Sergiu Andon

## Domnule pre∫edinte,

## Doamn„ ministru,

Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Chestiunea o consider a fi de procedur„ pentru c„ prive∫te calificarea a ceea ce facem azi, a Óntregii proceduri, ∫i respectiv a votului. Nu m„ refer la modalitatea de vot, m„ refer la afirma˛ia, repetat„ cel pu˛in o dat„ pe parcursul expunerii distinsei doamne ministru, cum c„ votul nostru de ast„zi este un vot politic. Cu distinc˛ia c„ garan˛iile juridice abia urmeaz„ ∫i apar˛in puterii judec„tore∫ti, lucru pe jum„tate adev„rat.

Œmi pare r„u Óns„ c„, de∫i apreciez foarte mult activitatea ∫i str„daniile, Ón special Ón sfera ∫i Ón slujba corectitudinii, ale doamnei ministru, trebuie s„ intru pe probleme fundamentale ∫i Ón special pe probleme constitu˛ionale, din nou, Ón dezacord cu Domnia sa. Repet, Ón interesul desf„∫ur„rii Óntregii proceduri de ast„zi simt nevoia s„-mi spun punctul de vedere fa˛„ de aceast„ afirma˛ie, ∫i anume c„ este un vot politic.

E o gre∫eal„, grav„ chiar, Ón opinia mea!

Œntr-adev„r, urmeaz„ un filtru juridic al puterii judec„tore∫ti, partea aceasta din sus˛inere o consider corect„. Dar reducerea, Ómi permit s„ zic reducerea procedurii ∫i votului de azi la o semnifica˛ie — ceea ce Ónseamn„ ∫i motiva˛ie, ceea ce Ónseamn„ ∫i judecat„, ceea ce Ónseamn„ ∫i argumenta˛ie, ceea ce Ónseamn„ ∫i retoric„ politic„ — Ónseamn„ nu numai o minimalizare a ceea ce facem, a ceea ce suntem chema˛i s„ facem cu r„spundere, ci chiar o degradare a r„spunderii noastre.

S„ fim bine Ón˛ele∫i, natura procedurii noastre de ast„zi este eminamente constitu˛ional„. Ea decurge din dispozi˛iile imperative ale art. 1 alin. (4) din Constitu˛ia Rom‚niei, ∫i anume principiul fundamental al separa˛iei puterilor Ón stat; separa˛iei, independen˛ei ∫i echilibrului puterilor Ón stat, cheia democra˛iei. Deosebirea dintre un stat de drept ∫i un stat totalitar. De ce este a∫a? Pentru c„ practic, faptic, nevoia la care se ajunge ne aduce via˛a, accept‚nd ca ipotez„ de lucru corectitudinea punctului de vedere al organelor judiciare.

Deci situa˛ia Ón care se ajunge, ca organele judiciare s„ se Óndrepte asupra unui apar˛in„tor al unei alte puteri Ón stat, Ónseamn„ o interferen˛„ pe care Constitu˛ia trebuia s„ o rezolve cumva.

A∫a cum judec„torul este protejat prin principiul neimixtiunii, prin principiul inamovibilit„˛ii, tot astfel ∫i participantul la puterea legislativ„, Ón numele principiului separa˛iei, are aceast„ garan˛ie Ón plus, a unei proceduri care s„ constate dac„ imixtiunea puterii judec„tore∫ti, nu Ón cazul N„stase, Ón oricare alt caz, este Óntemeiat„ sau este abuziv„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 27/17.III.2006