Traian Dobre

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Problema copiilor, ∫i Ón special a celor afla˛i Ón institu˛ii sau la risc de abandon, a reprezentat ∫i reprezint„ Ón continuare o prioritate absolut„ a autorit„˛ilor rom‚ne. Dup„ cum ∫ti˛i, sistemul de protec˛ie a copilului este gestionat de Guvernul Rom‚niei prin intermediul Autorit„˛ii Na˛ionale pentru Protec˛ia Copilului ∫i Adop˛ie — organism specializat al administra˛iei publice centrale.

Œnc„ din 2001, m„surile Guvernului Ón acest domeniu au pornit de la premisa politic„ major„ a continu„rii ∫i aprofund„rii reformei, valorificarea experien˛ei ∫i a rezultatelor pozitive ob˛inute Ón aceast„ sfer„, cumulate cu acordarea unei aten˛ii sporite fa˛„ de aspectele care Ónc„ mai ridicau probleme majore de sistem.

F„c‚nd apel la memorie, numai Ón 2001, deci dup„ un an de eforturi sus˛inute Ón acest domeniu, 10.000 de copii au fost dezinstitu˛ionaliza˛i, iar Ón anul 2004 num„rul acestora a ajuns la peste 35.000. Œn acest context, trebuie punctat ∫i faptul c„ dezinstitu˛ionalizarea s-a realizat prin plasarea copiilor cu predilec˛ie Ón familii de asisten˛i maternali sau reintegra˛i Ón familia natural„, dar ∫i prin darea c„tre adop˛ie interna˛ional„.

Dar de aici ∫i p‚n„ la acuze, de altfel grave, aduse de fostul pre∫edinte al Parlamentului European, cre∫tindemocratul Jose Maria Gil-Roblès, cum c„ guvernan˛ii îau permis adop˛iile Ón pachete“ pentru a ne integra Ón NATO ∫i Uniunea European„ este cale lung„. Cu surprindere constat c„ toate acestea vin Óntr-un an electoral, vin pe fondul unei imagini ca ∫i inexistente a cre∫tin-democra˛iei Ón Rom‚nia ∫i, culmea, ele sunt sus˛inute de raportorul pentru ˛ara noastr„ al Uniunii Europene — Emma Nicholson, de∫i pe parcursul anului 2001, Ón urma Ónt‚lnirilor dintre Domnia sa ∫i autorit„˛ile rom‚ne, a fost eviden˛iat faptul c„ m„surile care vizeaz„ protec˛ia

copilului erau (∫i sunt!) Ón conformitate cu recomand„rile U.E.

Mai trebuie spus c„, Ón baza acelora∫i recomand„ri, Rom‚nia apeleaz„ la instituirea unui moratoriu Ón ceea ce prive∫te adop˛iile interna˛ionale. Astfel, moratoriul a intervenit prin Ordonan˛a de urgen˛„ nr. 121/2001 av‚nd ca principal„ cauz„ num„rul de cca 10.000 de hot„r‚ri judec„tore∫ti de admitere a cazurilor de adop˛ii interna˛ionale din perioada 1997—2000. Mai este nevoie s„ ne Óntreb„m cine guverna atunci?

Ordinea institu˛ional„ promovat„ de Guvernul N„stase ∫i Óncurajarea efortului na˛ional de implicare responsabil„ Ón reglementarea adop˛iilor au impus a∫adar luarea unor decizii. Astfel, la 22 martie 2001, Comitetul Rom‚n pentru Adop˛ii ia decizia de a abroga sistemul de puncte, Óndelung criticat, pe baza c„rora se eliberau reparti˛iile pentru adop˛ii. Acesta era sistemul care func˛ionase Ónainte, c‚nd organiza˛ii neguvernamentale de diferite tipuri reu∫eau s„ ia reparti˛ii pentru adop˛ii.

A urmat apoi hot„r‚rea din 21 iunie 2001 a Comitetului Rom‚n pentru Adop˛ii, prin care s-a decis suspendarea pe o perioad„ de un an a primirii de noi cereri de adop˛ii interna˛ionale. Decizia Guvernului a fost Óns„ anulat„ Ón justi˛ie, urmare a ac˛iunii deschise de una din organiza˛iile private care intermedia adop˛ii, bazat„ pe o conven˛ie interna˛ional„ care oblig„ statele- p„r˛i, inclusiv Rom‚nia, s„ nu Ónchid„ definitiv calea adop˛iilor interna˛ionale. Acesta este motivul pentru care, Ón mod formal, nu avem cum s„ spunem c„ Rom‚nia sisteaz„ adop˛iile interna˛ionale.