Iulian Mincu

## Domnule pre∫edinte,

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi are un titlu particular, ∫i anume: îCum se explic„ atitudinea pesimist„ a rom‚nilor Ón viziunea mass-media interna˛ional„?“

S„r„cia din Rom‚nia explic„ pesimismul popula˛iei, vizibil transparent Ón opinia public„ interna˛ional„. Rom‚nilor le lipsesc multe, de la condi˛iile decente de locuit p‚n„ la medicamente, alimente ∫i haine. Acest lucru determin„ pesimismul rom‚nilor, dar este pus Ón discu˛ie, foarte recent ∫i sub o form„ particular„, de Euro Observer, organism creat Ón 1989 de Comisia European„ pentru studiul situa˛iei economice din Europa.

Din cele 46 de state analizate, Rom‚nia ocup„ locul 39, conform studiului acestei comisii. Salariul unui rom‚n reprezint„ 4% din salariul unui danez. Un danez este pl„tit cu 27,89 euro/ora de munc„, Ón timp ce un rom‚n prime∫te 1,11 euro pentru aceea∫i perioad„ de lucru. Din raportul publicat de Banca Mondial„ la 17 martie 2004

reiese c„ 1,85 milioane de rom‚ni, circa 8% din popula˛ie, tr„iesc sub pragul sever de s„r„cie. Aceasta se traduce faptic prin imposibilitatea de a-∫i asigura mijloacele de supravie˛uire. Iar 5,4 milioane persoane se descurc„ cu mai pu˛in de 1,7 milioane lei lunar, ceea ce se traduce prin pragul s„r„ciei. 25%, nivelul maxim de s„r„cie, a fost Ón anul 2000, c‚nd 36% din popula˛ie se g„sea Óntr-o stare de s„r„cie general„, iar 13,8% sub pragul s„r„ciei, fapt ce echivaleaz„ cu peste 8.600.000 de persoane.

Dar veniturile nu sunt singurul motiv pentru starea de insatisfac˛ie a rom‚nilor, spune Comisia European„. Letonia e mai s„rac„ dec‚t Rom‚nia, dar locuitorii statului baltic sunt mai ferici˛i dec‚t popula˛ia noastr„. Unui portughez mediu Ói lipsesc adesea cam tot at‚tea lucruri c‚te Ói lipsesc unui rom‚n ∫i, totu∫i, satisfac˛ia portughezului este cu 2,5 mai mare dec‚t a rom‚nului. Explica˛ia acestei st„ri psihologice de mas„, exprimat„ adesea prin cre∫terea st„rilor depresive, este rapida stratificare social„ survenit„ Ón Rom‚nia ∫i greu de suportat.

Rom‚nia nu este o societate a∫ezat„, iar rom‚nii nu sunt amnezici. Ei nu au uitat c„, Ónainte de 1989, fiecare avea un apartament ∫i putea visa la o ma∫in„ sau un video. Eurosondajul arat„ c„, Ón toate ˛„rile estice, oamenii se pl‚ng de inechit„˛ile sociale nou-ap„rute.

Ele sunt Óns„ cu mult mai profunde Ón Rom‚nia. De ce? Pentru c„ Ón Polonia nu vei vedea ma∫ini de lux defil‚nd pe str„zile principale, Ón timp ce majoritatea rom‚nilor nu au cu Ó∫i pl„ti Óntre˛inerea apartamentului. Codurile interne de conduit„ Ón aceste ˛„ri interzic afi∫area ostentativ„ a luxului celor care au acumulat averi, adesea, Ón mod nemeritat. Nu este greu de ghicit deci ce g‚nde∫te un ∫omer cu 43 euro pe lun„ la un salariat cu salariul minim pe lun„ de 68 de euro, cele mai mici din Europa, c‚nd vede luxul Ón care tr„iesc unii din cona˛ionalii lor.

Cercet„torii au Ómp„r˛it veniturile de la v‚rful piramidei la veniturile celor mai s„raci europeni. Raportul este de 2,9 Ón Cehia, pu˛in peste 2 Ón Slovacia, aproape 4 Ón Polonia, doar 2,7 Ón Germania. Raportul acesta Ón Rom‚nia dep„∫e∫te cifra de 7, ar„t‚nd c‚t de polarizat„ este societatea. Este un rezultat care aproape a surprins ∫i pe exper˛ii europeni ∫i care arat„ c„ popula˛ia care sufer„ de insecuritate economic„ ∫i deprecierea standardelor de via˛„ are toate motivele s„ se simt„ nemul˛umit„ ∫i nefericit„.