Stenogramă plen

Stenogramă plen · · 17 martie 2006 · monitorul.ai

Mul˛umesc, doamn„ pre∫edint„.

Bun„ diminea˛a, stima˛i colegi!

Declara˛ia mea politic„ am intitulat-o îValoarea facturii la Óntre˛inere — dimensiunea dezastrului provocat de Alian˛a D.A.“

Anul 2005 a fost definit de agen˛ii economici ca fiind un an al decep˛iei. Din p„cate, dup„ compromiterea ˛intelor macroeconomice prognozate pentru anul 2006, acest an se anun˛„ a fi anul curbei de sacrificiu pentru popula˛ia Rom‚niei.

Analiz‚nd nivelul facturilor la Óntre˛inere, mai mari Ón prima lun„ a anului 2006 cu 60% fa˛„ de ultima lun„ a anului 2005, tabloul sumbru previzionat pentru acest an se dovede∫te a fi Óngrijor„tor pentru mai bine de 50% din popula˛ia Rom‚niei.

De∫i Ón anul 2005 am aten˛ionat asupra principalei cauze a acestei situa˛ii, respectiv cota unic„ de impozitare, iat„ c„ a trebuit s„ se contureze construc˛ia acestui dezastru la scara 1/1 pentru a fi Ón˛eles de actualii guvernan˛i.

Economia rom‚neasc„ nu mai duduie, cum credea primul-ministru, ci g‚f‚ie, dup„ cum observ„m cu to˛ii!

Era nevoie de aprecierea expres„ a comisarului european pentru afaceri economice ∫i financiare, Joaquin Almunia, c„ reducerea impozitelor nu a fost o m„sur„ bun„ ∫i are efecte negative, iar Rom‚nia va Ónt‚mpina dificult„˛i at‚t Ón plan economic, c‚t ∫i social.

Prin urmare, cauzele situa˛iei actuale sunt iresponsabilitatea ∫i neprofesionalismul actualilor guvernan˛i prin: lipsa de coeren˛„ a politicilor macroeconomice; politica fiscal„ falimentar„ contestat„ public de Fondul Monetar Interna˛ional, dar ∫i de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 27/17.III.2006 comisarii Uniunii Europene; nefunc˛ionarea institu˛iilor statului.

Nu a fost respectat„ strategia energetic„ a Rom‚niei privind continuarea proiectelor strategice de interes na˛ional, Ón special cele privind cre∫terea capacit„˛ii de Ónmagazinare subteran„, diversificarea surselor de alimentare cu energie primar„, investi˛ii pentru modernizarea sau realizarea de noi capacit„˛i de producere a energiei electrice, nu a fost respectat programul de iarn„ pentru iarna 2005—2006, Ón special realizarea lucr„rilor privind contractarea creditelor privind achizi˛ia de combustibili pentru aceast„ iarn„. ™i aici cel mai bun exemplu este ceea ce s-a Ónt‚mplat la Gala˛i, unde s-au f„cut demersurile pentru contractarea acestui credit abia la sf‚r∫itul lunii ianuarie 2006, adic„ Ón plin„ criz„ de furnizare a gazelor naturale pentru Rom‚nia.

Mai mult, îTermoelectrica“ a avut conturile blocate timp de 6 luni, p‚n„ Ón 6 ianuarie 2006, deblocarea f„c‚ndu-se ca un imperativ impus de riscul indus de insecuritate Ón func˛ionarea Sistemului energetic na˛ional.

Gazele naturale din import au fost negociate la cel mai mare pre˛ din Europa, respectiv 285 de dolari pe mia de metri cubi, condi˛ii Ón care rom‚nii sunt, practic, obliga˛i s„ pl„teasc„ o tax„... portocalie, ce determin„ un pre˛ al gazelor naturale mai mare cu 60, respectiv 160 de dolari pe mia de metri cubi fa˛„ de ˛„rile din Uniunea European„. Negocierea s-a realizat Ón noiembrie, c‚nd pre˛ul gazelor naturale atinge valorile maxime Ón decursul unui an.

Contractele de achizi˛ie de gaze naturale din import s-au realizat Ón defavoarea Rom‚niei, fiind acceptate pre˛urile cele mai mari din Europa ∫i f„r„ clauze privind diminuarea cantit„˛ilor de gaze naturale Ón condi˛ii de temperatur„ foarte sc„zut„. Cu alte cuvinte, ∫i b„tu˛i ∫i cu banii lua˛i!

Œnmagazinarea subteran„ nu s-a realizat la capacitatea maxim„ de depozitare. O parte dintre depozitele de Ónmagazinare subteran„ de gaze naturale au r„mas goale Ón aceast„ iarn„.

Œn consecin˛„, de∫i primul-ministru a min˛it spun‚nd c„ Rom‚nia nu va avea probleme Ón aceast„ iarn„, rom‚nii au putut constata direct pe propria piele consecin˛ele acestei minciuni, respectiv 30% dintre agen˛ii economici din Rom‚nia au fost afecta˛i de diminuarea livr„rii gazelor naturale, suport‚nd pierderi financiare importante.

Industria sticlei este pe cale de dispari˛ie din cauza cre∫terii nejustificat de mari a pre˛urilor la gaze naturale ∫i energie electric„.

Produc„torii din industria u∫oar„ sunt obliga˛i s„ disponibilizeze zeci de mii de angaja˛i.

Combinatele chimice sunt principala victim„, Ónregistr‚nd pierderi de zeci de milioane de dolari ca urmare a diminu„rii ∫i chiar sist„rii furniz„rii de gaze naturale.

Sute de ∫coli, spitale, institu˛ii au r„mas f„r„ gaze naturale.

Zeci de mii de rom‚ni au r„mas f„r„ gaze Ón propriile case.

Centralele termoelectrice Ónregistreaz„ costuri mai mari cu 20 p‚n„ la 50% din cauza diferen˛ei Óntre p„cur„ ∫i gaze naturale.

Acesta este modul Ón care primul-ministru a Ón˛eles c„ Rom‚nia nu va avea de suferit.

La acestea se adaug„ avalan∫a scumpirilor la metrou, c„i ferate, gaze, c„ldur„, electricitate, lapte, carne, ulei,

p‚ine, materiale de construc˛ii, cu major„ri Óntre 8 ∫i 59%, transform‚nd anul 2006 Óntr-un an de sacrificiu.

Astfel, factura la Óntre˛inere a ajuns s„ fie mai mare dec‚t veniturile multora dintre rom‚ni.

Asocia˛ia de proprietari îHabitat“ a comunicat deja valorile facturilor pentru luna ianuarie, numai pentru ap„ ∫i c„ldur„ Ónregistr‚ndu-se cre∫teri cu 60% mai mari fa˛„ de luna decembrie 2005 ∫i cu mai mult de sut„ la sut„ fa˛„ de 2004, respectiv pentru o garsonier„ se Ónregistreaz„ un nivel al facturilor de 2.540.000 lei fa˛„ de 780.000 lei Ón 2004. Pentru un apartament cu 2 camere pre˛uri Óntre 2.100.000 lei ∫i 3.000.000 lei. Pentru un apartament cu 3 camere Óntre 3.000.000 lei ∫i 3.500.000 lei, un apartament cu 4 camere Óntre 4.000.000 lei ∫i 5.900.000 lei. Pentru o cas„ a c„rei factur„ la gaze naturale Ón decembrie s-au Ónregistrat 5 milioane de lei, acum se Ónregistreaz„ Óntre 5.800.000 lei ∫i 25.000.000 lei.

Necazurile nu se opresc aici. La acestea se adaug„ cre∫terile de pre˛uri la alimentele de baz„. Carnea de porc a crescut cu 20%, carnea de pas„re cu 25%, laptele cu 5%, a ajuns s„ fie la acela∫i pre˛ cu cel din Uniunea European„, uleiul ∫i zah„rul cu 8%. Conform comunicatului difuzat de ministrul Codru˛ ™ere∫, pre˛ul gazelor naturale Óns„ va continua s„ creasc„ cu Ónc„ circa 40%. Astfel, pentru 1.000 de metri cubi se va pl„ti echivalentul a trei salarii minime pe economie. Œn condi˛iile Ón care 40% dintre rom‚ni tr„iesc din venitul minim garantat pe economie, practic, actuala putere a ajuns la performan˛a de a dubla pre˛ul la Óntre˛inere Óntr-un singur an, dezv„luind semnifica˛ia real„ a sloganului îS„ tr„i˛i bine!“

Œn aceste condi˛ii, prin aceast„ declara˛ie solicit expres Guvernului Rom‚niei s„ sisteze orice cre∫tere ∫i ajustare a pre˛ului gazelor naturale din produc˛ia intern„, pentru urm„toarea ra˛iune: momentul Ón care s-au negociat pre˛urile cu ocazia Ónchiderii Capitolului al XIV-lea — îEnergie“ a avut Ón considerare pre˛ul la produc˛ia intern„ de gaze naturale de 60, ast„zi este 120, pre˛ul gazelor naturale din import de 135, ast„zi este 285, iar pre˛ul la consumatorul final de 180 de dolari la 1 ianuarie 2007, ast„zi este mai mult de 330, iar produc„torii de gaze prin aceste ajust„ri succesive au Ónregistrat profituri de mii de miliarde de lei, prin urmare se impune stoparea oric„rei ajust„ri prin aplatizarea efortului ∫i sus˛inerea gradului de suportabilitate a popula˛iei.

V„ mul˛umesc.

Adrian Moisoiu

#24090

Mul˛umesc, doamn„ pre∫edint„.

Bun„ diminea˛a, dragi colegi!

Ast„zi, pu˛in mai poetic, dar, de fapt, a∫ avea o interven˛ie dureroas„ intitulat„: îM„i, Ardeal, Ardeal!“

Venind spre Bucure∫ti cu autoturismul, Ón timp ce ascultam c‚ntecul popular îM„i, Ardeal, Ardeal“, Ón interpretarea marelui artist Nicolae Furdui Iancu, m„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 27/17.III.2006 g‚ndeam la umilin˛a la care este supus acest patriot din partea partidului pe listele c„ruia a candidat pentru Parlament, Partidul Na˛ional Liberal. Doar un artist de muzic„ popular„ de talia lui trebuie s„ fie ∫i, Ómi place s„ cred, este un patriot convins! Un rom‚n adev„rat! Iar partidul pomenit mai Ónainte, dup„ alian˛a Óncheiat„ cu U.D.M.R. ∫i dup„ cum ac˛ioneaz„, numai na˛ional nu se poate numi! Prin modul Ón care Ói c‚nt„ Ón strun„ aliatului men˛ionat, reu∫e∫te s„ Ó∫i piard„ ∫i bruma de credibilitate pe care o mai avea Ón Ardeal.

20 octombrie 2005, ziua ∫edin˛ei comune a celor dou„ Guverne, rom‚n ∫i maghiar, de la Bucure∫ti, a fost f„r„ Óndoial„ o zi deosebit de fast„. Œn aceast„ zi s-a semnat Acordul privitor la Ónsu∫irea prin Ónc„lcarea Constitu˛iei a bunurilor Funda˛iei îGojdu“, pe care liberalii au dorit s„ Ól treac„ Ón mod tacit (deci f„r„ a mai fi discutat) prin Camera Deputa˛ilor. Œn aceast„ zi s-a semnat Acordul pentru deschiderea prin reciprocitate a unor consulate la Miercurea Ciuc ∫i Gyula... ™i dac„ Consulatul maghiar de la Miercurea Ciuc s-a deschis cu surle ∫i tr‚mbi˛e Ónc„ la 1 ianuarie 2006, cel de la Gyula se afl„ Ón faza Ón care abia s-a Ónaintat un Memorandum pentru aprobare la pre∫edintele Rom‚niei...

Œn timp ce la casetofon se c‚nta:

î...La Oarba ∫i la Iernut,/ O ˛inut b„taia mult./ C„deau ta˛ii ∫i feciorii,/ Cum se scutur„ bujorii./ C„deau ap„r‚nd Ardealul,/ De du∫mani m‚nce-i amarul!/ C„deau ap„r‚ndu-∫i fiara,/ De du∫mani, arde-i-ar para!“...

Mi-am adus aminte de PL-x nr. 50/2006 îProiectul de Lege privind regimul juridic al bunurilor imobile ∫i mobile preluate Ón mod abuziv de stat sau alte persoane juridice, pe baza prevederilor actelor normative referitoare la Casa de Administrare ∫i Supraveghere a Bunurilor Inamice (C.A.S.B.I.)“, care a trecut Ón mod tacit prin Senat, cu sprijinul senatorului U.D.M.R. Péter Eckstein Kovács, pre∫edintele Comisiei juridice, tot a∫a cum s-a dorit s„ treac„ Legea minorit„˛ilor la Senat sau Acordul îGojdu“ la Camera Deputa˛ilor.

Dar s„ m„ explic: prin aceast„ ini˛iativ„ parlamentar„, senatorul U.D.M.R. Puskás Zoltán a propus restituirea bunurilor mobile ∫i imobile persoanelor care au luat parte ca voluntari Ón armatele sau organiza˛iile paramilitare de orice fel, str„ine, la r„zboiul Ómpotriva Na˛iunilor Unite sau au Óntreprins ac˛iuni Ómpotriva Na˛iunilor Unite, a statului rom‚n ori au avut o atitudine potrivnic„ intereselor lor, fiindc„ altor de˛in„tori li s-au restituit bunurile prin Legea nr. 91/1945 ∫i a altora ulterioare.

Deci celor care ne-au Ómpu∫cat, f„r„ pic de mil„, ta˛ii ∫i bunicii la Oarba ∫i la Iernut s„ le restituim bunurile, iar Ón cazul c‚nd acest lucru nu mai este posibil s„ le acord„m m„suri reparatorii Ón echivalent (desp„gubiri b„ne∫ti, ac˛iuni la societ„˛i comerciale, titluri de valoare etc). Cui? Celor care au p„r„sit Ardealul o dat„ cu armatele hitleriste ∫i horthyste, pentru a sc„pa de r„spunderea faptelor comise! Celor care, profit‚nd de starea de r„zboi, au ucis f„r„ mil„ rom‚ni pa∫nici, i-au jefuit ∫i s-au gr„bit s„-∫i intabuleze averea ob˛inut„ prin jaf ∫i prad„, iar acum mai au tupeul s„ o pretind„! Se poate pune Óntrebarea: din averea cui s„ fie restituit„? ™i toate acestea f„r„ a se dezbate legea, adic„ mi∫ele∫te, pe ascuns, pentru a nu se scoate Ón eviden˛„ toate acestea! Bine am ajuns!

™i pentru c„, conform parabolei biblice, îToporul nu putea t„ia p„durea f„r„ a avea coad„“, este u∫or de tras concluzia c„ Parlamentul Rom‚niei, ca ∫i Guvernul Rom‚niei este plin de cozi de topor!

Voi Óncheia cu versuri din acela∫i c‚ntec: îNumai Mur„∫ul ∫ti’ spune

C‚t ai p„timit pe lume.“

Dar oare p‚n„ c‚nd îM„i, Ardeal, frumosul meu Ardeal“?

Mul˛umesc.

Becsek Garda Dezso˝-Kálmán

#28386

Doamn„ pre∫edint„, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Œn ultimele declara˛ii pre∫edintele Rom‚niei, domnul Traian B„sescu, a eviden˛iat faptul c„ Procuratura a Ónceput s„-∫i fac„ datoria Ón lupta Ómpotriva corup˛iei.

Am sperat c„ aceast„ declara˛ie va avea acoperire real„ ∫i mafia va fi st‚rpit„ Ón Rom‚nia ∫i, spre mirarea mea, Parchetul de pe l‚ng„ Curtea de Apel T‚rgu-Mure∫ a sesizat Parchetul de pe l‚ng„ Judec„toria Gheorgheni referitor la cele sesizate de mine Ón declara˛ia politic„ din ∫edin˛a Camerei Deputa˛ilor Ón data de 26 aprilie 2005. Œns„ doamna procuroare nu ∫i-a schimbat atitudinea privind sus˛inerea infractorilor, prin solu˛ia dat„, ∫i Ón acest caz, de neÓncepere a urm„ririi penale.

Œn declara˛ia mea politic„ m-am referit la marcarea partizii 1506 care era suprapus„ peste partida 1505 ∫i care s-a f„cut cu acela∫i ciocan silvic, Ón afara perioadei pentru care a fost emis„ delega˛ia de marcare. Pentru aceast„ fapt„ domnul Incze Josef a fost sanc˛ionat, pe linie administrativ„, de c„tre domnul Constantin Corduneanu, director pentru Direc˛ia de fond forestier din cadrul Regiei Na˛ionale a P„durilor. Infrac˛iunea a avut loc la UP 1 Ditr„u Ón UA 192 A. Exploatarea masei lemnoase a Ónceput Ónainte de a fi selectat„ firma prestatoare, îCompos Exim“ — S.A. Gheorgheni.

De fapt, exploatarea a Ónceput Ónainte de a fi emis„ autoriza˛ia, Óntruc‚t este imposibil s„ se ofere la licita˛ie mas„ lemnoas„ din partida respectiv„ Ón aceea∫i zi Ón care s-a emis autoriza˛ia. Licita˛ia s-a organizat contrar prevederilor regulamentului aprobat prin Hot„r‚rea Guvernului nr. 695/1998. Œn concluzie, din cele prezentate reiese clar c„ licita˛ia a fost trucat„.

Av‚nd Ón vedere Ordinul nr. 225/1997, Regulamentul privind forma, eviden˛a, p„strarea ∫i folosirea ciocanelor silvice, la capitolul V, art. 21, Ón care se interzice cu des„v‚r∫ire la pct. d) citez: îFolosirea ciocanelor silvice dup„ expirarea termenului Ónscris Ón delega˛ie f„r„ delega˛ia prev„zut„ Ón art. 18“, cum este cazul amintit din prezentul regulament, îŒncredin˛area ciocanului silvic altei persoane dec‚t celei Ónscrise Ón delega˛ie se pedepse∫te conform legii“.

Se pare c„ nici Ón partida 1505 care a fost marcat„ Ón UP 1 Ditr„u 192 A nu s-a efectuat corect punerea Ón valoare a masei lemnoase.

Œn ordinul respectiv, nr. 225/1997, se face referire la capitolul V art. 21 lit. m), unde se precizeaz„: îfolosirea ciocanului silvic f„r„ drept sau contrar dispozi˛iilor legale specifice, ca urmare a Codului silvic, Legea nr. 26/1996, cu modific„rile ulterioare, la Titlul IV — îR„spunderi ∫i sanc˛iuni“, la art. 100, prevede: îfolosirea f„r„ drept sau contrar dispozi˛iilor legale specifice a ciocanului silvic de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 27/17.III.2006 marcat se pedepse∫te cu Ónchisoare de la 6 luni p‚n„ la 3 ani“.

Din aceste date se vede clar c„ Procuratura ∫i persoana din partea Poli˛iei, prin solu˛ia dat„, l-au favorizat pe infractor.

A∫ vrea s„ Ónchei spun‚nd c„ am crezut c„ s-a mi∫cat ceva Ón cadrul Procuraturii, Óns„ se pare c„ acelea∫i persoane care au favorizat prin zeci ∫i sute de solu˛ii date Ón favoarea infractorilor nu-∫i vor schimba atitudinea, din p„cate.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

Andrian Sirojea Mihei

#31812

Mul˛umesc, doamn„ pre∫edint„.

Declara˛ie politic„: îEchinoc˛iu comunitar“

Œntr-o perioad„ Ón care Legea minorit„˛ii devine platforma politic„ pentru unele partide, iar zilele acestea la Odorheiu Secuiesc se preg„te∫te o manifestare ce risc„ s„ inflameze via˛a politic„ ∫i a∫a deja exploziv„, Ón Dobrogea, la Constan˛a, se preg„te∫te un evenimentmodel comunitar. Aflat la cea de-a treia edi˛ie, exerci˛iul cultural numit îEchinoc˛iu comunitar“ 2006 dore∫te o reafirmare a multiculturalit„˛ii, realitate cu o valoare incontestabil„ Óntr-un spa˛iu fizico-geografic care presupune convie˛uirea Óntr-o cultur„ majoritar„, spa˛iul dobrogean. Dac„ edi˛iile anterioare ale evenimentului au celebrat eterogenitatea etnocultural„ a spa˛iului dobrogean ∫i au Óncercat s„ defineasc„ conceptul de comunicare interetnic„, edi˛ia din 2006 a îEchinoc˛iului comunitar“ propune o schimbare de paradigm„, mut‚nd accentul pe conceptul de multiculturalitate.

Multiculturalitatea pe care o exprim„ îEchinoc˛iul comunitar“ ca fapt de existen˛„ presupune o modalitate de constituire a canonului cultural dincolo de vocea majorit„˛ii, aduc‚nd, Ón mod firesc, elementul diversit„˛ii ∫i necesitatea recunoa∫terii diferen˛ei ca un pas esen˛ial al convie˛uirii.

Edi˛iile anterioare ale îEchinoc˛iului comunitar“ au dezvoltat o disput„ ideologic„ pentru impunerea Ón cadrul cultural dobrogean a dou„ concepte fundamentale: multiculturalism ∫i/sau interculturalism. Acest fapt s-a dezvoltat din dorin˛a de a desemna pledoaria pentru afirmarea diversit„˛ii. Pasiunile consumate din dorin˛a de a lucra cu un concept sau cu altul s-au atenuat, o dat„ cu finalitatea comun„ la care promotorii acestor concepte au ajuns: necesitatea cultiv„rii diversit„˛ii culturale ∫i a convie˛uirii armonioase cu alteritatea! Acest fapt este absolut firesc Ón condi˛iile Ón care cei doi termeni se presupun reciproc Ón a∫a mare m„sur„ Ónc‚t fac referin˛„ la o realitate comun„.

Ca ideologie a diversit„˛ii, multiculturalismul are menirea de a oferi un cadru de afirmare pentru identit„˛ile de grup. Œn felul acesta, orizontul ideologic al cultiv„rii diversit„˛ii vine s„ promoveze pluralitatea ca schimbare de paradigm„ a raportului minoritate/majoritate, ca limit„ imaginat„ a repetatelor construc˛ii identitare. Astfel, procesul globaliz„rii ne pune Ón fa˛a unei continue resitu„ri a raporturilor majoritate/minoritate, Ón spa˛ii culturale concrete ∫i la nivel global, Óndemn‚ndu-ne la o continu„ Ón˛elegere, acceptare ∫i afirmare a diversit„˛ii.

G‚ndirea postmodern„ a pus Ón eviden˛„ rela˛iile de putere care se afl„ Ón spatele revendic„rilor privind identitatea cultural„.

Œn numele dreptului de exercitare a puterii se ajunge, Ón aparen˛„, la o Ómpingere Ón plan secund a drepturilor individului, Ón favoarea impunerii Ón sfera public„ a drepturilor de grup. Este vorba, Óns„, de o nou„ percepere a individului. Nu individul este elementul-cheie care confer„ identitatea de grup, ci apartenen˛a la grup creeaz„ cadrul general de reg„sire a identit„˛ii personale. Œn acest fel se ajunge inevitabil la o politizare a identit„˛ii ∫i a culturii. Procesul este Ónso˛it de o recunoa∫tere a pluralismului valorilor, a diferen˛elor ∫i acceptarea punctual„ ∫i temporar„ a unor discrimin„ri pozitive menite s„ corecteze inegalit„˛ile ∫i s„ asigure promovarea unor politici speciale pentru identit„˛ile alternative.

Promovarea unei politici culturale este miza pe 2006 a îEchinoc˛iului comunitar“, Ón care valorile comunitare ale minorit„˛ii s„ se reg„seasc„ Óntr-un spa˛iu cultural comun, al unei societ„˛i Ón care principiul recunoa∫terii demnit„˛ii celuilalt func˛ioneaz„ ca norm„.

V„ mul˛umesc.

Leonida Lari-Iorga

#37614

Doamn„ pre∫edint„, Stima˛i colegi,

A Ónceput, ca de obicei, Ón fiece an, Luna Basarabiei Ón Rom‚nia, cu slujbe Ón biserici, cu manifest„ri la casele de cultur„, cu peregrin„ri pe locurile reunirii ˛„rii din 1918.

E bine c„ Ón Óntreaga ˛ar„-mam„ se d„ aten˛ia cuvenit„ marilor patrio˛i reunificatori, dar era ∫i mai bine dac„ ˛ara-mam„ ar fi fost pe faz„ Ón anii de foc — ’88, ’91 —, anii marii mi∫c„ri de eliberare na˛ional„ din Basarabia, c‚nd s-au pierdut dou„ ∫anse de reÓntregire.

Am spus ∫i o mai repet: de-ar lupta rom‚nii basarabeni Ónc„ 100 de ani, tot una, nu ar fi Ón stare s„ Ónving„ mastodontul din est, cu Armata a 14-a Ón coast„, f„r„ ajutorul rom‚nilor din ˛ara-mam„.

Iat„ de ce am venit aici: pentru a sensibiliza opinia public„. ™i ce-am g„sit? O clas„ politic„ amorf„, pornit„ pe Ónavu˛ire, din care un mic segment se dovede∫te a o constitui patrio˛ii.

Trebuie neap„rat s„ v„ prezint c‚teva cr‚mpeie din istoricul luptei pentru eliberare ∫i reÓntregire, lupt„ la care au participat genera˛ii, Óncep‚nd cu ’40 p‚n„ acum; genera˛ii Óntregi, dintre care unele trimise Ón gulagul siberian, sem„n‚nd drumul cu oase p‚n„ Ón Siberia, altele Ón pu∫c„rii. Iar genera˛ia mea, a rom‚nilor din anii ’48-’49, a vrut o altfel de via˛„, a vrut a se bucura de o via˛„ normal„ Ón Basarabia, dar nu a fost cu putin˛„. De ce? Pentru c„ au fost lideri ∫i solda˛i Ón conducerea mi∫c„rii de liberare na˛ional„. ™i s-a Ónt‚mplat s„ apuce c„i str„ine!

Eu personal, Ón ˛ar„, primesc ni∫te modalit„˛i de a fi r„spl„tit„ pentru sacrificiile aduse ∫i serviciile aduse ˛„rii rom‚ne∫ti Ónc‚t pur ∫i simplu este jenant pentru to˛i colegii mei de lupt„ ∫i de breasl„ din Basarabia natal„.

Se ∫tie — mai cu seam„ de c„tre istoricii de pe ambele maluri ale Prutului — c„ p‚n„ Ón anii ’88-’89 rom‚nii basarabeni au Óndurat suferin˛a de a nu vorbi Ón limba matern„, de a nu cunoa∫te istoria neamului rom‚nesc, de a nu g‚ndi, pur ∫i simplu, ca ni∫te fiin˛e libere.

Genera˛iile colonizate decenii la r‚nd Óns„ au avut parte nu numai de moarte moral„, ci de moarte fizic„; Ón sf‚rtecata Basarabie veneau de pe aiurea, chiar ∫i din Afganistan, zeci, sute, mii de sicrie de plumb; plumb, plumb, plumb — à la Bacovia. Sicrie de plumb sigilate, Ón care nu se ∫tia ce se con˛inea din fiin˛ele copiilor no∫tri. ™i, atunci, un duh mai puternic dec‚t al oamenilor se izbi de sufletele noastre, ne cuprinse Óntr-at‚t, Ónc‚t chiar pe 8 martie 1988, noi, femeile de la Liga Cre∫tinDemocrat„ a Femeilor din Moldova, am organizat primul miting neautorizat de autorit„˛i, cu cerin˛e clare: copiii no∫tri s„-∫i satisfac„ serviciul militar acas„; copiii no∫tri nu sunt carne de tun pentru al˛ii.

Din c‚te-mi amintesc, acea imens„ coloan„ de femei, sute de mii de femei din toat„ Basarabia, se Óntindea de la gar„ p‚n„ la Comitetul Central al Partidului Comunist al Moldovei. ™i atunci au c„zut multe capete de conduc„tori, v‚ndu˛i intereselor str„ine.

™i tot Ón acel an au avut loc alegeri Ón Sovietul Suprem al U.R.S.S. BineÓn˛eles, eu, ca persoan„ organizatoare a mitingului, m„ aflam sub anchet„. Nu aveam dreptul s„ particip la alegeri. A venit atunci o echip„ special„ de la Moscova, Ón frunte cu un tovar„∫, un grangur mare, o fi fost colonel sau general, Eduard Kiseliov, care se ocupa de interog„ri. ™i-a permis acel Kiseliov, la unul dintre interogatorii, chiar s„ m„ Óntrebe, av‚nd Ón fa˛„ ni∫te c„r˛i ale mele, traduse Ón limba rus„: îSunte˛i o bun„ poet„, noi am putea s„ v„ traducem Ón toate limbile lumii. La ce v„ trebuie aceste mi∫c„ri politice din cauza c„rora v„ a∫teapt„ pu∫c„ria pentru c„ a˛i Ónc„lcat ordinea public„?!“ La care Óntrebare i-am r„spuns: î™i la ce mi-ar folosi mie toate limbile lumii, dac„ eu nu a∫ mai avea pentru cine scrie Ón limba mea, rom‚n„?“ îP„i de ce nu a˛i putea scrie ∫i Ón rom‚n„?“ — m„ Óntreab„ grangurul K.G.B.-ist. îPentru c„ voi ne ucide˛i copiii pe fronturile voastre.“

Œns„, acel Eduard Kiseliov era un trimis al K.G.B.-ului din Moscova ceva mai inteligent dec‚t slujitorii Filialei K.G.B. din Chi∫in„u. ™i-a dat pesemne seama c„ eu nu m„ v‚nd nici pentru toate c„r˛ile din lume, traduse Ón toate limbile, precum s-au v‚ndut sau mai au de g‚nd s„ se v‚nd„ unii scriitora∫i de m‚na a doua, actualmente f„c‚nd elogii generalilor ru∫i.

Leonida Lari-Iorga

#42337

™i atunci, acel tip inteligent de la Moscova mi-a spus: îCe s„ facem, doamna Lari, cu acest caz al dumneavoastr„?“ îClasa˛i-l, ca s„ pot participa la alegeri!“ îAm ∫efi mai mari peste mine. Nu pot.“ îAtunci spune˛i c„ nu ave˛i la Óndem‚n„ toate probele, ca s„ am timpul necesar de a participa la alegeri.“

Era o discu˛ie uluitoare Óntre un colonizator ∫i un colonizat. Dar, din cauza acelei anun˛ate perestroici ∫i glasnosti, chiar ∫i oamenii de calibru mare, precum el, nu puteau, a∫a, una-dou„, s„ aresteze o femeie care a militat pentru dreptul la via˛„ al copiilor unui ˛inut colonizat, ˛inutul basarabean.

A∫adar, am participat la alegeri ∫i le-am c‚∫tigat, Ón fa˛a a 15 nomenclaturi∫ti, to˛i b„rba˛i de pe la Comitetul Central al P.C.M., al comitetelor locale, procurori, ∫efi de pe la sec˛iile de cultur„ etc.

™i astfel, Óntrebarea mea, stima˛i colegi, c„tre dumneavoastr„, de exemplu, ar suna cam a∫a: p„i, cum vine treaba asta? Care intelectual, muncitor, ˛„ran din Basarabia ar fi votat o femeie dec„zut„, o epav„, o bol∫evic„, o comunist„, o K.G.B.-ist„, precum zice anonimul sau anonimii din Revista îRom‚nia Mare“? Nimeni! Oamenii m„ cunosc. Oamenii ∫tiu c„, Ómpreun„ cu to˛i colegii mei de breasl„ ∫i de lupt„, liderii Mi∫c„rii

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 27/17.III.2006 de Eliberare ∫i ReÓntregire Na˛ional„ din Basarabia, le doream binele, le doream libertatea ∫i neat‚rnarea fa˛„ de str„ini. A∫a a fost Ón acei ani grei — ’88-’89.

La Uniunea Scriitorilor, Óntre timp, s-a concentrat elita intelectual„ din toate domeniile, f„c‚nd programul minim ∫i programul maxim al mi∫c„rii. Programul minim cuprindea: limba rom‚n„ — limb„ de stat, grafia latin„, istoria rom‚nilor, armata na˛ional„, Ónsemne na˛ionale. Programul maxim avea un singur punct: reunificarea na˛ional„, prin independen˛„ fa˛„ de U.R.S.S. ∫i alipirea Basarabiei la ˛ara-mam„.

Programul minim a fost Óndeplinit cu brio, cu Óncepere de la 31 august 1989 ∫i p‚n„ la 27 august 1991, c‚nd s-a Ónt‚mplat s„ fim l„sa˛i de izbeli∫te de c„tre cine crede˛i? De c„tre Rom‚nia. Fapt care a ∫i declan∫at r„zboiul transnistrean.

Acei oameni care aveau Ón m‚ini p‚rghiile puterii de decizie la vremea respectiv„ Ón Rom‚nia au recunoscut un stat Ón stat — Republica Moldova, adic„ aceea∫i R.S.S.M., at‚t c‚t f„r„ doi de S.

Iat„, am Ón fa˛„, ∫i vi-l ∫i prezint: Monitorul Oficial al Sovietului Suprem al U.R.S.S., Ón care sunt publicate dezbaterile cu privire la Pactul Molotov-Ribbentrop, precum ∫i alocu˛iunile mele Ón ce prive∫te rapturile teritoriale s„v‚r∫ite de U.R.S.S. Ómpotriva Rom‚niei.

Atunci v„ Óntreb Ónc„ o dat„: cum pot eu fi îK.G.B.-ist„“, îcomunist„“, îmachitoare bol∫evic„“? Plus de asta, mi-au ucis ∫i fratele ace∫ti K.G.B.-i∫ti, la 24 de ani.

Manuela Mitrea

#46019

V„ mul˛umesc, doamn„ pre∫edinte.

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi se intituleaz„ îS„ red„m demnitatea cadrelor didactice!“

Pedagogii antici, asemenea lui Cato, considerau c„ trebuie îmai Ónt‚i s„ Ónve˛i tu ∫i apoi s„ Ónve˛i pe al˛ii“.

Œn timpul campaniei electorale, Alian˛a D.A. a promis cadrelor didactice c„ îse va asigura dublarea salariilor personalului din educa˛ie, lu‚nd Ón considerare necesit„˛ile legitime ale slujitorilor ∫colii, statutul ∫i respectul de care ace∫tia trebuie s„ se bucure Ón societate. Acest„ dublare salarial„ va fi ralizat„ Ón echivalent euro, concomitent cu crearea unui nou sistem de salarizare, care s„ reflecte

importan˛a social„ a educa˛iei, s„ stimuleze performan˛a ∫i crea˛ia, precum ∫i propria formare continu„“.

Din p„cate, a fost nevoie s„ aib„ loc cea mai mare grev„ a salaria˛ilor din Ónv„˛„m‚nt din ultimii 16 ani pentru ca Guvernul s„ discute alocarea procentului de 6% din P.I.B. pentru acest sector. Din p„cate, acordul Óncheiat Óntre reprezentan˛ii sindicatelor ∫i Guvern nu este respectat, ceea ce creeaz„ condi˛ii pentru declan∫area unui nou conflict de munc„.

Adev„rul este c„, dup„ ani de munc„ ∫i ob˛inerea tuturor gradelor didactice, educatorii, Ónv„˛„torii ∫i profesorii primesc ni∫te salarii mult prea mici Ón compara˛ie cu activitatea pe care o desf„∫oar„. Este mult prea greu s„ vii s„ Ómpar˛i lumina cunoa∫terii, c‚nd te confrun˛i cu at‚tea probleme cotidiene. ™i, totu∫i, cadrele didactice au f„cut-o Óntotdeauna, s-au sacrificat ∫i Ón trecut ∫i o fac ∫i acum.

Sunt destui cei care se Óntreab„ cum reu∫esc cadrele didactice s„ fac„ fa˛„ acestei situa˛ii. Este simplu. Nimic nu se compar„ cu bucuria ∫i satisfac˛ia educ„rii copiilor! Ace∫ti oameni Ó∫i iubesc munca ∫i elevii. Nimeni nu ar fi azi ceea ce este dac„ nu ar fi existat dasc„lii.

Azi, mai mult ca oric‚nd, profesorului rom‚n trebuie s„-i recunoa∫tem meritele, s„ ne Ónclin„m Ón fa˛a sa ∫i s„ Óncerc„m s„ facem tot ce depinde de fiecare dintre noi ca situa˛ia ∫i statutul s„u Ón societatea rom‚neasc„ s„ se schimbe!

S„ rememor„m îD„sc„li˛a“ lui Octavian Goga sau s„ recitim îDomnu’ Trandafir“ al lui Mihail Sadoveanu ∫i, atunci, cu siguran˛„, fiecare dintre noi Ó∫i va aminti at‚t de anii de ∫coal„, c‚t ∫i de imaginile celor care ne-au ajutat s„ devenim, Ónainte de toate, oameni!

St„ Ón puterea noastr„ s„ red„m demnitatea cadrelor didactice!

V„ mul˛umesc.

Emil Strung„

#48613

V„ mul˛umesc, doamn„ pre∫edinte de ∫edin˛„. Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Œn pu˛inele minute pe care le am la dispozi˛ie — ∫i pe care am s„ le respect, ca durat„ —, doresc s„ supun aten˛iei dumneavoastr„ chestiunea grav„ a deconspir„rii informa˛iilor clasificate din Ministerul Ap„r„rii Na˛ionale, mai ales c„, dup„ reaudierea de c„tre procurorii Direc˛iei de Investigare a Infrac˛iunilor de Crim„ Organizat„ ∫i Terorism (D.I.I.C.O.T.) a jurnalistului Sebastian Oancea, cazul a c„p„tat propor˛ii Óngrijor„toare.

Forma˛iunea politic„ pe care o reprezint sus˛ine cu fermitate necesitatea dezbaterii parlamentare a competen˛elor prev„zute de legisla˛ia privind protec˛ia ∫i responsabilitatea cet„˛enilor Ón cazul informa˛iilor cu caracter secret, fiind nevoie totodat„ de o clarificare legislativ„ care s„ nu permit„ abuzuri sau interpret„ri eronate din partea organelor abilitate ale statului de drept.

Consider c„ situa˛ia Ón cauz„ poate d„una grav imaginii externe a Rom‚niei, mai ales acum, Óntr-un moment c‚nd suntem monitoriza˛i cu maxim„ aten˛ie de c„tre institu˛iile Uniunii Europene Ón vederea viitoarei

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 27/17.III.2006 ader„ri. Arestarea ∫i anchetarea unor jurnali∫ti, inten˛ia acestora de a ob˛ine azil politic Ón str„in„tate ∫i de a da Ón judecat„ statul rom‚n la C.E.D.O., creeaz„ Ón Occident, al„turi de relativ recentul raport al posturilor telefonice interceptate, imaginea denaturat„ a unui stat poli˛ienesc, Ón care este invocat p‚n„ la abuz principiul ra˛iunii superioare de stat. Chiar Ón cadrul Cartierului General al N.A.T.O. s-a manifestat Óngrijorare Ón leg„tur„ cu scurgerea de informa˛ii clasificate, pun‚ndu-ne Óntr-o situa˛ie delicat„ fa˛„ de alia˛ii no∫tri de peste ocean.

Desigur c„ securitatea na˛ional„ trebuie s„ reprezinte una dintre priorit„˛ile principale ale institu˛iilor statului ∫i datorit„ faptului c„ Rom‚nia este angajat„ direct, pe diferite teatre de opera˛iuni, Ón lupta Ómpotriva terorismului. Dar, Ón situa˛ia dat„, ne confrunt„m cu un scandal mediatic de propor˛ii creat Ón jurul unor informa˛ii clasificate care, a∫a cum a afirmat domnul ministru Teodor Atanasiu, sunt vechi ∫i f„r„ aplicabilitate practic„ Ón prezent. Œntreaga chestiune poate fi u∫or interpretat„ ca o tentativ„ de discreditare a Armatei Rom‚ne, una dintre institu˛iile statului de drept ce s-a bucurat mereu de o real„ credibilitate din partea cet„˛enilor. Din p„cate, Ón ultimele zile, s-au Óncercat atacuri ∫i asupra imaginii domnului ministru ∫i, evident, asupra Partidului Na˛ional Liberal, din care Domnia sa face parte.

Am Óncrederea, la fel ca ∫i dumneavoastr„, c„ reprezentan˛ii serviciilor de contrainforma˛ii din Rom‚nia vor putea oferi Ón viitor date concrete asupra celor care s-au f„cut vinova˛i de o lips„ grav„ de loialitate fa˛„ de statul rom‚n ∫i de buna func˛ionare a sistemului democratic.

V„ mul˛umesc.

Ioan Dumitru Puchianu

#51707

V„ mul˛umesc, doamn„ pre∫edint„. Stima˛i colegi,

Stimate colege,

Am intitulat declara˛ia mea politic„ de ast„zi îS.O.S. — industria de ap„rare se scufund„!“.

Lipsa unei strategii privind ap„rarea ˛„rii, am‚nat„ de toate guvernele postdecembriste, a f„cut ca o industrie ce situa Rom‚nia Óntre primii zece exportatori de armament ∫i Ón care lucrau peste 220.000 de oameni s„ se afle ast„zi Ón com„ profund„, ajung‚nd a mai avea doar 11.800 angaja˛i, ∫i ace∫tia pl„ti˛i din banul public. Cu capacit„˛i tehnologice dep„∫ite ∫i nemodernizate de 15 ani, a r„mas doar o adev„rat„ ruin„ S.F.

Œn cursul celor 15 ani, aceast„ industrie a trecut prin nenum„rate restructur„ri, Ón care principalul obiectiv a fost disponibilizarea ∫i ∫omajul tehnic al personalului ∫i, mai pu˛in, Ón fapt, interesul economic legat de produc˛ie, legat de diversificarea ofertei, de competitivitate ∫i, mai ales, de noile pie˛e de desfacere.

Costurile neputin˛ei sau dezinteresului au v„duvit bugetul public de sume ame˛itoare, situate la nivelul miliardelor de dolari, dar, mai grav, au dus la dispari˛ia respectului fa˛„ de munc„ Ón zonele Ón care au existat aceste industrii, au dus Ón fapt la o alterare a mentalit„˛ilor. S„ nu uit„m c„ au existat, Ón Rom‚nia,

regiuni Óntregi strict dependente economic de func˛ionarea unor Óntreprinderi din industria de ap„rare.

Œntrebarea este ce facem, Ón condi˛iile Ón care cei responsabili sunt dep„∫i˛i de aceast„ problem„, ∫i aici m„ refer Ón mod special la Compania Na˛ional„ îRomarm“.

Suntem membri ai NATO, alia˛i ai Statelor Unite, prezen˛i Ón zonele fierbin˛i din punct de vedere militar, ∫i cred c„ ar trebui s„ avem Óns„ ∫i inteligen˛a de a ob˛ine unele avantaje pentru industria de ap„rare din aceast„ prezen˛„.

Cred c„ singura solu˛ie este implicarea pre∫edintelui Traian B„sescu ∫i a primului-ministru T„riceanu Ón g„sirea de solu˛ii viabile Ón salvarea a ceea ce se mai poate salva din aceast„ industrie.

V„ mul˛umesc.

™tefan Baban

#53869

V„ mul˛umesc, doamn„ pre∫edint„. îDeziluziile politicilor sociale“

Orice guvernare democratic„ din ultimii 16 ani a avut acela∫i c„lc‚i al lui Ahile: politicile sociale, care au implicat cele mai multe riscuri ∫i cele mai puternice dezechilibre. Situa˛iile de criz„ care apar la un moment dat Óntr-o societate Ó∫i au originea Ón politicile guvernamentale, care fie ignor„ problemele sociale, nevoile ∫i a∫tept„rile oamenilor, fie se Óndep„rteaz„ de promisiunile din campania electoral„, pentru c„ atunci c‚nd ajung s„ de˛in„ fr‚iele puterii con∫tientizeaz„ c„ multe platforme electorale devin himere. Concluzia celor care au de a∫teptat s„ li se Ómbun„t„˛easc„ nivelul de trai sau s„ sesizeze c„ s-a Ónt‚mplat ceva bun este trist„: din 4 Ón 4 ani, de obicei, rom‚nii au dreptul s„ viseze ∫i s„ spere c„ va fi mai bine. Speran˛a moare ultima, deci mai este timp s„ se Óndeplineasc„ promisiunile politice!

Actuala Alian˛„ aflat„ la guvernare a plonjat cu brio Ón acest h„˛i∫ al solicit„rilor numeroase ∫i cresc‚nde privind traiul zilnic al rom‚nilor ∫i ∫i-a dovedit, Ón acela∫i timp, cu v‚rf ∫i Óndesat, inaptitudinea de a gestiona Ón special acele domenii Ón care problemele sociale se acutizeaz„ ∫i se acumuleaz„: Ónv„˛„m‚nt, s„n„tate, protec˛ie social„, cultur„ etc., domenii nevralgice, Ón care blocajele ∫i dificult„˛ile au c„p„tat dimensiuni gigantice atunci c‚nd trebuie rezolvate, dar sunt nesemnificative atunci c‚nd sunt criticate, at‚t din interiorul, c‚t ∫i din exteriorul ˛„rii.

Cel mai grav ∫i sugestiv caz, dar ∫i cel mai recent, este reprezentat de obsesia ministrului s„n„t„˛ii de a promova o reform„ care s„ revolu˛ioneze Óntregul sistem sanitar rom‚nesc.

Ceea ce nu a ascultat, Ón m‚ndria sa, domnul ministru sunt p„rerile contra ale celor care lucreaz„ Ón acest domeniu. ™i nu ar fi trebuit s„-i numeasc„ deloc îc‚rcota∫i“ sau îimpostori“, pentru c„ oamenii erau cinsti˛i, ∫i nu lingu∫itori, a fost informat de realitatea cotidian„, astfel c„ pachetul de legi promovat prin r„spundere guvernamental„ duce la accentuarea inegalit„˛ilor Óntre clasele sociale privind accesul la serviciile de s„n„tate, la

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 27/17.III.2006 permisivitatea practicilor oneroase ale unor cadre medicale, Ón defavoarea unui act medical civilizat ∫i al pacien˛ilor cu venituri reduse.

Se pare c„ domnul Nicol„escu a dorit sau poate nu a realizat c„ diferen˛ele, din toate punctele de vedere, Óntre clasele sociale existente Ón aceast„ ˛ar„ se vor accentua Ón defavoarea celor mul˛i ∫i nevoia∫i, care aveau ca unic„ speran˛„ sistemul public de s„n„tate. Œn˛eleg ∫i rom‚nii c„ diferen˛ierea preferen˛ial„ este preluat„ din sistemul occidental ∫i/sau american, dar nu Ón˛eleg de ce separarea este exemplificat„ doar Ón cazul obliga˛iilor asigura˛ilor, ∫i nu ∫i Ón cazul drepturilor acestora. Pentru c„ nu este normal ca pentru orice activitate prestat„ ∫i pentru orice sum„ drept remunera˛ie s„ se re˛in„ contribu˛ia individual„, dar c‚nd ai nevoie de investiga˛ii meticuloase s„ sco˛i din nou bani din buzunar pentru c„ serviciile respective nu fac parte din pachetul stabilit de minister?!

Calit„˛ile procesului de Ónv„˛„m‚nt Ónregistreaz„ puternice reculuri at‚t Ón licee, c‚t ∫i Ón infinitatea de facult„˛i de stat sau particulare care nu au dec‚t unic scop aruncarea pe pia˛„ a for˛ei de munc„, a unei armate de absolven˛i care nu au nici Ón clin nici Ón m‚nec„ cu ceea ce au absolvit sau nu pot fi absorbi˛i de pia˛a muncii, pentru c„ nu au nici o leg„tur„ cu aceasta sau nu fac fa˛„ competi˛iei dure. Indiferent de c‚˛i mini∫tri s-au succedat la conducerea acestui minister, problemele ∫colii fie au r„mas acelea∫i, fie s-au Ónmul˛it, Óns„ neputin˛ele ∫i imput„rile au fost Óntotdeauna acelea∫i.

Cultura s-a trezit brusc c„ nu mai prezint„ interes pentru rom‚ni. ™i este normal, c‚nd o carte a ajuns s„ coste c‚t un pulov„r, atunci c‚nd un dic˛ionar de limbi str„ine reprezint„ plata lunar„ la lumin„ etc. Nu e de mirare c„ muzeele sunt goale, c„ libr„riile reprezint„ loc de pelerinaj, iar teatrele, refugiul singur„t„˛ii. L„ca∫urile de cultur„ au ajuns Ón paragin„, doar sufletul celor ce le anim„ (sponsorii) ˛in‚ndu-le Ón via˛„, degringolada Ón acest domeniu r„sfr‚ng‚ndu-se ∫i asupra zidurilor str„vechi ale culturii rom‚ne∫ti.

Protec˛ia social„ reprezint„ cel mai minat teren pe care a putut c„lca vreodat„ cineva. Lipsa acut„ a locurilor de munc„, salariile mizere, la nivelul minimului brut pe ˛ar„, pentru peste jum„tate din popula˛ia activ„, pensii recalculate care duc la sc„derea punctajului ini˛ial, ceea ce implic„ o diminuare temporar„ a nivelului de cump„rare, mascarea diminu„rii ∫omajului prin scoaterea din aceste drepturi a multor persoane ∫i orientarea lor, total neprofesional„, spre domenii diferite de activitatea ini˛ial„ sau de aptitudinile personale etc. fac ca actualii guvernan˛i s„ viseze cu ochii deschi∫i ∫i s„ cread„ c„ Óntr-adev„r au ob˛inut o victorie Ón acest domeniu.

Abordarea ∫i dezbaterea problemelor sociale este apanajul anali∫tilor ∫i politicienilor. Fiecare se suspecteaz„ de demagogie ∫i populism vizavi de solu˛iile propuse ∫i mai pu˛in aplicabile. Ceea ce nu Ón˛eleg nici unii, nici ceilal˛i este c„ nu e de ajuns s„ vorbe∫ti, de exemplu, de s„r„cie f„r„ a ataca r„d„cinile ad‚nci ale acesteia din societatea rom‚neasc„ de ast„zi, f„r„ a avansa propuneri concrete ∫i coerente privind politicile sociale. Restul reprezint„ demagogie ∫i populism ieftin, lucru pe care nu l-au Ón˛eles fo∫tii guvernan˛i ∫i nu-l Ón˛eleg nici actualii guvernan˛i. Iar atunci c‚nd un lucru r„m‚ne neÓn˛eles mai mult de 5 ani devine deja o problem„ major„, care foarte greu va fi rezolvat„ at‚t de genera˛iile viitoare de politicieni, c‚t ∫i de anali∫tii politici ∫i

economici. Despre genera˛iile viitoare de cet„˛eni obi∫nui˛i mai are rost oare s„ vorbim?

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

Ionica Constan˛a Popescu

#59923

V„ mul˛umesc, doamn„ pre∫edint„. Bun„ diminea˛a, stima˛i colegi!

Œn numele hunedorenilor care mi s-au adresat cu insistenta rug„minte de a-i sprijini, aduc azi Ón aten˛ia Executivului o problem„ extrem de spinoas„, de care toate guvernele de p‚n„ acum s-au ferit, am‚n‚nd permanent adoptarea unor m„suri pentru solu˛ionarea ei.

Este vorba despre problema rom‚nilor care au depus Ónainte de 1989 bani la C.E.C. pentru achizi˛ionarea unei ma∫ini Dacia, autoturism pe care nu l-au mai primit nici ast„zi, conform contractului.

Mai mul˛i locuitori ai V„ii Jiului, oameni care numai cu un trai bun nu se pot l„uda ast„zi, oameni Ón v‚rst„, pe care nimeni nu-i ajut„ ∫i ale c„ror posibilit„˛i financiare ∫i fizice, dar ∫i Ón plan informativ sunt Ónc„ limitate, Óncearc„ ∫i ast„zi s„-∫i recupereze drepturile.

Trebuie s„ admit c„ sunt de acord cu pozi˛ia exprimat„ de premierul T„riceanu Ón urm„ cu dou„ luni, c‚nd Ó∫i afi∫a regretul c„ problema nu a fost solu˛ionat„ de Ón∫i∫i deponen˛ii pentru Dacia, prin retragerea banilor de la C.E.C. Ón momentul Ón care sumele au Ónceput s„ fie afectate de infla˛ie. Dar numai p‚n„ aici! Din acest punct opiniile noastre se despart.

Pentru c„, trebuie s„ ˛inem cont, deponen˛ii care au l„sat banii la C.E.C. pe mai departe au fost, Ón mare parte, oameni dintr-o anumit„ p„tur„ social„, oameni f„r„ prea mare acces la informa˛ii, oameni cu o mentalitate format„ Ón timpul comunismului, persoane de o anumit„ v‚rst„, care poate nu au Ón˛eles la timp cum st„ treaba cu capitalismul, a∫a cum al˛ii au Ón˛eles. A∫adar, nu au Ón˛eles riscurile la care se supun l„s‚nd banii Ón continuare la C.E.C. Timp de 50 de ani singura banc„ pe care au cunoscut-o ∫i prin care ∫i-au f„cut rate a fost C.E.C.-ul. ™i a mers Óntotdeauna. De unde s„ ∫tie oamenii c„ Ón capitalism, mai ales Óntr-unul de tranzi˛ie prelungit„, cum se Ónt‚mpl„ la noi, exist„ ∫i infla˛ie, exist„ ∫i c„deri de b„nci?!

Œn plus, este de amintit aici c„ statul este cel care s-a folosit de banii lor, mul˛i sau pu˛ini, c‚˛i or fi fost, afla˛i Ón depozitele C.E.C. A∫adar, consider c„ statul, prin intermediul C.E.C., trebuie s„-i desp„gubeasc„. Œn limite rezonabile ∫i negociate, ˛in‚nd cont, eventual, de vechimea depozitelor, cred c„ le-ar putea fi Ónapoiate ni∫te sume de bani. Iar acestea ar putea proveni prin privatizarea C.E.C.-ului.

Consider Óndrept„˛it„ solicitarea hunedorenilor, care mi s-au adresat la Cabinetul parlamentar de la Uricani, la fel cum consider, f„r„ urm„ de populism, necesar„ interven˛ia statului Ón solu˛ionarea pe c„i legale a acestei probleme acum, Ónainte de privatizarea C.E.C. Din cei peste 31 de mii de deponen˛i care ar mai avea de recuperat bani de la C.E.C. cei mai mul˛i sunt deja Ón v‚rst„, oameni care au nevoie acum de ace∫ti bani nu ca s„ zburde cu ma∫ina prin ˛ar„, Ón vacan˛e la mare ∫i la munte, pentru c„ v‚rsta ∫i situa˛ia material„ nu le mai permit acest

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 27/17.III.2006 lucru. Este cazul majorit„˛ii hunedorenilor care mi-au sesizat problema ∫i care m-au rugat s„ intervin, Ón numele lor, Ón numele celor pe care-i reprezint, pentru c„ ei au nevoie de aceste desp„gubiri ca s„ poat„ tr„i de azi pe m‚ine, Óntr-o zon„ defavorizat„ at‚t din punct de vedere economic, c‚t ∫i social.

Sunt de acord c„ travers„m o perioad„ dificil„ din punct de vedere economic, la fel cum sunt de acord ∫i sunt convins„ c„ nimeni nu vrea s„ pl„teasc„ pentru erorile altuia. ™i aici din nou a∫ fi de acord cu actualul prim-ministru. Dar din nou drumurile noastre se despart. ™i am s„ v„ dau un exemplu de ce: bunica mea mi-a pus la C.E.C., Ónainte de ’89, c‚nd eu aveam mai pu˛in de 18 ani, 5.000 de lei. O sum„ fabuloas„ pentru ea la acea vreme, pe care a str‚ns-o cu greu, cultiv‚nd legume ∫i v‚nz‚ndu-le la pia˛„, la v‚rsta de 70 de ani. Era zestrea ei pentru mine, pentru c‚nd m„ voi m„rita. Lucru care s-a Ónt‚mplat Ón 2001, c‚nd cu 5.000 de lei am putut lua o p‚ine. Toate eforturile mele dup„ ’89, de-a lungul timpului, de a o convinge pe bunica s„ scoatem banii de la C.E.C. au fost inutile. Bunica mea avea o alt„ mentalitate. ™i avea 80 de ani! P‚n„ c‚nd a p„r„sit aceast„ lume nu a Ón˛eles capitalismul de dup„ ’89. ™i nu a fost vina ei c„ a g‚ndit astfel. La fel cred c„ nu a fost vina deponen˛ilor c„ au g‚ndit ca bunica mea, c„ au tr„it sub comunism aproape 50 de ani ∫i c„ ∫i-au l„sat depozitele pentru Dacia la C.E.C. ∫i dup„ ’89.

™i mai am un argument pentru care cred c„ statul ar trebui s„ intervin„. Statul nu poate s„ vrea doar s„-∫i recupereze datoriile, ci trebuie s„ mai ∫i dea din ele. C‚nd este vorba despre recuperarea unor datorii, statul este primul care se pune Ón fruntea listei de creditori, a∫a cum se Ónt‚mpl„ ast„zi la Uzina AMIDIP din C„lan. îŒnt‚i statul ∫i pe urm„ salaria˛ii“, se spune. De ce? Nu Ón˛eleg. Pentru c„ statul nu are nevoie de medicamente, a∫a cum au nevoie hunedorenii mei ∫i mul˛i rom‚ni din ˛ara asta. Sau poate are? Nim„nui nu-i place s„ pl„teasc„ gre∫elile altora, mai spun Ónc„ o dat„.

Sunt convins„ c„ ∫i actualul Guvern ∫i-ar fi dorit ca problema s„ fi fost solu˛ionat„ de guvernele anterioare. ™i are dreptate. Sunt convins„ c„, Ón ad‚ncul sufletului s„u, domnul prim-ministru C„lin Popescu-T„riceanu Ói Ón˛elege perfect pe deponen˛i. ™i are dreptate. ™i c„ este Ómp„r˛it Óntre ceea ce poate s„ fac„ ∫i ceea ce ar vrea s„ fac„! ™i din nou are dreptate.

Guvernele anterioare au r„mas Ón mintea a cel pu˛in 31.000 de oameni ∫i a familiilor acestora drept institu˛ii ∫i oameni, pentru c„, Ón cele din urm„, institu˛iile sunt f„cute din oameni, au r„mas drept cei care au ignorat vocea poporului, Ón amintirea oamenilor. Actualul Guvern poate deveni Guvernul care nu ignor„ cererile unor rom‚ni.

Sunt convins„ c„ exist„ cale de Ón˛elegere, c„ oamenii pot Ón˛elege c„ nu au cum s„-∫i recupereze banii integral, prin calcularea lor la zi, ∫i c„ pot accepta o sum„ convenit„ Ón urma unor negocieri. ™i c„ Guvernul poate accepta c„ bunica mea nu putea deveni capitalist„ din 25 decembrie ’89 p‚n„ la 1 ianuarie 1991. Adic„ deponen˛ii nu puteau deveni capitali∫ti de pe o zi pe alta.

Iat„ de ce v„ rog, stima˛i colegi guvernan˛i, c„uta˛i s„ solu˛iona˛i echitabil problema deponen˛ilor la C.E.C.

V„ mul˛umesc respectuos.

Eugen Nicolicea

#66392

Œn ziua Ón care Biroul permanent al Camerei Deputa˛ilor a decis retrimiterea la Ministerul Justi˛iei a primei solicit„ri de Óncuviin˛are a perchezi˛iei la domnul Adrian N„stase, Monica Macovei a sus˛inut o conferin˛„ de pres„ care a fost transmis„ Ón direct. Subiectul explicit al declara˛iilor ministrului justi˛iei a fost a∫a-numitul dosar Zambaccian. Implicit au fost lansate s„ge˛i ∫i Ón direc˛ia dosarului îRompetrol“.

Comi˛‚nd o gaf„ monumental„, Monica Macovei s-a antepronun˛at, mai exact s-a exprimat Ón sensul c„ aceste dosare, Ón context fiind clar c„ era vorba at‚t despre cel explicit, c‚t ∫i despre cel implicit, trebuie neap„rat s„ mearg„ foarte repede, obligatoriu p‚n„ la Ónceputul lunii martie 2006. Dezvolt‚ndu-∫i ideea, doamna ministru a subliniat c„ trebuie s„ se prezinte cu aceste dosare Ón fa˛a unei comisii de monitorizare a justi˛iei, care urmeaz„ s„ Óntocmeasc„ un raport Ón s„pt„m‚na care Óncepe cu 6 martie. Ziua din s„pt„m‚n„ corespunz„toare datei de 6 martie este luni. Pentru cei care cunosc regulile, e clar c„ este vorba de s„pt„m‚na 6 martie—12 martie 2006.

Revenind la ideea doamnei Macovei, este evident c„ mesajul cu solicitarea Óncuviin˛„rii perchezi˛iei ar trebui supus dezbaterii ∫i, conform antepronun˛„rii, admis p‚n„ cel mai t‚rziu joi, 9 martie 2006. Nu trebuie s„ aib„ cineva o minte sofisticat„ pentru a realiza conexiunea Óntre cele dou„ dosare men˛ionate. Vineri, 10 martie, deci tot Ón aceea∫i s„pt„m‚n„, se va judeca recursul Ónaintat de procurori Ómpotriva deciziei instan˛ei de a respinge ordonan˛a de re˛inere pentru 29 de zile a lui Dinu Patriciu, personificarea dosarului îRompetrol“. Scenariul Óntocmit este previzibil. Plenul Camerei Deputa˛ilor ar trebui s„ Óncuviin˛eze perchezi˛ia Ón dosarul Zambaccian la Ónceputul s„pt„m‚nii 6 martie—12 martie, procurorii ar urma s„ solicite imediat acceptul judec„torilor pentru efectuarea perchezi˛iei.

Analiz‚nd Ón profunzime declara˛ia televizat„ despre care am f„cut vorbire, apare concluzia c„ doamna ministru a anticipat decizia instan˛ei ∫i decizia plenului Camerei Deputa˛ilor. Sunt aspecte inacceptabile care intr„ sub inciden˛a legii. C‚nd ministrul justi˛iei spune public c„ trebuie s„ se prezinte cu anumite dosare Ón fa˛a unei comisii de monitorizare ∫i cunoscut fiind stadiul acestor dosare Ónseamn„ indubitabil c„ persoanele subiect Ón aceste dosare trebuie s„ treac„ de la calitatea de Ónvinuit la cea de inculpat, imediat. Monica Macovei este ferm convins„ c„ perchezi˛ia Ón dosarul Zambaccian va avea loc Ón s„pt„m‚na 6 martie—12 martie.

Conform scenariului dezv„luit, doamna Monica Macovei, Ón coroborare cu desf„∫urarea ulterioar„ a lucr„rilor, a cerut judecarea cererii de re˛inere a lui Dinu Patriciu ∫i perchezi˛ia acas„ la Adrian N„stase Ón zile succesive, o Óncercare de compromitere a dou„ personalit„˛i politice publice de anvergur„. Dou„ manifest„ri penibile, care ar trebui s„ devin„ emblematice pentru Rom‚nia Ón urma unei antepronun˛„ri.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 27/17.III.2006 Nu cred Ón coinciden˛e, dar pentru economia expunerii semnalez coinciden˛a trimiterii Ón Parlament din direc˛ia C.S.A.T. a ∫ase proiecte de lege.

Œn primul r‚nd, demersul sfideaz„ Constitu˛ia, c„ci C.S.A.T.-ul nu are dreptul de a ini˛ia legi. Dincolo de acest aspect simptomatic, Ón actualul context apare inten˛ia necunoscutului autor de a Ónc„lca legea fundamental„, Constitu˛ia, Codul de procedur„ penal„ ∫i chiar statul de drept.

Emilian Valentin Fr‚ncu

#70070

Mul˛umesc, doamn„ pre∫edint„.

Declara˛ia mea se nume∫te îP.S.D. — campionul luptei pentru sprijinirea... corup˛iei!“

De ani de zile s-a lipit de P.S.D., ca marca de scrisoare, sintagma îpartid al corup˛ilor“. S„ ne amintim de marile scandaluri de pres„ ce i-au Ónso˛it tot timpul pe liderii Hrebenciuc, Cozm‚nc„, Agathon, Mitrea, Dan Ioan Popescu, N„stase, dar ∫i pe baronii locali de talia lui Mischie, Opri∫an, Maz„re, Sechelariu.

Se p„rea c„ nimeni ∫i nimic nu va putea s„ le stea Ón cale ∫i s„ Ónving„ sistemul mafiot de cumetrii ce a acaparat Óntre 2000 ∫i 2004 toat„ economia gri ∫i neagr„ din Rom‚nia.

C‚nd acum un an am semnat prima declara˛ie de avere cu adev„rat serioas„ am sim˛it c„ o explozie urma s„ se produc„ Ón lupta Ómpotriva corup˛iei. Stau m„rturie lu„rile mele de pozi˛ie Ón fa˛a ziari∫tilor v‚lceni, neÓncrez„tori ∫i ironici, prin care Ói avertizam c„, neb„gate Ón seam„, au ap„rut elementele viitorului dezastru pentru îho˛ii cu papion“.

Efectele declara˛iilor de avere din mai 2005 Óncep s„ se vad„. Zeci de demnitari ∫i-au cam pierdut z‚mbetul ∫i arogan˛a ∫i Óncearc„ s„ salveze ce se mai poate.

Din p„cate nici Ón ceasul al doisprezecelea P.S.D. nu Ón˛elege s„-∫i sacrifice marii corup˛i pentru a putea supravie˛ui actualului cutremur. Se zbate ca un uria∫ rechin alb r„nit de moarte cu harponul.

Mircea Geoan„ ∫i ai lui refuz„ s„ accepte eviden˛a ∫i asta Ói va duce la pieire moral„.

Œn ultimele luni, de∫i clameaz„ o a∫a-zis„ Óncercare de cur„˛enie intern„, P.S.D. se dovede∫te incapabil de o reac˛ie normal„, fiind parc„ n„ucit de loviturile primite. Numai a∫a se explic„ voturile imorale din Parlament: îNu“ — pentru ordonan˛a de Ónfiin˛are a D.N.A., îNu“ — la cererea de perchezi˛ie a caselor lui N„stase, îNu“ — vot Ómpotriva Ordonan˛ei nr. 124/2005 ce cuprindea noi m„suri Ón lupta pentru prevenirea, descoperirea ∫i sanc˛ionarea faptelor de corup˛ie...

Culmea mizeriei morale am constatat-o c‚nd P.S.D. s-a str„duit, cu largul concurs al domnului V„c„roiu, s„ treac„ prin aprobare tacit„, la Senat, o form„ nou„ a declara˛iei de avere, prin care alde Hrebenciuci ∫i Cozm‚nci s„ nu Ó∫i mai evalueze averile ∫i s„ spun„ doar c„ au sau nu case, ma∫ini sau bunuri. Nu tu conturi Ón banc„, averi plasate la m„tu∫i, tablouri sau bijuterii!

Periculoasele declara˛ii de avere care le ardeau m‚inile ∫i le creau co∫maruri ar fi devenit simple petice

de h‚rtie igienic„ prin care ∫i-ar fi v„zut mai departe de treab„, adic„ de ho˛ie, ∫pag„, trafic de influen˛„, comisioane ∫i tunuri imobiliare!

Cei ∫ase deputa˛i P.S.D. — condu∫i de Dan Nica, Viorel Hrebenciuc ∫i Valeriu Zgonea — ini˛iatori ai proiectului de lege nu mai doresc s„-∫i declare banii sau cadourile. De∫i banii nu au miros, putoarea degajat„ de ideea pesedist„ a ajuns ∫i la social-democra˛ii europeni care le-au dat colegilor d‚mbovi˛eni un ultim avertisment.

Din p„cate pentru P.S.D., imaginea sa este Ón c„dere liber„ ∫i nu este exclus ca dup„ cele 45 de zile Ón care primarii s„i Ó∫i vor face examene de con∫tiin˛„, îcoledzii“ s„ cam p„r„seasc„ barca celor stigmatiza˛i de gangrena corup˛iei ∫i s„ se declare independen˛i.

De∫i campion la corup˛ie, P.S.D. va pl„ti Ón mod sigur tribut arogan˛ei cu care ∫i-a tratat simpatizan˛ii, crez‚ndu-i naivi ∫i f„r„ reac˛ii. Pun pariu c„ m„m„liga din P.S.D. va da Ón clocot Ón urm„toarele luni!

V„ mul˛umesc.

Roberta Alma Anastase

#73617

V„ mul˛umesc, doamna pre∫edint„.

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi se intituleaz„ îEmanciparea femeii rom‚ne“.

La moment aniversar interna˛ional nu voi face o pledoarie a semnifica˛iei zilei de 8 Martie, ci v„ voi prezenta evolu˛ia femeii Ón Rom‚nia.

îIstoria femeilor ofer„ o nou„ perspectiv„ asupra trecutului“, afirma Peter Bruke la Ónceputul secolului al XX-lea. Secolul al XIX-lea a tr„it cu certitudinea inferiorit„˛ii intelectuale a femeii, certitudine care justific„ interdic˛ia acesteia la via˛a politic„, deoarece Constitu˛ia rom‚n„ din 1866 prevedea c„ rom‚nii au at‚t drepturi civile, c‚t ∫i politice, dar afirma˛ia era valabil„ numai pentru segmentul masculin din societate. Femeile rom‚ne nu vor avea dreptul de a alege ∫i de a fi alese p‚n„ Ón anul 1946.

Dup„ Primul R„zboi Mondial femeile, elitele feminine — ∫i e bine s„ re˛ine˛i acest lucru — devin un interlocutor social tot mai exigent, cu o voce public„ distinct„. ™i v„ invit s„ nu v„ imagina˛i Ón mod eronat c„ feminismul de la noi a fost un simplu import, o alt„ form„ f„r„ fond. Experien˛a tragic„ a r„zboiului ∫i realizarea Ón mod surprinz„tor ∫i pu˛in sperat a Marii Uniri au declan∫at un orizont al speran˛ei care cu greu ar fi putut fi acoperit de organizarea politic„, social„ ∫i cultural„ ce le-a succedat f„r„ participarea femeii.

Feminismul rom‚nesc interbelic cheam„ femeia s„ Ónve˛e rolul de îcet„˛eanc„“, o introduce Ón arena competi˛iei sociale ∫i propune o rediscutare a contractului civil ∫i politic, tocmai Ón momentul Ón care un stat monopolizat de b„rba˛i Ó∫i afi∫a for˛a sa juvenil„.

Discursul feminist tenteaz„ femeia cu un set de identific„ri care s„ o determine s„ dezerteze din Ónchiderea pasivit„˛ii, circumscrierea domesticului ∫i s„ renun˛e la beneficiul adus de supunere.

Democra˛ia masculin„ a epocii, fondat„ mai mult pe o reprezentare idealizat„ a interesului general dec‚t pe expansiunea libert„˛ilor individuale, contextualizeaz„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 27/17.III.2006 eforturile de a promova imagini modernizate ale femeii. Ideologia care vrea s„ recentreze imaginea femeii Ón dispozitivul reprezent„rilor puterii, feminismul, va Óncerca renegocierea compromisului social ∫i o relectur„ a interesului general.

V„ invit s„ privim Ón urm„ ∫i s„ fim cu to˛ii de acord c„ unui popor de p„stori vis„tori ∫i de plugari viteji Ói corespunde cu certitudine o mam„ con∫tient„, care este Óngerul p„zitor, cea mai sf‚nt„ Óntrupare a fiin˛ei rom‚ne∫ti. Rom‚nca este o regin„ Óntre femei ∫i Ó∫i merit„ locul, fiindc„ nu exclusivismul etichet„rii provoac„ nemul˛umirea (femeie=mam„), ci marginalizarea valoric„ a acestui rol ∫i limitarea ariei exers„rii sale.

Acordarea de drepturi politice nu a fost o chestiune de inim„, ci una de logic„ ∫i de adecvare la actualitate. Mai mult dec‚t at‚t, am dovedit, de-a lungul timpului, c„ merit„m s„ facem politic„ ∫i c„ putem s„ ne Óngrijim de zone importante ale vie˛ii publice. Am Ónceput prin ini˛iative importante Ón domeniul asisten˛ei sociale ∫i educa˛iei ∫i am confirmat c„ femeia sus˛ine o via˛„ autonom„.

Œn timp ce emanciparea politic„ a fost c‚∫tigat„ prin Constitu˛ia din 1923, emanciparea intelectual„ a avut loc ca urmare a p„trunderii femeii Ón Ónv„˛„m‚ntul de toate gradele ∫i accesabiliz„rii profesiilor liberale, iar cea economic„, Ón momentul Ón care femeia ∫i-a dob‚ndit egalitatea Ón raporturile de produc˛ie, o dat„ cu industrializarea, care scoate femeia din interiorul familiei.

Avem un statut c‚∫tigat incontestabil, pentru care am luptat ∫i am muncit, ∫i pentru care, meritam, dragi colegi, s„ Ón˛elegem, o dat„ pentru totdeauna, c„ avem datoria s„ chem„m femeia s„ Ómpart„ toate r„spunderile ∫i s„ renun˛„m la femeia-p„pu∫„, la femeia obiect de pl„cere ∫i lux, la femeia eternul copil care crede c„ poate tr„i numai din munca b„rbatului, la femeia minor„, care nu Ó∫i d„ seama de nevoile reale ale vie˛ii, ∫i s„ promov„m femeia care a dat un nou sens Óntregii vie˛i, Ón care to˛i Ó∫i c‚∫tig„, prin profesionalism, dreptul la via˛„!

V„ invit s„ ne recunoa∫te˛i eforturile ∫i locul, al„turi de Domniile voastre!

V„ mul˛umesc.

Costache Mircea

#77984

V„ mul˛umesc, doamna pre∫edinte.

Pentru c„ pe data de 2 aprilie sunt alegeri par˛iale Ón unele localit„˛i mi-am pus problema îCum mai arat„ fe˛ele puterii azi?“. Nu credem s„ mai existe Ón lume o ˛ar„ at‚t de atipic„ ∫i un popor at‚t de original Ón raporturile conjuncturale cu puterea, cu partidele aflate vremelnic Ón fruntea bucatelor. S„tui de mizeriile unora, rom‚nii Ónchid ochii ∫i se dau pe m‚na altora, de regul„ la fel de ipocri˛i, de lacomi ∫i de meschini, cu speran˛a c„ noii ale∫i vor catadicsi m„car de ochii lumii s„ mai fac„ pe ici, pe colo c‚te ceva din umflatele, gogonatele promisiuni electorale ori s„ le scape apropia˛ilor care i-au sprijinit Ón lupta politic„ vreun oscior, vreo licita˛ie, vreo por˛ie c‚t de mic„ din banii publici, pe care Ói dijmuie∫te dup„ plac.

Cea mai comic„, decupat„ parc„ din panoplia promotorilor absurdului, este migra˛ia primarilor c„tre arcul puterii. ™i, o dat„ cu ei, a sus˛in„torilor lor. îL„sa˛i-l s„ se duc„ acum la „∫tia de la putere, c„-i d„ bani s„ ne fac„ aia ∫i ailalt„!“, zic partizanii primarului, constr‚ns de buliba∫a jude˛ului, c„lare pe sacul cu bani publici. ™i, uite a∫a, Valea Buz„ului, de pild„, Ó∫i schimb„ o dat„ la patru ani culoarea ca salamandra, Ón timp ce prin sate apa a r„mas un drog scump, greu de procurat ∫i adesea plin de otr„vuri. Ca s„ nu mai vorbim de vreo baie comunal„ sau de alte inimaginabile cuceriri ale modernit„˛ii!

De unde vin banii, de unde vin, de fapt, banii: din impozite, din v‚nzarea pe nimic a petrolului, a aurului, a cimentului, a b„ncilor, a fabricilor, a patrimoniului public, Ón general? Nu se mai Óntreab„ nimeni. Ia-˛i, primare, valiza ∫i mut„-te la cei cu bani, c„ murim Ón Óntuneric. ™i a∫a, din alba∫tri primarii devin Ón scurt timp portocalii, iar m‚ine, cine ∫tie, tricolori, rogvaivi sau Ón culorile spectrului luminii. Ar fi de r‚s, dac„ lacrimile s„r„ciei ∫i mizeriei nu ne-ar schimonosi fe˛ele. A∫a o fi ∫i pe la nem˛i, englezi, francezi, prin Uniunea European„, tot a∫a s-or aloca fondurile publice? Tot a∫a or migra primarii? Tot a∫a or a∫tepta comunit„˛ile locale, precum mortul colacul, bani de la centru, dup„ cheful diriguitorilor de moment ai banului public? Tot a∫a or migra primarii, schimb‚ndu-∫i culorile, tricourile ∫i lozincile electorale, ca pe la noi, prin îRom‚nica“?

Iat„ ni∫te Óntreb„ri de strict„ actualitate. Chiar a∫a, ce ar face cei de la Legea nr. 416, care reazem„ prim„riile Ón a∫teptarea banilor de la jude˛, s„-∫i pl„teasc„ datoriile pe la birturile comunale, uneori chiar la barurile primarului cu tricoul Ón schimbare, dup„ modelul ∫atrei guvernamentale a momentului.

Prin unele comune sunt alegeri par˛iale pe 2 aprilie. Pe cine vor alege din nou cet„˛enii îturmenta˛i“ de politica televizist„ ∫i ∫mechereasc„ a noilor st„p‚ni din Palatele Victoria ∫i îTrei Coceni“?

îVai de biet rom‚n s„racul/ Ónd„r„t tot d„ ca racul,/ nici Ói merge,/ nici se-ndeamn„,/ nici Ói este toamna toamn„,/ nici e var„ vara lui/ ∫i-i str„in Ón ˛ara lui,“ spunea Eminescu Ón îDoina“. Acum am ajuns, se pare, vremuri ∫i mai grele, lupta pentru emanciparea acestui popor n-a prea avut roade de-a lungul vremii, cu at‚t mai pu˛in azi, Ón vremea ciocoiului nou, lacom ∫i apatrid, f„r„ ˛ar„, f„r„ mam„ ∫i f„r„ Dumnezeu.

Œn concluzie, stima˛i cet„˛eni, la 2 aprilie, vota˛i-i pe cei mai buni! ™i b„ga˛i de seam„, poate or fi buni ∫i cei cinsti˛i ∫i demni care nu s-au Ónrolat Ón o∫tirea portocalie, fost„ albastr„, fost„ C.D.R.-ist„, fost„ de alte culori, fost„ oricum, dar mereu Ón solda ∫i la remorca diriguitorilor banilor publici ∫i ai mafiei atotst„p‚nitoare! V„ mul˛umesc.

Nicolae Popa

#81773

V„ mul˛umesc, doamn„ pre∫edint„ de ∫edin˛„. Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Partidul Conservator Ói cere U.D.M.R.-ului s„ dezmint„ public ac˛iunile antistatale ale Consiliului Na˛ional Secuiesc. Recentul anun˛ public al pre∫edintelui Consiliului Na˛ional Secuiesc, Ferenc Csaba, care a spus

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 27/17.III.2006 f„r„ ocoli∫uri c„ va proclama autonomia teritorial„ a f nutului Secuiesc Ón jude˛ele Covasna, Harghita ∫i Mure∫, cu prilejul zilei de 15 martie, reprezint„ culmea tupeului reprezentan˛ilor etniei maghiare. Inten˛ia respectiv„ este deosebit de Óngrijor„toare ∫i jignitoare pentru popula˛ia minoritarilor rom‚ni din cele trei jude˛e, ba chiar este o blasfemie f„r„ margini.

Statul rom‚n se vede pus Ón fa˛a unui caz flagrant de subminare a intereselor na˛ionale ∫i a unei grave Ónc„lc„ri a Constitu˛iei Rom‚niei.

Personal consider regretabil ∫i cel pu˛in suspect faptul c„ institu˛iile statului cu atribu˛ii clare Ón domeniul siguran˛ei na˛ionale ∫i al restabilirii ordinii statului de drept nu au reac˛ionat Ón nici un fel pentru a contracara astfel de inten˛ii fasciste ∫i iredentiste. Este c‚t se poate de evident c„ prin aceste declara˛ii reprezentan˛ii Consiliului Na˛ional Secuiesc au dep„∫it orice limit„ a bunului-sim˛ ∫i a bunei convie˛uiri dintre cele dou„ etnii, drept pentru care, Ón calitate de deputat, reprezentant al intereselor rom‚nilor ardeleni, solicit public Serviciului Rom‚n de Informa˛ii ∫i Guvernului Rom‚niei, prin Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor, s„ ia m„suri drastice Ómpotriva acelor persoane care comploteaz„ Ómpotriva statului de drept. Autorit„˛ile abilitate nu sunt pl„tite din buzunarul contribuabilului rom‚n s„ tolereze asemenea manifest„ri antina˛ionale ∫i antistatale, ci trebuie s„ demareze urgent o anchet„ minu˛ioas„ pentru elucidarea acestei probleme delicate, ce ar putea avea consecin˛e extrem de nefaste pentru integritatea statului na˛ional unitar rom‚n.

Œn acest moment, Rom‚nia este recunoscut„ pe plan european ∫i chiar felicitat„ Ón repetate r‚nduri pentru modul Ón care gestioneaz„ problema minorit„˛ilor na˛ionale, fiind chiar un model pentru alte ˛„ri. Din nefericire, inten˛ia foarte clar formulat„ de a proclama autonomia teritorial„ etnic„ exact Ón ziua de 15 martie va determina ∫i afectarea grav„ ∫i iremediabil„ a rela˛iilor dintre popula˛ia majoritar rom‚neasc„ ∫i cea minoritar„ maghiar„.

De asemenea, pe aceast„ cale fac un apel colegilor no∫tri din coali˛ie, din U.D.M.R., s„ se delimiteze de astfel de ac˛iuni subversive ∫i s„ formuleze un punct de vedere concret, referitor la declara˛iile r„zboinice ale frunta∫ilor Consiliului Na˛ional Secuiesc.

Dac„ U.D.M.R. ˛ine la statutul ei de forma˛iune modern„ ∫i european„, a∫a cum s-a declarat de nenum„rate ori, Partidul Conservator Ói solicit„ s„ declare Ón mod public delimitarea de asemenea ac˛iuni care nu fac altceva dec‚t s„ declan∫eze instabilitate politic„, dezordine social„ ∫i, mai grav, s„ pericliteze serios demersurile de integrare a Rom‚niei Ón Uniunea European„.

Œn mod clar, Partidul Conservator nu va tolera inten˛iile malefice ale frunta∫ilor etniei maghiare ∫i ar fi cazul ca institu˛iile statului rom‚n s„ se autosesizeze ∫i s„ reac˛ioneze, Ón consecin˛„, pentru p„strarea integrit„˛ii na˛ionale ∫i a statului de drept ∫i vom cere pedepsirea, conform legilor Ón vigoare, a acestor capete Ónfierb‚ntate, pentru c„ cineva va trebui s„-i pun„ la punct ∫i s„-i oblige s„ respecte legea.

V„ mul˛umesc.

Slavomir Gvozdenovici

#85467

V„ mul˛umesc, doamn„ pre∫edint„. Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Œn aten˛ia comunit„˛ii interna˛ionale, una dintre priorit„˛i este solu˛ionarea viitorului statut al provinciei s‚rbe Kosovo ∫i Metohia.

Este de Ón˛eles atunci de ce ∫i comunitatea s‚rb„ din Rom‚nia urm„re∫te cu cea mai mare aten˛ie evolu˛ia acestui proces de care Ón mare m„sur„ depinde stabilitatea politic„ a Óntregii regiuni a Balcanilor. De mai multe ori Rom‚nia ∫i-a exprimat Ón acest sens punctul de vedere, sus˛in‚nd c„utarea unei solu˛ii juste pentru provincia Kosovo ∫i Metohia.

Cu c‚teva zile Ón urm„, cu ocazia Ónt‚lnirii cu pre∫edintele macedonean Branko Crvenkovski, pre∫edintele Traian B„sescu a subliniat c„ pozi˛ia Rom‚niei este aceea potrivit c„reia frontierele statelor nu trebuie modificate, sus˛in‚nd pentru Kosovo ∫i Metohia îo solu˛ie negociat„ de autonomie, Ón criteriile de autonomie ale Uniunii Europene“. Œn opinia pre∫edintelui rom‚n aceasta reprezint„ îsolu˛ia optim„, care nu va crea precedente“.

Comunitatea s‚rb„ din Rom‚nia salut„ aceast„ pozi˛ie a ∫efului statului rom‚n. Suntem convin∫i c„ aceast„ atitudine a pre∫edintelui rom‚n va fi reflectat„ Ón politica extern„ a ˛„rii noastre ∫i Ón demersurile diploma˛iei rom‚ne, a∫a cum suntem convin∫i c„ de ea va ˛ine cont ∫i comunitatea interna˛ional„. Membrii comunit„˛ii s‚rbe, cet„˛eni loiali ai statului rom‚n, au aten˛ionat Ón mai multe r‚nduri asupra separatismului albanez ∫i asupra terorismului a∫a-zisei armate de eliberare U.C.K.

De altfel, aceasta nu este prima Óncercare a minorit„˛ii albaneze din Serbia, care este majoritar„ numai Ón provincia Kosovo ∫i Metohia. Sunt multe exemple de-a lungul istoriei, Ónaintea Primului R„zboi Mondial, Óntre cele dou„ r„zboaie ∫i dup„ cel de-Al Doilea R„zboi Mondial, ale etnicilor albanezi, de a crea Ónc„ un stat albanez independent, pe drumul cre„rii Albaniei Mari, prin violen˛„, teroare, terorism ∫i epur„ri etnice.

Œn Kosovo ∫i Metohia a fost ∫i este vorba despre un separatism ∫i un terorism Ómpotriva c„rora peste tot Ón lume O.N.U. ∫i toate celelalte organiza˛ii interna˛ionale lupt„ f„r„ compromisuri.

Declara˛ia ∫efului statului rom‚n este un semnal de alarm„ at‚t pentru politicienii rom‚ni ∫i politica extern„ a ˛„rii, c‚t ∫i pentru politicienii Europei. De aceea, comunitatea interna˛ional„ trebuie s„ ia Ón considerare atitudinea politic„ responsabil„ a ∫efului statului rom‚n.

Dumitru Bentu

#89122

V„ mul˛umesc, doamna pre∫edint„. Stima˛i colegi,

Declara˛ia politic„ de ast„zi se intituleaz„ îCromozomul“.

Oric‚t am dori s„ abord„m ∫i alte subiecte care s„ reliefeze elementele ce definesc agenda zilnic„ a cet„˛eanului rom‚n, nu putem ocoli teme spumoase, adesea irelevante, dar puternic Ónc„rcate de impact media.

O tem„ ce tinde s„ devin peren„ este cea a pre∫edintelui. Conform unei ziceri Ón˛elepte: îe∫ti Ón treab„, to˛i te-ntreab„“. ™i domnul Traian B„sescu este Ón treab„, iar al˛ii Ó∫i fac de treab„ fie pe l‚ng„ Domnia sa, fie cu Domnia sa. Este cazul unui studiu bazat pe analiza testelor ADN ∫i care caut„ s„ ne conving„ de ancestralitatea voca˛iei europene a pre∫edintelui. Afl„m astfel c„ Domnia sa este membru marcant al hapogrupului R1B — grup ce constituie destina˛ia final„ a unei c„l„torii genetice pornite acum 60 de mii de ani, a∫a cum o demonstreaz„ markerul M168 al unui str„vechi cromozom.

Ce lung e drumul de la cromozom la om! Migra˛ia celor care se Óndreptau inexorabil spre acest summit genetic a Ónceput Ón estul Africii, a traversat peninsula Arabia, a efectuat o larg„ volt„ central„ asiatic„, dar, dezmeticindu-se la timp, a virat spre Europa, acolo unde destinul Ói a∫tepta s„ se Ómplineasc„.

Nimic nu Ói Ómpiedic„ pe antecesori s„ se abat„ de la Ónt‚lnirea cu viitorul, nici v‚n„torii din Orientul Mijlociu, nici clanurile r„zboinice iraniene, nici vicisitudinile Erei Glaciare, chemarea Ómplinirii Ói atr„gea cu for˛a nucleotidelor spre Ónc„ enigmaticul Pont Euxin.

Ajun∫i aici, s-au odihnit pre˛ de c‚teva milenii ∫i, cu un ultim efort genetic, s-au Óntruchipat Óntr-un vajnic exemplar al neamului. Din acest moment, lucrurile apar˛in certitudinilor.

Geneticienii din palat vor confirma traseul carpatodanubiano-pontic al pre∫edintelui ∫i, Ón mod sigur, pulsarii cromozomiali ai lui Traian B„sescu se vor numi Burebista, Decebal, Dionisie Exigus, Mircea, ™tefan, Mihai, Alexandru Ioan Cuza ∫i al˛i conduc„tori, unii contemporani cu analizatul.

De aici ∫i p‚n„ a se comanda marmura pentru soclu ∫i bronzul pentru bust n-ar mai fi dec‚t un pas. Œns„ ∫i cel mai periculos.

Parafraz‚nd un celebru scriitor francez, îe p„cat c„ arborele genealogic al unora se sf‚r∫e∫te acolo unde al altora abia Óncepe“.

Mul˛umesc.

Grigore Cr„ciunescu

#91585

îSemnele trecutului sunt Ónc„ prezente la Pa∫cani“ Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

V„ aduc la cuno∫tin˛„ ast„zi fapte care se petrec Ón municipiul Pa∫cani, de foarte mul˛i ani, fapte care pentru unii colegi ar p„rea neplauzibile, acum, la 16 ani de la revolu˛ie. Acest ora∫ de provincie, uitat parc„ de lume, Ó∫i duce traiul de zi cu zi sub conducerea unui grup de interese Ón frunte cu primarul P.S.D.-ist Neculai R„˛oi, primar care p„store∫te acest ora∫ din 1981.

Presa local„ a publicat articole ale c„ror titluri d„deau ca loca˛ie acest municipiu, cu titulatura îEmiratul Pa∫cani, jude˛ul Ia∫i, Rom‚nia“. Reiese clar c„ aici totul se petrece dup„ voin˛a unei singure persoane, numindu-l aici pe primarul Neculai R„˛oi. Acesta este cunoscut ca fiind persoana cu cea mai longeviv„ carier„ Ón ale prim„riei. Guvern„rile P.S.D.-iste i-au oferit prilejul unei îdomnii“ pline de ilegalit„˛i, neav‚nd ca prioritate binele tuturor cet„˛enilor. S-a preocupat mai mult de interesele proprii ∫i de cele ale acoli˛ilor s„i.

Fiecare mi∫care a fiefului P.S.D.-ist local este coordonat„ ∫i dinainte stabilit„ de Ónsu∫i primarul R„˛oi. Este un mic dictator local. Este actorul principal ∫i, Ón acela∫i timp, regizor. A c‚∫tigat de fiecare dat„ alegerile prin minciun„, cump„r‚nd aleg„torii cu o saco∫„ cu alimente sau cu plata restan˛elor la Óntre˛inere. Apoi i-a uitat ∫i a continuat s„-∫i duc„ la Óndeplinire scopurile sale, c‚t ∫i ale oamenilor de afaceri care Ól Ónconjoar„. Un ora∫ cu un puternic poten˛ial de dezvoltare este ˛inut pe loc de acest primar, deoarece investitorii serio∫i ocolesc acest ora∫ din cauza comisioanelor ce se cer pentru a-∫i dezvolta afacerile Ón acest loc.

La capitolul f„r„delegi, primarul Neculai R„˛oi se poate îl„uda“ cu o list„ impresionant„: trecerea unui patrimoniu Óntreg al unui C.A.P. Ón proprietate privat„, nerespect‚nd legea, fapt„ pentru care s-a Óntocmit dosar penal, nefinalizat nici p‚n„ ast„zi, din cauza apartenen˛ei la P.S.D.; furtul a 40 vagoane de motorin„ din depozitele Depoului C.F.R.—Pa∫cani, dosar ce se judec„ de peste 6 ani de zile, de parc„ motorina ar fi fost furat„ cu canistra; reparti˛ia a zeci de apartamente A.N.L. clientelei politice locale, dup„ cum a ar„tat ancheta desf„∫urat„ de Prefectura Ia∫i; eliberarea de titluri de proprietate Ón mod ilegal, nepunerea Ón aplicare a hot„r‚rilor judec„tore∫ti definitive privind retroced„rile, Ómpropriet„rirea unor cet„˛eni care nu aveau dreptul ∫i stabilirea unui procent de re˛inere de 20% din suprafa˛a prev„zut„ pentru retrocedare pentru fiecare cet„˛ean care dorea s„-∫i dob‚ndeasc„ titlul de proprietate.

Pentru a dovedi c„ nu este un primar care respect„ cet„˛enii care l-au ales, v„ aduc la cuno∫tin˛„ faptul c„ la votarea bugetului local pe anul 2006 s-au alocat pentru subven˛ii la agentul termic doar 3 miliarde pentru un ora∫ cu 45.000 de locuitori, fapt ce a dus la scumpirea gigacaloriei cu 35%. A fost o adev„rat„ lovitur„ pentru p„∫c„neni, a fost o r„zbunare mai ales pentru cei care au acordat votul la alegerile preziden˛iale din 2004, Ón turul al doilea, pentru pre∫edintele Traian B„sescu,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 27/17.III.2006 aceasta fiind prima victorie Ómpotriva P.S.D.-ului local din 1989 Óncoace.

Aduc la cuno∫tin˛„ faptul c„ Ón municipiul Pa∫cani sunt terminate, de 2 ani, 20 de apartamente Óntr-un bloc cu destina˛ie de locuin˛e sociale ∫i c„ acestea nu au fost repartizate Ón acest timp, cu toate c„ primarul le-a promis spre reparti˛ie at‚t la campania electoral„ de la locale, c‚t ∫i la cele generale, din 2004. Primarul nu le repartizeaz„ tocmai pentru a le putea da acoli˛ilor lui, executan˛ilor loiali, ∫i nu nevoia∫ilor care stau Ón condi˛ii de nedescris. Nici dup„ inunda˛iile din vara anului trecut, c‚nd aproximativ 100 de case au fost distruse, aceste locuin˛e nu au fost repartizate.

De∫i am participat personal la ∫edin˛ele de Consiliu Local al Municipiului Pa∫cani ∫i am cerut Ón toamna anului 2005 urgentarea repartiz„rii acestor apartamente, acest lucru nu s-a Ónt‚mplat.

Cred c„ singura solu˛ie este efectuarea unui control din partea departamentului de resort din cadrul Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor sau din partea Corpului de Control al primului-ministru, pentru a se vedea de ce nu se respect„ legea.

Pa∫caniul trebuie s„ ias„ de sub aripa primarului, trebuie s„ ias„ din aceast„ stagnare, s„ Ónceteze s„ mai fie îora∫ul unde nu se Ónt‚mpl„ niciodat„ nimic“.

Domnule primar, nu omor‚˛i viitorul acestui ora∫! Respecta˛i legea! Œncerca˛i s„ fi˛i primarul tuturor p„∫c„nenilor, nu numai al celor care v„ sunt colegi de partid sau obedien˛i notorii!

V„ mul˛umesc.

Lia Olgu˛a Vasilescu

#96640

îPl‚ngeri Ón justi˛ie Ómpotriva prefec˛ilor ∫i subprefec˛ilor care se ocup„ de racol„ri“

Stima˛i colegi,

Legea privind combaterea migra˛iei ale∫ilor locali nu putea fi adoptat„ Óntr-o perioad„ mai propice dec‚t cea de acum, c‚nd Partidul Democrat a realizat c„ nu are oameni cu care s„ guverneze ∫i a Ónceput s„ fac„ ochii roat„ ca s„ vad„ ce mai poate aduna de pe la P.C., P.N.L., P.R.M., P.S.D. sau alte partide neparlamentare. Nu conteaz„! S„ ias„ la gr„mad„ ∫i s„ aduc„ voturi la viitoarele alegeri.

Din p„cate, Óns„, nu doar politicienii care f„ceau p‚n„ mai ieri spume la gur„ incrimin‚nd fenomenul s-au dedat la ac˛iuni care irit„ Ón primul r‚nd clasa politic„ ∫i apoi electoratul ce a votat programe politice sau idei, ci ∫i — aten˛ie! — prefec˛ii sau subprefec˛ii numi˛i de P.D., care nici m„car nu mai au dreptul s„ fac„ politic„. Amenin˛„ri de genul îTreci la P.D. dac„ mai vrei bani pentru localitatea pe care o conduci!“ au loc Ón jude˛ul Dolj, a∫a cum se Ónt‚mpl„ peste tot Ón ˛ar„, iar domnul Emil Boc, odinioar„ mare combatant Ómpotriva racol„rilor, se preface c„ i s-au aburit ochelarii ∫i c„ nu vede ce fac subordona˛ii s„i, dispera˛i c„ dintr-o gloab„ r‚ioas„ ∫i sl„b„noag„, dar cu coada pe sus, n-au cum s„ fac„ un

cal de ras„ Ón a c„rui ∫a s„ se cocoa˛e F„t-Frumos din Dealul Cotrocenilor. ™i dac„ domnul Boc s-a Ómboln„vit de chioreal„, c„ doar e condi˛ie _sine qua non_ ca s„ conduci P.D.-ul, ne Óntreb„m ce se Ónt‚mpl„ cu domnul Vasile Blaga, ministrul administra˛iei ∫i internelor. Nici el nu vede c„ prefec˛ii ∫i subprefec˛ii fac politic„ Ón favoarea P.D., de∫i legea interzice expres? Sau Ói convine de minune? Vom vedea Ón momentul Ón care vom face pl‚ngeri Ón justi˛ie pe aceast„ tem„ ∫i, Ón acest sens, Ói invit pe to˛i colegii parlamentari care sesizeaz„ asemenea nereguli Ón jude˛ele pe care le reprezint„ Ón Parlament s„ se adreseze ∫i ei justi˛iei atunci c‚nd au dovezi c„ func˛ionarii publici dep„∫esc cadrul legal ∫i trec la amenin˛„ri. Eu, f„r„ Óndoial„, a∫a voi face.

Œn ceea ce prive∫te neconstitu˛ionalitatea unui articol din Legea privind combaterea migra˛iei ale∫ilor locali, trebuie s„ fac precizarea c„, atunci c‚nd aceasta s-a dezb„tut la Camera Deputa˛ilor, numai eu ∫i domnul deputat Mircea Du∫a, de la P.S.D., am cerut de la tribuna Parlamentului eliminarea alineatului care se refer„ la pierderea func˛iei ∫i Ón cazul excluderii din partide ∫i am men˛ionat c„ acest lucru va da na∫tere unor abuzuri din partea reprezenta˛ilor partidelor Ón teritoriu. Din p„cate, al˛i colegi deputa˛i n-au sesizat aceste aspecte atunci c‚nd se dezb„tea legea la Camer„, ci dup„ ce ea a trecut de noi Ón aceast„ form„. Ne-ar fi ajutat mult dac„ ar mai fi vorbit ∫i reprezentan˛ii altor partide, fie ei ∫i independen˛i, pe aceast„ tem„, atunci c‚nd era locul ∫i momentul. Acum este egal cu zero pentru lege, dar foarte important pentru ei, ca s„ apar„ la televizor ∫i s„ pretind„ c„ le pas„.

V„ mul˛umesc.

Cornelia Ardelean

#99796

Doamn„ pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Suntem Ón s„pt„m‚na Ón care b„rba˛ii ne cople∫esc cu aten˛ii exprimate prin flori ∫i cadouri. Profit de ocazia sensibilit„˛ii create de ziua de 8 Martie pentru a v„ atrage aten˛ia c„... nu e suficient!

Din p„cate, Ón Rom‚nia Ónc„ femeile nu se bucur„ de drepturile de care beneficiaz„ semenele lor din ˛„rile civilizate. Statutul de mam„, de pild„, Ónc„ nu se bucur„ de protec˛ia ∫i grija cuvenite, femeile care dau na∫tere unor copii nu sunt suficient sprijinite ∫i asistate.

Comisia pentru egalitatea de ∫anse, din care fac parte, are pe agenda de lucru o serie de propuneri care vizeaz„ crearea unui cadru legislativ Ón care femeile s„ se simt„ protejate, s„ participe ca partenere egale Ón conceperea ∫i derularea proiectelor sociale, s„ li se garanteze posibilit„˛i egale de Ómplinire pe plan profesional. V„ invit s„ lua˛i act de aceste propuneri ∫i s„ le sprijini˛i la timpul cuvenit.

Personal am depus c‚teva amendamente prin care doresc s„ sprijin femeile care devin mame. Ele Ó∫i asum„ cea mai mare responsabilitate posibil„, aceea de a ocroti ∫i forma personalit„˛i. Numai cine este p„rinte Ón˛elege c‚t de importante sunt costurile, morale ∫i materiale, pe care le implic„ aceast„ responsabilitate.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 27/17.III.2006 Unul dintre amendamente vizeaz„ posibilitatea de a prelungi concediul maternal p‚n„ ce copilul Ómpline∫te v‚rsta de trei ani, av‚nd Ón vedere faptul c„ pentru copiii cu v‚rsta cuprins„ Óntre doi ∫i trei ani nu sunt modalit„˛i institu˛ionale de Óntre˛inere.

De asemenea, am propus ca aloca˛iile s„ se acorde tuturor copiilor, chiar dac„ exist„ mai mult de 3 na∫teri Ón familie, deoarece acest sprijin este cu at‚t mai necesar cu c‚t familia este mai numeroas„.

O alt„ idee sus˛inut„ de Comisia pentru egalitatea de ∫anse ∫i de colege ∫i colegi din Comisia pentru munc„ ∫i protec˛ie social„ este aceea de sus˛inere financiar„ a elevelor ∫i studentelor care nasc. F„r„ s„ Óncuraj„m acest fenomen, consider„m c„ marginalizarea ∫i abandonarea acestor tinere este inacceptabil„. Nerecunoa∫terea acestor Ónt‚mpl„ri nu Ónseamn„ c„ ele nu exist„ ∫i nu trebuie s„ r„m‚nem indiferen˛i Ón fa˛a acestor realit„˛i.

Sunt multe lucruri pe care trebuie s„ le facem pentru ca femeile din ˛ara noastr„ s„ aib„ siguran˛a dezvolt„rii armonioase ∫i s„n„toase.

V„ invit s„ medita˛i cu toat„ responsabilitatea la aceste aspecte c‚t mai des posibil ∫i Ómpreun„ s„ ∫i reu∫im!

V„ mul˛umesc.

Vasile Filip Soporan

#102925

V„ mul˛umesc, doamna pre∫edinte.

Stima˛i colegi,

Doresc s„ prezint o declara˛ie politic„ intitulat„ îPrioritatea nevoii de modele pentru asigurarea dezvolt„rii economice“.

Constat ∫i simt din ce Ón ce mai mult insatisfac˛ia cet„˛enilor Rom‚niei fa˛„ de faptul c„ via˛a lor este neglijat„, Ón special prin lipsa resurselor vitale pentru un trai decent. Unii spun c„ acumularea insatisfac˛iilor la nivel general este mai mare dec‚t cea din decembrie 1989.

Din p„cate, dup„ momentul revolu˛ionar din 1989, activitatea politic„ a fost cea care a contat mai mult, problemele economice fiind l„sate Ón libertatea mecanismelor economiei de pseudopia˛„, constat‚ndu-se c„ industria s-a pr„bu∫it, agricultur„ eficient„ nu exist„, iar capitalul lucreaz„ numai pentru acumularea celor pu˛ini.

Apreciez c„ principala criz„ a Rom‚niei nu este numai politic„, ci preponderen˛a ei este de natur„ economic„, iar insatisfac˛ia oamenilor prefigureaz„, pentru foarte mul˛i, indiferen˛a lipsei perspectivei.

Pe acest fond exist„ o activitate sus˛inut„ din partea principalelor institu˛ii pentru ob˛inerea puterii. Aceasta se concentreaz„, se redistribuie dup„ necesit„˛i ∫i uit„ obiectivitatea construirii unor modele de dezvoltare la nivel na˛ional ∫i la nivel local. Actuala putere g‚nde∫te activitatea curent„ ∫i de construc˛ie prin prisma c‚∫tig„rii alegerilor ∫i a puterii ca un scop Ón sine.

Se fac jocurile Ón permanen˛„ pentru c„, la umbra pre∫edintelui, P.D. ar vrea s„ guverneze singur, iar Partidul Na˛ional Liberal Ói declar„ r„zboi deschis pre∫edintelui Traian B„sescu, cu amenin˛area c„ nu vor vota legile siguran˛ei na˛ionale Ón varianta actual„.

Œn consens cu ace∫tia, ∫i ceilal˛i parteneri ai Coali˛iei au problemele ∫i dorin˛ele lor. Partidul Conservator solicit„ reÓnfiin˛area Ministerului Controlului, care s„ monitorizeze activitatea postprivatizare, iar U.D.M.R.-ul este preocupat de statutul minorit„˛ilor ∫i de s„rb„torirea zilei de 15 martie.

Œn aceast„ situa˛ie, ∫eful Comisiei Europene la Bucure∫ti a subliniat c„, oric‚t de mul˛i bani ar aloca Uniunea European„ Rom‚niei, principala provocare pentru rom‚ni este adoptarea noii atitudini de cet„˛eni europeni ∫i c„ a venit momentul ca societatea rom‚neasc„ s„ decid„ cum dore∫te s„ arate ˛ara noastr„ peste 10 ani.

Coordonatorul de politic„ extern„ al Gupului verzilor din Parlamentul European a declarat c„ parlamentarii europeni nu vor show-uri politice ∫i mediatice Ón justi˛ie ∫i nici ca actualul s„ loveasc„ Ón fosta guvernare.

Am prezentat aceast„ antitez„ Óntre ac˛iunile actualei Coali˛ii ∫i p„rerea autorizat„ a reprezentan˛ilor institu˛iilor europene pentru a ar„ta c„ exist„ o preocupare boln„vicioas„ a guvernan˛ilor pentru a transmite cet„˛enilor numai mesaje pseudopolitice, care nu au nimic de-a face cu dezvoltarea economic„ de care are nevoie Rom‚nia Ón contextul integr„rii Ón structurile Uniunii Europene.

Angela Buciu

#108393

îDe ziua noastr„!“

Œn fiecare martie, natura Ó∫i reia ciclul vital, a∫a cum Ón noi Ónmugure∫te, iar ∫i iar, speran˛a.

Nu ÓntÓmpl„tor Ón luna martie se serbeaz„ Ziua Femeii — femeia, prin ce are ea misterios, prin r„bdarea ei egal„ cu istoria lumii, ce d„ consisten˛„, substan˛„ ∫i scop ac˛iunilor noastre.

Ne preg„tim cu to˛ii s„ Ónt‚mpin„m cum se cuvine ziua de 8 Martie, ziua c‚nd se Ómbin„ armonios cele patru elemente: sensibilitatea, frumuse˛ea, cochet„ria ∫i fine˛ea. Am spus cu to˛ii, pentru c„ fiecare dintre noi are de s„rb„torit o mam„, bunic„, sor„, coleg„ sau prieten„.

Ne-am Óntrebat, Óns„, vreodat„ ce semnific„ aceast„ zi de 8 martie sau de ce a fost aleas„ exact aceast„ zi pentru a fi dedicat„ femeii?

Œn 1903, Ón Statele Unite, organiza˛iile sindicale ale femeilor, precum ∫i femeile cu profesii liberale, luptau pentru dob‚ndirea dreptului de vot, pun‚nd bazele Ligii Uniunii Sindicale a Femeilor, iar Ón 1908, Ón ultima duminic„ a lunii februarie, femeile socialiste din Statele Unite au organizat prima zi a femeilor, cu demonstra˛ii ample prin care se cerea dreptul de vot, precum ∫i drepturi politice ∫i economice pentru femei.

™tim oare c„ prima Zi Interna˛ional„ a Femeii s-a s„rb„torit pe 19 mai 1911 Ón Germania, Austria,

Danemarca ∫i-n alte state europene, fiind asociat„ cu lupta femeilor pentru emancipare, pentru drepturi egale cu b„rba˛ii, pentru condi˛ii mai bune de munc„, pentru dreptul la vot?!

Abia Ón anul 1975, Na˛iunile Unite au recunoscut oficial 8 martie ca Zi Interna˛ional„ a Femeii ∫i c„ 8 martie a fost adoptat„ ca s„rb„toare de multe ˛„ri, care nici nu au ∫tiut p‚n„ atunci de existen˛a ei.

Mi∫carea feminist„ a c‚∫tigat o victorie major„ prin ob˛inerea dreptului la educa˛ie, la toate nivelurile. Crearea de ∫coli gimnaziale de calitate, precum ∫i admiterea tinerelor Ón Ónv„˛„m‚ntul superior a dat o for˛„ irezistibil„ avans„rii drepturilor femeii.

Lupta femeilor pentru drepturile lor a dus la un progres substan˛ial, mai ales Ón cea de-a doua jum„tate a secolului al XX-lea.

Œn prezent, femeile joac„ un rol foarte important Ón toate domeniile vie˛ii sociale, politice, economice ∫i culturale. Numeroase premii Nobel c‚∫tigate de femei constituie dovada de necontestat a contribu˛iei lor la progresul social.

Femeile ocup„ posturi importante, Óntr-un num„r din ce Ón ce mai mare, Ón Óntreprinderi, universit„˛i sau institu˛ii de cercetare, Ón mass-media ∫i Ón alte domenii, care Ón trecut erau bastioane de necucerit ale b„rba˛ilor.

Œn prezent, femeile au drept de vot Ón majoritatea ˛„rilor din lume. Ele au demonstrat nu doar c„ sunt ni∫te aleg„tori responsabili, dar ∫i ni∫te lideri talenta˛i ∫i de Óncredere. Multe femei au ajuns pre∫edin˛i de stat sau prim-mini∫tri, demonstr‚nd c„ politica la cel mai Ónalt nivel nu mai este privilegiul exclusiv al b„rba˛ilor.

Femeile ocup„ pozi˛ii Ónalte ∫i Ón organiza˛iile interna˛ionale. De fapt, ast„zi nu exist„ aproape nici o profesie sau domeniu care s„ fie exclusiv pentru b„rba˛i sau femei.

O veche povestioar„ irlandez„ spune c„ Dumnezeu a creat femeia cu umerii destul de puternici pentru a purta greutatea acestei lumi.

I-a dat harul de a da via˛„ ∫i acela de a accepta respingerea cu care o trateaz„ adesea cei apropia˛i.

I-a dat for˛a de a avea grij„ de familie, Ón pofida bolilor ∫i oboselii, sensibilitatea de a-∫i iubii copiii cu o dragoste necondi˛ionat„, chiar ∫i atunci c‚nd ace∫tia o r„nesc cu inocen˛„.

I-a dat lacrimi, atunci c‚nd sufletu-i pl‚nge...

Frumuse˛ea unei femei nu st„ Ón hainele pe care le poart„ sau Ón chipul ei. Frumuse˛ea o g„se∫ti Ón ochii ei — poarta c„tre inim„, locul unde se ad„poste∫te dragostea.

Cel care nu respect„ femeia nu respect„ via˛a, iar cine nesocote∫te via˛a nu are nimic sf‚nt.

Numai cu astfel de g‚nduri vom reu∫i s„ cl„dim o societate mai demn„, mai prosper„.

Cu speran˛a de mai bine, doresc tuturor femeilor Óncredere Ón propriile virtu˛i ∫i s„ ne g‚ndim Ómpreun„ la ceea ce avem de f„cut pe viitor, pentru ca lumea s„ fie mai curat„, mai Ón˛eleapt„ ∫i, asemenea florilor, s„ aducem, acolo unde ne g„sim, un plus de armonie, frumuse˛e ∫i binecuv‚ntare.

V„ mul˛umesc.

Costic„ Macale˛i

#112870

Declara˛ie politic„: îBanii din privatizarea B.C.R. ∫i problema pensionarilor“

Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Declara˛ia mea politic„ se refer„ la o problem„ ce prive∫te o larg„ categorie de cet„˛eni: pensionarii. Considera˛i de unii îprea mul˛i“ sau îo povar„ pe umerii salaria˛ilor“, pensionarii sunt acei oameni cumin˛i, omeno∫i, Ónzestra˛i cu un bun-sim˛ care dep„∫e∫te prin m„rimea sa chiar ∫i tupeul actualilor guverna˛i care le-au promis o via˛„ mai bun„ numai Ón alegeri, pentru ca acum s„-i trateze ca pe ni∫te vechituri care Ói Óncurc„.

Desigur, Guvernul T„riceanu trateaz„ problema pensionarilor cu relaxare pentru c„, nu-i a∫a, cum s„ g‚ndeasc„ altfel c‚nd, nu?, doar ei, pensionarii, sunt acea p„tur„ docil„ a societ„˛ii de care nu trebuie s„ se team„ nimeni! Nu sunt ei cei care se a∫az„ cumin˛i la cozi interminabile din primele zile ale anului pentru a-∫i pl„ti impozitele ∫i taxele? Nu ei sunt cei care, cu m‚inile ∫i picioarele Ónghe˛ate de frig, stau ∫i c‚teva nop˛i la r‚nd Ón fa˛a farmaciilor pentru a-∫i primi îpor˛ia de via˛„“, medicamentele de care au nevoie? Nu dintre ei sunt cei care se sting Ón mizerie, valori ale trecutului, dup„ o via˛„ de munc„?

™i atunci de ce s„ se team„ domnii de la putere? De ce s„ nu îrecoreleze“ ei doar cu ceva m„run˛i∫ pensiile, a∫a cum au f„cut-o anul trecut?

De ce s„ nu resping„ Guvernul, de exemplu, recent, ini˛iativa de a oferi, de la buget, fonduri pentru suplimentarea veniturilor ridicol de mici ale arti∫tilor pensionari?

De ce s„ nu-i lase s„ ri∫te s„ moar„ pe pensionarii diabetici ∫i nu numai, pe care Ói las„ f„r„ insulin„, Ón culmea disper„rii? Pentru c„ nu are dreptul s„ o fac„!

Cine poate aprecia valoarea unui om ajuns, dup„ o via˛„ de munc„, s„ depind„ de ni∫te drepturi financiare care i se cuvin, nu care Ói sunt oferite ca ajutor?! Pentru c„ p„rin˛ii no∫tri nu primesc de la noi, cei activi Ón c‚mpul muncii, un ajutor, ci primesc Ónapoi ceea ce au oferit la r‚ndul lor celorlal˛i, societ„˛ii Ón care au tr„it ∫i au muncit!

Am urm„rit cu to˛ii Ón mass-media privatizarea B.C.R., prezentat„ ca un succes al Guvern„rii Alian˛ei D.A. Nu vorbesc de faptul c„ nu este numai meritul Alian˛ei aceast„ privatizare, ci ∫i al Guvern„rii P.S.D. din perioada 2000—2004, de∫i este o realitate ascuns„ opiniei publice de c„tre actuala putere. Vorbesc despre faptul c„ mul˛i dintre cei ce au majoritatea politic„ r‚vnesc la ace∫ti bani pe care s„-i poat„ folosi Ón fel ∫i chip! Œns„ vin ∫i v„ spun: ai cui sunt de drept ace∫ti bani? Cine a muncit pentru ei? Cine sunt cei care au dreptul s„ se bucure de rezultatele muncii lor? Nu cumva de acest drept trebuie s„ beneficieze ∫i pensionarii? Nu cumva ∫i sudoarea lor a curs pentru a se crea at‚tea valori?

Consider c„ m„car o parte din banii ob˛inu˛i de c„tre stat ca urmare a privatiz„rii B.C.R. trebuie s„ constituie o resurs„ financiar„ menit„ s„ sprijine sistemul public de pensii! Pentru c„ este evident faptul c„ pensionarii trebuie s„ se bucure de dreptul lor garantat constitu˛ional de a avea un trai decent. Pentru c„ o adev„rat„

recalculare a pensiilor trebuie s„ ˛in„ seama de realit„˛ile Ón care tr„iesc ace∫ti oameni. Cu bunele ∫i relele lor.

™i mai vreau s„ adaug ceva. Domnilor guvernan˛i, lucrurile se schimb„! Nu s-a Óncheiat Ónc„ luna de c‚nd pensionarii au ie∫it Ón strad„ la Gala˛i pentru a-∫i cere drepturile ce li se cuvin. Poate c„ dumneavoastr„ crede˛i c„ ve˛i sta la putere etern. Ins„ ar trebui s„ ∫ti˛i un lucru: to˛i avem parte de b„tr‚ne˛e p‚n„ la urm„. Ve˛i ajunge la fel ca ei ∫i ve˛i vedea! E drept, ei nu au î∫ansa“ multor mini∫tri actuali de a c‚∫tiga milioane la burs„ sau de a-∫i vinde o singur„ ac˛iune la pre˛ul cu care s-ar pl„ti c‚teva sute bune de pensii lunare, a∫a cum a f„cut-o premierul T„riceanu. Œns„ ei au drepturi, drepturi pe care sunte˛i obliga˛i s„ le respecta˛i, domnilor guvernan˛i!

Œnchei amintindu-mi de versurile poetului: îŒn ora∫u-n care plou„/ De trei ori pe s„pt„m‚n„/ Un b„tr‚n ∫i o b„tr‚n„,/ Dou„ juc„rii stricate,/ Merg ˛in‚ndu-se de m‚n„.“

S„ s„rut„m m‚inile p„rin˛ilor no∫tri ∫i s„ le d„m posibilitatea de a primi ceea ce li se cuvine!

Adrian Emanuil Semcu

#117043

Stima˛i colegi,

Œntruc‚t am certitudinea c„ fiecare dintre dumneavoastr„ este preocupat de starea actual„ ∫i de viitorul acestei ˛„ri, doresc s„ v„ aduc Ón aten˛ie un eveniment care nu trebuie s„ treac„ neobservat: programul de dezbateri ini˛iat de c„tre Delega˛ia Comisiei Europene Ón Rom‚nia, Ón perioada 1 februarie—12 mai, pentru a discuta îstegule˛ele ro∫ii“ monitorizate de Comisia European„ Ón vederea elabor„rii Raportului ce va fi publicat pe data de 16 mai 2006.

Œn cadrul acestui program, agriculturii i se acord„ o aten˛ie deosebit„, fiindu-i dedicate patru teme: reforma agriculturii din Rom‚nia ∫i aderarea la Uniunea European„, m„surile de pia˛„, siguran˛a alimentar„ ∫i politica de dezvoltare rural„.

Domnul Mihai Dumitru, coordonator pe îAgricultur„ — Pia˛„ intern„“ Ón cadrul Delega˛iei, a diagnosticat astfel situa˛ia cu care s-a confruntat agricultura rom‚neasc„ Ón ultimii 15 ani: o reform„ ezitant„, inconsecvent„ ∫i dependent„ de ciclul electoral; o evolu˛ie îextremist„“ a structurilor agricole, Óntre modelul american ∫i cel ˛„r„nesc tradi˛ional, cu ratarea celui european, al fermei familiale; o agricultur„ de subzisten˛„, deconectat„ de mecanismele de pia˛„; o agricultur„ marcat„ de lipsa fermierilor, adic„ a acelor Óntreprinz„tori rurali care asigur„ din exploatare agricol„ nu doar hrana lor ∫i a familiei, ci ∫i majoritatea veniturilor familiei, necesare unui trai decent.

A∫a cum pute˛i observa, îdiagnosticul“ pus de c„tre expertul european se refer„ la o cronicizare de peste 15 ani a unui cumul de boli, pe care, a∫a cum bine ∫ti˛i, ∫i ministrul Flutur a identificat-o, punct cu punct, ∫i asupra c„reia ne str„duim s„ intervenim Ón regim de urgen˛„.

Continu‚ndu-∫i demersurile prin dezbaterea îManagementul pie˛ei agricole“, au fost identificate ∫i unele paradoxuri legate de pia˛a produselor agricole: din punct de vedere al veniturilor, fermierii o duc bine c‚nd au o recolt„ mai slab„ ∫i se pl‚ng atunci c‚nd recolta este bun„, din cauza sc„derii accentuate a pre˛urilor; îa∫teptarea naiv„“ a fermierilor, const‚nd Ón decizia de produc˛ie bazat„ pe pre˛urile atractive ale pie˛ei, genereaz„ dezechilibrele ciclice ale pie˛ei; interven˛ia

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 27/17.III.2006 statului este dezirabil„, dar nu exist„ re˛ete prescrise ale succesului.

Dezbaterea îSiguran˛a alimentar„ Ón Rom‚nia Ón contextul ader„rii la U.E.“, ce a avut loc la 1 martie Ón organizarea Delega˛iei Comisiei Europene Ón Rom‚nia, a relevat c‚teva aspecte expuse plastic ∫i explicit de c„tre expertul european: îOrice rom‚n ar trebui s„ fie capabil s„ afle Ón ce ferm„ a fost crescut porcul din carnea c„ruia s-au f„cut c‚rna˛ii cump„ra˛i ieri la magazinul din col˛; rom‚nii trebuie s„ Ónceteze vaccinarea contra pestei porcine clasice (PPC) ∫i s„ Óncerce Ón schimb s„ eradicheze virusul respectiv, astfel Ónc‚t ˛ara s„ fie liber„ de PPC ∫i s„ participe 100% la pia˛a intern„ a U.E.; controalele la frontiere trebuie s„ fie la nivelul standardelor U.E., ori rutele de tranzit pentru produsele alimentare vor ocoli teritoriul rom‚nesc; modul de tratare a de∫eurilor animale trebuie neap„rat modernizat, av‚nd Ón vedere c„ tehnologiile utilizate dateaz„ din perioada regimului comunist; aspectele referitoare la bun„starea animalelor ∫i igien„ trebuie avute Ón vedere, sau rom‚nii se vor trezi c„ nu-∫i pot vinde produsele realizate Ón mod tradi˛ional Ón afara grani˛elor ˛„rii sau pe pia˛a intern„“.

Domnul Dumitru a explicat, pe parcursul dezbaterilor, c„ tocmai complexitatea ∫i importan˛a acestui domeniu au f„cut ca îpolitica agricol„ comun„ s„ fi fost prima politic„ adoptat„ de ˛„rile fondatoare ale Uniunii Europene ∫i s„ fi suferit at‚tea modific„ri de-a lungul timpului“, semn c„ ∫i actualele state membre au avut ∫i chiar mai au probleme Ón domeniul agriculturii.

Œn finalul interven˛iei mele, voi mai cita doar concluzia expertului european, pentru c„ mi se pare o confirmare ∫i o Óncurajare a reformelor ini˛iate de Guvernul T„riceanu prin Programul de guvernare: îRom‚nia, ca viitor stat membru, se preg„te∫te s„ aplice aceast„ politic„ dup„ aderare ∫i face eforturi considerabile pentru a avea preg„tite structurile ce se vor ocupa, printre altele, de pl„˛ile directe c„tre fermieri.“

V„ mul˛umesc.

Rovana Plumb

#121352

Dragi colege ∫i dragi colegi parlamentari,

A∫ dori s„ fac, ast„zi, Ón fa˛a dumneavoastr„, o declara˛ie din partea celui mai mare partid din Rom‚nia. Acesta nu este, dup„ cum poate v-a˛i g‚ndit, Partidul Social Democrat ∫i nu este, de fapt, un partid politic. Fac aceast„ declara˛ie ca reprezentant„ a unui ipotetic Partid al Femeilor din Rom‚nia.

Ar exista o mul˛ime de motive pentru ca un asemenea partid s„ ia fiin˛„. Problemele pe care le au femeile Ón societatea rom‚neasc„ sunt Ónc„, din p„cate, o baz„ solid„ pentru o platform„ politic„.

Œn primul r‚nd, discrimin„rile: discrimin„ri Ón economie, unde munca femeii la calificare egal„ e pl„tit„ mai prost; discrimin„ri Ón societate, unde femeile sunt Ónc„ ˛inta unor comportamente ∫i mentalit„˛i primitive; discrimin„ri Ón politic„, unde, iat„, suntem mult mai pu˛ine dec‚t ar merita implicarea ∫i contribu˛ia noastr„.

Despre toate aceste discrimin„ri vorbim îcorect politic“, Ón fiecare an, cu ocazia Zilei Femeii. Dac„ s-ar realiza m„car a zecea parte din vorbele frumoase ale colegilor no∫tri b„rba˛i, Rom‚nia ar face un salt spectaculos Ón privin˛a egalit„˛ii de ∫anse, ajung‚nd din urm„ Danemarca sau Suedia.

Dar un ipotetic partid al femeilor ar avea nu numai aceast„ component„ de lupt„ Ómpotriva unei st„ri de

lucruri, ci ∫i o component„ constructiv„ de lupt„ pentru ceva.

Noi, parlamentarii, ne Ónt‚lnim Ón fiecare zi, ne urm„rim Ón fiecare zi Ón plen, Ón comisii sau seara, la televiziune ∫i, trebuie s-o recunoa∫tem, nu putem fi m‚ndri de calitatea vie˛ii politice rom‚ne∫ti.

Ceea ce vedem Ón jurul nostru este un r„zboi permanent, purtat f„r„ reguli cavalere∫ti, Ón care se atac„ adversarii ca persoane, ∫i nu principiile sau problemele politice, Ón care limbajul colorat ∫i chiar injuria au ajuns s„ fie mai pre˛uite dec‚t efortul constructiv, respectul reciproc ∫i, Ón ultim„ instan˛„, chiar dec‚t adev„rul sau dreptatea.

Prin natura lor, femeile au mai mult„ r„bdare ∫i grij„, au mai mult„ Ón˛elegere pentru punctul de vedere al celuilalt, sunt mai Ónclinate c„tre dialog ∫i negociere. Dac„ vom compara aceste tr„s„turi cu tr„s„turile unei societ„˛i democratice ideale, vom ajunge la concluzia c„ democra˛ia este de genul feminin ∫i asta nu numai gramatical.

Deci, putem spune, doamnelor ∫i domnilor parlamentari, c„ democra˛ia va fi func˛ional„ Ón Rom‚nia doar atunci c‚nd vor fi suficiente femei Ón politic„, la toate nivelurile de reprezentare.

Cele spuse nu sunt o amenin˛are, dar nici expresia unei neputin˛e. Cele spuse sunt o anticipare a unui proces ireversibil. Progresele nu se vor Ónregistra de azi pe m‚ine ∫i probabil vor mai trece Ónc„ ni∫te ani Ón care vom continua s„ vorbim îcorect politic“ despre inegalitatea de ∫anse dintre femei ∫i b„rba˛i Ón Rom‚nia.

Ceea ce a∫ vrea s„ Ón˛elegem cu to˛ii este c„ vremurile se schimb„, c„ adierea european„ anun˛„, pentru femeile din Rom‚nia, o prim„var„ a emancip„rii politice. Colegii no∫tri b„rba˛i s„ nu se team„! Nu vom Ónfiin˛a un partid al femeilor! Nu c„ n-am putea, ci pentru c„, fiind Ón˛eleg„toare ∫i conciliante, dorim o politic„ bazat„ pe cooperare ∫i construc˛ie, ∫i nu pe adversitate ∫i competi˛ie.

Œn final, o dat„ cu urarea de îLa mul˛i ani!“, de s„n„tate ∫i Ómpliniri, Ómi exprim speran˛a c„, prin efortul comun al tuturor parlamentarilor Rom‚niei, Ón 2007 vom s„rb„tori Ziua Femeii ca membri ai Uniunii Europene.

Mira Anca Victoria M„rcule˛-Petrescu

#124752

Declara˛ie politic„ referitoare la îŒnc„lcarea Constitu˛iei Ón jude˛ele Harghita, Covasna ∫i Mure∫“

Œn calitate de parlamentar iau atitudine fa˛„ de manifest„rile care se preg„tesc la ini˛iativa Consiliului Na˛ional al Secuilor Ón inima Ardealului, parte integrant„ a ˛„rii noastre.

Practic se dore∫te declararea autonomiei f nutului Secuiesc ∫i constituirea unei enclave autonome Ón Rom‚nia, ceea ce Constitu˛ia noastr„ interzice.

Precizez c„, potrivit Constitu˛iei Rom‚niei, articolul 1 alin. (3), statul rom‚n este stat na˛ional, unitar ∫i indivizibil, ceea ce Ónseamn„ c„ nici o parte din Rom‚nia nu poate s„ dob‚ndeasc„ autonomia.

Astfel de ini˛iative se pare c„ sunt Óncurajate de Budapesta, iar autorit„˛ile rom‚ne s-au dovedit, dup„ opinia mea, extrem de pasive Ón fa˛a lor.

Mai mult chiar, autorit„˛ile rom‚ne s-au comportat ca ∫i cum s-ar solidariza cu cei care au aceste ini˛iative care Óncalc„ Constitu˛ia Rom‚niei, Óncuraj‚nd la ac˛iuni nelegale.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 27/17.III.2006 Avem Ón vedere declara˛ia domnului R„zvan Ungureanu, ministru de externe, ap„rut„ Ón ziarul austriac îDie Presse“, îRom‚nia trebuie privit„ aproape ca un nou stat federal“.

Œn calitate de vicepre∫edinte al Comisiei de politic„ extern„ a Camerei Deputa˛ilor, voi solicita ministrului de externe s„ prezinte Ón fa˛a comisiei explica˛ii cu privire la aceast„ declara˛ie ∫i ne g‚ndim chiar s„ propunem s„-l revoce din func˛ie pentru declara˛ii prin care Óncalc„ prevederile Constitu˛iei.

Comisia trebuie s„ cerceteze contextul Ón care s-a f„cut declara˛ia ap„rut„ Ón presa str„in„, gravitatea ∫i consecin˛ele acestei declara˛ii pentru politica intern„ ∫i extern„ a Rom‚niei.

Aceast„ declara˛ie nu Ónt‚mpl„tor, credem noi, s-a produs tocmai Ón Ómprejur„rile Ón care prin Proclama˛ia Marii Adun„ri a Secuilor de la Odorheiu Secuiesc din 15 martie, Ón jude˛ele Harghita, Covasna si Mure∫ se preg„te∫te un atentat Ómpotriva statului na˛ional unitar rom‚n prin smulgerea acestor jude˛e din componen˛a Rom‚niei.

Este incredibil c„, din anul 1990, nici un guvern nu a avut responsabilitatea ∫i demnitatea de a ap„ra statul rom‚n de orice amenin˛are la adresa unit„˛ii ∫i integrit„˛ii sale. S-au f„cut Ón schimb Ón permanen˛„ compromisuri nemotivate ∫i chiar ced„ri la Constitu˛ie care au permis unor for˛e ∫ovine s„ manifeste revendic„ri la care nu aveau dreptul.

Exprim Ón plenul Camerei Deputa˛ilor protestul meu, ca ∫i al majorit„˛ii cet„˛enilor Rom‚niei fa˛„ de astfel de ac˛iuni ∫i Ómi declar inten˛ia de a m„ implica Ón Ómpiedicarea lor.

Œn calitate de parlamentar al Rom‚niei am Ón vedere o serie de ac˛iuni pe plan intern ∫i extern, inclusiv ac˛iuni Ón justi˛ie Ómpotriva prefec˛ilor acestor jude˛e, care Ón calitate de reprezentan˛i ai Guvernului Ón teritoriu aveau obliga˛ia s„ vegheze la respectarea legii fundamentale a statului, Constitu˛ia, care stabile∫te c„ Rom‚nia este un stat na˛ional ∫i unitar. Ei trebuiau s„ apere integritatea ˛„rii ∫i s„ Ómpiedice orice manifest„ri iredentiste.

Consider c„, indiferent de partidul din care fac parte, parlamentarii ar trebui s„ ia atitudine la adresa atentatelor Ómpotriva Constitu˛iei, pe care am jurat cu to˛ii, domnilor colegi, s-o respect„m.

Aceast„ declara˛ie politic„ este o chemare pe care v-o adresez de a ne uni for˛ele pentru ca valorile democra˛iei ∫i ale statului de drept s„ fie ap„rate ∫i consolidate.

Aurel Gubandru

#128213

Œn acest an, Ap„rarea Civil„ Ómpline∫te 73 de ani de la Ónfiin˛are, motiv de s„rb„toare pentru speciali∫tii acestei institu˛ii. Actul de na∫tere al Protec˛iei Civile din Rom‚nia Ól reprezint„ Œnaltul Decret regal nr. 468 din 28 februarie 1933, semnat de Regele Carol al II-lea, prin care s-a aprobat îRegulamentul ap„r„rii pasive contra atacurilor aeriene“.

De-a lungul timpului, componenta protec˛iei civile ∫i-a adaptat din mers structura ∫i planurile de cooperare cu celelalte for˛e cu atribu˛iuni Ón domeniu. Profesionalismul cadrelor din structurile specializate a fost probat Ón multe ocazii Ón cei 73 de ani de existen˛„, respectiv: numeroasele inunda˛ii catastrofale din anii 1970, 1975, 1999, 2000, 2001, 2004, cutremurele devastatoare din 1940, 1977, accidentul de la Centrala Nuclear„ de la

CernobÓl, accidentele aviatice ∫i cele tehnologice, alunec„rile ∫i pr„bu∫irile de teren cu impact catastrofal asupra localit„˛ilor.

Capacitatea de adaptare a sistemului protec˛iei civile a fost demonstrat„ ∫i pe timpul particip„rii la activit„˛i interna˛ionale de preg„tire Ón comun, constituirea unor for˛e multina˛ionale de sprijin ∫i asisten˛„ umanitar„ Ón caz de dezastre, Ón diferite zone ale globului.

Mai t‚rziu, prin noua lege elaborat„ Ón 2004 se au Ón vedere principiile, scopurile ∫i obiectivele prev„zute Ón Strategia Interna˛ional„ pentru Prevenirea Catastrofelor, adoptat„ de Adunarea General„ a Na˛iunilor Unite, precum ∫i cele stabilite de mecanismele Uniunii Europene Ón domeniu.

Œn jude˛ul Buz„u, aceste ac˛iuni se desf„∫oar„ Ón cadrul Inspectoratului pentru Situa˛ii de Urgen˛„ îNeron Lupa∫cu“, prin reorganizarea Inspectoratului de Ap„rare Civil„ ∫i a Grupului de Pompieri Militari, care au ca obiectiv prioritar profesionalizarea ∫i cre∫terea capacit„˛ilor operative ale celor dou„ componente de baz„, respectiv pompierii ∫i protec˛ia civil„, pentru a fi Ón m„sur„ s„ ofere o mai bun„ securitate ∫i lini∫te cet„˛enilor ∫i comunit„˛ilor din care fac parte.

Mircea Ciopraga

#130229

Declara˛ie politic„: îPericole ale proiectelor de lege privind siguran˛a na˛ional„“

Dragi colegi,

Aproape nici o alt„ ini˛iativ„ legislativ„ nu putea fi mai nepotrivit„ ∫i regretabil„ Ón acest moment pentru Rom‚nia dec‚t proiecte de lege care s„ consolideze puterea serviciilor secrete ∫i, mai grav, care s„ fie promovate tocmai de pre∫edintele Traian B„sescu.

Consider c„ o astfel de ini˛iativ„ nu-∫i are locul, mai ales acum, pe agenda guvern„rii Alian˛ei D.A. ∫i nici pe cea a pre∫edintelui Traian B„sescu, de la care popula˛ia are cu totul alte a∫tept„ri. Altele sunt preocup„rile ∫i urgen˛ele oamenilor Ón ceea ce prive∫te serviciile secrete, respectiv un control mai mare asupra activit„˛ii acestora ∫i deconspirarea crimelor fostei Securit„˛i comuniste ale c„rei mo∫tenitoare sunt, Ón parte, serviciile secrete actuale.

Este la fel de bine cunoscut„ cererea adresat„ domnului pre∫edinte Traian B„sescu de c„tre fo∫ti de˛inu˛i ∫i disiden˛i politici, urma∫i ai acestora ∫i organiza˛ii ale societ„˛ii civile, ca Domnia sa s„ condamne public, Ón numele statului rom‚n, genocidul comunist din Rom‚nia ∫i s„ cear„ scuze victimelor acestuia. Solicitarea nu a fost onorat„, domnul pre∫edinte Traian B„sescu sus˛in‚nd c„ pentru un astfel de gest are nevoie de probe ∫i documentare.

Œn aceste condi˛ii, ideea unei siguran˛e na˛ionale a Rom‚niei, Ón care — a∫a cum se prevede Ón proiectele de lege — serviciile secrete s„ vegheze la îstabilitatea ∫i echilibrul politic“ ∫i s„ Óntocmeasc„ acte preliminare de cercetare penal„, Ón care îofi˛erul de informa˛ii este absolvit de orice r„spundere“ ∫i Ón care dosarele privind controversata îsiguran˛„ na˛ional„“ s„ fie secretizate pentru 100 de ani, este Ón deplin dezacord cu interesele ∫i dorin˛a popula˛iei.

Condi˛iile unui asemenea regim de siguran˛„ na˛ional„ nu sunt reclamate nici de necesit„˛ile actualului context politic ∫i istoric al ˛„rii. Rom‚nia nu a trecut printr-un î11 septembrie“ — nici nu exist„ ∫anse obiective s„ se Ónt‚mple —, nu are nevoie de un îPatriot Act“ ∫i nu e

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 27/17.III.2006 cazul s„ consolideze pozi˛ia unor servicii secrete lipsite Ónc„ Ón mod profund de recunoa∫tere ∫i apreciere public„.

Institu˛iile din Rom‚nia au nevoie, dimpotriv„, de transparen˛„ sporit„, care s„ elimine disfunc˛ionalit„˛ile, abuzurile ∫i actele de corup˛ie. Un cadru juridic care s„ confere serviciilor secrete ∫i mai mult„ opacitate ar constitui realmente un pericol la adresa securit„˛ii na˛ionale, mai ales in condi˛iile unei guvern„ri de tip P.S.D.

Œn aceste condi˛ii, dezbaterea public„ a celor ∫ase proiecte de lege privind siguran˛a na˛ional„ se impune ca un lucru absolut necesar. Exist„ numeroase indicii care infirm„ bunele inten˛ii ale acestui pachet legislativ ∫i care au n„scut Óngrijorarea c„ Ón spatele Óntregului demers s-ar afla interesele obscure ale unor servicii secrete doritoare de discre˛ionism ∫i practici nedemocratice.

Dat fiind interesul public deosebit fa˛„ de con˛inutul acestor proiecte de lege, precum ∫i implica˛iile lor majore asupra drepturilor ∫i libert„˛ilor individuale, consider c„, pe l‚ng„ dezbaterile parlamentare ∫i Ón cadrul altor institu˛ii abilitate, dezbaterea Ón cadrul societ„˛ii civile trebuie s„ fie hot„r‚toare Ón ceea ce prive∫te destinul acestui proiect legislativ de siguran˛„ na˛ional„. V„ mul˛umesc.

Claudius Mihail Zaharia

#133634

Declara˛ie politic„ despre reforma liberal„ de minimizare a consecin˛elor m„surilor ilegale impuse Ón timpul comunismului

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Vin ast„zi Ón fa˛a dumneavoastr„ cu satisfac˛ia faptului c„, cel pu˛in Ón viziunea noastr„, a liberalilor, se va mai face un pas Ón reforma liberal„ de combatere ∫i chiar Ónl„turare a efectelor ac˛iunilor structurilor comuniste din Rom‚nia. Este vorba despre o propunere legislativ„ semnat„ de mai mul˛i colegi liberali prin care se urm„re∫te acordarea de compensa˛ii materiale cadrelor militare care au fost Ónl„turate abuziv din armat„ Ón timpul regimului comunist.

O dat„ cu aprobarea acestei legi, aceast„ reform„ ini˛iat„ ∫i sus˛inut„ de liberali, care a Ónceput cu legile privind retrocedarea propriet„˛ilor confiscate de comuni∫ti, Legea lustra˛iei, Legea de modificare a organiz„rii C.N.S.A.S. ∫i care acum continu„ cu lupta Ómpotriva tentativelor de restr‚ngere a drepturilor ∫i libert„˛ilor cet„˛eanului rom‚n, Óncepe s„-∫i produc„ efectele.

Toate aceste m„suri nu fac altceva dec‚t s„ finalizeze procesul de reparare a tuturor nedrept„˛ilor comuni∫tilor ∫i practic, o dat„ cu rezolvarea acestor probleme, se deschide posibilitatea reanaliz„rii corecte de c„tre institu˛iile publice a resurselor de care ˛ara noastr„ dispune Ón vederea identific„rii oportunit„˛ilor de dezvoltare socioeconomic„.

Totodat„, prin crearea cadrului care permite rezolvarea rapid„ a acestor probleme mo∫tenite din vremea regimului comunist, conducerile institu˛iilor publice vor putea concentra activitatea Óntregului personal angajat Ón Ómbun„t„˛irea calit„˛ii serviciilor publice pe care le pun la dispozi˛ia contribuabilului, servicii care trebuie s„ ating„ c‚t mai rapid standardele europene.

Eforturile depuse de Guvernul T„riceanu ∫i de prefec˛ii jude˛elor de solu˛ionare a situa˛iilor mai sus amintite au nevoie de sus˛inerea Parlamentului Ón vederea stabilirii ∫i

adopt„rii cadrului normativ care s„ stabileasc„ direc˛iile clare de ac˛iune ale institu˛iilor publice.

Anul 2007, an pe care Ól dorim anul integr„rii Rom‚niei Ón Uniunea European„, trebuie s„ ne g„seasc„ cu toate problemele trecutului rezolvate, iar pentru aceasta nu este suficient doar efortul Guvernului T„riceanu.

V„ mul˛umesc.

Vasile Emilian Cutean

#135935

îŒncotro se Óndreapt„ Rom‚nia la nici 17 ani de la Revolu˛ia din Decembrie 1989?!“

Stima˛i colegi, v„ vorbesc at‚t Ón calitate de deputat, c‚t ∫i de participant la cel mai important eveniment al Rom‚niei din ultimii 60 de ani — Revolu˛ia Rom‚n„ din Decembrie 1989.

Este inadmisibil s„ constat„m c„, la nici 17 ani de la cel mai s‚ngeros schimb de sistem politic din Europa, ajungem s„ ne Óndrept„m cu pa∫i... ∫i rapizi, ∫i siguri, din nou, spre dictatur„.

Cum este posibil ca, Óntr-un timp at‚t de scurt, s„ ne afl„m Ón situa˛ia de a discuta despre grave Ónc„lc„ri ale drepturilor omului. Nu m„ refer aici la mediatizatele cazuri N„stase, Patriciu, Tender, nu pentru c„ acestea nu sunt importante, ci pentru c„ se prefigureaz„ ceva mult mai grav, reÓnfiin˛area poli˛iei politice.

Re˛eta este foarte simpl„:

1. Nu se respect„ nimic de c„tre institu˛iile statului (vezi ministrul s„n„t„˛ii: nu respect„ o hot„r‚re judec„toreasc„, ministrul de justi˛ie d„ sfaturi ∫i oblig„ Parlamentul s„ ia o decizie chiar dac„ nu sunt respectate procedurile legale; se invoc„ voin˛a poporului); sunt multe astfel de exemple.

2. Se arunc„ pe pia˛„ c‚teva îcapcane“, pentru a testa vigilen˛a opiniei publice (Ón leg„tur„ cu acest aparat de teroare exercitat„, Ón timpul comunismului, de c„tre Securitate).

3. Œn func˛ie de reac˛ii, se a∫teapt„ momentul oportun pentru a-l concretiza.

Stima˛i colegi, circula Ón t‚rg o vorb„ î Dac„ ˛ine... ˛ine, dac„ nu... e la mi∫to!“. Oare la noi o s„ ˛in„?

Azi, ambalat frumos, ni se preg„te∫te drumul spre totalitarism, uit‚ndu-se c‚˛i rom‚ni au murit Ón decembrie 1989 pentru a-l Ónl„tura. Ceea ce m„ mir„ foarte tare este faptul c„ Ón leg„tur„ cu acest deosebit de grav demers nu s-a sesizat nici una dintre cele 9 organiza˛ii nonguvernamentale autointitulate reprezentante ale opiniei publice, care mai ieri, Ón campania electoral„, erau at‚t de vehemente la adresa unui partid pentru care, dup„ opinia lor, îr„m‚nerea la guvernare ar fi fost un adev„rat cataclism pentru existen˛a Rom‚niei, ca stat de drept“. Cum de Ón aceast„ situa˛ie nu au nici o reac˛ie, oare sunt ∫i ele implicate?!

Dac„ acestea nu consider„ c„ trebuie s„ intervin„ m„ Óntreb, Ón schimb, este posibil ca un demnitar s„ se g‚ndeasc„ la o asemenea monstruozitate de proiect c‚nd este pl„tit tocmai s„-i apere pe cei care l-au ales de astfel de excese?

Da, este posibil, Óntr-o ˛ar„ Ón care nu se mai respect„ nimic... Parlamentul a devenit o anex„ executiv„ a Guvernului, pre∫edintele Rom‚niei a devenit primministru. Mini∫trii ignor„ ∫i nu mai recunosc, a∫a cum prevede Constitu˛ia, comisiile parlamentare... Dar ce vorbesc aici despre mini∫tri? Nici m„car un angajat al

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 27/17.III.2006 acestora nu mai recunoa∫te institu˛ia de baz„ a democra˛iei... vezi ∫eful D.N.A.!

Vre˛i exemple de ingerin˛e ale politicului Ón justi˛ie? Acesta este cel mai elocvent — cel care se consider„ neimplicat politic ∫i independent Ón luarea deciziilor, cel care vrea s„ descopere îmarea corup˛ie“, ∫i nu pe.... îcriterii politice“... totu∫i ascult„ ordinul ministrului s„u de a nu da curs invita˛iei celui mai important for al Rom‚niei — Parlamentul.

Œn ce ˛ar„ tr„im, domnilor? Cine trebuie s„ vin„ s„ ne fac„ ordine? Nimeni. Noi suntem cei care veghem la respectarea legilor ∫i a Constitu˛iei, deci noi trebuie s„ ne pronun˛„m Ón astfel de cazuri.

™tiu c„ e greu s„ te consideri responsabil at‚ta timp c‚t ai ajuns s„ conduci ˛ara f„r„ s„ fii mandatat de popor, c‚nd tunurile sunt a˛intite spre tine pentru a ˛i se diminua din autoritate ∫i, mai mult, pentru a-˛i sl„bi credibilitatea. Crede˛i c„ toate acestea sunt Ónt‚mpl„toare? Eu nu.

Cred c„ e un plan foarte bine pus la punct, pe care noi trebuie s„-l dejuc„m p‚n„ nu este prea t‚rziu.

Dac„ urm„ri˛i cu aten˛ie strategia este foarte u∫or s„-˛i dai seama c„: poporul a ales... ceva, ˛ara este condus„ de... altcineva, iar pentru a se justifica aceast„ anomalie se Óncearc„ altceva!

Revenind la pericolul care ne pa∫te, dictatura, v„ previn s„ nu lua˛i Ón glum„ acest avertisment, pentru c„ ve˛i fi r„spunz„tori de viitorul Rom‚niei, mai ales c„ p‚n„ Ón momentul de fa˛„ nu am v„zut o atitudine radical„ pentru prevenirea acestei maladii de care se Ómboln„vesc to˛i cei care ajung Ón func˛ii de decizie f„r„ s„ fi meritat acest lucru.

Nu cred c„ avem dreptul, noi, cei care suntem contemporani cu jertfa revolu˛ionarilor din decembrie 1989, s„ c„lc„m pe cadavre numai pentru a ne men˛ine la putere.

Œn numele celor pe care Ói reprezent„m, trebuie s„ punem piciorul Ón prag.

A∫adar, cer partidelor de la guvernare: s„ resping„ toate demersurile care nu sunt Ón conformitate cu legile ∫i Constitu˛ia Rom‚niei, indiferent de cine sunt sus˛inute; s„ solicite ministrului justi˛iei s„ respecte cu stricte˛e toate procedurile legale, Ón toate cazurile aflate Ón vizorul justi˛iei; s„ nu voteze statutul minorit„˛ilor Ón forma actual„, mai ales capitolul 5; s„ resping„ Ordonan˛a de urgen˛„ referitoare la Ónfiin˛area unei alte funda˛ii care s„ administreze averea Gojdu ∫i s„ respecte dorin˛a acestuia, conform testamentului; s„ nu se g‚ndeasc„ vreodat„ s„ adopte o lege care s„ dea posibilitatea Ónfiin˛„rii din nou a... poli˛iei politice.

Cu speran˛a c„ Ón decembrie 1989 nu s-a murit Ón zadar, pentru c„ m‚ine este 8 Martie, urez tuturor femeilor îLa mul˛i ani!“

V„ mul˛umesc.

Daniela Popa

#141355

Declara˛ie politic„ privind incompatibilitatea Óntre calitatea de parlamentar ∫i func˛ia de ministru Œn Constitu˛ia Rom‚niei, la alineatul (2) al articolului 69 este prev„zut c„ îOrice mandat imperativ este nul“.

Tot Constitu˛ia Rom‚niei, la art. 71, prevede calitatea de deputat sau de senator ca fiind incompatibil„ cu exercitarea oric„rei func˛ii publice de autoritate, cu excep˛ia celei de membru al Guvernului. De asemenea, Legea nr. 161/2003 privind unele m„suri pentru

asigurarea transparen˛ei Ón exercitarea demnit„˛ilor publice, a func˛iilor publice ∫i Ón mediul de afaceri, prevenirea ∫i sanc˛ionarea corup˛iei, la art. 84 alin. (1), reglementeaz„ incompatibilitatea dintre func˛ia de membru al Guvernului cu orice alt„ func˛ie public„ de autoritate, cu excep˛ia celei de deputat sau de senator. La aceste prevederi se mai adaug„ ∫i Regulamentul Camerei Deputa˛ilor Ón care, la art. 196, se specific„: îCalitatea de deputat este incompatibil„ cu exercitarea oric„rei func˛ii publice de autoritate, cu excep˛ia celei de membru al Guvernului, precum ∫i cu alte func˛ii stabilite prin lege.“ Astfel, constat„m c„, Ón practic„ exist„ situa˛ii de mandat imperativ implicit, astfel:

— c‚nd un ministru care este ∫i parlamentar voteaz„ mo˛iuni, proiecte de lege ale Guvernului ∫i, Ón general, se exprim„ parlamentar pentru ac˛iuni ale Guvernului al c„rui membru este;

— concomiten˛a calit„˛ii de ministru ∫i prim-ministru cu cea de parlamentar, solidaritatea guvernamental„ impun‚nd un anume vot ∫i nu numai votul ca no˛iune generic„.

Problema incompatibilit„˛ii dintre func˛ia de membru al Guvernului ∫i calitatea de parlamentar trebuie privit„, Ón primul r‚nd, ca m„sur„ de protec˛ie a mandatului parlamentar. Este unanim recunoscut„ de tehnicienii dreptului ideea c„ realizarea eficient„ a mandatului de parlamentar implic„ independen˛a deputatului sau senatorului contra oric„ror presiuni exterioare, de orice natur„.

Œn al doilea r‚nd, ne raport„m la un aspect pur tehnic: asigurarea cvorumului de lucru Ón ∫edin˛ele de plen sau a asigur„rii num„rului de voturi necesar ca un act normativ s„ fie votat Ón varianta propus„ de guvernan˛i. Un exemplu recent Ól constituie votul asupra proiectului de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 134/2005 pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 43/2002 privind Parchetul Na˛ional Anticorup˛ie, care a fost respins de Senat, Ón calitate de Camer„ decizional„, Óntrunind 47 de voturi pentru, 33 de voturi Ómpotriv„ ∫i 9 ab˛ineri. Este evident faptul c„ un membru al Guvernului, care este Ón acela∫i timp ∫i parlamentar, nu poate asigura prezen˛a sa at‚t la ∫edin˛a de Guvern, c‚t ∫i la ∫edin˛a de plen din Camera Deputa˛ilor sau Senat.

Œn opinia Partidului Conservator, o solu˛ie ar fi reconsiderarea problemei incompatibilit„˛ii dintre func˛ia de membru al Guvernului ∫i calitatea de parlamentar, idee exprimat„ ∫i cu ocazia consult„rilor recente cu pre∫edintele Rom‚niei. Instituirea acestui tip de incompatibilitate ∫i eliminarea mandatului imperativ presupun revizuirea Constitu˛iei. P‚n„ la revizuirea constitu˛ional„ ∫i p‚n„ la modificarea celorlalte legi Ón cauz„, Partidul Conservator propune o m„sur„ provizorie, ∫i anume obligativitatea votului secret pentru toate ini˛iativele Guvernului, pentru mini∫trii care sunt ∫i parlamentari.

Œn acest context, Partidul Conservator consider„ oportun„ ini˛ierea unor dezbateri, cu liderii grupurilor parlamentare din Camera Deputa˛ilor ∫i Senat, privind g„sirea unei formulei optime prin care at‚t Parlamentul, c‚t ∫i Guvernul s„ poat„ beneficia la maximum de votul reprezentan˛ilor s„i.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 27/17.III.2006

Victor Sanda

#145104

îŒn loc s„ acuze sinistra˛ii c„ ∫i-au distrus casele primite de la Guvern, ministrul delegat László Borbély trebuie s„-∫i dea demisia, a∫a cum a promis“

Actuala Coali˛ie guvernamental„ a acuzat, de nenum„rate ori ∫i pe nedrept, Partidul Social Democrat c„ Ón perioada c‚t a fost la guvernare a gestionat prost ∫i a risipit fondurile statului.

Iat„ c„ ast„zi asist„m pe fa˛„ la crasa iresponsabilitate Ón ce prive∫te modul de gestionare ∫i cheltuire a banului public. Unul dintre exemple vizeaz„ locuin˛ele construite de Guvernul Rom‚niei pentru sinistra˛ii din Timi∫ ale c„ror case ∫i gospod„rii au fost luate de ape Ón timpul inunda˛iilor din 2005. Cu to˛ii ne aducem aminte c‚nd responsabilul Executivului cu lucr„rile publice ∫i amenajarea teritoriului, ministrul László Borbély, se b„tea cu pumnii Ón piept pe toate posturile TV c„ Ó∫i va da demisia dac„ locuin˛ele destinate sinistra˛ilor nu vor fi terminate la timp.

Ce-i drept, locuin˛ele au fost predate la cheie la timp: dar la timpul invocat ∫i dorit de ministrul Borbély, tocmai pentru a sc„pa de povara demisiei pe care singur ne-a promis-o. Œns„ graba constructorilor de a-i face pe plac domnului ministru, care i-a pricopsit peste noapte cu lucr„ri de miliarde, s-a repercutat, dup„ cum era de a∫teptat, Ón calitatea lucr„rilor, astfel c„ afl„m din pres„ cum sinistra˛ii din Cruceni îhuzuresc“ Ón case noi, chiar dac„ din c‚nd Ón c‚nd au probleme mari cu igrasia sau cu stingerea incendiilor provocate de hornurile prost montate. Mai mult, sinistra˛ii din Foeni sunt ∫i mai îferici˛i“: ei Ó∫i contempl„ locuin˛ele Ónc„ f„r„ u∫i, prize ∫i acoperi∫uri finisate, a∫tept‚nd prim„vara ∫i, o dat„ cu ea, pe constructorii care le-au promis c„ vor veni pentru îultimele retu∫uri“.

Fa˛„ de toate aceste deficien˛e grave constatate la locuin˛ele executate din banii publici, dar ∫i fa˛„ de persoanele sinistrate care se v„d tratate Óntr-un dispre˛ f„r„ margini, premierul T„riceanu nu a luat absolut nici o m„sur„, l„s‚ndu-l pe domnul ministru Borbély s„-i acuze de distrugerea caselor pe cine crede˛i? Tocmai pe sinistra˛i! Care probabil, Ón opinia Domniei sale, dup„ at‚tea luni de tr„it prin ape, corturi sau cine mai ∫tie pe unde, acum nu mai ∫tiu s„ locuiasc„ Óntr-o cas„ de om!

Ru∫ine, domnule ministru! Dac„ mai ave˛i o f„r‚m„ de onoare ∫i demnitate da˛i-v„ demisia a∫a cum a˛i promis, pentru c„ sarcina grea cu care a˛i fost Ónvestit v„ dep„∫e∫te. Nu mai arunca˛i cu banii statului pe case neterminate!

Dac„ nu, atunci face˛i bine ∫i lua˛i lec˛ii de la Gigi Becali, dat fiind c„ sinistra˛ii pe care i-a luat sub obl„duire sunt cu adev„rat ferici˛i.

Petru C„lian

#147751

îCui i-e fric„ de confisc„rile averilor ilegale?!“

Am citit cu surprindere proiectul de lege ini˛iat de Ministerul de Justi˛ie privind organizarea activit„˛ii de control al averilor ∫i de verificare a conflictelor de interese ∫i a incompatibilit„˛ilor. Salut o asemenea ini˛iativ„ a Ministerului de Justi˛ie, ini˛iativ„ ce Ó∫i propune s„ elimine existente sau poten˛iale conflicte de interese care, pentru a m„ referi strict la incompatibilitatea profesiei de avocat, notar, executor sau lichidator cu pozi˛ia de deputat, ar interfera ∫i periclita procesul legislativ. Principiile declarate ce stau la baza acestui proiect sunt îimpar˛ialitatea, integritatea, transparen˛a

deciziei ∫i suprema˛ia interesului public“, principii ale unei democra˛ii s„n„toase ∫i mature. De∫i consider proiectul bine venit, permite˛i-mi s„ punctez ∫i s„ trag un semnal de alarm„ privind dou„ aspecte extrem de grave pe care le implic„ acest proiect legislativ.

Este vorba, Ón primul r‚nd, despre o alt„ Óncercare de legalizare a furtului ∫i a activit„˛ilor ilegale la nivel comercial sau fiscal Ón sensul ob˛inerii de foloase necuvenite. Astfel, art. 30 din acest proiect legislativ, la punctul 1, sun„ a∫a: îSumele ∫i bunurile dob‚ndite nejustificat se impoziteaz„ cu dublul cotei prev„zute de lege pentru veniturile din salarii Ón vigoare la data Óntocmirii procesului-verbal, potrivit Codului fiscal, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare“.

De∫i Partidul Conservator, prin domnul pre∫edinte Dan Voiculescu, a ini˛iat anul trecut un proiect legislativ prin care s„ se treac„ la bugetul statului, prin confiscare, toate averile dob‚ndite ilicit sau care nu pot fi justificate, Legea îVoiculescu“ nu a ajuns nici Ón ziua de azi pe ordinea de zi a Parlamentului. Œn schimb, au ap„rut Ón acest an nu mai pu˛in de dou„ îini˛iative“ de impozitare a furtului. Domnul Sebastian Bodu sus˛inea impozitarea cu 16% a averilor ilicite, iar acum, Ministerul Justi˛iei, dorindu-se mai îdrastic“, solicit„ impozitarea acestora cu dublul cotei de impozitare a salariilor. ™i iat„ c„ aceste ini˛iative sunt Ón dezbatere, Ón schimb, se Óncearc„ punerea unui v„l al t„cerii peste ini˛iativa de confiscare a acestor averi. Prezenta situa˛ie m„ face s„ m„ Óntreb cui Ói e fric„ de Legea Voiculescu? De ce nu putem armoniza prevederile legislative din proiectul privind organizarea activit„˛ii de control al averilor ∫i de verificare a conflictelor de interese ∫i a compatibilit„˛ilor ∫i din Legea îVoiculescu“? Cine are interes s„ fac„ uitat„ aceast„ lege, agreat„ de cei care ne-au ales, fapt dovedit prin cele peste 600.000 de semn„turi str‚nse de Partidul Conservator Ón favoarea acestui proiect?

A doua problem„ Óngrijor„toare pe care o ridic„ aceast„ ini˛iativ„ legislativ„ este tocmai conflictul de interese pe care Ól va determina proiectul, cel pu˛in Ón Comisia juridic„ a Camerei Deputa˛ilor. Dac„ acest proiect de lege va fi supus spre aprobare acestei comisii, to˛i deputa˛ii membri Ón comisie ∫i care au ca profesie de baz„ profesia de avocat, notar, executor judec„toresc sau lichidator, dup„ cum prevede legea, Ónainte de a-∫i manifesta votul, vor fi sili˛i s„ aleag„ Óntre pozi˛ia de demnitar public ∫i profesia proprie. Din start, votul nu va fi impar˛ial. Œn lipsa unei legisla˛ii existente care s„ prevad„ acest conflict de interese, se va ajunge Ón situa˛ia Ón care cei care aleg profesia Ón defavoarea justi˛iei vor vota pentru respingerea proiectului. ™i n-am ajunge oare Ón zona Ón care demnitarii pot influen˛a actul de justi˛ie? Nu s-ar crea premisele unei confrunt„ri Óntre demnitarii din Comisia juridic„ ∫i restul Parlamentului, o confruntare din interes personal? Ale∫i Ón comisia juridic„ tocmai prin prisma profesiei pe care o au, demnitarii care profeseaz„ Ón domeniul avocaturii, notariatului etc. vor ajunge Ón postura de m„r al discordiei.

De∫i proiectul are toate bunele inten˛ii ∫i premisele de a-∫i atinge scopurile declarative, consider c„ aceste dou„ aspecte detaliate anterior sunt suficiente pentru a confirma opinia lui Machiavelli, conform c„reia drumul spre iad e pavat cu bune inten˛ii. Consider c„ ar trebui luate m„suri drastice pentru prevenirea acestui final care ar Óngropa aceast„ ini˛iativ„ fundamental pozitiv„ ∫i benefic„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 27/17.III.2006 Solu˛iile consider c„ ar fi, pe de o parte, modificarea art. 30 punctul 1, Ón sensul confisc„rii integrale a averilor ilicite, ∫i nicidecum a impozit„rii lor; acest articol 30 este un semn c„ Ón ˛ara noastr„ democra˛ia este la momentul deslu∫irii alfabetului ∫i, Ón nici un caz, o democra˛ie matur„. Pe de alt„ parte, aplicarea acestor prevederi s„ intre Ón vigoare, Ón cazul adopt„rii legii Ón formatul prezentat de ini˛iator, fie din mandatul urm„tor, fie diferen˛iat, Ón func˛ie de cauzele sau procesele pe care fiecare dintre deputa˛ii afla˛i Ón aceast„ categorie de incompatibilit„˛i le au pe rol Ón momentul exercit„rii dreptului de vot.

Œn Óncheiere, vreau s„ mai spun doar c„, at‚ta timp c‚t se pretinde legalitatea mijloacelor folosite Ón dob‚ndirea averilor, n-ar trebui s„ existe teama de a supune dezbaterii o lege privind confiscarea averilor ilicite. Pe de alt„ parte, situarea la limita legalit„˛ii sau Ón plin„ ilegalitate ar trebui s„ fie Ón primul r‚nd o problem„ de con∫tiin˛„ ∫i ar trebui s„ autoimpun„ demisia celui Ón cauz„. Œns„ aceste aspecte ˛in de maturitatea clasei politice, maturitate pe care se pare c„ n-am atins-o Ónc„!

Mihai Adrian M„laimare

#153254

## îCalea liberal„“

Rom‚nia ultimilor 16 ani a fost c‚mpul de lupt„ a dou„ mari ideologii: liberalismul ∫i social-democra˛ia. S„ vedem pe r‚nd ce presupun fiecare dintre acestea dou„ ∫i Ón final s„ tragem c‚teva concluzii.

Social-democra˛ia Ó∫i are r„d„cinile Ón a doua jum„tate a secolului al XIX-lea, o dat„ cu apari˛ia mi∫c„rilor socialiste, de∫i nu trebuie deloc confundat„ cu marxismul sau comunismul. Social-democra˛ii sesizeaz„ problemele sociale pe care un sistem capitalist (liberal) le poate genera.

Œn primul r‚nd, liberalii nu au fost Óntotdeauna adep˛i ai democra˛iei ∫i ai particip„rii populare la procesul politic, de∫i timpul a demonstrat c„ nu exist„ o incompatibilitate Óntre democra˛ie ∫i liberalism. Ele pot func˛iona perfect Ómpreun„.

O a doua problem„ care Ói preocup„ pe socialdemocra˛i este s„r„cia ∫i discrepan˛ele mari care pot ap„rea Óntr-un sistem capitalist. Cele dou„ doctrine privesc Ón mod diferit egalitatea indivizilor. Liberalismul presupune egalitatea ∫anselor, adic„ a punctelor de pornire. Garanteaz„ un set de drepturi ∫i libert„˛i care sunt inalienabile, dar de acolo Ónainte fiecare individ este responsabil pentru soarta sa.

Social-democra˛ia nu presupune doar o egalitate a punctelor de pornire, ci ∫i a punctelor de sosire. Socialdemocra˛ii propun o redistribuire a capitalului de la cei boga˛i la cei s„raci, prin sisteme de impozitare Ón trepte ∫i prin crearea unor sisteme de asisten˛„ social„ sau medical„ patronate de stat. A∫a a luat na∫tere conceptul de _welfare state_ , tradus adesea Ón limba rom‚n„ ca statul bun„st„rii sociale, un stat care are grij„ de s„raci, pensionari, ∫omeri, persoane cu handicap, oferindu-le gratuit anumite servicii.

Social-democra˛ii sus˛in interven˛ia statului Ón mecanismele pie˛ei libere c‚nd situa˛ia o impune (de exemplu prefer„ s„ acorde subven˛ii unui colos industrial aflat Ón dificultate, pentru a evita apari˛ia ∫omajului), sper‚nd c„ fac bine, dar produc‚nd doar efecte negative.

Liberalismul Ónseamn„ libertate individual„, drepturi individuale, autonomie personal„, Ónseamn„ proprietate privat„ ∫i limitarea puterii statului.

J. S. Mill spunea Ón celebrul s„u eseu c„ libertatea fiec„rui individ este absolut„ at‚ta timp c‚t f„c‚nd uz de ea nu Óngr„de∫te libertatea altuia.

S„ nu uit„m liberalismul economic, cu c‚teva dintre preceptele sale fundamentale: proprietatea privat„, libera ini˛iativ„ ∫i pia˛a liber„, o pia˛„ liber„ Ón care consumatorul este suveran ∫i ale c„rei mecanisme nu trebuie perturbate Ón nici un fel de interven˛ia statului. Majoritatea g‚nditorilor liberali militau pentru o ingerin˛„ c‚t se poate de limitat„ a statului asupra pie˛ei libere ∫i asupra spa˛iului privat.

Nu Ón ultimul r‚nd, liberalism Ónseamn„ toleran˛„ fa˛„ de ideile, opiniile ∫i credin˛ele altora. Societatea are mai mult de c‚∫tigat, spunea J. S. Mill, l„s‚nd pe fiecare s„ tr„iasc„ a∫a cum crede el de cuviin˛„, dec‚t oblig‚ndu-l s„ tr„iasc„ a∫a cum cred ceilal˛i c„ ar fi de cuviin˛„. C„ Rom‚nia este deocamdat„ un stat social-democrat, asta nu poate fi negat.

Œntrebarea pe care vreau s„ v-o adresez dumneavoastr„ este urm„toarea: este social-democra˛ia o solu˛ie viabil„? Œnclin s„ cred c„ nu. A∫ asocia socialdemocra˛ia cu un soi de peticeal„. Ea vrea mereu s„ c‚rpeasc„ acolo unde societatea sau economia prezint„ disfunc˛ionalit„˛i. Sf‚r∫e∫te prin a crea o adev„rat„ re˛ea de petice care atunci c‚nd va plesni va produce cele mai dezastruoase efecte. Le vedem ∫i ast„zi.

A reu∫it social-democra˛ia s„ rezolve probleme colo∫ilor industriali, ale industriei mineritului sau ale sistemului de s„n„tate public„? Nu! De ce? Pentru c„ statul s-a dovedit a fi mereu un prost administrator. Risipe∫te bani acolo unde Óntreprinz„torii priva˛i nu o fac, pentru c„ banii sunt ai lor, ∫i nu ai cet„˛enilor.

Mul˛i dintre dumneavoastr„ vor spune c„ privat Ónseamn„ scump. Gre∫it! Asta este doar o deforma˛ie pe care propaganda comunist„ a l„sat-o Ón urma sa. Pie˛ele libere concuren˛iale au demonstrat de-a lungul ultimelor secole c„ sunt capabile s„ produc„ cele mai mici pre˛uri satisf„c‚nd perfect nevoile consumatorilor.

Mereu c‚nd vorbim de bog„˛ie d„m ca exemplu Statele Unite ale Americii. Dar de ce s„ nu copiem acest exemplu, domnilor, dac„ s-a dovedit a fi cel mai fericit?

Aud adesea vorbindu-se despre miracolul german de dup„ cel de Al Doilea R„zboi Mondial sau de miracolul japonez. Ei bine, nu este vorba despre nici un miracol. Este finalmente vorba despre aplicarea principiilor economiei de pia˛„, principii care au reconstruit Germania Ón 20 de ani ∫i care au transformat Japonia Ón doar c‚teva decenii Ón a doua putere economic„ a lumii.

C„ Germania sufer„ datorit„ politicilor social-democrate pe care le-a administrat Ón ultima vreme, asta este de net„g„duit. Lua˛i o revist„ de specialitate ∫i v„ ve˛i convinge. Ce exemple mai bune dec‚t acestea mai dori˛i?

Eu cred c„ a venit vremea s„ nu mai prostim poporul rom‚n cu jum„t„˛i de m„sur„.

Œn perioada interbelic„, Rom‚nia intrase pe drumul cel bun. Istoria nu a vrut s„ ne ofere aceast„ ∫ans„. Odiosul regim comunist a distrus tot ceea ce genera˛ii de mari oameni politici s-au chinuit s„ construiasc„. Nu v„ am„gi˛i c„ regimul comunist a adus ceva bun Ón Rom‚nia. ™i am„gindu-v„, nu refuza˛i Ónc„ o dat„ Rom‚niei ∫ansa de a avea un viitor mai bun. G‚ndi˛i-v„ la cele ce v-am spus acum. Cred cu t„rie c„ membrii

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 27/17.III.2006 acestui Parlament al Rom‚niei trebuie s„ Ó∫i reconsidere valorile.

Nu trece˛i pur ∫i simplu cu vederea r‚ndurile acestea. Reflecta˛i ∫i v„ ve˛i convinge c„ ceea ce am sus˛inut eu ast„zi nu este nimic altceva dec‚t calea cea bun„!

Vasile Pu∫ca∫

#158980

Declara˛ie politic„ privind dezvoltarea infrastructurii Ón Rom‚nia

Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Permite˛i-mi s„ readuc Ón aten˛ia dumneavoastr„ o problem„ a c„rei rezolvare este esen˛ial„ pentru dezvoltarea economic„ a acestei ˛„ri: infrastructura. Œn mod special, doresc s„ m„ refer, de aceast„ dat„, la proiectul construc˛iei Autostr„zii Bra∫ov—Bor∫.

A trecut mai bine de un an de c‚nd actuala putere a preluat guvernarea ∫i Ónc„ nu dovedim c„ avem o strategie coerent„ privind dezvoltarea infrastructurii Ón Rom‚nia. La finele anului trecut, ministrul transporturilor declara, Ón mod public, c„ pentru 2006 vor fi Ón diverse stadii de execu˛ie peste 140 km de autostr„zi pe Coridorul IV paneuropean, care str„bate ˛ara de la vest la est, iar anii 2007 ∫i 2008 vor fi anii Ón care va Óncepe masiv construc˛ia de autostr„zi pe Coridorul IV paneuropean, Ón lungime de 871 kilometri.

Œntrebarea logic„ pentru cet„˛enii Transilvaniei, de exemplu, este de ce Guvernul prefer„ s„ investeasc„ doar Ón dezvoltarea infrastructurii unei p„r˛i a ˛„rii, cea de la Bucure∫ti spre litoral?

Oare autorit„˛ile nu Ón˛eleg sau nu vor s„ Ón˛eleag„ care este rostul unei re˛ele de autostr„zi care s„ ne racordeze la infrastructura european„? Prin acest tip de planificare, abordat de c„tre actuala guvernare, putem observa c„ scopul construc˛iei autostr„zii este, Ón viziunea îspeciali∫tilor patrulaterului portocaliu“, doar pentru _loisir_ -ul politicienilor rom‚ni.

Œn c‚t timp ∫i, mai ales, cu ce costuri pentru ˛ar„ cei care ast„zi guverneaz„ vor Ón˛elege c„ Rom‚nia se afl„ Óntr-o etap„ Ón care are nevoie de o infrastructur„ care s„ Ói permit„ ie∫irea pe pia˛a european„?

Am pierdut mai mult de un an doar pentru c„ actualul Executiv a c„utat argumente prin care s„ demonstreze ineficien˛a unui proiect Ón derulare, cel al construc˛iei, deja demarate, a Autostr„zii Bra∫ov—Bor∫. Mai apoi s-a renegociat contractul cu Compania îBechtel“ ∫i s-au stabilit noi termene de derulare a proiectului. ™i toate acestea Ónseamn„ timp pierdut, fonduri risipite, blocarea investi˛iilor care se anun˛au Ón corelare cu derularea proiectului autostr„zii.

S-ar impune ca, m„car acum, Guvernul Rom‚niei s„ Ó∫i asume erorile ∫i s„ accelereze continuarea construc˛iei celei mai importante autostr„zi din Rom‚nia. Subliniez importan˛a faptului ca acest proiect s„ nu mai fie politizat ∫i autorit„˛ile s„ g‚ndeasc„ Ón termenii unei investi˛ii pentru dezvoltarea economiei na˛ionale.

Solicit„m structurilor guvernamentale cu atribu˛ii Ón dezvoltarea domeniului infrastructurii s„ ne prezinte calendarul derul„rii proiectului construc˛iei Autostr„zii Bra∫ov—Bor∫ pentru urm„toarea perioad„. Consider„m c„ este necesar„ o asemenea atitudine transparent„ ∫i ar fi corect„, Ón primul r‚nd, fa˛„ de cet„˛eanul contribuabil, cel care ar urma s„ fie beneficiarul unei asemenea construc˛ii.

V„ mul˛umesc.

Dan Hora˛iu Buzatu

#161884

S‚mb„t„, 4 martie 2006, domnul Adrian N„stase a Óncercat s„ se pun„ bine cu Rom‚nia. Cu aceea∫i Rom‚nie pe care ∫i-a dorit s„ o conduc„ Ón calitate de pre∫edinte. Œn acest scop, a invitat reprezentan˛ii massmedia la celebra sa re∫edin˛„ din strada Zambaccian.

S„ fie aceast„ invita˛ie ∫i un gest pe care domnul N„stase l-a socotit necesar a precede dezbaterea ∫i votul de ast„zi din Camera Deputa˛ilor a cererii de Óncuviin˛are a perchezi˛iei?

Poate c„ da, pentru c„ vizita presei nu a avut o valoare juridic„, ci doar una mediatic„. Pentru a fi avut o valoare juridic„, era necesar„ îvizita“ procurorilor.

Av‚nd Ón vedere aceast„ variant„, consider c„ domnul N„stase s-a manifestat duplicitar, pentru c„ vizita presei acas„ la domnul N„stase ne-a relevat o gazd„ pl„cut„, amabil„, d‚nd explica˛ii complexe, cu gesturi largi ∫i cu o mimic„ sur‚z„toare. Mda, un rezultat mediatic incontestabil pozitiv...

Doar c„ nu presei trebuie s„-i dea domnul N„stase explica˛ii, ci procurorilor. Nu presa trebuia s„ fac„ vizita Ón apartamentul din Zambaccian, ci trimi∫ii Parchetului. Aici intervine duplicitatea demersului s„u, pentru c„ domnul N„stase Ó∫i folose∫te toat„ puterea ∫i influen˛a de care dispune pentru a stopa aceast„ vizit„, cu mult mai important„, pentru c„ ea are ∫i o valoare juridic„.

Pentru aceast„ atitudine, consider gestul fostului primministru ca pe o sfidare la adresa justi˛iei, precum ∫i a rom‚nilor care i-au vizitat apartamentul prin intermediul televiziunii. Domnul N„stase, printr-un simplu exerci˛iu de imagine, a sperat c„ presa Ói va aprecia a∫a-zisa transparen˛„ ∫i va scrie de bine de acum Ónainte. Gre∫eal„! Dumnealui a Óncercat s„-∫i c‚∫tige alia˛i printr-o strategie ieftin„, dar nu se poate ob˛ine solidaritatea rom‚nilor prin exhibarea opulen˛ei.

Iat„ deci c„ Adrian N„stase, chiar dac„ nu mai are puterea pe care o avea, continu„ s„ dea lovituri nu doar adversarilor, ci mai ales Óntregii clase politice rom‚ne∫ti.

Pentru c„, din cauza lui Adrian N„stase, toat„ clasa politic„ rom‚neasc„ este considerat„ corupt„. Prin influen˛a de care dispune, prin pozi˛ia politic„ pe care o de˛ine, prin firele nev„zute care Ól leag„ de colegii s„i, domnul N„stase va Óncerca Ónc„ o dat„ s„ se salveze. Dar dac„ lucrul acesta se va Ónt‚mpla, rom‚nii vor avea Ónc„ o dat„ dreptul s„ blameze politicienii rom‚ni, f„r„ s„ mai fac„ diferen˛e Óntre ace∫tia ∫i domnul N„stase.

Iat„ de ce cred c„ domnul N„stase poate totu∫i contribui la consolidarea democra˛iei Ón general ∫i a institu˛iei Parlamentului Ón special.

Cum? Œn primul r‚nd, demision‚nd din calitatea de pre∫edinte al Camerei. Œn al doilea r‚nd, invit‚nd procurorii s„ Ói fac„ o vizit„ acas„.

Ion Stan

#164596

îConsiliul Na˛ional Secuiesc convoac„ «Marea Adunare Secuiasc„» pentru a proclama autonomia f nutului Secuiesc“

Istoria rela˛iilor dintre Rom‚nia ∫i Ungaria nu poate fi scris„ f„r„ a face parte dreapt„ at‚t luminilor, c‚t ∫i umbrelor care au marcat convie˛uirea popoarelor celor dou„ ˛„ri. Au fost ∫i etape sau momente Ón care amenin˛area existen˛ei rom‚nilor din îTerra ultra silvana“ a cunoscut praguri critice paroxistice, peste care unii se str„duiesc s„ a∫tearn„ v„lul uit„rii.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 27/17.III.2006 Noua arhitectur„ a mediului european ∫i interna˛ional de securitate a a∫ezat Rom‚nia Ón aceea∫i alian˛„ politic„ ∫i militar„ cu Ungaria, ceea ce determin„ ∫i un nou tip de rela˛ii interetnice, care s„ exclud„ resentimentele trecutului.

Dac„ Ón a doua jum„tate a secolului al XIX-lea ∫i la Ónceputul secolului al XX-lea rom‚nii Ó∫i aveau reprezentan˛ii Ón Dieta de la Budapesta, ast„zi reprezentan˛ii ungurilor din Rom‚nia sunt membri constan˛i ai coali˛iilor de putere din Parlamentul ∫i Guvernul de la Bucure∫ti.

Europa unit„, cu toate influen˛ele interdependen˛elor ∫i ale globaliz„rii, va fi o Europ„ a identit„˛ilor na˛ionale, religioase, culturale ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, economice.

Œmplinirea dezideratului Uniunii Europene este ast„zi mai actual dec‚t oric‚nd. Aceast„ apropiat„ realitate ne oblig„ la un fel de asumare a istoriei nu prin a-i omite, ci valorific‚ndu-i Ónv„˛„mintele, pentru a nu fi posibil„ repetarea gre∫elilor.

Cui ∫i la ce folosesc, Óntr-un asemenea context, sloganurile îAutonomie f nutului Secuiesc — Libertate pentru secuime!“; îAutonomie pentru secui“ ∫i îJur„m credin˛„ ve∫nic„ f nutului Secuiesc!“

Cine convoac„ îMarea Adunare Secuiasc„“? Un a∫azis consiliu care este Ón afara legii, fiindc„ autointitulatul îConsiliu Na˛ional Secuiesc“ nu are personalitate juridic„, fiindu-i respinse statutul ∫i programul.

Cum s-a ajuns la acest consiliu? Printr-o campanie deosebit de activ„ a frontului neorevizionist din exterior, al c„rui emisar, Bayer Zsolt, a fost scos din ˛ar„ ca persoan„ indezirabil„, dup„ ce a incitat Ón public la ac˛iuni anticonstitu˛ionale armate Ómpotriva Rom‚niei.

Aceast„ organiza˛ie ilegal„ nu sfideaz„ numai autorit„˛ile legitime ale statului rom‚n, dar se insinueaz„ ∫i ca factor de presiune Ón rela˛iile de bun„ vecin„tate cu Ungaria, solicit‚nd, nici mai mult nici mai pu˛in, ca Guvernul Ungariei s„ semneze, sub egida O.N.U., o conven˛ie interna˛ional„ cu Rom‚nia, pentru ca Ungaria s„ exercite îun statut de putere protectoare asupra f nutului Secuiesc“ ∫i, ca membru al Uniunii Europene, s„ solicite sprijinul Consiliului Europei pentru rezolvarea statutului autonom pentru aceast„ regiune.

Iat„ termenii solicit„rii: î(...) noi, delega˛ii Ón Consiliul Na˛ional Secuiesc, cu competen˛e de reprezentare, ne adres„m... Consiliului European, Parlamentului European, Ón scopul lu„rii Ón considerare a revendic„rii noastre referitoare la autonomia teritorial„ (...)“.

Doamnelor ∫i domnilor,

Datele oficiale ale ultimului recens„m‚nt al popula˛iei Rom‚niei nu men˛ioneaz„ nici m„car un singur cet„˛ean rom‚n de na˛ionalitate secui.

Atunci, pe bun„ dreptate, nu trebuie s„ ne Óntreb„m dac„ autointitulatul îConsiliu Na˛ional Secuiesc“, scopul ∫i obiectivele sale nu sunt doar paravanul de acoperire a ac˛iunilor subterane ale altor for˛e ∫i interese, care ziua stau la aceea∫i mas„ cu Guvernul, iar noaptea lucreaz„ Ómpotriva Constitu˛iei Rom‚niei, Ón alte registre dec‚t o mai fac uneori ∫i la lumina zilei?!

Doamnelor ∫i domnilor,

Agita˛ia ce se Óncearc„ a fi creat„ nu poate fi extras„ din contextul scandalului bustului criminalului de r„zboi Wass Albert, amplasat Ón Parcul central din Odorheiu Secuiesc, sub numele îSecuiul r„t„citor“, care ia tot mai mare amploare. Monumentul amintit sfideaz„, al„turi de alte dou„ statui expuse Ón Biserica reformat„ din Lunca Mure∫ului ∫i Ón Biserica catolic„ din Reghin, prevederile

Ordonan˛ei de urgen˛„ nr. 31 din 13 martie 2002 cu privire la interzicerea organiza˛iilor ∫i simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob ∫i a promov„rii cultului persoanelor vinovate de s„v‚r∫irea unor infrac˛iuni contra p„cii ∫i omenirii.

Baronul Wass Albert a participat la uciderea a 14 rom‚ni ∫i evrei din satele Sucutard ∫i Mure∫enii de C‚mpie (Cluj), Ón anii ocupa˛iei maghiare, fapt pentru care a fost condamnat la moarte Ón contumacie de c„tre Tribunalul Cluj, Ón anul 1946.

Institutul Na˛ional pentru Studierea Holocaustului din Rom‚nia îElie Wiesel“ (INSHREW) ∫i-a manifestat Óngrijorarea fa˛„ de faptul c„ îstatui ale lui Wass Albert, criminal de r„zboi condamnat Ón contumacie Ón 1946, sunt amplasate Ón institu˛ii publice ale statului sau pe spa˛ii cu acces public“.

De asemenea, Centrul pentru Monitorizarea ∫i Combaterea Antisemitismului din Rom‚nia (MCA), afiliat la Anti Defamation League (ADL — B’nai B’rith), una dintre cele mai puternice organiza˛ii evreie∫ti din lume, a protestat fa˛„ de existen˛a mai multor statui ale acestui criminal de r„zboi, sesiz‚nd Parchetul de pe l‚ng„ Œnalta Curte de Casa˛ie ∫i Justi˛ie Ón termenii: îCu deosebit„ Óngrijorare am luat cuno∫tin˛„ de faptul c„ statui ale lui Wass Albert, criminal de r„zboi condamnat Ón contumacie Ón 1946, sunt amplasate Ón institu˛ii publice sau pe spa˛ii cu acces public“.

Faptul c„ statuia îsecuiului r„t„citor“ din Odorheiu Secuiesc Ól red„ de fapt pe Wass Albert este confirmat de o serie Óntreag„ de fapte, prezentate pe larg Óntr-o pl‚ngere penal„ a Asocia˛iei îCultul Eroilor“ din T‚rguMure∫.

Doamnelor ∫i domnilor,

Cred c„ aceast„ chestiune a autonomiei f nutului Secuiesc trebuie s„ o tran∫„m Ón termenii ei reali, care sunt urm„torii:

1. Œn Rom‚nia nu exist„ declara˛i ∫i Ónregistra˛i cet„˛eni rom‚ni de na˛ionalitate secui.

2. Dac„ secuii sunt popula˛ie autohton„ de identitate maghiar„, reprezint„ ei o alt„ minoritate na˛ional„ dec‚t cea maghiar„, pentru a fi Óndrept„˛it„ la un alt regim ∫i la statut autonom?

3. Care sunt motiva˛iile care Óndeamn„ o popula˛ie care oficial nu ∫i-a declarat originea etnic„ secuiasc„ s„ cear„ libertate ∫i autonomie?

Nu este cumva oprimat„ ∫i Ómpiedicat„ s„ se exprime chiar Ón interiorul U.D.M.R.-ului, care Ó∫i men˛ine pragul electoral prin prizonieratul unor segmente ale popula˛iei?

4. Solicit„m Uniunii Democrate a Maghiarilor din Rom‚nia s„-∫i precizeze pozi˛ia fa˛„ de diversiunea autonomiei secuie∫ti ∫i ac˛iunea preconizat„ de a∫a-zisul Consiliu Na˛ional Secuiesc pentru 15 martie a.c.

5. Afl„m, prin bun„voin˛a presei, c„ domnului pre∫edinte al Rom‚niei i-ar fi fost remise de c„tre organiza˛ia ilegal„ ∫i anticonstitu˛ional„ Consiliul Na˛ional Secuiesc mai multe modele de autonomie. Propunem ∫i noi dou„ modele: cel al arom‚nilor Ón Grecia ∫i al corsicanilor Ón Fran˛a. Sunt tot state membre ale Uniunii Europene.

6. Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor ∫i onorabilul s„u ministru, domnul deputat Vasile Blaga, cum Ón˛elege, Ón aceast„ chestiune, s„ vegheze la ordinea constitu˛ional„ ∫i de drept a statului rom‚n?

A∫tept„m punctul de vedere al Domniei sale Ónainte, nu Óntr-o eventual„ anchet„ asupra tulbur„rilor ce ar

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 27/17.III.2006 putea s„ se produc„ la 15 martie a.c., ca urmare a diversiunii ce se amorseaz„.

Doina Mic∫unica Dre˛canu

#173152

Informare cu privire la Reuniunea Interparlamentar„ a UIP privind egalitatea de ∫anse — New York, martie 2006

Cu ocazia Ómplinirii a 60 de ani de la Ónceperea campaniei pentru egalitatea de ∫anse ∫i a celei de-a 50 sesiuni a Comisiei O.N.U. pentru statutul femeilor, eveniment organizat la New York, la sediul Na˛iunilor Unite, a avut loc ∫i o Reuniune interparlamentar„ a UIP privind egalitatea de ∫anse.

Printre cele mai importante teme discutate au fost ∫i îFemeile din Parlament ∫i felul Ón care acestea schimb„ procesul decizional“, îParteneriatul dintre femeile ∫i b„rba˛ii din Parlament“, îContribu˛ia mecanismelor parlamentare la problematica de gen“.

De∫i egalitatea de ∫anse face parte din drepturile fundamentale ale femeilor ∫i b„rba˛ilor, recunoscute politic, din datele colectate de UIP, participarea la via˛a public„ ∫i politic„ a femeilor este deficitar„.

Procentul femeilor care fac pare din parlamente este cel mai mare Ónt‚lnit de p‚n„ acum, ∫i trendul este cresc„tor, dar, totu∫i, schimbarea este lent„. Œn 1995 a fost propus ca prag procentul de 30% de reprezentativitate Ón parlamente, dar acesta nu a fost atins nici 10 ani mai t‚rziu dec‚t Ón 14 ˛„ri.

De∫i exist„ diferen˛e culturale mari Óntre ˛„ri, femeile se unesc pentru a g„si politici ∫i strategii comune Ón promovarea drepturilor lor.

Un lucru Óncurajator este faptul c„ anumite ˛„ri Ón care au avut loc conflicte au subliniat importan˛a includerii femeilor Ón procesul de reconstruc˛ie ∫i Ón procesul de instaurare a democra˛iei. Ca rezultat, ˛„ri ca Rwanda, Mozambic, Africa de Sud, Namibia, Uganda se afl„ Ón topul 30 al ˛„rilor privind participarea femeilor Ón via˛a politic„, cu un procent aflat Óntre 25—30%. O prezen˛„

important„ la aceast„ conferin˛„ a fost participarea femeilor parlamentare din Irak.

Plec‚nd de la experien˛a Comisiei pentru egalitatea de ∫anse Óntre femei ∫i b„rba˛i din Camera Deputa˛ilor legat„ de parteneriatul cu societatea civil„, cu Parlamentele din sud-estul Europei, am propus o dezbatere Ón cadrul Uniunii interparlamentare privind stereotipurile de gen Ón mass-media ∫i publicitate ∫i impactul lor Ón percep˛ia femeilor cu putere decizional„.

O alt„ propunere a fost elaborarea unui îGhid al problematicii de gen Ón Parlament“ de c„tre Uniunea interparlamentar„ Ómpreun„ cu Na˛iunile Unite ∫i al˛i actori relevan˛i.

Aceast„ Ónt‚lnire a fost extrem de interesant„ ∫i util„ pentru Rom‚nia. Experien˛a celorlalte ˛„ri ne poate ajuta Ón demersurile noastre Ón promovarea egalit„˛ii de ∫anse.

De∫i Comisiile pentru egalitatea de ∫anse din Parlamentul Rom‚niei au pu˛in„ experien˛„, consider c„ pe plan interna˛ional am dat dovad„ de seriozitate ∫i de o bun„ cunoa∫tere a domeniului, fapt confirmat ∫i de aprecierea propunerilor noastre.

Uniunea interparlamentar„ are un rol important Ón promovarea implic„rii femeilor Ón parlamente, fiind forul cel mai autorizat Ón colectarea datelor ∫i informa˛iilor de gen, Ón efectuarea de studii ∫i analize statistice privind procentul femeilor membre ale Legislativului, Ón elaborarea recomand„rilor cele mai pertinente pentru membrii s„i.

Œnsu∫irea ∫i punerea Ón practic„ a recomand„rilor UIP de c„tre parlamentari, de c„tre toate partidele parlamentare ar demonstra c„, Óntr-adev„r, exist„ voin˛„ politic„ pentru Ónl„turarea obstacolelor ce Ómpiedic„ femeile s„ se implice Ón procesul decizional Ón via˛a politic„, economic„ ∫i social„, comb„t‚nd astfel lipsa de educa˛ie, mentalit„˛ile misogine, stereotipiile atitudinale ∫i violen˛a verbal„ ∫i nonverbal„ Ómpotriva femeilor.

Petru Movil„

#176739

Domnule pre∫edinte,

Onora˛i colegi,

Azi m„ voi referi la o problem„ de prim„ importan˛„ pentru siguran˛a na˛ional„, dar ∫i pentru siguran˛a fiec„rui cet„˛ean al acestei ˛„ri: crearea Comunit„˛ii de informa˛ii.

Vreau s„ subliniez dou„ aspecte ale acestei probleme, aspecte care au fost mult mediatizate, ocazie cu care unii politicieni ∫i unele for˛e politice au Óncercat s„-∫i ridice rating-ul aflat Ón sc„dere evident„.

Este vorba despre:

1. Necesitatea Ónfiin˛„rii Comunit„˛ii de informa˛ii.

2. Cui s„ Ói fie subordonat„ aceast„ nou„ structur„? Adversarii de serviciu ai actualei puteri au s„rit Ón sus la auzul ve∫tii Ónfiin˛„rii noii structuri informative pe motivul c„ a∫a ceva ar Ónsemna o prea mare concentrare a puterii Ón m‚na c‚torva sau a unui singur om. La prima vedere pare un argument de bun-sim˛ formulat Ón numele democra˛iei ∫i al principiului separ„rii puterilor Ón stat. Œn realitate, nu este nici pe departe vorba despre a∫a ceva, pentru simplul motiv c„ beneficiarii informa˛iei vor fi aceia∫i ca ∫i p‚n„ acum, noua structur„ informativ„ nu spore∫te cu nimic îputerea“ beneficiarilor informa˛iei, a∫a cum sus˛in îap„r„torii democra˛iei“, ci doar simplific„ Ón mod necesar preluarea informa˛iei, f„c‚nd-o, Ón consecin˛„, mai eficient„.

Œn loc de mai multe servicii de informa˛ii independente, care uneori se Óncurcau unele pe altele sau intrau Ón competi˛ie (fenomene care puteau duce la Ónc„lc„ri ale

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 27/17.III.2006 drepturilor cet„˛eanului), vom avea servicii mai pu˛ine, coordonate de o singur„ instan˛„ ∫i ca atare mai eficiente, mai u∫or de controlat. C‚nd spun control m„ g‚ndesc inclusiv la acele instrumente care s„ fac„ imposibile eventualele derapaje ale serviciilor Ón direc˛ia Ónc„lc„rii drepturilor cet„˛enilor.

De altfel, ideea cre„rii unei comunit„˛i de informa˛ii care s„ reduc„ num„rul serviciilor ∫i s„ le includ„ Óntr-o structur„ unitar„ nu apar˛ine actualei puteri. S„ ne amintim c„ o asemenea propunere a fost formulat„ Ón guvernarea anterioar„, iar unele ˛„ri civilizate ∫i democratice au demult o asemenea structur„.

Unii, chiar din interiorul partidelor aflate la guvernare, proclam„ sus ∫i tare ideea c„ aceast„ comunitate de informa˛ii nu ar mai trebui subordonat„ C.S.AT. ∫i, implicit Pre∫edin˛iei, ci altor centre de putere, cum ar fi Guvernul ∫i Parlamentul. Argumentele sunt Ómprumutate din aceea∫i zon„ a discursului democratic.

Nici o asemenea tez„ nu poate fi sus˛inut„, pentru simplul motiv c„ ar Ónc„lca Constitu˛ia. Structurile informative sunt subordonate oric‚nd ∫i oriunde factorului care are Ón r„spundere siguran˛a na˛ional„, iar la noi acest factor este C.S.A.T. Iar argumentul c„ C.S.A.T., at‚ta timp c‚t se afl„ la Pre∫edin˛ie, este un organ de tip sovietic, dar dac„ ar trece la Guvern, ∫i-ar pierde acest caracter, este cel pu˛in pitoresc, ca s„ nu zic altfel.

Partidul Democrat este ferm hot„r‚t s„ sprijine noua structur„ informativ„, din convingerea c„ simplificarea ∫i coordonarea unitar„ a serviciilor secrete din Rom‚nia este at‚t Ón folosul ˛„rii, c‚t ∫i al cet„˛eanului. V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

Nini S„punaru

#179911

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Sf‚r∫itul s„pt„m‚nii trecute a adus Ón fa˛a opiniei publice rom‚ne∫ti o premier„ absolut„: fostul premier al P.S.D. ∫i-a deschis larg por˛ile casei sale presei. O ˛ar„ Óntreag„, Óntr-o zi de week-end, a privit la televizor un muzeu pe post de cas„, din interiorul c„ruia au r„zb„tut ideile pe baza c„rora a fost condus„ Rom‚nia Ón mandatul trecut.

Justi˛ia f„cut„ la televizor pare a fi la mod„ Ón Rom‚nia. Adrian N„stase a mutat, iar presa, Ón goana sa dup„ senza˛ional, a p„truns acolo unde organele abilitate ale statului nu au avut acces, fiind blocate de proceduri care ne arat„ imperfec˛iunea sistemului nostru legislativ, care creeaz„ astfel cet„˛eni îmai egali Ón drepturi“ dec‚t marea majoritate.

Am privit cu to˛ii, cu dezgust ∫i oarecare mil„, cum camerele de filmat au cotrob„it prin intimitatea lui Adrian N„stase. Probabil c„ asta a ∫i urm„rit pre∫edintele Camerei Deputa˛ilor, s„ cer∫easc„ mila publicului. Œn realitate, Óns„, nu a reu∫it dec‚t s„ devin„ ridicol at‚t din perspectiv„ politic„, c‚t ∫i ca om.

Politic vorbind, Adrian N„stase a Óncercat o lovitur„ mediatic„, care ar fi trebuit s„ Ói spele imaginea Ón fa˛a opiniei publice. ™i asta dup„ ce, timp de mai multe s„pt„m‚ni, toate jurnalele de ∫tiri ∫i toate ziarele erau pline de titluri deloc m„gulitoare la adresa lui Adrian N„stase, unde ap„reau nume precum Sergiu Sechelariu, Gabriel Bivolaru sau celebra m„tu∫„ Tamara, devenit„ simbolul corup˛iei Ón politica rom‚neasc„.

Œn plan personal, Adrian N„stase a pierdut iar„∫i. De∫i nu sunt un specialist, ca orice om am urm„rit cu stupefac˛ie imaginile televizate Ón care era prezentat

interiorul casei din Zambaccian ∫i am tr„it un sentiment de total disconfort. Stau ∫i m„ Óntreb, cum poate un om s„ locuiasc„ Óntr-un adev„rat muzeu? Mai mult, orice persoan„ c‚t de c‚t avizat„ a putut observa îghiveciul cultural“ prezent Ón casa domnului N„stase.

Trec‚nd Óns„ peste gusturile Óndoielnice sau atitudinea populist„ a lui Adrian N„stase, trebuie remarcat faptul cel mai Óngrijor„tor ∫i mai nociv: pre∫edintele uneia dintre Camerele Parlamentului Rom‚niei, al treilea om Ón ierarhia statului rom‚n, Ó∫i permite s„-∫i bat„ joc de justi˛ia din Rom‚nia. El afirm„ cu non∫alan˛„ Ón fa˛a opiniei publice c„ presa a avut acces Ón interiorul casei sale, Óns„ justi˛ia nu, pentru c„ Ón viziunea Domniei sale este o chestiune de ordin îprincipial“.

Ne Óntreb„m cu to˛ii: oare respectarea legii nu este cea mai principial„ chestiune pentru oricare cet„˛ean al Rom‚niei? Oare o asemenea persoan„ mai poate reprezenta Camera Deputa˛ilor?

Nu ne a∫tept„m la un r„spuns din partea domnului N„stase, ci a∫tept„m ca justi˛ia rom‚n„ s„ mearg„ p‚n„ la cap„t Ón demersul s„u, pe care Ól sprijin cu t„rie. V„ mul˛umesc.

Cristian Mihai Adomni˛ei

#182707

Declara˛ie politic„: îApel al societ„˛ii civile ie∫ene“

Œn anul 2000, o spun cu m‚ndrie, de la Ia∫i au pornit o serie de ini˛iative, prin diferite organiza˛ii neguvernamentale, de elaborare a unor proiecte ce vizau preven˛ia ∫i interven˛ia Ón cazurile de violen˛„ domestic„. Dac„ subiectul va p„rea de o importan˛„ minor„, am s„-mi permit s„ v„ atrag aten˛ia asupra c‚torva date statistice: 80% dintre infrac˛iunile contra vie˛ii se s„v‚r∫esc Ón spa˛iul domestic, peste 80% dintre femeile aflate Ón penitenciarele din Rom‚nia au s„v‚r∫it o infrac˛iune grav„ Ón spa˛iul domestic, experien˛a trist„ de la Ia∫i (∫i aici am Ón vedere ultimele trei cazuri de crime odioase, cazul Gabriela Ciobanu, cazul Larisa Chelaru, cazul din cartierul Frumoasa) a dovedit c„ probabilitatea de a fi agresat de o persoan„ necunoscut„ este mult redus„ Ón raport cu probabilitatea de a fi agresat de cineva din cadrul familiei sau comunit„˛ii imediat apropiate, comportamentul agresiv Ón societate este precedat de grave alter„ri ale comportamentului Ón cadrul familiei, fapt dovedit de îmapele conflictuale“ aflate la nivelul sec˛iilor de poli˛ie.

Violen˛a domestic„ este un fenomen social deosebit de grav, suntem pe primul loc Ón Europa Ón statistica nefast„ a infrac˛ionalit„˛ii domestice, un fenomen cu profunde conota˛ii sociale, morale, psihologice, economice, ∫i care nu afecteaz„ doar cei doi parteneri de via˛„, ci mai ales copiii, expu∫i riscului de a internaliza o serie de comportamente negative ∫i de a perpetua violen˛a ca mod de rela˛ionare.

Foarte multe organiza˛ii neguvernamentale, funda˛ii, asocia˛ii, coali˛ii din Rom‚nia au desf„∫urat, de-a lungul ultimilor ani, ac˛iuni ce vizau Ónt„rirea capacit„˛ii de interven˛ie a institu˛iilor publice abilitate s„ rezolve aceste cazuri, s-au desf„∫urat campanii de con∫tientizare ∫i informare asupra fenomenului, s-au capacitat resurse locale Ón ideea de a oferi servicii sociale victimelor violen˛ei domestice.

Demersul meu de azi este legat de lansarea la Ia∫i a unui proiect-pilot de interven˛ie pentru agresorii din cazurile de violen˛„ domestic„, proiect PHARE — Uniunea European„, implementat de Societatea de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 27/17.III.2006 Psihoterapie ∫i Interven˛ie Psihosocial„ îCatharsis“. Cu acest prilej au avut loc o serie de discu˛ii deosebit de constructive Óntre participan˛i, poli˛i∫ti, magistra˛i, asisten˛i sociali, psihologi, reprezentan˛i ai diverselor direc˛ii de asisten˛„ social„. Un punct de vedere comun a fost necesitatea imperioas„ de a se elabora normele de aplicare a Legii nr. 217/2003, norme a∫teptate de aproape trei ani ∫i care ar conferi aplicabilitate practic„ prevederilor legii Ón cauz„ ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, o serie de modific„ri v„zute ca necesare de c„tre practicieni.

Ca un exemplu concret, unul dintre marile îc‚∫tiguri“ ale Legii nr. 217/2003 a fost introducerea posibilit„˛ii de a se emite de c„tre judec„tor un ordin de restric˛ie pentru agresor, ceea ce ar putea constitui o form„ real„ de protec˛ie a victimei ∫i o evitare a revictimiz„rii ∫i exacerb„rii conflictului. Practic, de trei ani, de∫i v„zut„ ca o m„sur„ extrem de necesar„, nu exist„ la nivelul instan˛elor din Ia∫i nici o astfel de m„sura luat„.

De asemenea, Ónc„ nu au fost incriminate toate formele de abuz s„v‚r∫ite Ón spa˛iul domestic ∫i mai ales abuzul psihic, care Ónso˛e∫te toate celelalte forme de abuz: fizic, economic, social etc. Nu sunt Ónc„ legiferate metode alternative de solu˛ionare a conflictului (cum ar fi terapia specific„ pentru agresori), iar siguran˛a ∫i securitatea minorilor este l„sat„ la latitudinea decizional„ a mamei, care poate ceda impulsurilor sentimentale ∫i se reÓntoarce de fiecare dat„ la agresor, pun‚nd Ón pericol copiii.

La Ia∫i se va constitui un grup de lucru multidisciplinar, format din practicieni, care va Ónainta o sintez„ a propunerilor legislative pe care practicienii ∫i le-ar dori ca baz„ de lucru.

Menirea noastr„ va fi s„ lu„m Ón considera˛ie propunerile lor ∫i ale tuturor celor care se vor implica la nivel na˛ional Ón definitivarea unui cadru legislativ viabil Ón acest domeniu.

Corneliu Momanu

#186887

Œmi pare foarte r„u c„ domnul Mircea Geoan„ nu este deputat. Dac„ ar fi, acest mesaj i-ar fi parvenit direct. Cum domnul Geoan„ este Óns„ pre∫edintele P.S.D. ∫i, dup„ cum ar fi normal, colegii de partid ai Domniei sale din aceast„ Camer„ Ói Ómp„rt„∫esc crezul politic, am decis s„ abordez subiectul nu printr-o declara˛ie de pres„, ci printr-o declara˛ie politic„.

Domnul Geoan„ a criticat dur P.N.L. pentru c„ inten˛ioneaz„ ca, prin modificarea Constitu˛iei, s„ propun„ formula republicii parlamentare. Un coleg de-al meu i-a dat zilele trecute un r„spuns ∫i chiar l-a comparat pe pre∫edintele P.S.D. cu un personaj de-al lui Caragiale din piesa îO scrisoare pierdut„“. Eu nu voi face nici o compara˛ie. Œns„ Ói voi pune, de la distan˛„, domnului Geoan„ o serie de Óntreb„ri.

™tie Domnia sa Ón c‚te ˛„ri din Europa func˛ioneaz„ republica parlamentar„? ™tie Domnia sa Ón ce ˛„ri pre∫edintele are doar un rol reprezentativ? Œn mod normal ar trebui s„ ∫tie, pentru c„ a fost patru ani ∫eful diploma˛iei rom‚ne∫ti. ™i sunt sigur c„ ∫tie. ™i Ól mai Óntreb pe domnul Geoan„, Ón respectivele ˛„ri, democra˛ia are de suferit pentru c„ ∫eful statului nu are un portofoliu mare de putere? Are de suferit democra˛ia Ón Germania, Italia, Austria etc.? Are de suferit democra˛ia Ón regate ca Marea Britanie, Olanda sau Belgia? Nu, nu are de suferit.

Unde are Óns„ probleme serioase democra˛ia? Œn Rusia, Belarus ∫i alte dou„ sau trei state ex-sovietice, unde pre∫edintele are puteri depline. Nu intr„ Ón discu˛ie Fran˛a, unde, de asemenea, pre∫edintele are un portofoliu bogat de atribu˛iuni, ∫i care este o excep˛ie Ón domeniu.

Deci de ce se arunc„ domnul Geoan„ cu capul Ónainte doar de dragul de a ataca puterea?! Nu dore∫te ∫i Domnia sa ca Rom‚nia s„ se Ónscrie pe orbita democra˛iilor europene? Sau poate este un nostalgic ∫i un admirator al unui pre∫edinte de tipul lui Luka∫enko?

Pentru a te alinia la democra˛iile europene, pentru a accepta formulele moderne de organizare statal„, nu este suficient s„ te Ómbraci Ón costume Armani. Trebuie s„ ∫i g‚nde∫ti Ón stil european.

La o confruntare televizat„ de dinaintea alegerilor din îDuminica orbului“ din 1990, venerabilul lider P.N.fi.C.D., Ion Ra˛iu, adres‚ndu-se rom‚nilor, a spus: îDac„ vre˛i s„ alege˛i drumul spre Vest, vota˛i-m„ pe mine; dac„ vre˛i s„ alege˛i drumul spre Est, vota˛i-l pe Ion Iliescu.“ Dumneavoastr„ cum vre˛i s„ vota˛i, domnule Geoan„?

Florin Aurelian Popescu

#189331

Cum Ón ceea ce prive∫te propria imagine domnul Adrian N„stase se afl„ de mai mult„ vreme Ón c„dere liber„, prin invitarea ziari∫tilor, Ónaintea procurorilor, la casa sa din Zambaccian, a Óncercat, Óntr-un fel, s„-∫i asigure o anume protec˛ie, consider‚nd c„, dac„ reu∫e∫te s„-i sensibilizeze pe ziari∫ti, o parte a opiniei publice i-ar deveni favorabil„.

Este o vorb„ italieneasc„, îLa verita piu vera del visto“ (adic„ îRealul, mai adev„rat dec‚t vizibilul“), care transcende orice susceptibilitate. Pus sub Ónvinuire pentru parchetul de bambus ∫i termopanele de la blocul amintit, fostul premier, sim˛indu-se mult mai vulnerabil Ón planul justific„rii colec˛iilor de art„ (care rivalizeaz„ cu cele de la muzeul care a dat numele str„zii), a Óncercat s„ minimalizeze valoarea acestora.

Umilin˛a omului recunoscut pentru b„˛o∫enia sa a mers at‚t de departe Ónc‚t a g„sit tot felul de cusururi tablourilor at‚rnate pe to˛i pere˛ii, Óncadr‚ndu-le Ón cultura minor„ a valorilor decorative, profit‚nd de faptul c„ acestea ispiteau v„zul invita˛ilor printr-o estetic„ epic„, Ón egal„ m„sur„ obositoare, st‚njenitoare ∫i cople∫itoare. Am v„zut, dac„ vre˛i, un kitsch al Castelului Pele∫, o form„ rom‚neasc„ de bazar, Ón care st„teau deopotriv„ valori din toate col˛urile lumii.

Gazda ziari∫tilor, prin vocabularul critic al ghidului de ocazie, a Óncercat s„-∫i revendice o anume indiferen˛„, mascat„ Ón tot felul de decupaje ale propriilor interese, acord‚nd lucr„rilor un caracter de opere de art„ mai pu˛in glorioase, recunosc‚ndu-le mai ales imperfec˛iunile. Cu toate acestea, figura˛ia voit naiv„, cultivatoare a explica˛iilor ieftine, neconsistente, n-a l„sat dec‚t gustul amar al Óngro∫„rii unei inten˛ii, ∫i anume al la∫it„˛ii unui om marcat de sentimentul tuturor ambi˛iilor.

Opulen˛a strivitoare p‚n„ la un ridicol dezagreabil, atmosfera ap„s„toare, care nu poate s„ nu ∫ocheze obi∫nuitul, impresion‚nd orice ra˛iune, dovede∫te clar c„ fostul lider al P.S.D. nu s-a aflat Ón rela˛ii prea bune cu Zeul Pruden˛ei, oric‚t de proverbial a fost spiritul s„u de conservare. Totul parc„ simbolizeaz„ c„p„tuiala.

Chiar dac„ toat„ t„r„∫enia este considerat„ o lucr„tur„ politic„, singura speran˛„ consolatoare este cea a indulgen˛elor, Ón acest sens retorica sa fiind ∫i mai

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 27/17.III.2006 incriminatoare. Astfel, domnul Adrian N„stase a spus c„ Ón perioada c‚t a fost la putere a avut grij„ ca actualul pre∫edinte al ˛„rii s„ nu aib„ probleme, ba, mai mult, Ón timpul confrunt„rii electorale cu acesta, i-a spus c„ dac„ va c‚∫tiga alegerile va fi un pre∫edinte bun fa˛„ de rivalul s„u, replica domnului Traian B„sescu fiind una scurt„: îEu nu!“.

Œn acel spirit al impunerii de caractere, trebuie men˛ionat c„, Ón timp ce actualul pre∫edinte al statului a renun˛at, Ón 1996, la imunitatea parlamentar„, pun‚ndu-se la dispozi˛ia organelor de cercetare, domnul Adrian N„stase Óncearc„ tot felul de fofil„ri, ascunz‚ndu-se dup„ faldurile rochiei parlamentare, cultiv‚nd spiritul indistinc˛iilor.

Grija principal„ a omului Ómbog„˛it este cea a asum„rii averii, oric‚t de mare ar fi aceasta fiind lesne m„surabil„. Œntr-un fel, invitarea ziari∫tilor echivaleaz„ cu un autodenun˛. Numai c„, dup„ cum se ∫tie, cauza pentru care este cercetat are Ón vedere, Ón principal, termopanele, ori toat„ mediatizarea de la _five o’clock_ -ul de vineri a avut Ón prim-plan ceea ce era dincolo de ele. ™i a∫a, misterul devine ∫i mai mare.

La final, nu pot dec‚t s„-mi pun dou„ Óntreb„ri c‚t se poate de legitime:

1. Dup„ tot ce am v„zut, m„ Óntreb ce leg„tur„ are apartamentul lui Adrian N„stase din Zambaccian cu social-democra˛ia de tip european.

2. Decizia de a permite accesul ziari∫tilor are vreo leg„tur„ cu vizita de s„pt„m‚na trecut„ a sociali∫tilor europeni Ón Rom‚nia?

Horea Dorin Uioreanu

#193193

îDiscu˛ia scind„rii U.B.B., un circ de prost gust“ Stima˛i colegi,

Doresc s„ supun aten˛iei dumneavoastr„ un subiect care ini˛ial mi s-a p„rut de neluat Ón seam„ ∫i menit s„ reaprind„ spiritele na˛ionaliste abia apuse prin Ardeal. Credeam, de asemenea, Ón maturitatea factorului politic Ón abordarea unui asemenea tip de subiecte, dar se pare c„ m-am Ón∫elat. Œntruc‚t discu˛ia persist„ de c‚teva s„pt„m‚ni Ón presa rom‚neasc„ din Transilvania ∫i tinde s„ genereze discu˛ii nedorite, consider c„ trebuie adus„ la cuno∫tin˛a factorilor politici Ón vederea cre„rii unei abord„ri realiste ∫i echilibrate la nivelul forma˛iunilor politice.

Este vorba despre b‚lciul creat de o lun„ de zile de c„tre aproximativ o sut„ de profesori maghiari de la Universitatea îBabe∫-Bolyai“ din Cluj-Napoca, care solicit„ scindarea acestei universit„˛i prin crearea, din anul universitar 2006—2007, a trei facult„˛i: de ™tiin˛e ale Naturii, ™tiin˛e Umaniste ∫i ™tiin˛e Sociale, toate cu predare Ón limba maghiar„. Practic, ceea ce propune acest Comitet de Ini˛iativ„ îBolyai“ (C.I.B.), care nici m„car nu Ói reune∫te pe to˛i profesorii maghiari din U.B.B., este practic o scindare care se refer„ inclusiv la patrimoniul Universit„˛ii clujene.

## Stima˛i colegi,

Universitatea îBabe∫-Bolyai“ este pentru Rom‚nia o emblem„ a multiculturalismului, este o institu˛ie de Ónv„˛„m‚nt cu rezultate excep˛ionale ∫i cu un CV de invidiat printre universit„˛ile lumii. U.B.B. este coloana vertebral„ a unui centru universitar care reune∫te Ón fiecare an peste 50.000 de studen˛i de toate na˛iile, din toate col˛urile lumii. Ceea ce vreau s„ subliniez este c„, Ónainte de toate, Universitatea îBabe∫-Bolyai“ nu este un

S.R.L. din cadrul c„ruia, dac„ nu Ó˛i convine, Ó˛i iei juc„riile ∫i pleci.

Am refuzat s„ cred c„ Ón spatele insisten˛elor profesorilor maghiari de la U.B.B. se afl„ interese politice, c„ scopul acestor demonstra˛ii de for˛„ st„ Ón dorin˛a unor grup„ri politice sau politicianiste de a-∫i justifica existen˛a. Dar, c‚nd acest C.I.B. cere U.D.M.R. ini˛ierea demersurilor parlamentare pentru Ónfiin˛area unei universit„˛i maghiare de stat rupt„ din U.B.B., nu mai pot sta de-o parte!

Solicit public U.D.M.R. s„ nu dea curs solicit„rilor aberante ale acestui grup de profesori maghiari c„rora nu le contest profesionalismul sau valoarea. Spun doar c„ de data aceasta gre∫esc Ón mod fundamental ∫i creeaz„ ni∫te discu˛ii de care nu avem nevoie Ón acest moment. Mai mult dec‚t at‚t, doresc s„ precizez c„ Ón Rom‚nia oricine este liber a-∫i crea propria institu˛ie de Ónv„˛„m‚nt, iar dac„ U.B.B. nu se ridic„ la standardele profesorilor care compun acest grup de ini˛iativ„ maghiar, ace∫tia sunt liberi s„-∫i creeze propria institu˛ie de Ónv„˛„m‚nt, legile rom‚ne fiind suficient de democrate ∫i tolerante Ón acest sens.

V„ mul˛umesc.

Ovidiu Ioan Silaghi

#197560

C‚nd m-am decis s„ candidez pentru un mandat Ón Camera Deputa˛ilor nu am crezut c„ Ón fi∫a postului figureaz„ ∫i circul sau, mai concret spus, spectacolul de prost gust. Nu m„ refer la îspectacolele“ din ∫edin˛ele de plen, pe care le ∫tiu Ónc„ de pe vremea C.P.U.N. M„ refer la spectacolul oferit s‚mb„t„, 4 martie, de domnul Adrian N„stase, Ónt‚mpl„tor ∫i trec„tor deputat ∫i pre∫edinte al Camerei Deputa˛ilor.

Pe mai toate televiziunile, Ón paralel cu ∫tirile comemorative privind cutremurul din 1977, eveniment de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 27/17.III.2006 un mare tragism pentru rom‚ni ∫i Rom‚nia, s-a prezentat vizita (atent ∫i minu˛ios organizat„) unor ziari∫ti la domiciliul domnului Adrian N„stase. Am asistat la un moment de o indecen˛„ maxim„.

Acei rom‚ni — majoritatea, cred, de condi˛ie medie sau nici m„car at‚t — au aprins o lum‚nare pentru rudele sau prietenii disp„ru˛i acum 29 de ani, acei rom‚ni care au mai bifat un an f„r„ Toma Caragiu, Doina Badea sau Alexandru Boc„ne˛ au primit drept îbonus“ ∫i imagini din opulenta cas„ a domnului N„stase. O paralel„ cum nu se poate mai nepotrivit„. Nu suf„r de ceea ce se cheam„ populism. ™tiu c„ majoritatea dintre noi, cei din Parlament, avem o situa˛ie material„ bun„, mul˛i dintre noi fiind chiar foarte boga˛i. Numai c„ orice om normal ∫i cu o cre∫tere aleas„ nu-∫i etaleaz„ ostentativ bog„˛ia Ón fa˛a camerelor de luat vederi, ∫i asta Óntr-o ˛ar„ Ón care o mare parte a popula˛iei se afl„ la limita pragului de s„r„cie. ™i c‚nd o face pentru a da o (Óndoielnic„, dup„ mine) lovitur„ de imagine, spectacolul de prost gust Óntrece orice limit„.

S„ intr„m deci Ón zona politic„ a spectacolului de s‚mb„t„, 4 martie, din strada Zambaccian. Ce a vrut s„ demonstreze domnul pre∫edinte al Camerei Deputa˛ilor? C„ nu are nimic de ascuns? C„ este un campion al transparen˛ei? Nimic din toate acestea. A vrut, Ón primul r‚nd — personal nu cred c„ a reu∫it, efectul fiind unul de bumerang, pentru motivele mai sus amintite — s„ puncteze la capitolul imagine. A vrut s„ sfideze procurorii D.N.A. ∫i Ón general justi˛ia, a vrut s„-i sfideze pe to˛i cei care fac eforturi pentru a duce Rom‚nia la standardele europene. ™i a mai vrut ceva domnul N„stase. A vrut, pentru a nu ∫tiu c‚ta oar„, de aceast„ dat„, sigur, la o or„ de v‚rf pe toate canalele TV, s„-i mai informeze pe rom‚ni c„ toat„ ac˛iunea judiciar„ pornit„ Ómpotriva sa este una de natur„ politic„. Nu cred c„ a reu∫it nici la acest capitol. Ac˛iunea judiciar„ a avut la baz„ dezv„luiri din pres„ din anii Ón care Domnia sa era prim-ministru ∫i a reÓnceput dup„ ce tot presa a analizat cu profesionalism ultima declara˛ie de avere depus„. f n‚nd cont de cele de mai sus, Ómi exprim dezam„girea fa˛„ de acest gest gratuit, indecent ∫i politizat al persoanei care de˛ine cea de-a patra func˛ie Ón stat.

P.S. Nici unul dintre ziari∫tii invita˛i acas„ la domnul N„stase nu avea calificarea necesar„ pentru a evalua ceea ce le-a prezentat gazda. Cei mai mul˛i erau moderatori/realizatori de talk-show-uri, deci formatori de opinie ∫i imagine.

_Quod erat demonstrandum_ . V„ mul˛umesc.

Relu Fenechiu

#200723

îAcuza˛iile P.S.D., demontate de sociali∫tii germani“

Sunt convins c„ mai mul˛i colegi de-ai mei sus˛in ast„zi declara˛ii politice pe tema îziua por˛ilor deschise Ón Zambaccian“. Nu voi prelua din acest subiect dec‚t o tem„ care a devenit pentru P.S.D. ∫i fostul pre∫edinte al acestui partid un laitmotiv al tuturor discursurilor din ultimele dou„ s„pt„m‚ni, ∫i anume c„ ac˛iunile juridice Óncepute Ómpotriva unor lideri ai fostului partid de guvern„m‚nt reprezint„ o comand„ politic„.

Vine solicitarea de perchezi˛ie a domnului N„stase, imediat se spune: comand„ politic„. Se dezbate aceast„ solicitare Ón Comisia juridic„ a Camerei, concluzia este aceea∫i: comand„ politic„. Se discut„ problema Ón cadrul Grupului parlamentar al P.S.D. ∫i ideea este aceea∫i:

comand„ politic„. Mai mult, domnul N„stase le spune colegilor de partid: îEu sunt primul, cap de list„, vor urma ∫i al˛ii dintre dumneavoastr„.“ Œn fa˛a na˛iunii, prin intermediul ziari∫tilor invita˛i (dar atent selec˛iona˛i de c„tre gazd„) la domiciliul din strada Zambaccian, Adrian N„stase repet„ pentru a nu ∫tiu c‚ta oar„: este o comand„ politic„.

Domnul Adrian N„stase ∫i colegii s„i din P.S.D., relu‚nd la infinit teza comenzii politice, Óncearc„ s„ acrediteze ideea c„ actuala putere politic„ Óncearc„ s„ tran∫eze lupta politic„ prin alte mijloace dec‚t cele ale democra˛iei. Mai mult, Ón ultimele zile a plouat ∫i cu amenin˛„ri (unele puse Ón practic„) de informare a organismelor europene tot pe tema îcomenzii politice“.

Numai c„ preconizatul efect Ón str„in„tate al acuza˛iilor proferate de liderii P.S.D. nu a fost cel scontat. Dimpotriv„. Chiar ∫i sociali∫tii europeni, familie politic„ din care face parte ∫i P.S.D., nu accept„ lament„rile de la Bucure∫ti. îDup„ discu˛iile avute aici ∫i la Comisia European„, impresia mea este c„ nu se poate vorbi despre o v‚n„toare de vr„jitoare, iar Raportul de ˛ar„ din luna mai va infirma aceast„ idee“. Aceast„ declara˛ie a fost f„cut„ vineri de c„tre domnul Markus Merkel, adjunctul purt„torului de cuv‚nt pe politic„ extern„ al Grupului social-democrat din Bundestag. Ce se mai poate comenta, c‚nd un aliat politic de-al t„u te contrazice?! ™i s„ fie foarte clar: de pe pozi˛ia Ón care se afl„, politicienii germani nu fac declara˛ii de complezen˛„.

Dar asta nu este totul. Tot domnul Merkel a mai declarat c„ îÓn timpul administra˛iei Iliescu existau foarte pu˛ine ac˛iuni Ómpotriva corup˛iei ∫i acelea, de fa˛ad„“.

O alt„ concluzie, apar˛in‚nd tot unui deputat al S.P.D., domnul Axel Schafer, sun„ la fel de descurajator pentru P.S.D.: îŒn P.S.D. schimb„rile se fac pas cu pas pentru c„ sunt foarte mul˛i afecta˛i, care trebuie convin∫i“, iar la acest capitol domnul Merkel completeaz„: î™tiu c‚t de greu este drumul de la un partid nomenclaturist la unul social-democrat“.

Cred c„ prin aceste pu˛ine cuvinte sociali∫tii germani au pus punctul pe i. ™i Ón nici un caz nu cred c„ au avut vreo îcomand„ politic„“ pentru a face aceste declara˛ii.

P.S: Œntr-un interviu acordat îEvenimentului zilei“, domnul Miron Mitrea a recunoscut c„, Ón mare parte, stenogramele P.S.D. date publicit„˛ii erau reale. Din c‚te Ómi aduc aminte, parc„ prin unele stenograme se vorbea s„ se dea drumul la anumite dosare la Parchet. Parc„ suna a... comand„ politic„! Real„, de aceast„ dat„.

Tiberiu B„rbule˛iu

#204051

Asist„m Ón ultimele zile la o nou„ b„t„lie, a c„rei miz„ politic„ se situeaz„ Ón c‚mpul imaginii. Este vorba despre dosarul scurgerii de informa˛ii din Ministerul Ap„r„rii Na˛ionale, care a fost transformat de c„tre unii factori politici Óntr-un instrument numai bun de a-∫i Ómbog„˛i capitalul de imagine.

Ignor‚nd eforturile ∫i rezultatele evidente ale anchetei interne demarate de structuri specializate ale Ministerului Ap„r„rii Na˛ionale Ónc„ din octombrie anul trecut, dou„ for˛e politice ale momentului, una aflat„ Ón opozi˛ie ∫i alta, culmea, Ón arcul de guvernare, au ie∫it Ón massmedia cer‚nd demisia ministrului Atanasiu.

Prin cele trei comunicate de pres„, care nu se deosebesc prea mult din punct de vedere al con˛inutului ∫i care nu ne conving la nivel de argumente de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 27/17.III.2006 necesitatea demisiei, cele dou„ partide reu∫esc cel mult s„ ne livreze un spectacol ieftin, cu iz demagogic. Acuza˛iile lipsite de substan˛„ vin Ón timp ce autorit„˛ile abilitate Ó∫i desf„∫oar„ activitatea cu maxim„ seriozitate, ministrul ap„r„rii na˛ionale dispun‚nd deja sanc˛iuni f„r„ precedent Ón ultimii 16 ani pentru cei responsabili, toate acestea f„c‚nd ca ac˛iunea izb„vitoare a celor dou„ partide s„ cad„ Ón derizoriu.

Partidul Social Democrat, prin vocea pre∫edintelui Departamentului de ap„rare din cadrul partidului, domnul senator George Maior, a ie∫it la atac f„r„ a-∫i face temeinic temele, uit‚nd c„ nu ministrul ap„r„rii na˛ionale dispune arest„ri ∫i perchezi˛ii, acest rol revenind Parchetului General de pe l‚ng„ Œnalta Curte de Casa˛ie ∫i Justi˛ie, a∫a cum normal se Ónt‚mpl„ Óntr-o democra˛ie autentic„ unde func˛ioneaz„ principiul separa˛iei puterilor Ón stat.

Cel mai mult m„ mir„ Óns„ atitudinea colegilor no∫tri conservatori, care se comport„ asemenea unui partid aflat Ón opozi˛ie, lans‚nd atacuri Ónainte s„ poarte o discu˛ie prin care s„ cear„ l„muriri asupra problemei. Suntem deocamdat„ de aceea∫i parte a baricadei ∫i, Ón consecin˛„, ne a∫teptam la un comportament de asumare Ón solidar a actului de guvernare.

Nu contest faptul c„ fiecare este liber s„-∫i exprime opiniile, Óns„ sunt adeptul unei pozi˛ion„ri corecte fa˛„ de parteneri, a unei rela˛ii sincere ∫i coerente Óntre alia˛i, iar exerci˛iile de imagine prin care unii Óncearc„ s„-∫i aroge doar p„r˛ile care le convin Ómi las„ un gust amar ∫i m„ determin„ s„-mi pun mari semne de Óntrebare asupra calit„˛ii acestor oameni.

Petru Andea

#206560

Centenarul îTraian Vuia“

La 18 martie 1906, la Montesson, l‚ng„ Paris, rom‚nul Traian Vuia era primul om din lume care s-a desprins de la sol cu un aparat mai greu dec‚t aerul, cu mijloace proprii la bord.

Traian Vuia a deschis acum 100 de ani era aviatic„, ce a influen˛at ∫i modificat profund via˛a omenirii.

De∫i recunoa∫terea acestei priorit„˛i a fost ∫i continu„ s„ r„m‚n„ dificil„ pe plan interna˛ional, consider„m c„ este de datoria genera˛iei prezente s„-l omagieze pe marele inventator rom‚n, recunosc‚ndu-i ∫i mediatiz‚ndu-i via˛a ∫i opera.

Œn jude˛ul Timi∫, locul natal al lui Traian Vuia, sunt preg„tite o serie de manifest„ri at‚t Ón comuna care-i poart„ numele, c‚t ∫i Ón ora∫ele F„get, Jimbolia, precum ∫i Ón municipiile Lugoj ∫i Timi∫oara.

Suita manifest„rilor omagiale cuprinde depuneri de coroane, mese rotunde ∫i sesiuni de comunic„ri la Liceul îTraian Vuia“ din F„get ∫i la Universitatea Politehnic„ din Timi∫, fost„ îTraian Vuia“, editarea unei reviste de c„tre inspectoratul ∫colar jude˛ean ∫.a.

Cu regret constat Óns„ c„ la nivel na˛ional ecoul centenarului îTraian Vuia“ nu se face sim˛it. De∫i mai sunt doar c‚teva zile p‚n„ la istorica dat„ de 18 martie, nici o ac˛iune de anvergur„ nu prefa˛eaz„ evenimentul.

Hot„r‚rea de guvern privind îCentenarul Aeronauticii Rom‚ne“ nu reu∫e∫te s„ prind„ via˛„. Ministerul Transporturilor, patronul administrativ al faptei de acum 100 de ani a îIcarului rom‚n“, nu reu∫e∫te, cu greoiul s„u aparat, s„ se desprind„ de solul tergivers„rilor ∫i am‚n„rilor birocratice. Programele ∫i proiectele de s„rb„torire a Centenarului îTraian Vuia“ sunt fie

Ónt‚rziate, fie abandonate. Nu se ∫tie ce s-a Ónt‚mplat cu ini˛iativa realiz„rii unui model al aeronavei lui Traian Vuia, nu a Ónceput reabilitarea sau realizarea unor monumente, pl„ci comemorative sau a altor Ónsemne, Ón ˛ar„ ∫i Ón Fran˛a, a unui muzeu aeronautic ∫.a. Nu s-au precizat medaliile, plachetele, diplomele etc. ce se vor acorda cu prilejul acestui eveniment, nu s-au elaborat emisiuni po∫tale, publica˛ii omagiale, nu s-au tip„rit calendare, agende etc.

Nu se cunosc ini˛iative Ón plan extern pentru promovarea realiz„rilor prioritare rom‚ne∫ti Ón domeniul avia˛iei mondiale, cunosc‚ndu-se contribu˛iile valoroase aduse ∫i de al˛i pionieri cum sunt Aurel Vlaicu ∫i Henry Coand„.

Toate acestea sunt motive pentru care solicit Guvernului Rom‚niei s„ dezvolte, s„ finan˛eze ∫i s„ aplice un program c‚t mai extins pentru s„rb„torirea dup„ merit a îCentenarului Aeronauticii Rom‚ne“.

Gabriela Cre˛u

#209100

## îDespre ei, ele ∫i c„˛ei“

îDemocra˛ia-i democra˛ie, dar nu ∫i pentru c„˛ei!“, spunea odat„ — realist — un coleg. Despre drepturile c„˛eilor Óns„ am auzit vorbindu-se Ón ultimul timp destul de mult ∫i argumentat. Din acest motiv suspectez faptul c„ ironicul nostru coleg nu a vrut de fapt s„ spun„ îc„˛ei“ ci îDemocra˛ie, democra˛ie! dar nu ∫i pentru femei.“ Asta ne arat„ realitatea noastr„ cea de toate zilele.

Ele muncesc mai mult Ón gospod„rii, dar munca lor nu este inclus„ Ón P.I.B; ca urmare, pot fi considerate neproductive.

Ele Ónva˛„ mai mult la ∫coal„ (55% dintre absolven˛ii de Ónv„˛„m‚nt superior Ón acest an sunt femei). Domeniile pentru care se preg„tesc ofer„ status mai sc„zut ∫i bani mai pu˛ini.

Ele se Óngrijesc de ceilal˛i — copii, so˛i, p„rin˛i — mai mult dec‚t o fac ei. Œngrijirea este pe gratis, pentru c„ li se spune, dac„ nu au slujbe, c„ sunt Ón Óntre˛inere.

Conform Codului familiei _,_ ei sunt egali, dar el apare drept îcapul familiei“ Ón toate statisticile. Ca s„ fie ∫i ea considerat„ îcap“ trebuie s„ renun˛e la el (s„ fie v„duv„ sau divor˛at„).

Ei ∫i-au pierdut locurile de munc„ ∫i au fost sistematic pl„ti˛i pentru asta (salariile compensatorii au fost mai ales privilegiul ramurilor unde lucrau mai ales ei). Ele au r„mas Ón c‚mpul muncii unde sunt sistematic nepl„tite sau prost pl„tite (iar la orizont un nor negru se arat„ — o posibil„ delocalizare a industriei de confec˛ii, unde muncesc cele mai multe, f„r„ salarii compensatorii).

Ei sunt majoritari acolo unde se conduce, unde se decide, acolo unde se alege cum s„ fie utilizate resursele societ„˛ii. Ele nu sunt.

Despre ele, ei spun c„ nu ar fi competente Ón politic„. Au dreptate dac„ politic„ Ónseamn„ circ, conflicte permanente, s„ te ocupi de îprobleme serioase“ — precum democra˛ia Ón Afganistan sau r„zboiul nuclear spa˛ial — ∫i s„ nu discu˛i despre probleme îminore“, de exemplu cum pot s„ supravie˛uiasc„ cei ce nu au alt venit dec‚t salariul minim pe economie sau pensia.

De regul„, ele sunt ni∫te fiin˛e anoste, cu prea mult sim˛ al datoriei ∫i mai pu˛in al aventurii, care ascult„ mai mult dec‚t vorbesc, care se ocup„ de al˛ii mai mult dec‚t de sine, dau via˛„ ∫i pun suflet Ón toate. ™i sunt invizibile. Cele care apar pe ecranele televizoarelor nu seam„n„ deloc cu mamele noastre ∫i rareori sunt fiicele

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 27/17.III.2006 pe care am dori s„ le avem. Cu certitudine nu sunt ca noi, 99% dintre femei. C‚nd apar drept îremarcabile“, au meserie de b„rbat, comportament de b„rbat ∫i se neag„ pe sine. îC„ sunt femeie nu are importan˛„“, spun ele, î...ci competen˛a“.

E o mare ∫i periculoas„ minciun„! Ierarhiile, mai ales Ón politic„, sunt bazate pe putere, nu pe competen˛e. Nici nu se spune ce fel de competen˛e ar fi necesare pentru a-i reprezenta pe al˛ii, ca s„ nu se observe c„ cei care de˛in puterea nu le au totdeauna suficient.

Stima˛i colegi, cum politica prive∫te tocmai distribuirea puterii, iar ele sunt at‚t de pu˛in la putere, avem o singur„ concluzie: ceea ce construim noi aici se poate numi democra˛ie, dar nu ∫i pentru femei.

Œntruc‚t m‚ine este 8 Martie, la aceast„ spinoas„ problem„ ar trebui s„ reflecteze fiecare, Ón Parlamentul Rom‚niei. M„car un minut! Pentru a cere mai mult, ar trebui s„ fie considerat„ o problem„ îserioas„“. Deocamdat„, sunt prea pu˛ini care cred asta. Deocamdat„, mai importan˛i sunt c„˛eii.

Dan Mihai Marian

#212543

îDac„ demisiona c‚nd trebuia, om politic r„m‚nea!“ Din fericire, Adrian N„stase Ónc„ n-a p„r„sit primplanul scenei politice rom‚ne∫ti. Ar fi fost o mare pierdere pentru social-democra˛ia rom‚neasc„ dac„ s-ar fi lipsit de un intelectual at‚t de rafinat ∫i de subtil ca domnul N„stase. Locul domnului N„stase va fi pentru totdeauna ipostaziat Óntre figurile renascentiste ale lui Cozm‚nc„, Miki ™pag„ and C.O., rozurile lui Picasso ∫i uverturile lui Wagner. Dac„ P.S.D. s-ar lipsi de pre∫edintele s„u executiv, cu siguran˛„ s-ar alege praful ∫i pulberea istoriei de acest partid! F„r„ Adrian N„stase, acest reper moral ∫i intelectual al st‚ngii rom‚ne∫ti actuale, P.S.D. ar deveni Ón cel mai scurt timp un capitol interesant, f„r„ Óndoial„, din istoria politic„ postdecembrist„.

Distin∫i colegi de la P.S.D., v„ invidiez sincer pentru solidaritatea cu care l-a˛i Ónconjurat pe domnul Adrian N„stase. Am r„mas pl„cut impresionat de votul pe care l-a˛i exprimat s„pt„m‚na trecut„ Ón cadrul Grupului parlamentar al P.S.D. Totu∫i, da˛i-mi voie s„-mi exprim surprinderea pentru modul Ón care i-a˛i tolerat pe cei doi colegi ai dumneavoastr„ care au Óndr„znit s„ voteze pentru perchezi˛ia caselor domnului Adrian N„stase. Dup„ p„rerea mea, ace∫ti c‚rcota∫i trebuiau exclu∫i imediat din r‚ndurile P.S.D. Prin votul lor au adus grave prejudicii imaginii partidului dumneavoastr„.

Œn ciuda faptului c„ o parte a mass-media v„ critic„ continuu, nu trebuie s„ v„ descuraja˛i, deoarece Ón ˛ara aceasta nu se g„se∫te un singur rom‚n de bun„-credin˛„ care s„ v„ acuze de corup˛ie. To˛i cei care v„ critic„ sunt ni∫te invidio∫i, oameni care n-au reu∫it s„ se realizeze Ón via˛„ muncind din greu pentru statul ∫i poporul rom‚n. Orice s-ar Ónt‚mpla, s„ nu v„ dezice˛i nici un moment de Adrian N„stase. Sprijini˛i-l ∫i pe domnul Miron Mitrea, at‚t de greu Óncercat Ón zilele acestea. Nu-l p„r„si˛i nici pe Marian Opri∫an. Iar dac„ dori˛i s„ mai ave˛i de spus un cuv‚nt Ón politica rom‚neasc„, ar fi bine s„-i reactiva˛i pe Viorel Hrebenciuc, Miki ™pag„ ∫i cel supranumit îCozm‚nc„torul de primari“. Dac„ ve˛i proceda Ón acest fel, va fi bine pentru toat„ lumea. Dumneavoastr„ nu ve˛i mai putea reveni Ón veci la putere, rom‚nii vor putea sc„pa de îPartidul Corup˛ilor din Rom‚nia“ (P.C.R.), iar noi vom putea continua s„

guvern„m av‚nd ca obiectiv prioritar integrarea ˛„rii Ón Uniunea European„.

L„s‚nd la o parte acest exerci˛iu u∫or empatic, P.N.L. consider„ c„ invitarea jurnali∫tilor Ón casa din strada Zambaccian reprezint„ un exerci˛iu de imagine menit s„ dirijeze aten˛ia opiniei publice Óntr-o alt„ direc˛ie. Ini˛iativa lui N„stase de a-∫i demonstra transparen˛a este tardiv„. Aceast„ ac˛iune era oportun„ Ón momentul apari˛iei suspiciunilor de corup˛ie, c‚nd Adrian N„stase trebuia s„ pun„ casa la dispozi˛ia autorit„˛ilor. Prin demersul s„u a sfidat justi˛ia ∫i a Óncercat s„ arunce Ón ridicol ancheta procurorilor.

Dac„ Adrian N„stase ar fi acceptat perchezi˛ia, atunci ar fi intrat doar procurorii. Refuz‚nd perchezi˛ia procurorilor ∫i ag„˛‚ndu-se de tot felul de tertipuri legislative, Adrian N„stase nu face altceva dec‚t s„ amplifice suspiciunea care planeaz„ asupra modului Ón care a dob‚ndit aceast„ avere fabuloas„ ∫i s„ confirme presupunerile unora, cum c„ ar fi posesorul unei averi de peste un miliard de euro. Prin prezen˛a sa Ón func˛ia de pre∫edinte al Camerei Deputa˛ilor, Adrian N„stase arunc„ definitiv cu noroi asupra imaginii Parlamentului. Oric‚t de mult am munci noi aici ∫i oric‚te eforturi ar depune angaja˛ii acestei institu˛ii, imaginea Parlamentului va r„m‚ne compromis„ o lung„ perioad„ de timp.

Domnule Adrian N„stase, prin aceast„ ultim„ ini˛iativ„ personal„ v-a˛i pus cruce carierei dumneavoastr„ politice! Chiar dac„ ar vota o mie de parlamentari Ómpotriva perchezi˛iei caselor pe care le ave˛i ∫i tot nu v-a˛i mai putea reabilita Ón ochii cet„˛enilor acestei ˛„ri! Sunte˛i un om terminat din punct de vedere politic. Dar ceea ce este mai grav la dumneavoastr„ este faptul c„ nu ave˛i sim˛ul ridicolului.

Ast„zi, vom vota pentru perchezi˛ia caselor dumneavoastr„.

Gabriel Sandu

#216670

De la adoptarea primei Constitu˛ii Ón 1866, ˛ara noastr„ nu a cunoscut Óntotdeauna un mod democratic de organizare ∫i func˛ionare. Din contr„, au existat Ón istoria noastr„ destule momente de dictatur„ care s-a manifestat sub diverse forme, Ón func˛ie de vremurile respective.

Un prim fenomen Ól reg„sim sub forma îcamarilei regale“ care ∫i-a g„sit ad„post la palatele regale, indiferent de persoanele care ocupau tronul. Influen˛a lor s-a transpus de nenum„rate ori negativ Ón procesul de luare a deciziilor ∫i de aplicare a lor.

Œns„ cea mai acut„ form„ de dictatur„ Ón perioada interbelic„ o Ónt‚lnim Ón timpul regelui Carol al II-lea. Este suficient s„ ne amintim de modul Ón care persoanele din jurul regelui au reu∫it s„ se impun„ ∫i s„ impun„ pe scena politic„ diverse combina˛ii politice de guvernare, multe dintre ele d„un„toare ∫i contra naturii, dar aduc„toare de beneficii pentru camaril„.

Regimul Antonescu a fost, de asemenea, un regim totalitar, cu accente militare. Dup„ cel de-Al Doilea R„zboi Mondial, Rom‚nia a fost trimis„ de la masa marilor puteri Ón bezna istoriei, parcurg‚nd timp de 50 de ani cel mai anevoios drum al istoriei sale, comunismul.

Dincolo de modurile diferite Ón care aceste regimuri totalitare au ac˛ionat ∫i s-au manifestat, ele au adus ∫tirbire Ón primul r‚nd drepturilor cet„˛ene∫ti. Este motivul pentru care am crezut cu to˛ii Ón decembrie 1989 — o dat„ cu declan∫area revolu˛iei — c„ dictatura va disp„rea

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 27/17.III.2006 definitiv din istoria Rom‚niei, fiind Ónlocuit„ de o democra˛ie t‚n„r„, bazat„ pe libertatea individului, pe economie de pia˛„, pe garantarea ∫i respectarea drepturilor tuturor cet„˛enilor.

Zece ani de tranzi˛ie nu au fost suficien˛i pentru consolidarea regimului democratic rom‚nesc, Óns„ am sperat c„ suntem pe drumul cel bun. Ceea ce a urmat Óntre 2001—2004 Ón timpul Guvernului N„stase ∫i modul aproape dictatorial Ón care s-a manifestat fostul partid de guvern„m‚nt P.S.D. au pus la Óndoial„ func˛ionarea statului de drept Ón Rom‚nia. Rapoartele de monitorizare realizate de organismele europene, analizele O.N.G.-urilor ∫i lu„rile de pozi˛ie ale opozi˛iei au eviden˛iat derapaje privind drepturile fundamentale ale cet„˛enilor, libertatea de exprimare ∫i independen˛a mass-media, racol„rile for˛ate de primari, Óncurajarea ∫i proliferarea corup˛iei, transformarea Parlamentului Ón anex„ guvernamental„. Œn concluzie, toate institu˛iile au fost ∫i trebuiau s„ fie la cheremul P.S.D.

Toate aceste fenomene, care au pus Ón pericol chiar ∫i integrarea Rom‚niei au Ónceput treptat-treptat s„ dispar„ dup„ instalarea Guvernului T„riceanu Ón decembrie 2004.

De cur‚nd, Óns„, asist„m la o Óncercare de atentat la adresa drepturilor ∫i libert„˛ilor fundamentale ale cet„˛enilor din partea serviciilor secrete, care sub forma proiectelor de siguran˛„ ∫i securitate na˛ional„ Óncearc„ s„ creeze monopoluri ∫i s„-∫i sporeasc„ atribu˛iile.

Cred c„ a sosit timpul ca dup„ 16 ani de la revolu˛ie s„ uit„m de aceste practici ∫i cred c„ a sosit vremea ca nimeni s„ nu le mai aplice, indiferent de pretext — lupta Ómpotriva corup˛iei, legitimitate democratic„. Aceste proiecte trebuie discutate transparent, tocmai pentru c„ vizeaz„ Ón primul r‚nd securitatea cet„˛enilor.

Cel care uit„ acest lucru, uit„ de fapt de promisiunile f„cute la alegeri ∫i de mandatul primit de la aleg„tori.

Ioan Aurel Rus

#221707

V„ rog s„-mi permite˛i pentru Ónceput s„ citez din Constitu˛ia Rom‚niei:

îArticolul 1: Rom‚nia este stat na˛ional, suveran ∫i independent, unitar ∫i indivizibil.

Articolul 2: Suveranitatea na˛ional„ apar˛ine poporului rom‚n, care o exercit„ prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice ∫i corecte, precum ∫i prin referendum.

Nici un grup ∫i nici o persoan„ nu pot exercita suveranitatea Ón nume propriu.

Articolul 3: Teritoriul Rom‚niei este inalienabil.

Frontierele ˛„rii sunt consfin˛ite prin lege organic„, cu respectarea principiilor ∫i a celorlalte norme general admise ale dreptului interna˛ional.

Teritoriul este organizat, sub aspect administrativ, Ón comune, ora∫e, ∫i jude˛e...

Articolul 4: Statul are ca fundament unitatea poporului rom‚n ∫i solidaritatea cet„˛enilor s„i.

Rom‚nia este patria comun„ ∫i indivizibil„ a tuturor cet„˛enilor s„i, f„r„ deosebire de ras„, de na˛ionalitate, de origine etnic„, de limb„, de religie, de sex, de opinie, de apartenen˛„ politic„, de avere sau de origine social„.

Articolul 6: Statul recunoa∫te ∫i garanteaz„ persoanelor apar˛in‚nd minorit„˛ilor na˛ionale dreptul la p„strarea, la dezvoltarea ∫i la exprimarea identit„˛ii lor etnice, culturale, lingvistice ∫i religioase.

M„surile de protec˛ie luate de stat pentru p„strarea, dezvoltarea ∫i exprimarea identit„˛ii persoanelor apar˛in‚nd minorit„˛ilor na˛ionale trebuie s„ fie conforme cu principiile de egalitate ∫i de nediscriminare Ón raport cu ceilal˛i cet„˛eni rom‚ni.“

Se apropie ziua Revolu˛iei maghiare de la 1848, 15 martie, care aduce cu ea g‚ndurile de autonomie ale locuitorilor majoritari din f nutul Secuiesc. Consiliul Na˛ional Secuiesc, sfid‚nd Constitu˛ia ∫i legile ˛„rii, vrea s„ apere destinul etniei din care s-a ridicat. ™i iat„ cum Ón Rom‚nia, cu o conducere v‚ndut„, secuii Ó∫i cer drepturile scriind Óntr-un comunicat urm„toarele:

îAdres„m o chemare cet„˛enilor f nutului Secuiesc: Œn aceast„ zi Ón„l˛„toare pentru na˛iunea maghiar„, 15 martie 2006, veni˛i la Odorheiu Secuiesc ∫i prin prezen˛a voastr„ Ónt„ri˛i cu o chemare comun„ voin˛a voastr„ pentru autonomia f nutului Secuiesc... Biroul permanent al Consiliului Na˛ional Secuiesc, Ón concordan˛„ cu consiliile secuie∫ti, declar„ cu convingere c„ Marea Adunare Na˛ional„ a Secuilor, prin voin˛a general„ a secuilor, va constitui exprimarea demn„ a str„daniilor de autonomie a p„m‚ntului secuiesc! Puterea voin˛ei generale s„ marcheze dreptul secuimii la autodeterminare!“

Nu se ∫tie oare c„ Ón timpul Revolu˛iei din Decembrie 1989 armata ∫i oamenii de ordine au fost umili˛i ∫i a fost masacrat ofi˛erul de poli˛ie Cheuchi∫an, iar criminalii sunt liberi? Œn Covasna ∫i Harghita s-a produs o îcur„˛are“ etnic„, ceea ce Ónseamn„ c„ rom‚nii din acele ˛inuturi au fost obliga˛i s„ plece ∫i din aceast„ cauz„ s-a schimbat majoritatea. C‚˛i secui s-au declarat la ultimul recens„m‚nt? Pentru ce aceast„ autonomie? Cum se

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 27/17.III.2006 poate a∫a ceva? Cum este posibil ca rom‚nii s„ fie alunga˛i din p„m‚ntul lor natal?

Proclamarea autonomiei teritoriale a unei zone din Rom‚nia contravine Constitu˛iei ˛„rii ∫i deci Consiliul Na˛ional Secuiesc atenteaz„ la unitatea Rom‚niei. Se vrea a se crea un Kosovo rom‚nesc?

Cum a fost posibil„ alungarea elevilor rom‚ni dintr-un liceu Ón T‚rgu-Mure∫? Se vrea repetarea lui martie 1990 de la T‚rgu-Mure∫? Mih„il„ Cofariu e Ónc„ viu ∫i a∫teapt„ s„ i se fac„ dreptate.

Œn ultima vreme, ca urmare a reful„rii unor manifest„ri anarhice ∫i frustrante, s-au putut constata tot mai multe cazuri de ofens„ adus„ Ónsemnelor ∫i simbolurilor na˛ionale. Sunt tot mai frecvente ∫i cazurile Ón care, din ra˛iuni politice sau pentru a ob˛ine sufragii de la sus˛in„tori incer˛i ∫i dubio∫i, se practic„ batjocorirea sentimentelor na˛ionale prin gesturi ∫i publica˛ii, prin emisiuni de televiziune obscene, chiar prin pretinse crea˛ii artistice. Cunoa∫tem situa˛iile Ón care unii cona˛ionali, pentru a-∫i manifesta dispre˛ul fa˛„ de unele momente de cotitur„ Ón istoria Rom‚niei, au prezentat îomagii“ eroilor neamului depun‚nd coroane de flori cu panglic„ neagr„; al˛ii ∫i-au legat astfel de panglic„ la bra˛ chiar de Ziua Na˛ional„, afi∫‚nd prin aceasta sentimentele lor antirom‚ne∫ti Ón spa˛iul public.

Au fost manifest„ri Ón locuri publice care au avut ca scop ofensarea drapelului na˛ional prin rupere sau degradare, sau omiterea arbor„rii lui, concomitent cu afi∫area singular„ a drapelului de stat maghiar. P‚n„ c‚nd vom tolera la nesf‚r∫it astfel de manifest„ri ∫i nu vom aplica legisla˛ia pentru to˛i? Guvernul T„riceanu e subordonat Ungariei?

Cerem pre∫edintelui Rom‚niei, ca garant al aplic„rii Constitu˛iei ∫i legilor ˛„rii, s„ intervin„, iar guvernan˛ii s„ vegheze la respectarea jur„m‚ntului depus.

Emil Radu Moldovan

#226553

îCaterinc„ ∫i mult fum sau povestea din spatele telenovelei“

Se zvone∫te c„ Ón urma experien˛ei convie˛uirii, Alian˛a D.A. preg„te∫te continuarea show-ului de succes intitulat îMarea p„c„leal„“. Pentru necunosc„tori, acesta a Ónceput pu˛in Ónainte de campania electoral„ ∫i a fost jucat cu actori profesioni∫ti Ónc„ de la preluarea puterii. Din c‚nd Ón c‚nd, liderul juc„tor mai lansa o fumigen„ din dorin˛a de derutare a spectatorilor care Óndr„zneau s„ Ó∫i pun„ semne de Óntrebare, dar Ón cea mai mare parte brambureala a fost caracteristica principal„ a acestui spectacol jalnic.

Pentru a Óncinge atmosfera s-au g‚ndit s„ condimenteze pu˛in spectacolul cu o cerere definitiv„ Ón c„s„torie. Incompatibilit„˛ile tot mai evidente dintre ei l„sau loc la mari interpret„ri, tocmai de aceea discu˛ia despre c„s„torie a ˛inut zile Ón ∫ir prima pagin„ a ziarelor.

Vestea ∫oc a pus ∫i mai mult dinamism Ón show-ul servit popula˛iei fl„m‚nzite. Din cauza viziunii diferite, c„s„toria nu putea avea loc ∫i acest fapt a dezv„luit prima dat„ adev„ratul caracter al actorilor. Spectatorii au r„mas uimi˛i s„ constate c„ de fapt alian˛a dintre cei doi nu era dec‚t o leg„tur„ de convenien˛„, leg„tur„ din care lipsea at‚t respectul, c‚t ∫i interesul pentru popula˛ia care i-a promovat.

Replicile t„ioase ∫i declara˛iile r„sun„toare au dezv„luit treptat c„ singura dragoste care-i unea era cea

pentru ciolan, iar acesta, odat„ apucat, a devenit subiect de controvers„.

Nici p‚n„ ast„zi nu au reu∫it s„ afle cine Ól merit„ mai mult sau cui i se cuvine de exemplu partea cu serviciile secrete, dar asta nu-i Ómpiedic„ s„ devin„ tot mai ridicoli pe zi ce trece.

Sub genericul îDragoste cu for˛a de dragul fotoliilor“, popula˛ia prime∫te zilnic por˛ia de circ, singurul dar al celor ale∫i vremelnic s„ ne conduc„ destinele.

Dureros e finalul, pentru c„, dup„ fiecare spectacol, popula˛ia e nevoit„ s„ pl„teasc„, indiferent dac„ a fost sau nu interesat„ de b‚lciul guvernan˛ilor, ∫i prive∫te Óndurerat„ la indiferen˛a cu care este tratat„ de un grup de actori afla˛i Ónc„ Ón func˛ii cheie.

Facturi duble la Óntre˛inere, sute de taxe ∫i o poveste de dragoste care nu mai intereseaz„ pe nimeni e tabloul la care asist„ zilnic rom‚nul Ónsetat dup„ dreptate ∫i adev„r.

Am spus dreptate ∫i adev„r? Nici voi nu mai crede˛i Ón vorbele astea!

Ciudat, doar le-a˛i folosit Óntr-o campanie mincinoas„ cu promisiuni pompoase ∫i dovezi mari de dragoste.

Liviu Timar

#229023

Tema: îActualul Guvern, indiferent la realit„˛ile din agricultur„“

Lucr„rile agricole de prim„var„ se vor declan∫a imediat ce timpul va permite ie∫irea Ón c‚mp. Volumul lucr„rilor ce trebuie executate Ón aceast„ perioad„ este foarte mare, av‚nd Ón vedere suprafe˛ele ce trebuie arate, preg„tite, fertilizate ∫i sem„nate.

Dup„ cum se cunoa∫te, Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale a modificat radical modul de sprijinire a sectorului vegetal Ón anul 2006. Practic, doar 6—8% din suprafa˛a arabil„ ce se Óns„m‚n˛eaz„ Ón aceast„ prim„var„ va beneficia de un ajutor din partea statului cu toate insisten˛ele justificate ale Grupului P.S.D. ∫i ale produc„torilor agricoli din Óntreaga ˛ar„ ca, Ón acest an 2006, un an foarte important Ón vederea integr„rii Ón Uniunea European„, produc„torii agricoli s„ primeasc„ un sprijin de 3.000.000 lei pentru fiecare hectar de teren cultivat ∫i motorina ce se folose∫te la lucr„rile agricole s„ fie subven˛ionat„ cu 10.000 lei/litru.

Actualul Guvern este total indiferent, chiar dac„ peste 30% din suprafa˛a arabil„ a ˛„rii va r„m‚ne nelucrat„, iar produc˛iile medii pe hectar ce urmeaz„ a se ob˛ine vor fi mici datorit„ imposibilit„˛ii produc„torilor agricoli de a cump„ra semin˛ele certificate, Óngr„∫„mintele chimice, pesticidele ∫i motorina necesar„ execut„rii lucr„rilor agricole la timp ∫i Ón perioada optim„ pentru fiecare cultur„. Astfel, pentru a cump„ra un litru de motorin„, care la aceasta dat„ este de 32.200 lei, un produc„tor agricol trebuie s„ v‚nd„ 8—10 kg de gr‚u, 15 kg de porumb sau 5—6 litri lapte. Iar pentru a cump„ra un kilogram de Óngr„∫„minte complexe, care la aceast„ dat„ este de aproximativ 11.000 lei/kg, un produc„tor trebuie s„ v‚nd„ 3—4 kg gr‚u, 5—6 kg porumb sau 2 litri de lapte.

Cunoa∫te actualul Guvern aceste realit„˛i cu care se confrunt„ agricultorul rom‚n? Cred c„ nu. Dac„ ar cunoa∫te ∫i ar dori o via˛„ mai bun„ pentru ˛„ranul rom‚n ∫i prosperitatea acestei ˛„ri, ar trebui cu adev„rat s„ ajute agricultura.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 27/17.III.2006 Faptul c„ nu cunoa∫te greut„˛ile ∫i realit„˛ile din agricultur„ este ∫i apari˛ia Ordonan˛ei de urgen˛„ nr. 12 din 22 februarie 2006 privind stabilirea unor m„suri de reglementare a pie˛ei pe filiera cerealelor ∫i produselor procesate de cereale. Prin apari˛ia acestui act normativ, produc„torii agricoli de cereale trebuie ca, Óncep‚nd cu data de 1 iunie 2006, s„ p„streze produc˛ia destinat„ comercializ„rii numai Ón spa˛ii de depozitare autorizate.

Cunoa∫te Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale c‚te depozite sunt autorizate sau pot fi autorizate p‚n„ la data de 31 mai 2006 Óntr-un jude˛?

Este posibil ca Ón timp de 3 luni de zile (p‚n„ la 31 mai 2006) depozitele existente s„ fie dotate cu sta˛ii de condi˛ionare, usc„toare, laboratoare, mijloace de manipulare? Cred c„ nu.

Cunoa∫te actualul Guvern ce posibilit„˛i de transport au produc„torii agricoli pentru a transporta produc˛ia de cereale la 2—3 unit„˛i ce vor ob˛ine aceast„ autoriza˛ie de depozitare? Cred c„ nu.

Trebuie Óntr-adev„r s„ fim con∫tien˛i de modul de p„strare a cerealelor, pentru siguran˛a s„n„t„˛ii publice ∫i cerin˛ele impuse de Uniunea European„. Dar consider c„ trebuie s„ avem Ón vedere situa˛ia real„ existent„ Ón agricultura rom‚neasc„ la aceast„ dat„ ∫i posibilit„˛ile de care dispun societ„˛ile ∫i asocia˛iile cu profil agricol, arenda∫ii ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, produc„torii individuali.

P‚n„ la capitalizarea produc„torului agricol, cer public ca actele normative ce apar Ón domeniul agricol, emise de actualul Guvern, s„ ˛in„ cont de situa˛ia real„ existent„, de problemele deosebit de grave ∫i foarte complexe cu care se confrunt„ produc„torul agricol din mediul rural, de stabilirea unor perioade rezonabile de realizare a unor obiective Ón acest domeniu.

Ioan Munteanu

#232903

Tema: îProgramul «Fermierul» — simpl„ fantezie fluturist„!“

Programul îFermierul“, lansat cu promisiuni nemaipomenite de c„tre ministrul agriculturii, extrem de mediatizat, era a∫teptat, f„r„ Óndoial„, de c„tre ˛„ranii rom‚ni care sperau de mult„ vreme Óntr-o schimbare. Domnul ministru a insistat Ón numeroasele sale interven˛ii asupra faptului c„ agricultura din Rom‚nia va deveni — Ón scurt timp — una performant„, la nivelul exigen˛elor impuse de c„tre Uniunea European„. Ce-i drept, acest program este Ón fond foarte bun, dar greu de aplicat Ón actualele condi˛ii, de aceea el devine nerealist ∫i profitabil doar pentru un num„r extrem de redus de cet„˛eni.

Ca om care cunoa∫te foarte bine realitatea satelor, voi demonstra cu argumente destul de conving„toare de ce acest proiect ambi˛ios nu-i dec‚t demagogie ∫i Ón∫el„torie. Dac„ am fost sceptic Ónc„ de la lansarea lui, apari˛ia normelor metodologice de aplicare m-a convins c„ am avut dreptate.

Consider‚nd c„ Programul îFermierul“ va rezolva problemele din agricultur„, ministerul de resort a eliminat pentru anul 2006 sprijinul financiar, primele ∫i subven˛iile pentru produsele agricole tradi˛ionale: gr‚u, porumb, floarea-soarelui, soia, ov„z, plante furajere, lapte. Drept urmare, to˛i produc„torii vor avea de suferit, iar consecin˛ele vor fi destul de grave: terenurile vor r„m‚ne nelucrate, num„rul vacilor de lapte va sc„dea, iar Rom‚nia va deveni nu doar un mare importator, ci ∫i un consumator al produselor de pe pia˛a european„. ™i asta,

Ón condi˛iile Ón care ˛ara noastr„ ar fi putut asigura, f„r„ probleme, at‚t produc˛ia pentru propriile nevoi, c‚t ∫i pentru export.

Aplicarea programului a debutat cu o alt„ prevedere gre∫it„: suma de 7.000 de miliarde lei de la bugetul de stat nu este acordat„ direct agricultorilor, ci b„ncilor, mai precis unei singure b„nci, B.C.R., care a primit, f„r„ licita˛ie, exclusivitatea privind implementarea acestui proiect. Deci Legea nr. 231/2005 prevede c„ Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale acord„ ace∫ti bani cu titlu gratuit b„ncii, iar agricultorul solicit„ credit de la B.C.R., urm‚nd s„ depun„ garan˛ii, s„ demonstreze c„ de˛ine bunuri imobile de valoare, s„ achite dob‚nzile ∫i comisionul.

Ob˛inerea creditului este extrem de anevoioas„, ˛in‚nd seama de faptul c„ dosarul pentru contractarea lui prevede nu mai pu˛in de 26 de documente (!), care mai de care mai greu de ob˛inut. Dac„ totu∫i reu∫e∫te s„ ob˛in„ creditul, beneficiarul trebuie s„ returneze suma Ón 10 ani, iar la un Ómprumut de 10 miliarde lei trebuie s„ achite la B.C.R. 14 miliarde lei. P‚n„ c‚nd nu-∫i achit„ creditul, agricultorul nu este proprietarul investi˛iilor realizate.

Ca garan˛ie la creditele solicitate nu se accept„ construc˛iile viitoare; de asemenea, nu se accept„ construirea de imobile Ón regie proprie. Chiar ∫i la investi˛ii mici, de 10.000 — 20.000 euro este obligatorie existen˛a autoriza˛iilor de func˛ionare (mediu, sanitarveterinare etc.), care sunt destul de costisitoare ∫i greu de procurat.

Pentru c„ Legea nr. 231/2005 nu prevede Ón mod expres exceptarea de la achitarea dob‚nzilor pentru perioada de gra˛ie — a∫a cum sus˛ine cu senin„tate ministrul Flutur —, Ómprumuta˛ii vor achita Ón aceast„ perioad„ at‚t dob‚nzile, c‚t ∫i comisioanele ∫i taxele aferente.

C„ acest program este o simpl„ promisiune fantezist„, mincinoas„ ∫i nerealist„ o dovede∫te ∫i faptul c„ nu po˛i realiza ferma-model cu ceea ce-˛i ofer„ banca dup„ ce-˛i achi˛i aceste datorii. Din cele 10 miliarde ini˛iale po˛i s„-˛i cumperi un tractor de 210—240 cai putere, prev„zut cu plug, disc ∫i sem„n„toare sau, o alt„ variant„, po˛i Ónfiin˛a o planta˛ie de 10 hectare de vi˛„ de vie nobil„. Cu ce-˛i sus˛ii afacerea dup„ ce banii s-au terminat Óntr-o prim„ etap„ a investi˛iei? P‚n„ la ob˛inerea profitului sunt at‚tea alte cheltuieli de f„cut, imposibile chiar ∫i pentru cel mai destoinic Óntreprinz„tor.

O alt„ mare p„c„leal„ fluturist„ ˛ine de promisiunea c„ un credit prin Programul îFermierul“ se acoper„ prin Agen˛ia SAPARD Ón propor˛ie de 50%, iar diferen˛a de 50% prin B.C.R. Dar, conform normelor metodologice, B.C.R. asigur„ doar 85% din valoarea total„, ceea ce Ónseamn„ c„ aportul propriu trebuie s„ fie de 15% din valoarea proiectului.

Œn alt„ ordine de idei: nici p‚n„ ast„zi Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale nu a stabilit care este formatul standard al avizului ce trebuie emis de c„tre Direc˛iile pentru agricultur„ ∫i dezvoltare rural„ jude˛ene, iar B.C.R. nu cunoa∫te Ónc„ detaliile referitoare la modalitatea de utilizare a fondului care va fi alocat de c„tre Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale pentru anul 2006.

Œn aceste condi˛ii, num„rul posibililor beneficiari ai acestui program va fi cu mult mai mic dec‚t cel pe care-l anun˛a l„ud„rosul ministru, adic„ peste 6.000 de fermieri, din bugetul lui 2006. Dac„ nu sunt lua˛i Ón calcul

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 27/17.III.2006 agricultorii de peste 60 de ani ∫i nici cei care n-au Ómplinit 18 ani (adic„ cei care nu se pot obliga fa˛„ de banc„), dac„ se ˛ine seama c„ documenta˛ia necesar„ contract„rii unui credit de investi˛ii este extrem de greu de Óntocmit, dac„ cei care de˛in bunuri imobiliare cu care s„ garanteze Ómprumutul sunt extrem de pu˛ini Ón lumea s„r„cit„ a satelor, se ajunge la concluzia c„ îFermierul“ are ∫anse extrem de sc„zute de implementare.

Astfel, acest program at‚t de mediatizat se dovede∫te aproape inaccesibil pentru cei mai mul˛i dintre rom‚nii care ∫i-ar fi dorit cu adev„rat o astfel de afacere, at‚t din lipsa fondurilor, c‚t ∫i din cauza birocra˛iei excesive. Mai adaug faptul c„ obligativitatea subven˛iei pe unitatea de suprafa˛„ ∫i pe cap de animal intr„ Ón vigoare de la 1 ianuarie 2007, Ón condi˛iile Ón care pentru agricultorii rom‚ni acordarea ei Ón 2006 ar fi contat foarte mult.

Œn acest context, m„ g‚ndesc dac„ n-ar fi fost mai bine ca cele 7.000 miliarde lei vechi cu care Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale subven˛ioneaz„ B.C.R. s„ fi fost utilizate pentru sprijinirea produc„torilor ∫i sus˛inerea eficient„ a agriculturii Óncep‚nd chiar din 2006. Cred c„ acesta ar fi fost adev„ratul ajutor de care au nevoie ˛„ranii Ón acest moment.

P.S. Documente care dovedesc extrema dificultate de Óntocmire a dosarului de ob˛inere a unui credit:

- planul de afaceri;

- lista garan˛iilor propuse;

- lista garan˛iilor aferente creditelor contractate la al˛i

- creditori;

- fluxul de lichidit„˛i (cash-flow);

- studiul de fezabilitate;

— avize, acorduri pentru ocuparea terenurilor agricole, asigurarea cu combustibil, energie electric„, energie termic„, protec˛ia apelor, p„durilor ∫i mediului Ónconjur„tor, urbanism ∫i sistematizare etc.;

— situa˛ia contractelor Óncheiate (copii dup„ contracte cu furnizori ∫i clien˛i);

- situa˛ia surselor de finan˛are (proprii);

- intabularea ipotecii;

- asigur„ri;

- memorii justificative privind necesitatea acestor

investi˛ii;

— liste de utilaje ∫i alte dot„ri care se vor ata∫a planului de afaceri (etc., etc.)

Destul de simplu pentru ˛„ranul de r‚nd care vrea s„ devin„ fermier european, nu-i a∫a?

Monalisa G„leteanu

#240120

îCosturile vie˛ii sub guvernarea Alian˛ei D.A.“

A trecut mai bine de un an de zile de la alegerile parlamentare ∫i preziden˛iale din Rom‚nia ∫i constat„m cu stupoare c„ nu s„r„cia, stagnarea economic„ sau Ónt‚rzierile Ón adoptarea legilor privind integrarea ˛„rii Ón Uniunea European„ sunt de actualitate, ci disputele interminabile Óntre cele dou„ jum„t„˛i mai mari sau mai mici ale Alian˛ei D.A.

Ce s-a Ónt‚mplat din 2005 Ón domeniul protec˛iei sociale, al subven˛ion„rii agriculturii ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, Ón domeniul s„n„t„˛ii se Ónscrie, stima˛i colegi, pe linia general„ a politicii promovate de actualul Guvern, aceea a demol„rii cu orice pre˛ a tot ceea ce s-a realizat bine de c„tre vechea putere ∫i a promov„rii schimb„rii cu orice pre˛, doar de dragul schimb„rii.

Œn cele ce urmeaz„ am s„ enum„r doar c‚teva dintre problemele care Ói fr„m‚nt„ pe colegii no∫tri liberali:

serviciile secrete controlate de primul-ministru; fuziunea cu Partidul Democrat; lichidarea C.S.A.T.-ului pe motiv c„ este structur„ de nuan˛„ sovietic„ ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, schimbarea pre∫edin˛ilor celor dou„ Camere ale Parlamentului, dar ∫i pe colegii de alian˛„ ce se v„d deja popular-europeni: presiunile, amenin˛„rile ∫i atacurile furibunde declan∫ate Ón teritoriu Ómpotriva primarilor ∫i consilierilor P.S.D., prin folosirea unor îtrupe de ∫oc“ de control, dirijate abuziv de prefec˛i, soldate Ón multe cazuri cu victime, de cele mai multe ori nevinovate, prin ini˛ierea unor m„suri administrative ori penale f„r„ temei legal sau la limita legii. De exemplu, cum poate fi sanc˛ionat un primar dintr-o comun„ modest„ din jude˛ul Dolj pentru Ónt‚rzieri Ón punerea Ón aplicare a Legii nr. 247, din motive îobiective“, cu suma de 300.000.000 lei (limita maxim„)?

## Domnilor colegi,

Pentru rom‚nii simpli ∫i nevoile lor toate acestea nu sunt dec‚t... bagatele. Ceea ce Ói intereseaz„ pe ei este cre∫terea substan˛ial„ a pre˛urilor ∫i tarifelor, cu deosebire la utilit„˛i, care au creat ∫i creeaz„ mari probleme mai ales categoriilor defavorizate (∫omeri, pensionari, tineri cu salarii indecente). La aceast„ situa˛ie se adaug„ cre∫terile de pre˛uri la alimentele de baz„, care au ajuns ca Ón luna decembrie 2005 s„ fie cu mult mai mari dec‚t rata infla˛iei (estimat„ la 8,6%), la unele dintre acestea ajung‚nd s„ fie comparabile cu cele practicate Ón U.E.

Œn contrast cu major„rile substan˛iale de pre˛uri ∫i tarife, sporurile de venituri sunt situate cu mult sub cre∫terile preconizate pentru perioada urm„toare, ceea ce, Ón mod evident, va conduce la reducerea drastic„ a puterii de cump„rare.

Este inutil s„ mai abordez problemele grave ale agricultorilor rom‚ni, care, lipsi˛i de subven˛ii guvernamentale, la care se adaug„ ∫i impozitul, a∫a redus cum este, Ó∫i vor abandona propriet„˛ile funciare ori le vor vinde pe sume derizorii, constr‚n∫i de starea grav„ financiar„ Ón care se afl„, ∫i vor deveni cu siguran˛„, Ón scurt timp, viitori solicitan˛i de ajutoare sociale.

Acestea nu sunt aprecierile mele gratuite, ci reflect„ strig„tul de dezn„dejde a sute de mii de agricultori care se v„d Ón∫ela˛i ∫i p„r„si˛i de propriii guvernan˛i, fiind l„sa˛i pe m‚na unor speculan˛i ∫i a unor grupuri de interese obscure care s-au aciuit pe l‚ng„ unele prim„rii p„storite de reprezentan˛ii Alian˛ei D.A. ∫i cump„r„ la pre˛uri insignifiante terenuri agricole.

Aceasta este starea sumbr„, dar adev„rat„ ce va genera cu siguran˛„ riscuri majore pe termen lung, greu sau imposibil de surmontat de guvernele ce se vor succeda la conducerea Rom‚niei, iar existen˛a poporului rom‚n Ón marea familie european„ va avea de suferit Ón termeni incalculabili.

Nu cred c„ mai este cazul s„ amintesc consecin˛ele deosebit de grave care vor fi generate de aplicarea pachetului de legi menite s„ asigure înes„n„tatea“ popula˛iei, adoptate de actualul Guvern prin votul îla musta˛„“ acordat de Parlamentul Rom‚niei.

Dac„ ∫i aceste legi vor avea îsuccesul“ similar ordinelor emise de ministrul Nicol„escu cu privire la schimbarea unor directori de unit„˛i spitalice∫ti, putem s„ fim lini∫ti˛i c„ Alian˛a D.A. vegheaz„ la s„n„tatea rom‚nilor!

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 27/17.III.2006

Miron Ignat

#247849

Œn perioada 14—16 februarie a.c. am participat, Ómpreun„ cu colegul meu deputat, domnul Andea Petru, la lucr„rile Conferin˛ei Interna˛ionale îStatul ∫i Biserica Óntr-o lume Ón schimbare: c„utarea modalit„˛ilor de parteneriat Ón rezolvarea provoc„rilor lumii moderne“, desf„∫urat„ la Cetinje, Ón Muntenegru.

Organizat de Funda˛ia Interna˛ional„ pentru Unitatea Na˛iunilor Cre∫tine Ortodoxe, Ómpreun„ cu Biserica Ortodox„ a Serbiei ∫i cu sprijinul autorit„˛ilor Republicii Serbia ∫i Muntenegru, evenimentul a reunit peste 100 de participan˛i din 14 ˛„ri din Europa Central„ ∫i de R„s„rit, precum ∫i din S.U.A., Ón special deputa˛i ai parlamentelor din Rusia, Belarus, Moldova, Bulgaria, Estonia, Letonia ∫i Armenia.

Cu ocazia acestei conferin˛e au fost dezb„tute o serie de probleme actuale privitoare la rela˛ia stat—biseric„, puternic influen˛at„ de procesul global al schimb„rilor politice, economice, sociale ∫i culturale. Ideea de baz„ reie∫it„ s-a referit la faptul c„ statul ∫i biserica trebuie s„ asigure ∫i s„ protejeze libera alegere de c„tre cet„˛eni a op˛iunilor spirituale ∫i religioase.

Stimate colege,

## Stima˛i colegi,

Rom‚nia este unul dintre pu˛inele state unde biserica este institu˛ia Ón care rom‚nii au cea mai mare Óncredere. Suntem un popor cu credin˛„ ∫i fric„ de Dumnezeu, credin˛„ care ne-a Ónso˛it ∫i ne Ónso˛e∫te Ón momentele grele ∫i de cump„n„ din via˛„. Putem afirma c„ libertatea religioas„ este respectat„ Ón Rom‚nia, c„ fiecare cet„˛ean se bucur„ de dreptul ∫i libertatea de a-∫i alege propria orientare religioas„. De asemenea, toleran˛a rom‚nilor fa˛„ de credin˛a celor de l‚ng„ ei ne-a ferit de conflicte religioase, de manifest„ri generale discriminatorii religioase.

Totu∫i, Ón ciuda libert„˛ii religioase de care se bucur„ rom‚nii, e nevoie s„ elabor„m un act normativ distinct care s„ reglementeze libertatea religioas„ a cet„˛enilor Ón conformitate cu Constitu˛ia Rom‚niei. Este necesar ca, Ón perspectiva integr„rii europene, s„ adopt„m o lege care s„ reglementeze regimul cultelor ∫i al comunit„˛ilor religioase, care s„ se adapteze normelor similare din statele Uniunii Europene.

Beneficiile acestei legi sunt multiple.

Œn primul r‚nd, vom consfin˛i printr-o lege aparte libertatea religioas„ Ón Rom‚nia, se vor pune bazele noilor raporturi Óntre statul rom‚n ∫i organiza˛iile religioase.

Œn al doilea r‚nd, se va asigura neutralitatea, echidistan˛a ∫i nediscriminarea statului fa˛„ de ele.

Cu o lege care s„ reglementeze aspectele libert„˛ii religioase vom pune bazele unei p„ci sociale, la care biserica ∫i credin˛a sunt factori importan˛i de stabilitate ∫i unitate.

Prin participarea noastr„ activ„ la elaborarea unei legi care s„ garanteze respectarea libert„˛ii religioase,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 27/17.III.2006 protec˛ia cultelor ∫i asigurarea unui climat de pace confesional„ ∫i siguran˛„ social„, vom aduce un aport semnificativ la dezvoltarea pa∫nic„, stabil„ ∫i coerent„ a Rom‚niei.

V„ mul˛umesc.

Ionel Pal„r

#250875

Declara˛ie politic„: îMuzee f„r„ ghizi“

La sf‚r∫itul s„pt„m‚nii trecute am fost martori cu to˛ii la cel mai spectaculos exerci˛iu de imagine de dup„ decembrie ’89, executat cu brutalitate de cel care se vrea a fi reprezentarea uman„ a ideii de fine˛e diplomatic„ — Adrian N„stase. Opinia public„ a fost transformat„ Óntr-un grup de vizitatori ai unui muzeu, care parcurgea cu ne∫tiin˛„ saloanele Ón˛esate de opere de art„, privind haotic ∫i f„r„ Ón˛elegere spectacolul vizual grandios ce se desf„∫ura Ón toat„ splendoarea, lipsind Óns„ din maiestuosul peisaj un ghid.

Œntreaga expozi˛ie, deschis„ publicului prin generozitatea familiei N„stase, nu a f„cut dec‚t s„ r„spund„ la cea mai simpl„ Óntrebare: ce? Ce anume ascundea apartamentul din Zambaccian? Ce avere a putut str‚nge un fost prim-ministru Ón doar c‚˛iva ani de slujb„ public„? Esen˛a, Óns„, a fost omis„. De fapt, ar fi fost mult mai important s„ afl„m r„spunsul la o alt„ Óntrebare: cum? Cum a ajuns Adrian N„stase Ón posesia unei bog„˛ii la care mul˛i demnitari europeni, dup„ o via˛„ Óntreag„ de munc„, nu pot dec‚t s„ viseze?

Œn urma episodului de imagine for˛at, aten˛ia s-a concentrat asupra naturii lucrurilor, exper˛i ∫i critici de art„ opin‚nd asupra valorilor expuse, a provenien˛ei obiectelor de art„, asupra stilului decorativ ∫i a rezolv„rii dilemei: Ón casa lui N„stase e kitsch sau, dimpotriv„, troneaz„ spiritul de fin colec˛ionar?

Iat„ de ce ghidul ar fi fost de un real folos pentru mai buna Ón˛elegere a problemei. Ghidul ar fi trebuit s„ fie Ónsu∫i Adrian N„stase, care s„ explice nu ce se afl„ pe pere˛i, ci cum au ajuns acele opere acolo. S„ ia fiecare pies„ Ón parte, pe care ar fi trebuit s„ o cunoasc„ ∫i cu ochii Ónchi∫i, ca un fin colec˛ionar ce se nume∫te, ∫i s„ explice opiniei publice de unde o are, c‚nd a cump„rat-o, cu ce pre˛ sau de unde a primit-o ∫i Ón ce context.

Astfel, exerci˛iul, vrut a fi de transparen˛„, ∫i-ar fi atins scopul. Œn schimb, prin Óncercarea de banalizare a pove∫tii, prin refuzul de a-∫i deschide por˛ile celor cu adev„rat Óndrept„˛i˛i s„-i calce pragul ∫i prin discursul autovictimizant, fluturat Óns„ cu arogan˛„ caracteristic„, Adrian N„stase nu a f„cut dec‚t s„ deturneze, pentru o clip„, aten˛ia opiniei publice de la Óntreb„rile cu greutate ce planeaz„ asupra sa. A fost un sf‚∫ietor c‚ntec de leb„d„, un vaiet Ón al doisprezecelea ceas, c„tre un public care a Óncetat de mult s„-l mai aplaude.

Minodora Cliveti

#254966

îFemeia a salvat lumea! S„ ne amintim asta nu numai de 8 Martie...“

A mai venit Ónc„ o dat„ Ziua Interna˛ional„ a Femeii, prilej cu care mi-am propus s„ reflectez public la rolul femeii Ón lumea democratic„. ™i pentru c„ orice discu˛ie despre drepturile femeii, care sunt drepturi ale omului, trebuie s„ se raporteze la debutul democra˛iei mondiale, care s-a petrecut nu se ∫tie c‚nd, dar se ∫tie unde, Ón Grecia, a∫ vrea s„ povestesc o istorie antic„ din Atena, capitala democra˛iei, leag„nul manifest„rii demosului, adic„ a poporului.

A∫adar, Ón vremuri demult apuse, ni∫te oameni care construiser„ un ora∫ au decis s„ Ól pun„ sub protec˛ia unei zeit„˛i. A avut loc un soi de licita˛ie _avant la lettre_ , Ón care cei doi zei interesa˛i: Atena ∫i Poseidon, au f„cut oferte publice.

Atena a promis locuitorilor c„ dac„ ora∫ul va purta numele ei recoltele vor fi bogate, me∫te∫ugurile ∫i artele vor duce faima locului p‚n„ departe, iar Ón˛elepciunea ∫i pacea vor fi adev„ratele st„p‚ne. Poseidon, la r‚ndul s„u, a promis oamenilor cor„bii f„r„ num„r cu care s„ str„bat„ m„rile, s„ jefuiasc„ alte ora∫e ∫i s„ aduc„ acas„ imense bog„˛ii, pe care apoi, cu ajutorul armatelor hr„nite cu roadele pre˛ioase ale apelor, s„ le p„zeasc„ ∫i s„ le sporeasc„.

îCui s„ ne Ónchin„m, a∫adar?“, a Óntrebat regele. îS„ vot„m!“

™i dup„ ce, Ón mod democratic, au votat ∫i num„rat voturile, au v„zut c„ Atena c‚∫tigase la un vot. Votul era al unei femei: Ón acel ora∫, femeile ∫i b„rba˛ii aveau drepturi egale, inclusiv cel de vot, dar femeile, care o preferaser„ pe Atena pentru c„ le promisese o via˛„ de pace, de munc„ ∫i tihn„, erau mai multe dec‚t b„rba˛ii, care votaser„ pentru r„zboi ∫i c„l„torii pe mare, departe de familie.

Poseidon s-a sup„rat, a ab„tut deasupra ora∫ului numit Atena o mare furtun„, iar b„rba˛ii s-au r„zvr„tit ∫i au retras femeilor dreptul de vot. La vremea aceea, a∫adar, democra˛ia era complet„ ∫i real„, dar Poseidon nu o accepta dec‚t dac„ rezultatele acesteia Ói erau favorabile.

Zei˛a Atena ∫i-a ˛inut promisiunea, Ón sensul c„ a f„cut din ora∫ul s„u capitala Óntregii Grecii, iar atenienii au devenit celebri Ón lume pentru realiz„rile lor spirituale ∫i pentru cultul vie˛ii pa∫nice.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 27/17.III.2006 De∫i r„mase f„r„ drept de vot, femeile au Ónvins: au contribuit la p„strarea familiilor laolalt„, la perpetuarea speciei umane, la impunerea suprema˛iei spiritului ∫i a p„cii. ™i au f„cut pace ∫i cu b„rba˛ii...

Femeia de azi ∫i-a rec„p„tat dreptul de vot ∫i locul Ón politic„ ∫i Ó∫i poate pune la lucru calit„˛ile dovedite de-a lungul istoriei umanit„˛ii: cump„tarea, cinstea, altruismul, Ón˛elepciunea, modestia, perseveren˛a. ™i, toate acestea, Ón folosul tuturor!

Dar, din p„cate, a mai c„p„tat un rol, Ón care e distribuit„ de unii b„rba˛i care p„storesc vremelnic Rom‚nia: acela de m„nu∫„! Acel obiect pe care b„rba˛ii Ól foloseau pentru a se provoca la duel! Ca ∫i b„rba˛ii de odinioar„, b„rba˛ii politici de la putere se folosesc de îm„nu∫i“ blonde, mai ales, pentru a p„stra aparen˛a de cavalerism. Ar fi p„cat dac„ aceste femei ar avea soarta m„nu∫ilor, care plesneau lovind obrajii adversarilor b„rba˛i!

C„t„lin Lucian Matei

#258194

îDurere mare Ón tab„ra puterii!“ Dragi colegi,

Nu a∫ fi vrut s„ iau cuv‚ntul azi, Óns„ situa˛ia politic„ actual„ m-a determinat s„ o fac. Sunt, practic, stupefiat de faptul c„ distin∫ii colegi de la putere s-au blocat practic pe tema îpr„bu∫irea lui Adrian N„stase“! Nu pot s„ cred c„ totul Ón aceast„ ˛ar„, Ón prezent, se rezum„ la r„zbun„ri politice. Absolut totul nu are o logic„! Nu po˛i s„ Ó˛i cl„de∫ti o politic„ de guvernare numai cu g‚ndul la r„zbun„ri ∫i la scoaterea Ón eviden˛„ a unor aspecte negative rela˛ionate de un om politic pentru a-˛i ascunde propria b‚rn„ din ochiul t„u.

Dragii mei colegi de la putere, dac„ ∫tiam c„ lucrurile se vor derula Ón aceast„ direc˛ie v„ sugeram, Ónc„ de la Ónceput, s„ introduce˛i Ón Platforma-program prioritatea legislativ„ de a-l arunca la co∫ pe marele om politic Adrian N„stase.

Nu v„ este ru∫ine s„ v„ bate˛i joc de un popor care v-a dat girul ∫i v-a acordat toat„ Óncrederea pentru a-i conduce destinele? Mai pute˛i s„ dormi˛i noaptea, cu at‚tea tertipuri negre pe care le scoate˛i Ón fa˛„ Ón fiecare zi? Mai ave˛i curajul s„ ap„re˛i Ón fa˛a oamenilor ∫i s„ Ói asigura˛i c„ tot ceea ce face˛i azi, toat„ tevatura asta, este numai pentru ei?

Eu sunt la primul mandat Ón Parlament ∫i am sperat c„ via˛a al„turi de dumneavoastr„, domnii de la guvernare, nu este chiar at‚t de par∫iv„ ∫i de rea precum o puteam vedea la televizor. Acum pot spune c„ Ómi este ru∫ine c„ am ajuns s„ Ómpart b„ncile Parlamentului cu oameni f„r„ scrupule, patetici, Ón adev„ratul sens al cuv‚ntului, care Óncearc„ s„ acopere interese obscure arunc‚nd cu noroi Ón oamenii integri, care au purtat numele Rom‚niei acolo unde nu ajunsese niciodat„.

Dac„ ar fi s„ reiau din cuvintele colegului Gabriel Zamfir de la P.N.L. a∫ putea spune c„ electoratul nu v-a trimis aici s„ ne dispre˛ui˛i pe noi, ci voi Ón∫iv„ s„ ajunge˛i s„ v„ dispre˛ui˛i pentru ceea ce a˛i reu∫it s„ deveni˛i... oameni demni de mil„!

Liviu Bogdan Ciuc„

#260165

Declara˛ie politic„: îŒncadrarea unor locuri de munc„ Ón condi˛ii speciale“

Problematica noului proiect de Lege privind Óncadrarea unor locuri de munc„ Ón condi˛ii speciale a creat aprinse

dispute Óntre sindicali∫ti ∫i Executiv, Ón special Ón privin˛a nerecunoa∫terii perioadei dinaintea apari˛iei legii ca perioad„ lucrat„ Ón condi˛ii speciale de munc„. Consider„m c„ nu este normal ca recunoa∫terea existen˛ei acestor condi˛ii speciale Ón anumite locuri de munc„ s„ fie f„cut„ dup„ apari˛ia legii, nu ∫i Ón perioada 2001—2006.

Recunoa∫terea existen˛ei acestor condi˛ii Ón locuri de munc„ expertizate conduce la ideea c„ includerea lor Ón cadrul prevederilor prev„zute de art. 20 din Legea nr. 19/2000 era imperios necesar„. Faptul c„ aceste locuri de munc„ au fost omise de c„tre legiuitor nu poate fi imputat salaria˛ilor sau angajatorului.

Ulterior apari˛iei Legii sistemului public de pensii, prin modific„ri ale prevederilor legale, au fost recunoscute ca stagii de cotizare perioade necontributive pentru anumite categorii de salaria˛i. Categoria salaria˛ilor care au lucrat, conform prevederilor legale anterioare Legii nr. 19/2000, Ón grupa I de munc„ a fost cea mai afectat„ de noile prevederi, v‚rsta de pensionare fiind majorat„ cu ∫apte ani. Condi˛iile de pensionare pentru acest grup de salaria˛i, prev„zute Ón proiectul de lege, nu sunt identice cu cele existente Ón legisla˛ia anterioar„, stagiul de cotizare fiind majorat cu cinci ani.

Neacoperirea perioadei 2001—2006 pentru aceste locuri de munc„ Ón condi˛ii speciale este de natur„ s„ creeze discrepan˛e Óntre salaria˛ii ale c„ror locuri de munc„ au fost Óncadrate Ón condi˛ii speciale, prin Legea nr. 19/2000, ∫i salaria˛ii Óncadra˛i Ón condi˛ii speciale de munc„ prin noul act normativ. De prevederile acestei legi ar beneficia, la nivel na˛ional, un num„r de 70.000 de persoane, salaria˛i Ón condi˛ii speciale de munc„.

La actualul proiect de lege, Consiliul Economic ∫i Social a avizat favorabil, dar cu unele modific„ri, la art. 3, astfel: perioadele de timp Ón care asigura˛ii ∫i-au desf„∫urat activitatea la locurile de munc„ nominalizate Ón anexele nr. 1 ∫i 2 sunt stagii de cotizare Ón condi˛ii speciale, Óncep‚nd cu 1 aprilie 2001, iar Óncep‚nd cu 1 aprilie 2001 ∫i p‚n„ la data intr„rii Ón vigoare a prezentului act normativ angajatorul nu datoreaz„ diferen˛a de cot„ de contribu˛ie de asigur„ri sociale. Aceste recomand„ri ale Consiliului Economic ∫i Social, care sunt corecte pentru salaria˛ii care au lucrat Ón condi˛ii speciale de munc„, ar trebui luate Ón considerare de Ministerul Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei.

Mihai Adrian M„laimare

#262818

Declara˛ie politic„: îManualul de educa˛ie civic„“

Am spus mereu c„ misiunea social„ a actorului este una cel pu˛in la fel de important„ ca aceea de ordin estetic ∫i mi-am croit cariera Óncerc‚nd s„ fac tot ceea ce este posibil pentru ca spectatorul meu s„ m„ vad„ ∫i s„ m„ simt„ al„turi de el nu numai Ón sala de spectacol, ci pretutindeni, Ón parc, pe strad„, pe maidane, la metrou, adic„ acolo unde are cu adev„rat nevoie de mine.

Am spus mereu c„ arta este chemat„, al„turi de familie, Ónv„˛„m‚nt, religie, s„ r„spund„ unor deziderate clare ale societ„˛ii rom‚ne∫ti, am spus-o fiindc„ eu chiar cred ∫i chiar m„ str„duiesc s„ dovedesc acest lucru. Dar am r„sfoit Óntr-o zi cartea de îEduca˛ie civic„“ a feti˛ei mele, care este elev„ Ón clasa a III-a. La lec˛ia îFamilia“, un desen m-a l„sat f„r„ grai. O camer„ igrasioas„, cu mobilier, covoare ∫i tablouri aflate Óntr-un grav dezacord

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 27/17.III.2006 estetic, un televizor merge Ón gol, mama st„ pe o canapea ∫i m‚ng‚ie un pisoi, av‚nd o privire oarecum pierdut„, tat„l cite∫te extrem de Óncruntat un ziar, b„iatul, cu c„∫ti pe urechi, se joac„ pe podea, sora lui, care st„ cu spatele la to˛i, m‚ng‚ie ni∫te p„pu∫i. Nici unul din membrii acestei familii nu are vreo leg„tur„ cu ceilal˛i, sunt singuri, Ónfior„tor de singuri, izola˛i Óntr-un dezinteres profund fa˛„ de to˛i ∫i de toate.

Acesta este un desen din cartea de îEduca˛ie civic„“, Editura ES Print 98, clasa a III-a.

Oare chiar facem educa˛ie? Asta este familia rom‚neasc„? Ce trebuie s„ Ón˛eleag„ copiii no∫tri?

Am spus c„ arta are un rol tot mai important ∫i, privind acest desen, am Ón˛eles c„ trebuie s„ juc„m mai mult pentru copii, c„ trebuie s„ reiau, la teatrul pe care Ól conduc, proiectul îOra de cultur„“, c„ trebuie s„ nu mai a∫tept nimic de la ceilal˛i, care, ca ∫i mine, actorul, au o misiune clar„ Ón ceea ce prive∫te educa˛ia tinerei genera˛ii.

Mi-e team„ doar c„ singur nu voi izbuti dec‚t s„ atrag aten˛ia c„ avem, Óntr-adev„r, o imens„ problem„, pe care o trat„m cu o splendid„ superficialitate.

Marian Sorin Paveliu

#264946

Am fost sesizat de un reprezentant al asocia˛iilor de pensionari din jude˛ul Gorj, vicepre∫edintele Consiliului Jude˛ean al Persoanelor V‚rstnice din Gorj, domnul Ion Velcea, cu privire la prevederile Legii nr. 565/2004, Ón sensul compens„rii Ón bani a tichetelor de c„l„torie neutilizate de c„tre pensionari, ∫i prevederile Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 71/2004, care prevede c„, Óncep‚nd cu anul 2005, pensionarii care nu vor utiliza tichetele de c„l„torie pe calea ferat„ vor beneficia compensator de alimente. Parlamentul Rom‚niei a hot„r‚t prin Legea bugetului de stat pe anul 2006 c„ aceste facilit„˛i pentru pensionari nu se aplic„. Œnc„ de la Ónceput trebuie s„ fac precizarea c„ aceste prevederi sunt dovada indubitabil„ a ipocriziei ∫i lipsei de scrupule a Guvernului condus de Adrian N„stase, care a Ón˛eles s„-∫i fac„ o imoral„ campanie electoral„ prin promovarea unor acte normative pentru care nu exist„ sub nici o form„ acoperire financiar„.

Un alt exemplu elocvent a fost decizia adoptat„ Ón aceea∫i perioad„ preelectoral„ prin care aceleia∫i categorii sociale, pensionarilor, i s-a acordat un nivel de compensare a medicamentelor care a dus la un dezechilibru financiar care a pus Ón pericol sistemul sanitar.

Guvernul P.S.D. a pierdut alegerile, Óns„ actualul Guvern, la preluarea poverii guvern„rii, a preluat ∫i promisiunile otr„vite ∫i am„gitoare adresate pensionarilor. Am convingerea c„ Ón prezent nu exist„ resursele financiare pentru acoperirea Ón bani a facilit„˛ii de transport pentru pensionari. Avem Óns„ obliga˛ia moral„ de a dezbate public acest lucru, de a inventaria toate alternativele ∫i posibilit„˛ile existente, pentru a g„si solu˛ia adecvat„ acestor promisiuni ale P.S.D. Œn cazul Ón care se vor identifica resurse financiare, prezente sau viitoare, avem obliga˛ia s„ purt„m o discu˛ie tran∫ant„ cu reprezentan˛ii acestor asocia˛ii care au drept misiune tocmai ap„rarea drepturilor lor prev„zute de lege.

Œn cazul Ón care prevederile legale respective sunt apreciate a fi excesive sau imposibil de pus Ón practic„, ministrul muncii, solidarit„˛ii sociale ∫i familiei are obliga˛ia de a Ón∫tiin˛a b„rb„te∫te popula˛ia v‚rstnic„ asupra

acestui fapt ∫i s„ promoveze un act normativ de anulare a prevederilor cu caracter electoral.

Am convingerea c„, Ón pofida situa˛iei materiale grele, pensionarii Rom‚niei sunt capabili s„ aprecieze onestitatea actului de guvernare, chiar dac„ ar prefera generozitatea acestuia.

Drept urmare, solicit ministrului muncii, solidarit„˛ii sociale ∫i familiei, s„ dispun„ imediat o analiz„ a situa˛iei ∫i, dup„ o discu˛ie prealabil„ cu ministrul de finan˛e, s„ invite reprezentan˛ii asocia˛iilor de pensionari la o discu˛ie prin care s„ se g„seasc„ o solu˛ie final„ acestei promisiuni legale neonorate.

Totodat„, propun colegilor din comisia pentru munc„ ∫i protec˛ie social„ din Camera Deputa˛ilor s„ ia Ón dezbatere aceast„ problem„.

Marius Rogin

#269243

Declara˛ie politic„: îComportamentul unui a∫a-zis om politic“

O veche zical„ rom‚neasc„ spune c„ îPe∫tele de la cap se-mpute“.

Putem s„ spunem c„ acest lucru este valabil cu certitudine sau cu at‚t mai mult Ón via˛a politic„. La fel de adev„rat este ∫i faptul c„, cu c‚t urcarea pe scara ierarhic„ a vie˛ii politice este mai rapid„, duc‚nd spre v‚rf, spre care tind foarte mul˛i, la fel de rapid„ ∫i Ón acela∫i timp periculoas„ va fi ∫i cobor‚rea.

Œn ultimii ani ai vie˛ii politice din ˛ara noastr„, domina˛i, din p„cate, de acela∫i Partid Social Democrat, am asistat la tot mai multe ridic„ri ale unor figuri ce ∫i-au g„sit Ón cadrul acestui partid locuri din ce Ón ce mai c„ldu˛e ∫i din ce Ón ce mai Ónalte.

L„s‚nd la o parte orice urm„ de prejudecat„ ∫i lipsi˛i de cele mai elementare no˛iuni legate de comportamentul unui politician sau de regulile ce trebuie respectate Óntr-un joc politic, multe dintre aceste figuri au trecut Óntr-un timp foarte scurt de la simple persoane la cele mai concrete

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 27/17.III.2006 exemple de parveni˛i, asemenea unui Dinu P„turic„ sau St„nic„ Ra˛iu.

Ve˛i fi de acord cu mine atunci c‚nd voi spune c„ acest lucru nu se putea petrece Óntr-un timp at‚t de scurt f„r„ acceptul tacit al altora, asemenea lor, ajun∫i poate nu datorit„ unor Ónt‚mpl„ri, ci mai degrab„ datorit„ unor circumstan˛e bine puse la cale, Ón func˛iile Ónalte din sfera conducerii acestei ˛„ri. Sunt lucruri care nu ne fac deloc cinste ∫i care, atunci c‚nd ni se pun Ón fa˛„ de c„tre reprezentan˛i ai altor puteri politice, cu tradi˛ii extrem de bine cl„dite Óntr-ale democra˛iei, ne fac s„ ne plec„m capetele.

M„-ntreb, Óns„, cum vom putea s„-i denumim pe cei care au permis ridicarea de jos a acestor Dinu P„turic„ sau St„nic„ Ra˛iu? Eu, recunosc, nu am g„sit Ónc„ no˛iunea potrivit„ pentru a-i defini, dar pot s„ afirm un lucru de care sunt absolut sigur: ace∫tia sunt cu mult mai vinova˛i, mult mai periculo∫i, prin simplul fapt c„ au permis cre∫terea acestor parveni˛i.

Se mai spune, de asemenea, ∫i este at‚t de mult adev„r Ón aceast„ afirma˛ie, c„ dac„ vrei s„ distrugi o armat„, fie ea extrem de numeroas„, trebuie s„-i distrugi liderul, generalul, cel care e creierul acelei armate. Œn acel moment vei fi Ónving„tor, ∫i num„rul ridicat al armatei nu trebuie s„ te mai Óngrijoreze.

Aceste exemple pe care le-am adus Ón fa˛a dumneavoastr„ pot fi foarte bine transpuse Ón ceea ce s-a Ónt‚mplat Ón anii scur∫i dup„ ’89, c‚nd partidul unic, ce s-a vrut mereu la guvernare, a permis s„ creasc„ la s‚nul lui din ce Ón ce mai multe buruieni. Aceste parabole la care m-am referit se transpun foarte bine Ón prezent, Ón aceste zile, c‚nd justi˛ia a luat fr‚iele Ón m‚n„ ∫i a Ónceput lupta Ómpotriva corup˛iei, care a luat o at‚t de mare amploare sub guvernarea P.S.D.-ului.

™i dup„ cum era firesc s„ se Ónceap„, s-a Ónceput cu pe∫tele cel mare sau, mai bine zis, cu liderul, care-i acoper„ at‚t de bine pe al˛i speciali∫ti Ón ale corup˛iei. S-a Ónceput, astfel, cu domnul Adrian N„stase, fost primministru, fost pre∫edinte al Partidului Social Democrat, dar Ónc„ pre∫edinte al Camerei inferioare din cadrul Parlamentului unei ˛„ri.

De∫i Ón prezent domnul Adrian N„stase, dac„ tot afirm„ Ón st‚nga ∫i-n dreapta c„ nu este dec‚t victima unui plan politic, ar trebui s„ ∫i dovedeasc„ c‚t este de neprih„nit, el nu face altceva dec‚t s„-∫i cheme Ón ajutor îlocotenen˛ii“ care-i datoreaz„ at‚t de multe ∫i care e timpul s„-∫i dovedeasc„ acum recuno∫tin˛a, ascunz‚ndu-se Ón acest fel Ón spatele unui zid plin de igrasie, de mucegai.

Œn orice ˛ar„, european„ sau nu, Ón care democra˛ia este bine Ómp„m‚ntenit„, s„ zic a∫a, respectat„ ∫i Ón˛eleas„ Ón adev„ratul ei sens, un demnitar asupra c„ruia s-ar fi Ónceput procedura de urm„rire penal„ ∫i-ar fi depus imediat demisia din func˛iile pe care le-ar fi de˛inut.

Ne putem uita Ón urm„ ∫i, f„r„ s„ nominalizez o anumit„ persoan„, cunoa∫tem exemple de mari nume politice ce s-au retras din func˛iile publice pentru lucruri mult mai minore.

Œn momentul Ón care s-a aflat c„ so˛ia unui anumit lider european a beneficiat de servicii datorit„ func˛iei de˛inute de so˛ul Ón cauz„, a urmat imediat demisia ∫i compromiterea acelei persoane.

Nu este cazul domnului Adrian N„stase, care a f„cut ∫i d‚nsul un mare gest: s-a autosuspendat din func˛ia de pre∫edinte executiv al partidului sub care a crescut, cu

toate c„ persoane importante ale diploma˛iei europene salut„ demersurile declan∫ate de actualul Guvern Ón lupta Ómpotriva corup˛iei.

Pot s„-i amintesc aici pe Markus Merkel, adjunctul purt„torului de cuv‚nt pe politic„ extern„ din Bundestag, pe Bernard Bat, ministrul de externe olandez, sau pe ambasadorul Olandei la Bucure∫ti, domnul Jaap L. Werner.

Nu cred c„ domnul Adrian N„stase mai poate folosi cuv‚ntul credibilitate, nu cred c„ mai poate avea preten˛ia de a-∫i dovedi nevinov„˛ia din moment ce face tot ce-i st„ Ón putin˛„ pentru a Ómpiedica demersurile declan∫ate de Ministerul de Justi˛ie sau D.N.A. Ómpotriva sa.

™tim foarte bine ∫i trecutul d‚nsului dinaintea Revolu˛iei din ’89 — c‚nd a fost crescut Ón umbra regimului comunist ∫i a so˛ilor Ceau∫escu, prin ˛„ri europene, prin care ∫i-a dovedit devotamentul fa˛„ de ace∫tia, pentru ca dup„ evenimentele din ’89 s„-l reg„sim Ón cele mai Ónalte func˛ii de conducere ale ˛„rii.

Imaginea pe care el ∫i-a creat-o at‚t pe plan intern, dar ∫i extern nu este alta dec‚t cea de ap„r„tor al corup˛iei, de ocrotitor la s‚n al corup˛iei, de prieten al baronilor locali ∫i cel care-i ˛ine pe ace∫tia Ón fruntea organiza˛iilor jude˛ene P.S.D. Putem s„ amintim aici nume mari, dar sunt sigur c„ le cunoa∫te˛i deja ∫i nu mai are rost s„-i amintesc.

C‚nd pre∫edintele Camerei inferioare a Parlamentului este cercetat pentru corup˛ie, cum mai poate ridica capul o astfel de persoan„ Ón fa˛a unor deputa˛i, senatori sau mini∫tri, dar mai ales a cet„˛eanului simplu?

Venim, Óns„, Ón fa˛a cet„˛eanului cu Óntreb„ri de genul: îNu m„ cunoa∫te˛i dumneavoastr„?“ V„ r„spund c„ nu, domnule Adrian N„stase. Oamenii nu v„ cunosc defel, de∫i au trecut 16 ani de a∫a-zis„ democra˛ie. Abia acum Óncep s„ cunoasc„ adev„rata fa˛„ a lui Adrian N„stase.

Un respectat ziarist se Óntreba zilele trecute dac„ Adrian N„stase mai are vreo ∫ans„ la reabilitare. Eu cred c„ ∫ansa a trecut de mult pe l‚ng„ el, iar acum degeaba mai alearg„ dup„ ea.

Capul a Ónceput deja s„ put„!

Viorel Pupez„

#275696

Declara˛ie politic„: îTraian B„sescu — terminator mioritic“

Œn mintea celor mai mul˛i rom‚ni, numele pre∫edintelui Traian B„sescu r„m‚ne legat de trei scandaluri: îFlota“ (39,5%), casa din strada Mih„ileanu (15%) ∫i demisia Elenei Udrea (12%). Sunt rezultatele studiului realizat de Grupul de Studii Sociale 2000. Nimic surprinz„tor, pentru c„ rom‚nii nu au avut parte dec‚t de p„c„leli genul pre∫edintelui Ón func˛ie, care se las„ antrenat Ón gherile m„runte, incon∫tiente, Ón populisme de genul: aruncat sticla de ∫ampanie Ón popor ∫i heirupuri pe la podul de la M„r„cineni sau, mai nou, pe Valea Oltului.

Ce se Ónt‚mpl„ ast„zi Ón Rom‚nia se nume∫te dezastru. Iar pre∫edintele Traian B„sescu p„store∫te acum ruinele din spa˛iul carpato-danubiano-pontic... Actuala putere ∫i, implicit, pre∫edintele Traian B„sescu, este un adev„rat terminator al vie˛ii rom‚nilor. Pe l‚ng„ dezastrul ce risipe∫te munca ∫i chiar via˛a unor s„rmani ˛„rani, pe l‚ng„ haosul din agricultur„, s„n„tate, Ónv„˛„m‚nt, fiscalitate, justi˛ie, ∫i lista ar mai putea continua, mai exist„ ∫i un alt fel de îdezastru“, cel politic.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 27/17.III.2006 Pre∫edintele tuturor democra˛ilor, pentru c„ nu putem spune c„ este, dup„ cum se comport„, al tuturor rom‚nilor, alimenteaz„ scandaluri Óntre palate, Óntre putere ∫i opozi˛ie. Dimpotriv„, a respins orice dialog cu opozi˛ia, r„m‚n‚nd starostele Alian˛ei îDeparte de Adev„r“ ∫i refuz‚nd s„ devin„ un pre∫edinte pentru to˛i, deasupra doctrinelor politice. El vrea s„ termine ∫i ultima f„r‚m„ a statului de drept, aliment‚nd cancanuri Ón justi˛ie sub pretextul luptei Ómpotriva corup˛iei.

Imixtiunea Palatului Cotroceni Ón actele de justi˛ie distruge democra˛ia ∫i, Ón plus, termin„ ∫i un mediu de afaceri ocolit de investitorii str„ini. Pe cei pe care-i mai avem Ói ducem ∫i Ón procese, tocmai Ón cap„tul axei lui B„sescu, la Washington.

Democra˛ii, la comanda pre∫edintelui B„sescu, au sunat goarna Ónfiin˛„rii unui mare partid preziden˛ial. Viitorul Partid Popular se va sprijini pe imaginea aceluia∫i Traian B„sescu.

P‚n„ la cooptarea altor forma˛iuni, cu doctrine apropiate, ei se lupt„ s„ atrag„ parlamentari, primari, consilieri jude˛eni ∫i locali, dar ∫i colegi liberali nemul˛umi˛i. Un astfel de amalgam, numit partid popular, este continuatorul g‚ndirii b„sesciene.

Toate interven˛iile sale de p‚n„ acum au fost dure, debalansate, autoritare, nu rareori batjocoritoare. Dup„ ce a criticat actualul Guvern, la moment de bilan˛, pre∫edintele ne spune c„ ∫i el este artizanul reformei — p„guboase, spunem noi — exact ca îmusca la arat“.

C‚nd s„ ias„ rom‚nii Ón strad„ pentru abonamentul la gaze sunt adu∫i acas„ ∫i ostaticii, ∫i toat„ lumea se uit„ la ei ∫i la salvatorul B„sescu, ∫i uit„ de toate grijile ∫i facturile. B„sescu nu a gestionat criza, dar aparen˛a c„ se implic„ a rupt gura fl„m‚nd„ a t‚rgului.

Ce fel de actor este el? Oricum, nu unul al strategiei, ci al tacticii. El alearg„ dup„ chestiuni mediatice m„runte, Ón detrimentul ac˛iunii. Finalmente, pentru c„ nu ˛ine de foame ∫i nici de cald, imaginea lui va deveni p„guboas„. B„sescu este v„zut peste tot, p‚n„ ∫i la meciurile de fotbal, handbal sau hochei, la reconstruc˛ia podurilor, la c„p„t‚iul grevi∫tilor foamei, oriunde fierbe ceva. Acum este aplaudat de public, dar va fi taxat, Ón cur‚nd, tocmai ca un v‚n„tor de aplauze ∫i de imagine.

Totu∫i, B„sescu nu are obiective politice na˛ionale pe care s„ le promoveze cu popularitatea sa. El Ónc„ mai improvizeaz„, inacceptabil pentru un ∫ef de stat, iar de dragul imaginii personale, transform„ imprevizibilul ∫i instabilitatea Ón instrumente ale guvern„rii.

O astfel de manier„ de a face politic„ a fost l„sat„ mo∫tenire ∫i unor discipoli cu rezonan˛„. Elenele din via˛a lui B„sescu, democratele Udrea ∫i mezina familiei, au preluat deja c‚te ceva din obiceiurile pre∫edintelui, f„c‚ndu-∫i imagine fie prin anun˛uri subtile care s„-i distrug„ pe liberali, fie prin videoclipuri, unde imaginea de îTerminator“ sugereaz„ cel mai bine c„ îMi s-a pus pata pe tine!“.

Ion Luchian

#279798

Œn ultima perioad„ s-a discutat tot mai mult despre activitatea pe care o desf„∫oar„ ast„zi serviciile secrete, precum ∫i de rolul pe care ar trebui acestea s„ Ól joace Ón societatea rom‚neasc„ a secolului al XXI-lea.

Aceast„ dezbatere a pornit ∫i de la pachetul de legi privind siguran˛a na˛ional„, trimis recent de c„tre pre∫edintele Traian B„sescu la comisiile de specialitate ale Parlamentului.

Din p„cate, aceste legi propuse nu fac dec‚t s„ duc„ la extinderea competen˛elor serviciilor secrete ∫i la restr‚ngerea drepturilor ∫i libert„˛ilor cet„˛enilor rom‚ni.

Astfel, aceste legi confer„ multe drepturi ∫i o imunitate l„rgit„ agen˛ilor serviciilor de informa˛ii din Rom‚nia, ∫i Ón special celor ai S.R.I.

Agen˛ii S.R.I. cap„t„, prin aceste legi, dreptul de a administra probe Ón vederea declan∫„rii urm„ririi penale, Ón cazul unor infrac˛iuni care constituie amenin˛„ri la adresa siguran˛ei na˛ionale, primesc dreptul de a constata flagrante ∫i de a-i prinde pe f„pta∫i, Ón cazul unor acte de preg„tire sau s„v‚r∫ire a unor atentate sau acte de terorism, dar ∫i Ón cazul unor infrac˛iuni de corup˛ie.

Mai mult Ónc„, Ón privin˛a intercept„rii telefoanelor — Ón materie de siguran˛„ na˛ional„ — S.R.I. dore∫te ca acest lucru s„ se fac„ cu mandat doar de la procurori, ∫i nu de la judec„tori, cum prevede actualul Cod de procedur„ penal„.

Astfel, Óntr-un document postat zilele trecute pe pagina de internet a S.R.I. se Óncearc„ s„ se demonstreze c„ trebuie tratate diferit chestiunile care ˛in de desf„∫urarea instruc˛iei penale de cele care privesc ap„rarea na˛ional„. Astfel, intercept„rile telefonice, Ón cazul primelor, ar trebui f„cute cu mandat de la judec„tor, iar celelalte, cu mandat de la procuror, ∫i asta pentru c„, se arat„ Ón respectivul document, judec„torii nu de˛in certificate de securitate (ORNISS) ∫i nu au competen˛a de a manevra documente clasificate.

Or, toate aceste lucruri expuse mai sus sunt, Ón opinia mea, inacceptabile pentru un stat civilizat, care aspir„ la integrarea european„, aflat la Ónceputul secolului al XXI-lea, ∫i nu Ón plin„ epoc„ stalinist„.

Œn ciuda retoricii referitoare la necesitatea sporirii securit„˛ii pe fondul luptei Ómpotriva terorismului, este totu∫i de neÓn˛eles pentru mine aceast„ dorin˛„ excesiv„, pe care o manifest„ unii, de l„rgire a atribu˛iilor serviciilor secrete, Ón condi˛iile Ón care Rom‚nia nu se afl„ Ón r„zboi cu nimeni, dec‚t poate cu ea Óns„∫i.

Eu cred c„ la doar 16 ani de la ie∫irea dintr-un regim totalitar, Ón care Securitatea era atotputernic„ ∫i controla aproape toate aspectele vie˛ii noastre, nu Ónt„rirea serviciilor secrete ar trebui s„ ne preocupe, ci, dimpotriv„, ar trebui s„ fim preocupa˛i Ón primul r‚nd de consolidarea institu˛iilor esen˛iale ale democra˛iei, de sporirea ∫i respectarea Ón cea mai mare m„sur„ a drepturilor ∫i libert„˛ilor cet„˛enilor.

De o educa˛ie Ón spiritul respect„rii libert„˛ii ∫i drepturilor omului are nevoie Rom‚nia acum, ∫i nu de c„utarea feluritelor mijloace de limitare a acestei libert„˛i, indiferent de motivul care anim„ aceste limit„ri, cum ar fi lupta anticorup˛ie sau antiterorism.

C„ci, a∫a cum bine remarca unul dintre cei mai mari g‚nditori liberali ai secolului trecut, îŒn fiecare moment se vor putea promite avantaje concrete ∫i palpabile de pe urma reducerii libert„˛ii, Ón timp ce beneficiile astfel sacrificate vor fi Óntotdeauna necunoscute ∫i nesigure“.

Traian Constantin Iga∫

#283233

Declara˛ie politic„: îMo∫tenirea l„sat„ na˛iunii rom‚ne de c„tre Emanoil Gojdu“

Ne afl„m Ón aceste zile pu∫i Ón situa˛ia de a lua o decizie, de a hot„rÓ soarta unei funda˛ii care a f„cut, de-a lungul timpului, nenum„rate lucruri benefice pentru intelectualitatea rom‚n„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 27/17.III.2006 M„ refer ast„zi la funda˛ia creat„ de un rom‚n Ón sprijinul rom‚nilor, iar, ast„zi, nou„, rom‚nilor, ni se cere s„ ne lep„d„m de tot ceea ce Emanoil Gojdu a creat pentru noi, rom‚nii.

Din dorin˛a de a se evita posibile viitoare sau eventuale conflicte rom‚no-maghiare, Rom‚nia este pe punctul de a da Ónapoi, Ónc„ o dat„, trec‚nd peste dorin˛ele marelui Emanoil Gojdu, dorin˛e l„sate prin testament ∫i care acum se dore∫te a fi anulate.

Celor care poate nu cunosc activitatea sau via˛a lui Emanoil Gojdu a∫ dori s„ le spun c‚teva cuvinte, pentru a Ón˛elege mai bine ceea ce el ne-a l„sat nou„, rom‚nilor, mo∫tenire.

Emanoil Gojdu, rom‚n stabilit Ón Ungaria, dar care nu ∫i-a uitat originile, s-a afirmat aici ca unul dintre cei mai buni avoca˛i din Pesta, devenind o autoritate juridic„ foarte respectat„ ∫i c„utat„ Ón Ungaria. Treptat, Ómbr„˛i∫eaz„ ∫i cariera politic„, devenind unul dintre semnatarii Programului politic de la Pesta al Revolu˛iei din 1848, Ón care se stipula necesitatea folosirii neÓngr„dite a limbii rom‚ne Ón ∫coli.

Devine, Ón acest timp, un promotor consecvent al intereselor rom‚ne∫ti. Œn calitate de deputat de Tinca— Bihor, a sus˛inut Ón Parlamentul de la Budapesta recunoa∫terea drepturilor comunit„˛ii rom‚ne∫ti, Ón special cu privire la Ónv„˛„m‚ntul Ón limba rom‚n„. Acela∫i Parlament de la Budapesta salut„ acum, cu mult entuziasm, vot‚nd, aproape Ón unanimitate, acest tratat rom‚no-maghiar prin care practic noi, rom‚nii, renun˛„m, de bun„ voie ∫i nesili˛i de nimeni, la o bog„˛ie mo∫tenit„ prin voin˛a lui Emanoil Gojdu, ∫i facem p„r˛ii maghiare un cadou nesperat de aceasta.

Revin, Óns„, la Emanoil Gojdu, care, cu liter„ de moarte, las„ averea sa Ón administrarea unei funda˛ii ce-i va purta numele. Aceasta a func˛ionat efectiv Óntre 1870 ∫i 1917. Insist asupra faptului c„, Ón testamentul s„u, redactat Ón anul 1869, Emanoil Gojdu a îl„sat mo∫tenire averea sa na˛iunii rom‚ne din Transilvania ∫i Ungaria“, acord‚nd burse rom‚ne pentru tinerii rom‚ni.

P‚n„ Ón prezent, bursierii Gojdu au beneficiat de studii Ón prestigioase universit„˛i europene din Berlin, Graz, Heidelberg, Innsbruck, München, Budapesta, Lausanne, Lemberg, Paris, Tubingen, Schemnitz, Cern„u˛i sau Cluj.

Mai vreau s„ amintesc ∫i c‚teva nume de personalit„˛i rom‚ne care au beneficiat de bursele funda˛iei, unele dintre acestea chiar g„sindu-∫i g„zduire Ón imobilele funda˛iei pe parcursul studiilor: Octavian Goga, Constantin Daicoviciu, Traian Vuia sau Victor Babe∫. Acum, prin acest tratat al domnului ministru Mihai R„zvan Ungureanu, fa˛„ de care Ómi exprim toat„ stima ∫i considera˛ia, renun˛„m la aceast„ mo∫tenire, facem Guvernului maghiar un cadou extraordinar, cadou care Óns„ ne-a fost l„sat nou„, dar pe care nu ∫tim s„-l apreciem ∫i s„ ne bucur„m de el.

Aflate Ón centrul Bucure∫tiului, imobilele Funda˛iei îGojdu“, reprezentate de un complex de opt corpuri de cl„dire, sunt evaluate ast„zi la suma de 12 milioane de dolari, doamnelor ∫i domnilor.

Un alt fapt pe care doresc s„-l prezint Ón fa˛a dumneavoastr„, fapt ce reiese din documentele funda˛iei, se refer„ la num„rul de burse acordate p‚n„ acum gra˛ie lui Emanoil Gojdu: 1.492 de burse ∫i 358 de ajutoare acordate Óntre 1871—1900, iar Óntre 1901—1919, 2.134 de burse ∫i 595 de ajutoare.

Astfel, Funda˛ia îGojdu“ a format peste 1.000 dintre intelectualii rom‚ni din perioada 1871—1918. Specific

faptul c„ o parte dintre burse au fost acordate pentru Ónv„˛„m‚ntul universitar, o parte pentru cel preuniversitar.

Nu pot s„ trec peste un alt lucru deosebit de important, pe care cred c„ ar trebui s„-l ia Ón considerare cu to˛ii: funda˛ia instituit„ sub numele lui Emanoil Gojdu este una de natur„ privat„, asupra c„reia nici o alt„ autoritate, fie chiar statal„, nu poate interveni, nu o poate anula din punct de vedere juridic ∫i nu poate dispune Ón vreun fel de patrimoniul l„sat na˛iunii rom‚ne de proprietarul acestuia.

Salut, Ón acest moment, votul colegilor mei parlamentari, vot prin care au hot„r‚t remiterea Ordonan˛ei privind Acordul rom‚no-ungar de utilizare la Budapesta a Funda˛iei publice îGojdu“.

Prin acest acord bilateral, semnat de ministrul de externe, domnul Mihai R„zvan Ungureanu, la 20 octombrie 2005, se prevede Ónfiin˛area unei Funda˛ii îGojdu“ ungaro-rom‚ne, supus„ legilor maghiare, care s„ achizi˛ioneze c‚teva Ónc„peri Ón complexul de cl„diri Gojdu din Budapesta.

Semn„m, Óns„, acest tratat, f„r„ a lua Ón considerare nici vocea Bisericii Ortodoxe Rom‚ne, nici pe cea a Academiei Rom‚ne, care Ó∫i exprim„ nemul˛umirea fa˛„ de acest act de cedare al Guvernului Rom‚niei Ón problema Gojdu.

Acest tratat nu face altceva dec‚t s„ Ónfiin˛eze o nou„ funda˛ie ungaro-rom‚n„, prin care orice preten˛ii ale rom‚nilor ortodoc∫i din Ardeal fa˛„ de bunurile Funda˛iei îGojdu“ sunt anulate pentru totdeauna.

Cred c„ esen˛a acestei probleme poate fi exprimat„ Óntr-o propozi˛ie c‚t se poate de simplist„ ∫i clar„: Rom‚nia renun˛„ la revendicarea bunurilor materiale ce apar˛in acestei funda˛ii.

Nu pot dec‚t s„ salut, Ónc„ o dat„, avizul negativ dat de Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i a Camerei Deputa˛ilor, pronun˛at pe 21 februarie. Consider c„ problema Funda˛iei îGojdu“ se impune ∫i merit„ a fi rediscutat„ ∫i reanalizat„, cu at‚t mai mult cu c‚t am reu∫it s„ trecem peste campaniile de dezinformare asupra unei probleme foarte importante pentru noi, to˛i rom‚nii, dar cu prec„dere a acelora dintre rom‚ni care se vor putea bucura de bursele funda˛iei.

Aceast„ problem„ este una care implic„, a∫a dup„ cum spuneau Ónal˛ii ierarhi ai ortodoxiei rom‚ne înu doar materialitatea unei mo∫teniri fabuloase, ci ∫i demnitatea noastr„ na˛ional„“.

Mihaela Adriana Rusu

#289277

Œn data de 17 februarie 2006, Catedrala îSfin˛ii Arhangheli Mihail ∫i Gavril“ din Satu Mare a redevenit greco-catolic„. Executorul judec„toresc s-a deplasat la sf‚ntul l„ca∫ pentru a executa decizia Cur˛ii de Apel Oradea exact la ora 6,30, moment ales inten˛ionat ∫i care nu a fost f„cut public, pentru a se evita prezen˛a masiv„ a credincio∫ilor Ón jurul l„ca∫ului, care ar fi putut ajunge la violen˛„.

Decizia Cur˛ii de Apel Oradea a dat c‚∫tig de cauz„ greco-catolicilor, iar parohiile ortodoxe îSatu Mare II“ ∫i îSfin˛ii Arhangheli“ au fost evacuate.

Redau mai jos pozi˛ia protopopului ortodox Satu Mare: îNoi, Protopopiatul Ortodox Satu Mare, am luat act cu indignare ∫i cu stupoare de executarea ilegal„ pe care a dus-o la Óndeplinire executorul judec„toresc. Cu sprijinul organelor de ordine ∫i al autorit„˛ilor locale au reu∫it scoaterea Ón strad„ a 4.000 de credincio∫i ortodoc∫i, fo∫ti

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 27/17.III.2006 greco-catolici sau urma∫i ai celor care au construit aceast„ biseric„, ∫i s„ o atribuie unui num„r infim de mic de catolici de rit bizantin. Este regretabil ca un sf‚nt l„ca∫ construit de credincio∫i ∫i care, implicit, le apar˛ine Ón totalitate, s„ le fie confiscat prin tertipuri avoc„˛e∫ti mai mult ilegale dec‚t legale celor care au oferit ∫i ultimul b„nu˛ pentru Ónfrumuse˛area ei ∫i nu au a∫teptat nimic de la Roma sau din alt„ parte. Facem apel la autorit„˛ile locale ∫i centrale s„ ia atitudine ∫i s„ intervin„ pentru solu˛ionarea pe cale pa∫nic„ a acestui conflict.

Dreptul de a crede, de a se ruga, de a mo∫teni ∫i p„stra cele ce le-ai primit de la p„rin˛i este unul singur“.

Œn aceast„ situa˛ie se afl„ credincio∫ii de la Biserica îSfin˛ii Arhangheli“, fo∫ti greco-catolici, ast„zi ortodoc∫i.

Duminica de 5 februarie am participat personal la slujba oficiat„ de preo˛ii ortodoc∫i evacua˛i, slujb„ ˛inut„ Óntr-un cort. Ploaia curgea ∫i se prelingea ∫i prin p‚nza de cort. Ridic‚nd ochii din p„m‚nt, am fost atent„ asupra credincio∫ilor prezen˛i. Erau acelea∫i persoane care participau la slujbe ∫i Ón sf‚ntul l„ca∫ din care am fost evacua˛i.

Dac„ preo˛ii greco-catolici Ón cauz„ sper„ s„ creasc„ num„rul credincio∫ilor prin atragerea ortodoc∫ilor care se rugau adineauri Ón aceast„ biseric„, se Ón∫al„ amarnic. Poate vor exista credincio∫i, dar Ón mic„ m„sur„, care nu vor renun˛a la cultul ortodox. Mul˛i, ca mine, au fost boteza˛i, cununa˛i, ∫i-au botezat copii conform cultului ortodox. De ce s„ renun˛„m tocmai acum? Dac„ nu exist„ alt„ rezolvare, solicit„m autorit„˛ilor locale punerea la dispozi˛ie a unui spa˛iu, iar autorit„˛ilor centrale ajutor pentru construirea unei noi catedrale, pentru ca nu noi, ace∫ti credincio∫i, s„ suport„m situa˛ia de fapt, dar este bine a se ˛ine cont de aceast„ problem„ ∫i pentru a se dep„∫i declan∫area unor conflicte Óntre cele dou„ culte, aceast„ situa˛ie constituind un caz care se va declan∫a Ón mai multe zone din ˛ar„, cu efecte asupra unei sfere a popula˛iei acestei ˛„ri.

Eugen Bejinariu

#292319

Intitulez declara˛ia politic„ de ast„zi îOfensiv„, ∫antaj ∫i manifest„ri publice anticonstitu˛ionale“, prin care Óncerc„m s„ atragem aten˛ia Guvernului asupra unor realit„˛i de mai mult„ vreme ocolite sau ignorate.

Demersurile O.N.G.-ului adus Ón via˛a politic„ ∫i la guvernare sub denumirea de U.D.M.R. au, chiar de la Ónceputul anului 2006, exagerate insisten˛e, un front mai larg la solicit„ri, ∫antaje ∫i amenin˛„ri.

La Cluj-Napoca, Comitetul de Ini˛iativ„ îBolyai“ cere scindarea Universit„˛ii îBabe∫-Bolyai“, inclusiv Ón scrisoarea adresat„ domnului prim-ministru C„lin Popescu-T„riceanu ∫i domnului pre∫edinte Traian B„sescu. Este mai mult dec‚t sup„r„toare concluzia din aceast„ scrisoare potrivit c„reia îÓn cei 15 ani ce au trecut de la revolu˛ie nu s-a f„cut nimic pentru realizarea egalit„˛ii de ∫anse Ón Ónv„˛„m‚ntul superior, Ón pofida faptului c„, de-a lungul acestui deceniu ∫i jum„tate, structura actual„ s-a dovedit total nepotrivit„ pentru preg„tirea tineretului maghiar din Rom‚nia“. Aceast„ concluzie nu reflect„ cu nimic realit„˛ile ∫i ignor„, cu bun„ ∫tiin˛„, convingerile conducerii universit„˛ii — senat, consiliul de administra˛ie etc. Ast„zi, Universitatea îBabe∫Bolyai“ are 19 facult„˛i cu predare Ón limba rom‚n„, 16 facult„˛i cu predare Ón limba maghiar„, cu peste 50 de specializ„ri, ∫i 10 facult„˛i cu predare Ón limba german„. Tensiunile au escaladat p‚n„ c‚nd l-au

determinat pe rectorul universit„˛ii, profesorul universitar dr. Nicolae Boc∫an, s„ declare cu m‚hnire ∫i Óngrijorare: îNoi am f„cut cel mai mult pentru Ónv„˛„m‚ntul superior maghiar, noi suntem pu∫i la zid.“

La Bucure∫ti, domnul vicepremier Markó Béla, pre∫edintele U.D.M.R., cere Alian˛ei D.A. s„ sus˛in„ ∫i s„ voteze Legea minorit„˛ilor; poate genera enclavizarea ˛„rii.

Œn Ardeal, Ón jude˛ele Covasna, Harghita ∫i Mure∫ se preg„tesc manifest„ri pentru ziua de 15 martie, cu mii de flutura∫i ∫i cu promovarea unor programe de autoguvernare, manifest„ri Ón care se va declara autonomia f nutului Secuiesc.

Recent, liderul U.D.M.R. György Frunda a declarat, cu mare senin„tate, Ón Comisia Europei, c„ Domnia sa nu Ói reprezint„ pe rom‚ni, ci pe maghiari.

Mo∫tenirea Gojdu, cu mare importan˛„ pentru preg„tirea tinerilor rom‚ni f„r„ posibilit„˛i materiale Ón ∫coli ∫i universit„˛i din ˛ar„ ∫i str„in„tate, de∫i are caracter privat, este pe cale de a fi cedat„ Ungariei.

Evolu˛ia acestor evenimente se amplific„ tocmai Ón perioada c‚nd urmeaz„ s„ se prezinte Raportul de ˛ar„ privind integrarea Rom‚niei Ón Uniunea European„, la 1 ianuarie 2007. Astfel de presiuni, demersuri ∫i manifest„ri ale liderilor U.D.M.R. reprezint„ ∫i acte de ∫antaj ∫i amenin˛are.

Men˛ion„m c„ Ón jude˛ul Suceava nu avem etnici maghiari dec‚t Ón foarte mic„ m„sur„, dar sunt, totu∫i, prezente ∫i active toate structurile de conducere ale U.D.M.R.

Noi avem doar o singur„ Óntrebare pentru Guvernul C„lin Popescu-T„riceanu, fundamental„ Ón privin˛a interesului na˛ional: este, oare, guvernat„, Ón acest moment, Rom‚nia, ˛ar„ cu o Óndelungat„ ∫i bogat„ istorie, cu at‚tea probleme ∫i speran˛e ∫i aflat„ acum Ón pragul integr„rii?

Dac„ este, atunci se impune constituirea unei comisii guvernamentale, incluz‚nd sociologi, oameni politici ∫i din administra˛ie, care s„ analizeze, la fa˛a locului, realit„˛ile popula˛iei maghiare ∫i ale rom‚nilor din Ardeal.

Œn temeiul acestor realit„˛i s„ fie conceput„ ∫i promovat„ politica Ón rela˛iile cu U.D.M.R., organiza˛ie nonguvernamental„ aflat„ la guvernare.

Marin Diaconescu

#295837

Declara˛ie politic„ intitulat„: îRom‚nia, pe linie moart„“ Weekend-ul acesta a˛i avut deosebita pl„cere de a intra Ón casa deputatului Adrian N„stase. Dup„ mai bine de dou„ luni de profund„ dorin˛„ de Ónfundare a acestui mare om politic, dragii no∫tri colegi de la putere au blamat invita˛ia adresat„ ziari∫tilor de domnul Adrian N„stase, pe motiv c„ acesta s-a dat Ón spectacol fa˛„ de Óntreaga Rom‚nie prin gestul s„u.

Domnul ministru Eugen Nicol„escu a criticat vehement dorin˛a domnului deputat Adrian N„stase de a ar„ta ˛„rii Óntregi c„ nu are nimic de ascuns. Cum este posibil s„ dezaprobi un asemenea gest, conturat de cele mai bune inten˛ii? Dac„ nu invita presa Ónsemna c„ are ceva de ascuns, dac„ a invitat presa tot nu a f„cut bine! Cu siguran˛„ c„ domnul ministru Eugen Nicol„escu sufer„ de o criz„ de personalitate ori de c‚te ori vine Ón discu˛ie numele unui membru P.S.D.

De aproape un an ∫i jum„tate, pe buzele domnilor de la putere st„ numele domnului Adrian N„stase, precum ∫i cel al membrilor care formeaz„ staff-ul P.S.D.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 27/17.III.2006 Putem observa cu ochiul liber c„ domnul Adrian N„stase s-a transformat Ón co∫marul actualei guvern„ri. Cred c„ nu mai pute˛i s„ dormi˛i noaptea, dragi colegi de la putere, cu g‚ndul la pr„bu∫irea lui Adrian N„stase. Dup„ cum arat„ lucrurile, dumnealui s-a convertit Ón ghimpele Ón coasta Alian˛ei.

Nu ave˛i m‚ndria de a accepta c„ sunte˛i inferiori omului politic pe care Óncerca˛i s„ Ól dobor‚˛i. ™tim cu to˛ii c„ îVulpea, c‚nd nu ajunge la struguri, spune c„ sunt acri.“ P„cat c„ recurge˛i la astfel de tertipuri pentru a salva Raportul de ˛ar„ care bate la u∫„ ∫i care transmite semnale negative.

Arunca˛i cu noroi Óntr-un om politic marcant, de o rar„ diploma˛ie, Ón loc s„ Óncerca˛i s„-i urma˛i exemplul ∫i s„ fi˛i oameni, dincolo de toate. Ar fi o gre∫eal„ s„ pretindem corectitudine ∫i diploma˛ie din partea unor oameni care nu au avut niciodat„ tangen˛e cu aceste calit„˛i.

Œmi pare r„u, distin∫i colegi, dar faptele vorbesc de la sine.

Mircea Valer Pu∫c„

#297935

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi se intituleaz„: îEterna ∫i fascinanta Rom‚nie“ sau îBrusca ∫i violenta iluminare Ón recunoa∫terea valorilor p‚n„ nu demult necunoscute“.

Cititorul care, dup„ parcurgerea titlului, va avea r„bdarea s„ parcurg„ ∫i substan˛a articolului, va putea, probabil, s„ se reg„seasc„ Ón tiparul comportamental pe care-l voi invoca. Este vorba despre un amalgam de normal ∫i mai pu˛in normal, de un comportament mai degrab„ p„gubos dec‚t profitabil.

Œncep prin a remarca ∫apte situa˛ii îcomune“ Ón spa˛iul politic mioritic:

1. Validarea unei îteze“ are ca argument identitatea autorului, iar nu analiza fundamentelor tezei.

2. O dat„ cu c‚∫tigarea unei func˛ii de putere, IQ-ul (coeficientul de inteligen˛„) persoanei cunoa∫te, ca prin minune, o cre∫tere spontan„.

3. De îminunea“ descris„ la punctul anterior beneficiaz„ ∫i membrii de familie ∫i prietenii apropia˛i.

4. îCinstea“ unui om depinde de ce parte a baricadei se afl„, mai mult dec‚t de actele sau faptele, cinstite sau necinstite, pe care le-a Ónf„ptuit.

5. Regulile au ca unic scop crearea unui fundament pentru a putea explica, atunci c‚nd este cazul, celor îcondu∫i“ de ce nu se poate ceea ce ei vor ∫i nicidecum de a stabili norme obligatorii, inclusiv pentru cei care conduc.

6. Tenta˛ia dep„∫irii atribu˛iilor, at‚t de vizibil„ ∫i r„sp‚ndit„, are ca resort banala sete de putere a celor care tr„iesc cu iluzia rolului mesianic care le-a fost rezervat de istorie.

7. Din lupta care se d„ Óntre îfor˛a ra˛iunii“ ∫i îra˛iunea for˛ei“ pierde cet„˛eanul spectator, protagoni∫tii av‚nd permanent solu˛ia îschimb„rii tricourilor“ (adic„ a Ónregiment„rii Ón îechipa“ c‚∫tig„toare).

Cele mai sus expuse, observate de-a lungul anilor, nu vreau s„ fie interpretate ca o acuz„ adus„ cuiva sau c„ nominaliz‚ndu-le o fac pentru a incrimina pe cineva anume. Departe de mine inten˛ia de a fi judec„tor! Sunt con∫tient c„ nu-mi pot aroga un drept pe care nu-l am, cu at‚t mai mult cu c‚t nici nu-l doresc. Cu toate acestea, simt nevoia de a comunica ceea ce observ c„ nu func˛ioneaz„ bine ∫i tr„iesc cu speran˛a c„, odat„

puse sub lumina reflectorului, aceste disfunc˛ionalit„˛i vor deveni problema fiec„ruia ∫i-a tuturor, Ón egal„ m„sur„.

R„bd„torul cititor, ajuns cu lectura Ón acest punct, poate s„ se Óntrebe: dac„ nu ai a aduce repro∫uri ∫i nu vrei s„ judeci, atunci la ce bun s„ aduci Ón discu˛ie toate aceste comportamente, Ón fond, condamnabile? Œncerc‚nd s„ nu-l dezam„gesc, voi spune c„ motivul nelini∫tilor sale nu este justificat. ™i nu este justificat fie doar pentru simplul fapt c„ nu eu trebuie s„ judec, s„ dau sentin˛e. De judecat, dat sentin˛e ∫i sanc˛iuni o va face cititorul, Ón calitatea lui de aleg„tor, capabil s„-i trimit„ la putere pe cei care consider„ c„-l reprezint„ cel mai bine, pe cei pe care-i percepe ca fiind ata∫a˛i binelui public cu care se identific„ el. C„ci, odat„ ∫i odat„, va trebui s„ Ónv„˛„m s„ pre˛uim istoria indivizilor, urmele pe care ace∫tia le las„ Ón urma lor de-a lungul timpului. Va trebui s„ Ónv„˛„m, atunci c‚nd ne Óncredin˛„m viitorul Ón m‚na altora ∫i deleg„m competen˛e, s-o facem Ón baza unor argumente sus˛inute de fapte. Nu de alta, dar eu chiar cred c„:

Istoria trebuie s„ conteze! Pe oricine, faptele ∫i actele politice ini˛iate ∫i asumate Ól pot caracteriza suficient de exact.

Orice proiect este un continuum, un proces Ón derulare, susceptibil de a fi perfec˛ionat, actualizat, reorientat, adaptat etc., dar care poate fi ∫i identificat ∫i, mai mult, caracterizat a fi (sau nu) coerent, generos ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, util.

Depinde de fiecare, de puterea ∫i angajamentul fiec„ruia, ca un proiect s„ poat„ fi transformat Ón realitate. Din p„cate, am uitat noi, cet„˛enii rom‚ni, c„ st„ Ón puterea fiec„ruia dintre noi s„ ne asum„m responsabilit„˛ile Ón mod serios ∫i onest: oamenii politici — Ón ac˛iunile politice, cet„˛enii aleg„tori — Ón momentul alegerii, apoi Ón permanenta presiune pus„ pe cei care au c‚∫tigat, pentru a-i determina s„-∫i focalizeze efortul pentru Óndeplinirea programului Ón baza c„ruia au ob˛inut votul ∫i mandatul. Banal de simplu, dar c‚t de greu de Óndeplinit!

Le va fi u∫or unora s„ supravie˛uiasc„ politic, Ónscriindu-se Ón linia de comportament descris„ Ón cele ∫apte puncte expuse mai sus, dac„ nimeni nu se obose∫te s„-i analizeze ∫i s„-i sanc˛ioneze. Œnc„ ne este greu s„ facem ceea ce trebuie, cu toate c„ ∫tim exact ce ar trebui f„cut.

Acest paradox nu face dec‚t s„ Ómbog„˛easc„ zestrea îeternei ∫i fascinantei Rom‚nii“!

Mihai Sandu-Capr„

#302484

Merg‚nd prin ˛ar„, prin marile ora∫e, nu po˛i s„ nu observi c„ nimic din arhitectura construc˛iilor ce te Ónconjoar„ nu-˛i atrage aten˛ia, c„ frumuse˛ea de alt„dat„, ce reprezenta amprenta arhitectului, a fost Ónlocuit„ cu standardizarea tern„ a comunismului egalizator, Óncep‚nd cu stilul ∫i termin‚nd cu cenu∫iul tencuielii, Ón cele mai multe cazuri, cojite de intemperii.

Plictiseal„.

Monotonie.

Am observat c„ inclusiv noile construc˛ii, parc„ de team„ s„ nu ias„ Ón eviden˛„, pentru a-∫i ascunde frumuse˛ea, adopt„ aceea∫i culoare cenu∫ie, masc‚nd eventualele individualit„˛i de concep˛ie sub aceea∫i culoare cu suratele standardizate.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 27/17.III.2006 De parc„ plumbul din tencuiala pere˛ilor s-a scurs vreme de 50 de ani Ón sufletul oamenilor, suntem to˛i robo˛i care se ascund sub aceea∫i posibilitate de exprimare, scandalul, b‚rfa politic„, loviturile de scaun justificate cu acelea∫i mascote: corectitudine, impar˛ialitate, Ónscriere Ón politica partidului.

Œn care politic„?

Nu se spune niciodat„, pentru c„ nu exist„.

Exist„ Ón schimb o confuzie doctrinar„ determinat„ de lipsa unor valori, de lipsa unor principii asimilate de un anume partid sau de altul, situa˛ie care genereaz„ promovarea nonvaloric„ a liderilor de opinie, ca fiind acei oameni care se fac remarca˛i din cu totul alte motive dec‚t cele care, Ón mod normal, ar trebui s„ reprezinte baza unei cre∫teri s„n„toase pentru liderii prezentului. Situa˛ia este reflectat„ Ón confuzia electoratului, care, prin compara˛ie cu cel interbelic, de-abia mai poate Ónscrie un partid Ón dreapta sau st‚nga. Ce te faci Óns„ dac„ un partid Ó∫i spune de st‚nga, dar preia principiile dreptei, a∫a cum se Ónt‚mpl„ Ón ziua de azi, sau poate invers?

Azi, c‚nd din cenu∫a doctrinar„ a unei ˛„ri cu o bogat„ istorie mai sunt c‚teva forma˛iuni care reprezint„ acele puncte de culoare ∫i personalitate exprimat„ prin principii ∫i reguli clare, trecem prin pericolul unei asimil„ri a acestora Ón amalgamul monoton al cotidianei lupte pentru ciolan, al murd„riei politice, al reclamelor cu î10% inclu∫i“.

C‚t„ vreme acestea vor exista, istoria Rom‚niei frumoase ∫i bogate Ónc„ nu s-a pierdut ∫i reprezint„ o speran˛„. S„ avem grij„ s„ nu dispar„, s„ avem grij„ s„ reprezinte pentru electorat un far ce s„ Ói lumineze calea, s„ reprezinte acele construc˛ii care nu au uitat s„ se construiasc„ ∫i s„ se exprime!

Alecsandru ™tiuc„

#304947

## îAmatorism sau interes?“

Guvernul Rom‚niei este din nou atras Óntr-o capcan„ f„r„ ie∫ire. Œ∫i propune, caz f„r„ precedent, printr-un acord s„ substituie substan˛a unui testament. Sacrificii pe altarul prih„nit al politicii s-au f„cut de-a lungul timpului. Ceea ce este, Óns„, ie∫it din comun este faptul c„ o problem„ care prive∫te ortodoxia rom‚neasc„ — mo∫tenirea Gojdu — a ajuns Ón aten˛ia guvernan˛ilor, bloc‚nd rezolvarea altor probleme stringente legate de preg„tirea integr„rii Ón U.E. A transfera probleme de interes na˛ional ∫i interna˛ional Ón derizoriu reprezint„ reala problem„ a guvernan˛ilor. Problema mo∫tenirii Gojdu va fi rezolvat„ mai devreme sau mai t‚rziu, dar modul Ón care se abordeaz„ problema de c„tre Guvern, de c„tre reprezentan˛ii P.N.L. — doar ei sunt prizonierii acestei capcane — este, din p„cate, dezonorant.

Mai Ónt‚i se elaboreaz„ un acord, f„r„ a fi consulta˛i cei Ón cauz„ — mo∫tenitorii ortodoc∫i din Transilvania, ca s„ nu-i mai amintim pe cei din Ungaria, care oricum nu sunt consulta˛i de nimeni, nici de autorit„˛ile ungare, nici de cele cre∫tine sau laice rom‚ne∫ti. La Bucure∫ti, acordul este semnat de mini∫trii afacerilor externe de la Budapesta ∫i din Capitala Rom‚niei. Œn preg„tirea textului acordului nici un expert, nici unul dintre numero∫ii consilieri ai M.A.E. nu g„se∫te de cuviin˛„ s„ atrag„ aten˛ia c„ un acord nu poate substitui un testament.

Momentul abord„rii Ón Parlamentul Rom‚niei este cu grij„ ales — cu o zi Ónainte de a expira termenul care permite aprobarea tacit„. Oricum, ∫i mai t‚rziu e bine

dec‚t deloc. Stupoare! Nu putem dezbate proiectul pentru c„ lipse∫te chiar ministrul afacerilor externe. Nici aten˛ionarea ministrului de c„tre pre∫edintele de ∫edin˛„ nu ne este de folos a doua zi, c‚nd se propune reluarea dezbaterilor. Œn˛eleg‚ndu-se, Ón sf‚r∫it, situa˛ia, se voteaz„ prelungirea termenului de abordare a documentului ∫i P.N.L. cere retragerea proiectului spre... analiz„. Ce analiz„?! Cum poate fi îrenovat“ proiectul unui acord deja ratificat de Parlamentul ungar? Singura analiz„ posibil„ apar˛ine medicinii legale, care va constata decesul, ratarea, venite din nepriceperea, neputin˛a sau interesul — care interes? — al unei ∫ubrede ∫i diletante guvern„ri.

Aurel Vl„doiu

#308975

## **Domnul Aurel Vl„doiu:**

## îNebunia impozitelor ∫i taxelor“

Nebunia impozitelor ∫i taxelor inventate pe band„ rulant„ de Guvernul T„riceanu-Faliment nu demonstreaz„ altceva dec‚t diletantism economic ∫i un adev„rat atentat la adresa s„n„t„˛ii milioanelor de rom‚ni.

Impozitele pe care guvernarea portocalie le Óncaseaz„ Óntr-o veselie sor„ cu isteria sunt la un pas de a-i scoate Ón strad„ pe rom‚nii simpli, sufoca˛i ∫i dispera˛i de acest haos fiscal din ce Ón ce mai Ómpov„r„tor pentru ei.

Finan˛i∫tii Alian˛ei vor s„ scoat„ bani cu orice pre˛ ∫i din piatr„ seac„ ∫i, Ón timp ce marile averi acumulate ilegal r„m‚n intacte, ei vor s„-i jupoaie de vii pe rom‚ni. Din acest an, asupra ˛„ranilor s-au ab„tut biruri noi, de factur„ fanariot„, ∫i anume impozitarea terenurilor agricole ∫i fiscalizarea mediului rural.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 27/17.III.2006 Guvernan˛ii ne preg„tesc noi ∫i noi surprize, dintre cele mai nepl„cute: se vor elimina scutirile de T.V.A. pentru medicamente ∫i se va introduce un regim special de T.V.A. pentru gospod„riile agricole individuale ∫i turism.

Œn cazul locuin˛elor, valoarea impozabil„ a cl„dirii a crescut cu c‚te 10% pentru fiecare 100 metri p„tra˛i sau frac˛iune din aceast„ suprafa˛„.

Sunt unele impozite pe care le vom pl„ti Ónzecit: impozitul pe c‚∫tigurile la burs„ a crescut de la 1% la 16%; impozitul pe dob‚nzi s-a ridicat la 10%.

De asemenea, asist„m ∫i la o ploaie de accize: la electricitate, gaze naturale, p„cur„, ca s„ dau doar c‚teva exemple.

A crescut ∫i impozitul pentru tranzac˛iile imobiliare f„cute de persoanele fizice.

Portocaliii demonstreaz„ c„ nu au nici credin˛„ ∫i au eliminat scutirea cu drept de deducere a construc˛iei de biserici.

Pentru politicienii Coali˛iei îDezastru ∫i Amar“, activitatea de cercetare-dezvoltare este un ghimpe Ón coast„ ∫i de aceea au introdus Ón acest domeniu T.V.A.-ul.

Totodat„, consider c„ este o inep˛ie preten˛ia Ministerului Mediului ∫i Gospod„ririi Apelor ca de˛in„torii de mijloace de transport s„ ∫tie s„ calculeze, indiferent c‚t de simpl„ sau complicat„ ar fi formula, emisiile din trafic, ∫i s„ mearg„ periodic cu declara˛ii ∫i pl„˛i la Fondul de Mediu. Este justificat„, a∫adar, panica popula˛iei generat„ de calculul ∫i plata taxei pe emisiile de poluan˛i din trafic.

Œngrijor„tor este faptul c„ Alian˛a nu numai c„ i-a z„p„cit pe rom‚ni cu impozite ∫i taxe, dar acum preg„te∫te ∫i a∫a-zise restructur„ri ale cheltuielilor publice, care se traduc Ón principal prin reducerea num„rului de posturi de func˛ionari publici, o clas„ de cet„˛eni foarte n„p„stuit„ Ón ultimele luni.

Prin lipsa de coeren˛„ privind politicile macroeconomice ale Rom‚niei ∫i Ón al doilea r‚nd prin politicile fiscale falimentare, guvernarea portocalie a demonstrat c„ nu are posibilitatea s„ men˛in„ o economie s„n„toas„.

Nu mai crede, desigur, nimeni Ón bizareriile ∫i viziunile sale, dar mult„ lume care-l ascult„ nu-∫i d„ seama c„ prin rechizitoriile permanente la adresa fo∫tilor guvernan˛i el Ó∫i ascunde propriile limite ∫i incompeten˛a, Ó∫i mascheaz„ e∫ecurile ce se contureaz„ deja Ón sectorul pe care-l p„store∫te.

Este de datoria noastr„, a celor care avem privilegiul de a avea un mandat parlamentar, s„ prevenim involu˛ia acestui sector, s„ ar„t„m din timp c‚t de multe gre∫eli se succed Ón conducerea agriculturii, s„ ar„t„m st‚ng„ciile ∫i del„sarea Ón m„surile ∫i activitatea ministrului. Prezenta declara˛ie politic„ se vrea tocmai un astfel de demers. Ea este Óns„ ∫i un gest de disperare pentru ceea ce se Ónt‚mpl„ Ón agricultura noastr„, pentru ceea ce va deveni circa 40% din popula˛ia ˛„rii, care va fi nevoit„ s„ tr„iasc„ din agricultura de subzisten˛„.

Fiind scris„ Óntr-un stil mai publicistic, declara˛ia se vrea totodat„ ∫i un pamflet la adresa arogan˛ei ministrului care, pe l‚ng„ apari˛iile sale ironice, b„∫c„lioase chiar, Ó∫i arat„ Ón destule cazuri dispre˛ul ∫i fa˛„ de cei ce se ocup„ de agricultur„, pe care Ói desconsider„ pentru vestimenta˛ia prea elegant„, neadecvat„ muncii din sector.

Acesta a fost contextul Ón care, la o Óntrunire cu circa 200 ∫efi ai asocia˛iilor private din agricultur„, care, pentru proasta gestionare a acestui sector economic vital pentru Rom‚nia, au cerut demisia ministrului agriculturii, domnul ministru Flutur a apreciat c„ cei prezen˛i nu reprezint„ agricultura rom‚neasc„ numai pentru simplul fapt c„ au Óndr„znit s„ aib„ o ˛inut„ decent„ (costum ∫i cravat„) ∫i nu au venit Ón salopet„ ∫i cizme de cauciuc.

Acesta este r„spunsul la critic„ ∫i neajunsurile din agricultur„ al domnului ministru Gheorghe Flutur?

Este regretabil ∫i, Ón aceast„ situa˛ie, demisia ar fi un gest onorabil.

Este capabil domnul Flutur de un asemenea gest? PAUZ√

DUP√ PAUZ√

Lucian Augustin Bolca∫

#326182

## **Domnul Lucian Augustin Bolca∫:**

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Este vorba despre o problem„ personal„, care prive∫te situa˛ia de deputat. O accept„m. Transmitem acest lucru ∫i Biroului permanent.

Deci, Ón primul r‚nd, dau cuv‚ntul doamnei ministru pentru a-∫i sus˛ine cererea de autorizare a perchezi˛iei. V„ rog, doamna ministru.

## **Doamna Monica Luisa Macovei** _— ministrul justi˛iei_ **:**

## Stima˛i deputa˛i,

Pe 9 februarie a.c., am solicitat Camerei Deputa˛ilor s„ Óncuviin˛eze efectuarea unor perchezi˛ii la dou„ dintre imobilele apar˛in‚nd domnului deputat Adrian N„stase. Aceast„ cerere a fost total Ón conformitate cu legea, pentru c„ exist„ dou„ condi˛ionalit„˛i ale legii.

Prima: potrivit art. 193 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, cererea trebuie s„ fie Óntocmit„ ∫i semnat„ de ministrul justi˛iei. Aceast„ cerere a fost semnat„ de ministrul justi˛iei.

A doua condi˛ie legal„ este ca urm„rirea penal„ Ómpotriva unui membru al Parlamentului s„ fie f„cut„ de c„tre procurori de la Parchetul de pe l‚ng„ Œnalta Curte de Casa˛ie ∫i Justi˛ie, potrivit art. 72 din Constitu˛ie. ™i aceast„ condi˛ie este Óndeplinit„, pentru c„ procurorii din cadrul Departamentului Direc˛iei Na˛ionale Anticorup˛ie sunt procurorii Parchetului de pe l‚ng„ Œnalta Curte de Casa˛ie ∫i Justi˛ie.

Prin urmare, din punct de vedere procedural sau al formalit„˛ii, al caracterului formal al cererii nu exist„ nici un fel de problem„. Cererea este perfect legal„ ∫i formal„.

Ce Ónseamn„ o perchezi˛ie? Scopul oric„rei perchezi˛ii este de a administra probe, de a culege probe. Probele sunt culese pentru ca Ón dosarele Ón care se Ónt‚mpl„ acest lucru ∫i se efectueaz„ perchezi˛ii s„ afl„m adev„rul.

Art. 100 din Codul de procedur„ penal„, care se refer„ la perchezi˛ie, precizeaz„ c„ aceasta se face atunci c‚nd exist„ indicii temeinice, c„ efectuarea perchezi˛iei este necesar„ pentru descoperirea ∫i str‚ngerea probelor. Deci ∫i Ón acest caz am solicitat perchezi˛ia, pentru c„ ea este necesar„ pentru descoperirea ∫i str‚ngerea unor probe.

Œn cererea de perchezi˛ie pe care am adresat-o Biroului permanent se precizeaz„ c„ domnul deputat Adrian N„stase ar fi primit bunuri importate din China (t‚mpl„rii, aluminiu, lemn termopan), exist‚nd probe c„ acestea ar constitui obiectul mitei.

Aceste bunuri trebuie identificate. Fac aceste preciz„ri pentru c„ am v„zut diverse lu„ri de pozi˛ii, Ón sensul c„ termopanul se poate vedea ∫i din afara casei. Este necesar s„ fie identificate, dup„ cum am spus, pentru c„ aceste obiecte au elemente de identificare, gen marca produc„torului, marca celui care le-a f„cut. Deci este necesar„ perchezi˛ia pentru ca procurorii s„ constate c„ aceste bunuri sunt cele care au f„cut obiectul mitei, a∫a cum rezult„ din indicii temeinice.

Mai departe, Ón aceea∫i cerere am precizat c„ procurorii au indicii temeinice c„, Ón perioada 2001— 2004, domnul deputat Adrian N„stase ar fi comis aceast„ infrac˛iune legat„ de mit„, acele dou„ infrac˛iuni pentru care s-a Ónceput urm„rirea penal„, ∫i, repet, exist„ indicii temeinice c„ Ón cele dou„ locuin˛e la care s-a cerut perchezi˛ia exist„ bunuri care provin din aceast„ perioad„ ∫i care ar putea constitui obiectul mitei.

Pot s„ v„ mai spun c„, cu ocazia perchezi˛iilor efectuate la celelalte apartamente din imobil — a˛i v„zut cu to˛ii c„ s-au efectuat perchezi˛ii la celelalte apartamente, cu autoriza˛ia judec„torului, pentru c„ acestea nu apar˛ineau unei persoane cu o calitate Ón Parlament, deci nu era nevoie de Óncuviin˛area Parlamentului —, deci cu ocazia acelor perchezi˛ii au fost identificate o parte dintre bunurile care, din probele dosarului, rezult„ c„ au format obiectul mitei: materiale de construc˛ii, mobilier ∫.a.

Prin urmare, este absolut necesar„ perchezi˛ionarea ∫i a acestor dou„ imobile, pentru a se stabili cu certitudine dac„ exist„ Ón ele bunuri care au fost dob‚ndite Ón modalitatea ilegal„ descris„ Ón cererea de perchezi˛ie ∫i care ar constitui obiectul mitei, a∫a cum rezult„ din indiciile aflate Ón acest moment Ón m‚na procurorilor, Ón dosar.

Am intrat Ón aceste detalii pentru c„, at‚t timp c‚t ministrul justi˛iei este cel abilitat s„ formuleze cererea, iar dumneavoastr„ trebuie s„ lua˛i o decizie, am dorit s„ v„ conving de necesitatea perchezi˛iei ∫i de realitatea acestui dosar.

Mai departe, ∫tim cu to˛ii c„ ceea ce face Parlamentul, aprobare, este numai o Óncuviin˛are, s„ spunem, de natur„ politic„. Filtrul ∫i garan˛ia Ómpotriva oric„rui abuz este determinat, este dat de judec„tor. Pentru c„, dup„ votul dumneavoastr„ afirmativ, cererea de perchezi˛ie este adresat„ judec„torului, care pe baza probelor produse de procurori, cu dosarul Ón fa˛„, decide dac„ emite sau nu autoriza˛ie de perchezi˛ie.

Prin urmare, exist„ garan˛ia judiciar„, iar justi˛ia este putere independent„ Ón stat, c„ nu este un abuz, c„ nu este o ∫ican„, ∫i dac„ se aprob„ perchezi˛ia de c„tre judec„tor Ónseamn„ c„ exist„ indicii temeinice c„ Ón acele imobile se g„sesc bunuri care pot proveni din infrac˛iuni.

Filtrul dumneavoastr„, dup„ cum am spus ∫i dup„ cum am Ón˛eles c„ a˛i afirmat ∫i dumneavoastr„ Ón diverse lu„ri de pozi˛ie, Ón ultimul timp, este unul politic, Ón sensul c„ trebuie s„ v„ asigura˛i c„ nu este vorba de o comand„ politic„, de o r„zbunare politic„, de un abuz sau de o ∫ican„.

Monica Luisa Macovei

#331849

## **Doamna Monica Luisa Macovei:**

Mul˛umesc.

™i nu este o comand„ politic„, este un dosar ca oricare altul, chiar dac„ Ónt‚mpl„tor el prive∫te un membru al Parlamentului.

V„ aduc aminte c„ Ón acest dosar s-a Ónceput urm„rirea penal„. Asta Ónseamn„ c„ a existat un anumit nivel de proba˛iune care s„ permit„ acest act de procedur„.

Œn al doilea r‚nd, judec„torii au emis, Ón acela∫i dosar, autoriza˛ii de perchezi˛ii pentru alte imobile care nu erau pe numele domnului deputat Adrian N„stase. Asta, iar„∫i, este un filtru judiciar care deja a avut loc ∫i v„ d„ dumneavoastr„ toat„ convingerea c„ este un dosar real,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 27/17.III.2006 cu probe, pentru c„ judec„torii s-au uitat Ón acest dosar ∫i au decis c„ pot emite autoriza˛ii de perchezi˛ie la restul apartamentelor.

Mai departe, vede˛i cu to˛ii c„ sunt audia˛i oameni, se cer, se solicit„ ∫i se aduc acte Ón acest dosar, la D.N.A. Cu alte cuvinte, este un dosar real, un dosar Ón care se Ónt‚mpl„ lucruri ∫i se administreaz„ probe, repet, ca Ón orice alt dosar.

Perchezi˛ia este un act de procedur„, a∫a cum am spus, pentru administrarea unei probe; este un act de procedur„ ca oricare altul, citarea sau audierea unui martor sau a altei persoane.

Nu este o condamnare, nu este deloc un verdict de vinov„˛ie.

Reamintesc c„ un membru al Parlamentului poate fi cercetat f„r„ s„ trebuiasc„ nici o aprobare prealabil„. ™i dac„ Constitu˛ia permite cercetarea lui, atunci, din aceast„ cercetare, face parte ∫i perchezi˛ia. Prin urmare, ∫i dumneavoastr„ trebuie s„ Óncuviin˛a˛i perchezi˛ia, pentru c„ nu este dec‚t un act de procedur„ Ón cursul urm„ririi penale, iar un membru al Parlamentului poate fi urm„rit penal f„r„ nici un fel de aprobare, tocmai pe principiul egalit„˛ii Ón fa˛a legii.

Perchezi˛ia a fost prezentat„ de domnul deputat Adrian N„stase ca o m„sur„ de tip securist, adic„: s-ar c„ra h‚rtii cu sacul, se distrug tablouri, se r„v„∫esc c„r˛ile, se tr‚ntesc pe jos, un fel de vandalism. A prezentat opiniei publice o imagine total fals„! Procurorii nu distrug nimic, ei caut„ anumite obiecte, ei vin cu camere de filmat, deci totul este filmat, dar ceea ce fac procurorii nu apare pe posturile publice de televiziune, r„m‚ne la dosar ∫i se prezint„ instan˛ei, pentru a exista garan˛ia c„ perchezi˛ia s-a efectuat potrivit legii. Prin urmare, domnul deputat a Óncercat s„ Óndrepte aceast„ imagine a perchezi˛iei c„tre obiective false.

Tot d‚nsul a mai afirmat c„ nu e de acord cu aceast„ perchezi˛ie, cu care, altfel, ar fi, pe fond, pentru c„ Ól deranjeaz„ deranjul care s-ar produce Ón cas„. ( _Rumoare, vocifer„ri ale opozi˛iei._ ) La vizita organizat„ cu dou„ zile Ónainte de aceast„ dezbatere Ón Camera Deputa˛ilor, la care a invitat o parte din pres„, exact asta s-a Ónt‚mplat, am v„zut cu to˛ii cum ziari∫tii au fost condu∫i p‚n„ ∫i Ón dormitor. P„i, mai mare deranj dec‚t acesta nu se poate! ( _Vocifer„ri, proteste ale deputa˛ilor din Grupul parlamentar al P.S.D._ ) ™i, repet, procurorii nu dau pe post aceste imagini, procurorii filmeaz„, pentru a exista garan˛ia corectitudinii ∫i legalit„˛ii efectu„rii perchezi˛iei. ( _Proteste ale deputa˛ilor din Grupul parlamentar al P.S.D._ )

## **Domnul Aurel Gubandru**

Sergiu Andon

#339238

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Raport asupra cererii ministrului justi˛iei privind Óncuviin˛area perchezi˛iei la dou„ imobile care apar˛in domnului Adrian N„stase, deputat ∫i pre∫edinte al Camerei Deputa˛ilor.

Œn conformitate cu prevederile art. 193 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i a fost sesizat„ prin adresa nr. 125/Biroul permanent/20 februarie 2006, Ónregistrat„ la comisie cu nr. 31/144 din aceea∫i zi, cu examinarea cererii ministrului justi˛iei privind Óncuviin˛area perchezi˛iei la dou„ imobile care apar˛in domnului Adrian N„stase, deputat ∫i pre∫edinte al Camerei.

Cererea a fost formulat„ de ministrul justi˛iei Ón temeiul dispozi˛iilor art. 72 alin. (2) din Constitu˛ia Rom‚niei, republicat„, ∫i ale art. 193 alin. 2 din Regulamentul Camerei.

Comisia, av‚nd cvorumul Óndeplinit, de fapt, Ón totalitatea membrilor s„i, 25 de membri, a examinat aceast„ lucrare Ón ∫edin˛a din 22 februarie, Óncep‚nd cu ora 12,30, Ón prezen˛a ministrului justi˛iei ∫i a domnului deputat N„stase.

Urmeaz„ Ón raportul comisiei prezentarea rezolu˛iei fostului departament, actualmente... sau, m„ rog, din momentul intr„rii Ón vigoare, a Direc˛iei Na˛ionale Anticorup˛ie privind Ónceperea urm„ririi penale, Óncadr„rile juridice care-l privesc pe domnul deputat Ón cauz„, temeiurile din unghiul de vedere al Parchetului pentru solicitarea de perchezi˛ie.

De asemenea, Ón cererea examinat„, Ón cererea ministrului justi˛iei, se mai sus˛ine c„ potrivit actelor premerg„toare Ón cauz„ ar exista indicii temeinice c„ Ón imobilele din Bucure∫ti, strada Muzeul Zambaccian 16, etajul 3, ∫i din satul Cornu de Jos, comuna Cornu, jude˛ul Prahova, s-ar afla bunuri ob˛inute Ón perioada 2001—2004 care sunt legate de infrac˛iunile pentru care este Ónvinuit deputatul.

La Ónceputul ∫edin˛ei au fost discutate unele aspecte de procedur„ ∫i, Ón special, criterii ∫i reguli pentru buna

desf„∫urare a lucr„rilor, ∫tiut fiind c„, cel pu˛in Ón actuala legislatur„, era o procedur„ f„r„ precedent. Iar dac„ ne raport„m la faptul c„ abia avem un regulament nou al Camerei Deputa˛ilor, aceste detalieri erau cu at‚t mai necesare.

Œn cadrul acestor discu˛ii prealabile, accentul a c„zut pe descifrarea, explicitarea sintagmei, no˛iunii concrete cuprinse Ón regulament, de îanaliz„ a cererii“, a cererii ministrului. Colegii din comisie s-au pronun˛at ∫i s-a ajuns la un consens, ce Ónseamn„ tehnic, prin aceast„ analiz„, care sunt limitele ei, dac„ implic„ discu˛ii ∫.a.m.d.

Œn cadrul acelora∫i discu˛ii preliminare s-a discutat ∫i aprobat prin consens respectarea regulii caracterului public al ∫edin˛ei ∫i, la solicitarea mai multor deputa˛i, tot prin consens, Ón final, prin unanimitate — ini˛ial au existat ∫i alte p„reri —, s-a aprobat prezen˛a presei Ón sal„ ∫i chiar transmiterea lucr„rilor Ón direct.

Œn continuare, unul dintre parlamentari, domnul deputat Victor Ponta, secretarul Camerei, a ridicat excep˛ia neregularit„˛ii sesiz„rii comisiei, dezvolt‚nd un punct de vedere cunoscut, de altfel, de toat„ lumea, din alte lucr„ri, pe larg redate Ón pres„, ∫i anume legat de apostilarea, s„-i spunem a∫a, referatului ce ar fi stat la baza cererii doamnei ministru. S-a f„cut propunerea ∫i dup„ mai multe discu˛ii s-a convenit, Ón comisie, Ón final achies‚nd la acest punct de vedere ∫i autorul excep˛iei (cel care a ridicat excep˛ia), ca s„ se uneasc„ excep˛ia cu fondul, s„ se dezbat„ aspectele presupusei neregularit„˛i, Ón viziunea celui care o ridica, o dat„ cu dezbaterile generale, iar concluzia pe care o trage fiecare deputat Ón leg„tur„ cu existen˛a sau neexisten˛a acestei neregularit„˛i, ca ∫i despre valoarea ei Ón ansamblul deciziei care trebuia luat„ s„ fie unite, tot a∫a, Ón votul final, astfel Ónc‚t comisia s„ se pronun˛e ∫i parcursul cererii ministrului justi˛iei s„ nu sufere Ónt‚rzieri exclusiv din motive procedurale.

Pe parcursul dezbaterilor, colegii au adresat Óntreb„ri doamnei ministru al justi˛iei, care a oferit r„spunsurile ∫i preciz„rile solicitate. De asemenea, a avut cuv‚ntul domnul deputat Adrian N„stase, care ∫i-a expus pe larg punctul de vedere, aprecierile, calific„rile pe care le face, ∫i Ón raport cu cererea, ∫i Ón raport cu procedura la care este supus.

Din toate aceste dezbateri s-au desprins dou„ opinii, care puteau fi sintetizate astfel: o opinie cum c„ cererea pentru Óncuviin˛area efectu„rii perchezi˛iei este complet„, temeinic„ ∫i legal„, ∫i o opinie cum c„ cererea nu este f„cut„ cu respectarea prevederilor constitu˛ionale ∫i ale regulamentului, Ómbinat cu aprecierea c„ nu cuprinde suficiente elemente care s„ justifice m„sura perchezi˛iei.

Aceste dou„ opinii au fost sintetizate Ón vocabulele îda“ ∫i înu“ pe buletinul de vot scris, s-a explicat ∫i oral, ∫i Ón textul buletinului de vot care este semnifica˛ia votului ∫i cum se Ón˛elege tehnic exprimarea lui, ce Ónseamn„ îda“, ce Ónseamn„ înu“, ∫i s-a trecut la procedura votului secret.

M„ simt dator s„ precizez c„, spre deosebire de plen, unde regulamentul nu precizeaz„ modalitatea de vot secret, raport‚ndu-ne strict la Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, pentru lucr„rile Ón comisie modalitatea votului secret nu era op˛ional„, este impus„ de prevederile art. 193 alin. 3. Deci n-a fost op˛iunea comisiei, este op˛iunea regulamentului.

Votul secret s-a desf„∫urat, Ómi permit s„ apreciez, f„r„ posibilit„˛i de repro∫, a fost secret real, dup„ un paravan chiar, ∫i rezultatul s„u a constat, dup„ cum se

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 27/17.III.2006 ∫tie: 13 voturi Ómpotriva Óncuviin˛„rii perchezi˛iei, 11 voturi pentru Óncuviin˛area perchezi˛iei, iar un vot a fost anulat. Votul anulat a trebuit s„ fie anulat pentru c„ deputatul Ó∫i exprimase grafic op˛iunea (op˛iunea, se pare, Ón favoarea perchezi˛iei) ∫i prin Óncercuirea lui îda“ ∫i prin t„ierea lui înu“.

Œn acela∫i timp, dac„ s-ar fi ajuns la o discu˛ie pe marginea acestui vot, putea fi interpretat ∫i ca o dorin˛„ de a se interpreta votul ca anulabil. Nu a fost cazul s„ avem aceast„ dilem„, pentru c„ diferen˛a de vot a fost de dou„ puncte, Ónc‚t, oricum, rezultatul era acela∫i, ∫i anume de respingere a cererii.

Acesta fiind rezumatul desf„∫ur„rii procedurilor din Comisia juridic„, Biroul Comisiei juridice, fa˛„ de rezultatul votului, a Ónaintat plenului acest raport, care, repet, exprim‚nd votul, este un raport de respingere. Mul˛umesc.

Ioan Munteanu

#346046

## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Voi prezenta un punct de vedere asupra cererii ministrului justi˛iei privind Óncuviin˛area perchezi˛iei la dou„ imobile care apar˛in domnului Adrian N„stase, deputat ∫i pre∫edinte al Camerei Deputa˛ilor, precum ∫i asupra raportului Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.

Œn temeiul art. 72 alin. (2) din Constitu˛ia Rom‚niei, republicat„, ∫i al art. 193 alin. 2 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, Camera Deputa˛ilor a fost sesizat„ de c„tre ministrul justi˛iei cu cererea privind Óncuviin˛area perchezi˛iei la dou„ imobile care apar˛in domnului Adrian N„stase, deputat ∫i pre∫edinte al Camerei Deputa˛ilor.

Cererea formulat„ de c„tre ministrul justi˛iei Ón temeiul dispozi˛iilor art. 72 alin. (2) din Constitu˛ia Rom‚niei, republicat„, ∫i ale art. 193 alin. 2 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, adresat„ pre∫edintelui Camerei Deputa˛ilor, a fost adus„ la cuno∫tin˛a deputa˛ilor Ón ∫edin˛a public„ a Camerei Deputa˛ilor din 20 februarie 2006.

Potrivit dispozi˛iilor art. 193 alin. 2 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, a fost sesizat„ cu examinarea acestei cereri Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i, care a Óntocmit raportul nr. 31/144/22 februarie 2006.

Œn conformitate cu prevederile art. 193 alin. 5 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, Grupul parlamentar al P.S.D., Óntrunit Ón ∫edin˛a din data de 1 martie 2006, a examinat cererea ministrului justi˛iei, precum ∫i raportul Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i, documente care au fost prezentate de domnul deputat George B„e∫u.

Domnul deputat Adrian N„stase a luat cuv‚ntul Ón ∫edin˛a de grup, exprim‚ndu-∫i punctul de vedere potrivit c„ruia ancheta D.N.A. reprezint„, Ón fapt, o h„r˛uire politic„, scopul acesteia fiind discreditarea sa ca om politic. Totodat„, ∫i-a exprimat dezaprobarea pentru inten˛ia de violare a vie˛ii intime, de invadare a spa˛iului

s„u privat, precum ∫i pentru traumele ∫i abuzurile la care este supus„ familia sa.

Œn urma dezbaterilor ∫i a punctelor de vedere exprimate de c„tre membrii grupului cu privire la cererea ministrului justi˛iei pentru Óncuviin˛area efectu„rii perchezi˛iei la dou„ imobile care apar˛in domnului deputat Adrian N„stase, precum ∫i asupra Óndeplinirii condi˛iilor de procedur„, s-a conturat un punct de vedere potrivit c„ruia cererea este f„cut„ cu nerespectarea prevederilor constitu˛ionale ∫i ale Regulamentului Camerei Deputa˛ilor, fiind totodat„ nemotivat„, Óntruc‚t nu indic„ elementele care s„ justifice luarea unei asemenea m„suri.

Sub aspectul respect„rii dispozi˛iilor legale, s-a apreciat c„ demersul este abuziv ∫i luat cu Ónc„lcarea prevederilor legale Ón ceea ce prive∫te procedura de urmat Ón astfel de cazuri, precum ∫i cele constitu˛ionale, pentru c„, pe de o parte, s-a solicitat Óncuviin˛area perchezi˛iei Ónainte de a-i fi comunicate Ónvinuirile care i se aduc, iar, pe de alt„ parte, cererea, astfel cum a fost adresat„ Parlamentului, nu respect„ prevederile art. 72 alin. (2) din Constitu˛ia Rom‚niei, republicat„, precum ∫i ale art. 193 alin. 2 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor.

La Óncheierea dezbaterilor, s-a supus la vot secret cererea adresat„ de c„tre ministrul justi˛iei. Cei 90 de membri prezen˛i ai Grupului P.S.D. au votat dup„ cum urmeaz„: 87 voturi Ómpotriva Óncuviin˛„rii perchezi˛iei, dou„ voturi pentru Óncuviin˛area perchezi˛iei, un buletin de vot fiind anulat.

Ca urmare a rezultatului votului, Grupul parlamentar al P.S.D. a hot„r‚t s„ propun„ plenului Camerei Deputa˛ilor neÓncuviin˛area efectu„rii perchezi˛iei la cele dou„ imobile care apar˛in domnului deputat Adrian N„stase.

Sergiu Andon

#353936

## Domnule pre∫edinte,

## Doamn„ ministru,

Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Chestiunea o consider a fi de procedur„ pentru c„ prive∫te calificarea a ceea ce facem azi, a Óntregii proceduri, ∫i respectiv a votului. Nu m„ refer la modalitatea de vot, m„ refer la afirma˛ia, repetat„ cel pu˛in o dat„ pe parcursul expunerii distinsei doamne ministru, cum c„ votul nostru de ast„zi este un vot politic. Cu distinc˛ia c„ garan˛iile juridice abia urmeaz„ ∫i apar˛in puterii judec„tore∫ti, lucru pe jum„tate adev„rat.

Œmi pare r„u Óns„ c„, de∫i apreciez foarte mult activitatea ∫i str„daniile, Ón special Ón sfera ∫i Ón slujba corectitudinii, ale doamnei ministru, trebuie s„ intru pe probleme fundamentale ∫i Ón special pe probleme constitu˛ionale, din nou, Ón dezacord cu Domnia sa. Repet, Ón interesul desf„∫ur„rii Óntregii proceduri de ast„zi simt nevoia s„-mi spun punctul de vedere fa˛„ de aceast„ afirma˛ie, ∫i anume c„ este un vot politic.

E o gre∫eal„, grav„ chiar, Ón opinia mea!

Œntr-adev„r, urmeaz„ un filtru juridic al puterii judec„tore∫ti, partea aceasta din sus˛inere o consider corect„. Dar reducerea, Ómi permit s„ zic reducerea procedurii ∫i votului de azi la o semnifica˛ie — ceea ce Ónseamn„ ∫i motiva˛ie, ceea ce Ónseamn„ ∫i judecat„, ceea ce Ónseamn„ ∫i argumenta˛ie, ceea ce Ónseamn„ ∫i retoric„ politic„ — Ónseamn„ nu numai o minimalizare a ceea ce facem, a ceea ce suntem chema˛i s„ facem cu r„spundere, ci chiar o degradare a r„spunderii noastre.

S„ fim bine Ón˛ele∫i, natura procedurii noastre de ast„zi este eminamente constitu˛ional„. Ea decurge din dispozi˛iile imperative ale art. 1 alin. (4) din Constitu˛ia Rom‚niei, ∫i anume principiul fundamental al separa˛iei puterilor Ón stat; separa˛iei, independen˛ei ∫i echilibrului puterilor Ón stat, cheia democra˛iei. Deosebirea dintre un stat de drept ∫i un stat totalitar. De ce este a∫a? Pentru c„ practic, faptic, nevoia la care se ajunge ne aduce via˛a, accept‚nd ca ipotez„ de lucru corectitudinea punctului de vedere al organelor judiciare.

Deci situa˛ia Ón care se ajunge, ca organele judiciare s„ se Óndrepte asupra unui apar˛in„tor al unei alte puteri Ón stat, Ónseamn„ o interferen˛„ pe care Constitu˛ia trebuia s„ o rezolve cumva.

A∫a cum judec„torul este protejat prin principiul neimixtiunii, prin principiul inamovibilit„˛ii, tot astfel ∫i participantul la puterea legislativ„, Ón numele principiului separa˛iei, are aceast„ garan˛ie Ón plus, a unei proceduri care s„ constate dac„ imixtiunea puterii judec„tore∫ti, nu Ón cazul N„stase, Ón oricare alt caz, este Óntemeiat„ sau este abuziv„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 27/17.III.2006

George Crin Lauren˛iu Antonescu

#366010

## **Domnul George Crin Lauren˛iu Antonescu:**

Ave˛i dreptate, domnule pre∫edinte. V„ asigur c„ sunt, Ónc„, Ón toate facult„˛ile. A fost doar o eroare de formulare. Dar ∫ti˛i ∫i dumneavoastr„ c„, direct sau indirect, asta facem.

S„ spun dou„ vorbe despre art. 72 din Constitu˛ie care st„, Óntr-un fel sau altul, la baza acestei discu˛ii pe care o purt„m ast„zi, aici, noi to˛i, cu doamna ministru ∫i cu toat„ lumea.

Art. 72 din Constitu˛ia Rom‚niei, care face ca perchezi˛ia, re˛inerea, arestarea, ridicarea imunit„˛ii unui parlamentar s„ nu se poat„ face dec‚t Ón urma unei asemenea dezbateri ∫i doar dup„ Óncuviin˛area de c„tre Camera respectiv„ a acestui lucru, nu este ceva inventat Ón Parlamentul Rom‚niei, nu este un privilegiu sau Ónc„ un privilegiu pe care parlamentarii ∫i-l acord„, ci este un articol care se reg„se∫te, Ón esen˛a lui, Ón toate constitu˛iile democratice ∫i este un articol f„r„ de care un Parlament nu ar avea garan˛ia minimal„ a func˛ion„rii sale democratice.

Nu pentru a ne sustrage legii, nu pentru a fi mai presus de lege, ceea ce aceea∫i Constitu˛ie ne interzice, exist„ art. 72, ci pentru ca un parlamentar, indiferent c„ este la putere sau Ón opozi˛ie, indiferent c„ este Óntr-un partid sau altul, s„-∫i poat„ exercita liber prerogativele sale politice, mandatul s„u Óncredin˛at de c„tre aleg„tori.

Ast„zi suntem, oricum am vrea s„ Óntoarcem lucrurile, la o discu˛ie ∫i, p‚n„ la urm„, la un vot politic. Aici sunt de acord cu doamna ministru. Nu suntem la un proces. Pu˛in dintre noi sau nu to˛i dintre noi sunt juri∫ti. Nici unul dintre noi nu este judec„tor. Noi avem azi de luat o

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 27/17.III.2006 decizie Ón fa˛a noastr„, Ón fa˛a acestei cereri, Ón fa˛a electoratului, Ón leg„tur„ cu Óncuviin˛area pe care o d„m sau nu pentru ca justi˛ia, organele justi˛iei, de tot felul, s„-∫i urmeze cazul pe care l-au deschis Ómpotriva unuia dintre noi.

Se discut„ nu doar despre domnul deputat Adrian N„stase ast„zi. Eu, cel pu˛in, simt asupra acestei discu˛ii presiunea care apas„ asupra Óntregii clase politice rom‚ne∫ti, de mult„ vreme, ∫i asupra Parlamentului, ca institu˛ie.

George Crin Lauren˛iu Antonescu

#369770

## **Domnul George Crin Lauren˛iu Antonescu:**

Atunci vom reveni.

Spun de acum c„ vrem un vot deschis. Spun de acum c„ vom vota, indiferent care va fi procedura, pentru perchezi˛ie. Spun deschis c„ suntem, din 67 de membri ai grupului parlamentar, 63 aici, patru euroobservatori sunt pleca˛i.

Avem de luat aceast„ hot„r‚re. Pentru noi este limpede c„, dac„ ast„zi, suntem Ón situa˛ia de a nu discuta perfect liber, perfect degajat, perfect lini∫tit aceast„ spe˛„ pe fondul ei este pentru c„ ani de zile Ón primul r‚nd clasa politic„ a gre∫it. Nu to˛i, dar foarte mul˛i dintre noi. ™i, vreau s„ spun limpede c„ dac„, din punctul meu de vedere ∫i al tuturor colegilor mei, domnul deputat Adrian N„stase st„, p‚n„ la probele contrare sau p‚n„, cum spune Constitu˛ia, la o eventual„ sentin˛„ definitiv„, sub prezum˛ia de nevinov„˛ie ∫i afirm acest lucru clar, din punct de vedere politic trebuie s-o spun, ∫i este doar o declara˛ie politic„, m„ tem c„ domnul Adrian N„stase este unul dintre aceia care a f„cut mult r„u pentru imaginea acestei clase politice. Poate nu cel mai mult, cu siguran˛„ nu doar Domnia sa, dar din punct de

vedere politic este un om care a f„cut aceste gre∫eli ∫i, Ón acest sens, ∫i numai Ón acest sens, din p„cate, poate c„ ast„zi culege ceea ce a sem„nat.

Œn fine, pentru c„ acest vot va fi foarte limpede din punctul nostru de vedere ∫i voi reveni, cu permisiunea dumneavoastr„, la procedur„ asupra votului, nu-mi r„m‚ne dec‚t s„ Óndr„znesc s„ adresez, cu un respect accentuat, ∫i cu toat„ simpatia, c‚teva cuvinte doamnei ministru al justi˛iei, av‚nd Ón vedere declara˛ii ∫i atitudini de alt„dat„ ∫i anumite considera˛ii pe care le-a f„cut ast„zi, aici.

Stimat„ doamn„ ministru,

Este foarte important ce face˛i dumneavoastr„. Este foarte important pentru Rom‚nia, pentru noi to˛i. V„ suntem al„turi. Dar, cred c„ este foarte bine s„ Ómi Óng„dui˛i s„ v„ reamintesc c‚teva lucruri despre superiorii dumneavoastr„, pe de o parte, ∫i despre subordona˛ii sau cei care se afl„ sub autoritatea dumneavoastr„, pe de alta.

Dumneavoastr„ cred c„ ave˛i trei, s„ zicem, superiori. Ave˛i o institu˛ie Ón fa˛a c„reia sunte˛i responsabil„ politic dumneavoastr„, ∫i nu invers, ∫i aceast„ institu˛ie este Parlamentul Rom‚niei, îorganul reprezentativ suprem al poporului rom‚n“ — citez dintr-o Constitu˛ie care n-am nici o Óndoial„ c„ nu v„ este str„in„ ∫i pe care n-am nici o Óndoial„ c„ o respecta˛i ∫i o aplica˛i.

Ave˛i un ∫ef care este primul-ministru, at‚ta vreme c‚t face˛i parte din acest Guvern, ∫i ave˛i ∫i un st„p‚n. St„p‚nul este, cred c„ nu este nici un dubiu, legea.

Lucian Augustin Bolca∫

#376193

Stima˛i colegi,

Doamn„ ministru,

Œn˛eleg c„ domnul prim-ministru a venit Ón calitate de deputat, a∫a c„-l includ Ón masa colegilor c„rora m„ adresez.

Vreau s„ precizez de la bun Ónceput c„ Partidul Rom‚nia Mare, grupul s„u parlamentar nu Ól ap„r„ pe domnul deputat Adrian N„stase. Este dreptul Domniei sale s„-∫i fac„ toate ap„r„rile pe care le consider„ necesare Ón fa˛a organelor competente de urm„rire penal„ sau de justi˛ie. Nu este problema noastr„. Este problema d‚nsului.

Œn al doilea r‚nd, dac„ este vorba despre un joc politic, despre o presiune politic„ exercitat„ de Alian˛„ asupra P.S.D.-ului, aceast„ lupt„ politic„ nu este lupta noastr„. Este lupta Alian˛ei ∫i a P.S.D.-ului.

Avem toate premisele unei obiectivit„˛i Ón cadrul c„reia ne referim numai la Constitu˛ie, la Regulamentul Camerei ∫i, cu permisiunea dumneavoastr„, la ceea ce se invoc„ mai rar Ón plenul Camerei Deputa˛ilor, la Codul de procedur„ penal„.

N-am venit cu roba de avocat, pe care o iubesc Ón continuare, pentru c„ nu Ón rob„ se ap„r„ aplicarea legii, ci de la aceast„ tribun„. Acesta este lucrul cel mai important.

Sub aceste auspicii analiz„m cererea, repet, cu obiectivitatea deta∫„rii ∫i cu obiectivitatea ata∫„rii fa˛„ de lege ∫i Constitu˛ie. Este vorba despre un aspect al imunit„˛ii aceast„ cerere de efectuare a unei perchezi˛ii ∫i este fals s„ crede˛i c„ imunitatea ne a∫az„ deasupra legii. Pentru c„ imunitatea ne-a fost dat„ de cei care ne-au ales. Este responsabilitatea noastr„ Ón fa˛a celor care ne-au ales ∫i imunitatea ne-a fost dat„ de Constitu˛ia care a fost aprobat„ prin referendumul Óntregii popula˛ii. Electoratul Rom‚niei, popula˛ia Rom‚niei ne-a conferit aceast„ imunitate ∫i orice fel de interpretare a acestui text de lege este tenden˛ioas„. M„ feresc s„ folosesc cuv‚ntul îpopulist“, pentru c„-l ata∫ez de rea-credin˛„.

Œn aceste condi˛ii, cenzur‚nd o cerere de perchezi˛ie, nu o facem ca o instan˛„ de judecat„, ci o facem de pe pozi˛ii politice ale imunit„˛ii. Trebuie s„ vedem un singur lucru: cererea este f„cut„ Ón virtutea unor comandamente legale reale sau reprezint„ o presiune politic„ ∫i, ceea ce nu s-a mai spus, poate chiar un resentiment personal din partea celui care face aceast„ cerere. At‚t trebuie s„ cenzur„m noi, „sta este rolul nostru, pentru c„ Óncuviin˛area sau nu a perchezi˛iei este ∫i r„m‚ne atributul instan˛ei de judecat„.

Fals„ problem„ ridicat„, a substituirii Parlamentului Ón rolul instan˛ei de judecat„. Nu, stima˛i colegi, noi nu avem rolul unei instan˛e de judecat„, noi avem rolul s„ ne ap„r„m, Ón condi˛iile Ón care decel„m vreo ingerin˛„ nelegal„ Ón statutul nostru de deputa˛i, Ón drepturile noastre cet„˛ene∫ti, Ón demnitatea noastr„ de oameni. Asta facem aici.

Acum, Ón ce m„sur„ ∫i pe ce putem cenzura o asemenea cerere. Evident, pe con˛inutul acestei cereri, ∫i v„ reamintesc c„ Ón ciuda repet„rii sale, Ón dou„ reprize, nu ∫tiu c‚t de legal„ ∫i de constitu˛ional„ este aceast„ repetare, dar nu acesta este obiectul discu˛iei, aceast„ cerere r„m‚ne o simpl„ foaie de h‚rtie. Nu vorbesc despre respectul care trebuie acordat unui Parlament care trebuie s„ hot„rasc„. Dar mi se pare acum, ca deputat, vorbind de la tribun„, c„ a fost foarte interesant„ remarca domnului deputat Tudor, dar tardiv„. S„ ne l„mureasc„ doamna ministru ceea ce n-a l„murit Ón aceast„ cerere ∫i mai ales nu a probat cu nimic.

Am avut nepl„cuta Ónt‚lnire cu ridicarea imunit„˛ii deputatului Bivolaru, Ón care un ministru de justi˛ie pe care personal nu-l agreez ca om politic ∫i ca ministru, a f„cut o cerere fundamentat„, la care a ata∫at acte Óntr-un num„r important. Ce putem cenzura noi acum? C„ doamnei ministru i-a spus un procuror oarecare c„ ar fi bine s„ se fac„ o perchezi˛ie. Ierta˛i-m„, dar acesta este un element important, nu e un element al unei neglijen˛e sau al unei lipse de considera˛ie. Pentru mine este un element de apreciere a cererii, pentru c„ o cerere de efectuare a unei perchezi˛ii la un deputat, nefundamentat„ pe nimic, ridic„ cel pu˛in suspiciuni justificate cu privire la inten˛ia urm„rit„, ceea ce noi trebuie s„ descifr„m aici.

Ce ni se spune mai departe? ™i aici era inutil r„spunsul doamnei ministru, de∫i a fost bine c„ s-a subliniat o situa˛ie, c„ perchezi˛ia este menit„ s„ ridice probe privind contravaloarea unor bunuri importate din China: un milion nu ∫tiu c‚t de RON, îreprezent‚nd contravaloarea t‚mpl„riei din aluminiu ∫i lemn cu geam

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 27/17.III.2006 termopan“, pentru c„ numai o perchezi˛ie poate s„ prezerve aceste probe. Ierta˛i-m„, la finalul cererii se face vorbire despre articolul 100 alin. 1 din Codul de procedur„ penal„, ∫i v„ invit s„-l citi˛i. îC‚nd persoana c„reia i s-a cerut s„ predea vreun obiect sau vreun Ónscris din cele ar„tate Ón art. 98 t„g„duie∫te existen˛a sau de˛inerea acestora, atunci se Óncuviin˛eaz„ perchezi˛ia“. Asta spune Codul de procedur„ penal„. Sigur, ve˛i spune, asta nu stabilim noi, vor stabili judec„torii. Dar dac„ dumneavoastr„ face˛i o cerere de perchezi˛ie care prin con˛inutul ei este nelegal„, pot eu s„ ajung la concluzia c„ cererea nu este f„cut„ Ón scopul de a se desf„∫ura cercetarea penal„, ci este f„cut„ Ón scopul de a se continua urm„rirea penal„ televizoristic„ care a Ónceput? Este aceasta sau nu este o presiune politic„, s„ faci o cerere nelegal„? Din aceste elemente tragem noi concluzia care se impune.

A, dac„ cererea ar fi fost f„cut„ pentru a se descoperi alte probe ∫i alte indicii men˛ionate expres — pentru c„ obiectul unei perchezi˛ii cenzurate chiar de judec„tor trebuie s„ fie cantonat pentru anumite lucruri sau fapte, acte —, nu se vorbe∫te nic„ieri despre acte, mijloace de prob„ material„, diverse obiecte care se pretinde c„ ar fi ascunse, dar nu acesta este obiectul cererii.

Noi nu putem s„ mergem pe linia comunist„ a judec„torului care-∫i forma convingerea Ón numele poporului ∫i a con∫tiin˛ei sale socialiste: îEi, nu-i chiar asta proba, dar las„ c„ ∫tim noi c„-i vinovat!“. Aici e Parlamentul democratic al Rom‚niei ∫i avem o responsabilitate fa˛„ de lege, fa˛„ de cei care ne-au ales ∫i cei care ne-au conferit imunitatea, care nu ne permit s„ ne batem joc de ea. Aceasta este problema.

Deci, spun eu, Ón acest moment nu exist„ nici un dubiu c„ nu este cazul s„ se efectueze aceast„ perchezi˛ie. Nu este nici un dubiu pentru c„ mai citim din Codul de procedur„ penal„, ierta˛i-m„, ast„zi trebuie s„-mi aduc aminte totu∫i c„ sunt foarte jurist. Œn materia proba˛iunii prev„zut„ de acest Cod de procedur„ penal„, la Sec˛iunea a VIII-a, la art. 96, se prevede clar: îOrganul de urm„rire penal„ sau instan˛a de judecat„ are obliga˛ia s„ ridice obiectele ∫i Ónscrisurile ce pot servi ca prob„ Ón procesul penal“.

I-a cerut cineva aceste obiecte cercetatului penal Adrian N„stase? Nu!

S-au Óntrunit condi˛iile prev„zute de art. 100, c‚nd persoana c„reia i s-a cerut refuz„, pentru a se dispune o perchezi˛ie? Categoric, nu!

™i atunci, problema noastr„ nu este c„ Óncuviin˛„m sau nu o perchezi˛ie, problema noastr„ este r„spunsul la o Óntrebare: de ce perchezi˛ie la deputatul Adrian N„stase? Asta este problema! E vorba despre termopane ∫i recunosc c„ ∫i eu am ironizat ideea acestor termopane ∫i am spus: este ridicol, ∫i men˛in ∫i spun ∫i Ón fa˛a Domniilor voastre, pentru c„ eu consider c„ anumite cuvinte spuse de la aceast„ tribun„ au o greutate, este ridicol s„ Óncuviin˛ezi o perchezi˛ie ca s„ vezi ni∫te termopane care se v„d ∫i din strad„, put‚nd fi ∫i filmate din strad„.

Doamna ministru ne-a explicat, ∫i bine a f„cut: îP„i, sta˛i pu˛in, aici trebuie s„ vedem marca, originea, s„ le m„sur„m“.

P„i, doamna ministru, Ón c„rticica aia care se cheam„ Codul de procedur„ penal„ avem un text expres, care se refer„, Ón art. 112, la constatarea tehnico-∫tiin˛ific„. Ce marc„, ce m„sur„toare, ce evaluare poate s„ fac„ un

procuror? Am Óncredere Ón capacitatea procurorilor, dar ceea ce apreciaz„ un procuror Ón materia aceasta nu este mijloc de prob„. Mijloc de prob„ este o constatare tehnico-∫tiin˛ific„. N-a˛i cerut o constatare tehnico∫tiin˛ific„, pentru c„ pentru o constatare tehnico-∫tiin˛ific„ nu era nevoie de acordul Camerei Deputa˛ilor. E mai spectaculos s„ ob˛ii acordul Camerei Deputa˛ilor. Ei, aici este ingerin˛a politic„, aici este ceea ce nu trebuie noi s„ Óng„duim.

Vede˛i, nu m„ intereseaz„, din punctul de vedere al grupului nostru parlamentar, derularea Ón continuare a urm„ririi penale Ón ceea ce-l prive∫te pe domnul Adrian N„stase, cercetat penal. Procurorii s„-∫i fac„ datoria, Ón limitele legii, Domnia sa s„-∫i fac„ ap„r„rile, Ón limitele legii. Pe mine m„ intereseaz„ ce se Ónt‚mpl„ cu un deputat.

Ve˛i hot„rÓ acum, prin votul dumneavoastr„, dac„ urm„rirea penal„ se face la televizor, pentru televizor sau se face prin munca ∫i sudoarea procurorilor, pe care da˛i-mi voie s„ spun c„ o apreciez.

Va trebui s„ stabili˛i dac„ aceast„ urm„rire penal„ se face sub imperiul unei manipul„ri a opiniei publice sau se face Ón condi˛iile independen˛ei procurorilor. Problema votului este grav„ ∫i, dac„ vre˛i s„ Ónchei Óntr-o not„ mai optimist„, da, domnilor, putem s„ fim de acord cu o perchezi˛ie ∫i la domnul Adrian N„stase ∫i la oricare dintre noi, cu o condi˛ie, perchezi˛iile s„ Ónceap„ la membrii Guvernului.

- V„ mul˛umesc.

Nicolae Popa

#385634

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Este adev„rat, suntem Óntr-un moment extrem de dificil, nemaiÓnt‚lnit, a∫ putea spune, Ón Parlamentul Rom‚niei, din 1989 Óncoace, nu pentru c„ se ridic„ imunitatea parlamentar„ a unui deputat, dar este vorba de un coleg de-al nostru care este ∫i deputat, ∫i pre∫edintele Camerei Deputa˛ilor.

Sigur c„ eu am fost ∫i la dezbaterile din comisie ∫i, la un moment dat, dup„ ce am ascultat prelegerile juri∫tilor ∫i ale avoca˛ilor Ón acea comisie, da˛i-mi voie s„ v„ m„rturisesc c„ la un moment dat nu se ∫tia cum s„ se voteze, exact ca cet„˛eanul turmentat: îDar eu cu cine votez?“, la un moment dat.

Sigur c„ toate chestiunile acestea care se deruleaz„ Ón aceste zile p„rerea mea este c„ ar trebui s„ se realizeze cu mai mult„ discre˛ie. Se desf„∫oar„ a∫a, ca la nunt„, cu alai, cu tot tac‚mul, ∫i nu este corect s„ se Ónt‚mple acest lucru, pentru c„ justi˛ia trebuie l„sat„ s„ lucreze Ón lini∫te ∫i pace, or, toate aceste presiuni care se fac de o parte ∫i de alta nu aduc servicii nim„nui.

Sigur c„ noi am fost Óntotdeauna ∫i am declarat c„ suntem pentru perchezi˛ie. De ce spunem acest lucru? Pentru c„ nici domnul deputat N„stase nu are nimic de ascuns ∫i sunt convins c„ ∫i d‚nsul va fi de acord, la un moment dat, cu treaba aceasta, pentru c„ nu putem continua, la un moment dat, iar opinia public„ este, de ce s„ n-o recunoa∫tem, bulversat„ de argumentele pentru ∫i contra.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 27/17.III.2006 Deci noi, Grupul parlamentar al Partidului Conservator, indiferent care va fi modalitatea de vot, noi vom vota pentru perchezi˛ie, pentru c„ vrem s„ afl„m adev„rul, ca ∫i opinia public„, Ón a∫a fel Ónc‚t s„ nu existe nici o suspiciune, ∫i nu vrem s„ facem deservicii nici domnului pre∫edinte al Camerei Deputa˛ilor, domnul N„stase, dar nici s„ ap„rem Ón fa˛a opiniei publice c„ am ap„ra pe cineva fa˛„ de procedurile legale care sunt ast„zi.

V„ mul˛umesc.

Eugen Nicolicea

#388162

M„ raliez cuv‚ntului sus˛inut de c„tre domnul Bolca∫, un cuv‚nt Óntr-adev„r al unui jurist cu experien˛„.

A∫ vrea s„ clarific„m ni∫te lucruri.

Constitu˛ia confer„ imunitate pentru parlamentari. A spune c„ trebuie s„ vot„m Óntr-un fel sau altul pentru c„ altfel nu se Ónf„ptuie∫te justi˛ia, c„ este Ómpiedicat„, Ónseamn„ s„ spunem c„, de fapt, Constitu˛ia Ómpiedic„ Ónf„ptuirea justi˛iei.

Trebuie s„ ˛inem cont c„ mai sunt ∫i alte categorii care beneficiaz„ de imunitate. Ideea aceasta c„ imunitatea Ómpiedic„ Ónf„ptuirea justi˛iei, exprimat„ de doamna ministru, se poate traduce c„ ∫i imunitatea magistra˛ilor, respectiv a judec„torilor ∫i procurorilor, imunitate care a fost conferit„ chiar prin pachetul de legi Ón ceea ce prive∫te reforma Ón justi˛ie, care va fi modificat acum, ∫i Ón care magistra˛ii aveau imunitate, Ón primul proiect, mai mare dec‚t parlamentarii, era f„cut ca s„ Ómpiedice Ónf„ptuirea justi˛iei, ∫i acest pachet de legi era f„cut tocmai de doamna ministru.

Mini∫trii, mini∫trii r„spund penal numai dac„ este o solicitare, este o Óncuviin˛are din partea Camerei Deputa˛ilor sau Senatului sau dac„ este solicitat„ de c„tre pre∫edintele Rom‚niei. Printr-o ordonan˛„ de urgen˛„ al c„rei autor este tot doamna ministru, fo∫tii mini∫tri nu mai beneficiaz„ de aceast„ lege, de fapt, de imunitate, ∫i s-a p„strat imunitate doar pentru actualii mini∫tri, deci pentru mini∫trii Ón func˛ie.

De ce doamna ministru a dorit s„ aib„ mini∫trii Ón func˛ie imunitate dac„ aceast„ imunitate Ómpiedic„ Ónf„ptuirea justi˛iei? Eu a∫tept cu interes modificarea pachetului ideal ∫i, dac„ ve˛i binevoi s„ elimina˛i imunitatea pentru magistra˛i ∫i, evident, dac„ ve˛i binevoi s„ modifica˛i ∫i Legea r„spunderii ministeriale, v„ garantez c„ vom fi al„turi de dumneavoastr„ Ón ceea ce prive∫te ridicarea acestor imunit„˛i, pentru ca justi˛ia s„ nu mai fie Ómpiedicat„, mai ales c„ domnul pre∫edinte B„sescu a spus c„ grupurile de interese stau la Palatul Victoria ∫i mai ales c„ tot d‚nsul a afirmat c„ justi˛ia este corupt„.

Drago∫ Ujeniuc

#390347

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

M„rturisesc c„ nu voiam s„ iau cuv‚ntul dar m-a st‚rnit afirma˛ia dumneavoastr„ referitoare la grija de a v„ manifesta ca un jurist, foarte jurist, a˛i afirmat dumneavoastr„. Numai c„, iat„, din p„cate, a˛i invocat ni∫te texte de procedur„ numai pe jum„tate, a˛i invocat trei texte de procedur„ penal„ ∫i, prin modul Ón care a˛i prezentat aceste texte, Ómi permit observa˛ia c„ a˛i dezinformat plenul Camerei Deputa˛ilor.

A˛i spus dumneavoastr„ c„ la art. 100 din Codul de procedur„ penal„, îc‚nd persoana c„reia i s-a cerut s„ predea vreun obiect sau vreun Ónscris dintre cele ar„tate Ón art. 98 t„g„duie∫te existen˛a sau de˛inerea acestora“, v-a˛i oprit aici de parc„ numai Ón aceast„ situa˛ie este permis„ perchezi˛ia. V-a˛i oprit, de∫i textul continu„ cu urm„toarele cuvinte: îprecum ∫i ori de c‚te ori exist„ indicii temeinice c„ efectuarea unei perchezi˛ii este necesar„ pentru descoperirea ∫i str‚ngerea probelor“. ™i atunci, zice textul, se poate efectua aceast„ perchezi˛ie, aspect pe care doamna ministru al justi˛iei l-a punctat Ón c‚teva r‚nduri.

A˛i mai invocat art. 96 din Codul de procedur„, cu privire la ridicare de obiecte ∫i Ónscrisuri, ∫i a˛i afirmat c„ îOrganul de urm„rire penal„ sau instan˛a de judecat„ are obliga˛ia s„ ridice obiectele ∫i Ónscrisurile ce pot servi ca mijloc de prob„ Ón procesul penal“.

P„i aceast„ ridicare de obiecte ∫i Ónscrisuri ce pot servi ca mijloc de prob„ Ón procesul penal nu poate fi demarat„ dec‚t Ón cadrul unei proceduri referitoare la perchezi˛ie, a∫a cum am ar„tat c„ prevede teza a doua din art. 100.

A˛i mai sugerat c„ era operant„ Ón cauz„ constatarea tehnico-∫tiin˛ific„ prev„zut„ de sec˛iunea a IX-a, mai precis de la art. 112 ∫i urm„toarele. V-a˛i oprit ∫i de aceast„ dat„ cu lecturarea unui text pe jum„tate. A˛i uitat s„ lectura˛i exact alin. 2 de la art. 113 care este l„muritor cu privire la aceast„ constatare tehnico-∫tiin˛ific„, demers care, spune˛i dumneavoastr„, nu mai necesita interven˛ia Parlamentului, Óncuviin˛area Parlamentului. Acest text spune c„ aceast„ constatare tehnico-∫tiin˛ific„ se efectueaz„ asupra materialelor puse la dispozi˛ie sau ridicate de c„tre organul de urm„rire penal„. Deci ce s„ pun„ la dispozi˛ia organului de urm„rire penal„, Ón momentul Ón care nu de˛ine aceste obiecte sau bunuri materiale?!

Iat„ de ce spun c„ am o rezerv„ Ón ceea ce prive∫te afirma˛ia dumneavoastr„ c„ a˛i vorbit de la aceast„ tribun„ ca un real jurist, at‚ta vreme c‚t a˛i prezentat lucrurile din textele de lege invocate pe jum„tate.

Bogdan Nicolae Niculescu-Duv„z

#393430

Domnule pre∫edinte, v„ mul˛umesc. Doamn„ ministru,

## Stima˛i colegi,

Discu˛ia noastr„ de ast„zi, indiferent de mina pe care o abord„m, de dreapta sau st‚nga s„lii, este o discu˛ie despre democra˛ie ∫i despre statul de drept, ∫i nu despre situa˛ia domnului pre∫edinte, colegul nostru, deputatul Adrian N„stase.

Din p„cate, majoritatea dintre noi n-am Ón˛eles, m‚na˛i de pasiuni politice ∫i crez‚nd c„ explozii mediatice acuzatoare pot crea ∫anse politice ∫i puncte pentru viitoare alegeri, mai degrab„ sperate de unii anticipate. F„r„ s„ privim mai departe lucrurile ∫i s„ ∫tim ce Ónseamn„ o decizie luat„ azi, o s„ v„ spun doar c„ m-a surprins absolut nepl„cut, chiar mai mult, ar trebui folosit un alt cuv‚nt dec‚t surprinderea, c‚nd am asistat aici la prezentarea punctului de vedere al ministrului justi˛iei, care era un rechizitoriu, ∫i nu un punct de vedere de ministru.

Doamna ministru a vorbit cu claritate ∫i fermitate despre probe clare, indubitabile, care sunt ∫i care pretind. Dup„ ∫tiin˛a mea, Óntr-un stat democratic ∫i stat de drept ministrul nu avea de unde s„ ∫tie dac„ probele sunt sau nu, ∫i nu putea invoca dec‚t opinia procurorului care a cerut aceast„ perchezi˛ie ∫i procedurile constitu˛ionale ∫i legale.

Doamna ministru a f„cut o pledoarie politic„ ∫i, mai mult dec‚t at‚t, Ón final, ne-a spus, a∫a cum st„ bine unui ministru al justi˛iei Óntr-un stat de drept ∫i Óntr-o democra˛ie care, din p„cate, nu este parlamentar„, ne-a spus c„ dac„ nu vom vota a∫a cum este aceast„ cerere lansat„ nu vom face dec‚t r„u Rom‚niei ∫i ne vom plasa ∫i mai prost Ón opinia public„.

Am asistat la o sus˛inere care nu mai are nici o leg„tur„ cu statul de drept ∫i care, din p„cate, are o leg„tur„ din ce Ón ce mai apropiat„ cu anii ’50 ∫i cu demonstra˛iile care se f„ceau atunci Ón spiritul a ceea ce se numea instaurarea puterii poporului cu orice pre˛ ∫i Ón dispre˛ul justi˛iei ∫i Ón dispre˛ul democra˛iei.

Stima˛i colegi,

Am ie∫it la aceast„ tribun„ s„ v„ rog s„ reflecta˛i, indiferent de vot, cum eu voi vota Óntr-un singur fel, indiferent de vot, c„ este vorba despre vot secret sau deschis, a∫ vrea s„ reflecta˛i ∫i dumneavoastr„, s„ v„ g‚ndi˛i c„ ceea ce decidem ast„zi nu este Ón raport cu jocul politic de ast„zi, nu este Ón raport cu ni∫te fapte pe care nu suntem chema˛i noi s„ le judec„m sau s„ le apreciem, nu este Ón raport, dac„ vre˛i, cu pasiunile politice, adeseori pe termen scurt ∫i m„runte. E Ón raport cu ce se Ónt‚mpl„ ∫i cum va evolua democra˛ia rom‚neasc„. V-a∫ ruga s„ v„ g‚ndi˛i ∫i s„ vota˛i Ón acest sens, s„ lu„m o decizie corect„ privind o justi˛ie corect„ ∫i o rela˛ie corect„ Óntre puterile din stat. V„ mul˛umesc.

Marcu Tudor

#396383

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte, pentru c„-mi da˛i posibilitatea s„-mi exprim Ónc„ o dat„ un punct de vedere asupra celor Ónt‚mplate p‚n„ acum, punct de vedere care va constitui, de fapt, Ón concluzie, modalitatea Ón care voi vota.

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

™i mie, ca ∫i celor c‚˛iva colegi ai no∫tri care au vorbit mai Ónainte ∫i au exprimat Óntr-un alt fel acela∫i lucru pe care eu Óncerc s„-l exprim mai direct acum, pentru c„ eu sunt militar ∫i nu prea umblu cu ocoli∫uri, ∫i mie mi se pare suspect de implicat„ Ón rezolvarea dosarului ∫i suspect de mult cunosc„toare a intimit„˛ii cercet„rii din acest dosar doamna ministru.

Nu are dreptul procurorul s„ dezv„luie date din dosar nim„nui. Nici pre∫edintelui statului care, atunci c‚nd a fost cercetat penal, ar fi avut, poate, ∫i Domnia sa dreptul s„ cunoasc„ mai multe... a∫a, Ón particular. ™i nici m„car doamnei ministru, c„reia nu i se subordoneaz„ direct cei care fac cercetarea penal„. ™i, Ón acest sens, nu ∫tiu de unde ∫tie Domnia sa, at‚t de sigur, ceea ce ne invoc„ nou„ cu o mare siguran˛„, Ónc‚t, dac„ nu Ón˛elegem, nu respect„m Constitu˛ia.

De unde ∫ti˛i, doamn„ ministru, ce se Ónt‚mpl„ Ón dosarul „la?! Ce calitate ave˛i dumneavoastr„ s„ fi˛i informat„ de c„tre procurorii pe care-i ave˛i acolo, Ón custodie — fo∫tii dumneavoastr„ colegi ∫i eventual viitorii colegi —, ca s„ cunoa∫te˛i intimit„˛ile acestui dosar? Indiferent cum le numi˛i, pentru noi tot intimit„˛i sunt, pentru c„ noi nu le cunoa∫tem. ™i nici dumneavoastr„ nu ave˛i mai mult„ calitate, s„ cunoa∫te˛i mai mult dec‚t cunoa∫tem noi.

Mai mult dec‚t at‚t, v„ fac o confiden˛„: nici domnul N„stase nu cunoa∫te ceea ce doamna Monica Macovei cunoa∫te.

Deci Ómpricinatul nu cunoa∫te, dar doamna Monica Macovei, care ar fi trebuit ultima — pentru respectarea unei corecte democra˛ii — s„ fie cunosc„toarea a ceea ce se Ónt‚mpl„ Ón dosar. Domnul N„stase nu cunoa∫te. Iat„, l-am Óntrebat dac„ ∫tie despre o list„, despre care doamna Monica Macovei zice c„ exist„; o list„ cu obiecte — altele dec‚t parchetul ∫i termopanul. S„ nu ne facem c„ nu Ón˛elegem: datorit„ interven˛iei mele doamna Macovei a recunoscut c„ mai sunt ∫i altele ∫i, poate, ce s-o mai g„si pe acolo, cum a spus domnul Dumitru Dragomir, ca p‚n„ acum 30—40 de ani Ón urm„.

Deci dac„ Domnia sa domnul N„stase nu cunoa∫te ni∫te obiecte care i se imput„ a fi fost procurate ilegal ∫i, poate, dac„ cunosc‚ndu-le, ∫i-ar fi dat acordul ∫i ar fi zis: îDa, domnule, iat„ proba, o am aici“ sau: îRecunosc c„ „sta este ilegal“. Dar, Óntr-o asemenea bezn„ Ón care ni se solicit„ o perchezi˛ie asupra a ceea ce nimeni nu cunoa∫te, doar doamna Macovei — nu ∫tiu Ón ce calitate, Ónc„ o dat„, c„ a∫a ne-a l„sat s„ Ón˛elegem — ∫i anumi˛i procurori.

Dar atunci Óntrebarea mea este urm„toarea, este mai mult retoric„. Dac„ erau de bun„-credin˛„ ace∫ti procurori Ól Óntrebau — evit s„ spun cuv‚ntul îpunctual“, care se refer„ numai la a fi la timp undeva; deci, nu îpunctual“, ci punct cu punct, dac„ vre˛i — pe domnul N„stase: îDomnule N„stase, recunoa∫te˛i ilegalitatea procur„rii acestui produs? Da, sau nu. Taie-l! L-a recunoscut, e incriminant. Nu, Ói facem perchezi˛ie!“ Dar s„ ∫tie despre el!

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 27/17.III.2006 Mai mult de at‚t. ™i chiar cele acuzate direct — termopanul ∫i parchetul. îRecunoa∫te˛i c„ l-a˛i procurat ilegal din China?“ îDa“. Gata, nu mai e nevoie de nici o perchezi˛ie!

A fost astfel probat acest probatoriu sau cum s-o numi? Dac„ Ón discu˛iile pe care le-au avut procurorii nici m„car nu i-au prezentat lista obiectelor asupra c„rora solicit„ Domniile lor s„ se fac„ o perchezi˛ie, eu Ónclin s„ cred c„ Domniile lor — ace∫ti procurori despre care, Ón cele trei categorii, judec„tori, avoca˛i ∫i procurori, este Óndeob∫te cunoscut c„ nu sunt chiar cei mai buni speciali∫ti juridici —, eu Ón˛eleg c„ exist„ o nuan˛„ de implicare de alt„ natur„ dec‚t aceea de a face clar ∫i curat acuzele din dosar. Aceast„ implicare m„ face s„ solicit celor Ón drept s„ dezvolte Ónt‚i corect procedura de rezolvare a unui dosar penal ∫i, Ón momentul Ón care au nevoie de solicit„rile noastre, dar dup„ ce au desf„∫urat toate probele ∫i toate datele ∫i toate cerin˛ele rezolv„rii unui dosar Ón mod corect ∫i legal, abia atunci s„ ne spun„ — ∫i atunci chiar foarte clar — ce se dore∫te.

Monica Luisa Macovei

#403260

## **Doamna Monica Luisa Macovei:**

™tiu exact c‚t trebuie s„ ∫tiu pentru a sus˛ine aceast„ cerere. Nu ∫tiu dosarul, nu am v„zut dosarul. Dac„ cenzuram solicitarea procurorilor ∫i veneam cu dosarul aici a∫ fi fost acuzat„ pe bun„ dreptate de imixtiune politic„. Sper c„ nimeni de aici nu-∫i dore∫te s„ vad„ un dosar de urm„rire penal„, c„ nu a∫a se Ónt‚mpl„ lucrurile.

S-a pus o Óntrebare: de ce perchezi˛ie la domnul Adrian N„stase? Este simplu: pentru c„ Ón acest dosar s-a Ónceput urm„rirea penal„ pentru infrac˛iuni legate de corup˛ie ∫i pentru c„, dup„ Ónceperea urm„ririi penale, este posibil„ aceast„ procedur„ de perchezi˛ie, potrivit Codului de procedur„ penal„. De ce? Pentru c„ exist„ indicii temeinice c„ s-a comis aceast„ infrac˛iune de c„tre domnul deputat Adrian N„stase ∫i c„ Ón cele dou„ imobile s-ar afla lucruri care provin din aceste infrac˛iuni. Nu am spus nimic Ón plus ast„zi fa˛„ de ce am scris Ón cererea din 9 februarie: î∫i ce s-o mai g„si acolo“. Nu, am spus î∫i bunuri“. V„ rog s„ v„ uita˛i c„ Ón cerere am scris, pe l‚ng„ povestea cu termopan ∫i ce a mai fost, ∫i bunuri despre care exist„ indicii c„ Ón perioada 2001— 2004 provin din comiterea acestor infrac˛iuni de corup˛ie. Asta am scris Ónc„ din 9 februarie.

Œnc„ o dat„ v„ spun: este un dosar real, Ón care judec„torii deja au apreciat c„ exist„ suficiente probe pentru a emite autoriza˛ii de perchezi˛ie Ón celelalte apartamente din imobilul din Zambaccian.

Nu v„ spune asta c„, din punct de vedere juridic, exist„ probe ∫i c„ nu este un dosar inventat sau f„cut la comand„ politic„? Acele autoriza˛ii de perchezi˛ie sunt date de un judec„tor independent ∫i sunt date Ón acest dosar, nu Ón alte dosare.

Repet, este un dosar real, ave˛i acest argument foarte puternic c„ deja instan˛a de judecat„ independent„ a emis autoriza˛ii Ón acest dosar...

## **Domnul Marcu Tudor**

Adrian N„stase

#406498

## **Domnul Adrian N„stase:**

## Domnule pre∫edinte, Domnilor deputa˛i,

Stima˛i colegi,

Œn urm„ cu trei ani, Constitu˛ia Rom‚niei a fost modificat„, prin votul Parlamentului ∫i cu aprobarea cet„˛enilor.

Una dintre modific„ri viza reducerea imunit„˛ii parlamentarilor care, din acel moment, pot fi ancheta˛i pentru fapte penale, f„r„ vreo aprobare special„. Era vorba despre rezolvarea unei solicit„ri vechi ∫i justificate a cet„˛enilor ∫i a societ„˛ii civile.

Numai c‚teva acte procedurale grave — re˛inerea sau arestarea, perchezi˛ia — mai trebuie Óncuviin˛ate de plenul Camerelor ∫i to˛i am fost de acord atunci c„ aceast„ m„sur„ r„m‚ne necesar„. Ea nu ne ap„r„ de r„spundere, dar ne protejeaz„ de eventuale abuzuri. ™i acesta este motivul pentru care ne afl„m ast„zi aici.

Am sim˛it nevoia s„ fac aceast„ introducere, pentru c„ ast„zi a∫ dori s„ dau un r„spuns pe c‚t de sincer, pe at‚t de complet, la o Óntrebare aparent justificat„: de ce nu accept„ Adrian N„stase o perchezi˛ie, la fel ca orice alt cet„˛ean, Óntr-o eventual„ situa˛ie asem„n„toare? Are el ceva de ascuns? Se consider„, cumva, deasupra legii?

Este mai presus de orice discu˛ie faptul c„ Adrian N„stase este, Ón primul r‚nd, un cet„˛ean ∫i, Ón aceste condi˛ii, el trebuie s„ respecte toate legile, inclusiv — ∫i mai ales — Constitu˛ia.

Pe de alt„ parte, el este deputat, este parlamentar, iar aceast„ calitate Ól oblig„ s„ respecte ∫i alte articole de lege dec‚t cele care se refer„ la cet„˛eni, Ón general.

Un parlamentar nu se deosebe∫te de cet„˛eni numai pentru faptul c„-i reprezint„, ci ∫i pentru c„ are o anumit„ putere, care trebuie exercitat„ corect. El propune, aprob„ sau respinge legi. ™i, pentru acest lucru, el trebuie s„ r„m‚n„ independent, s„ nu se lase supus influen˛elor ∫i presiunilor.

De aceea, Ón Constitu˛ie au r„mas prevederi prin care parlamentarul poate fi ap„rat de abuzuri, care urm„resc

s„-i altereze mandatul, mai ales parlamentarilor din opozi˛ie.

™ti˛i toate discu˛iile de-a lungul vremii ∫i, Ón succesiunea ciclurilor electorale, descoperim, uneori, tenta˛ia puterii de a utiliza Codul penal pentru lupta politic„.

Chiar ast„zi a˛i avut o mostr„ despre ceea ce Ónseamn„ de fapt aceast„ spe˛„.

Doamna ministru Macovei a venit aici d‚nd, cumva, impresia c„ suntem dou„ p„r˛i Ón disput„, care a∫teapt„ un arbitraj din partea Parlamentului. S-a v„zut foarte clar c„ nu este vorba despre o abordare neutr„. Este vorba despre prezentarea unei cereri, a unei solicit„ri tehnice care vine din partea unor procurori.

™i, de aceea, a∫ vrea s„ Ón˛elege˛i c„ m„ opun acestei perchezi˛ii Ón primul r‚nd pentru c„ ea nu este Ón conformitate cu legea, pentru c„ este expresia unei Óncerc„ri politice de a exercita presiuni asupra mea.

Pot dovedi acest lucru f„c‚nd apel la ceea ce ∫tim cu to˛ii, la ceea ce am v„zut cu to˛ii Ón aceste ultime s„pt„m‚ni.

Œmpotriva mea exist„ acuza˛ia c„ am primit ni∫te ferestre ∫i ni∫te parchet ca s„ numesc pe cineva Óntr-o func˛ie. Noi nu discut„m acum despre perchezi˛ie, ci discut„m despre faptul c„, prin aceast„ perchezi˛ie se Óncearc„ s„ se dovedeasc„, Óntr-un fel, o fapt„ de corup˛ie, ∫i anume luarea de mit„, prin care eu mi-a∫ fi traficat func˛ia de prim-ministru, numind pe cineva Óntr-o anumit„ func˛ie, Ón condi˛iile Ón care — ∫i aici domnul prim-ministru care este Ón sal„ ∫tie foarte bine — nici m„car nu aveam dreptul sau nu eram Ón situa˛ia de a semna pentru persoana respectiv„ numirea Ón func˛ie sau eventuala ei schimbare. Aceasta este infrac˛iunea de care sunt acuzat.

Faza a doua — foloase necuvenite, mita reprezint„, de fapt, p‚n„ la urm„, o chestiune care ˛ine de jocul politic al acestei perioade. La finalul anchetei, probabil, se va vedea c„ aceste acuza˛ii sunt false ∫i sunt penibile.

Problema nu este Óns„ rezultatul juridic final. Am ascultat aici ∫i un comentariu c„ Ón alte apartamente s-ar fi g„sit deja aceste probe. Ce relevan˛„ are aceast„ chestiune: faptul c„ ∫i Ón alte apartamente s-au g„sit ferestrele de termopan ∫i du∫umelele? Ele apar˛in, Ón mod firesc, proprietarilor actuali. Pot fi ele considerate ca mit„ pentru mine, Ón momentul Ón care ele sunt Ón proprietatea celorlal˛i? Mi se pare absolut aberant.

Acest dosar a fost deschis ca, pe parcursul lui, s„ fiu pus Ón situa˛ii jenante, Ón a∫a fel Ónc‚t s„ devin vinovat Ón ochii cet„˛enilor, indiferent de ceea ce vor hot„rÓ Ón final magistra˛ii.

Dezbaterea noastr„ de ast„zi a fost prefa˛at„ de nenum„rate emisiuni la televiziune.

Televiziunea public„, ieri, spre exemplu, Ón _prime time_ , la ∫tiri, a dat 15 minute o Óntreag„ istorie, o telenovel„, un episod de telenovel„. Œnainte, deci, a dat 15 minute din aceast„ telenovel„, Ónainte de premiile Oscar ∫i, Ón orice caz, cu mult Ónainte, dac„ au fost relat„ri de la revolta pensionarilor din Gala˛i.

Dar, evident c„ aceast„ chestiune, sprijinit„ mediatic, permanent, Óncearc„ s„ creeze sentimentul de vinov„˛ie, de lips„ de credibilitate. Aceasta este miza. Nu probe eventuale, pe care s„ le discut„m.

Pentru acuza˛ia care mi se aduce este nevoie de un anumit tip de probe, care exclud procedura perchezi˛iei. Nu este nevoie ca un grup de oameni Ónarma˛i cu

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 27/17.III.2006 aparaturi sofisticate s„ n„v„leasc„ Óntr-un apartament ca s„ constate c„ acolo exist„ podele sau ferestre. Vor fi solicitate acte, care s„ ateste tipul obiectelor respective, calitatea ∫i cantitatea lor sau provenien˛a. Œn ultim„ instan˛„, se poate cere o expertiz„. Este, de altfel, ceea ce am solicitat avocatului meu, s„ cear„ o expertiz„ pentru a clarifica situa˛ia termopanelor, a podelelor, a obiectelor sanitare utilizate de c„tre constructor. Dar, v„ repet, Ón momentul Ón care mi s-a prezentat o factur„ ∫i am pl„tit-o, eu am considerat — ∫i sper c„ orice om normal din aceast„ ˛ar„ va considera — c„ Ón pre˛ul final al apartamentului sunt incluse ∫i ferestrele, ∫i u∫ile, ∫i podeaua, ∫i obiectele sanitare, indiferent de faptul c„ au venit din China, din Fran˛a, din Australia. Era problema constructorului de unde-∫i aduce materialele respective.

Este evident c„ m„sura solicitat„ de Parchet este inutil„ ∫i este ∫icanatorie. Pentru c„ nu-i b„nuiesc pe procurori de un asemenea nivel de incompeten˛„. Ea urm„re∫te trei scopuri clare: s„ men˛in„ Ón aten˛ia public„, prin descinderi repetate, a∫a-numitul caz Zambaccian, Ón a∫a fel Ónc‚t imaginea mea s„ fie solid compromis„; s„ m„ asocieze cu o procedur„ specific„ infractorilor ordinari care ascund prin cas„ obiectele furate ∫i s„ creeze un aer de mister Ón jurul apartamentului meu, Ón care s-ar putea ascunde tot felul de groz„vii.

Nu vreau s„ m„ g‚ndesc la lucruri banale, cum ar fi ∫i stimularea unor autodenun˛uri din partea cuiva, care mi-ar fi oferit, eventual, Ón vreo situa˛ie, o carte sau un tablou, care, ulterior, s„ fie descoperite cu ocazia perchezi˛iilor care caut„ termopane.

Pe de alt„ parte, stima˛i colegi, Ón Codul de procedur„ penal„ se vorbe∫te despre fotografierea obiectelor care nu sunt ridicate sau care urmeaz„ a fi ridicate. Nu este vorba despre filmare. Procesele-verbale de perchezi˛ie care au avut loc p‚n„ acum au fiecare c‚te 20—30 de pagini ∫i nu se refer„ la obiectele care sunt identificate Ón obiectul perchezi˛iei. Este luat fiecare obiect, inventariat, filmat. ™i vreau s„ v„ Óntreb: care este rostul acestor opera˛iuni?

Este foarte clar c„ ∫i aceast„ Ónc„lcare a regulilor de procedur„ are un scop foarte precis. ™i vreau s„ Ón˛elege˛i foarte bine rezervele mele din acest punct de vedere. Mul˛i au Ón˛eles, Ón definitiv, c„ dac„ lucrurile erau foarte clar identificate, dac„ eram Óntrebat Ón leg„tur„ cu o chestiune sau alta...

S-a f„cut referire la autorizarea judec„torului pentru perchezi˛iile Ón celelalte apartamente. Vreau s„ v„ spun c„ autorizarea s-a dat pe 9 februarie, Óntr-un moment Ón care mie nici nu-mi fuseser„ prezentate Ónvinuirile. ™i deja se ceruse aprobare pentru perchezi˛ie.

Eu cred c„ aceast„ grab„ ne arat„ foarte clar din partea unor procurori, despre care eu a∫ fi b„nuit c„ sunt ocupa˛i ∫i cu alte teme. Spre exemplu, aceia∫i procurori au primit s„ se ocupe de rezolvarea, au primit Ónapoi de la instan˛„ cazul îFlota“. Au un perete Óntreg de documente. Credeam c„ sunt ocupa˛i ∫i cu alte lucruri. Dar Ón˛eleg c„ au o tem„ foarte exact„ ∫i Ón fiecare zi trebuie s„ organizeze pentru spectacolul mediatic o audiere, o perchezi˛ie, pentru c„ exist„, probabil, o anumit„ tem„ care trebuie s„ fie prezentat„ public Ón aceast„ perioad„.

Stima˛i colegi,

Nu e nevoie s„ ne Ónchipuim ce-∫i propun s„ fac„ procurorii, pentru c„ am asistat deja la modul lor de operare Ón acest caz. Ei au descins deja Ón case ale

unor oameni care au singura vin„ c„-mi sunt vecini ∫i c„ m„ cunosc, oameni care nu sunt acuza˛i de nimic.

Vreau s„ men˛ionez faptul c„ unul dintre ei, care are probleme foarte serioase de s„n„tate, Ón aceast„ perioad„ a fost h„r˛uit ∫i nu este l„sat nici m„car Ón spital s„-∫i rezolve problemele grave pe care le are.

Procurorii au stat Ón unele apartamente aproape 24 de ore, pe parcursul unei s„pt„m‚ni, Ónregistr‚nd tot, film‚nd tot, inclusiv cele mai intime spa˛ii, f„r„ nici o leg„tur„ cu obiectul dosarului, cel pu˛in cu cel care este men˛ionat Ón obiectul perchezi˛iei, a∫a cum Ól ave˛i ∫i dumneavoastr„.

A fost un abuz de amploare. Acest abuz ar urma s„ continue ∫i la mine acas„. A˛i v„zut declara˛iile domnului Daniel Morar, care uneori ∫tie dac„ s-au g„sit probe, alteori nu mai ∫tie. Spune, din c‚nd Ón c‚nd, c„ perchezi˛ia la mine nici n-ar fi foarte necesar„, pentru c„ ei oricum au probe. Toate aceste lucruri ne arat„ c„ este vorba despre un dosar politic ∫i despre o Óncercare evident„ de a construi un dosar, nu de a asigura probe Óntr-un dosar.

Am spus ∫i repet: nu am nimic de ascuns, Ón sensul penal al termenului. Dar am o intimitate personal„, ∫i chiar politic„, la care ˛in ∫i pe care legea mi-o garanteaz„.

Am fost ministru de externe, prim-ministru, pre∫edinte al Camerei Deputa˛ilor, am Óntre˛inut coresponden˛„ cu oameni politici sau de stat din Óntreaga lume, am Ónsemn„ri personale, am documente personale, la fel ca majoritatea celor de fa˛„.

C‚nd m„ voi decide s„-mi scriu memoriile, voi face eu Ónsumi publice multe dintre asemenea acte, care sunt interesante sau semnificative pentru istoria recent„. Dar nu voi accepta ca Procuratura s„ caute termopane ∫i parchet prin arhivele mele.

Nu Ón ultimul r‚nd, aceast„ solicitare de perchezi˛ie este ilegal„ pentru c„ nu respect„ nici m„car procedurile constitu˛ionale ∫i regulamentare formale.

Nu vreau s„ intru Ón am„nunte, dar am s„ m„ refer ∫i eu la cererea pe care a formulat-o fostul ministru Valeriu Stoica, Óntr-o situa˛ie asem„n„toare.

Iat„ cum formula domnul Stoica cererea respectiv„: îCererea pe care o formulez se Óntemeiaz„ pe sesizarea procurorului general al Parchetului General de pe l‚ng„ Curtea Suprem„ de Justi˛ie, transmis„ prin... cu adresa nr...., pe actele de urm„rire penal„ efectuate de Inspectoratul General al Poli˛iei... constituite Ón dosarul nr...., precum ∫i pe referatul din data de..., Óntocmit de procurorul... din Parchetul General, din care rezult„ urm„toarele...“.

A∫ vrea s„ nu insist asupra acestei chestiuni de procedur„, pentru c„, din punctul meu de vedere, dincolo de aspectele constitu˛ionale ∫i regulamentare prezentate, exist„, Ón mod evident, o concluzie care se degaj„: cererea a fost trimis„ de o institu˛ie care nu are autoritatea acordat„ prin Constitu˛ie de a emite asemenea acte, acceptarea ei de c„tre Parlament echivaleaz„ cu a accepta Ónc„lcarea Constitu˛iei ∫i care precizeaz„ foarte clar care este institu˛ia Óndrept„˛it„ s„ solicite perchezi˛ionarea parlamentarilor. Accept„m un asemenea precedent? Este o Óntrebare la care va trebui s„ reflecta˛i.

Se vorbe∫te mult Ón ultimul timp despre primejdia unui stat poli˛ienesc, despre propuneri de legi care ar institu˛ionaliza abuzul. Este o discu˛ie important„ despre faptul c„ exist„ mai multe categorii de persoane sub

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 27/17.III.2006 acoperire Ón unele dintre comandourile politice care lucreaz„ Ón momentul de fa˛„ ∫i care nu au reu∫it s„ ob˛in„ o acoperire legal„, prin faptul c„ am fi respins o anumit„ ordonan˛„ aici, la Parlament. E o chestiune pe care o vom clarifica Ón viitor, dar trebuie s„ ne hot„r‚m Ón ce fel de ˛ar„ dorim s„ tr„im Ón continuare, ce fel de reguli, ce Ónseamn„ statul de drept.

Pentru mul˛i dintre dumneavoastr„ este o problem„ teoretic„ aceast„ perchezi˛ie, sper ca ea s„ r„m‚n„ mereu Ón planul acesta. Pentru mine Óns„ abuzul a devenit o problem„ concret„. O tr„iesc, iar atunci c‚nd analiza˛i o asemenea cerere pentru asemenea perchezi˛ie v„ rog s„ ave˛i Ón vedere ∫i unele dintre tendin˛ele acestea de autoritate de care v-am vorbit. Le d„m girul, la numai 16 ani confuzi de la revolu˛ie, r„m‚nem Ónc„, din p„cate, extrem de fragili din acest punct de vedere.

Indiferent de p„rerea unora sau altora, Ón ace∫ti 16 ani, eu am respectat statul ∫i am Óncercat s„-i Ómbun„t„˛esc legile. Institu˛ia care m„ urm„re∫te acum este, paradoxal, rezultatul acestor eforturi, ca ∫i legea Ón baza c„reia mi-am declarat averea, la fel ca dumneavoastr„, ca ∫i modificarea constitu˛ional„ care permite anchetarea parlamentarilor. Nu-mi e fric„ de lege. M„ bat acum pentru ea, dar m„ confrunt cu un abuz, o f„r„delege ∫i am dreptul s„ m„ ap„r Ómpotriva abuzului, nu pentru a ocoli legea.

Œmi aduc aminte de manifest„rile societ„˛ii civile din ace∫ti ani c‚nd a s„rit adeseori justificat Ón ap„rarea unor idei sau a unor persoane. Acum, din p„cate, sunt prea pu˛ine voci care s„ constate c„ procuratura vrea s„ fac„ perchezi˛ii pentru a c„uta ferestrele cuiva. Pentru c„ acel cineva este Adrian N„stase? Exist„ persoane fa˛„ de care accept„m abuzuri numai pentru c„ nu ne sunt simpatice sau pentru c„ reprezint„ alte idei dec‚t ale noastre? G‚ndind Ón felul acesta, neg„m chiar ideea at‚t de des afirmat„ potrivit c„reia legea este una pentru to˛i.

Œntr-o asemenea situa˛ie, eu voi fi numai Ónceputul procedurilor abuzive, un antecedent periculos pentru fiecare cet„˛ean. V„ propun fiec„ruia un exerci˛iu de imagina˛ie, privi˛i ce se propune, privi˛i ce se Ónt‚mpl„ Ón jur, uita˛i pentru o clip„ cine sunt eu, c„ facem parte sau nu din acela∫i partid, c„ ne-am opus unii altora, de-a lungul timpului, Ón schimburi de idei, cu o ocazie, cu alta, ∫i lua˛i o decizie conform„ cu con∫tiin˛a dumneavoastr„, conform„ cu statutul unei institu˛ii mult prea des agresate Ón ultimul timp.

™ti˛i bine c„, Ón definitiv, nu discut„m ast„zi despre inspectarea termopanelor lui N„stase, ci despre capacitatea noastr„ de a ne opune, acum ∫i Ón viitor, individual ∫i Ómpreun„, unor abuzuri nedemocratice.

V„ mul˛umesc.

Lucian Augustin Bolca∫

#421277

## V„ mul˛umim, domnilor deputa˛i.

Œncheiem dezbaterile pe aceast„ problem„.

Œn conformitate cu dispozi˛iile regulamentului, art. 193 alin. 8: îCamera Deputa˛ilor se va pronun˛a asupra m„surii Ón cel mult 20 de zile de la sesizare, cu votul majorit„˛ii membrilor prezen˛i“.

Œntruc‚t textul nu impune o procedur„ de vot, sunt aplicabile Ón cauz„ prevederile art. 123 care consider„ procedura votului deschis ca procedur„ de drept comun, normal„, dar care poate s„ fie amendat„ conform alin. 2 de alte modalit„˛i. Celelalte modalit„˛i de vot deschis sau

secret se aprob„ de Camer„ la propunerea pre∫edintelui de ∫edin˛„ sau a unui lider de grup.

Œn aceste condi˛ii, Ón calitate de pre∫edinte de ∫edin˛„, v„ propun modalitatea votului secret, justificat de urm„toarele argumente: ne afl„m Óntr-o anume structur„ constitu˛ional„, care este Regulamentul Camerei Deputa˛ilor. Aici func˛ioneaz„ ni∫te principialit„˛i ∫i, de regul„, votul pentru persoane Ón cadrul acestui regulament este un vot secret. Mai mult, art. 21 ∫i art. 25 prev„d c„, Ón ceea ce prive∫te alegerea ∫i revocarea pre∫edintelui, votul se exprim„ Ón mod secret. Faptul c„ aceast„... ( _Vocifer„ri Ón banca puterii_ .)

Sunt argumentele pre∫edintelui de ∫edin˛„, o s„ v„ ascult propunerile ∫i argumentele dumneavoastr„. V„ rog s„ m„ asculta˛i.

Œn acela∫i timp, Ón acest regulament pe care l-am votat, la art. 193 alin. 3 se prevede c„ votul la comisia care a dat avizul ce v-a fost citit ast„zi, raportul care a fost citit ast„zi, este un vot secret. Cum ar fi s„ existe votul secret la comisie ∫i votul deschis la Camer„? S-ar produce un hiat care se produce ∫i Ón raport de Regulamentul Senatului, care a observat aceast„ inadverten˛„, ∫i la art. 169 alin. 8 prevede pentru aceast„ procedur„ votul secret. Nu exist„ nici o justificare ca procedura Camerei Deputa˛ilor Ón aceea∫i materie s„ fie alta ∫i asta am votat-o cu to˛ii atunci c‚nd la statutul parlamentarilor, care n-a intrat Ónc„ Ón vigoare, dar am votat Ón unanimitate, la art. 24 alin. 4, procedura de vot secret pentru aceast„ cerere. Acestea sunt argumentele pentru care am propus procedura votului secret cu bile.

V„ dau cuv‚ntul, v„ rog, domnule deputat.

George Crin Lauren˛iu Antonescu

#424114

Da, ave˛i dreptate. Dar e foarte limpede ∫i din ceea ce dumneavoastr„ spune˛i, ∫i n-avea˛i, ca foarte jurist, cum s„ spune˛i altceva, ca foarte bun pre∫edinte al ∫edin˛elor grele, avem libertatea de a decide aici prin vot, regulamentul nu ne constr‚nge la una sau alta dintre variante. A∫ putea fi de acord Ón bun„ parte, Ón principiu, cu ra˛iunile pentru un vot secret. Dac„ n-am fi, a∫a cum spune˛i, Óntr-o situa˛ie special„, Óntr-o premier„, ∫i dac„ n-am lua aceast„ hot„r‚re Ónconjura˛i, trebuie s„ spunem, de o chiar emo˛ie public„ Ón leg„tur„ cu aceast„ chestiune.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 27/17.III.2006 Domnule pre∫edinte,

Œn fond, secretul, acolo unde el este prev„zut, Ón Constitu˛ie sau Ón regulamente, este g‚ndit pentru a ap„ra libertatea votului respectiv, libertatea de con∫tiin˛„ a parlamentarului. Vom vota oricum fiecare ceea ce credem, ceea ce dorim, fiecare dintre noi am depus aici un jur„m‚nt, sper c„ nu e nevoie s„ v„ reamintesc, care s-a referit la Constitu˛ie, nu s-a referit la statutele partidelor noastre, la sondaje sau la alte lucruri. Vom face un vot deschis ∫i liber. Asta este propunerea noastr„.

Grupurile parlamentare deja ∫i-au conturat o atitudine, nu e nici un secret, probabil, care vom vota pentru perchezi˛ie, cu argumentele pe care Ónainte le-au adus colegii, reprezentan˛ii no∫tri, care Ómpotriv„. Nu st„m sub nici o amenin˛are, nu st„m sub nici o presiune, alta dec‚t aceea de a Óncerca s„ ne reprezent„m cu acest prilej aleg„torii.

Da˛i-mi voie s„ v„ spun c„ noi, liberalii, credem, asta credem, n-am putut s„ facem sondaje cu viteza cu care alte institu˛ii pot s„ fac„, dar credem c„, Ón acest moment, electoratul nostru dore∫te s„ ∫tie ce ∫i cum vot„m Ón aceast„ chestiune, dore∫te s„ se conving„ de faptul c„ nu ne-am constituit aici Óntr-o clic„, s„ ne acoperim unii pe al˛ii de efectele eventuale ale legii ∫i dore∫te, de asemenea, Ón orice caz electoratul nostru, s„ fim mereu aici Ónainte de acest vot, dup„ acest vot, garan˛ii libert„˛ilor ∫i drepturilor, garan˛iilor procedurale esen˛iale ale tuturor cet„˛enilor.

Iat„ de ce noi ast„zi v„ propunem, v„ solicit„m un vot deschis, un vot nominal mai precis, vot cu cartel„ electronic„ sau prin apel nominal, cum dori˛i, dar pentru ca fiecare dintre noi...

Marcu Tudor

#428620

## **Domnul Marcu Tudor:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Domnule pre∫edinte,

Œntru totul de acord cu ce a zis domnul Antonescu, Ómpreun„ cu Mitic„ Dragomir, chiar remarcam inteligen˛a ∫i frumuse˛ea frazei, este un lucru asupra c„ruia eu m„ aplec Óntotdeauna cu mare interes. Omul care vorbe∫te frumos ∫tie mult, se exprim„ frumos ∫i este un intelectual de marc„ ∫i, ca atare, v-am apreciat din toate punctele de vedere. Chiar ∫i retorica, p‚n„ la un anumit punct. Sunt de acord chiar ∫i peste acel anumit punct, dar acel punct vreau s„-l eviden˛iez.

Domnilor, e foarte bine c„ vrem s„ vot„m deschis. Dac„ nu am fi avut p‚n„ acum, cei mai vechi Ón acest Parlament, dar poate au Ónceput a se l„muri chiar ∫i cei noi asupra necesit„˛ii cu care doresc ∫efii grupurilor parlamentare votul deschis.

Am tr„it aici, din nefericire, chiar din influen˛ele acestui vot deschis f„cute de c„tre P.D.S.R., care a∫eza aici un ∫ef ∫i urm„rea bine de tot chiar ∫i votul secret cu bile cum se desf„∫oar„. Nimeni nu putea s„-∫i desf„∫oare buna-credin˛„ printr-un vot personal, pentru c„ imediat era notat. Ba unii st„teau chiar cu h‚rtia Ón m‚n„ ∫i ziceau: Cristian R„dulescu? Zero. Nu, am glumit, c„ d‚nsul ∫tie c„ e prietenul meu, de aceea nu...

Ca atare, p‚n„ ∫i la votul secret se dorea a se ∫ti ce anume voteaz„ cei din grupul parlamentar, pentru ca s„ aib„ influen˛e ∫i decizii asupra lor. De frica acestor influen˛e ulterioare to˛i membrii grupului parlamentar votau deschis, nedeschis, cum era, a∫a cum le dicta domnul... prietenul nostru, Ómi scap„ numele... care e aici, Ón fa˛a noastr„. ™i la alte partide, la fel.

Aceast„ cutum„ negativ„ care ne transform„ Ón r‚me f„r„ ∫ira spin„rii, Ón oameni slujba∫i unor idei ale altora impuse nou„ ∫i m„ scoate din capacitatea mea de a judeca singur ceea ce trebuie s„ fac ∫i cum trebuie s„ votez, de team„ s„ nu cumva s„ se supere ceilal˛i pe mine. Dac„ n-ar fi aceast„ exemplificare, toat„ lumea ar fi de acord cu acest gen de vot, domnule Antonescu. Dar ∫ti˛i la fel de bine ca mine de ce se dore∫te votul deschis. Pentru ca s„ fie siguri ∫efii c„ grupurile Domniilor lor voteaz„ a∫a cum au stabilit ei. Exclusiv datorit„ acestui crez se dore∫te votul deschis.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 27/17.III.2006 Eu Óns„, v„ spun, acum c‚teva s„pt„m‚ni am votat Statutul deputa˛ilor ∫i senatorilor cu care to˛i am fost de acord.

Niculae Mircovici

#437708

## **Domnul Niculae Mircovici:**

Domnule pre∫edinte, permite˛i-mi o problem„ de procedur„.

A∫ propune, deci vorbesc Ón numele minorit„˛ii bulgare, al c„rui reprezentant sunt Ón Parlamentul Rom‚niei, ∫i a∫ propune s„ g„sim o solu˛ie s„ renun˛„m la perioada anilor 1952 pe care o aplic„m Ón momentul de fa˛„.

Dumneavoastr„ a˛i spus c„ sunte˛i foarte jurist. Art. 193 alin. 3 face o precizare de bun-sim˛ extraordinar„, pe care nimeni — poate c„ unii din interese politice, al˛ii din alte interese — nu vrea s-o eviden˛ieze. Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i, Ón momentul Ón care are de analizat o situa˛ie de persoan„, a∫a cum este acest caz, c‚nd este vorba despre o m„sur„ de excep˛ie, trebuie s„ decid„ Óntre calitatea de jurist, pe care o are, ∫i modul Ón care trebuie interpretat„ legea, pe de o parte, iar pe de alt„ parte, calitatea politic„ pe care o are. ™i atunci, Ón Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, pe bun„ dreptate s-a stabilit votul secret. De ce? Pentru a prevala argumentele juridice Ón fa˛a argumentelor politice. Acesta este motivul pentru care numai la art. 193 alin. 3 exist„ o astfel de prevedere.

N-a∫ fi luat cuv‚ntul, pentru c„ de fiecare dat„ ∫i Óntotdeauna Ómi voi sus˛ine Grupul parlamentar al minorit„˛ilor na˛ionale. De data aceasta, Óns„, prin modul Ón care doamna ministru Monica Macovei, pe care am vrut s-o felicit pentru c„ m‚ine este 8 martie ∫i poate pentru asta, o vedeam la microfon, a uitat de prevederile art. 69 alin. (1) ∫i (2) din Constitu˛ie ∫i Ón mod deosebit alin. (2) ∫i mi-a dat un mandat imperativ cum s„ votez, vreau s„ informez Camera c„ Ón cazul Ón care va fi vot secret voi vota Ómpotriv„, Ómpotriva perchezi˛iei, Ón cazul Ón care va fi vot deschis, voi vota Ómpotriv„, iar Ón cazul Ón care va fi vot secret, m„ voi g‚ndi, voi vota Ómpotriv„, pentru c„ nu sunt de acord cu ceea ce dumneavoastr„

Pe procedur„, domnule pre∫edinte.

Domnul ministru Crin Antonescu a luptat cu mine pentru eradicarea blaturilor din fotbalul rom‚nesc. Pe bune! Iar acum vrea s„ fac„ blaturi Ón Parlament.

P„i c‚nd a fost corect? Atunci sau acum? Pentru c„ ce vrea d‚nsul s„ fac„, vrea s„ fac„ blat, domnule, ce s„ mai... Ne d„m dup„ cire∫... Ne d„m dup„ cire∫, vrem s„ p„c„lim, voi s„ v„ p„c„li˛i singuri... pentru c„ pe domnul T„riceanu de ce l-am ales cu vot secret primministru?

Atunci, pe domnul N„stase de ce l-am ales... ∫ti˛i, cu Mona Musc„, ce s-a Ónt‚mplat acolo, nu? ™ti˛i cum b‚z‚ia˛i pe la noi peste tot, s„-l cur„˛„m pe N„stase? ™i a˛i v„zut ce s-a Ónt‚mplat. Haide˛i, domnule, s„ fim corec˛i, vre˛i s„ facem blaturi cum au fost la fotbal pe timpuri? De abia l-am cur„˛at! Hai s„ facem vot secret, c„ asta este corect. De ce s„ min˛im lumea? P„i min˛im ∫i electoratul, eu nu prea am luat cuv‚ntul aici de ru∫ine, dar c‚nd v„d c„ se fac blaturi, domnule, trebuie s„ iau atitudine... Nu se poate!

Cristian Sorin Dumitrescu

#441868

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Permite˛i-mi s„ v„ atrag aten˛ia, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„ c„ Ón materie de procedur„ nu se limiteaz„ timpul.

Doamnelor ∫i domnilor colegi,

V„ rog Ón mod respectuos s„ nu transform„m Ón derizoriu un moment care cred c„ este important pentru Parlamentul Rom‚niei. De aceea, da˛i-mi voie s„ v„ spun un singur lucru care ˛ine de credin˛a unui parlamentar care este de peste 14 ani, ca ∫i colegii mei, Ón Parlamentul Rom‚niei.

M-am ferit Óntotdeauna s„ vin Ón Parlamentul Rom‚niei s„ spun lucruri Ón care nu cred. Am spus totdeauna lucrurile Ón care cred. Unul dintre aceste lucruri, ∫i m„ uit la colegii mei care sunt de 15 ani Ón Parlament, a fost acela c„ singura modalitate prin care am putut lupta Ómpotriva abuzurilor, Ómpotriva ingerin˛elor politice, Ómpotriva presiunilor de orice fel, a fost respectarea riguroas„ a procedurilor, a regulamentelor ∫i a prevederilor constitu˛ionale. Dincolo de aceste principii nu mai exist„ nimic. Œn orice situa˛ie conjunctural„, de orice fel, sub presiunea opiniei publice, sub presiunea presei, sub presiunea cui vre˛i dumneavoastr„, exist„ o limit„, aceea peste care nu putem s„ trecem, aceea a principiilor ∫i a procedurilor.

Da˛i-mi voie s„ fac preciz„ri numai de natur„ tehnic„ ∫i nici un fel preciz„ri de natur„ politic„ sau aprecieri de natur„ politic„.

Tema imunit„˛ii parlamentare ∫i a parlamentarilor a existat Ónc„ din Constitu˛ia din anul 1991. A continuat s„ existe ∫i dup„ ce au fost adoptate modific„rile la Constitu˛ie, Ón 2003. Numai c„ a fost vorba de o restr‚ngere a imunit„˛ii parlamentare, Ón sensul c„ nu mai este nevoie s„ se solicite din partea ministrului justi˛iei avizul Parlamentului pentru Ónceperea urm„ririi penale.

A r„mas un singur lucru care este ∫i face parte din acest corp al institu˛iei imunit„˛ii. Este vorba de perchezi˛ie, arestarea Ón flagrant.

Vreau s„ v„ spun, ca membru Ón Parlamentul Rom‚niei de aproape 14 ani, Ón cele dou„ Camere, Ón mod egal, c„ am participat la nenum„rate, nu foarte multe totu∫i, situa˛ii Ón care s-a ridicat imunitatea, pentru c„ avem un precedent. Fiindc„ aici, ast„zi, discut„m despre o procedur„ care Ónc„ n-a mai fost aplicat„ niciodat„ Ón Parlamentul Rom‚niei.

Œn toate acele precedente, c‚nd era vorba despre ridicarea imunit„˛ii, la solicitarea ministrului justi˛iei ∫i a procurorului general, aceast„ solicitare a fost supus„ Parlamentului prin vot secret, Ón toate cazurile, nici o excep˛ie, at‚t Ón plen, c‚t ∫i la comisie, lucru care m„ face s„ cred c„ a∫a a procedat corect ∫i Comisia juridic„ c‚nd a dat un aviz negativ solicit„rii ministrului de justi˛ie, c‚t ∫i Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat, c‚nd a dat un aviz negativ acestei solicit„ri, prin vot secret.

™i pentru ca s„ nu fiu acuzat c„ interpretez eu aceste articole, Ón leg„tur„ cu solicitarea de perchezi˛ie, la art. 72 din Constitu˛ie, îInterpretarea Constitu˛iei Rom‚niei, revizuit„, comentarii ∫i explica˛ii“ ale unor valoro∫i profesori, cei mai mari exper˛i Ón drept constitu˛ional, la paragraful 2 al interpret„rii, ∫i permite˛i-mi s„ citesc, spune a∫a: îPrima form„ de

imunitate este imunitatea intrinsec„ a mandatului“, adic„ imunitatea legat„ de faptul c„ nu putem fi urm„ri˛i pentru opiniile politice. Iar a doua, numai pe durata mandatului, se refer„ la perchezi˛ie, la arestare ∫i a∫a mai departe, ca un mijloc de protec˛ie Ómpotriva unor m„suri abuzive, inspirate mai ales din motive politice. Astfel, parlamentarul poate fi trimis Ón judecat„ doar numai de c„tre Parchetul de pe l‚ng„ Curtea de Casa˛ie ∫i Justi˛ie.

Nu mai aduc dec‚t un argument Ón favoare, faptul c„ Ónsu∫i deputatul Adrian N„stase a men˛ionat aici c„ este vorba despre argumente de natur„ politic„.

Un al doilea comentariu...

Cristian Sorin Dumitrescu

#446331

V„ mai aduc Ónc„ o dat„ aminte, domnule pre∫edinte, c„ Ón materia procedurilor nu exist„ limit„ de timp.

Dumneavoastr„ a˛i stabilit acest lucru. Este o dezbatere... V„ rog s„ asigura˛i lini∫tea Ón sal„, asta este important pentru mine, ∫i mai ales solemnitatea momentului, pentru c„ nu e un moment foarte u∫or. Este o procedur„, procedura de vot. A fost invocat„ de c„tre liderii grupurilor parlamentare ∫i o discut„m, o dezbatem.

Argumentele de natur„ constitu˛ional„, statutar„ ∫i regulamentar„. Atunci c‚nd este vorba despre persoane, spiritul Constitu˛iei spune clar c„ este vorba despre un raport _intuitu personae_ ∫i de fiecare dat„ este vorba at‚t la numire, c‚t ∫i la demitere de un vot care este un vot care se face Ón mod secret.

Œn toat„ doctrina politic„, constitu˛ional„ ∫i drept parlamentar, aceasta este interpretarea.

Vreau s„ v„ aduc aminte c„ exist„ Ón Constitu˛ia Rom‚niei, la art. 109 alin. (2), institu˛ia trimiterii mini∫trilor pentru a fi urm„ri˛i penal se face prin vot.

Vreau s„ v„ spun c„ exist„ art. 95 din Constitu˛ie care spune c„ pre∫edintele poate fi suspendat. Suspendarea se face prin vot.

Nic„ieri Ón doctrin„ nu se spune c„ acest vot, de∫i n-am ajuns Ón astfel de situa˛ii niciodat„, se poate face prin vot deschis ∫i cred c„ nimeni nu sus˛ine acest lucru. Argument de drept comparat.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 27/17.III.2006 Doamnelor ∫i domnilor,

Sunt membru al Parlamentului European, am onoarea s„ fiu trimis ca observator de dumneavoastr„, membru al Comisiei juridice. Comisia juridic„ din Parlamentul European este cea care analizeaz„ cererile de ridicare a imunit„˛ii.

Vreau s„ v„ spun, sub rezerva de a m„ crede, pentru c„ particip acolo, Ón momentul Ón care se discut„ imunit„˛ile Ón sal„ nu numai c„ nu are voie s„ participe presa, ci nici chiar exper˛ii ∫i membrii tehnici ai comisiei. Nu r„m‚n dec‚t parlamentari.

Argumente: aceasta este procedura, domnilor, pentru care vreau s„ v„ argumentez c„ este inadmisibil s„ facem aceast„ excep˛ie cu privire la votul deschis. De asemenea...

Valer Dorneanu

#450445

Nu. Stimate domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, nu e chiar o excep˛ie. Propunerile cu privire la vot se fac din partea grupurilor, dar discu˛iile pe marginea acestor propuneri nu sunt limitate.

Stima˛i colegi,

Nu v„ sup„ra˛i. Eu cred c„ ∫edin˛a noastr„ de ast„zi a fost o demonstra˛ie de responsabilitate, de seriozitate ∫i de competen˛„. ™i m„ bucur c„ este aici domnul primministru, pe care Ól felicit c„ st„ acolo, Ón banca parlamentarilor, ∫i nu Ón banca acuz„rii, unde era c‚t pe-aci s„ fie tentat, pentru c„ o s„ constate c„ Parlamentul merit„ s„ dezbat„ toate proiectele de lege ∫i toate propunerile ∫i s„ mai restr‚ng„ drepturile unor mini∫tri care spun c„ parlamentarii nu merit„ ∫i nu Ón˛eleg s„ discute anumite proiecte de lege.

Ar fi p„cat ca aceast„ demonstra˛ie de responsabilitate s„ fie finalizat„ pe o decizie care s„ fie luat„ prin presiune. N-a∫ fi venit, stima˛i colegi, s„ sus˛in votul secret, dac„ a∫ fi avut siguran˛a c„ el se desf„∫oar„ sub condi˛ii care s„ permit„ tuturor colegilor no∫tri s„-∫i manifeste votul Ón deplin„ libertate de con∫tiin˛„ ∫i f„r„ nici o presiune politic„. Eu nu vreau s„ invoc aici ∫i argumente de text, nu vreau nici s„ v„ aduc aminte c„, recent, am votat Legea statutului parlamentarului, unde se men˛ioneaz„ clar, Ón art. 24, îCamera hot„r„∫te asupra cererii, cu votul secret al majorit„˛ii membrilor s„i“. Sigur c„ legea este acum Ón curs de verificare la Curtea Constitu˛ional„, dar este un vot al nostru, pe care l-am dat Ón deplin„ cuno∫tin˛„ de cauz„.

™i v„ Óntreb, f„r„ s„ mai lungesc, sunte˛i convin∫i c„ nu se exercit„ nici o presiune? Dar oare ∫edin˛a asta n-a Ónceput cu un adev„rat rechizitoriu, care a fost o sfidare la principiul impar˛ialit„˛ii justi˛iei ∫i a judec„torului?!

Oare n-a fost o presiune atunci c‚nd s-a spus clar îVota˛i cum vre˛i, dar dac„ vota˛i Ómpotriva perchezi˛iei, implicit vota˛i Ón favoarea corup˛iei, vota˛i Ómpotriva justi˛iei, vota˛i Ómpotriva integr„rii, vota˛i Ómpotriva democra˛iei!“

Cam asta este presiunea care se exercit„ asupra dumneavoastr„.

Nu cred c„ putem s„ vot„m Ón deplin„ cuno∫tin˛„ de cauz„ dec‚t... nu Ón deplin„ cuno∫tin˛„ de cauz„, Ón deplin„ libertate dec‚t prin vot secret. ™i, pentru c„ l-am admirat pe domnul Crin Antonescu, Ón prima sa parte, pentru elocin˛a ∫i r„spunderea cuv‚ntului s„u, a∫ vrea s„ Ól Óntreb acum cum a votat grupul parlamentar pozi˛ia pe care s„ o ia la aceast„ dezbatere. Nu cumva tot prin vot secret?

Gelil Eserghep

#467158

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 27/17.III.2006

## 78

Dumitrescu Cristian Sorin prezent Dumitrescu Liana prezent„ Dumitrescu Zamfir prezent Dumitriu Drago∫ Petre prezent Dumitriu Mihai prezent Dumitru Ion prezent Du∫a Mircea prezent Du˛u Stelian prezent Erdei-Dolóczki István prezent Faina Constantin absent F‚r∫irotu Vladimir Mircea prezent Fenechiu Relu prezent Firczak Gheorghe prezent Florea Damian prezent Fotopolos Sotiris prezent Fr‚ncu Emilian Valentin prezent Furo Iuliu Ioan prezent Gabor Gheorghe prezent Gan˛ Ovidiu Victor absent G„leteanu Monalisa prezent„ Georgescu Filip prezent Gerea Andrei Dominic prezent Gheorghe Valeriu prezent Gheorghiof Titu Nicolae prezent Ghiorghioni Ionesie prezent Ghi∫e Ioan prezent Giurescu Ion prezent Giurgiu Mircia prezent Gl„van ™tefan absent Godja Petru prezent Gon˛ea Ion prezent Grigore Dan prezent Grosaru Mircea prezent Gubandru Aurel prezent Gu∫„ Cozmin Horea prezent Gvozdenovici Slavomir prezent Hanganu Romeo Octavian prezent Hellvig Eduard Raul prezent Hoban Ioan prezent Hogea Vlad Gabriel absent Hoinaru Marian prezent Hrebenciuc Viorel prezent Iacob-Ridzi Monica Maria prezent„ Iancu Iulian prezent Ibram Iusein prezent Ifrim Mircea prezent Iga∫ Traian Constantin prezent Ignat Miron prezent Iliescu Valentin Adrian prezent Ionescu Daniel prezent Iordache Florin prezent Iordache Gra˛iela Denisa prezent„ Iriza Marius prezent Iustian Mircea Teodor prezent Jipa Florina Ruxandra prezent„ Kelemen Atilla Béla Ladislau absent Kelemen Hunor prezent Kerekes Károly prezent Király Andrei-Gheorghe prezent Kónya-Hamar Sándor absent Kovacs Attila prezent Lakatos Petru prezent Lambrino Radu prezent Lari-Iorga Leonida absent„

Lificiu Petru prezent Liga D„nu˛ prezent Longher Ghervazen prezent Luchian Ion prezent Macale˛i Costic„ prezent Magheru Paul prezent Man Mircea prezent Manda Iulian Claudiu prezent Manolescu Oana prezent„ Manta Pantelimon prezent Marian Dan Mihai prezent Marin Constantin prezent Marinescu Marian Jean absent Martin Eduard Stelian prezent Márton Árpád Francisc prezent Máté András Levente prezent Matei C„t„lin Lucian prezent Maz„re Alexandru prezent M„laimare Mihai Adrian prezent M„n„stireanu Vladimir Alexandru prezent M„nescu Rare∫ ™erban prezent M„rcule˛-Petrescu Mira Anca Victoria prezent„ M„tu∫a Tudor prezent Meir Nati prezent Merce Ilie prezent Merka Adrian Miroslav prezent Micula C„t„lin prezent Mihalache Sorin Dan prezent Mihei Andrian Sirojea prezent Mircea Costache prezent Mircovici Niculae prezent Mironescu Lauren˛iu prezent Miro∫eanu Liviu Alexandru prezent Mitrea Manuela prezent„ Mitrea Miron Tudor prezent Miu˛escu Gheorghe Adrian prezent MÓnzÓn„ Ion prezent Mocanu Alexandru prezent Mocanu Vasile prezent Moc„nescu Coloros Dan Constantin prezent Mocioalc„ Ion prezent Mohora Tudor prezent Moisoiu Adrian prezent Moldovan Emil Radu absent Momanu Corneliu prezent Motreanu Dan ™tefan prezent Movil„ Petru prezent Munteanu Ioan prezent Musc„ Monica Octavia absent„ Mu∫etescu Tiberiu Ovidiu prezent Nassar Rodica prezent„ N„stase Adrian prezent Nechita Aurel prezent Nedelcu Gabriela prezent„ Nica Dan prezent Nicolicea Eugen prezent Nicula Vasile Cosmin prezent Niculescu-Duv„z Bogdan Nicolae prezent Nistoran Dorin Liviu absent Ni˛„ Constantin prezent Ni˛ulescu Teodor absent Nosa Iuliu prezent Oancea Viorel prezent Olarean Aurel prezent

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 27/17.III.2006 Oltean Ioan prezent St„nescu Cristian prezent Oprea Gabriel prezent St„nescu Mircea prezent Ovidenie Costel prezent St„ni∫oar„ Mihai prezent Pal„r Ionel prezent Stoica Ion prezent Pambuccian Varujan prezent Str„chinaru Petre prezent Pard„u Dumitru prezent Strung„ Emil prezent Pascu Bogdan prezent Szekely Levente Csaba prezent Pa∫cu Ioan Mircea absent ™tirbe˛ Cornel prezent Pavelescu Aurelian prezent ™tirbu Monica Mihaela prezent„ Paveliu Marian Sorin prezent ™tireanu Octavian prezent P„un Nicolae absent ™tiuc„ Alecsandru prezent Petrea Constantin prezent Tab„r„ Valeriu prezent Plumb Rovana prezent„ Tamás Sándor prezent Podgorean Radu absent T„mag„ Constantin prezent Ponta Victor Viorel absent T„n„sescu Mihai Nicolae prezent Pop Claudiu Adrian prezent T„rniceru Petru prezent Popa Cornel prezent Teodorescu George Alin prezent Popa Daniela prezent„ Timar Liviu prezent Popa Nicolae prezent Timi∫ Ioan prezent Popeang„ Petre absent Todoran Pavel prezent Popescu Ioan Dan prezent Toma Florentina Marilena prezent„ Popescu Florin Aurelian prezent Toma Horia Victor prezent Popescu Ionica Constan˛a prezent„ Tóro Tiberiu prezent Popp Cosmin Gabriel prezent Tudor Constantin prezent Preda Cezar Florin absent Tudor Marcu prezent Preda Ion prezent Tudose Mihai prezent Pruteanu Vasile prezent Turcan Raluca prezent„ Puchianu Ioan Dumitru prezent fiundrea Ioan prezent Pupez„ Viorel prezent Uioreanu Horea Dorin prezent Purceld Octavian Mircea prezent Ujeniuc Drago∫ prezent Pu∫ca∫ Vasile prezent Ungureanu Petre prezent Pu∫c„ Mircea Valer prezent Ungureanu Valeriu Alexandru prezent Puzdrea Dumitru prezent Urs„rescu Dorinel prezent Racoceanu Viorel absent Vainer Aurel prezent Radan Mihai prezent Varga Attila prezent Raicu Romeo Marius prezent Vasile Aurelia prezent„ R„dulescu Cristian prezent Vasilescu Lia Olgu˛a prezent„ Rogin Marius prezent V„lean Adina Ioana prezent„ Romanescu Marcel Lauren˛iu prezent V„sioiu Horia prezent Rus Ioan Aurel prezent V‚lcov-™andru Marcela Lavinia prezent„ Rusu Mihaela Adriana prezent„ Vlase Petru Gabriel prezent Ru∫anu Dan Radu prezent Vl„doiu Aurel prezent Sanda Victor prezent Voicu C„t„lin prezent Sandu Gabriel prezent Voinea Florea prezent Sandu-Capr„ Mihai prezent Zaharia Claudius Mihail prezent Sasu Ion prezent Zamfir Gabriel Sorin prezent S„niu˛„ Marian Florian prezent Zamfirescu Dan Dumitru prezent S„punaru Nini prezent Zegrean Augustin prezent S‚rb Gheorghe absent Zgonea Valeriu ™tefan prezent S‚rbu Daciana Octavia absent„ Bolcan Lucian Augustin prezent S‚rbu Marian prezent S‚rbu Mugurel Liviu prezent Relu„m apelul pentru vot cu citirea absen˛ilor. Scutaru Adrian George prezent Antal István absent Semcu Adrian Emanuil prezent Avram Dumitru absent Seres Dénes prezent Bec∫enescu Dumitru absent Severin Adrian absent Boagiu Anca Daniela absent„ Silaghi Ovidiu Ioan absent Boureanu Cristian Alexandru absent Sire˛eanu Mihail prezent Buciuta ™tefan absent Sóki Béla prezent Bu∫oi Cristian Silviu absent Soporan Vasile Filip prezent Cindrea Ioan absent Stan Ioan prezent Co∫ea Dumitru Gheorghe Mircea absent Stan Ion prezent Cre˛u Gabriela absent„ Stanciu Anghel prezent Faina Constantin absent

80 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 27/17.III.2006

|Gan˛ Ovidiu Victor|absent| |---|---| |Gl„van ™tefan|absent| |Hogea Vlad Gabriel Kelemen Attila Kónya Hamar Sándor|absent absent absent| |Lari-Iorga Leonida|absent„| |Marinescu Marian Jean|absent| |Moisoiu Adrian|prezent| |Moldovan Emil Radu Musc„ Monica Octavia Nistoran Dorin Liviu|absent absent„ absent| |Ni˛ulescu Teodor|absent| |Pa∫cu Ioan Mircea|absent| |P„un Nicolae|absent| |Podgorean Radu|absent| |Ponta Victor Viorel Popeang„ Petre Preda Cezar Florin|absent absent absent| |Racoceanu Viorel|absent| |S‚rb Gheorghe S‚rbu Daciana Octavia Severin Adrian Szilaghi Ovidiu Ioan|absent absent„ absent absent|

Cuprins

Stenograma

Ședința