Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·5 mai 2004
MO 60/2004 · 2004-05-05
Dezbateri asupra proiectului Legii privind exercitarea profesiei de psiholog, Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea Colegiului Psihologilor din Rom‚nia ∫i propunerea legislativ„ privind organizarea ∫i exercitarea profesiei de psiholog (am‚narea votului final)
Dezbateri asupra proiectului Legii privind unele m„suri referitoare la bunurile primite cu titlu gratuit cu prilejul unor ac˛iuni de protocol Ón exercitarea mandatului sau a func˛iei (retrimis comisiei)
Dezbaterea propunerii legislative privind consilierea obligatorie Ón cazul Óntreruperii de sarcin„ (am‚narea votului final)
Dezbaterea proiectului Legii pentru modificarea art. 1 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 58/2001 privind organizarea ∫i finan˛area reziden˛iatului, stagiaturii ∫i activit„˛ii de cercetare medical„ Ón sectorul sanitar (am‚narea votului final)
· other · retras
· other
· Dezbatere proiect de lege
· other
· other
221 de discursuri
Bun„ diminea˛a! V„ doresc o zi bun„!
S„ Óncepem prima parte a ∫edin˛ei de ast„zi cu interven˛iile deputa˛ilor.
Relativ la dorin˛a americanilor de suplimentare a trupelor, domnul pre∫edinte a afirmat c„ noi ne-am respectat angajamentele asumate ∫i am ajuns la o anumit„ limit„ peste care nu putem trece, afirm‚nd clar c„ îNu avem de g‚nd s„ supliment„m trupele, dar nici s„ ne retragem“.
Are cuv‚ntul domnul Radu Bara.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.
Titlul interven˛iei mele de ast„zi este: îDomnul pre∫edinte Ion Iliescu ∫i starea na˛iunii“.
Referitor la dovezile legate de existen˛a armelor de distrugere Ón mas„ ∫i la afirma˛ia pre∫edintelui Poloniei, îPolonia a fost p„c„lit„ Ón privin˛a existen˛ei acestora Ón Irak“, pre∫edintele a afirmat c„ nu s-a analizat adev„rul
A∫a cum ne-a obi∫nuit, lunar, domnul Ion Iliescu se prezint„ Ón fa˛a na˛iunii ∫i, Ómpreun„ cu doi moderatori serio∫i ∫i bine inten˛iona˛i, Óncearc„ s„ abordeze
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 60/5.V.2004 argumentelor, ci s-a considerat c„ este normal s„ ac˛ion„m solidar ∫i unitar Ón fa˛a unei situa˛ii date.
Œn ceea ce prive∫te posibilitatea unor ac˛iuni extremiste Ón ˛ara noastr„, s-a apreciat c„ ea exist„ ca Ón orice alt„ ˛ar„ aliat„, dar c„, p‚n„ Ón prezent, organele de specialitate din Rom‚nia nu au semnalat astfel de informa˛ii.
A doua problem„ abordat„ a fost depistarea ∫i distrugerea corup˛iei sub orice form„. S-a considerat c„ toate organismele sunt chemate s„ fac„ ordine pentru a stopa fenomenul, dar nu trebuie neglijat nici aspectul social al problemei. Sunt cet„˛eni care pur ∫i simplu se consider„ obliga˛i s„ dea ceva atunci c‚nd se adreseaz„ unor func˛ionari publici, sau sunt î∫arlatani“ care, d‚ndu-se prieteni sau colegi cu un anume demnitar, solicit„ f„r„ jen„ avantaje pe care ∫i le Ónsu∫esc dac„ rezolv„ ∫i dac„ nu rezolv„ problema respectiv„. Oricum, legea este una pentru to˛i ∫i nimeni nu trebuie s„ profite de pozi˛ia pe care o are Ón stat sau Ón administra˛ie, iar cei care se folosesc de a∫a ceva trebuie stopa˛i.
S-a abordat apoi problema utiliz„rii unor zile de s„rb„toare — Cr„ciun sau Pa∫ti — pentru ca unii s„-∫i etaleze opulen˛a, astfel Ónc‚t, de multe ori, îcaritatea s-a transformat Ón circ“.
Domnul pre∫edinte consider„ c„ autorit„˛ile care, cu aceste ocazii, caut„ s„ fac„ daruri sau gesturi Ón sprijinul celor care au nevoie, nu sunt de condamnat. C‚nd Óns„ aceste acte de caritate se transform„ Ón instrumente de fa˛ad„ sau de propagand„ electoral„, ele trebuie dezaprobate. Una este s„ te duci la o cas„ de copii sau la o familie Ón nevoie ∫i s„ duci cadouri, ∫i alta este s„ provoci adev„rate b„t„i Óntre oamenii care caut„ s„ prind„ o bancnot„ aruncat„ Ón der‚dere.
Œn Óncheiere, domnul pre∫edinte a apreciat c„ sunt ∫i aspecte pozitive care trebuie remarcate: continua cre∫tere economic„; infla˛ia Ón aceste trei luni de zile se situeaz„ chiar sub limita prognozat„, sub 10%, ceea ce Ónseamn„ un lucru esen˛ial pentru stimularea proceselor economice; din martie anul trecut ∫i p‚n„ Ón prezent, exist„ o cre∫tere de peste 43.000 de locuri de munc„ la Óntreprinderile mici ∫i mijlocii. Datorit„ celor ce lucreaz„ Ón exterior, au intrat Ón ˛ar„ 1.800.000.000 de euro, ceea ce reprezint„ cam 3% din P.I.B. De asemenea, investi˛iile str„ine au crescut cu 38%.
Toate acestea reprezint„ elemente pozitive, care ne arat„ c„ lucrurile se mi∫c„ Ón ˛ar„, ∫i, indiferent de disputa politic„, ele trebuie apreciate ca atare, pentru c„ aici este Ónglobat„ munca rom‚nilor, indiferent de culoarea politic„.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc ∫i eu. Dau cuv‚ntul domnului Adrian Moisoiu. Va urma domnul Petre Posea.
## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Interven˛ia mea de ast„zi diminea˛„ este intitulat„: îCu cine te reconciliezi ∫i pe cine statuezi“.
Am tr„it s„ suport„m ∫i aceast„ umilin˛„. Dar oare aceasta s„ fi fost ultima? Ce mai urmeaz„?
Duminic„, 25 aprilie a.c., Ón a∫a-zisul îParc al reconcilierii“ din Arad, premierul Ungariei, Peter
Medgyessy, Ómpreun„ cu ministrul rom‚n al culturii ∫i cultelor, R„zvan Theodorescu, cu vicepre∫edintele Camerei Deputa˛ilor, Viorel Hrebenciuc, cu primarul Aradului, Dorel Popa, cu pre∫edintele U.D.M.R., Markó Béla ∫i, din p„cate, ∫i cu al˛ii, au dezvelit monumentul celor 13 generali care, la 1848, au trecut prin foc ∫i sabie peste 300 de sate rom‚ne∫ti, au ars biserici ∫i au trimis la moarte peste 40.000 de rom‚ni.
Un singur ∫ef a lipsit de la aceast„ festivitate: premierul rom‚n Adrian N„stase, omul la picioarele c„ruia, Ón acest mod, U.D.M.R.-ul s-a hot„r‚t s„ depun„, chiar ∫i Ón absen˛a sa, voturile comunit„˛ii maghiare pentru pre∫edin˛ia Rom‚niei. D‚nsul crede c„ Ón mod abil s-a eschivat de la a suporta huiduielile ∫i lozincile antiguvernamentale de tip îRu∫ine, ru∫ine, ru∫ine!“, îTr„dare, tr„dare, tr„dare!“, îJos tr„d„torii!“, pe care protestatarii le scandau. Omul care a regizat acest îspectacol“ din umbr„ ∫i care, Ónc„ o dat„, a dovedit c„ nu-i pas„ de rom‚nii din Transilvania ∫i pentru care patimile ∫i suferin˛ele acestora nu conteaz„! Voturi s„ ias„, ∫i d‚nsul s„ ajun„ pre∫edinte!
Dar unde era domnul N„stase? D‚nd dovad„ de intui˛ie ∫i abilitate, Domnia sa s-a dat absent, l„s‚nd altora (celor aminti˛i) îPl„cerea“ de a fi huidui˛i. Probabil ∫i-a Ónchipuit c„ va fi bombardat cu ou„ (consumate Óns„ la s„rb„torile de Pa∫ti) ∫i cu ro∫ii (care nu sunt Ónc„ de sezon), motiv pentru care nu a mai respectat protocolul care cerea s„ Ól primeasc„ d‚nsul pe premierul maghiar, a∫a dup„ cum acesta a fost primit la Ambasada Rom‚niei de la Budapesta, de Ziua Na˛ional„ a Rom‚niei.
Ce c„uta ∫i pe cine reprezenta domnul Viorel Hrebenciuc? Este d‚nsul membru al Guvernului ∫i nu ∫tim noi? R„spunsul este u∫or de g„sit: monumentul celor 13 generali a fost reamplasat de c„tre P.S.D. ∫i care, astfel, Ónc„ o dat„, a demonstrat c„ a abandonat Transilvania.
V„ mul˛umesc. Dau cuv‚ntul domnului Petre Posea. Va urma domnul ™tefan Baban.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,
Declara˛ia politic„ de ast„zi este intitulat„: îOameni de ieri d„inuie ve∫nic Ón inima ∫i con∫tiin˛a urma∫ilor“.
Nu mai constituie o noutate faptul c„ multe din localit„˛ile jude˛ului Buz„u, ca ∫i din Óntreaga ˛ar„, au dat culturii ∫i ∫tiin˛ei noastre oameni de seam„, deveni˛i
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 60/5.V.2004 peste timp personalit„˛i marcante ale acestora, iar Ón semn de pre˛uire, dar mai ales ca memoria acestora s„ nu fie uitat„, edilii locali, familiile lor, descenden˛ii au f„cut tot posibilul ca, prin diferite ini˛iative Ón care au pus suflet, d„ruire ∫i investi˛ii, anumite edificii sau a∫ez„minte de cultur„ s„ le poarte numele.
Œn acest context, Ioan Irineu Mih„lcescu se poate situa Ón catalogul biografiilor de excep˛ie, el Ónsu∫i fiind o personalitate de excep˛ie pentru cultura, ∫tiin˛a ∫i biserica rom‚neasc„. Iar dac„ Ól evoc„m, prilejul ne-a fost oferit de evenimentul petrecut s‚mb„t„, 24 aprilie a.c., c‚nd Ón satul s„u natal, Valea Viei, comuna P„t‚rlagele, jude˛ul Buz„u, a avut loc sfin˛irea ∫i dezvelirea unui bust comemorativ pe locul Ón care exist„ casa (reconstruit„), devenit„ cu aceast„ ocazie edificiu memorial, Ón care Ioan Irineu Mih„lcescu a v„zut lumina zilei, la 23 aprilie 1874.
Manifestarea a demarat printr-o slujb„ de pomenire la biserica din sat, ˛inut„ de un sobor de preo˛i Ón frunte cu Preasfin˛ia sa Epifanie Norocel, episcop al Buz„ului, la care au participat personalit„˛i de marc„ ale comunei, jude˛ului ∫i nu numai. A continuat apoi, Óntr-o atmosfer„ deosebit„, la casa memorial„ ce s-a inaugurat ∫i care Ói poart„ numele, unde, dup„ dezvelirea bustului comemorativ, al„turi de familie au fost ∫i au cuv‚ntat despre via˛a ∫i opera celui ce a fost Irineu Mih„lcescu Ónalte personalit„˛i culturale, politice ∫i ∫tiin˛ifice, din jude˛ ∫i din ˛ar„.
Este cinstea contemporanilor, descenden˛i ai familiei Mih„lcescu, fii ai satului Valea Viei, a edililor localit„˛ii ∫i a altor personalit„˛i locale c„ nu ∫i-au uitat Ónainta∫ii care au f„cut ∫i fac cinste satului Ón care s-au n„scut. Œntre ace∫tia ∫i Ioan Irineu Mih„lcescu, care, dup„ absolvirea ∫colii primare, se Ónscrie la gimnaziul de b„ie˛i din Buz„u (1887—1889), coleg Ón primul an cu viitorul savant C. I. Parhon, iar dup„ doi ani se transfer„ la seminarul teologic din ora∫, dar pe care Ól termin„ la Bucure∫ti (Seminarul Central).
Dau cuv‚ntul domnului ™tefan Baban. Va urma domnul deputat Becsek-Garda Dezideriu.
Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i, îScurt„ lec˛ie de istorie contemporan„...“
La aproape un an de la c„derea regimului lui Saddam Hussein, bilan˛ul Óntregii opera˛iuni nu se prezint„ deloc Óncurajator. Œn Irak se dau lupte grele Óntre for˛ele coali˛iei ∫i insurgen˛i, haosul domne∫te peste tot, iar armata american„ eliberatoare este v„zut„ Ón acest moment de localnici ca fiind principala vinovat„ pentru dezordinea creat„. Œnse∫i for˛ele americane sunt confruntate cu un
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 60/5.V.2004 r„zboi de gheril„ care nu a fost prev„zut nici Ón cele mai pesimiste scenarii ale Pentagonului.
Trist este ∫i faptul c„ mul˛i solda˛i, oameni tineri, mor Ón ambuscade sau atentate al„turi de civili nevinova˛i sau mai tragic este c„ rebelii au Ónceput s„ ia ostatici din r‚ndul str„inilor, fie ei ru∫i, canadieni, japonezi sau chinezi. Cuv‚ntul de ordine care pare s„ exprime realitatea cotidian„ Ón aceste momente este c„s„pirea sau m„car intimidarea str„inilor, indiferent de zona de provenien˛„.
Mult„ lume nu g„se∫te o explica˛ie logic„ a acestei situa˛ii: Óntr-un singur an, dup„ eliberarea de regimul lui Saddam, aceast„ ˛ar„ se Óntoarce Ómpotriva eliberatorilor ei, fiind o prad„ u∫oar„ pentru fundamentalismul religios, care poate face oric‚nd o mas„ de manevr„ din popula˛ia autohton„. De ce aceea∫i popula˛ie, care se bucura acum un an de libertatea adus„ de for˛ele coali˛iei, le consider„ acum inamicul num„rul 1?
Dup„ declararea oficial„ a victoriei Ón Irak, foarte mult„ lume, avizat„ din punct de vedere politic, a atras aten˛ia c„ de abia de acum Óncepe adev„ratul r„zboi. Euforia primei zile de libertate, desc„tu∫area energiilor Ónl„n˛uite peste 25 de ani au f„cut loc rapid nesiguran˛ei ∫i fricii Ón r‚ndurile popula˛iei. ™i este normal, deoarece oriunde Ón aceast„ lume oamenii vor s„ se simt„ Ón siguran˛„ atunci c‚nd merg la lucru, c‚nd Ó∫i fac cump„r„turile, c‚nd func˛ioneaz„ ∫colile sau spitalele. Se pare c„ tocmai aceast„ revenire la normalitate, care presupune trecerea la organizarea vie˛ii economicosociale, dureaz„ foarte mult, fapt care duce la cre∫terea neÓncrederii popula˛iei Ón actul de dreptate Ónf„ptuit, adic„ Ónl„turarea lui Saddam Hussein.
V„ mul˛umesc.
Domnul invit la microfon pe domnul Becsek-Garda Dezideriu. Va urma domnul deputat Pavel T‚rpescu.
Domnii deputa˛i Napoleon Pop ∫i Codrin ™tef„nescu au depus declara˛iile la secretariat.
Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,
Œn ziarul îNa˛ional“ din 21 aprilie 2004 a ap„rut un articol Ón care s-a relatat c„ o femeie, disperat„ de s„r„cie, a furat fier vechi Ón cantitate de 1.400 de kilograme, prejudiciu calculat la valoarea de 5,9 milioane de lei.
Eugenia Gavril„ din Foc∫ani, Ón v‚rst„ de 35 de ani, trebuia s„ Óntre˛in„ cinci copii minori, care, din cauza foamei, erau Ón stare de agonie.
Œn cazul ei Óns„ legea a fost aplicat„, iar femeia era condamnat„ la ∫ase luni de Ónchisoare pentru furt.
C‚nd Óns„ se fur„ zeci de miliarde, iar furtul este dovedit cu acte probatorii de c„tre institu˛iile apar˛in‚nd Autorit„˛ii Na˛ionale de Control, greutatea actelor doveditoare ridic‚ndu-se la 43 de kilograme, cei care au prejudiciat statul ∫i comunit„˛ile locale sunt proteja˛i de c„tre institu˛iile statului. M„ refer Ón primul r‚nd la fosta conducere a Direc˛iei silvice Harghita ∫i Ocolului silvic Gheorgheni, care a fost ∫i este protejat„ de c„tre conducerea Regiei Na˛ionale a P„durilor îRomsilva“, de c„tre unii angaja˛i din Ministerul Agriculturii, Departamentul de p„duri, ca s„ nu mai vorbesc de organele abilitate ale statului.
Cercet„rile sunt blocate at‚t de c„tre Direc˛ia general„ a finan˛elor publice Harghita, c‚t ∫i de c„tre unii func˛ionari ai Parchetului de pe l‚ng„ Tribunalul Harghita. Œn acest caz, Óns„, prejudiciul se ridic„ la 63 de miliarde de lei, care s-a dovedit p‚n„ Ón prezent. Aceste persoane care sunt implicate Ón aceste ilegalit„˛i sunt men˛inute Ón func˛ii importante ∫i sunt protejate pe linie profesional„ ∫i politic„.
Domnule ministru Cristian Diaconescu,
Domnule procuror general Ilie Boto∫,
P‚n„ c‚nd ve˛i tolera ca angaja˛ii dumneavoastr„ din teritoriu s„ aplice legile ˛„rii Óntr-un mod unilateral? Aceasta ar fi esen˛a democra˛iei originale din Rom‚nia?
C‚nd se vor aplica legile votate Ón Parlament ∫i pentru cei care au p„gubit statul ∫i comunitatea cu 63 de miliarde de lei, care reprezint„ numai o zecime din valoarea prejudiciilor?
V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.
V„ mul˛umesc.
Dau cuv‚ntul domnului Pavel T‚rpescu. Va urma domnul Dan Bruda∫cu.
Domnul Emil R„dulescu a depus declara˛ia la secretariat.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,
Interven˛ia mea de ast„zi se nume∫te îLa Pa∫cani, P.S.D.-ul are prima ∫ans„“.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 60/5.V.2004 Sunt deputat P.S.D. de Ia∫i, dar, nu Ón ultimul r‚nd, locuiesc de zeci de ani Ón municipiul Pa∫cani, un ora∫ cu o veche tradi˛ie istoric„.
Actualul primar, domnul economist Nicolae R„˛oi, este unul dintre cei mai valoro∫i primari gospodari la nivel na˛ional, nu numai prin experien˛a administrativ„ extraordinar„ acumulat„, ci ∫i prin rezultate complete ob˛inute.
Colegul meu de partid este Ón primul r‚nd un om al faptelor, un om cu mult„ autoritate Ón Pa∫cani, o personalitate ambi˛ioas„, dinamic„, plin„ de ini˛iativ„.
Pe 6 iunie 2004, el se va confrunta, pentru prima dat„ dup„ 1989, cu un contracandidat redutabil. Este vorba despre domnul Leonard Rusu, reprezentantul P.RM.-ului, un om de afaceri cu un poten˛ial logistic ∫i material deloc de neglijat. Dac„ mai adaug la toate acestea ∫i faptul c„ Leonard Rusu posed„ un organ de pres„ propriu, ne putem da seama cu to˛ii c„ sarcina domnului Nicolae R„˛oi nu va fi u∫oar„. Totu∫i, noi, P.S.D.-i∫tii p„∫c„neni, suntem Óncrez„tori Ón ∫ansa colegului ∫i prietenului nostru. Toate sondajele de opinie profesioniste din ultima vreme Ól crediteaz„ pe Nicolae R„˛oi ca fiind posesorul primului loc. Acest lucru ∫i popularitatea primarului P.S.D. de Pa∫cani, Nicolae R„˛oi, sunt Óns„ argumente suficient de puternice pentru ca el s„ c‚∫tige ∫i de aceast„ dat„, spre binele p„∫c„nenilor.
De∫i are peste 60 de ani, Nicolae R„˛oi dovede∫te o s„n„tate ∫i o vigoare fizic„ ∫i intelectual„ de invidiat. Œntreaga echip„ a P.S.D.-ului din jude˛ul Ia∫i va fi al„turi de Domnia sa, iar rezultatul nu poate fi dec‚t cel a∫teptat. Victorie pentru P.S.D. ∫i pentru Nicolae R„˛oi! V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc.
Dau cuv‚ntul domnului Dan Bruda∫cu. Va urma domnul Dumitru Bentu.
Domnul deputat Ioan Timi∫ a depus declara˛ia la secretariat.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.
Cred c„ victoria este ∫i pentru vechii activi∫ti de partid, pe care domnul R„˛oi Ói reprezint„ cu cinste.
Declara˛ia mea politic„ de ast„zi se intituleaz„ îP.S.D., samsar al demnit„˛ii rom‚ne∫ti“.
Duminic„, 25 aprilie, anul curent, la Arad a avut loc unul din cele mai ru∫inoase ∫i umilitoare evenimente din istoria postbelic„ a Rom‚niei — amplasarea unui monument dedicat nu at‚t celor 13 generali criminali unguri din timpul Revolu˛iei de la 1848, c„rora le-au c„zut victime peste 60.000 de rom‚ni ∫i peste 300 de localit„˛i rom‚ne∫ti distruse, ci a unuia din simbolurile fundamentale ale odioasei monarhii austro-ungare.
Ac˛iunea nu s-a petrecut la voia Ónt‚mpl„rii, ci Ón prezen˛a unor emisari ai actualei puteri.
De mult nu a mai primit poporul rom‚n o palm„ mai ustur„toare ∫i mai insult„toare. Dup„ ce au v‚ndut sau furat avu˛ia acestei ˛„ri, puterea P.S.D. ∫i acoli˛ii s„i ∫i-au dat acordul ∫i la sfidarea ∫i jignirea demnit„˛ii noastre na˛ionale. Nic„ieri Ón lume nu ar fi fost posibil a∫a ceva. Toate popoarele pun demnitatea lor na˛ional„ mai presus de orice. Doar Ón Rom‚nia subminarea demnit„˛ii ∫i Ónc„lcarea m‚ndriei poporului reprezint„ obiective Ónscrise
Ón programul de guvernare al unui partid politic — al P.S.D. — Ón mod concret.
A∫a-zisa Statuie a libert„˛ii vrea s„ readuc„ mereu Ón mintea rom‚nilor visul etern al ungurilor, de refacere a Ungariei Mari. Cei 13 generali reprezint„ Ón realitate cele 13 provincii ale fostei monarhii bicefale. Ea nu are nimic de-a face cu libertatea, pentru c„, exemplu singular Ón istoria Europei, libertatea ungurilor a Ónsemnat robia tuturor celorlalte neamuri din cadrul Imperiului AustroUngar.
Ridicarea acestui monstruos monument s-a f„cut ∫i cu Ónc„lcarea legilor rom‚ne∫ti. Guvernul Br„tianu a decis prin lege Ónl„turarea simbolurilor opresiunii maghiare. Guvernul actual al P.S.D. ar fi trebuit s„ ob˛in„ Ónt‚i abrogarea legii respective ∫i abia dup„ aceea s„ fac„ Ónc„ o dat„ dovada, cum s-a ∫i Ónt‚mplat, c„ nu are absolut nimic de-a face cu interesul na˛ional, cu interesele poporului rom‚n.
Fiind amplasat„ ilegal, sfid‚nd legile acestei ˛„ri, aceast„ statuie trebuie demontat„, iar cei care au ridicat-o, sanc˛iona˛i. N-o face˛i dumneavoastr„, o vor face cei care vor veni la putere foarte cur‚nd.
Dau cuv‚ntul domnului Dumitru Bentu. Va urma domnul Emil Rus.
Domnul Cristian Sandache a depus declara˛ia la secretariat.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Declara˛ia mea politic„ se nume∫te îTactician“.
Aflat Óntr-un periplu vest-european, premierul Adrian N„stase a reu∫it s„ focalizeze aten˛ia presei occidentale at‚t prin puternica sa personalitate, c‚t ∫i prin ideile desprinse Ón cadrul diferitelor tipuri de interven˛ii.
Astfel, aflat la Berlin, pentru a participa la seminarul îRolul statului Ón secolul al XXI-lea“, primul-ministru al Rom‚niei a ar„tat c„ procesul de extindere a Uniunii Europene va aduce beneficii de prim ordin at‚t noilor membri, c‚t ∫i celor deja prezen˛i Ón structurile Uniunii Europene.
Extinderea reprezint„ ∫ansa Europei de a-∫i valorifica pe deplin rolul istoric, asum‚ndu-∫i Ón acela∫i timp ∫i o obliga˛ie moral„. Continentul european poate contribui consistent la reimpunerea legii la nivel mondial, Óntr-o lume fragmentat„.
La Bruxelles, premierul, Ón compania sociali∫tilor ∫i social-democra˛ilor europeni, ∫i-a calat interven˛ia pe reliefarea sfid„rilor principale care se fac sim˛ite Ón lumea contemporan„. Œn opinia sa, Europa are acea capacitate unic„ de a oferi lumii un model de societate Ón cadrul c„reia s„ primeze interesul cet„˛eanului.
O lume mai sigur„, mai just„, mai durabil„ are nevoie de o Uniune European„ apt„ s„ ofere un singur tip de discurs politic, economic ∫i social.
Ca viitor membru al Uniunii Europene din 2007, Rom‚nia este adepta unei politici comune externe ∫i de securitate, subliniind totodat„ c„ rela˛ia transatlantic„ este vital„ pentru securitatea mondial„.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 60/5.V.2004 Œn ceea ce prive∫te lupta Ómpotriva acestui flagel planetar care a devenit terorismul, pre∫edintele P.S.D. a spus c„ îNici o ˛ar„ nu-∫i poate asigura pe deplin securitatea ac˛ion‚nd individual, de una singur„. Combaterea terorismului presupune neap„rat solidaritate“.
Aceste opinii, ca ∫i multe altele, Ón care a fost subliniat„ contribu˛ia Rom‚niei sau perspectivele deschise de diferitele sale tipuri de integrare Ón spa˛iul valorilor euroatlantice, au atras aprecierile jurnali∫tilor ∫i ale oamenilor politici occidentali, edificatoare Ón acest sens fiind observa˛ia corespondentului pentru Europa de sud-est al publica˛iei îNeue Zurcher Zeitung“: îAdrian N„stase este un tactician abil, sub conducerea c„ruia social-democra˛ii rom‚ni s-au pozi˛ionat drept un partener de Óncredere al Statelor Unite ale Americii ∫i al Europei.“ V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc.
Dau cuv‚ntul domnului deputat Emil Rus. Va urma domnul Nicu Spiridon.
Domnii deputa˛i Adrian Ionel ∫i Gheorghe Marcu au depus declara˛iile la secretariat.
## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,
Rezultatele unei cercet„ri recente a Institutului CFK Ón ˛„rile din Europa Central„ ∫i de Est, publicate Ón pres„ Ón 22 aprilie, anul curent, m-au determinat s„ fac declara˛ia politic„ de ast„zi pe tema corup˛iei noastre cea de toate zilele, despre care se vorbe∫te, se scrie ∫i, mai nou, apar c„r˛i de un gen aparte, cum este îR„zboi total Ómpotriva corup˛iei Ón Rom‚nia“, volumele I ∫i II, al c„ror autor este Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corup˛iei ∫i pentru peti˛ii a Camerei Deputa˛ilor din Parlamentul Rom‚niei.
Ziarele au titrat pe primele pagini faptul c„ 86% dintre rom‚ni consider„ c„ tr„iesc Óntr-un stat corupt ∫i c„ s„n„tatea este domeniul Ón care acest flagel face cele mai multe ravagii. Se vede c„, Óntre ˛„rile Europei Centrale ∫i de Est, Rom‚nia nu numai c„ se situeaz„ pe locurile de frunte, dar are un apreciabil avans.
Cifrele cercet„rii reflect„ o dinamic„ accelerat„ a corup˛iei, Ón special Ón ultimii trei ani ai guvern„rii Adrian N„stase.
Nu sunt nout„˛i toate acestea. Lumea le ∫tie ∫i se confrunt„ zilnic cu doamna îcorup˛ie“, care, vorba poetului, st„ la mas„ cu diriguitorii ˛„rii, ∫i cunoa∫te˛i dumneavoastr„ expresia proverbial„: îSpune-mi cu cine te Ónso˛e∫ti ca s„-˛i spun cine e∫ti!“ Prin urmare, pentru omul simplu, luat cu at‚tea chestionare Ón primire, aten˛ia lui se abate de la esen˛ial ∫i uneori cade pe aspecte secundare.
Sus ∫i tare o afirm c„ nu s„n„tatea este domeniul cel mai corupt. Este adev„rat c„ acolo se a∫teapt„ oamenii s„ nu fie corup˛ie deloc. Marea corup˛ie este mai ales la v‚rful puterii care guverneaz„ ˛ara de la Revolu˛ia din Decembrie, sau de la lovitura de stat Óncoace.
Reprezentan˛ii puterii au devenit marii baroni, greii ce fac legile ∫i le impun Parlamentului, prin care se ascund bog„˛iile acumulate prin fraud„, mai ceva ca dup„ r„zboi,averi, fie c„ sunt Ón ˛ar„, fie c„ sunt Ón str„in„tate,
abord‚nd Ón mod fals transparen˛a ∫i declara˛iile de avere, care nu sunt altceva dec‚t praf Ón ochii mul˛imii.
Œn s„n„tate nu se devalizeaz„ b„nci ∫i nu se ∫antajeaz„ prin reparti˛ii bugetare, nu se privatizeaz„ fraudulos, la modul general, nu sunt firme-c„pu∫„, nu se face trafic de influen˛„ etc.
## V„ mul˛umesc.
Dau cuv‚ntul domnului Nicu Spiridon. Va urma domnul Paul Magheru.
Domnul Vasile Miron va depune la secretariat.
Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„,
Stima˛i colegi,
Declara˛ia mea politic„ se intituleaz„ îLipsa structurilor din teritoriu ∫i neputin˛a, acoperite prin declara˛ii de-a dreptul penibile“.
Sim˛ind lamentabilul e∫ec pe care Ól vor Ónregistra la alegerile din 6 iunie, acest lucru datorat faptului c„ nu au structuri puternice Ón teritoriu ∫i nici nu pot s„ prezinte electoratului programe ∫i echipe credibile, reprezentan˛ii P.N.L., P.D., P.U.R., P.R.M. imagineaz„ diferite scenarii, unul mai fantezist dec‚t altul, privind fraudarea alegerilor. Dac„ acestea nu ar aduce un mare deserviciu imaginii Rom‚niei, mai ales Ón exterior, precum ∫i modului cum se construie∫te democra˛ia la noi, ele ar fi de un comic SF f„r„ precedent.
Am s„ v„ supun aten˛iei dou„ dintre acestea, preluate din pres„. Un liberal, domnul Orban, dac„ nu m„ Ón∫el, pre∫edintele organiza˛iei municipale din Capital„, s-a l„udat Ón fa˛a ziari∫tilor c„ a depistat metoda de fraudare cu ajutorul telefonului mobil, fabul‚nd urm„toarele: îSe Ónchiriaz„ sau se cump„r„ de c„tre P.S.D. telefoane mobile cu camere digitale ∫i se dau aleg„torilor. Ace∫tia pozeaz„ buletinul pe care au pus ∫tampila P.S.D. ∫i, cu dovada Ón m‚n„, vin s„ Ó∫i Óncaseze banii sau favorurile promise“.
Un alt politician, umanistul Sere∫, vorbe∫te de tehnica folosirii buletinelor suplimentare, dovedind o total„ ignoran˛„ privind organizarea alegerilor, ∫i mai ales de îhacker-it“, ar„t‚nd c„ se poate fura ∫i prin spargerea softului de num„rare al Institutului Na˛ional de Statistic„.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 60/5.V.2004 Acela∫i a prezentat ∫i a∫a-zise metode indirecte de furt, respectiv ∫antajarea aleg„torilor cu neplata sau Ónt‚rzierea ajutoarelor sociale, narcotizarea electoratului prin asfalt„ri ∫i renov„ri, Ón prag de alegeri.
La asemenea bazaconii, nu ai ce comentarii s„ faci. Cei care le-au exprimat, dincolo de disperarea pe care o tr„iesc, demonstreaz„ c„ nu cunosc cum se desf„∫oar„ procesul electoral. Nu po˛i s„ afirmi c„ s-ar putea fura prin spargerea softului de num„rare, at‚ta timp c‚t se poate face o num„rare paralel„, prin solicitarea de fiecare reprezentant Ón sec˛iile de votare a procesuluiverbal, care este oglinda rezultatelor din zona respectiv„.
Mul˛umesc.
Dau cuv‚ntul domnului deputat Paul Magheru. Va urma domnul Florin Iordache.
Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,
Sub deviza îSl„vi˛i martirii dezrobirii ∫i ai Óntregirii neamului“ apare de 10 ani o publica˛ie local„, îLuna cinstirii“, scoas„ de Prim„ria municipiului Beiu∫, dedicat„ eliber„rii Beiu∫ului, la 19 aprilie 1919, ∫i comemor„rii martirilor Ioan Ciorda∫ ∫i Nicolae Bolca∫.
Duminic„, 25 aprilie, s-au Ómplinit 85 de ani de c‚nd, pe un afet de tun drapat cu tricolorul patriei au fost aduse trupurile martirilor Ioan Ciorda∫ ∫i Nicolae Bolca∫ ,spre odihn„ ve∫nic„, Ón cimitirul din Beiu∫. Protopopii bisericilor ortodoxe ∫i greco-catolice au ˛inut o slujb„ de pomenire ∫i ve∫nic„ recuno∫tin˛„ eroilor dezrobirii ∫i Óntregirii neamului rom‚nesc. A fost de fa˛„ o delega˛ie a P.R.M., condus„ de deputatul Lucian Augustin Bolca∫, vicepre∫edinte al P.R.M., lider al Grupului parlamentar al P.R.M. din Camera Deputa˛ilor, care a depus o coroan„ de flori Ón nume personal, ca vrednic urma∫ al acestei ilustre familii, ∫i alta Ón numele pre∫edintelui P.R.M., Corneliu Vadim Tudor, ∫i a reprezentan˛ilor P.R.M. prezen˛i la comemorare. Domnul avocat Lucian Augustin Bolca∫ a ˛inut s„ precizeze, spre m‚hnirea mul˛imii prezente, c„ Ón aceea∫i zi Ón care noi depuneam coroane
de flori la morm‚ntul martirilor rom‚ni, P.S.D., Ón c‚rd„∫ie cu U.D.M.R., a inaugurat la Arad a∫a-zisul Parc al reconcilierii ∫i a dezvelit, Ón prezen˛a primului-ministru ungur, Peter Medgyessy, statuia ru∫inii, Ónf„˛i∫‚ndu-i pe cei 13 generali care, Ón timpul revolu˛iei maghiare din 1848 au ucis 40.000 de rom‚ni ∫i au ras de pe fa˛a p„m‚ntului 300 de sate ∫i biserici ortodoxe.
Luna cinstirii, organizat„ Ón jurul datei de 19 aprilie 1919, ziua eliber„rii Beiu∫ului, Ón S‚mb„ta Pa∫telui, este legat„ de luna patimilor ∫i de n„dejdea Ónvierii. Nu i-a fost dat rom‚nului, poate oamenilor, Ón general, s„ aib„ vreodat„ parte de o bucurie deplin„. O spune, Ón numele tuturor, b„tr‚nul p„rinte al unui erou na˛ional: îŒn veci nu sim˛i pe lume deplin„ desf„tarea,/Œn orice bucurie se-amestec„-ntristarea“. Ziua de 19 aprilie este pentru beiu∫eni deopotriv„ o zi aniversar„, dar ∫i comemorativ„, de bucurie a eliber„rii, dar ∫i de Óndurerare, de reflec˛ie ∫i de cinstire a eliberatorilor.
Mul˛umesc.
Dau cuv‚ntul domnului Florin Iordache. Va urma domnul Gheorghe Dinu.
Domnul Ioan Oltean a depus la secretariat.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,
Interven˛ia mea de ast„zi se intituleaz„ îPrezen˛„ rom‚neasc„ la adunarea Uniunii Interparlamentare“.
Œn perioada 15—23 aprilie 2004, a avut loc, Ón capitala Mexicului, Mexico-City, cea de a 110-a Adunare a Uniunii Interparlamentare. La aceast„ important„ reuniune, Rom‚nia a fost reprezentat„ de senatori ∫i deputa˛i membri ai Grupului rom‚n al Uniunii Interparlamentare. Ace∫ti reprezentan˛i ai Óntregului spectru politic au avut o presta˛ie foarte bun„, at‚t Ón cadrul plenului, dar ∫i Ón cadrul Comisiei pentru pace ∫i securitate interna˛ional„, Comisiei pentru dezvoltare durabil„, finan˛e ∫i comer˛, Comisiei pentru democra˛ie ∫i drepturile omului, dar ∫i Ón cadrul Reuniunii femeilor parlamentare. Membrii delega˛iei rom‚ne au avut interven˛ii de Ónalt„ ˛inut„. S-a demonstrat, Ónc„ o dat„, c„ reprezentan˛ii Rom‚niei sunt bine preg„ti˛i, prezint„ problemele interne ∫i interna˛ionale Óntr-o manier„ profesionist„, fiind printre semnatarii documentului reuniunii. Este o dovad„ Ón plus c„ Rom‚nia este pe un drum bun, iar o dat„ cu aderarea la Uniunea European„, parlamentarii rom‚ni au demonstrat c„ pot sta la aceea∫i mas„ cu colegii lor din Uniunea European„, Ón condi˛ii de competen˛„ ∫i egalitate.
V„ mul˛umesc.
Mul˛umesc.
Dau cuv‚ntul domnului deputat Gheorghe Dinu. Va urma domnul Tamás Sándor.
Domnii deputa˛i Ion Bozg„, Anton Mi˛aru, Nicolae Vasilescu au depus declara˛iile la secretariat.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnilor deputa˛i,
Declara˛ia mea politic„ se intituleaz„ îRom‚nia murdar„ nu va intra Ón Uniunea European„“.
Primele v‚nticele c„ldu˛e de Ónceput de prim„var„ au Ónv„luit centrul Bra∫ovului, la fel, suntem siguri, c„ ∫i Ón alte ora∫e, inclusiv Capitala, Óntr-un nor de praf condimentat cu h‚rtii, pungi de plastic ∫i tot felul de resturi, de parc„ te-ai afla Óntr-un sat uitat de lume, undeva la marginea unui de∫ert african sau asiatic.
La aproape 15 ani de la revolu˛ie, ˛ara arat„ mai mizerabil ca oric‚nd. P„durile ∫i zonele verzi s-au diminuat dramatic, mult sub limita minim„ din oricare alt„ ˛ar„ din vestul Europei, fiind decimate prin defri∫„ri haotice. Ca ∫i cum topoarele ∫i fier„straiele celor pu∫i pe c„p„tuial„ rapid„ nu au f„cut destul r„u codrilor carpatini,
parc„ ∫i vremea vrea s„ se r„zbune pe incon∫tien˛a noastr„.
Œn ultimii ani, ∫i chiar Ón iarna aceasta, furtuni cu putere de uragan au f„cut pr„p„d Ón multe locuri din mun˛ii no∫tri, dobor‚nd la p„m‚nt sute de mii de arbori. Nu mai departe pe Valea Prahovei, Óntre Comarnic ∫i Sinaia, se pot vedea, din tren sau de pe ∫osea, coaste de munte dezgolite, acoperite de cioate, arbori rup˛i, c„zu˛i unul peste altul, putregaiuri, toate Óntr-un infern al distrugerii, oferind un peisaj apocaliptic. Sunt informat c„ ∫i Ón jude˛ele Ónvecinate, Covasna ∫i Harghita, sunt foarte multe locuri ce ofer„ priveli∫ti asem„n„toare, semn al dezinteresului ∫i neputin˛ei celor ce sunt pl„ti˛i din banul public s„ aib„ grij„ de p„duri. Toate aceste dobor‚turi, Ónsum‚nd sute de mii de arbori, nu pot fi valorificate, nu pot fi exploatate? Este nevoie, oare, numai de p„dure t‚n„r„ ∫i viguroas„ pentru exportul de lemn brut care i-a Ómbog„˛it peste noapte pe unii? Ace∫ti arbori dobor‚˛i de furtuni ∫i z„pezi nu pot fi folosi˛i Ón industria lemnului sau chiar oferi˛i gratis popula˛iei, realiz‚ndu-se astfel o igienizare a p„durilor, o eradicare a focarelor de infec˛ie vegetal„? Ce p„rere au domnii mini∫tri Ilie S‚rbu ∫i Speran˛a Ianculescu?
S-ar putea s„ mi se r„spund„ c„ nu sunt posibilit„˛i de exploatare, c„ lipsesc c„ile de acces, dar, atunci, de ce au fost desfiin˛ate cea mai mare parte a c„ilor ferate forestiere ∫i acum se preconizeaz„ ∫i Ónchiderea unor linii ale C.F.R.-ului, chiar Ón zonele de munte vizate, cum ar fi liniile forestiere din Covasna ∫i linia ferat„ normal„ Sf‚ntu Gheorghe—Bre˛cu?
Mul˛umesc.
Dau cuv‚ntul domnului Tamás Sándor. Va urma domnul Virgil Popescu.
Deputa˛ii Ion Mocioalc„, Marian Motoc, Eugenu Arn„utu, Mihai Tudose, Tiberiu Sb‚rcea, Rodica Nassar ∫i Maria Laz„r au depus la secretariat declara˛iile.
V„ mul˛umesc. Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,
Recent am votat Ón plenul Camerei Deputa˛ilor modificarea Legii nr. 290/2002 privind organizarea ∫i func˛ionarea unit„˛ilor de cercetare-dezvoltare Ón domeniile agriculturii, silviculturii ∫i industriei alimentare. Cu satisfac˛ie am constatat c„ suprafe˛ele de teren agricol necesare desf„∫ur„rii activit„˛ii institu˛iilor publice de cercetare-dezvoltare apar˛in domeniului public al statului ∫i se dau Ón administrarea acestora prin hot„r‚re a Guvernului, ini˛iat„ de ministerul de resort.
Am folosit sintagma îcu satisfac˛ie am constatat“ pentru c„, Ón sf‚r∫it, sper c„ se vor finaliza, la nivel na˛ional, retroced„rile de terenuri agricole folosite, Ón mod nefondat, de unit„˛ile de cercetare-dezvoltare. Œn spe˛„, a∫ vrea s„ v„ atrag aten˛ia asupra Sta˛iunii de Cercetare ∫i Produc˛ie a Cartofului din municipiul T‚rgu Secuiesc, jude˛ul Covasna. Aceast„ a∫a-zis„ sta˛iune de cercetare ∫i produc˛ie a cartofului, sub masca cercet„rii, nu face altceva dec‚t produce cartofi de consum pe o suprafa˛„ de 607 hectare, teren revendicat de cet„˛enii din ora∫ul T‚rgu Secuiesc ∫i din comunele din regiune, cum ar fi comunele S‚nzieni, Turia, Cernat, C„t„lina, Mujdula ∫i altele. 607 hectare de teren agricol din prima categorie de folosin˛„, folosit abuziv de o institu˛ie care nu-∫i are menirea Ón zon„. De ce am afirmat acest lucru? Pentru c„ terenul folosit este revendicat de sute de cet„˛eni cu acte Ón regul„, pentru c„ sta˛iunea folose∫te o suprafa˛„ nejustificat de mare pentru cercetare ∫i pentru c„, la S.C.P.C. T‚rgu Secuiesc se produc cartofi pentru consum ∫i se v‚nd. Sta˛iunea nu deserve∫te nevoile de cartofi de s„m‚n˛„ ale cet„˛enilor din jude˛ul Covasna.
De mai bine de un deceniu, at‚t cet„˛enii jude˛ului Covasna, c‚t ∫i autorit„˛ile locale ∫i jude˛ene au formulat nenum„rate cereri de revendicare a terenului, cereri de diminuare a suprafe˛ei folosite de sta˛iune, Óns„, p‚n„ acum, ne-am Ómpiedicat de un zid prea puternic. Acum, dup„ modificarea legisla˛iei ∫i deschiderea posibilit„˛ii de revenire la normalitate, fac un apel la ministrul de resort c„ legisla˛ia Ón vigoare prevede posibilitatea ca: îŒn cazul
V„ mul˛umesc ∫i eu.
Dau cuv‚ntul domnului deputat Virgil Popescu. Va urma domnul Iulian Mincu.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,
Subiectul declara˛iei politice pe care o fac ast„zi Ól constituie îAtacurile concertate asupra imaginii Parlamentului“.
Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului rom‚n ∫i unica autoritate legiuitoare a ˛„rii, a∫a cum statueaz„ Constitu˛ia, legea noastr„ suprem„.
Œntr-o abordare civilizat„ a rela˛iilor dintre celelalte componente ale societ„˛ii ∫i Parlament, am putea s„ ne a∫tept„m la analize corecte ∫i profesioniste asupra activit„˛ilor din Camerele legiuitoare, asupra Óndeplinirii atribu˛iilor privind natura efectelor determinate de legisla˛ie Ón via˛a societ„˛ii, capacitatea de reprezentare, transparen˛a ac˛iunilor.
Constat„m, Óns„, c„ spiritul lucid Ón afirma˛iile care se fac asupra activit„˛ii din Parlament ∫i, Ón mod deosebit, asupra Camerei Deputa˛ilor este absent, aprecierile care se aduc la cuno∫tin˛a publicului sunt cel mai adesea atitudini ∫i viziuni personale, nelipsite de o tent„ negativ„, se scot Ón eviden˛„ ca semnificative am„nunte ∫i particularit„˛i absolut fire∫ti ale ac˛iunilor parlamentare, se prezint„ informa˛ii incomplete sau trunchiate, care deformeaz„ imaginea institu˛iei.
Este interesant de analizat care sunt resorturile ce determin„ atitudini subliminal ostile ∫i de evaluat efectele pe termen lung la nivel social.
Este evident c„ nu suntem Ón fa˛a unei neÓn˛elegeri a mecanismelor parlamentare, a unor interpret„ri eronate, aprecieri nefundamentate pe analize sau manifest„ri neprofesioniste, de∫i o anumit„ doz„ de mimetism a abord„rilor se poate observa ∫i asupra formatorilor de opinie din provincie.
Œn mod clar, Óncerc„rile de minimalizare a importan˛ei activit„˛ilor parlamentare au ca ˛int„ crearea ∫i men˛inerea unui climat de neÓncredere a electoratului. Aceast„ atitudine trebuie Óns„ corelat„ cu faptul c„ Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului rom‚n ∫i, Ón acela∫i timp, c„ atitudinile sunt Ón mare parte acelea∫i, indiferent de legislatur„.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 60/5.V.2004 Membrii Parlamentului sunt ale∫i prin vot universal, egal, direct, secret, a∫a cum prevede Constitu˛ia. Negarea eficien˛ei proceselor electorale pune sub semnul Óndoielii cele c‚teva scrutinuri electorale la care cet„˛enii ˛„rii ∫i-au exprimat convingerile, procedurile democratice prin care s-au desf„∫urat, capacitatea de organizare a organismelor corespunz„toare ale statului.
## V„ mul˛umesc ∫i eu.
Dau cuv‚ntul domnului Iulian Mincu. Va urma doamna Liana Naum.
Domnii deputa˛i Aurel Daraban, ™tefan Ion, ™tefan L„p„dat, Eugen Nicol„escu ∫i Anton Marin au depus la secretariat declara˛iile.
## Domnule pre∫edinte,
Declara˛ia mea politic„ de ast„zi are un titlu particular, ∫i anume: îCum se explic„ atitudinea pesimist„ a rom‚nilor Ón viziunea mass-media interna˛ional„?“
S„r„cia din Rom‚nia explic„ pesimismul popula˛iei, vizibil transparent Ón opinia public„ interna˛ional„. Rom‚nilor le lipsesc multe, de la condi˛iile decente de locuit p‚n„ la medicamente, alimente ∫i haine. Acest lucru determin„ pesimismul rom‚nilor, dar este pus Ón discu˛ie, foarte recent ∫i sub o form„ particular„, de Euro Observer, organism creat Ón 1989 de Comisia European„ pentru studiul situa˛iei economice din Europa.
Din cele 46 de state analizate, Rom‚nia ocup„ locul 39, conform studiului acestei comisii. Salariul unui rom‚n reprezint„ 4% din salariul unui danez. Un danez este pl„tit cu 27,89 euro/ora de munc„, Ón timp ce un rom‚n prime∫te 1,11 euro pentru aceea∫i perioad„ de lucru. Din raportul publicat de Banca Mondial„ la 17 martie 2004
reiese c„ 1,85 milioane de rom‚ni, circa 8% din popula˛ie, tr„iesc sub pragul sever de s„r„cie. Aceasta se traduce faptic prin imposibilitatea de a-∫i asigura mijloacele de supravie˛uire. Iar 5,4 milioane persoane se descurc„ cu mai pu˛in de 1,7 milioane lei lunar, ceea ce se traduce prin pragul s„r„ciei. 25%, nivelul maxim de s„r„cie, a fost Ón anul 2000, c‚nd 36% din popula˛ie se g„sea Óntr-o stare de s„r„cie general„, iar 13,8% sub pragul s„r„ciei, fapt ce echivaleaz„ cu peste 8.600.000 de persoane.
Dar veniturile nu sunt singurul motiv pentru starea de insatisfac˛ie a rom‚nilor, spune Comisia European„. Letonia e mai s„rac„ dec‚t Rom‚nia, dar locuitorii statului baltic sunt mai ferici˛i dec‚t popula˛ia noastr„. Unui portughez mediu Ói lipsesc adesea cam tot at‚tea lucruri c‚te Ói lipsesc unui rom‚n ∫i, totu∫i, satisfac˛ia portughezului este cu 2,5 mai mare dec‚t a rom‚nului. Explica˛ia acestei st„ri psihologice de mas„, exprimat„ adesea prin cre∫terea st„rilor depresive, este rapida stratificare social„ survenit„ Ón Rom‚nia ∫i greu de suportat.
Rom‚nia nu este o societate a∫ezat„, iar rom‚nii nu sunt amnezici. Ei nu au uitat c„, Ónainte de 1989, fiecare avea un apartament ∫i putea visa la o ma∫in„ sau un video. Eurosondajul arat„ c„, Ón toate ˛„rile estice, oamenii se pl‚ng de inechit„˛ile sociale nou-ap„rute.
## Mul˛umesc.
O invit de doamna deputat Liana Naum s„ ia cuv‚ntul, va urma domnul Mircea Costache.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Declara˛ia mea politic„ de ast„zi se intituleaz„ îFemeile social-democrate Ón competi˛ie deschis„“.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 60/5.V.2004 Rolul femeii Ón societatea rom‚neasc„ devine din ce Ón ce mai important. Ascensiunea pe scara ierarhic„ a atins nivelul de normalitate. Totu∫i, ∫i Ón zilele noastre mai exist„ Óns„ femei care sunt uneori discriminate din cele mai diferite motive, printre care ∫i politic.
Procentual vorbind, Ón Rom‚nia, b„rba˛ii ocup„ cel mai mare num„r Ón posturile de conducere ale ˛„rii. Este o problem„ care nu a l„sat indiferent Partidul Social Democrat care, prin pre∫edintele Adrian N„stase, ∫i-a exprimat Ónc„ de la Ónceput inten˛ia de a promova femeile Ón r‚ndul clasei politice rom‚ne∫ti ∫i, precum a demonstrat-o Óntotdeauna partidul de guvern„m‚nt, materializarea promisiunilor este unul dintre principiile care genereaz„ Óncrederea cea mai puternic„ ∫i care trebuie obligatoriu finalizat.
Œn realitate Óns„ programele de Óncurajare a femeilor privind implicarea ∫i accederea acestora Ón func˛ii de decizie, ca ∫i preg„tirea lor pentru ocuparea unor func˛ii de conducere au demarat mult Ónainte.
Organiza˛ia de femei a Partidului Social Democrat a manifestat o deschidere ∫i o grij„ continu„ fa˛„ de egalitatea Ón drepturi a tuturor cet„˛enilor, indiferent de ras„, religie, etnie ∫i sex. Aceast„ idee a fost prezent„ tot mai mult Ón activit„˛ile organiza˛iei pe care le-am sprijinit Óntotdeauna ∫i le-am considerat bine venite, deoarece depinde doar de noi, femeile, dac„ ne pr„bu∫im sub loviturile soartei sau le suport„m cu mai mult curaj.
Respectarea drepturilor femeilor ∫i eliminarea total„ a discrimin„rii este o miz„ pentru care trebuie s„ pled„m Ón orice situa˛ie.
Femeile trebuie s„ demonstreze c„ acest lucru este posibil, indiferent de conjunctur„, deoarece tindem cu to˛ii spre o lume mai bun„, plin„ de Ón˛elegere ∫i prosperitate, dar mai ales lipsit„ de discriminare.
Fenomenul de emancipare a femeilor nu este Óntotdeauna privit ∫i apreciat obiectiv, motiv pentru care alte partide din Rom‚nia au Ónt‚rziat s„ participe ∫i s„ propun„ legi care s„ protejeze discriminarea.
V„ mul˛umesc ∫i eu.
Dau cuv‚ntul domnului Mircea Costache ∫i va urma ultimul vorbitor, domnul Dumitru B„l„e˛.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor,
Am fost pl„cut impresionat s„ constat c„ ceea ce inten˛ionam eu s„ spun ast„zi, tema pe care voiam s„ o abordez, se mai afl„ ∫i Ón aten˛ia altor colegi, ∫i anume vreau s„ m„ refer la modul de a face pres„ Ón Rom‚nia, la presta˛ia unor televiziuni ∫i, Ón general, la opera de intoxicare ∫i manipulare a opiniei publice din Rom‚nia pe toate canalele. Mi-am intitulat sau inten˛ionam, dac„ reu∫eam s„ o finalizez, s„-mi intitulez interven˛ia de ast„zi îUn deputat la curtea regelui Umilin˛„“. Dac„ voi spune din nou c„ majoritatea institu˛iilor media rom‚ne∫ti comit o adev„rat„ crim„ cotidian„ Ómpotriva intereselor majore ale poporului rom‚n, prin intoxicare, manipulare, minciun„ perpetu„, prin omisiune Ón special, nu ar fi o noutate ∫i nici nu ar mai impresiona pe nimeni.
Este evident faptul c„ unii au str‚ns mari averi ∫i mari sume de bani negri, iar pentru a-∫i proteja agoniseala prin jaf, investesc sume uria∫e nu numai Ón cultivarea imaginii proprii, ci ∫i Ón protejarea afacerilor oneroase ∫i Ón bombardarea mentalului colectiv cu informa˛ii contraf„cute, ocult selectate, trunchiate, mixate Ón fel ∫i chip pentru a ultragia sensibilitatea noastr„ tipic latin„, pentru a abate aten˛ia de la adev„ratele probleme ale societ„˛ii rom‚ne∫ti.
Presa ∫i televiziunile asalteaz„ zilnic con∫tiin˛a public„, select‚nd violen˛a, morbidul, sordidul moral, promov‚nd tot ceea ce este macabru, descurajant, demobilizator, ocolind cu premeditare filonul culturii na˛ionale care Ónc„ mai pulseaz„.
Personal, cobor‚nd de la aceste generalit„˛i arhicunoscute fiec„ruia, personal, m„ bucur de un tratament cu totul ∫i cu totul ie∫it din comun. A∫ da doar c‚teva exemple. Mi s-au luat pe holurile Parlamentului, cu diferite prilejuri, zeci de interviuri, pe o tem„ sau alta, unele mai importante, altele mai pu˛in importante. Nici o secven˛„ nu a Ónc„put pe nici unul din posturile de televiziune care mi se adresau cu Óntreb„ri. Probabil c„ nu sunt suficient de interesant, ∫i nici nu doresc s„ fiu, dar constat c„ exist„ o unitate de vederi Ón ceea ce m„ prive∫te.
Vinerea trecut„ am participat, la Palatul ™u˛u, la lansarea volumului al doilea al lucr„rii îR„zboi total Ómpotriva corup˛iei“, un studiu de caz Ón leg„tur„ cu falimentarea premeditat„ a B„ncii Interna˛ionale a Religiilor, ∫i dup„ acela∫i model se poate demonstra c„ a∫a a fost pulverizat Óntregul sistem bancar rom‚nesc. Au participat importante personalit„˛i ale vie˛ii politice, culturale, economice. Nici o televiziune nu a f„cut public acest eveniment! Probabil c„ nu intereseaz„ pe cet„˛enii Rom‚niei ceea ce lucreaz„ intens Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corup˛iei ∫i pentru peti˛ii, fostul îdormitor“, cum era numit Ón legislaturile anterioare.
Ultimul vorbitor, domnul deputat Dumitru B„l„e˛.
Dumitru B„l„e˛
#91470## **Domnul Dumitru B„l„e˛:**
Domnule pre∫edinte,
## Domnilor deputa˛i,
Unul din aspectele politico-economice actuale dintre cele mai dureroase este falimentarea ˛„r„nimii rom‚ne. Nu am spus îfalimentul“, ci îfalimentarea“, pentru a face o necesar„ distinc˛ie. Aceasta const„ Ón faptul c„ falimentul, principial, oric‚nd ∫i oriunde, vine din interior, adic„ din vina celui care o produce, din managementul prost al Óntreprinderii sale, ceea ce nu este cazul Ón spe˛a de care ne ocup„m acum.
Aici este vorba de cu totul altceva, de o falimentare pus„ la cale de al˛ii, adic„ de o crim„ organizat„. Rezultatele acestei crime organizate se v„d pe toate drumurile ˛„rii ∫i numai inimile de piatr„ ale guvernan˛ilor no∫tri se fac c„ nu v„d cum ˛„r„nimea noastr„, adus„ Ón sap„ de lemn, este nevoit„ s„-∫i v‚nd„ p„m‚nturile bucat„ cu bucat„ pentru a mai putea tr„i. Dar cum s„ vad„ ace∫ti guvernan˛i cu inim„ de piatr„ starea Ón care a ajuns ˛„r„nimea rom‚n„ c‚nd ei sunt principalii vinova˛i de aceast„ stare. Ei au adus ˛„r„nimea rom‚n„ la sap„ de lemn, adic„ la cea mai proast„ stare economic„, adic„ la imposibilitatea de a-∫i mai p„stra mijlocul de existen˛„ tradi˛ional, p„m‚ntul pe baza c„ruia a subzistat mii de ani pe aceste meleaguri, aduc‚ndu-ne ∫i nou„ salvarea ca popor.
Ast„zi, totul, cu o expresie popular„, îse duce dracului“, ne pr„bu∫im, ne pr„bu∫im, devenim culeg„tori de c„p∫uni Ón Spania, de c‚nd p„m‚ntul nostru se vinde pe capete sau se concesioneaz„ pe 99 de ani, ceea ce este acela∫i lucru, dac„ nu chiar mai grav, c„ se d„ pe degeaba. ™i cui se d„? Se d„ la str„ini, asta-i culmea paradoxului; noi ne trimitem muncitorii ∫i ˛„ranii no∫tri la str„ini pentru a-i face acolo culeg„tori de c„p∫uni, mulg„tori, vidanjori, servitori ∫i alte ocupa˛ii de la periferia existen˛ei umane, pe c‚nd str„inii sunt adu∫i aici pentru a deveni, prin afaceri dubioase, st„p‚ni de Óntreprinderi, de magazine, de locuri, de locuin˛e, de p„m‚nturi, ∫i nu pentru a le Ónflori, ci pentru a le distruge. Acum sunt urm„rite mai ales p„m‚nturile.
A ocupa p„m‚nt aproape pe degeaba Ón Rom‚nia a devenit o politic„ de stat prin alte p„r˛i, un str„in care deja ocup„ mii de hectare pe undeva pe la periferia Bucure∫tiului a avut cinismul s„ afirme Óntr-o discu˛ie particular„ c„ el a fost trimis Ón Rom‚nia s„ ocupe p„m‚nt, nu s„-l munceasc„.
Declara˛ie politic„: îCorup˛ia — emblema generic„ a guvern„rii P.S.D.“.
Consider„m pertinente ∫i justificate semnalele critice trase de nenum„rate ori de forurile europene cu privire la activit„˛ile Guvernului. Ar trebui ac˛ionat cu toat„ fermitatea pentru redresarea economiei rom‚ne∫ti, adus„ aproape de pragul colapsului ∫i av‚nd ca efect imediat sc„derea drastic„ a nivelului de trai al popula˛iei. Prin contrast cu ˛„rile vecine, Bulgaria ∫i Ungaria, Rom‚nia r„m‚ne cu un handicap regional. Calitatea Rom‚niei de candidat pentru aderarea la Uniunea European„ a fost pus„ de nenum„rate ori sub semnul Óntreb„rii, exist‚nd oric‚nd posibilitatea schimb„rii calendarului ∫i atitudinii europene fa˛„ de noi. Cei afla˛i la guvernare s-au folosit de mijloacele puterii de stat, de pozi˛iile oficiale, pentru dob‚ndirea ilegal„ de privilegii ∫i profit personal, uit‚nd de promisiunile de∫arte din timpul campaniilor electorale. P.S.D. a devenit o citadel„ pentru membrii s„i corup˛i, ne˛in‚ndu-se cont c„ banii adu∫i la pu∫culi˛a partidului provin din falimentarea economiei. Indolen˛a guvernan˛ilor fa˛„ de sus˛inerea ∫i aplicarea reformelor, accentuarea corup˛iei, traficul de copii fac ca actuala guvernare s„ piard„ ∫i bruma de credibilitate pe care o mai avea Ón fa˛a Europei (Comisiei ∫i Parlamentului European). Guvern„rile din Rom‚nia au ar„tat, Ón mod repetat ∫i consecvent, c„ ori nu doresc, ori nu sunt capabile s„ lupte cu problema corup˛iei. Œn interven˛ia avut„ la forumul Comisiei Europene la Bucure∫ti, îRomanian Readiness for the U.E.“, ∫eful delega˛iei Comisiei Europene, Jonathan Scheele, a accentuat problema corup˛iei ca principal obstacol Ón calea ader„rii.
Economia stagneaz„, corup˛ia evolueaz„, tot mai mul˛i tineri pleac„ din ˛ar„ pentru a c‚∫tiga banii necesari unui trai decent, de multe ori cu pre˛ul pierderii vie˛ii. Cu toate acestea, Guvernul N„stase se laud„ pe toate posturile de radio ∫i de televiziune c„ Ón Rom‚nia po˛i s„ tr„ie∫ti foarte bine. S„r„cia reprezint„ o problem„ uria∫„ pentru ˛ara noastr„, instaurat„ datorit„ comportamentului imoral al celor ce conduc economia ˛„rii. Peste 30% din popula˛ie este afectat„ de s„r„cie, dup„ cum noteaz„ Parlamentul European. Dac„ unii copii ai baronilor afla˛i la guvernare merg la ∫coal„ cu Hammer-ul, nu Ónseamn„ c„ rom‚nii sunt boga˛i. Situa˛ia nu este roz, iar rom‚nii nu se sinucid din plictiseal„...
Declara˛ie politic„: îFrici electorale. Din nou despre fraud„“.
De dou„ s„pt„m‚ni, opozi˛ia rom‚neasc„ tr„ie∫te la unison simptomul fricii fraud„rii alegerilor electorale. Theodor Stolojan se teme c„ P.S.D. ar putea frauda alegerile din acest an, Corneliu Vadim Tudor se teme ∫i el de fraudarea alegerilor, dar la el aceast„ paranoia e oarecum justificat„. Cazul lui Vadim are ∫i un precedent: Ón 2000, paranoia electoral„ a pre∫edintelui P.R.M. s-a concretizat printr-o scrisoare adresat„ Consiliului Europei, prin care informa despre a∫a-zisul furt ce s-ar fi comis la alegerile preziden˛iale.
Imediat, frunta∫i ai opozi˛iei, precum Emil Boc, n-au mai prididit cu exemplificarea modalit„˛ilor de fraudare a alegerilor — fie prin mit„ electoral„, fie prin folosirea abuziv„ a urnelor volante.
Dac„ este s„ ne raport„m la ultimele sondaje, P.S.D. nu ar avea de ce s„ aib„ temeri legate de alegeri. De ce crede opozi˛ia c„ este nevoie s„ furi pentru o victorie,
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 60/5.V.2004 c‚nd ultimele sondaje arat„ clar c„ P.S.D.-ul de˛ine un scor aproape dublu dec‚t cel al P.D.-ului ∫i P.N.L.-ului Ómpreun„.
Este oarecum Óndrept„˛it„ frica celor din opozi˛ie, dat fiind c„, p‚n„ acum, alegerile au fost c‚∫tigate prin vot negativ, prin lovirea Ón partidul aflat la putere ∫i prin Óndemnarea popula˛iei s„ Ól sanc˛ioneze la vot.
Aceast„ situa˛ie f„r„ precedent spore∫te st„rile de nelini∫te ale unei opozi˛ii nepreg„tite pentru o competi˛ie electoral„, lipsit„ de programe politice sau de existen˛a unor mesaje politice coerente.
Pe de alt„ parte, apelul premierului Adrian N„stase c„tre for˛ele politice la seriozitate ∫i responsabilitate politic„, al„turate avertismentului conform c„ruia, Ón cazul Ón care, afirma˛iile de fraudare a alegerilor, neÓnso˛ite de probe corespunz„toare, vor continua, se va recurge la ac˛iunea Ón judecat„ au st‚rnit ∫i mai tare apele tulburi ale opozi˛iei, care se simte de acum ∫i intimidat„.
Dar ofertele pentru statutul de victime Óncep s„ fie generoase: Emil Boc, Ludovic Orban se ofer„ drept victime ale avoca˛ilor Guvernului. Victimizarea Óns„ nu este un lucru str„in rom‚nilor ∫i tocmai din aceast„ stare se str„duie∫te actualul Guvern s„ scoat„ Rom‚nia.
Adoptat„ Ón toamna anului trecut, Legea de modificare a Constitu˛iei a fost precedat„ de discu˛ii aprinse Ón cadrul comisiei Óns„rcinate cu redactarea sa, discu˛ii ini˛iate de opozi˛ia democrat„ format„ din reprezentan˛ii P.D. ∫i P.N.L., asupra c‚torva articole din Constitu˛ie, prin care se dorea instituirea unei responsabilit„˛i sporite a celor ale∫i fa˛„ de cei care i-au ales. Astfel, reprezentan˛ii Partidului Democrat au insistat pentru introducerea Ón Constitu˛ie a unor prevederi care s„ combat„ ∫i s„ sanc˛ioneze traseismul politic ∫i migra˛ia politic„ a unor politicieni, fenomen ce a cunoscut o amploare deosebit„ dup„ 2000, Óns„ reprezentan˛ii P.S.D., majoritari, de altfel, au respins cu vehemen˛„ introducerea Ón Constitu˛ie a unor asemenea texte considerate ca nedemocrate.
Dup„ ce partidul de guvern„m‚nt îs-a v„zut cu sacii Ón c„ru˛„“, adic„ dup„ ce, sub amenin˛area ∫antajului bugetar sau de alt„ natur„, a racolat reprezentan˛ii opozi˛iei at‚t la nivel local, c‚t ∫i parlamentar, brusc a avut revela˛ia stop„rii traseismului politic prin promovarea, s„pt„m‚na trecut„, a unui proiect de lege privind combaterea migra˛iei politice. Potrivit acestui proiect normativ, migra˛ia politic„ se sanc˛ioneaz„ cu pierderea calit„˛ii de parlamentar sau de ales local, dar, ∫i mai grav, respectivul este la dispozi˛ia ∫efului s„u pe linie de partid, care ar dob‚ndi astfel drepturi nelimitate asupra acestora.
Œn acest mod, fie el parlamentar, ales local sau primar, devine lesne ∫antajabil sau la cheremul ∫efului s„u politic, legea devenind o adev„rat„ man„ cereasc„ pentru corup˛ia institu˛ionalizat„, demn„ de un regim fanariot.
Nu c„ i-a∫ acuza pe reprezentan˛ii partidului de guvern„m‚nt sau Guvernul de furt intelectual, de∫i nu ar fi pentru prima oar„ c‚nd guvernan˛ii promoveaz„ acte normative ce au Ómbr„cat ini˛ial forma unor propuneri legislative ale parlamentarilor P.D., dar promovarea acum a unui asemenea proiect normativ este contrar„ Constitu˛iei, spre exemplu art. 70, care statueaz„ Ón ce condi˛ii Ónceteaz„ calitatea de deputat sau de senator, migra˛ia politic„ nefiind men˛ionat„ drept cauz„ a pierderii calit„˛ii de parlamentar.
M„ Óntreb ce constitu˛ie sau lege occidental„ a studiat domnul Adrian N„stase — profesor universitar doctor Ón drept interna˛ional public — dac„ a admis un asemenea proiect de lege care, pe mine, unul, m„ duce cu g‚ndul la plata birului pl„tit odinioar„ de fi„rile rom‚ne Œnaltei Por˛i Otomane.
Unele lucruri pot fi morale sau imorale, Óns„ Óntotdeauna conteaz„ ∫i intereseaz„ motivul sau modul Ón care sunt s„v‚r∫ite.
De trei ani Óncoace, f„r„ a exagera, Partidul Social Democrat a depus toate eforturile pentru a se respecta ∫i pentru a Ónt„ri drepturile ∫i libert„˛ile fundamentale ale omului Ón societatea rom‚neasc„. Œn special presa a fost pe deplin sus˛inut„ ∫i Óncurajat„ Ón eforturile ei de a p„stra valorile democra˛iei ∫i libert„˛ii de exprimare. Dovad„ este ∫i faptul c„ Ón Rom‚nia, Ón prezent, activeaz„ c‚teva zeci de posturi de televiziune independente ∫i sute de publica˛ii na˛ionale ∫i teritoriale care relev„ obiectiv ∫i competent situa˛ia la zi, f„r„ a se Ómpiedica de barierele cenzurii politice sau de orice alt„ natur„. Œncercarea unor partide din ˛ar„, aflate Ón opozi˛ie, de a demonstra c„ libertatea presei este Óngr„dit„ a e∫uat, ∫i acest lucru s-a Ónt‚mplat din lips„ de probe.
Partidul Social Democrat ∫i-a asumat responsabilitatea de a conduce o ˛ar„, de a guverna; drept urmare, ∫i-a asumat ∫i riscul de a fi pe deplin critica˛i ∫i comenta˛i de toat„ mass-media. Pentru opozi˛ie, criticile sunt mult mai u∫or de suportat, atunci c‚nd, eventual, mai este b„gat„ Ón seam„, deoarece nu ia prea multe atitudini elocvente pentru a merita comentarii. Totu∫i, se pare c„ fiecare om are c‚te o ambi˛ie, dac„ nu pentru Ón˛elepciune, cel pu˛in pentru nimicuri, c„ut‚nd s„ se fac„ faimos, dac„ nu prin bunul-sim˛, atunci prin orice. Mi se pare c„ ar fi just ca partidul cu cel mai mare procent Ón Parlament s„ capteze mai mult aten˛ia presei dec‚t orice alte partide nereprezentative.
Consider c„, dac„ Partidul Social Democrat este pe deplin mediatizat, acest lucru se datoreaz„ numai activit„˛ii pe care o desf„∫oar„. Nu cred c„ vreun membru P.N.L. sau P.D., sau din orice alt partid, ar avea ceva de repro∫at posturilor private din Rom‚nia Ón ceea ce prive∫te neprezentarea activit„˛ii lor Ón cadrul emisiunilor sau articolelor prezentate de media, deoarece... nu au activitate care s„ trezeasc„ interes. Œn acest caz, se recurge la cea de-a doua regul„ a opozi˛iei: calomnia. Nu mai intereseaz„ regulile presei democratice, nu se mai respect„ dreptul la replic„, nu sunt citate sursele document„rii ∫i nici nu e respectat„ regula deontologiei jurnalistice, care presupune ∫i reflectarea punctului de vedere al celui c„ruia i se aduc acuza˛iile. M„ Óntreb dac„ denigr„rile la adresa Partidului Social Democrat fac parte din îprogramul“ de acuza˛ii ale Partidului Na˛ional Liberal, deoarece colegii no∫tri din opozi˛ie v„d ceva normal Ón îa critica“ ∫i îa comenta“ partidul de guvern„m‚nt, Ón lipsa oric„rui punct de vedere obiectiv sau cel pu˛in mediat.
## îMiza pe capital„“
Este binecunoscut faptul c„ alegerile din Bucure∫ti reprezint„ cele mai importante alegeri din ˛ar„, aici fiind cel mai numeros electorat din Rom‚nia, dup„ cel al pre∫edintelui ˛„rii. De asemenea, Ón ˛„rile civilizate, nu de pu˛ine ori, primarul capitalei poate ajunge prim-ministru la alegerile parlamentare urm„toare.
Totodat„, alegerile primarului general al capitalei reprezint„ un important moment de percepere a for˛ei unui partid, Óncrederea popula˛iei Ón acel partid, ceea ce reprezint„ un puternic semnal dat Óntregii ˛„ri Ónaintea alegerilor parlamentare ∫i preziden˛iale.
De cele mai multe ori, la alegerile locale conteaz„ mai pu˛in partidele pe care le reprezint„, cont‚nd foarte mult alte calit„˛i, spre exemplu, a fi un bun gospodar. Acest lucru nu este valabil Óns„ Ón Bucure∫ti. Bucure∫tiul are un electorat atipic, a∫a cum s-a demonstrat Ón 2000, c‚nd au ales primarul general de o anumit„ culoare politic„, ∫i pe cei 6 primari de sector, Ón general, de o alt„ culoare politic„.
A∫adar, votul din Bucure∫ti este un vot cu un pronun˛at caracter politic. Av‚nd Ón vedere importan˛a acestui vot, partidele au c„utat ∫i ∫i-au desemnat candida˛ii care consider„ c„ reprezint„ cel mai bine partidele respective sau care s„ poat„ atrage c‚t mai mult electorat indecis.
Au fost ale∫i ca viitori candida˛i oameni cu charism„, oameni mai g„l„gio∫i sau mai pu˛in g„l„gio∫i, oameni care au reu∫it Ón afaceri, oameni care sunt cunoscu˛i electoratului prin faptul c„ au mai avut func˛ii publice sau pur ∫i simplu oameni care deocamdat„ nu spun nimic electoratului, dar care ar putea constitui o surpriz„.
Unele partide sunt convinse c„ cei care-i reprezint„ nu au ∫anse reale de a c‚∫tiga, dar sper„ ca, prin prezen˛a lor, s„ realizeze un impact care s„ le permit„ ob˛inerea celor 5%, procente suficiente accederii Ón consiliile locale ∫i, de ce nu, d„t„toare de speran˛e pentru alegerile parlamentare.
Cunosc‚nd o mare parte a candida˛ilor lansa˛i p‚n„ Ón prezent, prev„d o b„t„lie politic„ dur„, cu multe atacuri la persoan„, cu invective, cu vorbe care vor viza mai mult partidele din care fac parte sau interesele personale ∫i mai pu˛in programe concrete de gospod„rire a ora∫ului, programe care vor fi abordate de candida˛ii ce concureaz„ la func˛ia de primar de sector. De altfel, s„pt„m‚na trecut„, la un post de televiziune, am v„zut
Œn ceea ce prive∫te complexul ∫i extrem de important domeniu al agriculturii, numai cei r„uvoitori nu doresc a recunoa∫te faptul c„, Ón perioada 2001—2003 s-au realizat o serie de incontestabile progrese, astfel Ónc‚t agricultura rom‚neasc„ este mai aproape de agricultura european„, chiar dac„ decalajele sunt Ónc„ semnificative. Voi exemplifica apel‚nd la c‚teva cifre care apar˛in statisticilor neutre ∫i, Ón nici un caz, cum poate ar crede unii, P.S.D.-ului.
Astfel, produc˛ia agricol„ este Ón prezent cu 25% mai mare dec‚t Ón anul 2000, Ón timp ce perioada guvern„rii C.D.R.-P.N.L.-P.D. sc„zuse cu anii la 15%. Reu∫im ca Ón acest an s„ atingem Ón sectorul zootehnic nivelul din 1989, desigur, Óntr-o alt„ structur„ favorabil„ dezvolt„rii acestui sector ∫i Ón condi˛ii sporite de eficien˛„.
Œn programele de sus˛inere a agriculturii s-au alocat de la buget 9.175 miliarde Ón anul 2001; 9.483 miliarde Ón anul 2002; 13.797 miliarde Ón anul 2003, iar pentru anul 2004 este prev„zut„ Ón buget suma de 20.300 miliarde de lei. Dac„ la aceast„ sum„ ad„ug„m ∫i cele peste 8.000 miliarde de lei care sunt prev„zute prin diferite programe comunitare pentru modernizarea agriculturii, suntem convin∫i c„ se va accelera reforma Ón agricultur„, concomitent cu dezvoltarea general„ a statului rom‚nesc.
S-au creat ∫i modernizat structurile agrare, iar m„surile privind exploata˛iile agricole urm„resc sprijinirea organiz„rii de exploata˛ii performante ∫i cre∫terea dimensiunii acestora prin: asociere, arendare, concesiuni ∫i v‚nzare-cump„rare. La ora actual„, o suprafa˛„ de peste 6,3 milioane de hectare este exploatat„ Ón forme asociative.
Nu Ón ultimul r‚nd, a fost pus Ón aplicare un program de Ómbun„t„˛iri funciare Ón scopul combaterii secetei, eroziunii solului ∫i inunda˛iilor, ˛in‚nd cont de protec˛ia
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 60/5.V.2004 mediului, astfel Ónc‚t s„ se diminueze suprafe˛ele agricole aflate sub influen˛a negativ„ direct„ a factorilor climatici. V„ mul˛umesc.
## Stima˛i colegi,
Dup„ cum foarte bine cunoa∫te˛i, Ón strategia Guvernului Adrian N„stase privind dezvoltarea economic„ ∫i social„ a Rom‚niei, reforma Ónv„˛„m‚ntului reprezint„ o component„ esen˛ial„. Este ∫i firesc, deoarece, Ón perspectiva integr„rii ˛„rii noastre Ón Uniunea European„, obiectivele strategice pentru perioada 2000—2010 Ón domeniul educa˛iei ∫i, cu deosebire, Ón ceea ce prive∫te ridicarea calit„˛ii procesului de Ónv„˛„m‚nt reprezint„ priorit„˛i.
Mai mult, suntem con∫tien˛i c„ reformarea acestui domeniu vital pentru evolu˛ia societ„˛ii noastre este ∫i va fi orientat„ c„tre adoptarea unor m„suri care s„ asigure Ómbun„t„˛irea Ónv„˛„m‚ntului, Ón special la nivelul comunit„˛ilor rurale. Deja faptele vorbesc: Ón cei 3 ani de guvernare, Cabinetul Adrian N„stase a reu∫it s„ promoveze o serie de m„suri care s„ contureze acest vast proiect.
™i Ón jude˛ul Constan˛a au fost modernizate peste 300 de ∫coli Ón mediul urban ∫i rural, se construiesc ∫i se modernizeaz„ peste 30 de s„li de sport, se desf„∫oar„ cu succes Programul îCornul ∫i laptele“ Ón Ónv„˛„m‚ntul pre∫colar ∫i ∫colar, au fost dotate aproape trei sferturi din unit„˛ile ∫colare cu calculatoare.
Cum este ∫i firesc, materializarea acestor m„suri a presupus ∫i presupune un efort financiar sporit, dar necesar pentru continuitatea procesului de reform„. Orice om de bun„-credin˛„ poate constata, repet, pe baza faptelor, c„, de c‚nd gestioneaz„ treburile ˛„rii, Guvernul Adrian N„stase a demonstrat ∫i demonstreaz„ o preocupare constant„ Ón ceea ce prive∫te asigurarea condi˛iilor fire∫ti de desf„∫urare a procesului educa˛ional. De altfel, putem spune c„ este pentru prima dat„ Ón anii care au trecut de la revolu˛ie ∫i p‚n„ Ón prezent c‚nd exist„ o strategie clar„ pentru aceast„ problem„.
Din perspectiva acestor eforturi trebuie privite ∫i actele normative care vizeaz„ ratificarea unor acorduri de Ómprumut dintre Rom‚nia ∫i diverse organisme financiare interna˛ionale, adoptate chiar de Parlament. Asemenea acorduri se refer„ nu numai la continuarea procesului de reabilitare a infrastructurii ∫colare, ci ∫i la finan˛area proiectului privind Ónv„˛„m‚ntul rural.
Av‚nd Ón vedere obiectivele actuale ale sistemului de Ónv„˛„m‚nt privind necesitatea asigur„rii egalit„˛ii ∫anselor de acces la educa˛ie Ón mediul urban ∫i rural, prin desf„∫urarea unui proces educa˛ional de calitate, ministerul de resort a stabilit activit„˛i prioritare Ón domeniul Ónv„˛„m‚ntului rural. V„ reamintesc c„ Óntregul cost al acestui proiect se ridic„ la 91 de milioane de dolari, din care 60 de milioane provin de la BIRD, iar alte 30 de milioane sunt asigurate de Guvernul Rom‚niei, urm‚nd ca ∫i comunit„˛ile locale s„ asigure 1 milion de dolari. Programul Ón sine este destul de generos ∫i vizeaz„ preg„tirea profesorilor, asigurarea utilit„˛ilor de baz„ Ón ∫coli, cump„rarea de mobilier, asigurarea unui minim de materiale didactice pentru unit„˛ile ∫colare, dezvoltarea unor activit„˛i comune, specifice comunit„˛ilor respective, reabilitarea c„minelor studen˛e∫ti, modernizarea taberelor ∫colare.
îFrauda de con∫tiin˛„ a opozi˛iei“
Problema pe care opozi˛ia a transformat-o Ón subiect central de precampanie electoral„ — problema fraud„rii alegerilor de c„tre P.S.D. — cred c„ trebuie, Ón mod necesar, citit„ drept îfraud„ de con∫tiin˛„“. Lideri de partid ai opozi˛iei din partide ∫i pozi˛ii de conducere diferite au inventat o tem„ de precampanie ∫i campanie, prin care s„ Óncerce s„ atenueze e∫ecul previzibil pe care Ól indic„ toate sondajele de opinie Ón alegerile locale ∫i generale.
Dou„ mi se par motivele care pot explica Ónver∫unarea cu care opozi˛ia s-a cramponat de o prezum˛ie de vinov„˛ie, f„r„ nici un fel de argument real.
1. C‚nd ai siguran˛a e∫ecului, nu-˛i r„m‚ne dec‚t barca de salvare, pe care copiii o folosesc Ónc„ de la gr„dini˛„: Ón astfel de situa˛ii de e∫ec previzibil, cel„lalt e vinovat. Nu vreau s„ spun prin aceasta c„ liderii din opozi˛ie se comport„ precum ni∫te copii de gr„dini˛„ ∫i vreau s„ accentuez c‚t se poate de clar c„ nu aceasta este problema. Vreau s„ spun Óns„ c„ Ón˛elegem acuza de fraud„ ca fiind parte a unui comportament normal, comportament uman, u∫or de prev„zut Ón situa˛ii de e∫ec sigure: nevoia de ˛ap isp„∫itor.
2. Al doilea motiv pentru care opozi˛ia s-a cramponat de o idee ce nu-∫i g„se∫te corespondentul Ón realitate mi se pare a fi legat de eficien˛a programului anticorup˛ie al Guvernului Rom‚niei. Eficien˛a acestui program a l„sat opozi˛ia f„r„ arma de atac pe care conta Ón campanie. De aici, nevoia de a inventa ∫i de a crea false probleme.
Œn Óncheiere, a∫ vrea s„ folosesc o formul„ potrivit„ pentru o demonstra˛ie care se bazeaz„ pe adev„rurieviden˛„ care ne duc Ónspre o fraud„ de con∫tiin˛„ a opozi˛iei: _Quod erat demonstrandum_ !
V„ mul˛umesc.
Œn fiecare an, la 8 aprilie, se s„rb„tore∫te Ziua Interna˛ional„ a Romilor. Un scurt istoric al acestei date, importante pentru comunitatea rom„, este, cred, relevant, de∫i au trecut mai bine de dou„ s„pt„m‚ni de atunci.
La Congresul Mondial al Romilor, desf„∫urat la Londra Ón anul 1971, s-a luat decizia ca ziua de 8 aprilie s„ devin„ Ziua Interna˛ional„ a Romilor din Óntreaga lume. Tot atunci a fost adoptat ca imn interna˛ional al romilor c‚ntecul îGelem, gelem“, de c‚nt„rea˛a ∫i actri˛a Olivera Vuco, Ón cunoscutul film iugoslav îAm Ónt‚lnit ∫i ˛igani ferici˛i“, pelicul„ ce dateaz„ din 1967. De asemenea, a fost adoptat ∫i steagul interna˛ional al romilor, av‚nd jum„tatea de jos verde, simbol al c‚mpurilor Ónverzite, ∫i jum„tatea de sus albastr„, simbol al cerului senin, iar la mijloc o roat„, simboliz‚nd, pe de o parte, soarta, roata succesiunii vie˛ilor, iar pe de alt„ parte, nomadismul, Ón rela˛ie cu spa˛iul originar al Indiei.
Dou„ decenii mai t‚rziu, la Congresul Mondial al Romilor din aprilie 1990, Comisia Lingvistic„ a Uniunii Interna˛ionale a Romilor a oficializat alfabetul interna˛ional standardizat al limbii romani, decizia fiind semnat„ de 17 speciali∫ti Ón domeniu, din diferite ˛„ri, Ón prezen˛a unui observator al UNESCO.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 60/5.V.2004 Œn anul 2002, de 8 aprilie, s-a s„rb„torit jubileul milenar, reprezent‚nd 1.000 de ani de atestare a romilor Ón Europa. Cu acest prilej unic, Ón numeroase ˛„ri de pe toate continentele s-a desf„∫urat Ceremonia R‚ului. Lum‚n„ri aprinse ∫i flori au fost aruncate pe ape Ón memoria str„mo∫ilor romi care ∫i-au Ónceput, acum un mileniu, drumul c„tre Europa, apoi c„tre cele dou„ Americi ∫i mai departe.
Œn anul 2003, Ón semn de solidaritate cu etnia romilor, Ónsu∫i Dalai Lama, liderul spiritual al Tibetului, laureat al Premiului Nobel pentru Pace, a ˛inut s„ participe, pe 8 aprilie, la ceremonia aprinderii lum‚n„rilor, la Catedrala Central„ din Dharamsala, ∫i s„ Ónal˛e rug„ciuni pentru pacea ∫i unitatea romilor de pretutindeni.
Œn Rom‚nia, ziua de 8 aprilie 2004 a fost marcat„ printr-o expozi˛ie de desen a copiilor romi ∫i un concert sus˛inut de copiii romi de la Liceul de muzic„ îDinu Lipatti“, la sediul UNESCO de la Bucure∫ti.
îLiderul P.D., Traian B„sescu, este, Óntr-adev„r, de domeniul trecutului“
Pozi˛iile sale politice, at‚t de mult influen˛ate de noua echip„ condus„ de Gu∫„, l-au adus pe Traian B„sescu Ón postura de marionet„ politic„, perfect dirijat„ de c„tre noii s„i îp„pu∫ari“.
Ultimele sale acuza˛ii la adresa premierului Adrian N„stase, prilejuite de lansarea candidatului P.D. la Prim„ria Ia∫i, dovedesc pe deplin faptul c„ B„sescu este amor˛it de urzelile din interiorul partidului, complet ∫i iremediabil virusat politic. El se lanseaz„ Ón declara˛ii pe c‚t de nejustificate, pe at‚t de absurde ∫i hazardate, care se traduc Ón calomnie, ofens„ ∫i, Ón final, Ón... sanc˛iuni electorale.
Dac„ p‚n„ Ón prezent liderul P.D. a afi∫at o imagine malefic„, determinat„ de declara˛ii lipsite de scrupule ∫i pline de ur„ fa˛„ de rivalii politici, iat„ c„ acum asist„m la o imagine jalnic„, patetic„, a unui lider depresiv, pe care nu Ól mai intereseaz„ faptul c„ declara˛iile sale intr„ sub inciden˛a penalului.
Nu putem considera dec‚t c„ atitudinea bahic„ a liderului P.D. este rodul incapacit„˛ii de a mai ac˛iona individual pe plan politic, prin propria-i personalitate, ced‚nd influen˛elor tot mai acaparatoare ale noii echipe de campanie.
## Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,
Timp de aproximativ dou„ s„pt„m‚ni, Guvernul a fost pus Óntr-o situa˛ie delicat„, dup„ ce Ambasada britanic„ din Rom‚nia a suspendat temporar acordarea tuturor tipurilor de vize, ceea ce a Ónsemnat c„ accesul
cet„˛enilor rom‚ni Ón Marea Britanie a fost practic interzis, cu excep˛ia urgen˛elor medicale sau a cazurilor de deces.
Hot„r‚rea, f„r„ precedent, identic„ cu cea luat„ de Ambasada britanic„ de la Sofia, a fost explicat„ de ministrul britanic de interne, David Blunkett, ca fiind o m„sur„ absolut necesar„ Ón timpul anchetei declan∫ate Ón scandalul privind procedurile de verificare a dosarelor de viz„ depuse de persoane din aceste state. Mai mult, consulul britanic de la Bucure∫ti, James Cameron, a fost suspendat dup„ ce a dat publicit„˛ii faptul c„ imigran˛ilor li se permite ∫ederea pe teritoriul britanic Ón pofida avertismentelor referitoare la folosirea de documente false Ón vederea ob˛inerii vizelor.
Evident, at‚t Ministerul de Externe, c‚t ∫i Pre∫edin˛ia ∫i Guvernul au protestat fa˛„ de acest tratament discriminatoriu, mai ales Ón condi˛iile Ón care cet„˛enilor rom‚ni le este garantat„ Ón momentul de fa˛„ intrarea f„r„ viz„ pe teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene.
™eful diploma˛iei de la Bucure∫ti, domnul Mircea Geoan„, a declarat c„ Rom‚nia ∫i Bulgaria nu merit„ s„ fie tratate astfel din moment ce nu au nici o vin„. îEste vorba de o problem„ a birocra˛iei britanice, un scandal politic Ón aceast„ ˛ar„ pe tema imigra˛iei, o tem„ mereu sensibil„ pentru ˛„rile vest-europene. Este nefiresc ∫i nedrept ca pentru o problem„ de birocra˛ie s„ pl„teasc„ cet„˛eni rom‚ni ∫i bulgari“, a spus domnul Mircea Geoan„.
Pornind de la aceast„ realitate, presa englez„ a lansat o supozi˛iei conform c„reia Óntre guvernele de la Bucure∫ti ∫i Londra exist„ îÓn˛elegeri secrete“ privitoare la regimul vizelor Ón Marea Britanie pentru cet„˛enii rom‚ni ∫i c„ premierul Tony Blair i-ar fi promis omologului s„u Adrian N„stase eliminarea vizelor Ón prim„vara acestui an. Cabinetul de la Londra a recunoscut existen˛a unei colabor„ri cu autorit„˛ile rom‚ne Ón acest sens, dar a negat c„ aceast„ m„sur„ ar avea leg„tur„ cu o sc„dere a num„rului solicitan˛ilor de azil, Ón timp ce guvernan˛ii de la Bucure∫ti au infirmat la r‚ndul lor existen˛a oric„ror astfel de Ón˛elegeri.
Declara˛ie politic„: îUniunea European„ ∫i Rom‚nia“. Alian˛a P.N.L.-P.D., prin vocea domnului C„lin Popescu T„riceanu, ∫i-a exprimat nelini∫tile Ón ceea ce prive∫te momentul integr„rii Rom‚niei Ón Uniunea European„, solicit‚nd documentul referitor la stadiul negocierilor cu Uniunea European„. Conform domnului C„lin Popescu T„riceanu, exist„ semnale puternice externe c„ Rom‚nia mai are de a∫teptat.
Ceea ce pentru opozi˛ie nu apare ca evident este c„ pa∫ii cei mai importan˛i au fost deja f„cu˛i. Rom‚nia nu mai este blocat„ din cauza vizelor, iar rom‚nii au libertatea de a circula ∫i de a munci Ón Europa. Rom‚nia, din 2001, are cea mai mare cre∫tere economic„ din regiune. Aceasta a dus la venituri mai mari, la investi˛ii
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 60/5.V.2004 mai mari, la posibilit„˛i mai mari de a finan˛a programele sociale ∫i la sc„derea s„r„ciei. îCornul ∫i laptele“, dublarea pensiilor agricultorilor, introducerea venitului minim garant se pare c„ nu reprezint„ ∫i pentru Alian˛„ semne ale unei redres„ri la nivel social.
Opozi˛ia, Ón schimb, nu contene∫te cu lament„rile. Œncep‚nd cu desf„∫urarea viitoarelor alegeri electorale ∫i Óncheind cu procesul de accesiune Ón Uniunea European„, ea Ó∫i exprim„ nemul˛umirile ∫i acuzele nefondate, dar mai ales se simte permanent atacat„ ∫i Ón pericol.
Sigur, criticile aduse de c„tre diverse organiza˛ii interna˛ionale Ó∫i au propriul rost, ele reprezint„ ∫i un barometru, iar faptul c„ Rom‚nia a intrat Óntr-un proces clar de redresare economic„ ∫i pe un f„ga∫ normal al negocierilor cu Uniunea European„ ar trebui s„ reprezinte un motiv de optimism.
Am ajuns Ón al patrulea an de guvernare si constat„m c„ Ón materie de reform„ Ón zona utilit„˛ilor nu s-a f„cut nimic sau ceea ce s-a mai mi∫cat, pe ici pe colo, se poate chema f„r„ doar si poate îreforma mimat„“. S-a ac˛ionat doar c‚t s„ nu fie irita˛i irecuperabil votan˛ii s„raci; se pompeaz„ ajutoare sociale ∫i tot felul de paliative, pe m„sur„ ce pre˛ul utilit„˛ilor a crescut sim˛itor ∫i apas„ tot mai greu chiar ∫i asupra celor cu venituri medii.
Nici pe departe nu putem vorbi de ˛inerea unor angajamente pe care actualul partid de guvern„m‚nt ∫i le-a luat in 2000; optimismul afi∫at Ón discursurile primului-ministru referitor la Ómbun„t„˛irea vie˛ii cet„˛enilor este total deplasat si d„un„tor chiar Domniei sale, care, Ón mod sigur, nu are probleme de genul acesta. S„ spui c„, Ón anul 2000, rom‚nii o duceau prost, iar acum o duc foarte bine nu este nimic altceva dec‚t cinism pe socoteala popula˛iei care are de suportat un management politic ∫i administrativ neadecvat perioadei de tranzi˛ie pe care o travers„m.
Œn schimb, popula˛ia trebuie s„ fac„ fa˛„ unui delir de informa˛ii îpozitive“, despre c‚t de bine tr„ie∫te, f„r„ ca ea s„ ∫tie ∫i s„ simt„ acest lucru; lipsesc deocamdat„ aplauzele Ónregistrate pe band„, dar la stilul aproape paranoic al P.S.D. de a controla totul, Ón cur‚nd vom avea parte ∫i de asta.
Poate c„ mai avem o singur„ speran˛„: organismele europene s„ ne Ómping„ Ón continuare de la spate ca s„ facem reforma, ca s„ elimin„m pierderile, s„ diminu„m risipa Ón scopuri electorale, s„ sc„p„m cet„˛enii s„ mai pl„teasc„ incompetenta guvernamental„ ∫i perversitatea unui guvern care nu urm„re∫te dec‚t s„ se men˛in„ la putere pe banii cet„˛enilor.
Anul 2004 va fi probabil anul Ón care oamenii nu vor mai putea fi min˛i˛i, mitui˛i, manipula˛i, pentru c„ ei tr„iesc zilnic neajunsurile unui trai din ce Ón ce mai greu, unei vie˛i frumoase numai la televizor ∫i Ón discursurile politicienilor P.S.D.
îDezvoltarea f„r„ precedent a comunit„˛ii de afaceri din municipiul Slatina, re∫edin˛a jude˛ului Olt“
Potrivit statisticilor de la Registrul Comer˛ului de pe l‚ng„ Tribunalul Olt, comunitatea de afaceri din Slatina a cunoscut o dezvoltare ritmic„ f„r„ precedent Ón ultimii ani.
Œn prezent, Ón municipiul Slatina func˛ioneaz„ 5.182 firme, din care 1.785 sunt Ónfiin˛ate Ón ultimii ani ca rezultat al intensific„rii activit„˛ii de privatizare ∫i al sus˛inerii sectorului I.M.M. de c„tre Guvernul Adrian N„stase.
Œn Slatina, pe tipuri de comercian˛i, domenii de activitate ∫i sursa provenien˛ei capitalului social se prezint„ astfel: persoane fizice 1.527, din care 541 Ón ultimii patru ani; societ„˛i Ón nume colectiv 643, din care 3 Ón ultimii ani; societ„˛i cu r„spundere limitat„ 2.807, din care 121 Ónfiin˛ate Ón ultimii ani; societ„˛i pe ac˛iuni 188, din care 28 Ónfiin˛ate Ón ultimii ani; organiza˛ii cooperatiste 13, din care, dou„ Ónfiin˛ate Ón perioada 2000—2004. Comunitatea de afaceri sl„tinean„ a investit un capital social de peste 24.000 miliarde lei, din care marea majoritate sunt investi˛ii Ón ultimii patru ani, 96% reprezent‚nd capitalul societ„˛ilor cu r„spundere limitat„.
Ca surse de provenien˛„ a capitalului social s-au identificat 2.782 miliarde lei, proveni˛i de la investitorii str„ini, prezen˛i Ón 154 firme din Slatina, capitalul social str„in provenind din 23 de ˛„ri, Italia clas‚ndu-se pe primul loc, cu 58 de firme, urmat„ de Germania, cu 25 firme, ∫i de alte ˛„ri, cu 20 de firme.
Œn perioada 2001—2004 Ón Slatina s-au Ónfiin˛at 50% din firmele existente, dovad„ c„ re∫edin˛a jude˛ului Olt a devenit mult mai atractiv„ pentru investitorii str„ini. Cea mai mare valoare a capitalului social o de˛ine Germania, urmat„ de Italia.
Firmele cu profil de construc˛ii ∫i confec˛ii textile au cea mai mare cifr„ de faceri. La numai ∫ase firme din Slatina, statul mai de˛ine ac˛iuni, capitalul privat fiind cov‚r∫itor, dat„ ce atest„ amploarea activit„˛ii modului de afaceri sl„tinean, precum ∫i faptul c„ economia de pia˛„ este Ón plin„ efervescen˛„.
Toate acestea au loc ∫i se datoreaz„ unei politici propice dezvolt„rii mediului de afaceri, politic„ ce caracterizeaz„ Guvernul Adrian N„stase.
## Domnule pre∫edinte,
Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,
Nu cred c„ este cazul s„ v„ prezint municipiul Sighi∫oara, din jude˛ul Mure∫, traversat de r‚ul T‚rnava Mare, respectiv Cetatea Sighi∫oara, a∫a cum ne place nou„ celor din acea zon„ s„ o numim, cu deosebit„ satisfac˛ie, prin faptul c„ este unul din cele mai bine conservate ora∫e medievale din Europa, ∫i nu numai.
Ca o recunoa∫tere a valorilor europene promovate ∫i pentru rela˛iile pe care Sighi∫oara le Óntre˛ine cu localit„˛i membre sau nu ale Consiliului Europei, Ón data de 24 aprilie 2004 au fost prezente personalit„˛i de seam„ Ón Pia˛a Cet„˛ii, ca domnul parlamentar Arpad Duka Szolony, din partea Consiliului Europei; Burchard Arpad — subprepfectul de Mure∫; deputa˛i ∫i senatori de Mure∫; delega˛i din ora∫ele Castel Viscardo, din Italia, ∫i Kiskunfelegyhazo, din Ungaria.
De asemenea, din partea Guvernului Rom‚niei a fost prezent domnul Alexandru F„rca∫, ministrul integr„rii europene.
Ceremonia de Ónm‚nare a plachetei a Ónceput cu un mar∫ de Ónt‚mpinare, intonarea Imnului de stat al Rom‚niei, un serviciu religios ecumenic, alocu˛iuni ale oficialit„˛ilor ∫i, Ón Óncheiere, un program artistic.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 60/5.V.2004 Pentru merite deosebite Ón intermedierea rela˛iilor de prietenie ∫i colabor„rii cu localit„˛i Ónfr„˛ite cum sunt Blois — Fran˛a, sau Citta del Castilio — Italia, au fost medalia˛i Constantin ™tef„nescu, Carmen Gligor, Stelian Larga, Gall Erno, context Ón care trebuie s„ amintim ∫i celelalte ora∫e cu care Sighi∫oara colaboreaz„: Baden, Dinkelsbuhl, Castel Vicard, Wuezburg ∫i Tabor, deci cu o deschidere deosebit„ la colaborare.
Putem s„ afirm„m f„r„ s„ gre∫im c„ Sighi∫oara a fost o perl„ a ora∫elor din Transilvania, iar de la aceast„ dat„ a devenit ∫i o perl„ a ora∫elor europene.
M‚ndria sighi∫orenilor ∫i a jude˛ului Mure∫ este ∫i mai mare o dat„ cu premierea Sighi∫oarei cu Placheta de onoare a Consiliului Europei ∫i c„ vor urma ∫i beneficiile.
Sighi∫oara este recunoscut„ la nivel European ca model de administrare, model de via˛„ comunitar„ ∫i spiritual„.
Œn v‚rtejul îv‚ntoaselor“ politice care, vr‚nd-nevr‚nd, ne marcheaz„ existen˛ele, se cuvine s„ facem azi un pl„cut popas. Iat„, parc„ pe nesim˛ite, se insinueaz„ prim„vara. Deocamdat„, prim„vara calendaristic„. S„ z„bovim o clip„ ∫i s„ nu uit„m c„, dincolo de toate, se cuvine azi s„ d„ruim, dup„ bun„ tradi˛ie, so˛iilor, mamelor, fiicelor, iubitelor, tuturor celor f„r„ de care via˛a noastr„ ar fi at‚t de cenu∫ie, un tandru m„r˛i∫or de g‚nduri. M„car at‚t!
Cu sincer regret, pentru c„, Ón locul unui poem Ón proz„ sau un vers, meritat de domni∫oarele ∫i doamnele toate, din via˛a noastr„, destina˛ia prezentei declara˛ii ne readuce Ón vadul aspru al realit„˛ilor. P„cat!
P„cat, pentru c„ Ón loc ca atmosfera politic„ general„ s„ dea m„car semne de Ónseninare, Ón acord cu maica natur„, ea se Óncarc„ mai puternic cu tensiune electoral„. Din c‚nd Ón c‚nd, r„zbesc ∫i fulgere. Din p„cate, Ón clipele acestor furioase ∫i interesate desc„rc„ri, ˛ara ∫i neamul r„m‚n puternic Ón umbr„. Conteaz„ doar lupta direct„ care, culmea culmilor, ar fi bun„starea ˛„rii ∫i a neamului.
Cel care, Ón repetate r‚nduri, a Óndemnat la o minim„ delicate˛e ∫i decen˛„, respectiv partidul de guvern„m‚nt, este plin de îv‚n„t„i“ produse de adversarii politici ai opozi˛iei ∫i de suporterii nesatisf„cu˛i ai acesteia. îJos Guvernul chiar acum!“, se strig„ Ón corul Alian˛ei P.N.L.P.D., reunit cu stridenta fanfar„ a P.R.M.
Folose∫te aceasta acum Rom‚niei? Da’ de unde! Vede oricine, este doar un nedemn subterfugiu electoral. Nici cei care strig„ nu cred, dar aceasta este îvoca˛ia“ lor: pescuitori Ón ape tulburi! Ei nu pot r„zbate f„r„ m‚lul confuziei ∫i al denigr„rilor.
Foarte pe scurt, ast„zi voi face apel la c‚teva aspecte din jude˛ ∫i din ˛ar„ referitor la str„daniile Ac˛iunii Populare de a ne capta cumva aten˛ia.
Poate n-ar fi meritat o preocupare anume, dar reprezentan˛ii acestui partid, Ón special pre∫edin˛ii organiza˛iilor din Re∫i˛a ∫i din jude˛, ne potopesc, de c‚t„va vreme, cu frecvente ∫i c„utate îapari˛ii“ ∫i declara˛ii Ón presa local„. Am spune, deranjant ca o pendul„ care bate la fiecare minut... Ca Ón c‚ntecul d‚mbovi˛ean îD„-i Ónainte cu tupeu/™i-ai s„ vezi c„ nu e greu...“, pentru c„, ve˛i fi de acord, tot ce au mai mult este tupeul!
P.S.D., Ion Iliescu ∫i Adrian N„stase continu„ s„ promoveze Ón Rom‚nia o democra˛ie îoriginal„“, o democra˛ie a parului, a amenin˛„rii cu justi˛ia pesedist„ dac„ cineva are o alt„ p„rere.
Dup„ at‚˛ia ani de zbateri pe drumul educ„rii Ón spiritul valorilor democratice suntem pu∫i s„ vedem cu o mare dezam„gire c„ doi politicieni ∫i un partid ne Óntorc din acest drum ∫i ne Ómping la marginea istoriei.
Contradic˛iile permanente dintre vorbele ∫i faptele reprezentan˛ilor cei mai Ónal˛i ai P.S.D. ∫i mentorului acestui partid au darul s„ introduc„ numai propagand„ periculoas„ ∫i s„ le induc„ oamenilor acelea∫i sentimente de team„ dac„ vor spune ceea ce g‚ndesc.
Aducerea la lumin„ a practicilor securiste ∫i ale statului totalitar Ónseamn„ c„ P.S.D. nu mai are alt„ alternativ„ de a se men˛ine la putere dec‚t utiliz‚nd lipsa de argumente, introduc‚nd for˛a, presiunea psihologic„, ∫antajul, teama ∫i frica de statul despotic.
Asta Ónseamn„ t‚r‚rea opozi˛iei Ón justi˛ia controlat„ politic de P.S.D., a celor care vor avea curajul s„ aten˛ioneze c„ alegerile din acest an vor putea fi fraudate pentru perpetuarea puterii pesediste.
Din experien˛a trist„ pe care o tr„im de peste trei ani de guvernare pesedist„ nu putem s„ nu lu„m Ón considera˛ie o asemenea ipotez„, mai ales c„ alegerile par˛iale locale ∫i votul pentru modificarea Constitu˛iei au scos Ón eviden˛„ practici care au caracter de fraud„ electoral„.
Deoarece Uniunea European„ a reliefat grave deficien˛e la Óndeplinirea criteriului politic este nevoie s„ preg„tim Ón Rom‚nia alegeri libere prin care puterea aleas„ s„ reprezinte voin˛a poporului, ∫i nu a unei clase politice corupte, oligarhice ∫i care este tot mai departe de nevoile cet„˛enilor.
Actuala putere va c„uta orice mijloc pentru a ob˛ine victoria, pentru c„ este con∫tient„ c„ nu mai a∫a poate s„ scape de Ónchisoare, ˛in‚nd cont c„ este campioan„ la Ónc„lcarea legilor ˛„rii.
îCon∫tiin˛a e∫ecului“
Œn ultimul timp, cea mai frecvent„ tem„ de discu˛ie Ón mediul politic al opozi˛iei a fost fraudarea alegerilor de c„tre partidul de guvern„m‚nt. Departe de a fi o certitudine, prezum˛ia de vinov„˛ie pe care partidele din opozi˛ie o pun pe seama P.S.D. este doar o tem„ de campanie electoral„ care urm„re∫te s„ suplineasc„ lipsa de substan˛„ a mesajului lor.
Atunci c‚nd ai certitudinea unui e∫ec sigur, tinzi s„ pui nereu∫ita Ón c‚rca unei cauze exterioare, doar pentru c„ este foarte greu s„ admi˛i o Ónfr‚ngere. A∫a procedeaz„, Ón acest moment, ∫i partidele din opozi˛ie pentru care un nou e∫ec reprezint„ o certitudine Ón acest moment.
Opozi˛ia nu va avea ∫ansa s„ c‚∫tige alegerile nu din cauz„ c„ P.S.D. va frauda alegerile, ci pentru c„ actuala guvernare va primi votul de Óncredere al popula˛iei care con∫tientizeaz„ c„ Rom‚nia se Óndreapt„ Óntr-o direc˛ie
bun„ ∫i c„ numai o continuitate la guvernare va putea s„ asigure ducerea mai departe a reformelor Óncepute.
Suntem con∫tien˛i c„ avem for˛a de a c‚∫tiga din nou alegerile, pentru c„ aceast„ ∫ans„ ne-am creat-o noi, prin ceea ce s-a f„cut Ón Rom‚nia Ón ultimii patru ani ∫i, prin urmare, nu vom fi nevoi˛i s„ recurgem la gestul de a frauda alegerile. Campania pe care ne-am propus-o se va axa pe un mesaj pozitiv, ne vom respecta adversarii politici, iar spiritul critic nu se va transforma Ón denigrare.
Campania pe care P.S.D. ∫i-o propune va fi de departe una civilizat„, bazat„ pe respect fa˛„ de oponen˛ii no∫tri, care demonstreaz„ Ónc„ de pe acum c„ e∫ecul sigur Ói face s„ acorde prezum˛ia de vinov„˛ie actualei guvern„ri. Aceast„ atitudine a opozi˛iei nu poate dec‚t s„ ne determine s„ fim ∫i mai Óncrez„tori Ón succesul nostru la scrutinul de anul acesta. ™i spun asta pentru c„ noi ne baz„m pe votul pe care popula˛ia Ól va acorda direc˛iei corecte spre care Rom‚nia s-a Óndreptat Ón timpul guvern„rii P.S.D.
V„ mul˛umesc.
îFraudarea alegerilor“ este sloganul partidelor de opozi˛ie, care consum„ mult„ energie ce le-ar putea folosi pentru o cauz„ mai bun„ Ón aceast„ perioad„ de preg„tire ∫i desf„∫urare a alegerilor locale din 6 iunie a.c.
Temerile opozi˛iei reprezint„ o Óncercare de justificare anticipat„ a insuccesului pe care Ól intuiesc deja, privind rezultatul votului ∫i, din timp, caut„ vinova˛ii nu Ón propria ograd„, cum ar fi firesc, ci Ón curtea guvernan˛ilor.
Dar scopul unui asemenea demers propagandistic este Óncercarea de a induce, prin orice mijloace, Ón electorat, ideea c„, la 6 iunie, votul exercitat Ón mod liber, democratic va fi deturnat Ón favoarea partidului aflat la putere. Este o practic„, un mod de a face campanie d„un„tor ∫i periculos, ceea ce determin„ Guvernul, principalul organizator al procesului electoral, s„ ia m„suri pentru respectarea legii ∫i pentru sanc˛ionarea, tot pe baza legilor, a celor care, f„r„ dovezi, aduc acuza˛ii nefondate ∫i care perturb„ bunul mers al campaniei electorale.
Prevederile cuprinse Ón legea alegerilor locale, care a fost votat„ de toate partidele parlamentare, fac inutil„ o asemenea atitudine din partea celor men˛iona˛i. Articolul 99 din legea men˛ionat„ prevede sanc˛iuni drastice pentru oricine ar Óncerca, sub o form„ sau alta, s„ vicieze rezultatul votului. Este vorba nu doar de aplicarea amenzilor, care ajung p‚n„ la 15 milioane de lei, dar se prevede pedeapsa cu Ónchisoarea de p‚n„ la 10 ani pentru faptele deosebit de grave ce ar afecta desf„∫urarea Ón condi˛ii normale a alegerilor.
Prin urmare, aceast„ propagand„ g„l„gioas„ ∫i agresiv„, realizarea unor îÓn˛elegeri“ Óntre partidele de opozi˛ie cu scopul v„dit ∫i declarat de a Ónl„tura de la putere, Ón viitoarea legislatur„, P.S.D.-ul ne atrage aten˛ia c„ este posibil c„ tocmai opozi˛ia se preg„te∫te, Ón mod mascat, s„ pun„ Ón pericol integritatea votului. Acest lucru va determina Guvernul ∫i autorit„˛ile publice locale s„ ia m„suri pentru ca legea s„ se respecte pentru ca cet„˛enii s„ participe cu Óncredere la vot, convin∫i de asigurarea securit„˛ii depline a op˛iunii exprimate.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 60/5.V.2004
Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor colegi,
Chiar Ón contextul tot mai agitat al apropierii b„t„liilor electorale, mi se pare firesc ∫i de bun-sim˛ s„ ne amintim c„ Ón jurul nostru s-a instalat ferm ∫i generos prim„vara ∫i c„ peste c‚teva zile intr„m cu to˛ii, volens nolens, Ón luna lui Florar.
1 Mai simbolizeaz„ pregnant triumful Ónceputului de rod, un nou ciclu de vegeta˛ie ∫i rena∫tere, av‚ndu-l complice fericit pe omul care munce∫te ∫i care prin truda sa face posibil„ perpetuarea vie˛ii.
De aceea, s„rb„torirea Zilei de 1 Mai dep„∫e∫te cu mult stricta ∫i hulita conota˛ie politic„ de st‚nga, devenind, a∫a cum a fost Ón vremuri, prilejul de bucurie ∫i pr„znuire nu doar pentru muncitorul din industrie, ci ∫i pentru oricine vrea s„ salute victoria deplin„ a prim„verii.
Nu Ónt‚mpl„tor, tradi˛ia popular„ rom‚neasc„ a consemnat ∫i consfin˛it prima zi de mai ca pe un moment de Ón„l˛are sufleteasc„.
Mai peste tot, Ón aceast„ zi, rom‚nii — ca o form„ de comunicare cu Dumnezeu — a∫az„ la por˛i sau la ferestre ramuri verzi, amintind pe filier„ slav„ c„ Arminden Ónseamn„, de fapt, Ziua Sf‚ntului Ierimia.
™i care dintre noi nu ∫i-a sim˛it sufletul atins de aripa invizibil„ a geniului lui Ciprian Porumbescu, ascult‚nd aproape pios celebrul s„u c‚ntec Ónchinat Œnt‚iului de Mai?
Acest c‚ntec era compus ∫i Ónfl„c„ra sim˛irea rom‚neasc„ Ónainte ca Ziua de 1 Mai s„ fie consacrat„ ca zi de solidaritate interna˛ional„ a muncitorilor.
A∫adar, exist„ un temei puternic ca noi, cei de azi, tr„ind Óntr-o democra˛ie care aspir„ la performan˛e europene, s„ nu ignor„m o tradi˛ie cu ad‚nci r„d„cini populare na˛ionale ∫i s„ ne bucur„m Ómpreun„, omagiind munca fiec„ruia ∫i a tuturor, efortul care creeaz„ valoare.
Ce altceva ne trebuie de fapt pentru a fi admi∫i Ón structurile europene, dec‚t foarte, foarte mult„ munc„, transparen˛„ pe toate planurile Ón valoarea competitiv„?
V„ doresc, stima˛i colegi, dumneavoastr„ ∫i, prin dumneavoastr„, tuturor cet„˛enilor no∫tri, s„ tr„im curat, Ón pofida tensiunilor electorale, frumuse˛ea Zilei de 1 Mai, zi de multipl„ rena∫tere rom‚neasc„.
Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,
S-au Ómplinit, s„pt„m‚na trecut„, 175 de ani de la apari˛ia primelor ziare Ón limba rom‚n„: îAlbina Rom‚neasc„“ ∫i îCurierul Rom‚nesc“.
Cu acest prilej, vineri, 16 aprilie, la Palatul Parlamentului, a avut loc o ∫edin˛„ festiv„, sub Ónaltul patronaj al pre∫edintelui Ion Iliescu ∫i al premierului Adrian N„stase.
Cu o zi Ón urm„, la Biblioteca Academiei Rom‚ne, cu ocazia aceleia∫i manifest„ri, s-a vernisat Expozi˛ia î175 de ani de pres„ rom‚neasc„“. Un simpozion pe aceea∫i tem„ s-a desf„∫urat la sediul institu˛iei de pe Calea Victoriei.
De∫i primele publica˛ii au ap„rut pe teritoriul ˛„rii Ónc„ din 1721, promotorii presei rom‚ne∫ti situeaz„ na∫terea acesteia la Ónceputul anului 1829, o dat„ cu apari˛ia
publica˛iei îCurierul Rom‚nesc“, la Bucure∫ti, sub Óngrijirea lui Ion Heliade R„dulescu.
îAlbina Rom‚neasc„“, al c„rei prim num„r a ap„rut Ón acela∫i an c‚teva luni mai t‚rziu, sub Óngrijirea lui Gheorghe Asachi, a fost urmat„ de diverse publica˛ii, culmin‚nd cu îGazeta de Transilvania“ ∫i îFoaie pentru minte, inim„ ∫i literatur„“, ambele din 1838, de la Bra∫ov, ap„rute sub Óngrijirea lui Gheorghe Bari˛iu.
La ∫edin˛a festiv„ de la Palatul Parlamentului, organizat„ de Uniunea Ziari∫tilor Profesioni∫ti ∫i pus„ sub semnul dictonului îCinste ∫i gramatic„“, pre∫edintele Rom‚niei, domnul Ion Iliescu, a f„cut o scurt„ istorie a presei rom‚ne∫ti ∫i i-a felicitat pe reprezentan˛ii presei pentru efortul ∫i corectitudinea cu care informeaz„ marele public.
De asemenea, ∫eful statului i-a Ónm‚nat domnului Corneliu Leu, redactor-∫ef al revistei îAlbina Rom‚neasc„“, Ordinul îMeritul Cultural“, cu ocazia anivers„rii celei mai vechi publica˛ii periodice Ón limba rom‚n„.
Œn afara celor dou„ manifest„ri deja men˛ionate, expozi˛ia de la Academie ∫i ∫edin˛a festiv„ de la Palatul Parlamentului, proiectul cultural intitulat î175 de ani de pres„ rom‚neasc„“ mai cuprinde o sesiune de comunic„ri a Comisiei Na˛ionale pentru UNESCO, cu tema îRolul presei, al informa˛iei ∫i al culturii Ón dezvoltarea durabil„ a satului rom‚nesc“, sesiuni de comunic„ri ale organiza˛iilor Uniunii Ziari∫tilor Profesioni∫ti din Rom‚nia ∫i institu˛iilor culturale din diferite ora∫e ale ˛„rii, organizarea unei expozi˛ii, editarea unui album tematic ∫i apari˛ia numerelor festive ale revistei îAlbina Rom‚neasc„“. V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.
Declara˛ie politic„: îDemagogie ∫i iar demagogie!“
Recentele declara˛ii ale reprezentan˛ilor partidelor din opozi˛ie pe marginea proiectului de lege privind stoparea migra˛iei politice surprinde ∫i, Ón acela∫i timp, ∫ocheaz„ opinia public„, oamenii Óntreb‚ndu-se, pe bun„ dreptate: îCe mai doresc, „∫tia, domnilor? P‚n„ mai ieri prin toate mijloacele de comunicare Ón mas„ cereau stoparea acestui fenomen, iar acum c‚nd Executivul a propus un astfel de proiect, sunt Ómpotriv„“.
Pre∫edintele P.N.L., domnul Theodor Stolojan, aflat Óntr-un evident con de umbr„, Óncearc„ s„ mai ias„ la suprafa˛„ ∫i s„ mai c‚∫tige ceva la capitolul vizibilitate, asum‚ndu-∫i, pentru Domnia sa ∫i P.N.L., paternitatea acestui proiect de lege. Nimeni nu spune c„ respectiva forma˛iune politic„ nu a avut o asemenea idee, dar nu a transpus-o Ón realitate, de∫i putea s„ fac„ acest lucru, atunci c‚nd s-a aflat la guvernare. Dar nu a avut nici un interes fiindc„, Ón colaborare cu celelalte partide din coali˛ia de trist„ amintire, C.D.R., a colectat tot ce a putut din zona migra˛iei politice.
Liberalii — ∫i aceasta este marea lor frustrare care-i face s„ fie at‚t de vehemen˛i Ómpotriva legii — se g‚ndesc c„, dup„ adoptarea ei, nu vor mai putea culege, dup„ alegeri, migratorii de la P.D. sau de la alte partide din zona centru-dreapta. O atitudine similar„ are ∫i Traian B„sescu, liderul PD, care contest„ cu Ónd‚rjire proiectul respectiv, de∫i subordona˛ii s„i anun˛aser„ c„ preg„tiser„ unul pe aceea∫i tem„. Modul cum cei doi lideri au abordat subiectul dovede∫te c„ ∫i-au Ónsu∫it foarte bine tehnica demagogiei, fapt perceput ∫i de opinia public„ din Rom‚nia.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 60/5.V.2004 Consider‚nd c„ o lege care pune cap„t migra˛iei de la un partid la altul a celor care au ob˛inut o demnitate public„ Ón urma votului pe liste este un semn de maturitate politic„, apreciem c„ proiectul promovat de Guvern r„spunde acestui obiectiv, propun‚nd Ón acela∫i timp solu˛ii compatibile cu principiile democra˛iei ∫i prevederile constitu˛ionale. Apari˛ia acestei legi Ón preajma alegerilor va avea un efect benefic asupra electoratului, fiindc„ Ói va da certitudinea c„ op˛iunea exprimat„ prin vot nu va mai fi ignorat„ ∫i fenomenul migra˛iei politice nu va mai continua Ón viitorul mandat. Este datoria noastr„, a tuturor parlamentarilor responsabili, s„ sus˛inem acest proiect, ca el s„ devin„ realitate chiar Ón aceast„ sesiune.
îAc˛iuni guvernamentale de imagine ∫i f„r„ rezultate Ón mediul economico-social“
Œn acest an electoral, Guvernul nu se sfiie∫te s„ utilizeze bani publici, parc„ mai mul˛i ca Ón anii preceden˛i, Ón ac˛iuni de imagine ∫i care nu au nici o finalitate Ón mediul economico-social al ˛„rii. M„ refer aici la ultimul eveniment organizat de Agen˛ia Na˛ional„ de Ocupare ∫i Formare Profesional„, prin care se Óncearc„ a se rezolva problema ∫omajului ∫i a celor asista˛i social f„r„ un loc de munc„.
Paleativele Óns„ nu rezolv„ pe fond problema ∫omajului dac„ nu se face apel ∫i la politici economice coerente, care s„ conduc„ la crearea de locuri de munc„ sustenabile.
Pia˛a muncii nu poate fi stimulat„ numai din bani publici cheltui˛i de Guvern organiz‚nd Ónt‚lniri, chiar ∫i periodice, Óntre angajatori ∫i poten˛iali angaja˛i.
Nu neg„m importan˛a bursei for˛ei de munc„ ∫i stimularea func˛ion„rii acesteia Ón mod permanent, ∫i nu ocazional, dar o adev„rat„ politic„ de creare de locuri de munc„ excede simplul exerci˛iu de imagine, aceasta av‚nd nevoie de foarte multe r„spunsuri care Ónc„ Ónt‚rzie chiar Óntr-un an electoral.
Astfel, Codul muncii, aprobat prin asumarea r„spunderii Guvernului, r„m‚ne nemodificat la toate insisten˛ele patronatelor ∫i investitorilor, r„m‚n‚nd un act departe de a stimula noi locuri de munc„ Ón sectorul privat.
Fiscalitatea r„m‚ne ridicat„ pe umerii angajatorilor, Ón ciuda unor mici reduceri ale acesteia, iar cota unic„ de impozitare a fost tratat„ din considerente populiste care ar trebui evitate cu des„v‚r∫ire atunci c‚nd este vorba de necesitatea motiv„rii muncii, moderniz„rii Óntreprinderii ∫i cre∫terii productivit„˛ii muncii.
Nivelul impozit„rii profitului r„m‚ne ∫i el nemodificat at‚t fa˛„ de interesele angajatorilor ∫i investitorilor, c‚t ∫i fa˛„ de nivelurile practicate de c„tre ˛„rile din jur.
Tocmai lipsa de solu˛ii Ón domeniile men˛ionate reduce oferta de produse na˛ionale, iar responsabilitatea deficitului balan˛ei comerciale o transfer„m cu mult„ u∫urin˛„ pe spinarea consumatorului rom‚n.
Conform modific„rilor din Constitu˛ie privind ini˛iativa privat„ ∫i competi˛ia, Guvernul trebuia s„ fie preocupat de realizarea unui nou parteneriat Óntre stat ∫i mediul de afaceri, parteneriat care s„ conduc„ la stimularea cre„rii de noi locuri de munc„ bazate pe o convergen˛„ de interese.
## Domnule pre∫edinte,
## Stima˛i colegi,
Potrivit unui raport f„cut public Ón 17 aprilie 2004 privind compatibilitatea cu Agenda de la Lisabona, Rom‚nia mai are multe de f„cut pentru a ajunge la stadiul de competitivitate, Ón condi˛iile Ón care nici statele membre ale Uniunii Europene nu au atins acest nivel.
Mediul de afaceri din Rom‚nia a ob˛inut unul dintre cei mai stabili indicatori privind dezvoltarea socialeconomic„ Ón contextul Agendei de la Lisabona, prezentat de Mircea Geoan„, ministrul afacerilor externe, ∫i Quiton Quayle, ambasadorul britanic la Bucure∫ti, Ón cadrul unei Óntruniri a Consiliului Economic ∫i Social (C.E.S.).
Agenda de la Lisabona, introdus„ Ón 2000, urm„re∫te ca Uniunea European„ s„ devin„, p‚n„ Ón 2010, cea mai competitiv„ ∫i dinamic„ economie din lume.
f ntele agendei se refer„ la consolidarea ∫i unificarea mediului de afaceri, stimularea cre„rii ∫i Ómbun„t„˛irea protec˛iei ∫i coeziunii sociale.
Astfel, pe o scal„ de evaluare de la A (maximum) la E (minimum), mediul rom‚nesc de afaceri atinge doar indicativul D. Nivelurile cele mai ridicate atinse de Rom‚nia sunt Ón cazurile angaj„rii ∫i coeziunii sociale ∫i al dezvolt„rii sustenabile, am‚ndou„ coordonatele ob˛in‚nd indicele C.
Aspectele pozitive relevate Ón raport sunt dublarea num„rului utilizatorilor de internet — 4,5% din gospod„rii au acces la internet —, o mai bun„ promovare ∫i dublare a exporturilor intensive de tehnologie.
Pentru c„ ne afl„m totu∫i departe de ˛intele fixate la Lisabona, scorurile Rom‚niei au fost raportate la performan˛ele Uniunii extinse, adic„ ˛in‚nd cont ∫i de realiz„rile celor 10 ˛„ri ce vor adera la 1 Mai, plus Bulgaria.
Din studiul efectuat dup„ o metodologie a Centrului de Reform„ European„ din Londra, reiese c„ investi˛iile Ón cercetare-dezvoltare sunt extrem de reduse fa˛„ de cele din Uniunea European„, fie actual„, fie extins„.
Astfel, Ón Rom‚nia, cercetarea, un domeniu prioritar Ón Agenda de la Lisabona, prime∫te doar 0,23% din p.i.b.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 60/5.V.2004 (fa˛„ de o ˛int„ de 3 procente fixat„ Ón Agend„), cele 15 ˛„ri membre cheltuiesc 2,1% din p.i.b. Ón acest domeniu, iar nou„ membri se apropie de 1%.
îReforma Ónv„˛„m‚ntului ∫i tradi˛ia rom‚neasc„“
Reforma Ónv„˛„m‚ntului trebuie efectuat„ Ón concordan˛„ cu interesele culturale, sociale, economice ale ˛„rii, s„ ˛in„ cont de specificul rom‚nesc, dar ∫i de dezvoltarea Ónv„˛„m‚ntului european, s„ valorifice tradi˛ia ∫i experien˛a pozitiv„ Ónregistrate de Ónv„˛„m‚ntul nostru Ón perioada dintre cele dou„ r„zboaie mondiale, care devenise unul din cele mai performante Ón Europa, at‚t ca organizare, c‚t ∫i ca structur„.
De∫i Ónv„˛„m‚ntul este declarat, prin lege, prioritate na˛ional„, s-a f„cut prea pu˛in pentru a avea str„lucirea de alt„ dat„.
Pentru a realiza acest deziderat se impune: aprofundarea reformei de Ónv„˛„m‚nt; restructurarea ∫i modernizarea Óntregului sistem; realizarea concordan˛ei dintre tradi˛ia rom‚neasc„ ∫i Ónv„˛„m‚ntul european; alocarea a cel pu˛in 6% din p.i.b. pentru Ónceput; renun˛area la ∫abloane ∫i improviza˛ii de moment; preg„tirea managerilor ∫colari pe toate treptele; racordarea ∫colii la cerin˛ele pie˛ei economice interne ∫i interna˛ionale; renun˛area la algoritmul politic Ón promovarea cadrelor de conducere; asigurarea resurselor materiale ∫i financiare pentru a implementa modelul european; eliminarea deosebirilor dintre Ónv„˛„m‚ntul rural ∫i cel urban; asigurarea unui cadru legislativ adecvat; dublarea salariilor personalului din Ónv„˛„m‚nt.
Nu pot s„ fiu de acord cu faptul c„ Ón Ónv„˛„m‚ntul rom‚nesc, ca de altfel ∫i Ón alte domenii, elementele pozitive au fost abandonate sau minimalizate dup„ Revolu˛ia din Decembrie 1989.
Faptul c„ mai pu˛in de 50% dintre elevi au ob˛inut note de trecere la simul„rile de examen demonstreaz„ dezinteres at‚t din partea elevilor, c‚t ∫i a cadrelor didactice.
At‚t timp c‚t lec˛iile de predare-Ónv„˛are sunt rupte de nevoile reale ale economiei, elevii nu au nici o ∫ans„ de a se integra Ón societate numai cu volumul mare de cuno∫tin˛e teoretice. Aportul dintre teorie ∫i practic„ trebuie schimbat Ón favoarea ultimei activit„˛i. O nep„sare general„ b‚ntuie Ón Ónv„˛„m‚ntul preuniversitar de la M.E.C.T. Ón jos ∫i invers.
Ónsemnat pentru dimensiunea forma˛iunii sale i-a venit tocmai din Ardeal, din partea unei organiza˛ii regionaliste, Liga Pro-Europa din T‚rgu-Mure∫, fostul pre∫edinte nu a stat prea mult pe g‚nduri ∫i, Ón concordan˛„ cu un vechi proverb, a purces la radicalizarea discursului s„u politic.
îConu’ Milu˛„, Óntre Ón˛elegeri de mucava ∫i pacturi diabolice“
Œncerc‚nd s„ insufle oarece via˛„ unui partid n„scut diform, Ac˛iunea Popular„, Emil Constantinescu se arat„ deschis celor mai nepotrivite alian˛e. Iar cum un sprijin
îPopor de pro∫ti? S-o cread„ ei, acei domni care au guvernat ˛ara Ón legislatura 1996-2000!“
Dup„ ce s-au dat ∫i se mai dau Ónc„ Ón spectacol cu Catedrala M‚ntuirii Neamului, constat‚nd c„ pierd voturile
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 60/5.V.2004 milioanelor de credincio∫i ortodoc∫i, s-au g‚ndit Domniile lor c„ ˛ara are circa 6 milioane de pensionari ∫i dintr-o dat„ au zis c„ acu-i de ei. Au mobilizat rapid la Palatul Parlamentului pe pensionarii forma˛iunii lor politice ∫i, prin discursuri ca pe vremea lui înenea Iancu“, au trecut Ón revist„ principii ∫i iar principii.
Principiul principiilor — îla condi˛ii de munc„ egale ∫i vechime egal„, pensii egale“! Curat logic, domnule lider P.D.! V-au trebuit c‚˛iva ani buni s„ v„ Ónsu∫i˛i cuno∫tin˛e de logic„ matematic„ din moment ce pensiile discriminatorii au ap„rut Ón perioada 1996—2000. C‚nd trebuia s„ fi˛i logici, domnilor? Œn opozi˛ie sau Ón perioada Ón care a˛i fost la guvernare? Dac„ v„ imagina˛i cumva c„ pensionarii vor mai merge la vot ca Ón Duminica orbului, strig‚nd Ón st‚nga ∫i Ón dreapta îSchimbare, schimbare!“, v„ Ón∫ela˛i amarnic.
Tot dup„ logica matematic„, oamenii ∫tiu c„ cei ce i-au min˛it o dat„ cu neru∫inare Ói vor min˛i ∫i Ón continuare.
C‚t despre repararea nedrept„˛ii f„cute milioanelor de pensionari, P.S.D.-ul a trecut de mult la recorelarea pensiilor ∫i va trece c‚t de cur‚nd la recalcularea lor.
Pre∫edintele P.D., domnul Traian B„sescu, traverseaz„ o perioad„ extrem de dificil„ Ón ceea ce prive∫te capacitatea sa de a gestiona îdestinul“ propriei forma˛iuni politice. Asemenea unui sloi de ghea˛„ expus brusc unor temperaturi tropicale — Partidul Democrat se mic∫oreaz„ v„z‚nd cu ochii, o serie de lideri sau membri ai s„i dezert‚nd pur ∫i simplu.
Din 2001, de c‚nd a cucerit ∫efia forma˛iunii trandafirului solitar detron‚ndu-l pe îeternul“ Petre Roman, domnul B„sescu nu ∫i-a atins practic nici un obiectiv politic din cele pe care ∫i le-a propus. Totul ar fi culminat cu o cre∫tere spectaculoas„ Ón sondaje a P.D.-ului, Ón sensul unor cifre variind Óntre 22—25% Ón preajma alegerilor locale ∫i generale.
Iat„ c„ nimic nu se leag„, Ón ciuda mediatiz„rii bune ∫i a vizibilit„˛ii pe m„sur„ pe care Traian B„sescu le tot trece Ón contul imaginii proprii. Cu excep˛ia lui Emil Boc, nici un alt lider al P.D. nu a reu∫it s„ se impun„ Ón aten˛ia opiniei publice.
Pre∫edintele P.D. cultiv„ o total„ lips„ de tact Óncerc‚nd s„ conduc„ prin m„suri de m‚n„ forte. Lipsit de cultura unui Vadim Tudor, Domnia sa jigne∫te adesea prin grimase ori ridicarea vocii. Are atitudini de matroz sovietic, nicidecum de c„pitan de vas — altminteri o meserie vrednic„ de tot respectul.
De∫i se bucur„ Ón continuare de prima ∫ans„ Ón op˛iunile bucure∫tenilor Ón ceea ce prive∫te sus˛inerea pentru Prim„ria General„ a Capitalei, nici Ón aceast„ privin˛„ B„sescu nu mai are sus˛inerile record de mai ieri. La Ia∫i, organiza˛ia P.D. este desfigurat„ de plec„ri ∫i de atitudini contradictorii. Practic, fo∫tii liberali Mogo∫ ∫i C‚rlan Óncearc„ s„ mai salveze ceva din amintirea P.D.-ului de alt„dat„ al lui Vasiliu ∫i Baciu. Partenerii liberali sunt mult mai puternici, ceea ce adaug„ noi frustr„ri subcon∫tientului lui Traian B„sescu.
Acesta seam„n„ tot mai mult cu un naufragiat care, cu vesta de salvare pe corp, Óncearc„ s„ dea indica˛ii, s„ calculeze coordonatele de naviga˛ie, s„ mai dinamizeze pe ici pe colo. Numai c„ totul e sinonim cu îa c‚rpi pe ici pe colo“. Exemplul lui B„sescu este antologic pentru ce Ónseamn„ portretul unui fals lider sau despre cum nu trebuie s„ fie un lider politic.
## **Domnul Corneliu Ciontu:**
Mul˛umesc. Mul˛umesc tuturor pentru participare ∫i o zi dup„ voia dumneavoastr„!
Dragi colegi,
Œncepem ∫edin˛a noastr„ de ast„zi, inform‚ndu-v„ c„ din totalul de 345 de deputa˛i ∫i-au Ónregistrat prezen˛a 264 din care absen˛i 81. Particip„ la alte ac˛iuni parlamentare 23.
Œncepem dezbaterea noastr„ cu punctul 15. Ieri am finalizat dezbaterile generale la proiectul de Lege privind exercitarea profesiei de psiholog, Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea Colegiului Psihologilor din Rom‚nia. Vom trece la dezbaterea pe articole, av‚nd Ón vedere c„ ieri s-au Óncheiat dezbaterile generale.
- La titlul legii dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate.
La capitolul I, un text nou. Comisia ne propune art. 1. Titlul capitolului I.
- Dac„ sunt observa˛ii? Comisia a modificat textul
- adoptat de Senat. Dac„ sunte˛i de acord cu acest lucru, dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt.
- Votat„ varianta comisiei.
- Comisia propune un text nou la art. 1. Dac„ ave˛i
- observa˛ii? Nu.
- Votat„ varianta comisiei.
- Art. 1 din varianta Senatului devine astfel art. 2 cu
- alin. 1 ∫i 2.
- Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón varianta comisiei.
- La art. 2 din varianta Senatului, comisia propune
- eliminarea; urm„ri˛i punctul 5 din raport.
- Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Adoptat„ varianta comisiei.
- La art. 3 comisia a modificat varianta Senatului. Sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat„ varianta comisiei.
- La art. 4, de asemenea, comisia a modificat varianta
- Senatului cu dou„ alineate, 1 ∫i 2. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón varianta comisiei.
- De asemenea, art. 5, text nou propus de comisie cu
- alin. a), b), c), d), e).
- Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón varianta comisiei.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 60/5.V.2004 Art. 5 din varianta Senatului devine art. 6 cu alin. a), b). Dac„ sunt observa˛i? Nu sunt.
Votat Ón varianta comisiei.
Sec˛iunea a II-a din varianta Senatului devine capitolul II. Titlul capitolului II — varianta comisiei.
Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi, Fa˛„ de textul ini˛ial propus de ini˛iatori Ón urm„ cu circa un an ∫i jum„tate, modific„rile Óntre timp ale legisla˛iei au eliminat conven˛iile civile. Ca atare, la art. 13 propunem s„ se elimine î...sau a unor conven˛ii civile“ din textul prezent.
Deci eliminarea î…sau a unor conven˛ii civile“. V„ mul˛umesc.
Sunte˛i de acord cu aceast„ eliminare? Dac„ sunt observa˛ii la acestea? Nu sunt. Votat alin 1 din art. 13 Ón varianta nou„ a comisiei. Alin. 2. Dac„ sunt observa˛ii la art. 13? Nu sunt. Votat„ varianta comisiei. La art. 14, de asemenea, text nou, alin. 1, 2 ∫i 3. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Art. 15, de asemenea, articol nou cu alin. 1, 2, 3. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Comisia propune sec˛iunea a III-a.
Titlul sec˛iunii a III-a. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Text nou la art. 16 cu alin. a), b). Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón varianta comisiei. De asemenea, art. 17 — text nou, cu alin. a), b), c), d), e), f). Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate Ón varianta comisiei. Comisia propune sec˛iunea a IV-a. Dac„ la titlul sec˛iunii a IV-a ave˛i observa˛ii? Nu ave˛i. Votat Ón varianta comisiei. Text nou, art. 18, alin. a), b), c), d). Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat„ Ón unanimitate varianta comisiei. De asemenea, art. 19, text nou, cu alin. 1 ∫i 2. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat„ Ón unanimitate varianta comisiei. De asemenea, comisia propune sec˛iunea a V-a. Titlul sec˛iunii a V-a. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Comisia propune un text nou, art. 20, cu alin. a), b), c). Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. De asemenea, art. 21 — text nou, cu alin. a), b), c). Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Text nou, de asemenea, la art. 22. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Capitolul II din varianta Senatului devine capitolul III. Dac„ sunte˛i de acord cu titlul capitolului? Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt.
Votat Ón unanimitate. Sec˛iunea I, de asemenea... titlul sec˛iunii I. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Art. 9 devine art. 23, cu alin. 1, 2, 3, 4 ∫i 5. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat„ varianta comisiei. Art. 24, cu alin. a), b), c), d), e), f). Dac„ sunt observa˛ii Ón varianta comisiei? Nu sunt. Votat„ varianta comisiei. Sec˛iunea a II-a. Titlul sec˛iunii a II-a. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Art. 25. Art. 10 din varianta Senatului devine art. 25, cu alin. 1, 2, 3 ∫i 4. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat„ varianta comisiei.
Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,
Ieri am convenit la dezbaterea general„ a legii c„, datorit„ faptului c„ sunt prev„zute sanc˛iuni penale, aceast„ lege devine lege cu caracter organic.
Ca atare, la art. 58 comisia propune urm„toarea modificare: îPracticarea profesiei de psiholog Ón condi˛ii de liber„ practic„ de c„tre o persoan„ care nu are aceast„ calitate constituie infrac˛iune ∫i se pedepse∫te conform Codului penal“.
Ini˛iatorul este de acord cu aceast„ propunere? Da. Dumneavoastr„, sala, sunte˛i de acord cu aceast„ propunere? De acord.
V-a∫ ruga s„ modific„m ∫i s„ se consemneze Ón stenogram„.
Art. 58 Ón varianta comisiei.
Sunt observa˛ii? Nu sunt.
Œn varianta modificat„ a comisiei, adoptat art. 58.
Capitolul VI. Titlul capitolului VI.
Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt.
Votat Ón varianta Senatului.
Art. 29 din varianta Senatului devine art. 59, modificat de c„tre comisie.
Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt.
Votat art. 59, Ón varianta comisiei.
Text nou la art. 60, art. 61, art. 62, art. 63, art. 64 ∫i art. 65.
Sunt articole noi, introduse de c„tre comisie. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat„ varianta comisiei.
Art. 30 din varianta Senatului. Comisia propune eliminarea.
Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat„ eliminarea.
Art. 31 din varianta Senatului devine art. 66 Ón varianta comisiei.
Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón varianta comisiei.
Vom supune legea votului final.
V„ rog. Ave˛i o problem„ de procedur„.
Domnule pre∫edinte, Domnilor colegi,
Vreau s„ insist pe un fapt deosebit. Faptul c„ ast„zi noi vot„m Legea psihologilor Ón Rom‚nia, organizarea psihologilor Ón Rom‚nia, corespunde situa˛iei interna˛ionale. Toate ˛„rile din lume au aceast„ problem„. Œn Comunitatea european„ 13 ˛„ri au Asocia˛ia Psihologilor.
Vreau s„ insist pe o anumit„ latur„ a situa˛iei din Rom‚nia. Recent, Organiza˛ia Mondial„ a S„n„t„˛ii a publicat situa˛ia st„rilor depresive din Óntreaga lume ∫i a catalogat c„ Ón Rom‚nia, de∫i ˛ar„ de origine latin„ — ∫i, genetic, popoarele de origine latin„ nu au tendin˛„ spre st„ri depresive —, st„rile depresive au crescut de la 1,33%, c‚t era Ón urm„ cu 20 de ani, la peste 20%, Ón momentul de fa˛„. Or, st„rile depresive, conform Organiza˛iei Mondiale a S„n„t„˛ii, Ón urm„torii peste 25 de ani vor deveni de fapt patologia primar„ cardinal„ din Óntreaga lume, ceea ce va duce mai departe la bolile care deriv„ de la ele, printre care ∫i bolile cardiovasculare.
Acesta a fost motivul pentru care am luat cuv‚ntul la sf‚r∫itul dezbaterii acestei legi ∫i am insistat pe faptul pozitiv pe care l-am f„cut noi ast„zi, c‚nd aprob„m ∫i discut„m aceast„ lege.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc ∫i eu.
Trecem la proiectul de Lege privind unele m„suri referitoare la bunurile primite cu titlu gratuit cu prilejul unor ac˛iuni de protocol, Ón exercitarea mandatului sau a func˛iei.
Din partea ini˛iatorului. Domnul ministru Gaspar, v„ rog.
**Domnul Acsinte Gaspar —** _ministru delegat pentru rela˛ia cu Parlamentul_ **:**
Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,
Œn vederea asigur„rii unei mai mari transparen˛e Ón exercitarea func˛iilor ∫i demnit„˛ilor publice, persoanele care au obliga˛ia declar„rii averii au ∫i obliga˛ia de a declara ∫i bunurile, a c„ror valoare dep„∫e∫te fiecare echivalentul a 300 de euro, primite cu titlu gratuit Ón cadrul unor activit„˛i de protocol, Ón exercitarea mandatului sau a func˛iei.
Primirea de bunuri cu titlu gratuit Ón cadrul unor activit„˛i de protocol, Ón exercitarea mandatului sau a func˛iei, a c„ror valoare dep„∫e∫te echivalentul a 300 de euro, nu poate fi considerat„ ca gest simbolic, uzual
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 60/5.V.2004 practicat Ón cadrul unor activit„˛i de protocol, motiv pentru care persoanele care le-au primit nu le pot p„stra pentru sine. Aceasta este o practic„ curent„ Ón ˛„rile cu mare tradi˛ie democratic„, cum ar fi Germania sau Regatul Unit al Marii Britanii ∫i Irlandei de Nord.
Proiectul de lege pe care-l prezint din partea Guvernului prevede constituirea, de c„tre conduc„torul autorit„˛ii, institu˛iei publice sau persoanei juridice, a unei comisii care va inventaria, evalua ∫i dispune m„surile de conservare a tuturor bunurilor primite cu titlu gratuit, Ón cadrul unor activit„˛i de protocol.
Œn situa˛ia Ón care bunurile au o valoare de p‚n„ la 300 de euro, acestea vor fi restituite persoanelor care le-au primit.
Dac„ aceste bunuri au o valoare mai mare de 300 de euro, persoanele care le-au primit au posibilitatea de a intra Ón posesia lor, dac„ vor pl„ti o sum„ reprezent‚nd diferen˛a dintre valoarea stabilit„ de comisie ∫i suma de 300 de euro; Ón cazul Ón care nu solicit„ restituirea bunurilor, acestea vor fi valorificate, transmise cu titlu gratuit unor institu˛ii de ocrotire social„ ori p„strate Ón patrimoniul autorit„˛ii, institu˛iei publice sau persoanei juridice din care face parte persoana care a primit aceste bunuri.
™i eu v„ mul˛umesc. Raportul comisiei, v„ rog.
Domnule pre∫edinte,
Stima˛i colegi,
Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i a luat Ón dezbatere proiectul de Lege privind unele m„suri referitoare la bunurile primite cu titlu gratuit cu prilejul unor ac˛iuni de protocol, Ón exercitarea mandatului sau a func˛iei. A ˛inut cont de avizul favorabil al Consiliului Legislativ, precum ∫i de cel al Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, care, de asemenea, a avizat favorabil.
Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.
Membrii Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i au avizat prezentul proiect de lege, cu amendamentele admise cuprinse Ón anexa nr. 1. Men˛ion„m c„ Ón timpul dezbaterilor au fost ∫i amendamente respinse, care au fost redate Ón anexa nr. 2 din prezentul raport.
Dac„ la dezbateri generale dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul?
Domnul deputat Boc, v„ rog.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Œn primul r‚nd, dou„ probleme:
1. La ∫edin˛a anterioar„ a Camerei Deputa˛ilor, c‚nd acest proiect a fost pe ordinea de zi, la solicitarea Guvernului acest proiect de lege a fost am‚nat dezbaterii, pentru ca Guvernul s„ compatibilizeze prevederile acestei legi cu inten˛ia de a modifica Legea privind declararea averilor demnitarilor. Adic„, s-a spus c„ mai bine a∫tept„m s„ vedem ce are Ón g‚nd Guvernul ∫i s„ punem de acord cele dou„ prevederi legislative. Acesta a fost motivul pentru care s-a am‚nat. N-am auzit ast„zi nici un cuvin˛el spun‚ndu-ni-se despre ce s-a Ónt‚mplat Óntre timp, de ce s-a am‚nat atunci, de ce atunci nu s-a putut discuta ∫i acum se poate discuta, Ón condi˛iile Ón care nu s-a modificat absolut nimic din concep˛ia Guvernului.
2. Œn stilul caracteristic, Guvernul bulverseaz„ actul legislativ prin ordonan˛e de urgen˛„.
Vreau s„ men˛ionez faptul c„, Ón leg„tur„ cu acest act normativ, ieri, am Ón˛eles, asear„, a ap„rut Ón îMonitorul Oficial“ ordonan˛a de urgen˛„ care modific„ Legea declar„rii averilor demnitarilor, instituind ∫i obliga˛ia declar„rii averilor candida˛ilor la func˛iile pentru alegerile locale ∫i alegerile parlamentare. Printre altele, se modific„ ∫i plafonul valorii cadourilor.
™i atunci iar nu Ón˛eleg un lucru, ca expresie a inconsecven˛ei Guvernului Ón aceast„ materie: ast„zi dezbatem Ón Camera Deputa˛ilor un proiect de lege la care plafonul cadourilor este de 300 de euro ∫i tot ast„zi a intrat Ón vigoare, prin publicarea Ón îMonitorul Oficial“, ordonan˛a care spune c„ valoarea plafonului pentru cadourile demnitarilor este de 200 de euro. Ce s„ Ón˛elegem din aceast„ inconsecven˛„ legislativ„? Nu Ón˛elegem dec‚t ceea ce se Ónt‚mpl„ Ón realitate, ∫i anume c„ Guvernul nu st„p‚ne∫te acest demers ∫i-l face Ón func˛ie de aprecierile de moment, f„r„ a exista o viziune clar„, coerent„ asupra acestui demers.
Œn consecin˛„, aici trebuie rezolvat„ aceast„ problem„: fie am‚n„m dezbaterea acestui proiect ∫i-l dezbatem Ómpreun„ cu ordonan˛a de urgen˛„ cu privire la modificarea Legii declar„rii averilor demnitarilor, pentru a compatibiliza prevederile, fie cobor‚m aici, Ón aceast„ lege, plafonul valorii cadourilor, dar nu la 200 de euro, c‚t ne propune Guvernul; noi am propus o valoare mult mai mic„. Noi am propus ca valoarea total„ a cadourilor pe care un demnitar le poate primi, Óntr-un an, Ón cadrul ac˛iunilor de protocol, s„ nu dep„∫easc„ 300 de euro — deci totalul valorii —, iar valoarea individual„ s„ fie de 70 de euro; Ón timp ce Guvernul ne propune, cel pu˛in prin acest proiect de lege, ca valoarea individual„ a fiec„rui cadou pe care-l poate primi f„r„ s„-l declare — ∫i, Ón consecin˛„, poate s„-l p„streze —, s„ fie de 300 de euro. Asta Ónseamn„ de cel pu˛in patru ori valoarea salariului minim pe economie.
Domnul ministru Gaspar. V„ rog.
## Domnule pre∫edinte,
## Stima˛i colegi,
Vreau s„-l lini∫tesc pe colegul Boc ∫i s„-i spun c„ nu exist„ nici un fel de inconsecven˛„ din partea Guvernului. Œns„ d‚nsul are ni∫te inconsecven˛e Ón ce prive∫te st„p‚nirea regulamentului.
La ∫edin˛a anterioar„, Óntr-adev„r, eu am fost cel care am solicitat am‚narea dezbaterii, av‚nd Ón vedere c„ Ón ∫edin˛a de Guvern de joi urma s„ fie adoptat„ o ordonan˛„ cu privire la aceast„ problem„, declararea cadourilor sau bunurilor primite, ca chestiuni de protocol, Ón timpul unor ac˛iuni oficiale.
Faptul c„ Ón prezentarea general„ nu am f„cut nici o referire la valoarea acestor bunuri se datoreaz„ Ómprejur„rii c„, potrivit regulamentului, Ón cadrul dezbaterilor generale nu se pot face amendamente, ∫i de aceea m-am ab˛inut.
Deci c‚nd se va trece la dezbaterea pe texte, atunci sigur c„ voi interveni ∫i voi motiva care este valoarea acestor bunuri, ca urmare a adopt„rii Ordonan˛ei nr. 24, care a fost publicat„ Ón Monitorul Oficial nr. 365 din data de ast„zi.
Acestea sunt considerentele pentru care nu am f„cut nici o referire, ∫i nu c„ ar exista vreo inconsecven˛„ Ón ceea ce prive∫te promovarea actelor normative ∫i rela˛iile dintre aceste acte.
V„ rog.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte, pentru acest scurt drept la replic„.
Domnul ministru cred c„ ∫tie — ∫i nu cred c„-i cazul s„-i reamintim Domniei sale — prevederile Regulamentului Camerei Deputa˛ilor, prevederi care interzic expres formularea de amendamente de fond Ón ∫edin˛a Camerei. Or, ceea ce Domnia sa propune este un amendament de fond, ∫i anume s„ cobor‚m plafonul a∫a cum exist„ el Ón proiectul de lege la un alt plafon. Pentru aceasta, proiectul trebuie s„ fie retrimis la comisie, ∫i la comisie s„ formuleze Guvernul acest amendament sau s„-l dezbat„ Ómpreun„ cu ordonan˛a simpl„.
Deci din acest punct de vedere, dac„ se dore∫te modificarea, ea nu se poate face Ón plen, a∫a cum dumneavoastr„ ∫ti˛i foarte bine c„ Ón plen pot fi formulate doar amendamente de tehnic„ legislativ„, ∫i nu amendamente de fond. Iar dac„ dori˛i s„ compatibiliz„m solu˛ia, evident c„ o trimitem la comisie ∫i o discut„m cu ordonan˛a care ast„zi a ap„rut Ón îMonitorul Oficial“, care demonstreaz„ inconsecven˛a Guvernului: c„, pe de o parte, Óntr-un anumit loc, a avut 300 de euro, iar acum, 200 de euro. Probabil c„ Ón plen vom avea 100 de euro; vom vedea.
Domnul deputat Bruda∫cu.
Am nimerit, se pare, Ón tirul necru˛„tor al democra˛iei rom‚ne∫ti.
Eu nu vreau s„ m„ refer la disputele dintre cele dou„ partide social-democrate, ci a∫ vrea s„ m„ refer la lege. Lectur‚nd-o, am constatat c„ se face aceast„ limitare Ón privin˛a plafonului cadourilor pe care demnitarii le pot ob˛ine cu prilejul ac˛iunilor de protocol, dar aceast„ transparen˛„ este pe jum„tate sau aceast„ legalizare este doar pe jum„tate, dup„ p„rerea mea.
Dac„ acest proiect de lege ∫i-ar fi propus cu adev„rat s„ rezolve o problem„ important„, poate c„ ar fi trebuit s„ cuprind„ Ónc„ o prevedere c‚t se poate de clar„, specific„, de altfel, tuturor democra˛iilor. C‚nd ob˛ii un profit, el trebuie s„ produc„ ∫i efecte asupra bugetului statului. Poate c„ n-ar fi fost lipsit de interes ∫i utilitate ca to˛i care ob˛in asemenea cadouri, la sf‚r∫itul anului, Ón baza legii care se refer„ la c‚∫tigul global, s„ fie impozitate valorile ob˛inute de aceste persoane, pentru c„ sunt bunuri de care se folosesc sau bunuri care sunt bunuri de patrimoniu pentru familiile respective.
Din acest punct de vedere, mi se pare c„ legea este imperfect„ ∫i nu rezolv„ o problem„, cre‚nd aceast„ discriminare pozitiv„ pentru cei care de˛in demnit„˛i publice sau de˛in temporar func˛ii publice.
V„ rog, domnule deputat.
## Domnule pre∫edinte,
Permite˛i-mi s„ sprijin propunerea colegului, domnul deputat Boc. Œntruc‚t esen˛a legii este stabilirea plafonului la care se declar„ aceste cadouri ∫i Óntruc‚t ast„zi a ap„rut o ordonan˛„ de urgen˛„ care prevede un alt plafon, mi se pare absolut normal ∫i firesc ca proiectul de lege s„ fie retrimis la comisie, pentru compatibilizare. V„ mul˛umesc.
Da. Sigur, sunt aici c‚teva propuneri. Eu voi supune votului retrimiterea la comisie, a∫a cum a propus domnul Boc, dup„ care vom relua lucr„rile.
Cine este pentru trimiterea acestui proiect de lege la comisie, pentru reanalizare? V„ rog s„ vota˛i.
19 voturi pentru. Œmpotriv„? V„ rog s„ vota˛i. 46 de voturi Ómpotriv„.
Ab˛ineri? Nu sunt ab˛ineri.
Prin urmare, vom continua s„ dezbatem ast„zi proiectul de lege.
- Titlul legii. Dac„ sunt observa˛ii la titlul legii? V„ rog, domnule deputat.
Œntruc‚t Ón formularea sa titlul con˛ine unele formul„ri aparent redundante, eu a∫ propune s„-l facem mai simplu ∫i mai pe Ón˛eles.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 60/5.V.2004 Astfel, formularea pe care v-o supun aten˛iei este urm„toarea: îLege privind cadourile primite cu prilejul unor ac˛iuni de protocol“. Este evident c„ îbunuri primite cu titlu gratuit“ Ónseamn„ cadouri, iar Ón ac˛iuni de protocol nu pot lua parte dec‚t persoane care Ó∫i exercit„ un mandat sau de˛in anumite func˛ii.
Printr-o asemenea formulare, d„m c‚∫tig de cauz„ clarit„˛ii titlului acestei legi.
Da. Ini˛iatorul?
Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,
Titlul proiectului de lege este Ón concordan˛„ cu anexa la Legea nr. 115/1996 privind declararea unor bunuri, privind declararea averilor, Ón sensul c„ bunurile sunt primite cu titlu gratuit Ón cadrul unor activit„˛i de protocol. La acestea se refer„. Deci nu alte bunuri, nu regimuri, ∫i aici se stabilesc ni∫te m„suri, Ón sensul c„ se instituie acea comisie de evaluare ∫i, Ón raport de valoarea bunurilor primite, acestea se p„streaz„ sau cel care vrea s„ le p„streze pl„te∫te diferen˛a de la 300 de euro la c‚t stabile∫te comisia respectiv„.
Deci Guvernul Ó∫i men˛ine titlul legii, de altfel, a∫a cum a fost adoptat ∫i de c„tre Senat.
## **Domnul Constantin Ni˛„:**
Eu sunt obligat s„
Vot · approved
Dezbateri asupra proiectului Legii privind exercitarea profesiei de psiholog, Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea Colegiului Psihologilor din Rom‚nia ∫i propunerea legislativ„ privind organizarea ∫i exercitarea profesiei de psiholog (am‚narea votului final)
Œmpotriv„? 19 voturi Ómpotriv„.
Ab˛ineri? O ab˛inere.
Adoptat titlul legii.
Art. 1 alin. 1.
Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt.
Votat Ón varianta Senatului.
Alin. 2. Urm„ri˛i Ón raport anexa nr. 1, alineatele — lit. a), lit. b) ∫i lit. c).
Comisia propune modificarea textului ini˛ial votat Ón Senat.
Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt.
Votate Ón unanimitate propunerile comisiei, adic„ alin. 2 cu lit. a) ∫i eliminarea lit. b) ∫i a lit. c).
Art. 2 alin. 1.
Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat alin. 1. Alin. 2. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Alin. 3. V„ rog, domnule ministru.
Œn cadrul dezbaterilor generale, colegul Boc a introdus acel amendament Ón discu˛ie, raportat la valoarea
bunurilor primite cu titlu gratuit, ∫i, Ón felul acesta, consider‚nd c„ este un amendament de fond, a solicitat retrimiterea la comisie.
Cred c„ nu Ón cadrul dezbaterilor generale, ci acum, Ón cadrul dezbaterilor pe articole, urmeaz„ s„ vedem care este modificarea ∫i apoi plenul s„ se pronun˛e dac„ amendamentul propus este sau nu este de fond ∫i, ca atare, s„ fie retrimis la comisie; deci nu Ón faza dezbaterilor generale.
Domnule pre∫edinte,
A∫a cum am men˛ionat Ón prezentarea general„, la alin. 3 Guvernul propune, ˛in‚nd seama de Ordonan˛a nr. 24, care a fost publicat„ Ón Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea I, nr. 365, cu data de ast„zi, valoarea s„ fie sc„zut„ de la 300 la 200 de euro.
Deci aceasta este modificarea pe care v-o propunem ∫i urmeaz„ ca plenul, prin votul s„u, s„ aprecieze, s„ se exprime dac„, fiind un amendament de fond sau cum Ól considera˛i, s„ fie retrimis comisiei, sau s„ continu„m dezbaterea asupra proiectului de lege.
V„ mul˛umesc. Domnul deputat Boc, v„ rog.
## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Œn primul r‚nd, Guvernul ar trebui s„ ne mul˛umeasc„ — de∫i nu are obiceiul s-o fac„ — pentru faptul c„ s-a inspirat, ∫i de aceast„ dat„, din propunerile noastre, dar se pare c„ nu este un obicei prea bun pe la Guvern s„ mul˛umeasc„ altor ini˛iatori din propunerile c„rora s-a inspirat; se trece cu vederea acest lucru.
Doi. Oricum am lua-o, domnule ministru, oricum am Óntoarce-o, oricum am citi regulamentul, de la cap la coad„, de la coad„ la cap, ceea ce dumneavoastr„ propune˛i aici Ón plen este un amendament de fond. Avea˛i posibilitatea, domnule ministru, Ón calitate de membru al Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i s„ formula˛i un amendament la acest proiect de lege Ón comisie; dac„ era respins, s„ figureze, a∫a cum figureaz„ al meu, Ón cadrul amendamentelor respinse ∫i ast„zi s„-l pune˛i Ón discu˛ie.
Dumneavoastr„, potrivit regulamentului, domnule ministru, nu ave˛i dreptul s„ propune˛i un amendament de fond Ón plen. Singurul amendament depus este cel care Ómi apar˛ine ∫i aceasta se poate admite sau respinge. Dac„ dumneavoastr„ dori˛i s„ ave˛i o alt„ viziune, solu˛ia pe care v-am propus-o, absolut regulamentar„, este de a trimite acest proiect de lege la comisie ∫i s„ fie discutat concomitent cu dezbaterile care vor avea loc pe marginea Ordonan˛ei nr. 9 care, ast„zi, am Ón˛eles c„ a ap„rut Ón îMonitorul Oficial“. Alt„ solu˛ie din punct de vedere legal nu exist„, oricum am interpreta regulamentul ∫i l-am citi.
Œn ceea ce prive∫te con˛inutul amendamentului, singurul, repet, care poate fi pus Ón discu˛ie ∫i admis sau respins ne apar˛ine, apar˛ine Grupului parlamentar al P.D. ∫i el are urm„torul con˛inut: îŒn cazurile Ón care valoarea bunurilor stabilite de comisie este mai mare dec‚t echivalentul a 70 de euro, persoana care a primit bunurile poate solicita p„strarea lor pl„tind diferen˛a de valoare. Œn cazurile Ón care valoarea bunurilor stabilite de comisie este sub echivalentul de 70 de euro, acestea se
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 60/5.V.2004 p„streaz„ de c„tre primitor, f„r„ ca anual valoarea total„ a bunurilor primite s„ dep„∫easc„ 300 de euro.“ Compara˛i cu textul ini˛ial propus de c„tre Guvern: îŒn cazurile Ón care valoarea bunurilor stabilite de comisie este mai mare dec‚t echivalentul a 300 de euro, persoana care a primit bunurile poate solicita p„strarea lor, pl„tind diferen˛a de valoare. Œn cazurile Ón care valoarea bunurilor stabilite de comisie este sub echivalentul a 300 de euro, acestea se p„streaz„ de c„tre primitor.“
Da. Domnule Bruda∫cu, v„ rog.
Nu vreau s„ m„ joc de-a b‚za Óntre cele dou„ componente ale democra˛iei autentice rom‚ne∫ti, dar sunt nevoit s„ sus˛in pe cea din urm„, Óntruc‚t mi se pare c„ este ∫i moral, ∫i potrivit cutumelor pe care ˛„rile civilizate le au, de a se limita aceste c‚∫tiguri. Œn caz contrar, imagina˛i-v„ c„ oricare dintre membrii Guvernului particip„ pe parcursul unui an de zile, Ón mod teoretic, la cel pu˛in 52 de ac˛iuni de protocol. Œnmul˛i˛i aceste ac˛iuni de protocol cu 300 de euro ∫i ve˛i afla c„ un demnitar poate s„-∫i rotunjeasc„ veniturile cu cel pu˛in 15—16 mii de euro, ceea ce reprezint„ o sfidare la s„r„cia generalizat„ a popula˛iei.
Drept pentru care eu pledez pentru a se accepta amendamentul de la îamendamente respinse“, mi se pare c„ este ∫i logic, ∫i firesc, aceast„ limitare va duce ∫i la cre∫terea credibilit„˛ii demnitarilor ∫i a celor care de˛in func˛ii publice, va duce ∫i la modificarea imaginii unei Rom‚nii corupte, a unei Rom‚nii ciubucare, at‚t la nivelul func˛ionarilor m„run˛i, c‚t ∫i la nivelul demnitarilor. Œn caz contrar, vom perpetua aceast„ imagine nefireasc„ ∫i nefericit„ care prin ea Óns„∫i poate aduce prejudicii intereselor noastre de integrare Ón elita ˛„rilor civilizate.
Pe de alt„ parte, insist pe elementul pe care l-am subliniat, absen˛a grosolan„ a acestei legi, modalitatea ca ∫i demnitarii pentru aceste bunuri primite cu titlu gratuit s„ pl„teasc„ drepturile pe care le pl„te∫te orice cet„˛ean pentru veniturile c‚∫tigate Ón afara obi∫nuitelor surse de c‚∫tig. Venitul global ar trebui s„ includ„ ∫i pentru demnitari obligativitatea pl„˛ii echivalentului la impozitul ce li se cuvine.
Domnule Márton, v„ rog.
## Domnule pre∫edinte,
Am o observa˛ie procedural„. Art. 102 din regulamentul pe care Ól avem sun„ astfel: îc‚nd dezbaterea amendamentelor relev„ consecin˛e importante asupra proiectului sau propunerii legislative, pre∫edintele Camerei Deputa˛ilor poate trimite textele Ón discu˛ie comisiei sesizate Ón fond“.
Ne afl„m Ón aceast„ situa˛ie, domnule pre∫edinte. V„ rog s„ retrimite˛i la comisie acest text.
V„ rog, domnule ministru.
## Domnule pre∫edinte,
Pentru c„ sunt asemenea discu˛ii legate de valoarea bunurilor care pot fi p„strate sau pentru care se poate pl„ti o diferen˛„ ca bunul s„ poat„ fi re˛inut de c„tre cel care l-a primit Ón cadrul unor ac˛iuni de protocol, nu cred c„ bunurile care sunt primite — pentru c„ fiecare dintre dumneavoastr„ care a˛i participat Ón delega˛iile parlamentare Ón cadrul ac˛iunilor a˛i primit un mic obiect sau orice Ónsemn care s„ fie p„strat ca o amintire Ón leg„tur„ cu ac˛iuni la care a˛i participat, nu cred c„ asta
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 60/5.V.2004 poate fi numit„ ∫pag„ ∫i tot felul de expresii care au fost v‚nturate aici ∫i cu adres„ la cei care particip„... ∫i Ón special v„d c„ domnul deputat Bruda∫cu face ∫i calcule legate de cum s-ar putea Ómbog„˛i cineva de pe urma acestor cadouri. Eu pot s„ spun ∫i urm„torul lucru: c„ din punct de vedere al tehnicii legislative, aici este o problem„ de corelare Óntre dou„ acte. Deci un act care a fost promovat anterior ∫i un act care a survenit. ™i, din punct de vedere al normelor de tehnic„ legislativ„, Parlamentul poate asigura corelarea Óntre texte.
Œntruc‚t s„ nu se cread„ c„ ˛inem neap„rat ca acest proiect s„ treac„ ast„zi, sunt de acord ca el s„ fie trimis la comisie, o s„ depunem ∫i Ón form„ scris„, dac„ este cazul, amendamentul respectiv, ca s„ nu existe nici un fel de discu˛ie, dar repet c„ ne g„seam Ón fa˛a unei corel„ri Óntre dou„ acte normative ∫i, ca atare, domnule pre∫edinte, v„ rog s„ supune˛i plenului Camerei retrimiterea la comisie a acestui proiect de lege, urm‚nd ca Ón cadrul comisiei s„ discut„m Ón leg„tur„ cu valoarea pe care trebuie s„ o aib„ aceste bunuri, ˛in‚nd seama c„ Ordonan˛a nr. 24, care a fost adoptat„ de Guvern, potrivit Constitu˛iei, a fost Óndreptat„ la Senat, ca prim„ Camer„ sesizat„, urm‚nd s„ avem decizia final„ Ón cadrul plenului Camerei Deputa˛ilor.
Da. Domnule Boc, un minut, dac„ este posibil.
## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Nu contest solu˛ia, evident, v„ mul˛umim c„ a˛i ajuns la concluzia noastr„ Ón cele din urm„, dar doream numai s„ fac o precizare cu privire la afirma˛ia domnului ministru c„ am fi Ón prezen˛a unui text de corelare legislativ„.
Domnule ministru, putem fi Ón prezen˛a unui text de corelare c‚nd avem acte de aceea∫i dimensiune, acte pe acela∫i palier. Dac„ ar fi dou„ legi, una Ón vigoare ∫i una Ón dezbatere, le-am corela. Dar acum noi avem o ordonan˛„ de urgen˛„ ∫i avem un proiect de lege. Ordonan˛a de urgen˛„, domnule ministru, va veni la Parlament spre aprobare ∫i noi, dac„ modific„m ordonan˛a de urgen˛„ prin legea de aprobare ∫i nu mai corespunde cu ceea ce discut„m ast„zi Ón proiectul de lege, ce corelare mai realiz„m? Se poate realiza o corelare legislativ„ atunci c‚nd avem un act normativ Ón vigoare cu putere de lege ∫i care con˛ine un anumit lucru, iar un proiect de lege care se afl„ Ón dezbatere acum vine ∫i stabile∫te altceva. Le putem corela, dar nu putem corela mere cu pere. Putem corela mere cu mere, dar nu mere cu pere.
Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului va intra Ón dezbaterea Parlamentului ∫i teoretic ea poate fi modificat„ f„r„ nici un fel de problem„. Deci din acest punct de vedere nu cred c„ se sus˛ine afirma˛ia de corelare, dar evident c„ sus˛inem la comisie.
## Spune˛i-i altfel, v„ rog.
Nu putem s„-i spunem altfel, c„ regulamentul a∫a ne spune, corelare legislativ„, nu altceva.
Am Ón˛eles. Oricum trebuie s„ apreciez...
Pentru c„ ordonan˛a trece ∫i vine, ordonan˛a de urgen˛„ vine la Parlament pentru a fi aprobat„ sau respins„, ocazie cu care poate fi modificat„.
## **Domnul Constantin Ni˛„:**
Domnule deputat, haide˛i s„ finaliz„m. S-a propus retrimiterea acestui punct la comisie.
Vot · Amânat
Dezbateri asupra proiectului Legii privind exercitarea profesiei de psiholog, Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea Colegiului Psihologilor din Rom‚nia ∫i propunerea legislativ„ privind organizarea ∫i exercitarea profesiei de psiholog (am‚narea votului final)
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Pe scurt, suntem de acord cu art. 17 ∫i 18, care au primit ∫i avizul Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i, ∫i v„ rug„m s„ le supune˛i votului ∫i v„ rug„m, stima˛i colegi, s„ le vota˛i.
V„ mul˛umesc.
Da. Art. 17. Dac„ sunt obiec˛iuni la propunerea comisiei?
V„ rog, domnule profesor.
## Domnule pre∫edinte,
## Stima˛i colegi,
Œmi permite˛i s„ sus˛in de la acest pupitru proiectul de Lege privind unele m„suri referitoare la cazul Óntreruperii de sarcin„. Vreau s„ v„ spun c„ suntem, din p„cate, Ón situa˛ia c„ avem cea mai mic„ natalitate din istoria Rom‚niei. Œn anul 2003 avem 9,7 la mie. A∫ vrea s„ v„ spun c„ avem cea mai mare mortalitate din Europa Ón ceea ce prive∫te copiii 0—1 an. Dar a∫ vrea s„ termin prin faptul c„ avem cea mai mare mortinatalitate ∫i cea mai mare mortalitate Ón domeniul femeii care na∫te, deci Ón domeniul femeilor gravide. Eu consider c„ este o lege care trebuia introdus„ de mult ∫i c„ e o lege necesar„ pentru viitorul na˛iunii noastre.
V„ mul˛umesc.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 60/5.V.2004
Da, ∫i eu v„ mul˛umesc.
Deci la art. 17 dac„ sunt observa˛ii, cu subpunctele
a), b), c), d)? Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt.
- Votat Ón unanimitate.
Art. 18, dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt.
Votat Ón unanimitate.
Vom supune proiectul de lege Ón totalitate votului final. Proiectul de Lege privind modificarea art. 1 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 58/2001 privind organizarea ∫i finan˛area reziden˛iatului, stagiaturii ∫i activit„˛ii de cercetare medical„ Ón sectorul sanitar.
Comisia pentru Ónv„˛„m‚nt, ∫tiin˛„, tineret ∫i sport dac„ este aici? Ini˛iatorul este aici? Da.
V„ rog, doamna Barto∫.
## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Prin propunerea legislativ„ pe care o prezent„m ast„zi plenului Camerei Deputa˛ilor se urm„re∫te ca preparatorii ∫i asisten˛ii universitari care deja au sus˛inut un concurs, conform Legii Ónv„˛„m‚ntului, pentru a deveni preparatori, s„ devin„ reziden˛i Ón specialit„˛ile corespondente disciplinei didactice Ón care activeaz„. Vreau s„ fac men˛iunea c„ examenul de preparatori este un examen extrem de riguros, Ón care candidatul este obligat s„ parcurg„ aceea∫i bibliografie ca ∫i pentru examenul de reziden˛iat, Ón acest fel f„c‚ndu-se o selec˛ie eficient„ a candida˛ilor. Propunerea legislativ„ face Ón acest fel mai atractiv„ op˛iunea tinerilor medici pentru cariera universitar„, dat fiind c„ la ora actual„ pentru mul˛i dintre ei aceasta este o idee care nu-i atrage.
Œntruc‚t o mai bun„ func˛ionare a Ónv„˛„m‚ntului medical universitar ∫i activit„˛ii clinice per ansamblu ar contribui la rezolvarea rapid„ a unora dintre problemele sociale de s„n„tate din Rom‚nia, am solicitat ca acest proiect de lege s„ fie adoptat de plenul celor dou„ Camere.
V„ mul˛umesc.
Da. Comisia?
## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,
Œn conformitate cu prevederile art. 89 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, cu modific„rile ∫i complet„rile intervenite prin Hot„r‚rea Camerei Deputa˛ilor nr. 23 din 2003, Comisia pentru Ónv„˛„m‚nt, ∫tiin˛„, tineret ∫i sport a primit spre dezbatere proiectul de Lege pentru modificarea art. 1 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 58 din 2001 privind organizarea ∫i finan˛area reziden˛iatului, stagiaturii ∫i activit„˛ii de cercetare medical„ Ón sectorul sanitar.
Proiectul de lege a fost avizat de Comisia pentru s„n„tate ∫i familie ∫i Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i. De asemenea, comisia a avut Ón vedere avizul Consiliului Legislativ ∫i punctul de vedere al Guvernului.
Potrivit Legii nr. 41 din 2002 pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 58 din 2001 privind organizarea ∫i finan˛area reziden˛iatului, stagiaturii ∫i activit„˛ii de cercetare medical„ Ón sectorul sanitar,
confirmarea Ón reziden˛iat a preparatorilor universitari se face dup„ ocuparea postului prin concurs. Prin proiectul de lege se urm„re∫te ca preparatorii ∫i asisten˛ii universitari care deja au sus˛inut un concurs, conform Legii Ónv„˛„m‚ntului nr. 84/1995, s„ devin„ reziden˛i Ón specialit„˛ile corespondente disciplinei didactice Ón care activeaz„. Examenul de preparatori oblig„ candidatul s„ parcurg„ aceea∫i bibliografie ca ∫i pentru reziden˛iat, permi˛‚nd astfel un sistem de selec˛ie eficient.
De asemenea, propunerea legislativ„ face mai atractiv„ op˛iunea tinerilor medici spre carier„ universitar„. Œn raport de obiectul ∫i con˛inutul s„u, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.
La lucr„rile comisiei au fost prezen˛i un num„r de 19 deputa˛i, din totalul de 26 membri ai comisiei.
La dezbaterea proiectului de lege au participat ca invita˛i, Ón conformitate cu prevederile art. 51 ∫i 52 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, domnul Ovidiu BrÓnzan, ministrul s„n„t„˛ii, ∫i domnul Radu Damian, secretar de stat Ón Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii.
Proiectul de lege a fost adoptat de Senat Ón ∫edin˛a din 11 martie 2004. Camera Deputa˛ilor este Camer„ decizional„. Œn urma dezbaterilor Ón ∫edin˛a din 20 aprilie 2004, comisia, cu 14 voturi pentru, aprob„ proiectul de lege ∫i v„ roag„ s„ vota˛i amendamentele formulate de comisie.
La discu˛ii generale, dac„ dore∫te cineva? Domnule N„stase, v„ rog.
## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,
Œntruc‚t tematica concursului de preparatori ∫i asisten˛i universitari Ón domenii medicale este mult mai preten˛ioas„ dec‚t aceea de reziden˛iat, este total Óndrept„˛it„ aceast„ m„sur„ legislativ„ de a recunoa∫te preparatorului ∫i asistentului statutul de reziden˛iat Ón specialitatea Ón care Ó∫i desf„∫oar„ activitatea. Cu at‚t mai mult cu c‚t preparatorul, rezidentul este solicitat Ón cadrul catedrei locului de desf„∫urare a activit„˛ii la o serie de alte activit„˛i ∫i aceasta nu ar fi dec‚t o recunoa∫tere a prestigiului de care trebuie s„ se bucure preparatorul respectiv, asistentul universitar, Ón condi˛iile Ón care este echivalat cu statutul de rezident Ón specialitatea Ón care Ó∫i desf„∫oar„ activitatea.
Consider c„ aceast„ m„sur„ este foarte bine venit„ ∫i trebuie, ca atare, sus˛inut„ de c„tre toat„ lumea. V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc ∫i eu. V„ rog, domnule Mincu.
## Domnule pre∫edinte,
## Stima˛i colegi,
Nu a∫ fi venit s„ sus˛in ceea ce sus˛in, dac„ nu a∫ fi fost un cadru universitar care func˛ioneaz„ Ón Ónv„˛„m‚ntul universitar ca profesor de peste 30 de ani, care nu ar fi Ónfiin˛at prin decizie reziden˛iatul Ón 1993 ∫i
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 60/5.V.2004 care nu ar crede Ón Ónv„˛„m‚ntul medical rom‚nesc, c„ este cel formator de medici, al tuturor medicilor din Rom‚nia, ∫i dintre ei se pot recruta oameni care ne-au adus renumele Ón str„in„tate.
Vreau s„ aduc ni∫te probleme de discu˛ii generale Ónainte de Ónceperea discu˛iilor pe baza raportului prezentat.
Œn primul r‚nd, dintr-o cauz„ care nu a depins de mine, ∫i pentru c„ am fost chemat de urgen˛„ Óntr-o problem„ medical„, ca pre∫edinte al subcomisiei, nu am participat la dezbaterea raportului. Raportul, care era format ∫i discutat de to˛i cei 4 membri ai subcomisiei ∫i semnat de doi dintre ei, punea o serie de condi˛ii ∫i de probleme. Printre condi˛iile ∫i problemele pe care le-am ridicat, erau acelea Ón care preparatorii ∫i asisten˛ii universitari trebuie ca Ónainte de a deveni preparatori ∫i asisten˛i universitari s„ fie cel pu˛in ultimul clasat pe examenul de reziden˛iat. De ce sus˛inem asta? Reziden˛iatul care a fost introdus Ón 1993 este unul dintre cele mai serioase examene ∫i ar trebui s„ fie unul dintre cele mai serioase concursuri. Dovad„ c„ la ultimul concurs din 2003 s-au Ónscris 8.450 de candida˛i pe 2.300 de locuri. Examenul de preparatori cum decurge? Din p„cate, acest examen de preparator ∫i de asistent decurge cu un singur candidat pe un singur loc ∫i rareori exist„ mai mul˛i candida˛i pe un loc, pentru c„ se ∫tie dinainte cine va fi preparatorul ales.
Domnule pre∫edinte, am s„ v„ dau rezultatele unor anchete, unele publicate, altele nepublicate, ∫i care arat„ c„ Ón aceast„ cauz„ o serie de oameni nepreg„ti˛i, pentru faptul c„ sunt fii, gineri, nepo˛i, str„nepo˛i, na∫i ai unuia dintre conferen˛iarii sau profesorii universitari ∫efi de catedr„, ajung preparatori ∫i asisten˛i ∫i merg chiar mai departe Ón cariera universitar„ f„r„ s„ fi sus˛inut vreodat„ examenul de reziden˛iat.
Domnule profesor, v„ rog s„ trece˛i la subiectul...
b„gat direct preparator ∫i b„gat„ ∫i so˛ia lui, ∫i nepotul lui etc.
Toate acestea, dac„ vre˛i, vi le citesc acum. Am de la Craiova, am 41 de membri, de la Timi∫oara am 18 membri ai corpului didactic, eu vorbesc de cei care nu ∫i-au dat reziden˛iatul, nu vorbesc de ceilal˛i, indiferent ce sunt, de la Bucure∫ti am 32, nu vorbesc de la alte universit„˛i, vreau s„ v„ spun c„ la Craiova nu am g„sit p‚n„ Ón momentul de fa˛„... nu la Craiova, la Oradea, nu am g„sit Ón momentul de fa˛„ pe raport un candidat care s„ nu-∫i fi dat examenul de preparator.
V„ pun la dispozi˛ie aceste liste, domnule pre∫edinte, ∫i consider c„ trebuie s„ g‚ndi˛i foarte serios la ziua de m‚ine. Dumneavoastr„, copiii dumneavoastr„, fiica dumneavoastr„... va fi operat„ Óntr-o zi de cel care e preparat ast„zi de un om care nu ∫tie s„ ˛in„ bisturiul Ón m‚n„ sau s„ pun„ un diagnostic.
S„ nu uit„m c„ acum 4 zile la Ia∫i, ierta˛i-m„, a murit o femeie pentru c„ a fost operat„ de un om care nu era calificat pentru opera˛ia respectiv„.
Interesa˛i-v„ cine este ∫i ve˛i vedea c„ este promovat Ón genul pe care vi l-am spus. V„ mul˛umesc.
Domnule deputat, v„ rog, pe scurt.
Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,
Desigur, voi fi scurt, Óns„, Ón calitate de vicepre∫edinte ∫i Ón calitate de conduc„tor al ∫edin˛ei din ziua de 20 aprilie, c‚nd s-a adoptat acest proiect de lege Ón comisie, vreau s„ v„ spun c„ noi nu am fost Ón posesia acelor liste care v-au fost prezentate de domnul Mincu. Œn dosarul nostru era proiectul de lege ini˛iat de fostul ministru al Guvernului Rom‚niei, doamna Barto∫, de prezentul ministru al Guvernului Rom‚niei, domnul Ovidiu BrÓnzan, ∫i printre ini˛iatori se afl„ ∫i domnul senator Sorin Oprescu, directorul spitalului din Bucure∫ti. Deci oameni de specialitate.
™i a∫a cum v-am citit Ón raport, am avut avizul pozitiv al Comisiei de s„n„tate, al Comisiei juridice ∫i al Consiliului Legislativ. ™i av‚nd Ón vedere faptul c„ acest proiect, dezbaterea Ón comisie, a fost am‚nat de cel pu˛in patru ori ∫i termenul de depunere a raportului a expirat pe data de 29 martie, eram obliga˛i s„ punem pe primul loc pe ordinea de zi.
™i, conform regulamentului, s-a procedat absolut legal. V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.
Domnule profesor, l„sa˛i-l pe domnul Ifrim, pentru c„ ∫i-a exprimat dorin˛a de a lua cuv‚ntul.
Av‚nd Ón vedere situa˛ia foarte grav„, am s„ cer ancheta asupra acestor probleme. De exemplu, v„ pot cita 18 catedre cu cadre didactice de frunte de la Timi∫oara care ∫i-au b„gat 29 de nepo˛i, fii ∫i str„nepo˛i, vi-i citez pe to˛i, dac„ vre˛i, acum. Lucru ∫i mai grav, la Craiova, unde copilul rectorului, care a c„zut ∫i la examenul de admitere de dou„ ori, a fost trimis la Chi∫in„u ∫i readus, dup„ ce a f„cut facultatea acolo, ∫i
Œmi permite˛i, dou„ secunde?!
Ierta˛i-m„! Œn ziua respectiv„ a survenit o problem„ de urgen˛„ medical„ care necesita prezen˛a mea acolo. Ca un deputat disciplinat, ca pre∫edinte al subcomisiei, fiindc„ nu s-a dezb„tut raportul meu, vreau s„ v„ spun c„ am f„cut o cerere pe care am l„sat-o ∫i am spus s„ se am‚ne, eventual pentru sf‚r∫itul aceleia∫i ∫edin˛e, s„
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 60/5.V.2004 se am‚ne discu˛ia raportului. Nu a fost am‚nat„. Nu am zis pentru a doua zi, ci pentru sf‚r∫itul aceleia∫i ∫edin˛e. V„ mul˛umesc.
Domnule profesor Ifrim, v„ rog.
## Stima˛i colegi,
Cu tot respectul pe care-l am fa˛„ de tot ceea ce reprezint„ Parlament, a∫ dori s„ v„ spun c‚teva cuvinte, pe de o parte, Ón calitate de pre∫edinte al Comisiei de s„n„tate, care cu toat„ r„spunderea a dat avizul Ón acest caz, ∫i, Ón al doilea r‚nd, Ón calitate de conduc„tor actual de Ónv„˛„m‚nt medical ∫i persoan„ care de peste doi ani jum„tate m„ lupt ca preparatorii s„ poat„ fi admi∫i Ón reziden˛iat.
Stima˛i colegi, unul dintre drepturile elementare ale profesorului universitar care s-a respectat Ónainte de ’45 ∫i dup„ ’45 a fost s„-∫i aleag„ colaboratorii.
Profesorul Reiner c‚nd lua un preparator Ól punea s„-∫i scrie demisia, pe care i-o Ónainta la rectorat Ón momentul Ón care d‚nsul nu-l mai dorea. ™i a∫a s-a format o ∫coal„ ∫i dac„ ar fi s„-l citez numai pe Palade, laureatul Premiului Nobel, care a fost elevul lui Reiner, v„ pot spune despre eficien˛a ei.
Deci Ón aceste condi˛ii examenul de preparator, dup„ mine, este cel mai serios examen. Œn calitate de profesor universitar, am ˛inut _n_ asemenea examene ∫i vreau s„ v„ spun c„ nu este un examen doar pe baza unei verific„ri a no˛iunilor teoretice, pe care o facem dup„ tematic„ de reziden˛iat, ci este o verificare a omului Ón timp.
De asemenea, a∫ vrea s„ v„ mai spun s„ nu generaliz„m chestiunea cu rudele. Dac„ e∫ti fiul unui profesor sau dac„ e∫ti rud„ cu cineva din zona medical„ trebuie s„ fii sortit s„ r„m‚i medic de circumscrip˛ie? Sunt oameni valoro∫i ∫i refuz s„ cred c„ la nivelul corpului medical universitar exist„ oameni care fac rabat la calitate. Un procent de rabat exist„ Ón tot ∫i acesta poate fi p‚n„ la 5-6%, cu exemple sporadice, dar s„ nu generaliz„m. Cine ˛ine examenul de reziden˛iat? Tot noi, profesorii universitari! ™i, prin multitudinea candida˛ilor, cine a fost cu cele mai mari scandaluri ajunse p‚n„ la tribunal? Examenele de reziden˛iat! Pentru c„ prin volumul lor ele duc la o serie de iregularit„˛i.
Examenul de preparator se ˛ine cu seriozitate ∫i vorbesc cu toat„ r„spunderea Ón numele corpului medical universitar. Aceast„ lege ne-a fost cerut„ de c„tre to˛i rectorii institutelor de Ónv„˛„m‚nt superior ∫i de c„tre cadrele didactice. Ne lupt„m s„ o avem de trei-patru ani. ™i vreau s„ v„ mai spun un lucru: a∫a a fost, doar o scurt„ perioad„ preparatorul n-a fost pus Ón reziden˛iat. Pe vremea ministeriatelor anterioare ∫i m„ ab˛in s„ dau nume, inclusiv Ónainte de anul 1945, preparatorul avea dreptul s„ intre Ón reziden˛iat.
Domnul deputat Antonescu.
Eu nu vreau s„ intru Ón argumente de ordin medical, dar vreau s„ spun c„ sunt de acord total cu ce a spus domnul profesor Ifrim ∫i, cu tot respectul pe care-l am pentru domnul profesor Mincu, nu pot s„ fiu de acord cu propunerea d‚nsului, pentru c„ aceasta pleac„ de a acuza anticipat comisiile de concurs, deci se elimin„ prezum˛ia de nevinov„˛ie, de corup˛ie, de organizare de concursuri ilegale ∫i a∫a mai departe.
Mai mult, dac„ d‚nsul crede c„ e a∫a, ne Óntoarcem Ónapoi Ón trecut, s„ propunem o lege Ón care copiii cadrelor didactice nu au voie s„ ocupe posturi Ón Ónv„˛„m‚nt, ceea ce mi se pare absurd. Œnainte nu puteau s„ ocupe posturi din alte motive, dac„ p„rin˛ii lor au fost altceva...
Deci propunerea d‚nsului oarecum ne Óntoarce Ónapoi, dac„ vre˛i. Un copil trebuie s„ aib„ dreptul s„ se dezvolte normal ∫i Ón mod corect, indiferent cine e tat„l lui. Sigur c„ pot exista cazuri de subiectivism ∫i nu contest c„ s-ar putea s„ existe ∫i nereguli, dar neregulile alea punctuale trebuie semnalate ∫i exist„ organe competente care s„ ancheteze, s„ anuleze concursurile, eventual, ∫i s„ ia m„surile care se impun.
Nu mai insist pe concursul acesta de asistent ∫i de preparator, care este foarte serios. El const„ Óntr-o prob„ scris„, o prob„ oral„ ∫i o prob„ practic„. P„i, la reziden˛iat nu este dec‚t un test-gril„. Eu cred c„ cel pu˛in sunt egale sau echivalente ∫i c„ aceast„, ∫tiu eu, lege vine, Ón fond, Ón sprijinul institu˛iilor de Ónv„˛„m‚nt, pentru c„ ∫i a∫a cadrele didactice tinere, ∫ti˛i dumneavoastr„ ∫i din ce motive, nu prea se... ∫tiu eu... nu-mi vine un cuv‚nt mai academic, se Óngr„m„desc s„ ocupe aceste posturi.
Sigur, am de f„cut o corelare c‚nd ajungem la lege, cu care comisia este de acord, dar Ón fond ∫i la urma urmei, esen˛a este asta, nu pot s„ acuz premeditat de incorectitudine nu numai comisiile de concurs, consiliile profesorale ∫i senatele care valideaz„ concursurile ∫i nu pot s„ cred c„ copiii cadrelor didactice din Ónv„˛„m‚ntul medical nu au dreptul, dac„ merit„, s„ ocupe aceste posturi.
V„ mul˛umesc.
## **Domnul Constantin Ni˛„:**
V„ mul˛umesc.
V„ rog, domnule deputat, ∫i Ónchidem dezbaterile generale, dup„ domnul deputat.
Nu, Ómi pare r„u! A luat cuv‚ntul la dezbateri generale c‚te un reprezentant din partea fiec„rui grup parlamentar. Œmi pare r„u! V„ rog.
Domnule pre∫edinte, v„ mul˛umesc.
Vreau s„ spun cu tot respectul pe care i-l port domnului pre∫edinte al Comisiei de s„n„tate c„ aici face o mare gre∫eal„ ∫i dac„ dumneavoastr„ vota˛i acest lucru face˛i un act de nedreptate fa˛„ de medicii din ˛ara asta care Ónva˛„ ∫i fa˛„ de pilo∫ii pe care dumnealor vor s„-i oficializeze. Are perfect„ dreptate domnul academician Mincu, pentru c„ este o situa˛ie dezastruoas„. Am ajuns s„ avem familii cu copii care nu au nici o valoare s„ ocupe posturi universitare ∫i, d‚nd acest gir, jigni˛i munca celor care concureaz„ cu 4-5 pe
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 60/5.V.2004 loc cel pu˛in, ∫i m„ ∫i surprinde c„ au ini˛iat aceast„ lege. De fapt, cadrele didactice... o s„ ajungem s„ avem un profesor universitar la trei rom‚ni.
V„ mul˛umesc ∫i v„ rog din tot sufletul s„ nu admite˛i aceast„ lege, pentru c„ creeaz„ pentru to˛i medicii din ˛ar„, v„ spun ca medic primar, Óntr-o clinic„ universitar„, creeaz„ un mare act de nedreptate.
V„ mul˛umesc.
## **Domnul Constantin Ni˛„:**
Mul˛umesc.
Trecem la dezbaterea pe articole a legii.
Am Ónchis dezbaterile generale, am spus treaba aceasta!
Stima˛i colegi, la titlul legii dac„ sunt observa˛ii? Domnule deputat, ce procedur„ ave˛i?
Procedura Ón leg„tur„ cu raportul la care nu s-a f„cut nici o referire.
Dar nu se discut„ procedura comisiei Ón plenul Parlamentului.
- Ini˛iatorul este de acord cu aceast„ propunere? Ave˛i
- ∫i dumneavoastr„.
- V„ rog, domnule deputat.
Nu se folose∫te termenul îcorespondent“ — corespondent este îcineva care corespondeaz„ —, ci îcorespunz„tor“. Deci dac„ se admite amendamentul, cu aceast„ precizare.
Corect. V„ rog s„ modifica˛i.
Ini˛iatorul este de acord cu propunerea domnului Antonescu, da? Da.
Mai ave˛i ∫i dumneavoastr„ la acest articol? Dac„ e la articol, v„ rog.
A∫ vrea Ón leg„tur„ cu acest articol s„ pun de la Ónceput problema c„ el nu corespunde nomenclatorului pe specialit„˛i medicale pentru to˛i care vor intra ca preparatori Ón institutele... alin. 3[1] .
Raportul comisiei. Eu consider c„ nu a respectat...
## **Domnul Constantin Ni˛„:**
Stimate coleg, m„ face˛i s„ supun aprob„rii plenului dac„ Ónchidem dezbaterile generale.
Stima˛i colegi, v„ rog s„ vot„m Ónchiderea dezbaterilor generale.
Cine este pentru Ónchiderea dezbaterilor generale? Mul˛umesc. 70 voturi pentru.
Dac„ sunt voturi Ómpotriv„? V„ rog s„ num„ra˛i. 14 voturi Ómpotriv„.
S-au sistat dezbaterile generale.
Dac„ ave˛i probleme la titlul legii? Nu ave˛i. Votat Ón unanimitate.
Articolul unic. V„ rog s„ observa˛i punctul 1 din raport. Comisia nu a avut obiec˛iuni.
- Dac„ dumneavoastr„ ave˛i obiec˛iuni? Nu ave˛i. Votat Ón unanimitate.
La punctul 2 din lege, urm„ri˛i pagina 3 punctul 2. Dac„ sunt observa˛ii?
- V„ rog, domnule profesor!
Pentru claritate, pentru c„ ne-a sc„pat la comisie, ne-am consultat, propun formularea urm„toare pentru alin. 3: îMedicii, medicii denti∫ti ∫i farmaci∫tii care au ocupat prin concurs organizat conform legii...“ — pentru c„ sunt mai multe legi — îposturi de preparator sau asistent universitar pot fi confirma˛i prin ordin al ministrului s„n„t„˛ii, medici, medici denti∫ti ∫i farmaci∫ti reziden˛i Ón una din specialit„˛ile corespondente disciplinei didactice prev„zute Ón nomenclatorul specialit„˛ilor medicale, medico-dentare ∫i farmaceutice...“ ∫i ad„ug„m î...peste num„rul de locuri ocupate prin concurs“. S„ nu se Ón˛eleag„ cumva c„ iau locul celor care au ocupat prin concurs.
V„ mul˛umesc.
Dar n-am ajuns la alin. 3. 1.
Este la art. 1, dup„ alin. 3, se introduc alin. 3[1] —3[4] . A∫ vrea s„ v„ spun c„ nu exist„, de exemplu, un biochimist care intr„ ca preparator la biochimie s„ poat„ intra s„ fac„ reziden˛iatul la biochimie, pentru c„ nu exist„. La fizic„, nu exist„. ™i a∫ putea s„ dau alte exemple.
Œn ceea ce prive∫te anatomia, poate s„ fac„ chirurgia f„r„ s„ treac„ m„car prin chirurgie, c„ nu are timpul respectiv, c„ el face anatomie, ∫i a∫ vrea s„ spun mai departe c„, de fapt, preparatorul nu face programa analitic„ a reziden˛iatului, care e o program„ analitic„ Óntins„ Óntre 3 ∫i 7 ani, dup„ specialitate.
V„ mul˛umesc.
La art. 1 din lege, punctul 2 din raport, dac„ sunt observa˛ii Ón leg„tur„ cu amendamentul domnului Antonescu ∫i completarea domnului Bruda∫cu. Nu sunt. Votat art. 1.
La art. 2, punctele 3[1] , 3[3] . Ini˛iatorul a propus 3[1] , 3[3] . Comisia a propus 3[1] , 3[4] .
- La 3[1] dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt.
- Votat Ón unanimitate.
- La 3[2] dac„ sunt observa˛ii? Varianta comisiei. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate.
- La 3[3] , de asemenea, comisia a modificat. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt.
- Alin. 3[4] este text nou, propus de comisie. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate.
Vom supune proiectul de lege votului final.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 60/5.V.2004 Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedur„ fiscal„.
Ini˛iatorul, pe scurt, v-a∫ ruga s„ prezenta˛i... Este aici ini˛iatorul? Este.
Doamna secretar de stat Manolescu.
## **Doamna Maria Manolescu —** _secretar de stat_
_Ón Ministerul Finan˛elor Publice_ **:**
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
## Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,
Codul de procedur„ fiscal„ corespunde principiilor juridice valabile Ón toate statele Uniunii Europene, iar obiectivele urm„rite de acesta vizeaz„ Ón principal urm„toarele: Ón primul r‚nd, degrevarea legisla˛iei fiscale cuprinse Ón Codul fiscal de prevederile procedurale, evit‚ndu-se pe aceast„ cale repetarea procedurilor Ón fiecare din aceste legi, simplificarea ∫i eficientizarea activit„˛ii de administrare, Óntruc‚t toate prevederile procedurale se afl„ Óntr-o singur„ lege.
Totodat„, prin Codul de procedur„ s-a creat un act normativ nou prin care procedura fiscal„, ca subramur„ a dreptului fiscal, s„ fie reglementat„ Óntr-o form„ sistematic„, Óntr-un act unic, asigur‚ndu-se un cadru unitar pentru procedurile de impozitare cu privire la toate categoriile de impozite ∫i taxe.
Codul de procedur„ fiscal„ reglementeaz„ totodat„ raporturile juridice fiscale Óntre contribuabili ∫i organul fiscal, inclusiv drepturile ∫i obliga˛iile contribuabililor Ón leg„tur„ cu stabilirea ∫i stingerea impozitelor ∫i taxelor care, potrivit legii, se datoreaz„ bugetului consolidat.
Da. Raportul comisiei, v-a∫ ruga.
Domnule pre∫edinte,
Stima˛i colegi,
Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci a examinat proiectul de lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedur„ fiscal„, a Óntocmit raport favorabil, a re˛inut o serie de amendamente.
Propunem dezbaterea ∫i adoptarea Ón forma prezentat„ de c„tre Senat ∫i cu amendamentele re˛inute de c„tre comisia noastr„.
S-a avut, de asemenea, Ón vedere avizul favorabil al Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i, respectiv avizul Consiliului Legislativ.
V„ mul˛umesc.
Da. La dezbateri generale dac„ sunt lu„ri de cuv‚nt? Nu sunt.
Trecem la dezbaterea proiectului de lege.
Titlul legii. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Art. I. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate.
La punctul 1 din lege dac„ sunt observa˛ii? Modificarea alin. 3 din art. 1, evident cu subpunctele a), b), c).
Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votate Ón unanimitate. Punctul 2. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Punctul 3. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Punctul 4. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Punctul 5. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Punctul 6. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Punctul 7. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate.
Punctul 8. V-a∫ ruga s„ urm„ri˛i la punctul 1 din raport, comisia a modificat alin. 2 din art. 15.
Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat„ varianta comisiei.
Alin. 3 din punctul 8 r„m‚ne nemodificat Ón varianta ini˛iatorului.
Punctul 9. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Punctul 10. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate.
La art. 16, dup„ alin. 2 se propune introducerea unui nou alineat, 2[1] .
Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón varianta comisiei. Punctul 11. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Punctele 12, 13. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votate Ón unanimitate. Punctul 14. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate.
Punctul 15. V-a∫ ruga s„ v„ uita˛i la pagina 1, punctul 3 din raport. Comisia propune eliminarea alin. 3 al art. 23.
Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat„ varianta comisiei. Punctul 16. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Punctele 17, 18. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votate Ón unanimitate. Punctele 19, 20 ∫i 21.
44 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 60/5.V.2004
Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votate Ón unanimitate. Punctele 22, 23. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votate Ón unanimitate.
La punctul 24, v„ rog s„ urm„ri˛i pagina 1, punctul 5. De asemenea, aici comisia propune o nou„ modificare a art. 36[1] .
La art. 186[1] s„-i formul„m ∫i un titlu, ∫i anume: îDispozi˛ii privind regimul vamal.“ Este o completare necesar„ ∫i v-a∫ ruga s„ fi˛i de acord cu ea.
Dac„ ini˛iatorul este de acord? De acord.
Sala este de acord? De acord. Facem modificarea de cuviin˛„ Ón acest moment.
La titlul acestui capitol dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate.
La art. 187 dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate.
La art. 188 v-a∫ ruga s„ urm„ri˛i, la pagina 36, punctul 48.
Dac„ sun observa˛ii? Nu sunt. Votat„ varianta comisiei.
Alin. 2 ∫i 3 r„m‚n Ón varianta ini˛iatorului.
Dup„ alin. 3 al art. 188 comisia propune introducerea unui nou alineat, 4.
Dac„ sunte˛i de acord cu aceasta? Dac„ nu... Votat„ varianta comisiei.
La art. 189 dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. La art. 190 dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. La art. 191 dac„ ave˛i observa˛ii? Nu ave˛i. Votat Ón unanimitate. La art. 192, v„ rog.
Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor colegi,
La art. 192 alin. 1 Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci a Camerei Deputa˛ilor v„ propune completarea acestuia Ón urm„toarea formulare: îConfisc„rile dispuse potrivit legii se duc la Óndeplinire de c„tre organele care au dispus confiscarea. Confisc„rile dispuse de procurori sau de instan˛ele de judecat„ se duc la Óndeplinire de c„tre Ministerul Finan˛elor Publice, Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor sau, dup„ caz, de c„tre alte autorit„˛i publice abilitate de lege, prin organele competente, stabilite prin ordin comun al conduc„torilor institu˛iilor Ón cauz„, iar valorificarea se face de c„tre organele competente ale Ministerului Finan˛elor Publice, conform legii.“
V„ mul˛umesc. Alin. 2 r„m‚ne nemodificat.
Ini˛iatorul este de acord? De acord. Deci la art. 192 alin. 1 votat„ varianta comisiei, cu modificarea adus„ de domnul deputat Gubandru.
Alin. 2 r„m‚ne Ón varianta ini˛iatorului. Votat Ón unanimitate. Art. 193, 194, 195. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat„ varianta ini˛iatorului.
La art. 196 v-a∫ ruga s„ urm„ri˛i, la pagina 37, punctul 50.
Dac„ sunt observa˛ii? Dup„ alin. 1 al art. 196 comisia propune un alineat nou, 2.
Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat„ varianta comisiei. Art. 197, 198, 199, 200. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate.
Dup„ lit. g) a art. 200 comisia propune introducerea lit. h), i), j), k), litere noi.
Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat„ varianta comisiei. Stima˛i colegi,
Am parcurs acest proiect de lege. Œl vom supune votului final.
Stima˛i colegi, constat‚nd c„ nu avem cvorumul necesar Ón sal„, vom face un apel nominal. ™i a∫ ruga, dac„ este posibil, liderii grupurilor parlamentare s„ purt„m o discu˛ie...
Mul˛umesc.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 60/5.V.2004 **Domnul Tudor Mohora:** C„∫unean-Vlad Adrian absent Cerchez Metin absent Abi˛ei Ludovic prezent Afr„sinei Viorica prezent„ Cherescu Pavel prezent Chiliman Andrei Ioan prezent Albu Gheorghe prezent Chiri˛„ Dumitru prezent Ana Gheorghe prezent Andea Petru prezent Ciontu Corneliu prezent Andrei Ioan absent Ciuceanu Radu prezent Andronescu Ecaterina absent„ Ciuperc„ Vasile Silvian prezent CÓrstoiu Ion absent Antal István prezent Anton Marin prezent Cladovan Teodor prezent Cliveti Minodora absent„ Antonescu George Crin Lauren˛iu absent Coifan Viorel-Gheorghe absent Antonescu Niculae Napoleon prezent Cojocaru Nicu prezent Apostolescu Maria prezent„ Arghezi Mitzura Domnica absent„ Cr„ciun Dorel Petru prezent Ariton Gheorghe absent Cre˛ Nicoar„ absent Arma∫ Iosif absent Cristea Marin prezent Arn„utu Eugenu prezent Cri∫an Emil prezent Asztalos Ferenc prezent Daraban Aurel prezent D„ianu Dorin prezent Avramescu Constantin Gheorghe prezent Baban ™tefan absent Dinu Gheorghe prezent Babiuc Victor absent Dobre Traian prezent Baciu Mihai absent Dobre Victor Paul prezent Bahrin Dorel absent Dobrescu Smaranda prezent„ Balt„ Mihai absent Dol„nescu Ion prezent Balt„ Tudor absent Dorian Dorel prezent Bar Mihai prezent Dorneanu Valer absent Bara Radu Liviu prezent Dragomir Dumitru prezent Barbu Gheorghe prezent Drago∫ Liviu Iuliu absent Barto∫ Daniela prezent„ Dragu George prezent B„doiu Cornel prezent Dr„g„nescu Ovidiu-Virgil prezent B„l„e˛ Mitic„ absent Dre˛canu Doina-Mic∫unica prezent„ B„l„∫oiu Amalia prezent„ Dumitrescu Cristian Sorin prezent B„ncescu Ioan prezent Dumitriu Carmen absent„ B‚ldea Ioan prezent Du˛u Constantin absent Becsek-Garda Dezideriu Coloman prezent Du˛u Gheorghe absent Bentu Dumitru prezent Enescu Nicolae absent Berc„roiu Victor prezent Erdei Dolóczki István prezent Berceanu Radu Mircea absent Eserghep Gelil absent Bereczki Endre prezent F‚c„ Mihail prezent Birtalan Ákos absent Firczak Gheorghe absent Bivolaru Ioan prezent Florea Ana prezent„ Bleotu Vasile prezent Florescu Ion prezent Boabe∫ Dumitru prezent Fotopolos Sotiris absent Boagiu Anca Daniela absent„ Frunz„verde Sorin absent Boaj„ Minic„ prezent Gaspar Acsinte prezent Boc Emil prezent Georgescu Filip prezent Bogea Angela absent„ Georgescu Florin prezent Boiangiu Cornel prezent Gheorghe Valeriu absent Bolca∫ Augustin Lucian absent Gheorghiof Titu Nicolae absent Bändi Gyängyike prezent„ Gheorghiu Adrian prezent Borbély László absent Gheorghiu Viorel prezent Bozg„ Ion prezent Ging„ra∫ Georgiu prezent Bran Vasile prezent Giuglea ™tefan prezent BrÓnzan Ovidiu absent Godja Petru absent Bruda∫cu Dan prezent Gr„dinaru Nicolae absent Bucur Constantin absent Grigora∫ Neculai prezent Bucur Mircea absent Gubandru Aurel prezent Buga Florea absent Gvozdenovici Slavomir prezent Burnei Ion prezent Ha∫otti Puiu absent Buruian„ Aprodu Daniela absent„ Hogea Vlad Gabriel absent Buzatu Dumitru absent Holtea Iancu prezent Buzea Cristian Valeriu absent Hrebenciuc Viorel absent Calcan Valentin Gigel prezent Ianculescu Marian prezent Canacheu Costic„ absent Ifrim Mircea prezent Cazimir ™tefan prezent Ignat Miron prezent
Domnule secretar, constat„m c„ colegii no∫tri au venit mai mult dec‚t trebuie... Haide˛i s„ Óncepem votul final.
V„ rog, domnilor colegi, Óntruc‚t apelul este nefinalizat, cei care au lipsit p‚n„ Ón acest moment s„ nu mai vin„ s„ complet„m acest tabel, pentru c„ este inutil, da? Mul˛umesc.
Dac„ va fi cazul, relu„m apelul. Stima˛i colegi, Domnule secretar Albu, v-a∫ ruga frumos... Œncepem cu punctul 1 — raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 74/2003 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 122/1996 privind regimul juridic al caselor de ajutor reciproc al salaria˛ilor ∫i al uniunii acestora.
Cine este pentru? Mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„? V„ rog s„ num„ra˛i. 201 voturi pentru. Œmpotriv„? 29. Ab˛ineri? Dou„ ab˛ineri. Votat.
Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 109/2003 privind modificarea Codului de procedur„ penal„. Lege cu caracter organic.
Cine este pentru? V„ rog s„ vota˛i. Mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„? 181 voturi pentru, 60 Ómpotriv„. Ab˛ineri? Nu sunt ab˛ineri. Votat.
V„ rog, domnule deputat.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Grupul parlamentar al Partidului Democrat a votat Ómpotriva acestui raport de mediere, Óntruc‚t el reprezint„ un regres Ón ceea ce prive∫te modernizarea actului de justi˛ie. Dac„ p‚n„ acum Parlamentul votase, prin modificarea Codului de procedur„ penal„, obligativitatea Ónregistr„rii pe band„ audio a tuturor ∫edin˛elor de judecat„ ∫i posibilitatea utiliz„rii acestor Ónregistr„ri Ón c„ile superioare de atac, acum acest lucru este drastic diminuat. Practic, priveaz„ justi˛iabilul de dreptul de a utiliza Ónregistr„rile efectuate Ón instan˛„, Ón c„ile superioare de atac, r„m‚n‚nd doar notele grefierului. Cu alte cuvinte, ceea ce declar„ el acolo nu mai poate fi probat Ón etapele urm„toare prin banda magnetic„. Este p„cat c„ Ministerul Justi˛iei ∫i Guvernul nu au reu∫it s„ pun„ la dispozi˛ia aparatului puterii judec„tore∫ti aceste mijloace audio capabile s„ Ónregistreze, aceste mijloace de Ónregistrare capabile s„ fac„ din Rom‚nia o ˛ar„ care s„ respecte exigen˛ele europene Ón privin˛a puterii judec„tore∫ti.
V„ mul˛umesc.
™i eu v„ mul˛umesc. Trecem mai departe.
Proiectul de Lege privind buna conduit„ Ón cercetarea ∫tiin˛ific„, dezvoltarea tehnologic„ ∫i inovare.
Cine este pentru? Mul˛umesc.
Dac„ sunt voturi Ómpotriv„? V„ rog s„ num„ra˛i. 205 voturi pentru, 29 Ómpotriv„. Ab˛ineri? Nu sunt. Votat proiectul.
Proiectul de Lege pentru completarea art. 325 din Codul penal; caracter organic. Se propune respingerea proiectului.
Cine este pentru respingere? Mul˛umesc.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 60/5.V.2004 Voturi Ómpotriv„?
205 voturi pentru, 29 Ómpotriv„. Ab˛ineri? 3 ab˛ineri. Votat„ respingerea.
Propunerea legislativ„ pentru modificarea prevederilor art. 4 alin. 1 al Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensa˛ii cet„˛enilor rom‚ni pentru bunurile trecute Ón proprietatea statului bulgar Ón urma aplic„rii Tratatului dintre Rom‚nia ∫i Bulgaria. Se propune respingerea propunerii.
Cine este pentru respingere? Mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„? 181 voturi pentru, 60 Ómpotriv„. Ab˛ineri? Nu avem ab˛ineri. V„ rog, domnule deputat.
Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,
Ini˛iatorii acestei propuneri legislative au dorit s„ ofere Ónc„ o ∫ans„ Ón ob˛inerea de compensa˛ii de c„tre cet„˛enii refugia˛i din Cadrilater, care n-au reu∫it s„-∫i depun„ documenta˛iile Ón conformitate cu Legea nr. 9/1998.
Respingerea a fost argumentat„, afirm‚ndu-se c„ nu se poate prelungi termenul de aplicare a unei legi, dac„ acesta a expirat.
V„ inform„m c„ la sugestia speciali∫tilor din Comisia juridic„ a fost depus„ o alt„ propunere legislativ„, la data de 2 martie a.c., av‚nd acela∫i obiect, dar altfel formulat„. Œn loc de îprelungirea termenului“, am solicitat îinstituirea unui nou termen de aplicare a Legii nr. 9/1998“. S-a primit deja un aviz favorabil din partea Consiliului Legislativ.
Œn textul avizului apare, Óns„, observa˛ia c„, Ón loc de îinstituirea unui nou termen“, ar fi fost de preferat s„ propunem îprelungirea termenului existent Ón Legea nr. 9/1998“, a∫a cum am solicitat Ón propunerea legislativ„ respins„ anterior.
Nu mai ∫tim ce s„ Ón˛elegem. Din aceast„ cauz„, Grupul P.R.M. a preferat s„ voteze Ómpotriva respingerii acestei propuneri legislative.
V„ mul˛umesc.
Doamna deputat Mona Musc„.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Stima˛i colegi,
La dezbaterile generale am discutat despre nedreptatea care se face pentru a doua oar„ acestor oameni, ∫i atunci am rugat trimiterea acestui proiect de lege Ónapoi la comisie, Ón speran˛a c„ se va hot„rÓ prelungirea termenului, a∫a cum a cerut proiectul de lege.
Liberalii au votat Ómpotriva respingerii acestui proiect, pentru c„ sunt nenum„ra˛i oameni — probabil c„ a˛i primit ∫i dumneavoastr„ memorii, scrisori pe aceast„ tem„ —, nenum„ra˛i oameni care nu au fost Óndrept„˛i˛i p‚n„ acum, nu au fost compensa˛i ∫i, mai mult, prin respingerea acestui proiect de lege dumneavoastr„ nu da˛i ocazia statului rom‚n de a-∫i Óndeplini datoria p‚n„ la cap„t.
Se va Ónt‚mpla urm„torul lucru: ace∫ti oameni vor apela la justi˛ie ∫i vom presa iar„∫i asupra justi˛iei cu o groaz„ de procese, inclusiv la Strasbourg.
Nu cred c„ a fost Ón˛elept s„ respinge˛i acest proiect de lege, el a fost binevenit ∫i trebuia prelungit termenul, pentru a da posibilitatea statului rom‚n s„-∫i duc„ datoria p‚n„ la cap„t.
Pentru c„ nu a˛i vrut acest lucru, noi am votat Ómpotriva respingerii, de dragul celor care, iat„, vor fi nedrept„˛i˛i pentru a doua oar„, fa˛„ de ce li s-a Ónt‚mplat Ón 1940.
Mul˛umesc.
™i eu v„ mul˛umesc.
Œi rog pe colegii no∫tri s„ nu mai p„r„seasc„ sala. Vom reface apelul. S„ ∫ti˛i c„ o fac f„r„ nici un fel de problem„.
Propunerea legislativ„ privind Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea instan˛elor pentru minori; caracter organic. Se propune respingerea propunerii legislative. Cine este pentru respingere? Mul˛umesc. Œmpotriv„?
181 voturi pentru, 38 Ómpotriv„. Ab˛ineri? O ab˛inere.
Votat„ respingerea.
Propunerea legislativ„ privind modificarea ∫i completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judec„toreasc„, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare; caracter organic.
Se propune respingerea propunerii legislative.
Cine este pentru respingere? V„ rog s„ vota˛i. 182 de voturi pentru. Œmpotriv„? 54. Ab˛ineri? O ab˛inere. Votat„ respingerea. Propunerea legislativ„ privind modificarea art. 169 ∫i 298 din Codul penal; caracter organic.
Se propune respingerea propunerii legislative. Cine este pentru respingere? Mul˛umesc. 182 pentru. Œmpotriv„? 28 voturi. Ab˛ineri? Nu sunt ab˛ineri. Votat„ respingerea.
Propunerea legislativ„ privind modificarea ∫i completarea Codului penal; caracter organic.
Se propune respingerea propunerii legislative.
Cine este pentru respingere? V„ rog s„ vota˛i. 181 voturi pentru. Œmpotriv„? 54. Ab˛ineri? o ab˛inere.
Votat„ respingerea.
Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 115/1996 privind declararea ∫i controlul averii demnitarilor, magistra˛ilor, func˛ionarilor publici ∫i a unor persoane cu func˛ii de conducere; caracter organic.
Se propune respingerea proiectului de lege.
Cine este pentru respingere? V„ rog s„ vota˛i. 183 voturi pentru.
Œmpotriv„? 54 voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? Nu avem ab˛ineri. Votat„ respingerea.
Propunerea legislativ„ pentru modificarea Legii nr. 115/1996 privind declararea ∫i controlul averii demnitarilor, magistra˛ilor, func˛ionarilor publici ∫i a unor persoane cu func˛ii de conducere.
Cine este pentru respingere? 183 voturi pentru. Œmpotriva respingerii? 54. Ab˛ineri? Nu avem ab˛ineri.
Domnule pre∫edinte,
Se pare c„ lucrurile nu func˛ioneaz„ cum trebuie. Aceast„ propunere legislativ„ a apar˛inut unor deputa˛i ai Partidului Rom‚nia Mare, ea a fost retras„ ca urmare a faptului c„, dup„ stilul specific, onor’ Guvernul Rom‚niei a calchiat, ca s„ nu zicem îfurat“, ideile din textul acestei propuneri, Ón Ordonan˛a nr. 38/2004. f nem s„ aducem la cuno∫tin˛a opiniei publice Ónc„ o dovad„ concret„ a modului Ón care Guvernul Ó∫i Ónsu∫e∫te ideile opozi˛iei.
Proiectul de Lege privind Ónfiin˛area comunei Doroban˛i prin reorganizarea ora∫ului Curtici, jude˛ul Arad.
Caracter organic, se propune respingerea propunerii legislative.
Cine este pentru? 197 de voturi pentru.
Œmpotriv„? 7 voturi Ómpotriv„.
Ab˛ineri? 6 ab˛ineri.
Propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 362/2003 privind regimul metalelor pre˛ioase Ón Rom‚nia.
Caracter organic, se propune respingerea propunerii legislative.
Cine este pentru respingere? 194 de voturi. Œmpotriv„? 54 voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? O ab˛inere.
V„ rog s„ explica˛i votul, domnule deputat.
Sunt unul dintre ini˛iatorii acestei propuneri legislative, am Óncercat s„ introducem normalitatea, s„ nu d„m posibilitatea ca o serie de obiecte de patrimoniu, sustrase Óntr-o anumit„ perioad„, s„ Ómbog„˛easc„ necuvenit o serie de persoane. De asemenea, prin respingere se d„ avizul categoric favorabil continu„rii procesului de s„r„cire a patrimoniului na˛ional, de furturi ∫i a∫a mai departe.
Œn aceste condi˛ii, parlamentarii apar˛in‚nd Grupului parlamentar al P.R.M. Ó∫i exprim„ votul negativ fa˛„ de ideea respingerii acestei propuneri legislative.
Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 94/2003 pentru prorogarea termenului de intrare Ón vigoare a Legii spitalelor nr. 270/2003.
Adoptare.
Cine este pentru? V„ rog s„ vota˛i! 194 de voturi pentru.
Œmpotriv„? V„ rog s„ vota˛i! 54 de voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? Nu sunt ab˛ineri. Votat.
Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 40/2004 pentru modificarea ∫i completarea Legii spitalelor nr. 270/2003.
Cine este pentru? V„ rog s„ vota˛i! 205 voturi pentru. Œmpotriv„? Un vot Ómpotriv„. Ab˛ineri? O ab˛inere. Votat.
Propunerea legislativ„ privind organizarea ∫i func˛ionarea centrelor de permanen˛„ pentru asigurarea asisten˛ei medicale Ón regim de continuitate.
Cine este pentru? 215 voturi pentru. Œmpotriv„? Un vot Ómpotriv„. Ab˛ineri? O ab˛inere. Proiect votat.
Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 1/2004 privind abrogarea unor dispozi˛ii din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 121/2001 pentru suspendarea temporar„ a tuturor procedurilor referitoare la adop˛iile interna˛ionale.
Cine este pentru? V„ rog s„ vota˛i! 197 de voturi pentru.
Œmpotriv„? 11 voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? 10 ab˛ineri. Proiect adoptat.
Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 85/2003 pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autorit„˛ile administra˛iei publice ∫i institu˛iile publice.
Cine este pentru? 189 voturi pentru. Œmpotriv„? 54 voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? 3 ab˛ineri. Proiect adoptat.
Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganiz„rii judiciare ∫i a falimentului ∫i a altor acte normative cu inciden˛„ asupra acestei proceduri.
Caracter organic.
Cine este pentru? V„ rog s„ vota˛i! 205 voturi pentru. Œmpotriv„? 20 voturi Ómpotriv„.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 60/5.V.2004 Ab˛ineri? Nu sunt ab˛ineri. Proiect votat.
™i eu v„ mul˛umesc.
Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 123/2003 privind cre∫terile salariale ce se vor acorda personalului din sectorul bugetar.
Cine este pentru? Toat„ lumea. 232 de voturi pentru. Œmpotriv„? Nu sunt voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? Nu sunt ab˛ineri. Proiect votat.
Proiectul de lege pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 136/1995 privind asigur„rile ∫i reasigur„rile Ón Rom‚nia.
Caracter organic.
Cine este pentru? V„ rog s„ vota˛i! 195 de voturi pentru.
Œmpotriv„? Nu avem voturi Ómpotriv„.
Ab˛ineri? 30 ab˛ineri.
Proiect votat.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Grupul parlamentar al P.D. ∫i, evident c„, av‚nd Ón vedere protocolul parlamentar pe care Ól avem, Ómpreun„ cu colegii no∫tri liberali am votat acest proiect de lege, dar solicit„m public Guvernului Rom‚niei s„-∫i cear„ scuze tuturor cet„˛enilor Rom‚niei care, Ón intervalul august 2003 ∫i p‚n„ la intrarea Ón vigoare a prezentei legi, au fost ∫i sunt obliga˛i s„ parcurg„ sute de kilometri la Bucure∫ti pentru a judeca un recurs pentru o pensie de Óntre˛inere sau pentru o alt„ chestiune m„runt„, datorit„ incapacit„˛ii Guvernului Rom‚niei de a prezenta un program coerent de reform„ a sistemului judiciar. S-a f„cut Ón prip„, prin Ordonan˛a nr. 58/2003, care a intrat Ón vigoare Ón 28 august 2003, ordonan˛„ prin care toate recursurile au fost transferate de la tribunale ∫i cur˛i de apel la Curtea Suprem„ de Justi˛ie, Ón acea vreme, la Œnalta Curte de Casa˛ie ∫i Justi˛ie, acum. Ca o consecin˛„ a acestui demers absolut ira˛ional, Ón acest moment, Curtea Suprem„ de Justi˛ie este blocat„, termenele de judecat„ sunt pentru 2006, iar cet„˛enii vor ajunge s„-∫i poate vedea o sentin˛„ definitiv„ la sf‚r∫itul anului 2006.
Cum mai putem privi, Ón acest context, textul constitu˛ional pe care noi l-am adoptat la revizuirea Constitu˛iei, potrivit c„ruia îP„r˛ile au dreptul la un proces echitabil ∫i la judecarea cauzelor Óntr-un termen rezonabil“. Dac„ pentru Ministerul Justi˛iei ∫i pentru Guvern îtermen rezonabil“ Ónseamn„ 2006, aceasta nu Ónseamn„ justi˛ie ∫i rezonabilitate, Ón orice doctrin„ juridic„.
Prin acest proiect de lege am Óncercat, acum, s„ corect„m gre∫elile f„cute de Guvern, am redus oarecum competen˛ele Cur˛ii Supreme de Justi˛ie, l„s‚nd la nivelul cur˛ilor de apel ∫i al tribunalelor o parte dintre cauzele care, p‚n„ acum, trebuia s„ mearg„ la Œnalta Curte de Casa˛ie ∫i Justi˛ie, sper‚nd c„, pe aceast„ cale, vom reu∫i s„ debloc„m func˛ionarea institu˛iei supreme Ón materia puterii judec„tore∫ti.
Iat„ de ce, Ónc„ o dat„, insist„m, Ón numele celor dou„ forma˛iuni politice, ca Guvernul s„-∫i cear„ public scuze tuturor cet„˛enilor care au fost afecta˛i de acest aberant act normativ.
V„ mul˛umesc.
Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 43/2004 privind modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 102/2000 privind statutul ∫i regimul refugia˛ilor Ón Rom‚nia.
Stima˛i colegi,
Din p„cate, a venit foarte t‚rziu, cu o Ónt‚rziere de un an de zile! Comisia juridic„ ∫tie ce efort formidabil a f„cut, ∫i mul˛umim Comisiei juridice pentru efortul pe care l-a f„cut, ca aceast„ lege s„ apar„ Ón termenul care era stabilit.
Din p„cate, Óns„, ministerul ne-a ˛inut Ón loc cu Ónfiin˛area Agen˛iei pentru Protec˛ia Familiei ∫i cu aceste norme, care erau obligatorii, prin lege, la un termen de 45 de zile de la apari˛ia legii.
Am votat, totu∫i, ∫i liberalii, ∫i Partidul Democrat, pentru c„ e bine c„ a ap„rut. M„car de acum Óncolo, poate, Óncetul cu Óncetul, s„ func˛ioneze legea.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 60/5.V.2004 Nu este, Óns„, normal ca un Parlament Óntreg s„ fac„ eforturi pentru a ap„rea o lege, iar, dup„ aceea, s„ ne trezim c„ legea nu poate intra Ón aplicare — iat„, un an de zile! —, pentru c„ nu ∫i-a f„cut ministerul de resort datoria.
Da, mul˛umesc.
Proiectul de Lege pentru modificare Ordonan˛ei Guvernului nr. 59/1994 pentru reglementarea opera˛iunilor de import-export care se deruleaz„ prin cliring, barter ∫i cooperare economic„ interna˛ional„ Ón baza acordurilor comerciale ∫i de pl„˛i guvernamentale.
Cine este pentru? V„ rog s„ vota˛i! 215 voturi pentru. Œmpotriv„? Nu sunt voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? O ab˛inere. Proiect votat.
Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 78/2003 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 290/2002 privind organizarea ∫i func˛ionarea unit„˛ilor de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii, industriei alimentare ∫i a Academiei de ™tiin˛e Agricole ∫i Silvice îGheorghe Ionescu-™i∫e∫ti“.
Caracter organic.
Cine este pentru? 215 voturi pentru.
Œmpotriv„? Nu sunt voturi Ómpotriv„.
Ab˛ineri? O ab˛inere.
Proiect votat.
Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 5/2004 pentru completarea art. 41 din Legea nr. 98/1994 privind stabilirea ∫i sanc˛ionarea contraven˛iilor la normele legale de igien„ ∫i s„n„tate public„.
Cine este pentru? 215 voturi pentru.
Œmpotriv„? Nu sunt voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? Nu sunt ab˛ineri. Proiect votat.
Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 122/2003 pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 115/2003 privind privatizarea Societ„˛i Comerciale îRoman“ - S.A. Bra∫ov ∫i constituirea parcului industrial pe platforma Societ„˛i Comerciale îRoman“ — S.A.
Cine este pentru? 195 de voturi pentru.
Œmpotriv„? Nu sunt voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? 7 ab˛ineri.
Proiect votat.
Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 35/2004 privind unele m„suri de unificare a activit„˛ii de transport al ˛i˛eiului ∫i produselor petroliere, precum ∫i instituirea drepturilor cuvenite ac˛ionarilor societ„˛ilor comerciale de˛inute public, cu capital majoritar de stat, aflate Ón portofoliul Ministerului Economiei ∫i Comer˛ului.
Œmi pare r„u c„ trebuie s„ o spun, dar aceast„ ordonan˛„ a Guvernului este un model de superficialitate ∫i iresponsabilitate. Se cere pu˛in, e drept, numai 10 miliarde de lei, f„r„ s„ se precizeze care sunt ∫ansele acestei Óntreprinderi de a se privatiza, o Óntreprindere care s-a desprins, la un moment dat, dintr-o Óntreprindere-mam„, Ón ideea de a se rentabiliza, de a se g„si investi˛ii. De 8 luni de zile nu s-a f„cut nimic, ∫i acum se cer 10 miliarde pentru salarii ∫i Óntre˛inere, f„r„ s„ se spun„ c‚nd se va privatiza ∫i dac„ se va privatiza.
Banii ace∫tia ajung p‚n„ Ón iunie. Ce se Ónt‚mpl„ Ón iunie, se mai vine cu Ónc„ o ordonan˛„ de Guvern?
Pentru acest motiv, Grupul parlamentar al Partidului Na˛ional Liberal a votat Ómpotriv„.
V„ rog, domnule deputat.
Vreau s„ justific votul Ómpotriv„ al Partidului Democrat, sus˛in‚nd c„ acest proiect de aprobare a Ordonan˛ei Guvernului referitor la îMelana IV“ intervine dup„ o alt„ ordonan˛„ a guvernului, aprobat„ anul trecut, prin care eu personal am ar„tat c„ nu se face altceva dec‚t se m„n‚nc„ din banii statului, trebuind s„ se aloce o sum„ foarte mare de bani pentru modernizarea unei instala˛ii care niciodat„ nu a func˛ionat. ™i acordarea a 10,8 miliarde nu salveaz„, sub nici o form„, Societatea îMelana IV“, nu este altceva dec‚t o form„ prin care se consum„ Ón continuare bani, f„r„ a se g„si o solu˛ie economic„, indiferent de ceea ce s-a f„cut p‚n„ acum.
Mul˛umesc.
Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 31/2004 privind unele m„suri pentru derularea procesului de privatizare a Societ„˛ii Comerciale de Distribu˛ie a Gazelor Naturale îDistrigaz Sud“ — S.A. Bucure∫ti ∫i a Societ„˛ii Comerciale de Distribu˛ie a Gazelor Naturale îDistrigaz Nord“ — S.A. T‚rgu Mure∫ ∫i a societ„˛ilor comerciale filiale de distribu˛ie ∫i furnizare a energiei electrice.
Cine este pentru? 194 voturi pentru. Œmpotriv„? Dou„ voturi Ómpotriv„.
Ab˛ineri? 8 ab˛ineri.
Proiect votat.
Proiectul de Lege pentru completarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 106/2002 privind acordarea unui ajutor cu titlu gratuit produc„torilor agricoli din jude˛ele Dolj ∫i Mehedin˛i, ca urmare a fenomenelor meteorologice nefavorabile din perioada octombrie 2001—iulie 2002.
Cine este pentru? V„ rog s„ vota˛i! 194 voturi pentru. Œmpotriv„? Nu sunt voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? Nu sunt ab˛ineri.
Proiect votat.
Dori˛i s„ v„ spune˛i punctul de vedere? P„i, nici pentru, nici Ómpotriv„, n-a˛i spus nimic...
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 60/5.V.2004
Nu, am fost pentru, domnule pre∫edinte, Ómi pare r„u c„, ocupat cu alte lucruri, nu a˛i observat m‚na mea ridicat„. Am fost pentru, pentru c„, Óntr-adev„r, este necesar un sprijin pentru cei care au avut de suferit de pe urma calamit„˛ilor care s-au produs Ón perioada indicat„ Ón textul acestui proiect de lege, dar, Ón acela∫i timp, vreau s„ readuc Ón aten˛ia dumneavoastr„ c„, Ón aceea∫i perioad„, ∫i alte zone ale ˛„rii au avut de suferit. Este evident caracterul politic al acestui act normativ ∫i este oarecum ∫i justificat, Ón contextul propagandei pe care, pe bani publici, ∫i-o face, Ón general, Guvernul.
Mul˛umesc.
Proiectul de Lege privind stimularea privatiz„rii ∫i dezvolt„rii societ„˛ilor comerciale din domeniul agriculturii. V„ rog, domnule deputat, procedur„.
Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,
Am impresia c„ este o eroare material„, o sc„pare, la art. 1 alin. 1, trebuie eliminat„ sintagma: îŒn baza Legii nr. 268/2001“, care creeaz„ confuzie Ón aplicarea legii. V„ mul˛umesc.
P„i, ∫i ce propune˛i?
Am propus s„ fie eliminat„ sintagma respectiv„.
P„i, atunci, trimitem la comisie, pentru c„ nu putem acum s„...
V„ propun s„ retrimitem la comisie acest proiect de lege, sunte˛i de acord?
Cine este pentru? Mul˛umesc. Œmpotriv„? Ab˛ineri?Nu sunt. Retrimis comisiei.
Proiectul de Lege pentru modificarea alin. 1 al art. 1 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 142/2000 privind Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea Agen˛iei SAPARD pentru implementarea tehnic„ ∫i financiar„ a Instrumentului special de preaderare pentru agricultur„ ∫i dezvoltare rural„.
Cine este pentru? 205 voturi pentru.
Œmpotriv„? Nu sunt.
Ab˛ineri? O ab˛inere.
Proiect votat.
Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 25/2004 pentru modificarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 17/2002 privind stabilirea perioadelor de conducere ∫i a perioadelor de odihn„ ale conduc„torilor vehiculelor care efectueaz„ transporturi rutiere.
Cine este pentru? 215 voturi pentru.
Œmpotriv„? Nu sunt voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? Nu sunt ab˛ineri. Proiect votat.
Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 15/2004 privind transferul, cu titlu gratuit, al pachetului integral de ac˛iuni la Societatea Comercial„
îAvia˛ia Utilitar„“ — S.A. Ia∫i din proprietatea statului ∫i din administrarea Autorit„˛ii pentru Privatizare ∫i Administrarea Participa˛iilor Statului Ón proprietatea privat„ a jude˛ului Ia∫i ∫i Ón administrarea Consiliului Jude˛ean Ia∫i.
Cine este pentru? 195 de voturi pentru. Œmpotriv„? 20 de voturi Ómpotriv„.
Ab˛ineri? O ab˛inere.
- Proiect votat.
- Proiectul de Lege privind declararea ca abrogate a
- unor acte normative.
Cine este pentru? 220 voturi pentru. Œmpotriv„? Nu sunt voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? Nu sunt ab˛ineri. Proiect votat.
- Propunerea legislativ„ pentru instituirea îZiua NATO Ón
- Rom‚nia“.
- Cine este pentru? 220 de voturi pentru. Œmpotriv„? Un vot Ómpotriv„.
- Ab˛ineri? Dou„ ab˛ineri. Proiect votat.
- Dori˛i s„ explica˛i votul? V„ rog, domnule deputat.
NeÓndoielnic, domnule pre∫edinte, accederea Rom‚niei Ón aceast„ alian˛„ militar„ este un lucru extraordinar, dar cred c„ s-a creat un precedent care ar putea s„ ne pun„ ∫i Óntr-o situa˛ie ridicol„, Ón perspectiv„. Nici una dintre ˛„rile membre, p‚n„ Ón acest moment, Ón acest organism militar, nu a marcat, Óntr-o form„ distinct„, aceast„ zi a NATO. Este un fel, dac„ vre˛i..., care ne reaminte∫te de 7 Noiembrie, Ziua Marii Revolu˛ii Socialiste din Octombrie.
Este o chestiune de demnitate, nimeni nu-∫i aduce aminte data la care a intrat Rom‚nia Ón Tratatul de la Var∫ovia. Nici aceast„ s„rb„toare, absolut artificial„, nu va produce dec‚t, eventual, z‚mbete condescendente din partea celor care ne privesc ∫i ne monitorizeaz„.
Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 116/1998 privind instituirea regimului special pentru activitatea de transport maritim interna˛ional.
Cine este pentru? 205 voturi pentru. Œmpotriv„? Nu sunt voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? Nu sunt ab˛ineri. Proiect votat.
V„ rog, domnule deputat.
Pe l‚ng„ justificarea votului pentru al Partidului Democrat, vreau s„ ar„t c„ dup„ 4 ani de zile, aproape 5 ani de zile, exist„ o lege care va permite salvarea ∫i, apoi, dezvoltarea sistemului de transport naval. ™i, totodat„, a∫ avea rug„mintea, ∫i aten˛ionez mai departe Guvernul, s„ introduc„ Ón proiectul de buget pe anul viitor acel program de modernizare ∫i dezvoltare a navelor, f„r„ de care aceast„ lege este f„r„ sens.
Mul˛umesc.
58 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 60/5.V.2004
™i eu mul˛umesc.
Proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 29/2000 privind sistemul na˛ional de decora˛ii al Rom‚niei.
Caracter organic.
Cine este pentru? 220 voturi pentru. Œmpotriv„? Un vot Ómpotriv„. Ab˛ineri? Dou„ ab˛ineri. Proiect votat.
Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 27/2004 pentru completarea art. 4 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare ∫i privatizare a unor societ„˛i na˛ionale, companii na˛ionale ∫i societ„˛i comerciale cu capital majoritar de stat.
Cine este pentru? 195 de voturi pentru. Œmpotriv„? Ab˛ineri? 17 ab˛ineri. Proiect adoptat.
Propunerea legislativ„ privind modificarea Legii nr. 586/2002 pentru modificarea art. 1 lit. c) din Ordonan˛a Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de c„tre regimurile instaurate Ón Rom‚nia cu Óncepere de la 6 septembrie 1940 p‚n„ la 6 martie 1945 din motive etnice.
Cine este pentru? 225 de voturi pentru. Œmpotriv„? Nu sunt voturi Ómpotriv„.
Ab˛ineri? Nu sunt ab˛ineri. Proiect votat.
Proiectul de Lege privind siguran˛a alimentelor. Cine este pentru? 225 de voturi pentru. Œmpotriv„? Nu sunt. Ab˛ineri? O ab˛inere.
Proiect votat.
Proiectul de Lege pentru abrogarea art. 8 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 32/2002 privind comasarea prin absorb˛ie a Regiei Autonome îLocato“ de c„tre Regia Autonom„ îAdministra˛ia Patrimoniului Protocolului de Stat“.
Cine este pentru? 194 de voturi pentru. Œmpotriv„? 20 de voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? O ab˛inere. Proiect adoptat. V„ rog, domnule deputat.
Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,
A˛i f„cut o mare gre∫eal„. Prin abrogarea acestui articol, art. 8, nu se face altceva dec‚t se Ónstr„ineaz„ totalmente patrimoniul Regiei Autonome îLocato“, asta Ónsemn‚nd vilele de protocol, toate terenurile de v‚n„toare ∫i a∫a mai departe. ™i la ce valoare? La valoarea lor contabil„, adic„ aproape pe nimic!
S„ ∫ti˛i c„ a˛i f„cut o mare gre∫eal„.
V„ mul˛umesc.
Proiectul de Lege privind Semnul onorific _Vulturul Rom‚niei_ .
V„ rog.
Domnule pre∫edinte, Stimate ∫i stima˛i colegi, Dup„ votarea Ón plen pe articole a legii s-au sesizat ni∫te neconcordan˛e la echival„rile de secretar ∫i vicepre∫edin˛i ∫i solicit„m retrimiterea la comisie pentru a le pune de acord.
V„ mul˛umesc.
Cine este de acord cu propunerea? Cine este pentru? V„ mul˛umesc. Dac„ sunt voturi Ómpotriv„? Un vot Ómpotriv„. Retrimis la comisie.
Proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 15/2003 privind sprijinul acordat tinerilor pentru construirea unei locuin˛e proprietate personal„.
Lege cu caracter organic.
Cine este pentru? 225 de voturi pentru. Œmpotriv„? Nu sunt voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? Nu sunt ab˛ineri. Proiect votat.
Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 6/2004 privind completarea anexei nr. V/1b la Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 191/2002 privind cre∫terile salariale ce se vor acorda Ón anul 2003 personalului bugetar salarizat potrivit Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 24/2000.
Cine este pentru? 205 voturi pentru. Œmpotriv„? Nu sunt voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? Dou„ ab˛ineri. Proiect votat.
Propunerea legislativ„ privind modificarea ∫i completarea Codului penal Ón domeniul infrac˛iunilor Ón ciberspa˛iu.
Lege cu caracter organic.
Se propune respingerea propunerii legislative.
Cine este pentru respingere? V„ rog s„ vota˛i. 210 voturi pentru. Œmpotriv„? 12 voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? Dou„ ab˛ineri. Proiect respins.
Propunerea legislativ„ pentru completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea ∫i desf„∫urarea referendumului.
De asemenea, se propune respingerea propunerii legislative. Cine este pentru respingere? 195 de voturi pentru. Œmpotriv„? 4 voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? O ab˛inere. Proiect respins.
Proiectul de Lege pentru modificarea anexei nr. 7 la Ordonan˛a Guvernului nr. 36 privind taxele ∫i impozitele locale.
Se propune respingerea propunerii legislative. Cine este pentru? 205 voturi pentru. Œmpotriv„? Un vot Ómpotriv„. Ab˛ineri? 15 ab˛ineri.
Propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 75/2002 pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 96/1998 privind reglementarea regimului silvic ∫i administrarea fondului forestier na˛ional.
Se propune respingerea.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 60/5.V.2004 Cine este pentru? 205 voturi pentru. Œmpotriv„? Un vot Ómpotriv„. Ab˛ineri? 9 ab˛ineri.
## Voi fi foarte concis„.
Av‚nd Ón vedere c„ mai exist„ un proiect de lege privind pensiile, av‚nd Ón vedere c„ primul-ministru a anun˛at un proiect privind recalcularea pensiilor sau reevaluarea, cum vrea s„ Ól numeasc„, nu cred c„ este normal s„ respingem asemenea ini˛iative legislative pentru c„, Ón mod firesc ∫i logic, ele ar trebui s„ se discute Ómpreun„ cu celelalte ini˛iative. Acesta a fost motivul pentru care, dac„ ˛ine˛i bine minte, noi am retrimis la comisie aceste ini˛iative.
Drept urmare, Grupul parlamentar liberal a votat Ómpotriva respingerii, pentru c„, Ónc„ o dat„ spun, ni se pare normal ca ele s„ mai a∫tepte Ón comisie p‚n„ se adun„ toate ini˛iativele pe acest subiect, Óntr-o discu˛ie comun„.
V„ mul˛umesc frumos.
™i eu v„ mul˛umesc.
Propunerea legislativ„ pentru modificarea art. 180 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii ∫i alte drepturi de asigurare social„.
Se propune respingerea propunerii legislative. Cine este pentru? 197 de voturi pentru. Œmpotriv„? 27 de voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? Nu sunt ab˛ineri. Da, v„ rog.
Mie Ómi pare r„u c„ a˛i respins-o ∫i pe aceasta. De fapt, la ora actual„, la Legea pensiilor func˛ion„m Óntr-o f„r„delege. Nu se respect„ nici legea veche, dar nici m„car Legea nr. 19 din 2000, aplicabil„ sau care a intrat Ón func˛iune Ón aprilie 2001.
Prin modificarea art. 180 am propus tocmai a intra m„car pe Legea nr. 19/2000.
La ora actual„, func˛ion„m Ón f„r„delege. V„ mul˛umesc.
Da, pofti˛i, doamna deputat.
V„ mul˛umesc.
Grupul parlamentar al Partidului Na˛ional Liberal a votat Ómpotriva respingerii din acela∫i motiv ca la cealalt„ propunere.
Noi am retrimis la comisie ∫i am avut o discu˛ie aici, Ón plenul Camerei Deputa˛ilor, c„ acea retrimitere la comisie are ca ra˛iune ca aceste ini˛iative s„ se discute Ómpreun„ cu celelalte.
Nu am retrimis la comisie ca s„ ne fie adus Ónapoi ∫i s„ existe un circuit formal Óntre noi ∫i comisie.
Ne pare r„u c„ nu a Ón˛eles comisia rostul retrimiterii la comisie. Drept urmare, Partidul Na˛ional Liberal a votat Ómpotriva respingerii.
Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 3/2004 privind finalizarea investi˛iei îTurn„toria de tuburi de presiune din font„ ductil„“ pe platforma Sidermet C„lan.
Cine este pentru? 215 voturi pentru. Œmpotriv„? 7 voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? Nu sunt ab˛ineri. Proiect adoptat. Da, v„ rog.
Grupul parlamentar al Partidului Na˛ional Liberal a votat pentru aceast„ ordonan˛„ de urgen˛„, nu Ón sprijinul Guvernului, ci din compasiune fa˛„ de un investitor german care a venit de bun„-credin˛„ aici, Ón ˛ar„, s-a asociat cu o Óntreprindere rom‚neasc„, ob˛in‚nd 64% din ac˛iuni, a investit 8.000.000 de dolari pentru ca, Ón final, s„ constate c„ acea Óntreprindere rom‚neasc„ era falimentar„ ∫i, drept urmare, a urmat o hot„r‚re judec„toreasc„ prin care bunurile ei se v‚nd mai departe, ∫i acum se caut„ o solu˛ie ∫i folosesc o expresie a mass-media, tipic d‚mbovi˛ean„, care s„ Ól salveze pe bietul neam˛, ca s„ r„m‚n„ Ón continuare, prin constituirea altei Óntreprinderi, ∫i pentru ca el s„ r„m‚n„ aici.
Este trist c„ se Ónt‚mpl„ a∫a, dar v-am explicat de ce am votat pentru, ∫i repet: din compasiune pentru acest investitor, dar nu pentru Guvern, care a emis aceast„ ordonan˛„.
V„ rog, domnule deputat.
Noi, Partidul Democrat, am votat Ómpotriv„ de aceast„ dat„, ∫i eu voi da explica˛ia aici, spun‚ndu-v„ urm„torul lucru: cred c„ ora∫ul C„lan este polul s„r„ciei din Rom‚nia Ón acest moment. Toate locurile de munc„, de la ultimul om de serviciu p‚n„ la cel mai mare responsabil, sunt sub 2.000 Ón acest ora∫.
V„ rog s„ nu p„r„si˛i sala. Facem apel nominal.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 60/5.V.2004
## **Domnul Gheorghe Barbu:**
V„ voi explica Ón dou„ cuvinte c„, Ón loc ca aceast„ investi˛ie s„ func˛ioneze din anul 2001 sau din anul 2002, actualul Guvern a tot am‚nat privatizarea acestei societ„˛i timp de doi ani ∫i jum„tate. Dup„ privatizare, dup„ un an ∫i ceva, deprivatizeaz„ aceast„ societate ∫i o revinde prin negociere direct„ cu minimum 65% din valoarea activelor, pentru ca acel investitor, de care vorbea domnul deputat Avramescu, s„ Ó∫i poat„ continua activitatea.
## **Domnul Radu Liviu Bara**
**:**
V„ mul˛umim.
™i eu v„ mul˛umesc, domnule deputat, dar chiar vreau s„ spun despre acest lucru: c„ se ajunge la peste 4 ani de c‚nd investi˛ia putea s„ func˛ioneze ∫i 600 de oameni s„ aib„ loc de munc„, ∫i ast„zi reprivatiz„m.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc. Pofti˛i.
Trebuie s„ remarc elegan˛a deosebit„ a unora dintre colegi care mul˛umesc at‚t de ceremonios celor care Óncearc„ s„-∫i explice votul. Este o dovad„ de maturitate politic„.
Este o chestiune de civiliza˛ie, de normalitate.
Eu vreau s„ Ómi exprim o alt„ nedumerire: Ón general, ∫tiu c„ actualul Guvern nu face nimic pe gratis. A∫ vrea s„ ne spun„ Guvernul ce comision a luat pentru emiterea acestei ordonan˛e.
Sunte˛i glume˛ ast„zi.
Proiectul de Lege privind organizarea ∫i func˛ionarea coopera˛iei.
Lege cu caracter organic.
Cine este pentru? V„ rog s„ vota˛i. 187 de voturi pentru. Œmpotriv„? 32 de voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? O ab˛inere. Proiect adoptat.
V„ rog s„ explica˛i votul.
Trebuie s„ recunoa∫tem c„ aceast„ lege este o lege muncit„, poate cea mai muncit„ lege din actuala legislatur„, Ón sensul c„ ea se afl„ la Camera Deputa˛ilor Ónc„ din luna iunie anul trecut. S-a muncit mult Óntr-o subcomisie ∫i trebuie s„ recunosc faptul c„ s-au f„cut multe lucruri bune, Ón sensul de a face o lege corespunz„toare activit„˛ii cooperatiste de la noi din ˛ar„. Dar sunt c‚teva lucruri asupra c„rora am atras aten˛ia ∫i la discu˛iile generale.
Nu se poate, Ón virtutea unei tradi˛ii, Ón virtutea unor cutume, Ón virtutea unor experien˛e din alte ˛„ri, s„ se calce caracterele generale ale dreptului de proprietate, ale dreptului de posesie, ale dreptului de folosin˛„ ∫i ale dreptului de dispunere. Astfel, dup„ cum ∫ti˛i ∫i dumneavoastr„, s-a votat aici imposibilitatea pentru o societate cooperatist„ de a se transforma Ón societate comercial„. Aceasta, Ón primul r‚nd, a∫a dup„ cum scrie. Este adev„rat, dup„ aceea se modeleaz„ ∫i se spune: î...dac„ adunarea general„ hot„r„∫te altfel.“ Mult mai grav este Óns„ altceva: la lichidarea unei societ„˛i, partea indivizibil„, prin hot„r‚rea judec„toreasc„ sau, mai bine spus, prin hot„r‚rea adun„rii generale, se transfer„ la o alt„ cooperativ„. M„ ierta˛i, dar aceasta este o Ónc„lcare flagrant„ a dreptului de dispunere asupra propriet„˛ii, pentru c„ partea indivizibil„ care a mai r„mas este tot proprietatea membrilor cooperatori, care dispun pentru ceea ce a mai r„mas la lichidare s„ fac„ ceea ce vor cu ea.
™i, Ón fine, ultima treab„ este acel principiu îun om, un vot“ indiferent de valoarea p„r˛ilor sociale pe care le aduce fiecare.
Am atras aten˛ia c„ este posibil ca Ón acest fel s„ se mic∫oreze interesul pentru a intra Óntr-o cooperativ„.
™i, Ón final, mai atrag aten˛ia asupra unui lucru: Ón privin˛a acestor dou„ puncte — îun om, un vot“ ∫i Ón leg„tur„ cu transformarea cooperativelor Ón societ„˛i comerciale, avem ∫i o sesizare de la Pre∫edin˛ia Rom‚niei, ca urmare a unor sesiz„ri f„cute acolo, prin care ∫i d‚n∫ii propun rezolv„ri Ón sensul celor ar„tat de mine.
Pentru acest motiv, cu toate c„ este o lege bun„ luat„ Ón ansamblul ei, Grupul parlamentar al Partidului Na˛ional Liberal a votat Ómpotriv„.
Pofti˛i, domnule Toader.
™i eu voi Óncerca s„ explic votul negativ dat de Partidul Democrat.
Cu toate c„ aceast„ lege a fost Ón dezbatere mai multe luni de zile ∫i s-au f„cut destul de multe amendamente, dintre care o parte au fost admise, marea problem„ a acestei legi este c„ vrea s„ fie o lege-cadru care totu∫i oblig„ cele dou„ forme cooperatiste din Rom‚nia — coopera˛ia me∫te∫ug„reasc„ ∫i coopera˛ia de consum — s„ se reorganizeze a∫a cum prevede aceast„ lege, av‚nd o imixtiune foarte clar„ at‚t Ón forma lor de organizare, c‚t, Ón primul r‚nd, asupra propriet„˛ii, mai ales c„ am sus˛inut un amendament privind modificarea unui articol care este total neconstitu˛ional, oblig‚nd aceste forme cooperatiste s„ nu Ónstr„ineze ∫i s„ nu v‚nd„, deci s„ nu fac„ absolut nimic cu patrimoniul acesteia timp de 18 luni, p‚n„ c‚nd se reorganizeaz„, Ónc„lc‚nd flagrant dreptul constitu˛ional, motiv pentru care Partidul Democrat, dac„ acest articol va trece prin medierea de la Senat, va ataca constitu˛ional aceast„ lege.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 60/5.V.2004
Mai dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul? Da, dar v„ rog foarte pe scurt. Un minut.
## Domnule pre∫edinte,
## Stima˛i colegi,
Partidul Social Democrat sus˛ine acest proiect de lege. A∫a cum au subliniat ∫i colegii mei, s-a lucrat foarte mult.
Av‚nd Ón vedere c„ au existat trei propuneri legislative, s-a lucrat Óntr-o comisie de raportori, au fost dou„ comisii sesizate Ón fond — Comisia pentru industrii ∫i servicii ∫i Comisia pentru politic„ economic„, reform„ ∫i privatizare — ∫i vreau s„ v„ spun c„ o mare parte dintre articolele acestei legi au fost votate prin consens.
Ceea ce v-au sesizat colegii de la P.N.L. ∫i de la P.D. sunt c‚teva puncte Ón care noi nu am ajuns la o concluzie unanim„, dar Ón mare parte aceast„ lege a fost discutat„ ∫i aprobat„ Ón consens.
Tocmai faptul c„ aceast„ lege se constituie Óntr-o lege-cadru, ea vine s„ creeze un cadru unitar pentru organizarea ∫i func˛ionarea coopera˛iei Ón Rom‚nia, ∫i nu numai aceasta: ci are ca inten˛ie crearea condi˛iilor pentru Ónfiin˛area ∫i dezvoltarea de societ„˛i cooperative Ón alte domenii de activitate, ∫tiindu-se c„ la noi, la ora actual„, exist„ dou„ domenii Ón care se manifest„ foarte puternic coopera˛ia — cooperativele de consum ∫i coopera˛ia me∫te∫ug„reasc„.
Œn ceea ce prive∫te principiile care au stat la baza elabor„rii acestei legi, vreau s„ v„ spun c„ acestea sunt principiile care stau la baza func˛ion„rii coopera˛iei Ón Óntreaga lume ∫i, de aceea, s-a sim˛it nevoia s„ se fac„ aceast„ lege-cadru, tocmai pentru a se institui ∫i la noi aceste principii.
Nu se poate transforma, a∫a cum doresc membrii Partidului Na˛ional Liberal, proprietatea privat„ cooperatist„ Óntr-o proprietate privat„ de genul celor care func˛ioneaz„ pe baza Legii nr. 31.
Iar Ón ceea ce prive∫te principiile consacrate ale coopera˛iei, acestea au fost, sunt ∫i vor r„m‚ne cele care Ónseamn„ îun om, un vot“, care dau substan˛„ caracterului democratic al conducerii Ón coopera˛ie.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc. Un minut, v„ rog.
## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Grupul nostru a votat pentru aceast„ lege cu speran˛a c„ la Senat mai exist„ posibilitatea Ómbun„t„˛irii acestui cadru legislativ, care este solicitat de foarte mult„ lume.
Œn sf‚r∫it, organiza˛iile cooperatiste, sc„p‚nd de c„tu∫a UCECOM-ului, au Ónceput s„ ne trimit„ documente prin care se demasc„ aplicarea frauduloas„ a legisla˛iei existente ∫i ne solicit„ _expressis verbis_ ca prin acest cadru legislativ, Óntr-adev„r, s„ facem dreptate celor peste 6.000.000 de membri cooperatori a c„ror avere Ón timpul celor 14 ani scur∫i de la schimb„rile din ˛ara noastr„ a fost confiscat„ de cele dou„ redute puternice ale
centralismului democratic, respectiv UCECOM-ul ∫i CENTROCOOP-ul.
V„ citesc doar o singur„ fraz„ din acest document pe care Ónt‚mpl„tor l-am primit pe data de 19, dup„ votul final, de fapt dup„ votarea pe articole a acestei legi, Ón cursul s„pt„m‚nii trecute, ∫i acest comunicat de pres„ redactat pe 23 aprilie, din nou, de aceast„ redut„ numit„ UCECOM, care dezinformeaz„ Ón continuare opinia public„.
Stima˛i colegi,
Fac apelul nominal. V„ promit treaba aceasta.
Deci, o singur„ fraz„: î..s„ fi˛i de acord c„, Óntr-adev„r, institu˛ia noastr„ este rugat„ s„ stopeze abuzurile care afecteaz„ existen˛a ∫i via˛a de zi cu zi ∫i s„ asigure un cadru legislativ adecvat prin care s„ recunoasc„ c„ proprietatea privat„, fosta proprietate cooperatist„ ∫i dreptul de posesie, folosin˛„ ∫i dispozi˛ie asupra acestei propriet„˛i s„ revin„ exclusiv celor care, prin contribu˛ia lor, au constituit ∫i au dezvoltat Ón timp cooperativele ∫i, prin aceasta, membrilor cooperatori asocia˛i.“
Cu speran˛a c„ Ón Senat, Ón cursul lunii mai, aceast„ lege va fi Ómbun„t„˛it„, ∫i la mediere va trece p‚n„ la finele acestei sesiuni, v„ mul˛umesc ∫i mul˛umesc tuturor celor care au contribuit la dezbaterea acestui proiect de lege foarte important.
™i eu v„ mul˛umesc.
Propunerea legislativ„ privind Legea coopera˛iei. Se propune respingerea propunerii legislative. Cine este pentru? 183 de voturi pentru. Œmpotriv„? Nu sunt voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? 4 ab˛ineri.
Propunerea legislativ„ privind organizarea ∫i func˛ionarea coopera˛iei.
De asemenea, se propune respingerea propunerii legislative.
Cine este pentru? 183 de voturi pentru. Œmpotriv„? Dou„ voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? Dou„ ab˛ineri. Proiect respins.
Proiectul de Lege privind instituirea bursei speciale îGuvernul Rom‚niei“ pentru formarea viitorilor manageri din sectorul public.
Cine este pentru? 183 de voturi pentru. Œmpotriv„? 10 voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? O ab˛inere.
Pofti˛i, domnule deputat.
## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Sigur c„ este l„udabil„ ini˛iativa Ónfiin˛„rii acestor burse, este un lucru extraordinar; cred Óns„ c„ nu este normal ca aceast„ burs„ s„ se cheme îGuvernul Rom‚niei“. Putea s„ i se g„seasc„ numele unui om care a f„cut multe lucruri pentru administra˛ia public„ din Rom‚nia, numele unui profesor universitar. Putea s„ i se g„seasc„ o alt„ denumire acestei burse, care, sigur, ca
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 60/5.V.2004 ini˛iativ„, r„m‚ne meritorie ∫i sper s„ duc„ la rezultatele pe care le vrem to˛i — o administrare mai bun„ ∫i mult mai corect„.
Pofti˛i, domnul deputat. Nu pot s„ v„ refuz.
V„ mul˛umesc pentru gestul de amabilitate distins pe care l-a˛i dovedit.
Domnule pre∫edinte,
Stima˛i colegi,
Eu personal am votat pentru aceast„ lege, de∫i o bun„ parte din membrii Grupului parlamentar al P.R.M. s-au ab˛inut sau au fost Ómpotriv„. ™i v„ spun de ce: Ón primul r‚nd, eu consider c„ este necesar s„ avem manageri adecva˛i inten˛iilor noastre de integrare european„, care s„ cunoasc„ cerin˛ele ∫i legisla˛ia Ón materie. Singura mea obiec˛iune este fa˛„ de modul de selec˛ie, care este p„rtinitor ∫i care este ∫i partinic, pentru c„, dac„ ne uit„m la cei care au beneficiat p‚n„ acum de asemenea burse la diverse institu˛ii universitare str„ine, constat„m c„ nu au fost trimi∫i dec‚t cei care ∫i-au declarat aderen˛a sau suportul fa˛„ de partidul de guvern„m‚nt.
Dac„ dori˛i, pot veni ∫i cu exemple concrete.
## **Domnul Constantin Ni˛„:**
V„ mul˛umesc.
Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 39/1996 privind Ónfiin˛area ∫i func˛ionarea Fondului de garantare a depozitelor Ón sistemul bancar.
Cine este pentru? V„ mul˛umesc. 205 voturi pentru. Œmpotriv„? Nu sunt voturi Ómpotriv„.
Ab˛ineri? Dou„ ab˛ineri.
Proiect adoptat.
Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind pensiile de stat ∫i alte drepturi de asigur„ri sociale ale poli˛i∫tilor.
Lege cu caracter organic.
Cine este pentru? 205 voturi pentru. Œmpotriv„? 10 voturi Ómpotriv„.
Ab˛ineri? Nici o ab˛inere.
Proiect votat.
Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 15/2003 pentru completarea Legii nr. 26/1990 privind registrul comer˛ului.
Cine este pentru? 195 voturi pentru. Œmpotriv„? 5 voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? 8 ab˛ineri.
Proiect adoptat.
Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului privind cooperarea dintre Rom‚nia ∫i Oficiul European de Poli˛ie, semnat la Bucure∫ti la 25 noiembrie 2003.
Cine este pentru? 205 voturi pentru.
Œmpotriv„? Nu sunt voturi Ómpotriv„.
Ab˛ineri? Nu sunt ab˛ineri. Proiect adoptat.
Proiectul de Lege privind modificarea art. 4 din Legea nr. 157/1998 pentru ratificarea Acordului de Ómprumut dintre Rom‚nia ∫i Fondul pentru Cooperare Economic„ Interna˛ional„ — Japonia privind Proiectul de dezvoltare
a Portului Constan˛a-Sud, semnat la Tokyo la 27 februarie 1998. Cine este pentru? 205 voturi pentru. Œmpotriv„? Nu sunt voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? Nu sunt ab˛ineri. Proiect adoptat.
Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Guvernul Republicii Macedonia privind readmisia propriilor cet„˛eni ∫i a str„inilor, semnat la Bucure∫ti la 12 noiembrie 2003.
- Cine este pentru? V„ mul˛umesc. 205 voturi. Œmpotriv„? Nu sunt voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? Nu sunt ab˛ineri. Proiect votat.
EDITOR: PARLAMENTUL ROM¬NIEI — CAMERA DEPUTAfiILOR
#328739Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, str. Izvor nr. 2–4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucure∫ti, cont nr. 2511.1—12.1/ROL Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti ∫i nr. 5069427282 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ∫i 402.21.78, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro
**ISSN** 1220–4870
**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 60/5.V.2004 con˛ine 64 de pagini.**
Pre˛ul 121.600 lei
Ce reconciliere era necesar„, at‚ta timp c‚t rom‚nii ∫i ungurii sunt reconcilia˛i de mult, inclusiv la guvernare?
Apostrof„rile ar„denilor, adresate doamnei David Ibolya, vicepre∫edint„ a Parlamentului ungar, îIbolya, Ibolya, du-˛i statuia Ón Ungaria!“, sunt edificatoare asupra modului Ón care trebuia solu˛ionat„ problema monumentului.
Dragi rom‚ni, Partidul Rom‚nia Mare v„ cheam„ s„ nu Ónceta˛i protestele ∫i s„ nu uita˛i umilin˛a la care v-a supus P.S.D.-ul, at‚t la alegerile locale din 6 iunie, c‚t mai ales la cele generale ∫i preziden˛iale din 28 noiembrie, s„-i sanc˛iona˛i pe tr„d„tori!
V„ mul˛umesc.
Remarcat pentru calit„˛ile sale suflete∫ti ∫i inteligen˛„, din clasa a VIII-a este admis ca preparator la limba greac„. Œntre anii 1895—1899 urmeaz„ Facultatea de Teologie din Bucure∫ti ∫i Ó∫i d„ ∫i licen˛a cu teza îSinodul al treilea ecumenic din Efes“. Œn paralel, a audiat ∫i cursurile de filozofie sus˛inute de Titu Maiorescu ∫i Dumitrescu-Ia∫i (la Bucure∫ti).
Œntre 1901—1903 se specializeaz„ la Berlin ∫i Leipzig, unde audiaz„ cursurile renumi˛ilor profesori Paulsen ∫i Simmel. Œ∫i ia doctoratul Ón filozofie la Leipzig cu o tez„ prin care analiza o serie de probleme teologice de pe pozi˛iile ortodoxiei, Ón compara˛ie cu g‚ndirea protestant„ german„ (îDarlung und Kritik der Religions Philosophie Sabatiers“), prin aceast„ valoroas„ lucrare, Biserica Ortodox„ Rom‚n„ descoperindu-∫i voca˛ia teologic„ pe care Ioan Irineu Mih„lcescu o va afirma timp de peste patru decenii, pe plan european ∫i mondial.
Din 1908 este profesor titular la catedra de teologie dogmatic„ ∫i simbolic„ de la Facultatea de Teologie din Bucure∫ti, decan al facult„˛ii (1927—1929), Óntre 1933—1936 decan al Facult„˛ii de Teologie din Chi∫in„u (1926—1927), perioad„ Ón care a scris circa 600 studii, manuale, traduceri, recenzii (17.500 pagini tip„rite ∫i peste 150.000 pagini de manuscris, Óntre care ∫i cel al cursului s„u de teologie dogmatic„ ∫i simbolic„).
Studiile sale de dogmatic„, apologetic„ ∫i istoria religiilor, ca ∫i traducerile din limbile clasice l-au impus ca
pe unul din marii teologi rom‚ni ai timpului s„u ∫i ca primul cercet„tor rom‚n al istoriei religiilor, elogiat de t‚n„rul, pe atunci, Mircea Eliade. Œn anul 1923, la 49 de ani, Irineu Mih„lcescu se preo˛e∫te, ceea ce i-a permis, dup„ pensionare, o rapid„ ascensiune Ón ierarhia bisericii.
Œn 1936 este arhiereu — vicar al Arhiepiscopiei Bucure∫tilor, loc˛iitor de episcop al R‚mnicului Noul Severin (noiembrie 1939) ∫i mitropolit al Moldovei (17 decembrie 1939—16 august 1947), rang ce-i deschide perspectiva alegerii sale, conform tradi˛iei, ca Patriarh al Rom‚niei.
De asemenea, Irineu Mih„lcescu a fost un remarcabil profesor, preg„tind timp de 35 de ani mai multe genera˛ii de teologi, dar ∫i un prestigios om de cultur„, reu∫ind s„ se impun„ Ónc„ de t‚n„r Ón fa˛a elitei culturale a Capitalei printr-o lucrare premiat„ la Universitatea din Bucure∫ti (îIstoria bisericii rom‚ne de la 1800 la 1850 ∫i a literaturii teologice din aceea∫i epoc„“). Opera sa este comparabil„ cu cea a unui alt titan al culturii noastre, Nicolae Iorga.
Dup„ ocuparea ˛„rii de c„tre trupele sovietice, se manifest„ ca un adversar de temut al comunismului ateist, atitudine despre care se aminte∫te Ón lucrarea îCartea de aur a rezisten˛ei rom‚ne∫ti Ómpotriva comunismului“.
Pe 5 aprilie 1948, moare Ón condi˛ii suspecte (se pare, intoxicat cu ciuperci) la m„n„stirea Agapia, unde fusese obligat s„ se retrag„, victim„ a bol∫evismului ∫i marxismului ateu.
Spirit inventiv ∫i deschis, Irineu Mih„lcescu s-a bucurat de elogii din partea Occidentului pentru studiile sale despre g‚ndirea protestant„, iar rela˛iile sale cu Masoneria, la care ulterior se va raporta critic, sunt de notorietate public„.
Prin ac˛iunea de prestigiu la care am f„cut referire, dar ∫i prin faptul c„ Ioan Irineu Mih„lcescu a devenit Ón urm„ cu ceva timp patron spiritual al Bibliotecii comunale P„t‚rlagele, se Óndepline∫te ∫i una din cele mai arz„toare dorin˛e ale Marioarei Sburlan, ∫i anume c„ memoria tat„lui s„u nu va fi dat„ uit„rii.
Astfel, genera˛iile viitoare vor ∫ti cine a fost Ioan Irineu Mih„lcescu, ce semnifica˛ie are numele s„u pentru localitatea P„t‚rlagele, respectiv pentru satul natal Valea Viei, fiind Ón acela∫i timp un exemplu demn de urmat pentru urma∫i.
V„ mul˛umesc.
Permite˛i-mi s„ mai depun o declara˛ie politic„ de-a mea.
Negocierile nesf‚r∫ite pentru preluarea puterii Ón aceast„ ˛ar„, negocieri care urm„resc de fapt suprema˛ia asupra rezervelor de petrol ale ˛„rii, instaurarea ∫i func˛ionarea institu˛iilor administrative ale ˛„rii, reluarea micilor ∫i marilor afaceri, a transporturilor, exporturilor, vie˛ii culturale etc., toate au f„cut ca, indiferent dac„ irakienii fac parte sau nu dintr-un partid religios care s„-i Óndoctrineze, ace∫tia s„-∫i piard„ r„bdarea ∫i s„ se revolte.
Scena politic„ din Irak este Óntr-o profund„ mi∫care ∫i schimbare: localnicii, c‚nd au fraternizat cu americanii ∫i alia˛ii lor, c‚nd s-au aliat cu liderii lor radicali, angaj‚ndu-se Óntr-un r„zboi sf‚nt Ómpotriva ocupan˛ilor.
Ultimele opera˛iuni ale coali˛iei Óndreptate Ómpotriva insurgen˛ilor n-au f„cut dec‚t s„ le Ónt„reasc„ pozi˛iile ∫i s„ le sporeasc„ popularitatea, care, o dat„ cu trecerea timpului, Ón defavoarea democratiz„rii ˛„rii, se vor coaliza pentru a alunga du∫manul din ˛ar„.
Œn acest joc de domino, ˛ara noastr„ ∫i-a pl„tit tributul: o via˛„ omeneasc„ a fost sacrificat„ pe acest teatru de r„zboi. Am vrut sau nu, legal sau mai pu˛in legal, Ón acest moment nu mai conteaz„, avem ∫i noi martirul nostru. Poate c„ doar a∫a Ón˛elegem ce simt americanii c‚nd tinerii lor solda˛i sunt victimele acestui r„zboi, dar ∫i irakienii, care nu mai Óntrev„d orizontul lini∫tit ∫i pacea mult-dorit„ ∫i a∫teptat„.
Œn aceste momente de rememorare a evenimentelor, m„car cu sufletul ∫i mintea s„ fim al„turi de acei combatan˛i care, indiferent de crezul, ambi˛ia ∫i coali˛ia din care fac parte, se afl„ Ón acea ˛ar„ ∫i Ón mijlocul acestor evenimente.
V„ mul˛umesc.
Nu pot s„ nu Ómi exprim surprinderea c„ la acest eveniment ru∫inos au participat, du∫i Ón les„, ∫i pretin∫i reprezentan˛i ai Guvernului rom‚n. C‚t de mult a putut decade clasa politic„ rom‚neasc„! Ru∫ine, ru∫ine, ru∫ine!
Iat„, Ón prezent se pune problema s„ se dezbat„ sau nu raportul Parchetului Na˛ional Anticorup˛ie pe 2003.
Sigur, ideea este c„ aceast„ autoritate apar˛ine justi˛iei ∫i d„ seama acesteia, nu Parlamentului.
™i ce rost are? Pentru c„ informa˛iile, dezv„luirile, cazurile de corup˛ie nu sunt ale marilor grei, ci ale unor de pe linia a ∫aptea, cum este cazul consilierului guvernamental F„nel P„v„lache, revelioanele, balurile ∫i pomenile lui Vanghelie, ori afacerile unora din baronetul local, cum ar fi Gheorghe Savu din Ialomi˛a, Florin Serac din Bihor sau Csibi István din Harghita.
Nimic nu se va spune Ón acel raport despre mafia petrolului, tutunului, zah„rului, despre marile unit„˛i economice ale ˛„rii ruinate, Ón vreme ce ac˛ionarii acestora sunt baronii baronilor, nu se va spune despre falimentarea b„ncilor cu scopul v„dit de jefuire ∫i altele. ™i totu∫i, P.S.D.-ul a f„cut multe rele, ∫i, totu∫i, spore∫te Ón sondaje false. ™i totu∫i, chiar toat„ lumea poate fi prostit„?!
V„ mul˛umesc.
Se mai aduce Ón discu˛ie, tot la capitolul procedee de fraudare, ∫i num„rarea îde-a valma“ a buletinelor, ∫i aceasta o problem„ fals„, fiindc„ dac„ ai oameni cu personalitate Ón biroul sec˛iei de votare, Óntregul proces de num„rare se va desf„∫ura conform prevederilor legale. Dar, adev„rul acesta este, partidele respective ∫i-au f„cut organiza˛ii Ón multe localit„˛i, Ón perioada preelectoral„, ∫i nu pot s„ acopere cu personal de supraveghere procesul electoral, ∫i atunci ˛ip„ c„ se fur„, ca astfel s„-∫i justifice neputin˛a lor organizatoric„ ∫i lipsa de oameni.
Din acelea∫i motive, ∫i recenta hot„r‚re a Guvernului — m„sur„ absolut Ón˛eleapt„ ∫i cu impact mare la electorat — ca to˛i candida˛ii care particip„ la alegerile pentru autorit„˛ile administra˛iei publice locale s„ depun„ declara˛ii de avere le creeaz„ co∫maruri, iar declara˛iile de gen c„ nu trebuie s„ se schimbe regulile jocului Ón timpul desf„∫ur„rii acestuia sunt f„r„ baz„ real„, fiindc„ jocul nu a Ónceput Ónc„, iar timp pentru completarea declara˛iilor respective este. Numai c„, neav‚nd structuri care s„ ac˛ioneze Ón teritoriu, evident c„ li se pare foarte greu.
V„ mul˛umesc.
Iat„, pentru contemporaneitate, pe scurt, cum s-au desf„∫urat evenimentele acum 85 de ani: Dup„ 1 decembrie 1918, Unirea cerut„ la Alba Iulia de peste o sut„ de mii de rom‚ni, Ón condi˛iile favorabile ale sf‚r∫itului Primului R„zboi Mondial ∫i Ónceputul tratativelor de pace, trebuia transpus„ Ón realitate prin trecerea efectiv„ a Ardealului sub administra˛ia rom‚neasc„. Armata rom‚n„, cu Óncuviin˛area regelui Ferdinand I Œntregitorul, prime∫te ordin s„ treac„ linia de demarca˛ie stabilit„ Óntre Ciucea ∫i Zam. Trupele secuie∫ti de sub comanda c„pitanului Verböczy, Óncurajate de guvernul bol∫evicilor maghiari al lui Béla Kun, instaurat vremelnic la Budapesta, s-au dedat la atrocit„˛i, la toate formele de f„r„delegi, de la t‚lh„rii p‚n„ la masacre odioase, ca cele de la Sighi∫tel, Lunca ∫i Va∫c„u. Œn noaptea de 3—4 martie sunt ridica˛i de la casele lor avoca˛ii Ioan Ciorda∫ ∫i Nicolae Bolca∫, militan˛i activi pentru Ónf„ptuirea Rom‚niei Mari, sf‚rteca˛i cu bestialitate ∫i Óngropa˛i de vii Óntr-o groap„ comun„. La 25 aprilie, dup„ cum spuneam, pe un afet de tun drapat cu tricolorul patriei trupurile celor doi martiri sunt depuse pentru odihn„ ve∫nic„ Ón cimitirul din Beiu∫.
La 19 aprilie 1919, la ora 15,00, trupele rom‚ne de sub comanda colonelului G. Rascoviceanu Ó∫i f„ceau intrarea Ón Beiu∫, fiind primite cu entuziasm greu de imaginat de c„tre popula˛ia ora∫ului.
Glorific‚nd pe cei doi lupt„tori martiri, pe to˛i cei care ∫i-au dat via˛a pentru Óntregirea neamului, Beiu∫ul, acest vajnic centru de cultur„ ∫i con∫tiin˛„ na˛ional„, Ó∫i Ómpline∫te o mare ∫i sf‚nt„ datorie. Œn 1935, Ón centrul ora∫ului Beiu∫ a fost fixat un monument din bronz reprezent‚nd Mama Rom‚nia care prime∫te la s‚nul ei eroul jertfit pentru Óntregirea neamului, Ónv„luit de faldurile patriei, cu care Ól ocrote∫te, ˛in‚ndu-le desf„∫urate cu ambele m‚ini. Œn 1944, monumentul a fost îdobor‚t ∫i topit pentru fabricarea de armament de c„tre armatele horthisto-hitleriste Ón retragere“. Dup„ ani ∫i ani, c‚nd speran˛ele se stinser„ de mult, s-a descoperit placa de bronz original„ cu chipul celor doi martiri: avoca˛ii dr. Ioan Ciorda∫ ∫i dr. Nicolae Bolca∫. Œn 1996, colegul nostru, sculptorul Cornel Durgheu, cu sprijinul Desp„r˛„m‚ntului Beiu∫ al Astrei ∫i Prim„riei ora∫ului, a dat o replic„ exact„ Ón bronz a monumentului original ce domin„ parcul din centrul Beiu∫ului istoric, cultural ∫i revolu˛ionar.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 60/5.V.2004 _Non omnis moriar_ . Oamenii nu mor cu totul. Iar ceea ce ne aminte∫te de ve∫nicia eroilor no∫tri turnat„ Ón bronz sunt dragostea de ˛ar„, dragostea de oameni, dragostea de dreptate ∫i adev„r.
Dar ∫i apele noastre, r‚urile ∫i lacurile au devenit b„l˛i puturoase, canale de scurgere cu malurile sufocate de gunoaie. Chiar ∫i pe Valea Prahovei, de o parte ∫i de alta a r‚ului se Ónal˛„ gr„mezi de tot felul de de∫euri, fiecare arunc„ gunoiul unde se nimere∫te, peste tot pet-uri ∫i pungi folosite, ambalaje, gunoaie de tot felul. Chiar nu se poate face nimic nici m„car Ón aceast„ zon„, intens circulat„ ∫i de str„ini?
Nu mai spun cum arat„ cartierele ora∫elor, chiar centrele vechi, care se degradeaz„ pe zi ce trece, cu fa˛adele cl„dirilor ∫i blocurilor jupuite ∫i Ónnegrite. P‚n„ ∫i locurile de joac„ ale copiilor au ajuns periculoase, din cauza resturilor ruginite ∫i ascu˛ite aruncate la Ónt‚mplare.
Nu doar Ón ora∫e, dar ∫i pe c‚mpuri, acela∫i peisaj dezolant, cu gunoaie risipite peste tot, fie de o parte ∫i de cealalt„ a drumului, Ón func˛ie de cum bate v‚ntul. Uneori, foarte rar ∫i numai Óntr-un an electoral, c‚nd premierul N„stase se aventureaz„ Ón afara traseelor stabilite, mai iese ceva scandal, se mai las„ cu ceva amenin˛„ri la adresa edililor locali, se mai bag„ gunoiul sub pre∫, dup„ care mizeria redevine atotst„p‚nitoare. Nu mai spun de ∫oselele care arat„ ca dup„ bombardament, asfaltul turnat p‚n„ Ón toamn„ fiind spulberat de primul dezghe˛. Chiar ∫i drumurile c„tre zonele de o frumuse˛e de basm sunt total distruse. Rezerva˛iile ∫i parcurile na˛ionale sunt agresate de case de vacan˛„ ale diver∫ilor Ómbog„˛i˛i de tranzi˛ie, iar foste ora∫e muncitore∫ti au ajuns adev„rate ghetouri ale mizeriei.
Se spune c„ pentru ecologizarea Rom‚niei ar fi necesare acum vreo 20 de miliarde de euro. Este posibil. Dar ce s-a f„cut, p‚n„ Ón acest moment pentru a restr‚nge sau preÓnt‚mpina poluarea agresiv„? C‚t reprezint„ aceast„ sum„ Ón compara˛ie cu c‚t se fur„, cu c‚t se irose∫te sau se distruge din cauza indolen˛ei?
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 60/5.V.2004 Nu se ˛ine cont c„ multe miliarde de euro s-ar putea c‚∫tiga anual numai din turism, dac„ Rom‚nia ar fi o ˛ar„ curat„, cu drumuri bine Óntre˛inute ∫i sta˛iuni decente. Nu exist„ o viziune coerent„ ∫i complex„ de dezvoltare durabil„ a localit„˛ilor ∫i a ˛„rii, Ón totalitatea ei, dar nu exist„ nici interes pentru a∫a ceva, pentru c„ ordinea ar reduce drastic posibilit„˛ile de jaf ∫i de c„p„tuial„. Rezultatul este tragic: mizeria propriu-zis„ fizic„, dublat„ de cea moral„, a cufundat Rom‚nia Óntr-o mla∫tin„ ur‚t mirositoare. A∫a nu vom intra cu fruntea sus Ón r‚ndul ˛„rilor civilizate ∫i dezvoltate, nu vom intra Ón Uniunea European„!
Mul˛umesc.
Ón care terenurile agricole care fac obiectul reconstituirii dreptului de proprietate se afl„ Ón administrarea institu˛iilor ∫i sta˛iunilor de cercetare ∫i produc˛ie agricole, restituirea Ón natur„“, subliniez — Ón natur„, îse face din suprafe˛ele de teren agricol care vor fi delimitate pentru produc˛ie din terenurile proprietate privat„ a statului, prin hot„r‚re de Guvern“. Nemaivorbind de faptul c„ Ón programul Guvernului Adrian N„stase figureaz„ cu prioritate retrocedarea terenurilor agricole ∫i celor forestiere.
E de notorietate c„ U.D.M.R.-ul sus˛ine Guvernul P.S.D. ∫i pot s„ subliniez c„ o s„ fim consecven˛i ∫i Ón continuare Ón problematica retroced„rilor de terenuri. Nu vom l„sa nici autorit„˛ile guvernamentale, cum ar fi Prefectura jude˛ului Covasna, s„ se Ómpotriveasc„ voin˛ei cet„˛enilor ∫i legisla˛iei Ón vigoare.
V„ mul˛umesc pentru aten˛ia acordat„.
Œn egal„ m„sur„, alegerea Parlamentului se face prin vot liber exprimat. Insisten˛a Ón prezentarea unor situa˛ii care trezesc Óndoiala Ón seriozitatea activit„˛ii parlamentare induce concluzii privind dirijarea votului c„tre personalit„˛i necorespunz„toare ∫i lipsa unei depline libert„˛i Ón exercitarea acestui drept.
Av‚nd Ón vedere depunerea, de c„tre parlamentari, a jur„m‚ntului fa˛„ de ˛ar„ la Ónceputul fiec„rei legislaturi, orice observa˛ie asupra neÓndeplinirii activit„˛ilor parlamentare poate fi interpretat„ drept o acuz„ privind nerespectarea jur„m‚ntului, fapt care are evident o influen˛„ imediat„ Ón planul imaginii institu˛iei.
Nu trebuie s„ omitem nici influen˛ele care pot ap„rea prin admiterea informa˛iilor de acest fel ca reale, Ón planul imaginii interna˛ionale pe care o are Parlamentul, caz Ón care consecin˛ele sunt multiple ∫i cu efecte, uneori, nea∫teptate.
Desigur c„ aceste aspecte pot fi analizate Ón mod profesionist, aprecierile se pot transforma Ón concluzii beneficiind de fundamentare ∫tiin˛ific„, analiza poate fi complet„.
Œn acela∫i timp, trebuie recunoscut, ar putea fi reliefate mai clar anumite disfunc˛ionalit„˛i din via˛a parlamentar„ ∫i s-ar putea stabili m„suri eficiente de Ómbun„t„˛ire. Œn acest mod s-ar putea desprinde concluzii utile pentru viitor ∫i, Ón mod necesar, pentru oprirea tendin˛ei de disolu˛ie a imaginii ∫i reprezentativit„˛ii Parlamentului, Ón folosul ˛„rii noastre.
Mul˛umesc.
Ele sunt Óns„ cu mult mai profunde Ón Rom‚nia. De ce? Pentru c„ Ón Polonia nu vei vedea ma∫ini de lux defil‚nd pe str„zile principale, Ón timp ce majoritatea rom‚nilor nu au cu Ó∫i pl„ti Óntre˛inerea apartamentului. Codurile interne de conduit„ Ón aceste ˛„ri interzic afi∫area ostentativ„ a luxului celor care au acumulat averi, adesea, Ón mod nemeritat. Nu este greu de ghicit deci ce g‚nde∫te un ∫omer cu 43 euro pe lun„ la un salariat cu salariul minim pe lun„ de 68 de euro, cele mai mici din Europa, c‚nd vede luxul Ón care tr„iesc unii din cona˛ionalii lor.
Cercet„torii au Ómp„r˛it veniturile de la v‚rful piramidei la veniturile celor mai s„raci europeni. Raportul este de 2,9 Ón Cehia, pu˛in peste 2 Ón Slovacia, aproape 4 Ón Polonia, doar 2,7 Ón Germania. Raportul acesta Ón Rom‚nia dep„∫e∫te cifra de 7, ar„t‚nd c‚t de polarizat„ este societatea. Este un rezultat care aproape a surprins ∫i pe exper˛ii europeni ∫i care arat„ c„ popula˛ia care sufer„ de insecuritate economic„ ∫i deprecierea standardelor de via˛„ are toate motivele s„ se simt„ nemul˛umit„ ∫i nefericit„.
Lipsa de c„ldur„, de alimente, de medicamente ∫i Óngrijire medical„, dar mai ales nesiguran˛a zilei de m‚ine pentru cei mai mul˛i dintre ei a dus adesea la st„ri depresive psihice, dar mai ales la o nemul˛umire profund„ Ón r‚ndurile marii mase a popula˛iei.
V„ mul˛umesc.
Strategiile care se impun trebuie s„ prevad„ m„suri adecvate, inclusiv m„suri temporare speciale, urm‚nd s„ accelereze instalarea unei egalit„˛i Óntre sexe, Ón special cu privire la protec˛ia drepturilor individuale, participarea la via˛a politic„, economic„, social„ ∫i cultural„, accesul la toate nivelurile func˛iilor publice, accesul la educa˛ie ∫i libera alegere a tipului de Ónv„˛„m‚nt ∫i a form„rii profesionale.
Principiul egalit„˛ii femeilor ∫i b„rba˛ilor este o condi˛ie esen˛ial„ a democra˛iei ∫i o cerin˛„ a justi˛iei sociale. Prin urmare, trebuie s„ se opteze pentru realizarea de politici sociale care s„ Óncurajeze anihilarea total„ a discrimin„rii pe motive de sex, nemarginaliz‚nd femeile ∫i acord‚ndu-le mult mai multe perspective de a se forma ∫i afirma.
V„ mul˛umesc.
Œn teritoriu exist„ suficient de multe exemple de conferin˛e de pres„ la care ori reprezentan˛ii presei particip„ ∫i nu relateaz„ absolut nimic, nici m„car subiectiv sau trunchiat sau cu rea-inten˛ie, ori nu se prezint„ deloc. Particip la evenimente culturale, acord premii la festivaluri na˛ionale de epigram„, la manifest„ri ale c‚ntului coral, la fel de fel de manifest„ri de la festivaluri de teatru, Ón nici o Ómprejurare subsemnatul nu se reg„se∫te Ón nici o secven˛„ nici de pres„, nici de televiziune. Procedeul mi s-a spus c„ este chinezesc. Œn dreptul chinez exist„ condamnarea la moarte civil„; i se
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 60/5.V.2004 iau actele de na∫tere, se vorbe∫te cu rudele, prietenii ∫i cercul de apropia˛i s„ nu fie amintit, pomenit niciodat„, ∫i omul, realmente, poate s„ tr„iasc„, dar el nu exist„.
Œn ziua de mar˛i, 6 aprilie, plenul Camerei noastre a avut o ordine de zi destul de Ónc„rcat„, s-a lucrat continuu 4 ore, dup„ cele 4 ore Ón plen au urmat la Comisia de abuzuri dou„ audieri a c‚te 3 ore, deci, Ónc„ 6 ore. Œn cadrul audierilor, Ón prima parte a fost audiat un grup de membri ai Colegiului Consiliului pentru Studierea Arhivelor Securit„˛ii, Ón frunte cu pre∫edintele colegiului, Oni∫oru, Patapievici ∫i ceilal˛i. Dup„ aceast„ audiere a urmat audierea unui grup de pilo˛i de la TAROM, afla˛i Ón grev„ Óntr-o situa˛ie cu totul ∫i cu totul deosebit„.
Œn acea zi, c‚nd am ie∫it din aceast„ sal„, am fost Óntrebat de reprezentantul Televiziunii rom‚ne, care nu poate avea scuza c„ Ó∫i face politica proprie de informare sau de dezinformare a opiniei publice, Óntruc‚t presta˛ia acestui post de televiziune se face pe bani publici, deci ∫i pe banii mei. Reprezentantul Televiziunii rom‚ne mi-a adresat o Óntrebare, v„z‚nd c„ ni∫te colegi se gr„besc s„ plece pentru a-∫i preg„ti s„rb„torile de Sf‚ntul Pa∫te, m-a Óntrebat dac„ m„ simt eliberat de faptul c„ am terminat cele 4 ore de plen ∫i de acum Óncolo dac„ zburd ∫i eu Ón continuare pentru cele necesare s„rb„torilor Pa∫telui. Am spus c„ situa˛ia face c„ noi avem mult de lucru la comisie, lucr„m intens, avem audierea Consiliului pentru Studierea Arhivelor Securit„˛ii, apoi TAROM-ul, avem un bilan˛, avem un program, un proiect de program pentru perioada de dup„ s„rb„tori care va urma, c„ lucr„m intens la comisie. Seara, la îTelejurnal“, a ap„rut imaginea subsemnatului ∫i pe cuvintele pe care spuneam de fapt cinstit c„ lucr„m intens la comisie dup„ cele 4 ore de plen, c„ avem cele dou„ audieri ∫i c„ avem un program foarte Ónc„rcat, pe aceste cuvinte se filma ∫i se ar„ta ˛„rii sala de ∫edin˛e a Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corup˛iei ∫i pentru peti˛ii, sala goal„, filmat„ probabil Óntr-o alt„ zi special pentru a face acest montaj criminal.
Eu nu sunt singurul care constat c„ cineva, undeva, nu ne iube∫te, dar nu ∫tiu ce are cu Óntreg poporul rom‚n de a-l supune unor asemenea chinuri incalificabile. Pentru c„ dezinformarea din aceast„ zi s-a f„cut ∫i pe banii mei, am s„ cer forurilor Camerei Deputa˛ilor, inclusiv pre∫edintelui Comisiei de abuzuri, s„ includ„ pe ordinea de zi audierea domnului Valentin Nicolau, care prime∫te un salariu c‚t 4 deputa˛i sau c‚t 4 senatori — probabil c„ aceasta este importan˛a social„ a muncii Domniei sale, a∫a este ea evaluat„ Ón contrast cu a celorlal˛i —, s„ fie audiat la Comisia pentru cercetarea abuzurilor, pentru c„ _stricto sensu_ , v-am dat exemplul c„ s-a comis un abuz incalificabil.
Cine crede c„ va construi Ón Rom‚nia un stat democratic, cine mai vorbe∫te aici de democra˛ie, c‚nd sculele de intoxicare ∫i manipulare ∫i bombardare a opiniei publice se petrec cotidian ∫i ne duc Ón cu totul ∫i cu totul alte direc˛ii, Ónseamn„ c„ nu are sim˛ul m„surii.
Œn ceea ce m„ prive∫te, nu doresc s„ fiu nici popularizat, nici luat Ón aten˛ie de pres„ Ón nici un fel. Doresc ca, pe banii publici, postul na˛ional s„ fac„ ceea ce trebuie. ™i chem ∫i Comisia pentru cultur„ ∫i pe to˛i cei care au atribu˛ii Ón aceast„ direc˛ie s„ reglementeze presta˛ia postului na˛ional de televiziune, la care putem vedea tot felul de îsurprize-surprize“, numai imaginea real„ a Rom‚niei ∫i efortul unora care se mai Óncumet„
s„ cread„ c„ mai putem face ceva pentru rea∫ezarea ˛„rii pe temelii de stabilitate ∫i s„ o Óndrept„m spre lumea civilizat„... Cred c„ efortul acesta este dinamitat ∫i prin principalul canal public de televiziune. Mul˛umesc pentru aten˛ie.
Asta-i, domnilor, realitatea, realitatea crud„ Ón care ne afl„m, ∫i noi ne Ómb„t„m cu ap„ de ploaie, ascult„m pe cei ce ne sf„tuiesc s„ oferim muncitorilor concedia˛i a∫azisele salarii compensatorii, s„ d„m ˛„ranilor pomeni, Ón loc s„ le valorific„m produsele, ∫i guvernan˛ii no∫tri, darnici cum sunt, le ofer„ toate acestea din bugetul sec„tuit al ˛„rii. Mai ales Ón acest an electoral ei se arat„ deosebit de genero∫i, ei au Ómpins deja c„tre agricultur„ mii de miliarde sub form„ de un a∫a-zis îajutor pentru
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 60/5.V.2004 Ónfiin˛area de culturi agricole ∫i alte ajutoare date ˛„r„nimii“. Dar astea sunt pomeni, domnilor! fi„r„nimea noastr„ nu poate tr„i, nu trebuie s„ tr„iasc„ din pomeni la drumul mare, ea care a hr„nit aceast„ ˛ar„ prin milenii ∫i a mai dat ∫i altora s„ m„n‚nce.
Interesele ˛„rii ∫i ale ˛„r„nimii noastre cer cu st„ruin˛„ o mai dreapt„ valorificare ∫i promovare a produselor noastre ˛„r„ne∫ti pe o pia˛„ ecologic„, intern„ ∫i interna˛ional„, sprijinit„ ∫i ap„rat„ cu cinste ∫i demnitate de c„tre autorit„˛ile noastre statale; asta p‚n„ nu este prea t‚rziu. Deci, dac„ moare oaia, vor muri cu siguran˛„ ∫i c„pu∫ele, domnilor.
Mul˛umesc pentru aten˛ie.
Œn timp ce N„stase afirm„ c„ Rom‚nia este prosper„, Ón timpul guvern„rii sale crizele din societatea rom‚neasc„, cauzate de influen˛a politicului, continu„ s„
b‚ntuie ˛ara mai r„u ca mitul lui Dracula. E∫ecul domnului N„stase Ón gestionarea economiei rom‚ne∫ti se va reg„si Ón rezultatul viitoarelor alegeri. John H. Dunning, profesor la Rutgers University (S.U.A.), men˛iona Óntr-una din lucr„rile sale c„ e∫ecurile sistemului de pia˛„ trebuie c„utate Ón trei domenii, din p„cate, toate fiind preferatele guvernan˛ilor no∫tri: 1) e∫ecul economiei: o politic„ economic„ inadecvat„, specula excesiv„ pe pia˛a bursier„, datorii cu termene nerespectate etc.; 2) e∫ecul institu˛iilor: func˛ionarea defectuoas„ a sistemului de reglementare ∫i supraveghere a aplic„rii legilor, lipsa de transparen˛„ etc.; 3) e∫ecul moralei: extinderea cazurilor de corup˛ie ∫i escrocherie, setea de c‚∫tig pe orice cale, lipsa de responsabilitate social„ etc. Cauza amplific„rii corup˛iei, Ón timp ce toate forma˛iunile politice interne ∫i externe cer cu insisten˛„ stoparea acesteia, o reprezint„ Ón primul r‚nd sl„biciunea institu˛iilor chemate s„ o combat„. At‚ta timp c‚t aceste institu˛ii sunt coordonate sau influen˛ate de capii lumii politice, care Ó∫i Óntind tentaculele Ón toate sferele economicului, corup˛ia r„m‚ne la stadiul de laitmotiv.
Guvernan˛ii mizeaz„ pe acceptarea Rom‚niei Ón Uniunea European„ ca fiind un proces inevitabil ∫i ireversibil, indiferent de starea ei economic„, la fel cum s-a Ónt‚mplat ∫i cu admiterea Ón NATO. Domnii guvernan˛i uit„ Óns„ c„ fraze ca îimportan˛„ geostrategic„“, îpozi˛ia geopolitic„ bun„ a Rom‚niei“ au fost repetate at‚t de des, Ónc‚t s-ar putea ca ele s„ nu mai Ónsemne mare lucru pentru cei care vor decide integrarea Rom‚niei Ón U.E. Nu trebuie s„ uit„m cuvintele memorabile ale lui G. I. Br„tianu: îNoi tr„im aici la o r„sp‚ntie de drumuri, la o r„sp‚ntie de culturi ∫i, din nefericire, la o r„sp‚ntie de n„v„liri ∫i imperialisme“. Se pare c„ suntem, paradoxal, prizonierii determinismului geografic, fapt care imprim„ celor ce conduc destinele acestei ˛„ri credin˛a c„ patria poate fi l„sat„ mereu Ón m‚na destinului istoric...
Mahatma Gandhi ar„ta care sunt cele ∫apte p„cate sociale ale lumii de azi ∫i care sunt parc„ reguli de via˛„ pentru unii guvernan˛i P.S.D.: bog„˛ie f„r„ munc„; pl„cere f„r„ con∫tiin˛„; cunoa∫tere f„r„ caracter; c‚∫tig f„r„ moral„; ∫tiin˛„ f„r„ umanism; religie f„r„ sacrificiu; politic„ f„r„ principii.
Ne vedem Ón alegeri!
Dac„ la momentul potrivit, majoritatea P.S.D.-ist„ n-a dorit combaterea ∫i sanc˛ionarea traseismului politic, prin introducerea ca atare a unor texte constitu˛ionale, acum, nu numai c„ este prea t‚rziu, dar mai este ∫i neconstitu˛ional, deoarece Legea fundamental„ stabile∫te c„, pe durata mandatului, parlamentarii sunt Ón slujba poporului ∫i orice mandat imperativ este nul.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 60/5.V.2004 Cu certitudine, imaginea P.S.D. nu se creeaz„ ∫i nici nu se bazeaz„ pe minciunile ∫i acuza˛iile sus˛inute de liberali. Imaginea partidului de guvern„m‚nt se bazeaz„ pe ac˛iunile, pe programele ∫i pe strategia pe care ∫i-a propus-o ∫i care a reu∫it, ob˛in‚nd succes ∫i men˛in‚ndu-se Ón sondaje, constant, de mai mul˛i ani.
M„ Óntreb ce ar avea de spus, Ón fiecare zi, la ∫tiri, de exemplu, P.N.L. Poate tot s„ comenteze activitatea Partidului Social Democrat sau s„ continue s„ denigreze ceea ce se face ∫i se construie∫te productiv Ón ˛ar„.
P‚n„ la urm„, tot la critic„ se va ajunge din partea partidelor de opozi˛ie, c„ci critica este de obicei un fruct al invidiei sau efectul unei ridicole p„reri bune despre propria sa capacitate, ∫i aceast„ îvirtute“ a oamenilor Ónso˛e∫te toate ac˛iunile. Œns„ adev„rul obi∫nuie∫te s„ biruie, iar timpul care supune totul m„re∫te mereu o Ónf„ptuire frumoas„.
doi dintre candida˛i, care au avut o confruntare departe de a fi un dialog politic, confruntare pres„rat„ cu multe atacuri la persoan„.
P.S.D.-ul ∫i-a desemnat un candidat care nu e g„l„gios, nu e om de afaceri, dar care are charism„ ∫i este un intelectual rasat, arhitect de meserie, ceea ce ar putea fi un atu Ón plus pentru cei care doresc ca Óntr-adev„r Bucure∫tiul s„ fie condus de un bun gospodar, ∫i nu Ón ultimul r‚nd un om care ∫tie bine via˛a politic„, fiind parlamentar din 1990 p‚n„ Ón prezent, iar o anumit„ perioad„ a fost chiar ∫i ministru.
Eu nu cred Ón reu∫ita Ón alegeri a unei femei, indiferent de eforturile pe care le va face presa sau postul de televiziune ce deserve∫te partidul respectiv, dup„ cum nu cred Ón reu∫ita candidatului unui partid neparlamentar.
Analiz‚nd ∫ansele fiec„ruia ∫i partidele care Ói sus˛in, consider c„ trei pot fi candida˛i serio∫i, pentru c„ au Ón spate partide puternice, respectiv candida˛ii P.S.D., P.D. ∫i P.R.M.
Av‚nd Ón vedere c„ sunt convins„ de reu∫ita candida˛ilor P.S.D. la cele 6 sectoare ale Bucure∫tiului, consider c„ este bine pentru bucure∫teni ca ∫i primarul general s„ fie din acela∫i partid, pentru a se face o echip„ care s„ elimine orice disensiuni ∫i disfunc˛ionalit„˛i, astfel Ónc‚t Bucure∫tiul s„ redevin„ cu adev„rat îMicul Paris“.
Consider c„ nu mai este nevoie s„ insist asupra amplitudinii ∫i importan˛ei acestor programe, mai ales pentru mediul rural. Faptele vorbesc de la sine.
Schimbarea social„ de dup„ 1989, prin combaterea s„r„ciei romilor, Ón contextul socio-economic al Rom‚niei actuale, este un imperativ urgent al viitorului. Œn asemenea situa˛ie, viziunea actorilor sociali implica˛i (institu˛ii interna˛ionale, institu˛ii guvernamentale, finan˛atori, asocia˛ii ale romilor) ar trebui s„ se axeze pe programe de prevenire ∫i combatere a rasismului, de atenuare a efectelor discrimin„rii, de reconstruc˛ie a capitalului cultural rom, prin revalorizarea patrimoniului de identitate al romilor, ˛in‚ndu-se cont de diversitatea ∫i stratificarea social„ a acestora.
Œn urm„ nu cu multe zile, decizia de suspendare a vizelor a fost anulat„, serviciile consulare fiind reluate Ón mod normal.
îCriza vizelor“, cum a fost denumit„, important„ mai ales Ón planul imaginii Rom‚niei Ón exterior, a fost solu˛ionat„ destul de repede, Óns„ semnalul de alarm„ care a sunat cu acest prilej la Bucure∫ti nu trebuie trecut cu vederea.
V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.
S„ auzim de bine!
V„ mul˛umesc.
Ni se scoate pe post de salvator na˛ional un adev„rat îre∫apat“ politic, iar noi s„ ∫i credem c„ este un neprih„nit: domnul Emil Constantinescu! Evident, trebuie s„ Ón˛elegem c„ to˛i cei care Ón lips„ de altceva, ader„ la acest partid sunt ∫i ei ni∫te mucenici, dac„ nu chiar un fel de arhangheli — iertat„ fie-mi expresia.
Œn zilele acestea, Ón loc de m„r˛i∫oare, domnii de la Ac˛iunea Popular„ sunt ocupa˛i cu str‚ngerea de semn„turi pentru demiterea urgent„ a Guvernului N„stase, evident. Un apel patetic ∫i mincinos c„tre to˛i cet„˛enii Rom‚niei, invoc‚nd jaful, minciuna, s„r„cirea poporului de c„tre actuala putere.
S„ ne amintim ce spunea Nicolae Iorga: îCel mai nedrept nu este s„-i ceri cuiva s„ fie umil pentru c„ tu e∫ti obraznic“.
™i ce crede˛i c„ cer ei? Dac„ n-ar fi fost, ar fi demn de un text umoristic! Ei cer Ónlocuirea Guvernului N„stase cu un guvern independent, format din exper˛i capabili! Adev„rat„ b„taie de joc la adresa memoriei colective a cet„˛enilor care, cu aceea∫i g„selni˛„ gogonat„ au fost ademeni˛i ∫i acum aproape 8 ani: cei 15.000 de speciali∫ti care urmau s„ ne scoat„ pe noi, ne∫tiutorii, din cea˛„!
Culmea, apelul cu pricina, de a semna pentru îJos Guvernul!“ ∫i îSus speciali∫tii no∫tri!“, este adresat tuturor simpatizan˛ilor partidelor democratic tr„da˛i de liderii lor. S„ vin„ ∫i ei, nemul˛umi˛ii de la compromi∫ii B„sescu, Stolojan, Ciorbea ∫i mul˛i al˛ii, al„turi de purul Constantinescu! S„ credem noi Ón ei, un fel de haiduci moderni, despre care s„ se spun„, ca despre Iancu Jianu, c„ îpoart„ m‚nie cu anul ∫i dau banii cu g„vanul!“
îPurul“ Constantinescu Emil, cel care — credeam — are m„car at‚t bun-sim˛ Ónc‚t s„ r„m‚n„ acolo, Ón istoria trist„ a anilor 1996-2000, care l-au descalificat definitiv, at‚t moral c‚t ∫i politic.
S„ evoc„m numai c‚teva din perlele g‚ndirii ∫i ac˛iunilor lui politice:
— Œn 1992, declar„ c„, dac„ va fi ales pre∫edinte, va fi onorat s„ predea ∫efia statului fostului suveran, iar peste 4 ani, c‚nd a fost pre∫edinte, s-a ferit p‚n„ ∫i s„-i rosteasc„ numele! Œn fond, la∫itate...
— Gre∫eli grave Ón politica extern„, cunoscute prea bine. C‚nd statele lumii Ónt„reau rela˛iile economice cu China, el curta Taiwanul.
— Amestecul grosolan ∫i influen˛area direct„ a justi˛iei ca, de pild„, crearea acelor comitete de lupt„ anticorup˛ie sub conducerea, numirea, îomului s„u“ — Sorin Moisescu.
— S„ v„ mai reamintim cum acela∫i domn Emil declara senin c„ sub conducerea lui s-a eliminat marea corup˛ie Ón Rom‚nia, c„ tot sub el s-a Óncheiat perioada de tranzi˛ie Ón ˛ara noastr„, afirma˛ii u∫uratice care-i subliniaz„ superficialitatea ∫i Óng‚mfarea.
Acesta este omul ce ni se propune. Un intrigant ce nu se d„ Ón l„turi nici c‚nd, Ón interesul lui, îmu∫c„“ ∫i pe cei din îbarca lui“, vezi dezv„luirile despre informatorul securist care ar fi fostul lui coleg B„sescu..., vezi aprecierile jignitoare la adresa fo∫tilor demnitari cu care a colaborat Ón defuncta Conven˛ie Democratic„, publicate Ón memoriile lui. Œn memorii, i-a def„imat, acum Ói vrea alia˛i! C‚t despre sinceritatea ∫i moralitatea liderilor re∫i˛eni ∫i din jude˛ ai Ac˛iunii Populare, care ne invadeaz„ g„l„gios cu r„suflate ∫i str„vechi gogo∫i electorale, s„-mi fie permis doar s„ observ: cum le este ∫eful a∫a sunt ∫i ei! Sacul ∫i petecul!
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 60/5.V.2004 N„scut„ practic din defunctul P.N.fi.C.D., Ac˛iunea Popular„ va apune ∫i ea dup„ alegeri, ca ∫i vajnicul ei lider.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc.
Agen˛ii economici trebuie stimula˛i s„-∫i asume rolul lor social important Ón societate, crearea de locuri de munc„ fiind urmat„ Ón mod natural de asigurarea veniturilor angaja˛ilor ∫i condi˛iilor Ómbun„t„˛ite de munc„ ∫i de via˛„.
Œntr-o perioad„ Ón care Rom‚nia se preg„te∫te s„ adere la Uniunea European„, politica guvernamental„ Ón ceea ce prive∫te sc„derea ∫omajului ∫i formarea profesional„ trebuie s„ fie Óndreptat„ spre stimularea liberei ini˛iative, ca motor al dezvolt„rii economice a Rom‚niei, ∫i spre formarea unei adev„rate pie˛e a muncii flexibile, ∫i un mediu de afaceri atractiv, stabil, profitabil ∫i predictibil este singurul garant pentru investitori de a crea noi locuri de munc„ ∫i de a se implica activ Ón realizarea politicilor sociale ale Guvernului Ón cadrul unui nou parteneriat.
Un astfel de mediu de afaceri Ón Rom‚nia nu se poate ob˛ine dec‚t prin Ómbinarea democra˛iei politice cu democra˛ia economic„ Ón aplicarea principiilor economiei de pia˛„ func˛ionale, garant„rii propriet„˛ii private, liberei ini˛iative ∫i competi˛iei.
V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.
Cit‚nd din raport, ambasadorul Quayle a declarat c„ îeforturile Guvernului pentru Óncurajarea antreprenoriatului sunt slabe, progrese fiind realizate doar Ón ce prive∫te facilitarea intr„rii pe pia˛„“.
Tot Ón raport se mai men˛ioneaz„ c„ îlegisla˛ia trebuie simplificat„, deoarece Ónc„ mai Ómpiedic„ dezvoltarea afacerilor ∫i Óncurajeaz„ practicile oficiale“.
A∫adar, domeniile Ón care Rom‚nia mai are multe de f„cut sunt: inovare ∫i cercetare, liberalizare, medii de afaceri, nivelul angaj„rii ∫i coeziunii sociale ∫i dezvoltarea durabil„.
Bun„oar„, cu o senin„tate Óngrijor„toare — aceea∫i senin„tate de care a dat dovad„ ∫i cu ocazia unor momente politice dificile —, el a Ónceput nu doar s„ cocheteze cu ideea regionaliz„rii, trec‚nd dincolo de limitele accept„rii formale, datorate deplasatei alian˛e, ci s-a transformat chiar Óntr-un sus˛in„tor Ónfocat al necesit„˛ii acesteia.
Desigur, pentru a nu se a∫eza de-a dreptul Ómpotriva firescului — mai ales c„ se presupune c„ ap„rarea unit„˛ii na˛ionale este liter„ de lege pentru un om care a fost pre∫edintele unui stat unitar —, Constantinescu ∫i-a nuan˛at totu∫i opinia, preciz‚nd c„ nu ar fi vorba Ón mod automat de Ómp„r˛irea administrativ„ a ˛„rii, ci doar de acordarea unor autonomii mai largi unit„˛ilor administrative locale, o tez„ binecunoscut„, o capcan„ Ón care era c‚t pe ce s„ c„dem ∫i noi, din care s-au hr„nit v‚rtos ∫acalii rom‚nismului, care aveau s„ cear„, Ón umbra sondajelor politice, instaurarea unor autonomii regionale bazate pe criterii îmai largi“, de tipul celor etnice.
Oricum, dac„ disperarea fostului pre∫edinte de a se i˛i cumva pe e∫ichierul politic este de Ón˛eles, disponibilitatea sa de a accepta asemenea trocuri nu poate avea nici o scuz„. Chiar dac„ prin promovarea programului de factur„ regional„, pre∫edintele Ac˛iunii Populare sper„ s„ rec‚∫tige tocmai electoratul ardelean. De fapt, cum tema regionaliz„rii este Ómbr„˛i∫at„ doar de anumi˛i ∫i presupu∫i intelectuali ardeleni, fiind de departe respins„ de simplii oameni, ∫ansele sale de a se impune printr-o asemenea tem„ sunt cu adev„rat iluzorii.
Œn plus, u∫urin˛a prelu„rii discursului proregionalist doar ca urmare a alian˛ei cu o fantomatic„ forma˛iune —iar îalian˛„“ este mult spus, fiind vorba de preluarea unei func˛ii din partid de c„tre pre∫edintele Ligii Pro-Europa — arat„ c‚t de lipsit„ de personalitate este Ac˛iunea Popular„.
Œn plus, luarea sub arip„ a unor asemenea organiza˛ii indiferent de reu∫ita politic„ proprie va determina Ónmul˛irea sub un fals caracter oficial a num„rului de revendic„ri anticonstitu˛ionale.
Œn acest fel, Ac˛iunea Popular„ risc„ s„ se transforme Óntr-o locomotiv„ Ón spatele c„reia forma˛iunile antirom‚ne∫ti, aflate ast„zi Ón afara legii, s„-∫i desf„∫oare ac˛iunile antistatale.
Atunci ce mai po˛i Ón˛elege c‚nd liderul acesteia spune c„ îAc˛iunea Popular„ lanseaz„ Ón aceast„ campanie cea mai cinstit„ ∫i cea mai competent„ echip„“, Emil Constantinescu uit‚nd c„ Ón urm„ cu patru ani, cu aceea∫i echip„ a ajuns la concluzia c„ nu ∫i-a putut respecta promisiunile electorale.
Cu alte cuvinte, conu’ Milu˛„ se vrea din nou îlocomotiva politicii rom‚ne∫ti“, r‚vnind la postul de pre∫edinte. A uitat ce-a promis, ∫i pentru el mirajul Cotrocenilor e prea mare. Numai c„ electoratul nu doarme...
Œn ciuda d‚rzeniei, verbiajului ∫i energiei sale, Traian B„sescu nu are nici tact, nici diploma˛ie, nici acea minim„ p„trundere psihologic„ care s„-i dea posibilitatea a intui oamenii ∫i a anticipa evolu˛iile evenimentelor. Omul e de o opacitate dezarmant„, tr„itor doar Ón imediat, incapabil de a vedea p„durea din cauza copacilor. Populismul lui, alt„dat„ chiar simpatic, s-a decojit aproape total. Nervii Ól las„ tot mai mult, discursul Ói devine aproape cu fiecare ocazie repetitiv ∫i tern. Greu de prev„zut cum va evolua. Mai cur‚nd, ar putea s„ involueze. Partidul Democrat e victima pe care o va avea Óntotdeauna pe con∫tiin˛„...
Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat„ varianta comisiei.
Art. 7, fost art. 6 din varianta Senatului, deci art. 7, comisia propune dou„ alineate, 1 ∫i 2.
Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat art. 7 Ón varianta comisiei.
Art. 7 din varianta Senatului devine art. 8 Ón varianta comisiei, cu alin. 1, 2, 3.
Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón varianta comisiei.
La punctul 13 din raport observa˛i, comisia propune un text nou, art. 9.
Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón varianta comisiei.
De asemenea, comisia propune art. 10 cu alin. a), b),
c), text nou fa˛„ de varianta Senatului. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat„ varianta Camerei.
Art. 11, de asemenea, text nou, varianta comisiei. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat„ varianta comisiei.
Art. 8 din varianta Senatului devine art. 12, modificat„ de c„tre comisie.
Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat„ varianta comisiei. Comisia propune sec˛iunea a II-a. Titlul sec˛iunii a II-a. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Se propune text nou la art. 13, alin. 1 ∫i 2. Dac„ sunt observa˛ii? V„ rog. V„ rog, domnule deputat.
La art. 11 din varianta Senatului comisia propune eliminarea. Dac„ ave˛i observa˛ii la acest lucru? Nu ave˛i. Votat„ varianta comisiei.
La art. 12, de asemenea, comisia propune eliminarea. Dac„ ave˛i observa˛ii? Nu ave˛i. Votat„ varianta comisiei.
De asemenea, comisia propune un text nou la art. 26 alin. 1, 2, 3, 4 ∫i 5.
Dac„ ave˛i observa˛ii? Nu ave˛i. Votat„ varianta comisiei.
32 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 60/5.V.2004
Art. 13 din varianta Senatului, comisia propune eliminarea.
Dac„ ave˛i observa˛ii? Nu ave˛i. Adoptat„ eliminarea.
Comisia propune la art. 27 un text nou, art. 27, cu alin. a), b) ∫i c).
Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat„ Ón unanimitate varianta comisiei.
Art. 14 din varianta Senatului. Comisia propune eliminarea.
Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat„ Ón unanimitate varianta comisiei.
Art. 15. De asemenea, comisia propune eliminarea din varianta Senatului.
Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat„ varianta comisiei.
Art. 16 din varianta Senatului. Comisia propune eliminarea.
Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate.
La punctul 44 din raport comisia propune un text nou, ∫i anume art. 28.
Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat art. 28 Ón unanimitate. Art. 29, cu alin. 1 ∫i 2. Dac„ sunt observa˛ii? Tot text nou? Nu sunt. Votat„ Ón unanimitate varianta comisiei. Art. 30, de asemenea, text nou, cu alin. a), b), c), d), e), f). Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat„ Ón unanimitate varianta comisiei.
Art. 17 din varianta Senatului. Comisia propune eliminarea.
Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat„ varianta comisiei.
Comisia propune un text nou pentru art. 31. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat„ varianta comisiei.
Capitolul III din varianta Senatului. Comisia propune eliminarea.
Dac„ sunt observa˛ii la acest lucru? Nu sunt. Votat„ varianta comisiei.
De asemenea, la art. 18 din varianta Senatului, comisia propune eliminarea.
Dac„ sunt observa˛ii? Œn Óntregime art. 18. Nu sunt observa˛ii.
Se admite eliminarea propus„ de comisie. Art. 19. De asemenea, comisia propune eliminarea. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate.
Art. 20 din varianta Senatului; de asemenea, se propune eliminarea. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Admis„ eliminarea. Comisia propune introducerea unui text nou la art. 32. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate art. 32. De asemenea, text nou ∫i pentru art. 33, cu alineatele lit. a), lit. b), lit. c), lit. d), lit. e), lit. f), lit. g), lit. h), lit. i), lit. j), lit. k), lit. l). Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat„ Ón unanimitate varianta comisiei. De asemenea, un text nou pentru art. 34. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat art. 34 Ón varianta comisiei.
De asemenea, art. 35 — text nou —, cu alin. 1, alin. 2 ∫i alin. 3. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Text nou ∫i pentru art. 36, cu alineatele lit. a), lit. b) ∫i lit. c). Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat„ Ón unanimitate varianta comisiei. La art. 37, art. 38, art. 39 ∫i art. 40, de asemenea, sunt texte noi, introduse de comisie. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votate Ón unanimitate. Art. 41 — text nou —, cu alineatele lit. a), lit. b), lit. c) ∫i lit. d). Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Sec˛iunea a 3-a, propus„ de comisie. Titlul sec˛iunii a 3-a. Dac„ ave˛i observa˛ii? Nu ave˛i. Votat„ Ón unanimitate. Art. 42 — articol nou —, cu alin. 1 ∫i alin. 2. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat„ varianta comisiei. De asemenea, textul art. 43, cu alineatele lit. a), lit. b) ∫i lit. c). Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat„ varianta comisiei. Art. 44, cu alineatele lit. a, lit. b), lit. c), lit. d) ∫i lit. e). Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat„ Ón unanimitate varianta comisiei. Text nou ∫i pentru art. 45. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat„ Ón unanimitate varianta comisiei. Text nou ∫i la art. 46, cu alin. 1, alin. 2 ∫i alin. 3, iar la alin. 3, cu subpunctele: lit. a), lit. b), lit. c), lit. d), lit. e), lit. f). Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat„ Ón unanimitate Ón varianta comisiei. Art. 47, text nou, de asemenea, propus de comisie. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat„ varianta comisiei. Titlul sec˛iunii a 4-a. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón varianta comisiei. Art. 48 — text nou —, cu alin. 1, alin. 2 ∫i alin. 3. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat„ Ón unanimitate varianta comisiei. Capitolul IV. Titlul capitolul IV. Comisia nu a avut nici o modificare. Dac„ dumneavoastr„ ave˛i observa˛ii? Nu. Votat Ón varianta Senatului. Art. 21 din varianta Senatului devine art. 49, cu alineatele lit. a), lit. b), lit. c), lit. d). Dac„ ave˛i observa˛ii? Nu ave˛i. Votat„ varianta comisiei. Comisia propune introducerea art. 50 — text nou. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat„ varianta comisiei. Art. 22 din varianta Senatului devine art. 51. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat„ varianta comisiei, Ón unanimitate. Art. 23 devine art. 52 Ón varianta comisiei, textul r„m‚n‚nd nemodificat.
Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat„ varianta Senatului.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 60/5.V.2004 Capitolul V. Titlul capitolului V.
Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt.
Comisia a modificat titlul capitolului. Nu sunt observa˛ii. Votat„ varianta comisiei.
Art. 24 devine art. 53, modificat. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat art. 53 Ón varianta comisiei.
Art. 25 Ón varianta Senatului devine art. 54, cu alin. 1 ∫i alin. 2, iar alin. 1, cu subpunctele: lit. a), lit. b), lit. c) ∫i lit. d).
Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate.
Alin. 2 ∫i alin. 3 din art. 25, varianta Senatului. Comisia propune eliminarea.
Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Admis„ eliminarea. Art. 55, text nou. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat„ varianta comisiei.
Art. 26 din varianta Senatului devine art. 56. Dac„ ave˛i observa˛ii? Nu ave˛i. Votat„ varianta comisiei.
Art. 27 din varianta Senatului devine art. 57 Ón varianta comisiei.
Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat art. 57 Ón varianta comisiei. Art. 28 devine art. 58, de asemenea, modificat. V„ rog.
Domnule pre∫edinte,
Stima˛i colegi,
Proiectul de lege a fost dezb„tut ∫i adoptat de Senat, a fost avizat de c„tre Consiliul Legislativ ∫i de c„tre Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.
V„ rug„m, domnule pre∫edinte, s„ supune˛i plenului dezbaterea proiectului ∫i adoptarea lui.
V„ mul˛umesc.
Credem c„ nu este corect acest lucru, av‚nd Ón vedere ∫i legisla˛ia comparat„. Reamintesc faptul c„ Ón Statele Unite ale Americii valoarea individual„ a unui cadou de protocol este de 50 de euro, f„r„ ca Ón total, Óntr-un an de zile, un demnitar s„ poat„ primi mai mult de 300 de dolari.
La noi po˛i primi oric‚te cadouri de 300 de euro, pe care le declari, dar f„r„ s„ fii nevoit dup„ aceea s„ pl„te∫ti contravaloarea acestora; deci le po˛i p„stra.
Din acest punct de vedere, solicit„m Guvernului un punct de vedere clar ∫i coerent cu privire la aceast„
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 60/5.V.2004 politic„, dup„ care s„ vedem dac„ se impune trecerea ∫i abordarea lui Ón plenul Camerei.
V„ mul˛umesc.
Ce ne propune Guvernul, Óntr-o form„ mai voalat„, spun‚nd: îFra˛ilor, Ómp„r˛i˛i ∫paga pe care dori˛i s„ ne-o da˛i Ón plicuri de p‚n„ la 300 de euro. ™i da˛i-ne c‚te dori˛i, f„r„ nici o problem„, nu trebuie s„ le declar„m, le p„str„m f„r„ probleme.“ Acum, dup„ ce a mai analizat pu˛in, Guvernul a spus: îTotu∫i, e prea mare ∫paga, o reducem la 200 de euro. Fra˛ilor, Ómp„r˛i˛i Ón plicuri de 200 de euro ∫i cu asta am rezolvat problema.“ Asta, repet, Ón condi˛iile Ón care valoarea salariului minim pe economie este de 2.800.000 lei, adic„ aproximativ 70 de euro, adic„ de 4 ori valoarea mai mare pentru cadouri.
Solu˛ia pe care o propunem, una de decen˛„ ∫i de bun-sim˛, este ca Ón cazul unui cadou de protocol care are o valoare p‚n„ la 2.800.000 lei, poate fi o medalie, poate fi o insign„, poate fi, ∫tiu eu, lucruri care se pot Óncadra Ón aceast„ sum„, s„ le p„streze demnitarul, dar Ón condi˛iile Ón care dep„∫e∫te aceast„ valoare de 70 de euro, el trebuie s„ le prezinte institu˛iei, comisiei de specialitate; dac„ are o valoare de 200 de euro acel bun, el pl„te∫te diferen˛a de 130 de euro ∫i Ól p„streaz„. Dac„ nu, r„m‚ne la institu˛ie, iar institu˛ia Ól valorific„ prin licita˛ie ∫i se realizeaz„ venit la bugetul institu˛iei respective.
Repet, pentru a Ómpiedica multiplicarea acestor cadouri la infinit, Ón toate legisla˛iile contemporane este o limit„ a valorii totale pe care un func˛ionar public sau un demnitar le poate primi. Œn America am men˛ionat c„ aceast„ valoare se ridic„ la 300 de dolari, nu mai mult de 50 de dolari per cadou, ∫i valoarea total„, Óntr-un an, de 300 de euro. Acolo sistemul fanariot n-a func˛ionat ∫i nu func˛ioneaz„ ∫i nu va func˛iona niciodat„, adic„ acel sistem Ón care func˛ia s„ fie privit„ ca o modalitate de ob˛inere a unor venituri personale; Ón democra˛ii, ∫i Rom‚nia sper c„ este o democra˛ie, func˛ia public„ nu este o surs„ de ob˛inere a unor venituri personale Ón afara salariului cu care trebuie s„ fii retribuit. Evident c„ acest salariu trebuie s„ fie decent ∫i s„ corespund„ unui standard de via˛„ ridicat. Dar nu, veniturile care s„ fie pe l‚ng„ slujb„ trebuie s„ completeze veniturile pe care statul ar trebui s„ ˛i le garanteze printr-un salariu decent.
Deci v-a∫ propune, domnilor colegi, s„ renun˛„m la acest sistem fanariot prin care s„ privim slujba public„ ca o modalitate de ob˛inere a unor venituri suplimentare ∫i s„ m„rim salariile decente ale func˛ionarilor publici, ale demnitarilor Ón a∫a m„sur„ Ónc‚t ei s„ nu fie tenta˛i la aceste cadouri care s„ completeze veniturile ∫i resursele. Deci, Ón consecin˛„, v„ solicit„m s„ accepta˛i amendamentul nostru pe care Ól avem la pozi˛ia 2 din cadrul amendamentelor, pozi˛ia 1 din cadrul amendamentelor respinse, ∫i s„-l adopta˛i Ón consecin˛„. Orice alt„ solu˛ie Ón acest moment, de a discuta un amendament al Guvernului, nu are un temei legal.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc.
Nu acuz ∫i vin cu premeditare aici, s„ nu uit„m c„ Ón str„in„tate, adeseori, fiul unui profesor, v„ dau exemplul profesorului Baque, am lucrat mult Ón Fran˛a, a ajuns unul dintre str„luci˛ii dermatologi pe care Ói are Fran˛a pe un sistem de preg„tire care ˛ine de sistemul de educa˛ie pe care Ól au profesorii universitari din ˛„rile din Uniunea European„ ∫i din America, acela de a face din fiul lui, din fiica lui, unul dintre cei mai preg„ti˛i candida˛i la un post, pentru c„ lupta este acerb„. Posibilitatea ca unii dintre preparatori, v-am spus, nu merg cu premeditare, sunt profesor universitar ∫i am copiii medici... lipsa de preg„tire, condi˛ia c„ are Ón spate un tat„ care este... sau o mam„ care este profesor universitar a f„cut din mul˛i, din foarte mul˛i, din p„cate, preparatori ∫i asisten˛i f„r„ ca ei s„ merite aceste lucruri.
V„ rog, stima˛i colegi, at‚t Ón numele comisiei pe care o reprezint, ∫i care cu toat„ r„spunderea a dat acest aviz ∫i l-a sus˛inut, c‚t ∫i Ón numele meu personal, ca actual conduc„tor de ∫coal„ medical„ rom‚neasc„, v„ rog s„ vota˛i cu toat„ Óncrederea aceast„ lege.
Comisiile de specialitate ale Camerei Deputa˛ilor au Óntocmit raportul de adoptare a acestui act normativ, cu amendamente cu care Ministerul Finan˛elor este de acord, motiv pentru care, Ón numele Guvernului, propune ∫i sus˛ine aprobarea actului normativ Ón forma rezultat„ din raport.
V„ mul˛umesc.
Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt.
La punctul 4 din raport, la art. 32, comisia propune un nou text.
Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate, Ón varianta comisiei. La punctul 24 se introduc dou„ noi articole, 36[1] ∫i 36[2] , Ón varianta comisiei. Art. 36[1] cu subpunctele a), b), c), d).
Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat„ varianta comisiei.
La art. 36[2] comisia nu are observa˛ii la alin. 1, 2, 3 ∫i 4. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat„ varianta ini˛iatorului. La punctul 5, alin. 5, comisia modific„ acest punct. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat„ varianta comisiei.
La punctul 25, la art. 38, la alin. 2, dup„ lit. b) se introduce o nou„ liter„, lit. b[1] ; comisia a modificat varianta ini˛ial„.
Dac„ sunt observa˛ii? Nu ave˛i. Votat„ varianta comisiei. La punctul 26 comisia n-a avut observa˛ii. Votat„ varianta ini˛iatorului.
La punctul 27 urm„ri˛i, la pagina 4, punctul 7. Comisia a modificat alin. 3 din art. 38.
Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat„ varianta comisiei.
La punctele 28, 29, 30 comisia n-a avut observa˛ii. Votate Ón unanimitate Ón varianta ini˛iatorului.
La punctul 31, urm„ri˛i pagina 4, punctul 8. Se introduce un nou articol, art. 40[1] . Comisia a modificat acest articol.
Dac„ sunt observa˛ii? Nu. Votat„ varianta comisiei.
La punctele 32, 33, 34, 35 comisia n-a avut observa˛ii. Dac„ dumneavoastr„ ave˛i? Nu. Votat„ varianta ini˛iatorului. Punctul 36, de asemenea, comisia n-a avut observa˛ii. Votat„ varianta ini˛iatorului. La punctul 37, urm„ri˛i la pagina 6 punctul 11. Dac„ sunt observa˛ii? Comisia a modificat alin. 1, cu subpunctele a), b), c), d), precum ∫i alin. 2.
Dac„ dumneavoastr„ ave˛i observa˛ii? Nu ave˛i. Votat„ varianta comisiei. De asemenea, la alin. 5 din acela∫i articol, 64, cu subpunctele a), b) ∫i c), comisia a modificat aceste subpuncte.
Dac„ sunt observa˛ii? Nu. Votat Ón varianta comisiei. La alin. 6 ∫i 7 comisia n-a avut observa˛ii. R„m‚n Ón varianta ini˛iatorului.
La punctul 38 comisia n-a avut observa˛ii. Dac„ dumneavoastr„ ave˛i? Nu. Votat„ varianta ini˛iatorului.
De asemenea, la punctele 39, 40, 41, 42, 43 comisia nu a avut observa˛ii.
Dac„ dumneavoastr„ ave˛i observa˛ii la aceste puncte? Nu ave˛i. Votate Ón varianta ini˛iatorului.
La punctul 44, urm„ri˛i pagina 9, punctul 12 din raport, dup„ alin. 4 se introduc alineatele 5—8. Alin. 5, comisia a avut observa˛ie. Dac„ dumneavoastr„ ave˛i? Dac„ nu ave˛i, votat„ varianta comisiei. Alin. 6, 7, 8 r„m‚n nemodificate. Dac„ dumneavoastr„ ave˛i observa˛ii? Nu ave˛i. Votat„ varianta ini˛iatorului. De asemenea, la punctul 45 dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón varianta ini˛iatorului. Punctele 46, 47, 48, 49, 50. Dac„ sunt observa˛ii? Nu ave˛i. Votat„ varianta ini˛iatorului. Punctele 51, 52, 53, 54. Dac„ sunt observa˛ii? Nu ave˛i. Votat„ varianta ini˛iatorului. La punctul 55, urm„ri˛i pagina 13, punctul 21 din raport. Comisia a modificat alin. 1. Dac„ dumneavoastr„ ave˛i observa˛ii? Nu. Votat„ varianta comisiei. Punctele 56, 57. Comisia n-a avut observa˛ii. Dac„ dumneavoastr„ ave˛i observa˛ii? Nu ave˛i. Votate Ón unanimitate, Ón varianta ini˛iatorului. Punctul 58, urm„ri˛i la pagina 16, punctul 25 din raport. Comisia a modificat alin. 2 de la art. 98. Dac„ dumneavoastr„ ave˛i observa˛ii? Nu ave˛i. Votat„ varianta comisiei. Punctul 59 cu alin. 1, 2, 3, 4, 5, 6. Dac„ sunt observa˛ii? Comisia n-a avut. Votat„ varianta ini˛iatorului. Punctul 60, de asemenea, comisia n-a avut observa˛ii. Votat„ varianta ini˛iatorului. La punctul 61, urm„ri˛i la pagina 18, punctul 29 din raport. Comisia propune eliminarea acestuia. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat„ varianta comisiei. Punctele 62, 63, 64, 65. Dac„ sunt observa˛ii? Nu ave˛i. Votat„ varianta ini˛iatorului. La punctul 66, urm„ri˛i la pagina 22, punctul 34 din raport. Comisia propune modificarea alin. 2 al art. 109, cu subpunctele a), b) ∫i c). Subpunctul a), modificat conform propunerii comisiei. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat„ varianta comisiei. Punctele b) ∫i c), comisia n-a avut observa˛ii. Votat„ varianta ini˛iatorului. La punctul 67 din lege dac„ ave˛i observa˛ii? N-ave˛i. Votat Ón varianta ini˛iatorului. Punctele 68, 69. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat„ varianta ini˛iatorului. La punctul 70, urm„ri˛i, la pagina 22, punctul 35. Comisia propune o nou„ redactare la cele dou„ alineate, 1 ∫i 2. Dac„ dumneavoastr„ ave˛i observa˛ii? Nu ave˛i. Votat„ varianta comisiei. Punctul 71, cu alin. 1, 2, 3, 4, 5, 6. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 60/5.V.2004 Votate Ón varianta ini˛iatorului.
La punctul 72, urm„ri˛i pagina 24, punctul 37 din raport, alin. 2 r„m‚ne nemodificat, Ón varianta ini˛iatorului.
Dac„ ave˛i observa˛ii? Nu. Votat„ varianta ini˛iatorului. Alin. 3. Comisia propune modificarea acestuia. Dac„ ave˛i observa˛ii? Nu. Votat„ varianta comisiei. Alin. 9. Comisia nu are observa˛ii. Dac„ dumneavoastr„ ave˛i observa˛ii? Nu ave˛i. R„m‚ne votat„ varianta ini˛iatorului. Punctul 73. Dac„ sunt observa˛ii? Nu. Votat„ varianta ini˛iatorului. Punctele 74, 75, 76, 77, 78. Dac„ ave˛i observa˛ii? Nu ave˛i. Votat„ varianta ini˛iatorului. Punctele 79, 80, 81, 82, 83. Dac„ ave˛i observa˛ii? Nu. Votat„ varianta ini˛iatorului. La punctul 84, urm„ri˛i pagina 25, punctul 39. La alin. 1 comisia propune modificarea acestuia.
Dac„ ave˛i observa˛ii? Nu. Votat„ varianta comisiei.
La alin. 8 de la acela∫i articol dac„ ave˛i observa˛ii? Comisia nu a avut.
Votat„ varianta ini˛iatorului. Punctele 85, 86 ∫i 87. Dac„ ave˛i observa˛ii? Nu. Votat„ varianta ini˛iatorului. Punctele 88, 89, 90, 91 ∫i 92. Dac„ ave˛i observa˛ii? Nu ave˛i. Comisia nu a avut. Votat„ varianta ini˛iatorului. Punctele 93, 94, 95, 96, 97, 98. Dac„ ave˛i observa˛ii? Nu. Votat„ varianta ini˛iatorului. Punctele 99, 100, 101, 102, 103, 104, 105, 106. Dac„ ave˛i observa˛ii? Nu. Votat„ varianta ini˛iatorului. Punctele 107, 108, 109, 110, 111, 112. Dac„ ave˛i observa˛ii? Nu. Comisia nu a avut. Votat„ varianta ini˛iatorului. Art. II. Dac„ ave˛i observa˛ii? Nu ave˛i. Votat Ón unanimitate. Trecem la titlul ordonan˛ei. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Titlul I. Dac„ ave˛i observa˛ii? Nu ave˛i. Votat Ón unanimitate. Titlul capitolului I. Dac„ ave˛i observa˛ii? Nu ave˛i. Votat Ón unanimitate. Art. 1 al ordonan˛ei, cu alin. 1, 2, 3. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Art. 2, cu alin. 1, 2, 3. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Titlul capitolului II. Dac„ ave˛i observa˛ii? Nu ave˛i. Votat Ón unanimitate. Art. 3. Dac„ ave˛i observa˛ii? Nu.
Votat Ón unanimitate Ón varianta ini˛iatorului. Art. 4. Dac„ ave˛i observa˛ii? Nu. Votat„ varianta ini˛iatorului. Art. 5, cu alin. 1, 2, 3, 4 ∫i 5. Dac„ sunt observa˛ii? Comisia nu a avut. Votat„ varianta ini˛iatorului. Art. 6, cu alin. 1, 2 ∫i 3. Dac„ ave˛i observa˛ii? Nu. Votat„ varianta ini˛iatorului. Art. 7, cu alin. 1 ∫i 2. Dac„ sunt observa˛ii? Nu. Votat„ varianta ini˛iatorului. Art. 8, 9 ∫i 10. Dac„ ave˛i observa˛ii? Nu. Comisia nu a avut. Votat„ varianta ini˛iatorului. Titlul capitolului III. Dac„ ave˛i observa˛ii? Nu ave˛i. Votat titlul capitolului III, Ón unanimitate. Art. 11. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Art. 12, 13. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate, Ón varianta ini˛iatorului. Titlul capitolului IV. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Art. 14. Dac„ ave˛i observa˛ii? Comisia nu a avut. Votat Ón unanimitate. Art. 15, cu alin. 1, 2 ∫i 3. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate, Ón varianta ini˛iatorului. Art. 16, cu alin. 1, 2, 3 ∫i 4. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón varianta ini˛iatorului. Art. 17, cu alin. 1 ∫i 2. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón varianta ini˛iatorului. Art. 18, cu alin. 1 ∫i 2. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón varianta ini˛iatorului. Titlul II. Dac„ sunt observa˛ii la titlul II? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Titlul capitolului I din titlul II. Dac„ sunt observa˛ii la titlul II? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Art. 19, cu alin. 1, 2, 3 ∫i 4. Dac„ sunt observa˛ii? Nu ave˛i. Votat Ón unanimitate. Art. 20, cu alin. a), b), c), d), e), f). Dac„ sunt observa˛ii? Comisia nu a avut observa˛ii. Votat Ón unanimitate, Ón varianta ini˛iatorului. Art. 21 alin. 1 ∫i 2. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Art. 22 ∫i 23. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat„ varianta ini˛iatorului. Art. 24, cu alin. 1 ∫i 2. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Art. 25, cu alin. 1 ∫i 2.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 60/5.V.2004 Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Art. 26, cu alin. 1, 2, 3, 4, 5 ∫i 6. Dac„ ave˛i observa˛ii? Nu ave˛i. Votat Ón unanimitate. Art. 27, cu alin. 1 ∫i 2. Dac„ ave˛i observa˛ii? Nu ave˛i. Votat Ón unanimitate. Art. 28, cu alin. 1, 2 ∫i 3. Dac„ ave˛i observa˛ii? Nu ave˛i. Votat Ón unanimitate. Titlul capitolului II. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Art. 29, cu alin. 1, 2 ∫i 3. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Titlul III capitolul I. Titlul capitolului 1. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Art. 30, cu alin. 1, 2 ∫i 3. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Art. 31, cu alin. 1, 2 ∫i 3. Dac„ ave˛i observa˛ii? Comisia nu a avut. Votat Ón unanimitate. Art. 32. V-a∫ ruga s„ urm„ri˛i pagina 1 din raport, punctul 4. Comisia a modificat acest articol. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat„ varianta comisiei. Art. 33, 34, 35 ∫i 36. Dac„ sunt observa˛ii? Comisia nu a avut. Votate Ón unanimitate, Ón varianta ini˛iatorului. Titlul capitolului II. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Art. 37. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Art. 38, 39, 40, 41 ∫i 42. Dac„ ave˛i observa˛ii? Comisia nu a avut. Votat„ varianta ini˛iatorului. Titlul capitolului III. Dac„ sunt observa˛ii? Nu ave˛i. Votat Ón unanimitate. Titlul sec˛iunii 1. Dac„ ave˛i observa˛ii? Nu ave˛i. Votat Ón unanimitate. Art. 43, 44 ∫i 45. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votate Ón unanimitate. Titlul sec˛iunii a 2-a. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Art. 46. Dac„ sunt observa˛ii? Alin. 1, 2, 3 ∫i 4. Nu sunt observa˛ii. La art. 47, urm„ri˛i pagina 5, punctul 9 din raport. Comisia propune modificarea alin. 1 al art. 47. Dac„ ave˛i observa˛ii? Nu. Votat Ón varianta comisiei. Alin. 2 r„m‚ne Ón varianta ini˛iatorului. Votat Ón unanimitate. Art. 48, cu alin. 1, 2, 3 ∫i 4. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt.
Votat Ón unanimitate. Titlul sec˛iunii a 3-a. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Art. 49, cu alin. 1 ∫i 2. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat„ varianta ini˛iatorului. Art. 50, cu alin. 1, 2, 3, 4 ∫i 5. Dac„ sunt observa˛ii? Nu ave˛i. Votat„ varianta ini˛iatorului. Titlul sec˛iunii a 4-a. Dac„ ave˛i observa˛ii? Nu ave˛i. Votat Ón unanimitate. Art. 51, cu alin. 1, 2 ∫i 3. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Art. 52, cu alin. 1, 2 ∫i 3. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Titlul sec˛iunii a 5-a. Dac„ ave˛i observa˛ii? Nu ave˛i. Votat Ón unanimitate. Art. 53. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Art. 54, 55 ∫i 56. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votate Ón unanimitate. Titlul sec˛iunii a 6-a. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat„ varianta ini˛iatorului. Art. 57, 58, 59 ∫i 60. Dac„ ave˛i observa˛ii? Nu ave˛i. Votat„ varianta ini˛iatorului. Titlul capitolului IV. Dac„ sunt observa˛ii? Nu ave˛i. Votat„ varianta ini˛iatorului. Art. 61. Urm„ri˛i pagina 5, punctul 10. Comisia propune modificarea art. 61. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat„ varianta comisiei. Art. 62. Dac„ sunt observa˛ii? Nu ave˛i. Votat Ón unanimitate. Titlul IV. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Art. 63, cu alin. 1, 2, 3, 4 ∫i 5. Dac„ ave˛i observa˛ii? Nu ave˛i. Votat Ón unanimitate. Art. 64. Urm„ri˛i pagina 7, punctul 11 din raport, alin. 2. Comisia propune modificarea acestuia. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate, Ón varianta comisiei. Alin. 3 ∫i 4 r„m‚n Ón varianta ini˛iatorului. Alin. 5. De asemenea, comisia propune modificarea la subpunctele a), b) ∫i c). Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat„ varianta comisiei. La alin. 6 ∫i 7 comisia nu a avut observa˛ii. R„m‚n Ón varianta ini˛iatorului. Art. 65. Dac„ sunt observa˛ii, cu alin. 1 ∫i 2. Nu ave˛i. Votat„ varianta ini˛iatorului. Art. 66, cu alin. 1 ∫i 2. Dac„ sunt observa˛ii? Nu ave˛i.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 60/5.V.2004 Votat Ón unanimitate. Art. 67, cu alin. 1 ∫i 2. Nu sunt observa˛ii. Votat Ón unanimitate. Art. 68, cu alin. 1, 2, 3 ∫i 4. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Art. 69, cu alin. 1 ∫i 2. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Art. 70 alin. 1, 2, 3 ∫i 4. Dac„ ave˛i observa˛ii? Nu ave˛i. Votat Ón unanimitate. Art. 71. Dac„ sunt observa˛ii? Nu ave˛i. Votat Ón unanimitate. Art. 72. V„ rog s„ urm„ri˛i, la pagina 10, punctul 13, alin. 1. Comisia propune modificarea acestuia.
Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat„ varianta comisiei. Alin. 2, 3, 4, 5 ∫i 6 r„m‚n Ón varianta ini˛iatorului. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat„ varianta ini˛iatorului. Votat„ varianta comisiei. La titlul V dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Art. 73. Urm„ri˛i pagina 10, punctul 14. Alin. 1, 2 ∫i 3 r„m‚n Ón varianta ini˛iatorului. La alin. 4, comisia modific„ acest alineat.
Dac„ ave˛i observa˛ii? Nu ave˛i. Votat„ varianta comisiei. Art. 74, cu alin. 1, 2, 3, 4 ∫i 5. Dac„ ave˛i observa˛ii? Nu ave˛i. Votat„ varianta ini˛iatorului. Art. 75. Urm„ri˛i pagina 11 din raport, punctul 15. Alin. 1, 2 ∫i 3 r„m‚n Ón varianta ini˛iatorului. La alin. 4 comisia modific„, propune modificarea acestuia.
Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat„ varianta comisiei la alin. 4. Art. 76. Dac„ ave˛i observa˛ii? Comisia nu a avut. Titlul VI. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Capitolul 1 al titlului VI. Titlul. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Art. 77, cu alin. 1 ∫i 2. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Art. 78. Urm„ri˛i raportul, pagina 11, punctul 16. La alin. 1 comisia nu a avut nici un fel de modificare. Dac„ ave˛i observa˛ii dumneavoastr„? Nu. Votat alin. 1. Dup„ alin. 1 comisia propune punctul 1[1] . Dac„ ave˛i observa˛ii? Nu ave˛i. Votat„ varianta comisiei pentru punctul 1[1] . Alin. 2 ∫i 3. Comisia nu avut observa˛ii. Dac„ dumneavoastr„ ave˛i observa˛ii? Nu ave˛i. Votat„ varianta ini˛iatorului. Art. 79, 80, 81 ∫i 82. Dac„ ave˛i observa˛ii? Nu ave˛i. Votate Ón unanimitate, Ón varianta ini˛iatorului.
Capitolul 2. Titlul. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Art. 83, cu alin. 1, 2, 3 ∫i 4. Dac„ sunt observa˛ii? Nu ave˛i. Votat Ón varianta ini˛iatorului. Art. 84. Dac„ ave˛i observa˛ii? Urm„ri˛i la pagina 12, punctul 17. Comisia propune un alineat nou, 2, la art. 84. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat„ varianta comisiei. Art. 85. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Titlul VII. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Capitolul I al titlului VII. Titlul. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Art. 86, cu alin. 1, 2 ∫i 3. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Art. 87, 88. Dac„ ave˛i observa˛ii? Nu ave˛i. Votate Ón unanimitate. Art. 89 alin. a), b), c). Dac„ ave˛i observa˛ii? Comisia nu a avut. Votat Ón varianta ini˛iatorului. La pagina 12, punctul 18, art. 89 se completeaz„ cu un alineat nou, 2. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Aprobat„ varianta comisiei. La art. 90 alin. 1 comisia nu a avut observa˛ii. Dac„ dumneavoastr„ ave˛i observa˛ii? Nu. Votat„ varianta ini˛iatorului. La alin. 2, urm„ri˛i punctul 19 de la pagina 13. Comisia propune modificarea alin. 2. Dac„ ave˛i observa˛ii? Nu ave˛i. Votat alin. 2 Ón varianta comisiei. Alin. 3. Nu sunt observa˛ii din partea comisiei. Dac„ dumneavoastr„ ave˛i? Nu. Votat Ón unanimitate. La pagina 3, punctul 20, alin. 3 al art. 90 se completeaz„ cu o nou„ liter„, c), deci dup„ a) ∫i b). Dac„ ave˛i observa˛ii? Nu. Votat punctul c) al art. 90, Ón varianta comisiei. La titlul capitolului II dac„ ave˛i observa˛ii? Nu ave˛i. Votat Ón unanimitate.
La art. 91 alin. 1 comisia propune modificarea. Urm„ri˛i punctul 21 din raport. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat„ varianta comisiei. Dup„ acest punct, la art. 91 se introduce un alineat nou, nr. 1[1] . Dac„ sunt observa˛ii? Nu. Votat„ varianta comisiei. La alin. 2 al art. 91 comisia nu a avut observa˛ii. Votat„ varianta ini˛iatorului. Art. 92, 93, 94 ∫i 95. Dac„ ave˛i observa˛ii? Nu ave˛i. Votat„ varianta ini˛iatorului. Art. 96 alin. 1, 2 ∫i 3. Dac„ ave˛i observa˛ii? Nu ave˛i. Votat„ varianta ini˛iatorului.
48 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 60/5.V.2004
Urm„ri˛i la pagina 14, punctul 23. La art. 96, dup„ alin. 3, se introduce alin. 3[1] .
Dac„ ave˛i observa˛ii? Nu ave˛i. Votat alin. 3[1] Ón varianta comisiei. Alin. 4, 5, 6, 7 ∫i 8 r„m‚n Ón varianta ini˛iatorului. Dac„ sunt observa˛ii? Nu. Votat„ varianta ini˛iatorului. Art. 97 alin. 1 ∫i 2. Dac„ ave˛i observa˛ii? Nu. Votat„ varianta ini˛iatorului. Comisia propune modificarea alin. 3, Óntr-o variant„ nou„.
Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat„ varianta comisiei. Alin. 4 r„m‚ne Ón varianta ini˛iatorului. Art. 98 alin. 1 ∫i 2. Dac„ sunt observa˛ii? Comisia nu a avut. Votat„ varianta ini˛iatorului. Art. 98 alin. 3. Urm„ri˛i pagina 16, punctul 26. Aprobat„ varianta comisiei. La alin. 4 al art. 98 r„m‚ne varianta ini˛iatorului. La art. 99 alin. 1 ∫i 2 dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat„ varianta ini˛iatorului. Art. 100 alin. 1 ∫i 2. Comisia nu a avut observa˛ii. Dac„ ave˛i dumneavoastr„? Nu ave˛i. Votat„ varianta ini˛iatorului. La pagina 16, punctul 27, la art. 100 se introduce, dup„ alin. 2, un alineat nou, 2[1] .
Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat„ varianta comisiei. Titlul VIII capitolul I. La titlul acestui capitol dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Art. 101, 102. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votate Ón unanimitate. Titlul capitolului II. Nu sunt observa˛ii. Votat Ón unanimitate.
Art. 103 alin. 1 ∫i 2. Comisia nu a avut observa˛ii. Votat„ varianta ini˛iatorului.
La alin. 3, urm„ri˛i pagina 17, punctul 28. Alin. 3 va avea un nou cuprins.
Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat„ varianta comisiei.
Alineatele a) ∫i b) se modific„, de asemenea, a), b), c) ∫i d). Se introduc deci subpunctele c) ∫i d).
Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat„ varianta comisiei.
La art. 104, urm„ri˛i pagina 19, punctul 30. Dup„ alin. 1 se introduce un alineat nou, 1[1] . Aici comisia propune eliminarea acestuia.
Art. 104, Ón varianta comisiei, va avea un nou cuprins, cu alin. 1, 2.
La alin. 1 dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat„ varianta comisiei. Alin. 2 punctele a), b), c), d) ∫i e). Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat„ varianta comisiei. Alin. 3, 4 ∫i 5. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat„ varianta comisiei. La art. 105 alin. 1 ∫i 2 comisia nu a avut observa˛ii. Dac„ dumneavoastr„ ave˛i? Nu ave˛i. Votat„ varianta ini˛iatorului.
La alin. 3 comisia propune introducerea unui nou alineat, 3[1] .
Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat„ varianta comisiei. La alin. 4 comisia nu a avut observa˛ii. Votat„ varianta ini˛iatorului. La alin. 5 dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat„ varianta ini˛iatorului. Art. 106, cu alin. 1, 2, 3, 4 ∫i 5. Comisia nu a avut observa˛ii. Dac„ dumneavoastr„ ave˛i? Nu ave˛i. Votat varianta ini˛iatorului. Dup„ punctul 5, comisia propune introducerea unui alineat nou, 6. Urm„ri˛i punctul 33, de la pagina 21. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat„ varianta comisiei. Art. 107. Dac„ ave˛i observa˛ii? Nu ave˛i. Votat Ón unanimitate. Titlul capitolului III. Dac„ ave˛i observa˛ii? Nu ave˛i. Votat„ Ón unanimitate. Art. 108 alin. 1 ∫i 2. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat„ varianta ini˛iatorului. Art. 109 alin. 1. Comisia nu a avut observa˛ii. La alin. 2 comisia propune modificarea acestuia. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón varianta comisiei. Subpunctele a), b), c) de la alin. 2 r„m‚n nemodificate. Dac„ dumneavoastr„ ave˛i observa˛ii? Votate Ón unanimitate. Alin. 3, 4 ∫i 5, de la art. 109, r„m‚n nemodificate. Art. 110, 111, 112, 113. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votate Ón unanimitate. Art. 113. Comisia propune modificarea acestuia, cu cele dou„ alineate, 1 ∫i 2. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat„ varianta comisiei. La art. 114 alin. 1, 2, 3 ∫i 5, varianta ini˛iatorului. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat„ varianta ini˛iatorului. Alin. 4, urm„ri˛i punctul 36 din raport. Comisia propune modificarea. Dac„ ave˛i observa˛ii? Nu ave˛i. Votat varianta comisiei. Titlul capitolului IV. Dac„ ave˛i observa˛ii? Nu ave˛i. Votat Ón unanimitate. Art. 115. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Titlul capitolului V. Dac„ ave˛i observa˛ii? Votat Ón unanimitate. Art. 116, 117, 118. Dac„ sunt observa˛ii? Comisia nu a avut. Nu sunt observa˛ii. Votate Ón unanimitate. Titlul capitolului VI. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Art. 119, 120. Dac„ ave˛i observa˛ii? Nu sunt. Votate Ón unanimitate.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 60/5.V.2004 Titlul capitolului VII. Dac„ ave˛i observa˛ii? Nu ave˛i. Votat Ón unanimitate. Art. 121, 122, 123, 124 ∫i 125. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votate Ón unanimitate. Titlul capitolului VIII. Titlul sec˛iunii 1. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Art. 126, 127, 128, 129 ∫i 130. Dac„ ave˛i observa˛ii? Nu ave˛i. Votate Ón unanimitate. Art. 131, 132, 133, 134. Dac„ ave˛i observa˛ii? Nu ave˛i. Votate Ón unanimitate. Art. 135. Dac„ ave˛i observa˛ii? Nu ave˛i. Votat Ón unanimitate. Art. 136. Urm„ri˛i pagina 25, punctul 38. Comisia propune modificarea alin. 1.
Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat„ varianta comisiei la alin. 1. Alin. 2 ∫i 3 r„m‚n Ón varianta ini˛iatorului. Art. 137. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Titlul sec˛iunii a 2-a. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Art. 138, cu alin. 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13 ∫i 14. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Art. 139, cu alin. 1, 2 ∫i 3. Ave˛i observa˛ii? Nu ave˛i. Votat Ón unanimitate. Titlul sec˛iunii a 3-a. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Art. 140. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Art. 141. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Art. 142. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Titlul sec˛iunii a 4-a. Dac„ ave˛i observa˛ii? Nu ave˛i. Votat Ón unanimitate. Art. 143, 144 ∫i 145. Dac„ ave˛i observa˛ii? Nu ave˛i. Votat„ Ón unanimitate. Titlul sec˛iunii a 5-a. Dac„ ave˛i observa˛ii? Nu ave˛i. Votat Ón unanimitate. Art. 146 ∫i 147. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votate Ón unanimitate. Titlul sec˛iunii a 6-a. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Art. 148, 149, 150, 151. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votate Ón unanimitate.
La art. 152, urm„ri˛i, la pagina 26, punctul 40 din raport. Dup„ alin. 1, comisia propune introducerea a 3 alineate noi, 1[1] , 1[2] , 1[3] . Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat„ Ón unanimitate varianta comisiei. Alin. 2, 3, 4, 5, 6, 7 ∫i 8 din art. 152 r„m‚n Ón varianta ini˛iatorului. Art. 153, 154, 155 ∫i 156. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votate Ón unanimitate. Art. 157. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Titlul capitolului IX. Dac„ ave˛i observa˛ii? Nu ave˛i. Votat Ón unanimitate. Art. 158 din capitolul IX. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Titlul capitolului X. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Art. 159, 160, 161. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votate Ón unanimitate. Titlul capitolului XI. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Art. 162, 163, 164, 165. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votate Ón unanimitate. Capitolul XII. Titlul capitolului XII. Dac„ ave˛i observa˛ii? Nu ave˛i. Votat Ón unanimitate. Art. 166, 167, 168. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votate Ón unanimitate. Titlul IX capitolul I. Titlu. Dac„ sunt observa˛ii la titlul capitolului 1 din titlul IX? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. La art. 169, urm„ri˛i pagina 27 din raport, punctul 41. Comisia propune modificarea alin. 1. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat„ varianta comisiei. Alin. 2, 3, 4 ∫i 5 ale art. 169 r„m‚n Ón varianta ini˛iatorului. Art. 170, 171 ∫i 172. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votate Ón varianta ini˛iatorului. Titlul capitolului II. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Art. 173 alin. 1, dup„ lit. a), comisia propune introducerea lit. a)[1] . Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat varianta comisiei. Alin. 2 ∫i 3 r„m‚n Ón varianta ini˛iatorului. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votate Ón unanimitate. Art. 174, 175. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votate Ón unanimitate. Titlul capitolului III. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt.
50 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 60/5.V.2004
Votat Ón unanimitate.
Art. 176 ∫i 177. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votate Ón unanimitate.
Art. 178 alin. 1, cu subpunctele a) ∫i b) Ón varianta ini˛iatorului.
Dac„ sunt observa˛ii? Nu.
Votat varianta ini˛iatorului.
Urm„ri˛i la pagina 28 punctul 43. Comisia propune modificarea celor dou„ alineate, 2 ∫i 3.
Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat„ varianta comisiei. Art. 179. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Titlul capitolului IV. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Art. 180, 181 ∫i 182. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votate Ón unanimitate. Art. 183, cu alin. 1, 2, 3. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat„ Ón unanimitate varianta ini˛iatorului.
Dup„ art. 183, comisia propune introducerea unui articol nou, 183[1] , cu alin. 1 ∫i 2. Dac„ sunt observa˛ii? Nu ave˛i. Votat„ varianta comisiei.
La art. 184, urm„ri˛i pagina 35, punctele 45 ∫i 46, alin. 1 ∫i 2. Se propune ca, dup„ alin. 1 al art. 184, s„ se introduc„ un nou alineat, 1[1] .
Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat„ varianta comisiei.
Dup„ alin. 2 al art. 184 se introduce un alineat nou, 3. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat„ varianta comisiei.
La art. 185 dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt.
Votat Ón unanimitate.
Articolul 186. V„ rog s„ urm„ri˛i dac„ sunt observa˛ii. Comisia a propus modificarea acestuia. Se introduce un nou articol, 186[1] , dup„ art. 186.
Dac„ sunt observa˛ii? V„ rog.
A∫ ruga pe ∫efii grupurilor parlamentare s„-i invite pe colegii no∫tri Ón sal„, pentru votul final.
52 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 60/5.V.2004
Iliescu Valentin Adrian absent Ionel Adrian prezent Ionescu Anton prezent Ionescu Costel Marian prezent Ionescu Dan absent Ionescu Daniel prezent Ionescu Mihaela absent„ Ionescu R„zvan prezent Ionescu Smaranda absent„ Iordache Florin prezent Iriza Marius absent Iriza Scarlat prezent Iv„nescu Paula Maria absent„ Jipa Florina Ruxandra absent„ Kelemen Attila Béla Ladislau absent Kelemen Hunor prezent Kerekes Károly prezent Kónya-Hamar Sándor prezent Kovács Csaba-Tiberiu prezent Kovács Zoltán absent Lari Iorga Leonida prezent„ Laz„r Maria prezent„ L„p„dat ™tefan prezent L„pu∫an Alexandru prezent Leon„chescu Nicolae absent Lep„datu Lucia Cornelia prezent„ Lep∫a Victor Sorin prezent Longher Ghervazen prezent Loghin Irina absent„ Luchian Ion absent Magheru Paul absent Maior Dorin Laz„r absent Makkai Grigore prezent Man Mircea absent Manolescu Oana absent„ Marcu Gheorghe prezent Mardari Ludovic absent Marin Gheorghe prezent Marineci Ionel prezent Márton Árpád Francisc prezent M„laimare Mihai-Adrian absent M„r„cineanu Adrian prezent M‚ndrea-Muraru Mihaela prezent„ M‚ndroviceanu Vasile prezent Mera Alexandru Liviu absent Merce Ilie prezent Me∫ca Sever absent Miclea Ioan prezent Micula C„t„lin absent Mihalachi Vasile prezent Mincu Iulian prezent Mircea Costache prezent Mirciov Petru prezent Miron Vasile prezent
54 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 60/5.V.2004
Votat„ respingerea.
Propunerea legislativ„ privind declara˛iile de avere ∫i controlul veridicit„˛ii acestora; caracter organic.
Se propune respingerea propunerii legislative. Cine este pentru? 183 voturi pentru. Œmpotriv„? 54. Ab˛ineri? Nu sunt ab˛ineri. Votat„ respingerea.
Propunerea legislativ„ privind reforma activit„˛ilor de consultan˛„, asisten˛„ ∫i reprezentare judiciar„.
Se propune respingerea propunerii legislative.
Cine este pentru respingere? 183 voturi pentru. Œmpotriv„? 54 voturi Ómpotriv„.
Ab˛ineri? O ab˛inere. Votat„ respingerea. Propunerea legislativ„ privind asisten˛a judiciar„ gratuit„.
Se propune respingerea propunerii legislative.
Cine este pentru? 184 voturi pentru. Œmpotriv„? 74 voturi Ómpotriv„.
Ab˛ineri? Nu avem ab˛ineri. Votat„ respingerea.
Propunerea legislativ„ privind reglementarea datoriilor la bugetul de stat ∫i bugetul asigur„rilor sociale, inclusiv a penalit„˛ilor cumulate de unit„˛ile ∫i institu˛iile de cercetare ∫tiin˛ific„ ∫i dezvoltare tehnologic„.
Se propune respingerea propunerii legislative.
Cine este pentru respingere? V„ rog s„ vota˛i! 184 de voturi pentru.
Œmpotriv„? 55 de voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? O ab˛inere. Proiect adoptat. Pofti˛i, domnule deputat, explicarea votului.
Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 44/2004 privind integrarea social„ a str„inilor care au dob‚ndit o form„ de protec˛ie Ón Rom‚nia.
Cine este pentru? 194 de voturi pentru. Œmpotriv„? 4 voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? 44 de ab˛ineri.
Proiect adoptat.
Proiect de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 58/2003 privind modificarea ∫i completarea Codului de procedur„ civil„.
Caracter organic.
Cine este pentru? 205 voturi. Œmpotriv„? 24 de voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? O ab˛inere. Proiect adoptat. V„ rog s„ explica˛i.
Cine este pentru? V„ rog s„ vota˛i! 210 voturi pentru. Œmpotriv„? Nu avem voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? Nu avem ab˛ineri.
Proiect votat.
Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 11/2004 privind producerea, comercializarea
- ∫i utilizarea materialelor forestiere de reproducere. Caracter organic.
- Cine este pentru? V„ rog s„ vota˛i! 195 de voturi
- pentru.
- Œmpotriv„? Nu avem voturi Ómpotriv„.
- Ab˛ineri? 7 ab˛ineri. Proiect votat.
Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 95/2003 privind modificarea ∫i completarea Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea ∫i combaterea violen˛ei Ón familie.
Cine este pentru? V„ rog s„ vota˛i! 215 voturi pentru. Œmpotriv„? Nu avem voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? Nu avem. Proiect votat.
V„ rog, doamn„ Musc„.
Cine este pentru? V„ rog s„ vota˛i! 205 voturi pentru. Œmpotriv„? Nu sunt voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? Nu sunt ab˛ineri. Proiect votat.
Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 14/2004 privind autorizarea Oficiului Participa˛iilor Statului ∫i Privatiz„rii Ón Industrie pentru alocarea sumei de 10,8 miliarde lei Societ„˛i Comerciale îMelana IV“ — S.A. S„vine∫ti.
Cine este pentru? 189 voturi pentru.
Œmpotriv„? 32 voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? O ab˛inere. Proiect votat. V„ rog, domnule deputat.
Proiect respins.
Propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 109/1997 privind organizarea ∫i func˛ionarea Consiliului Economic ∫i Social.
Lege cu caracter organic.
Se propune respingerea.
Cine este pentru respingere? 215 voturi pentru. Œmpotriv„? 5 voturi Ómpotriv„.
Ab˛ineri? Nu sunt ab˛ineri. Proiect respins.
Propunerea legislativ„ pentru modificarea art. 74 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii ∫i alte drepturi de asigur„ri sociale.
Se propune respingerea.
Lege cu caracter organic.
Cine este pentru? 197 de voturi pentru. Œmpotriv„? 27 de voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? Nu sunt ab˛ineri. Da, v„ rog, doamna deputat.
- Propunerea legislativ„ pentru reÓnfiin˛area satului
- D„mileni din comuna Cristine∫ti, jude˛ul Boto∫ani.
- Lege cu caracter organic. Cine este pentru? 185 de voturi pentru. Œmpotriv„? 14 voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? Nu sunt ab˛ineri. Proiect votat.
Propunerea legislativ„ pentru reÓnfiin˛area satului Slobozia din comuna Cord„reni, jude˛ul Boto∫ani. Lege cu caracter organic. Cine este pentru? 185 de voturi pentru. Œmpotriv„? 14 voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? Nu sunt ab˛ineri. Proiect adoptat.
Propunerea legislativ„ pentru Ónfiin˛area satelor Vatra
∫i Ba∫eu din comuna Hude∫i, jude˛ul Boto∫ani. Lege cu caracter organic. Cine este pentru? 185 de voturi pentru. Œmpotriv„? 14 voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? Nu sunt ab˛ineri.
Proiect votat.
Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 64/2003 pentru stabilirea unor m„suri privind Ónfiin˛area, organizarea, reorganizarea sau func˛ionarea unor structuri din cadrul aparatului de lucru al Guvernului.
Lege cu caracter organic. Cine este pentru? 185 de voturi pentru. Œmpotriv„? 22 Ómpotriv„. Ab˛ineri? Nu sunt ab˛ineri. Proiect adoptat.
Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 1/1999 privind regimul st„rii de asediu ∫i regimul st„rii de urgen˛„ ∫i propunerea legislativ„ privind regimul st„rii de asediu ∫i regimul st„rii de urgen˛„.
Lege cu caracter organic. Cine este pentru? 205 voturi pentru. Œmpotriv„? Dou„ voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? Nu sunt ab˛ineri. Proiect adoptat.
Proiectul de Lege privind exercitarea profesiei de psiholog, Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea Colegiului Psihologilor din Rom‚nia ∫i propunerea legislativ„ privind organizarea ∫i exercitarea profesiei de psiholog.
Cine este pentru? 205 voturi pentru. Œmpotriv„? 8 voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? 10 ab˛ineri. Proiect adoptat.
Propunerea legislativ„ privind consilierea obligatorie Ón cazul Óntreruperii de sarcin„.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 60/5.V.2004 Cine este pentru? 205 voturi pentru.
Œmpotriv„? Nu sunt voturi Ómpotriv„.
Ab˛ineri? Nu sunt ab˛ineri.
Proiect adoptat.
Proiectul de Lege pentru modificarea art. 1 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 58/2001 privind organizarea ∫i finan˛area reziden˛iatului, stagiaturii ∫i activit„˛ii de cercetare medical„ Ón sectorul sanitar.
Cine este pentru? 205 voturi pentru. Œmpotriv„? 3 voturi Ómpotriv„.
Ab˛ineri? Nu sunt ab˛ineri. Proiect adoptat.
Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedur„ fiscal„.
Lege cu caracter organic. Cine este pentru? 205 voturi pentru. Œmpotriv„? 3 voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? 10 ab˛ineri. Proiect adoptat. Stima˛i colegi, Am finalizat ∫edin˛a de vot final. Miercuri ∫i joi, comisii. Œnchidem ∫edin˛a. V„ mul˛umesc.