timpului nenum„rate medalii ∫i titluri de campioni.

La Clubul Sportiv ™colar din cadrul Liceului Teoretic îTraian Lalescu“ din Or∫ova se desf„∫oar„ o activitate sportiv„ de Ónalt nivel. Se cunosc rezultatele ob˛inute de fo∫tii juniori or∫oveni: Mitic„ Pricop ∫i Florin Popescu — vicecampioni la Sydney; Florin Popescu — locul 4 la Olimpiada de la Atena; Avelian Ionel — campion mondial ∫i european; Scoic„ Florin, Sevici Marian — campioni europeni; Florica Vulpe — vicecampioan„ mondial„ Ón 2005.

Œn pofida acestor rezultate, cea mai titrat„ ∫i prolific„ structur„ sportiv„ ∫colar„ din Rom‚nia Ón domeniul sporturilor nautice, unitatea ∫colar„ de Ónalt„ performan˛„ din Or∫ova, a ajuns la limita subzisten˛ei.

Lipsa acut„ a fondurilor ∫i dezinteresul conducerii Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii au afectat ∫i afecteaz„ Ón continuare acest sport ∫colar de tradi˛ie din Rom‚nia.

Cei peste 130 de sportivi legitima˛i la C.S.S. din Or∫ova sunt nevoi˛i s„-∫i achite singuri sumele pentru cazare ∫i mas„, bani pe care ministerul ar fi trebuit s„-i aloce Ón baza Hot„r‚rii Guvernului nr. 484 din 18 aprilie 2003.

Œn toat„ lumea sporturilor nautice, ∫i nu numai, elevii sportivi care sunt legitima˛i ∫i practic„ Ón mod consecvent aceast„ activitate de performan˛„ primesc gratuit din partea cluburilor hran„ zilnic, echipament sportiv ∫i alte facilit„˛i.

Nici nu se poate vorbi despre dezvoltarea bazei materiale, care se afl„ Óntr-o stare avansat„ de degradare. C„minul sportivilor, dotat cu 72 de paturi Ón 14 dormitoare, dou„ s„li de mese, sala de for˛„ ∫i a bacului de iarn„, a devenit neÓnc„p„tor, necesit‚nd utilit„˛i noi ∫i repara˛ii capitale.

Hangarul plutitor, care ad„poste∫te peste 100 de ambarca˛iuni, este, de asemenea, deteriorat, exist‚nd permanent riscul de a se scufunda. Din 1976, c‚nd a fost construit, nu a mai fost renovat niciodat„, cu toate c„ ar fi trebuit s„ cunoasc„ repara˛ii ∫i Ómbun„t„˛iri din 2 Ón 2 ani. Scufundarea hangarului Ón apele Dun„rii ar aduce numai prejudicii, iar construirea unuia nou ajunge la 6—7 miliarde de lei.

Œn aceste condi˛ii, consider c„ este prioritar„ tragerea unui semnal de alarm„ Ón ceea ce prive∫te soarta sportului nautic or∫ovean!

Caiacul—canoea de la Liceul Teoretic îTraian Lalescu“ Or∫ova se pr„bu∫e∫te asemenea hangarului plutitor dac„ nu se vor lua m„suri urgente!

Conducerea Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii este obligat„, prin lege, s„ intervin„.

Acum e momentul, p‚n„ nu va fi prea t‚rziu!

S„ salv„m ce mai poate fi salvat, pentru ca viitorii campioni ai Rom‚niei s„ nu r„m‚n„ doar simple himere ale sportului mehedin˛ean, rom‚nesc ∫i interna˛ional!

Ca parlamentar al Rom‚niei, consider c„ una dintre priorit„˛ile actualului Guvern ar trebui s„ fie crearea unor condi˛ii pentru ca tinerii rom‚ni s„ fac„ sport ∫i s„ fie s„n„to∫i.

F„r„ un schimb de m‚ine bine articulat, educat, s„n„tos ∫i echilibrat, viitorul Rom‚niei este Ón pericol!

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 124/27.IX.2005

Vladimir Alexandru M„n„stireanu

#206992

## **Domnul Vladimir Alexandru M„n„stireanu:**

îExterminarea fizic„, ultima solu˛ie pentru schimbarea din func˛ii“

Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Am s„ v„ prezint Ón c‚teva cuvinte modul Ón care Ón˛elege actuala putere s„ se impun„ Ón schimbarea membrilor Partidului Social Democrat care se afl„, Ónc„, la conducerea unor institu˛ii deconcentrate.

Nu este Ónt‚mpl„tor titlul folosit de mine.

Dup„ ce au ratat schimbarea prin metoda îe mai bine s„ Ó˛i dai demisia“, actualii guvernan˛i aplic„ varianta îte determin„m noi s„ pleci“. A∫a se Ónt‚mpl„ ∫i cu membrii Corpului de Control al Ministerului Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale, care, din ordinul inegalabilului ministru Gheorghe Flutur, practic„ metoda controalelor epuizante, at‚t pentru conducerea, c‚t ∫i pentru angaja˛ii direc˛iilor agricole jude˛ene, paraliz‚nd activitatea acestor institu˛ii. In fond, despre ce este vorba?!

De mai bine de dou„ luni, la Direc˛ia pentru Agricultur„ ∫i Dezvoltare Rural„ Tulcea se desf„∫oar„ un aprig control al activit„˛ii acestei institu˛ii, doar-doar se vor constata nereguli care s„ duc„ la demiterea actualului director, membru P.S.D., ultimul sc„pat de securea nemiloas„ a programului de guvernare al Alian˛ei D.A. (Dezastrul Agriculturii).

Poate nu a∫ fi avut aceast„ interven˛ie dac„ acest control nu ar fi dus la internarea, Ón cele din urm„, Ón spital, a directorului Gheorghe Carnov ∫i la instaurarea terorii Ón r‚ndul angaja˛ilor institu˛iei, care trebuie s„ suporte zilnic amenin˛„rile ∫i ˛ipetele celor veni˛i s„ g„seasc„ neap„rat ceva.

Numai c„... surpriz„! Nu au g„sit nici o neregul„ Ón gestionarea actului managerial.

Nemul˛umirile sunt multe ∫i vin, Ón primul r‚nd, din partea angaja˛ilor Direc˛iei pentru Agricultur„ ∫i Dezvoltare Rural„ Tulcea, care nu fac altceva dec‚t s„ furnizeze h‚rtii îtalibanilor“ ministrului Flutur ∫i s„ r„spund„

Óntreb„rilor, uneori stupide, ale îspeciali∫tilor“ din îCorpul de Exterminare“ al ministrului.

™i de ce toate acestea?

Pentru a satisface clientela politic„ a actualei guvern„ri, pentru a Ónsc„una Ón func˛ia de director un îdistins“ inginer agronom, om de afaceri ∫i marcant membru al partidului democrat, filiala jude˛ean„, care a cam r„mas Ón urm„ cu aplicarea revolu˛iei portocalii Ón agricultura tulcean„ ∫i este ner„bd„tor s„ se afirme.

Eu pun problema ∫i din alt punct de vedere ∫i Ómi permit s„ dau ∫i un sfat ministrului agriculturii. Cheltuielile generate de costul deplas„rilor, caz„rilor la hotel de patru stele ∫i cele trei mese pe zi ale celor 5 persoane din îarmata de exterminare“, precum ∫i cheltuielile indirecte ale acestui, Ón fond, abuz Ón serviciu, ar putea s„ le foloseasc„ pentru a acorda subven˛ie agricultorilor.

Agricultura, cu perspective europene, a actualului ministru nu este nimic mai mult dec‚t teatrul b„t„liilor pentru func˛ii ∫i pentru satisfacerea preten˛iilor celor care au cotizat Ón campania electoral„ ∫i acum Ó∫i cer îdrepturile“.

V„ mul˛umesc.

## PAUZ√

Titu Nicolae Gheorghiof

#218218

## **Domnul Titu Nicolae Gheorghiof:**

V„ mul˛umesc. Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Sigur c„ da, orice deputat poate s„ vin„ cu o idee care s„ fie supus„ plenului Camerei Deputa˛ilor, cu o condi˛ie: s„ fie Ón limitele regulamentului nostru propunerea, ca atare.

Œntruc‚t Biroul permanent al Camerei a propus Comitetului ordinii de zi, unde sunt reprezentan˛ii no∫tri, ai tuturor grupurilor parlamentare din Camera Deputa˛ilor, ∫i unde s-a adoptat o hot„r‚re care prive∫te ordinea de zi ∫i programul Camerei Deputa˛ilor, dumneavoastr„, domnule pre∫edinte, sigur, cunoa∫te˛i aceast„ prevedere

regulamentar„, pentru ca s„ modific„m programul ∫i ordinea de zi a Camerei Deputa˛ilor, ∫i, sigur, ideea este benefic„, ar trebui Biroul permanent s„ fie convocat de c„tre pre∫edinte sau cel pu˛in 4 membri ai Biroului permanent, care s„ fac„ o propunere supus„ Comitetului ordinii de zi pe aceast„ tem„.

Sigur, repet, ideea este benefic„, dar trebuie s„ fie Ón limitele regulamentului, pe aceast„ situa˛ie. Pentru c„, da, este frumos, se propune, noi, Ón aplauze, decidem, dar de multe ori, a∫a cum s-a spus ∫i Ón Biroul Camerei de ast„zi, se Óncalc„ prevederea regulamentar„.

Nu dorim s„ cre„m cutume Ón Camera Deputa˛ilor, pentru c„ ast„zi s-a spus s„ renun˛„m la orice cutum„ care a fost stabilit„. Este adev„rat, ele au func˛ionat atunci c‚nd parte dintre noi au fost la putere. Nu mai dorim, Ón schimb, s„ func˛ioneze acum, c‚nd nu mai suntem la putere. Este adev„rat ∫i asta, dar, ca s„ fim pe regulament, ave˛i o singur„ posibilitate, domnule pre∫edinte, ∫i dumneavoastr„ ∫ti˛i asta, dar a˛i preferat ca s„ vi se propun„, indiferent din ce parte a s„lii, respectarea regulamentului.

V-a∫ ruga s„ ave˛i Ón vedere litera regulamentului, ∫i cred c„ s‚mb„t„ ∫i duminic„, eu sunt sigur, to˛i deputa˛ii, to˛i colegii mei vor fi Ón zonele inundate.

V„ mul˛umesc.

Adrian N„stase

#229244

Œmi dau seama c„ a∫teptarea aceasta a fost extrem de obositoare pentru unii dintre colegi, ∫i pe bun„ dreptate.

Vreau s„ v„ rog s„ privim cu seriozitate regulamentul ∫i, pe de alt„ parte, rolul Biroului permanent ∫i, de asemenea, rolul colegilor no∫tri, al grupurilor politice.

Din punctul meu de vedere, Ón acest moment exist„ un program de lucru ∫i exist„ o ordine de zi. Deci nu vreau s„ cre„m sentimentul c„ exist„ o anarhie aici, Ón aceast„ Camer„. ™i vreau s„ l„muresc lucrurile.

Am avut o discu˛ie s„pt„m‚na trecut„ Ón leg„tur„ cu ordinea de zi ∫i programul pentru ziua de luni, ∫tiind bine c„ avem o chestiune de rezolvat, Ón func˛ie de punctul de vedere exprimat de Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i. ™i, sigur, putem s„ fim de acord pe fond, dac„ a existat, n-a existat, dac„ este bun, dac„ este r„u.

Ast„zi, am rediscutat ordinea de zi ∫i programul pentru restul zilelor. Deci am fragmentat programul ∫i ordinea de zi pentru c„ nu aveam suficiente elemente pentru a decide de s„pt„m‚na trecut„ Ón leg„tur„ cu ordinea de zi ∫i cu programul.

Œn aceste condi˛ii, au dreptate ∫i cei care spun c„ avem o situa˛ie delicat„ din punctul de vedere al programului ∫i al ordinii de zi, dar asta nu Ónseamn„ c„ nu le avem.

Pe de alt„ parte, ∫i art. 85 este aplicabil, pentru c„ ast„zi am luat o decizie sau s-a luat o decizie Ón cadrul Comitetului ordinii de zi Ón leg„tur„ cu ordinea de zi ∫i, conform acestui regulament, grupurile politice, dac„ doresc, pot s„ comenteze aceast„ decizie ∫i s„ fac„ propuneri.

De aceea, eu cred c„, din punct de vedere regulamentar, lucrurile sunt foarte simple. Exist„ o propunere de completare a programului, a ordinii de zi din partea unui grup politic, ∫i ea trebuie tran∫at„ prin vot. Este absolut regulamentar. Nu pun Ón discu˛ie acum tema, celelalte aspecte, dar cred c„ este important pentru noi, to˛i, Ón primul r‚nd s„ asigur„m o anumit„ coeren˛„ a deciziilor ∫i un anumit respect pentru ceea ce facem noi aici, Ón Parlament.

Dac„ ve˛i considera c„ este bine s„ ne al„tur„m eforturilor Ón teritoriu, nu de s‚mb„t„, ci de m‚ine, este o chestiune care se poate tran∫a la nivelul plenului. Comitetul ordinii de zi a venit cu anumite propuneri, Ón urma unor discu˛ii ample legate mai ales de ordinea de zi. Œn baza art. 82, am Óncercat s„ corel„m programul cu ordinea de zi.

Am f„cut acest lucru, bine sau r„u. Grupurile politice au dreptul s„ interfereze ∫i au dreptul s„ fac„ sugestii. Plenul este cel care, Ón final, va decide asupra acestor chestiuni.

Domnul pre∫edinte Bolca∫ a f„cut o propunere din partea grupului. Eu cred c„ aceast„ propunere trebuie supus„... ea a fost sprijinit„ ∫i de un al doilea grup. Propunerea, ca atare, trebuie votat„. R„m‚ne de discutat sub ce form„. S-a f„cut o propunere legat„ de votul nominal, dac„ exist„ ∫i o alt„ propunere se va decide Óntre ele, care anume s„ fie utilizat„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 124/27.IX.2005 Eu cred c„ aceasta este chestiunea care trebuie s„ fie tran∫at„.

V„ mul˛umesc.

Constantin Ni˛„

#248453

Ajung ∫i acolo, ca s„ Ón˛elege˛i, domnule ministru Bodgan Olteanu. Sunte˛i Ónc„ ministru cu rela˛ia cu Parlamentul ∫i ar trebui s„ v„ intereseze c„ aici, pe locul 1, proiecte de lege care urmeaz„ s„ fie trimise Parlamentului, zice a∫a: îProiect de lege privind unele m„suri pentru construirea ∫i/sau reabilitarea caselor de locuit din zonele afectate de inunda˛ii, propus Ón anul 2005.“ OK! A˛i uitat-o ∫i pe aceasta.

Ne Óntoarcem la ordinea de zi de ast„zi, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, ∫i aici vreau s„ v„ propun reÓntrunirea, dac„ vre˛i, a Comitetului ordinii de zi, care s„ analizeze dac„ pe noi electoratul ne-a trimis aici ca s„ Óncepem cu dezbaterea regulamentului, care va dura c‚t va dura, ∫i s„ ajungem ca de abia la punctul 21 s„ vorbim despre îSidex“, ca la punctul 22 s„ vorbim despre o privatizare care este PESAL 2, C.E.C.-ul, care ne-a venit Ón procedur„ de urgen˛„ — noi a trebuit s„ o dezbatem Ón trei zile la comisie ∫i aici, probabil, o vom discuta la iarn„, ca dup„ punctul 1 s„ avem la punctul 3, sub punctul 4, punctul 5, îProcedur„ de urgen˛„, prioritate legislativ„ Ón Uniunea European„“.

Ierta˛i-m„, haide˛i, totu∫i, s„ fim consecven˛i cu noi. Dac„ este prioritate legislativ„ ∫i Ón concordan˛„ cu directivele Uniunii Europene, haide˛i s„ ne apuc„m de ea.

™i, ca s„ Ónchei, de abia la punctul 20 este proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 91/2005, domnule Bogdan Olteanu, privind instituirea programului de acordare a unor ajutoare b„ne∫ti popula˛iei cu venituri reduse care utilizeaz„ pentru Ónc„lzirea locuin˛ei gaze naturale.

Deci a venit iarna. Œn loc s„ vedem ce facem pentru popula˛ie, pe locul 1 este regulamentul.

Deci, v„ propun, domnule pre∫edinte, Ón concordan˛„ cu ce au spus Ónainte colegii no∫tri, o reanalizare a ordinii de zi, Ón care s„ ˛inem cont de priorit„˛ii Rom‚niei reale ∫i a unei Rom‚niei virtuale, portocalii.

Valer Dorneanu

#291171

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Stima˛i colegi,

N-a∫ fi intervenit Ón nici un caz pe probleme de procedur„, pentru c„ mi-au displ„cut, Ón calitate de pre∫edinte, ∫i nu mi-au pl„cut atunci c‚nd ele au fost utilizate abuziv.

Sunt consternat Óns„ s„ aflu de la un distins coleg c„ Ónt‚lnirea dintre liderii grupurilor parlamentare nu are nici un rost. Sunt cu at‚t mai consternat, cu c‚t Ól ∫tiam pe distinsul meu coleg un om extraordinar de democrat, un om de o eleva˛ie ∫i cultural„, ∫i politic„ deosebit„, ∫i vreau s„-i amintesc c„ una dintre cele mai mari cuceriri ale Regulamentului Camerei Deputa˛ilor a fost constituirea organului s„u politic de lucru: Comitetul ordinii de zi, comitet care reune∫te liderii grupurilor parlamentare ∫i care este menit s„ deblocheze orice situa˛ie politic„.

™i-mi amintesc cu pl„cere, stimate coleg, c„ acest Comitet al ordinii de zi a func˛ionat irepro∫abil Ón legislatura trecut„; a func˛ionat Ón condi˛iile Ón care liderul grupului parlamentar majoritar risca s„ fie criticat Óntotdeauna de c„tre grup pentru faptul c„ ceda, Óntotdeauna, unor solicit„ri de-ale dumneavoastr„, pentru c„ Óntotdeauna majoritatea trebuie s„ aib„ generozitatea s„ cedeze.

Aminti˛i-v„ de toate acestea, aminti˛i-v„ c„ ∫i Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, c‚nd l-am modificat, noi am avut grij„ s„ facem lucrul „sta Ón afara sesiunii ordinare, pentru a nu afecta timpul de dezbatere destinat activit„˛ii legislative, ∫i vreau s„ v„ spun c„ acel Comitet al ordinii de zi, Ónc„ Ónainte de a se constitui, a fost motorul care a declan∫at ∫i a dus la adoptarea at‚t a regulamentului, c‚t ∫i a majorit„˛ii proiectelor de lege. ™i, aminti˛i-v„, de c‚te ori se ivea o situa˛ie, ne Óntruneam ∫i discutam cu seriozitate.

De aceea, da˛i-mi voie s„-mi exprim stupefac˛ia c„ dumneavoastr„ refuza˛i o consultare. ™i, pentru c„ s-a refuzat aceast„ consultare, eu, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, vreau s„ v„ reamintesc c„ acest organism politic, Ón afar„ de situa˛iile c‚nd func˛ioneaz„ oarecum instantaneu, la cererea unui pre∫edinte de grup parlamentar, Ón calitate de Comitet al ordinii de zi, func˛ioneaz„ sub pre∫edin˛ia pre∫edintelui Camerei Deputa˛ilor. ™i rog ca pre∫edintele Camerei Deputa˛ilor s„ convoace Comitetul ordinii de zi pentru a debloca aceast„ situa˛ie, care risc„ s„ degenereze ∫i s„ ne aduc„ grave prejudicii imaginii Parlamentului, ∫i care s„ ne Ómpiedice pe noi s„ facem ceea ce premierul dumneavoastr„...

Mircea Teodor Iustian

#331109

Pentru c„ unii colegi au cerut s„ m„ prezint, m„ numesc Iustian Mircea, fac parte din Grupul na˛ional liberal, Comisia pentru regulament.

Raport privind proiectul de Hot„r‚re de modificare a Regulamentului Camerei Deputa˛ilor.

Œn ∫edin˛a din 2.03.2005, Biroul permanent a hot„r‚t ca, pe baza propunerilor formulate de c„tre deputa˛i ∫i de c„tre grupurile parlamentare, s„ fie modificat ∫i completat Regulamentul Camerei Deputa˛ilor. Ca urmare a acestei decizii, cu adresa nr. 54 D.S.T./3.03.2005, Comisia pentru regulament a fost sesizat„ Ón vederea Óntocmirii proiectului de Hot„r‚re de modificare a Regulamentului Camerei Deputa˛ilor ∫i a raportului comisiei privind admiterea sau respingerea propunerilor de modificare ∫i completare a unor prevederi din regulament.

Termenul de Óntocmire a acestor documente a fost stabilit pentru data de 31 mai 2005.

Av‚nd Ón vedere c„ au fost formulate de c„tre deputa˛i un num„r de peste 800 de propuneri, Comisia pentru regulament a solicitat acordarea unui nou termen. Biroul permanent a aprobat, Ón ∫edin˛a din data de 23.05.2005, acordarea unui nou termen, respectiv data de 1.09.2005.

Œn baza atribu˛iilor stabilite Ón art. 58 punctul 15, propunerile de modificare a regulamentului au fost discutate de c„tre membrii comisiei ∫i Ón urma dezbaterilor au fost adoptate cu modific„ri sau respinse, dup„ cum rezult„ din raportul anexat.

Raportul comisiei a fost adoptat cu 5 voturi pentru ∫i dou„ voturi contra.

Pe baza propunerilor ∫i a amendamentelor admise, cuprinse Ón prima parte a raportului, s-a Óntocmit proiectul de Hot„r‚re de modificare a Regulamentului Camerei Deputa˛ilor, pe care membrii comisiei l-au adoptat cu 5 voturi pentru, dou„ voturi contra ∫i au decis s„-l supun„ plenului Camerei, Ómpreun„ cu raportul, spre dezbatere ∫i adoptare, Ón conformitate cu prevederile art. 67 ∫i ale art. 76 alin. (1) din Constitu˛ia Rom‚niei ∫i ale art. 216 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor.

Œn plus, a∫ vrea s„ informez plenul Camerei, din partea Comisiei pentru regulament, c„ modificarea capitolului IV privind Statutul deputatului a fost am‚nat„, Ón vederea punerii Ón acord cu Legea privind Statutul parlamentarului, lege ce urmeaz„ Ón prezent procedurile parlamentare.

Œmi permite˛i ca, Ón continuare, Ón baza solicit„rii Biroului permanent, ca urmare a hot„r‚rii plenului, s„ dau citire raportului suplimentar.

Raport suplimentar asupra proiectului de Hot„r‚re de modificare a Regulamentului Camerei Deputa˛ilor, rezultat Ón urma examin„rii avizului transmis de Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i privind constitu˛ionalitatea prevederilor proiectului respectiv.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 124/27.IX.2005 Œn ∫edin˛a din data de 15 septembrie 2005, plenul Camerei Deputa˛ilor a hot„r‚t emiterea unui aviz asupra constitu˛ionalit„˛ii dispozi˛iilor cuprinse Ón proiectul de Hot„r‚re de modificare a Regulamentului Camerei Deputa˛ilor, rezultat Ón urma examin„rii avizului transmis de Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.

Œn data de 16.09.2005, Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i a elaborat un aviz favorabil la proiectul de Hot„r‚re, cu privire la constitu˛ionalitatea prevederilor acest proiect.

Prin Decizia nr. 54 D.S.T./20.09.2005, Biroul permanent al Camerei Deputa˛ilor a solicitat Comisiei pentru regulament s„ examineze avizul transmis de Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i asupra proiectului de hot„r‚re ∫i s„ Óntocmeasc„ un raport suplimentar.

Œntrunit„ Ón data de 20 septembrie 2005, Comisia pentru regulament a decis cu 5 voturi pentru ∫i dou„ contra s„-∫i Ónsu∫easc„ avizul Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i ∫i a Óntocmit prezentul raport suplimentar, prin care comisia men˛ine proiectul de hot„r‚re ∫i raportul Ón forma ini˛ial„, ∫i au decis s„ le supun„ plenului Camerei spre dezbatere ∫i aprobare, Ón conformitate cu prevederile art. 67 ∫i art. 76 alin. (1) din Constitu˛ia Rom‚niei ∫i ale art. 216 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor.

Œn conformitate cu prevederile art. 55 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, acest raport suplimentar con˛ine ∫i punctul de vedere contrar, al membrilor comisiei care nu ∫i-au Ónsu∫it avizul Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i. Œn conformitate cu acela∫i articol, expun ∫i motivarea.

Motivarea acestui punct de vedere este urm„toarea: la lucr„rile Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i din data de 16.09.2005, Ón care s-a emis avizul solicitat, nu s-a realizat nici o dezbatere privind constitu˛ionalitatea celor 371 de amendamente admise, singura procedur„ realizat„ a fost supunerea la vot a propunerii de acordare a unui aviz favorabil. De asemenea, Ón lipsa opozi˛iei de la lucr„ri, au existat contest„ri nesolu˛ionate privind existen˛a cvorumului de lucru. Œn consecin˛„, semnatarii acestui punct de vedere, care au votat contra, consider„ c„ avizul Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i nu este relevant pentru a constitui motivarea unui raport suplimentar, problema neconstitu˛ionalit„˛ii unor acte r„m‚n‚nd deschis„.

Sus˛in„torii acestui punct de vedere sunt domnul deputat Ioan Bivolaru, P.S.D., ∫i doamna deputat Vasilescu Lia Olgu˛a, P.R.M.

Semneaz„ raportul suplimentar pre∫edintele Comisiei pentru regulament a Camerei Deputa˛ilor, domnul deputat Ioan Bivolaru, ∫i secretarul Comisiei pentru regulament, domnul deputat Daniel Buda.

Mul˛umesc.

Cristian Sorin Dumitrescu

#347669

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„,

Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Cred c„ Ón leg„tur„ cu acest aspect prev„zut _expressis verbis_ Ón regulament avem o mare problem„. Aceast„ problem„ deriv„ din oportunit„˛ile activit„˛ii noastre Ón aceast„ perioad„, pentru c„ eu pot s„ Ón˛eleg — ∫i a spus acest lucru pre∫edintele de comisie ∫i regret acest fapt — c„ nu s-a luat Ón discu˛ie ∫i nu s-a analizat, a∫a cum litera regulamentului prevede, atunci c‚nd a fost elaborat acest proiect de regulament, care sunt procedurile similare Ón ˛„rile membre ale Uniunii Europene. Acest lucru reprezint„ o hib„, reprezint„ un lucru peste care nu putem s„ trecem.

Dar eu v„ Óntreb pe dumneavoastr„ ∫i Óntreb ∫i comisia, Ón momentul Ón care noi mai avem doi ani sau mai pu˛in p‚n„ la integrarea Ón Uniunea European„, Ón care s„pt„m‚na viitoare urmeaz„ s„ mearg„ Ón Parlamentul European un grup de 35 de parlamentari rom‚ni din toate grupurile parlamentare ca euroobservatori, dac„, cumva, Comisia pentru regulament a luat Ón discu˛ie, m„car a luat Ón discu˛ie prevederile existente Ón leg„tur„ cu procedurile regulamentare din Parlamentul European? Din Parlamentul European!

Eu fac o distinc˛ie foarte clar„ Óntre parlamentele na˛ionale ∫i Parlamentul European, deci, nu cre„m baz„ de confuzie. Œns„ adaptarea legisla˛iei Rom‚niei, acquis-ul comunitar, la regulamentele, la procedurile Uniunii Europene sunt obligatorii.

Eu constat, gravitatea este foarte mare, c„ Ón leg„tur„ cu Óns„∫i institu˛ia c„tre care ne Óndrept„m, inclusiv noi, europarlamentarii, s„pt„m‚na viitoare, nu a fost luat„ Ón discu˛ie! ™i o s„ v„ dau un exemplu care este foarte clar c„ nu s-a luat Ón discu˛ie acest lucru.

Œn Parlamentul European, pre∫edintele Parlamentului este reprezentant al unui grup minoritar, este reprezentant al sociali∫tilor, domnul Jose Barosso, el nu este reprezentant al majorit„˛ii. Este ales de Parlament, de∫i este reprezentant al unui grup minoritar, al doilea grup ca importan˛„, foarte important, Partidul Sociali∫tilor Europeni, dar minoritar.

Ce propune Regulamentul Camerei Deputa˛ilor ast„zi? Ca majoritatea s„ fie reprezentat„ la conducerea Camerei ∫i s„ permit„ alternan˛a Ón condi˛iile Ón care se schimb„ majoritatea. Deci este clar c„ avem o reglementare Ómpotriva a ceea ce exist„ Ón Parlamentul European.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 124/27.IX.2005

Miron Tudor Mitrea

#351148

## Am re˛inut, domnule deputat.

Deci eu am re˛inut trei probleme care au fost ridicate la probleme de procedur„ Ón acest moment: art. 58 punctul 15 ∫i am dou„ propuneri diferite de a fi rezolvate. Una a˛i sus˛inut-o dumneavoastr„ ∫i dou„ propuneri pe care le-a f„cut domnul deputat Stanciu. Una la care a∫ dori s„-i r„spund pe loc, cea referitoare la tratarea celor 14 independen˛i ca un grup parlamentar, scrisoare care a fost primit„ sau material care a fost primit de c„tre Biroul permanent. Biroul permanent a hot„r‚t, studiind regulamentul, c„ grupul celor 14 independen˛i nu poate fi tratat ca un grup politic. Aceasta a fost decizia Biroului permanent, deci nu poate primi cuv‚ntul la dezbateri generale, urm‚nd, sigur, ca Ón restul procedurilor parlamentare aceast„ prezen˛„ a colegilor la microfon s„ fie permis„, bineÓn˛eles.

Eu am Ón˛eles c„ domnul deputat Stanciu nu este de acord cu pozi˛ia Biroului permanent ∫i propune ca plenul s„ dea ∫i el un vot Ón aceast„ problem„. Aceasta a fost, dac„ am re˛inut, propunerea dumneavoastr„.

Eu v„ repet, Biroul permanent a hot„r‚t c„ nu se aplic„. Am Ón˛eles, domnule Stanciu, care a fost propunerea ∫i, c‚nd va fi momentul respectiv, o voi supune votului.

Cealalt„ problem„ a fost cea referitoare la motiva˛ie. Este adev„rat, ∫i eu m„ uit la amendamente respinse, art. 1 — amendamentul respins este precizat. Motivarea, preciz„rile sunt super… Nu-mi dau seama ce-a vrut s„ spun„ aceast„ motivare, probabil c„ va fi nevoie de o oarecare motivare Ón momentul respectiv.

Aici au fost dou„ propuneri. O propunere, s„ se trimit„ raportul Ónapoi la comisie ∫i s„ se refac„ motiva˛iile sau s„ se decid„ ca motiva˛iile pentru care au fost respinse amendamentele s„ fie aduse completate la fiecare articol Ón parte.

Voi supune ∫i aceste dou„ variante votului dumneavoastr„.

Referitor la art. 58 punctul 15, au fost dou„ propuneri, ca s„ termin cu a treia propunere pe care am re˛inut-o, ∫i anume s„ retrimitem raportul la comisie. Practic, s„ suspend„m discu˛iile pe regulament ∫i comisia s„ vin„ s„ ne prezinte, conform art. 58 punctul 15, îStudierea ∫i informarea operativ„ a Camerei“ ∫i textul curge sau s„ hot„r‚m ca la fiecare articol important din regulament, la fiecare moment important, comisia s„ vin„ s„ ne prezinte care este situa˛ia Ón Parlamentele na˛ionale sau paneuropene.

Au fost cele trei probleme cu cele dou„ solu˛ii la fiecare pe care eu le-am re˛inut.

Voi Óncerca s„ supun aten˛iei dumneavoastr„ pe r‚nd, pentru c„, dac„ mergem Ón acest mod, nu reu∫esc s„...

Domnul Titus Corl„˛ean, vre˛i s„ nu le depunem pe r‚nd ∫i toate odat„, probabil.

Miron Tudor Mitrea

#356389

## **Domnul Miron Tudor Mitrea:**

Domnule deputat, Ón general v„ mul˛umesc pentru aprecierile pe care le-a˛i f„cut. Este o zi grea ∫i pentru dumneavoastr„, ∫i pentru mine. Nu am situa˛ia cea mai comod„ Óncerc‚nd s„ p„strez un echilibru Óntr-o chestiune destul de tensionat„.

Nu ∫tiu dac„ ave˛i dreptate, dar m„ voi g‚ndi serios la unghiul din care dumneavoastr„ a˛i privit problema. ™i eu m„ g‚ndeam la fel. Nu m„ g‚ndeam s„ supun la vot, m„ g‚ndeam s„ iau, ca pre∫edinte al ∫edin˛ei, o decizie Ón aceast„ direc˛ie tocmai datorit„ faptului c„ vedeam lucrurile din acela∫i unghi ca ∫i dumneavoastr„, Óns„ nu pot s„ fac acest lucru p‚n„ nu termin„ to˛i colegii s„ ia cuv‚ntul pe aceast„ chestiune, cum este firesc.

Eu am re˛inut Óns„...

( _Adres‚ndu-se domnului Valeriu ™tefan Zgonea_ .)

Domnule deputat, sunt foarte obosit, v„ rog, lua˛i loc Ón banc„. Sunt foarte obosit ∫i face˛i presiuni asupra mea prin prezen˛a l‚ng„ microfon ∫i nu pot s„-mi spun punctul de vedere. V„ rog, lua˛i loc Ón banc„, domnule Zgonea, ∫i, dup„ ce termin de spus, v„ dau cuv‚ntul cu toat„ pl„cerea.

Colegul de la Partidul Conservator a avut o solu˛ie care eu credeam c„ ne apropie de respectarea ∫i a regulamentului, pentru c„ eu nu-mi aduc aminte ca vreodat„ Comisia pentru regulament s„ fi f„cut vreo informare ∫i consideram, chiar Ónainte de discutarea hot„r‚rii privind regulamentul, c„ era important s„ avem o informare. Sigur, nu o vedeam ca o chestiune... facem o oprire, Óntrerupem ast„zi discu˛iile, se duce comisia Ónapoi ∫i face informarea.

Eram Ónclinat pe o solu˛ie pe care colegul de la Partidul Conservator mi se pare c„ ne-a propus-o, ∫i anume ca pe parcursul discu˛iilor, la fiecare set de articole importante, c‚nd spune pre∫edintele ∫.a.m.d., comisia s„ ne fac„ o informare privind situa˛ia Ón alte parlamente. A∫a vedeam eu lucrurile ∫i, m„ rog, ideea nu era chiar at‚t de apropiat„, dar colegul mi-a prezentat-o. Nu aveam de g‚nd s-o

Cuprins

Stenograma

Ședința