Antonie Iorgovan

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Stima˛i membri ai Comisiei de revizuire a Constitu˛iei, Spun filozofii ∫i marii filozofi c„ fiecare ˛ar„ are Constitu˛ia care i se potrive∫te. Noi, speciali∫tii, atunci c‚nd discut„m despre Constitu˛ie, fire∫te c„ nu putem s„ ie∫im din cadrele care sunt a∫ezate ∫i, deci, care reprezint„ constante, spunem noi, ale doctrinei. N-ai cum s„ vorbe∫ti cu rigoare ∫tiin˛ific„ despre o Constitu˛ie democratic„, la acest Ónceput de secol ∫i de mileniu, dac„ nu te reg„se∫ti Ón ceea ce se cheam„, p‚n„ la urm„, uzan˛e ale dreptului constitu˛ional ∫i ale parlamentarismului modern.

Sigur c„ putem s„ discut„m ∫i s-a ∫i acro∫at aceast„ idee despre Parlament unicameral, ∫i s-a exprimat, nu cu

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 96/4.IX.2003 mult timp Ónainte, nu cumva ar fi fost cazul ca aceast„ revizuire s„ vizeze ∫i problema bicameralismului?

Mi-a∫ Óng„dui s„ vin cu o precizare. Am avut cinstea, Ón aceast„ var„, s„ fiu desemnat, pentru a-l reprezenta pe pre∫edintele Senatului Rom‚niei, la o Ónt‚lnire pe Planet„, care s-a ˛inut la Tunis, cu to˛i pre∫edin˛ii de Senate, organizat„ de o academie de drept constitu˛ional interna˛ional ∫i tema a fost exact bicameralismul. Vreau s„ spun c„ am venit de acolo cu urm„toarea lec˛ie: nici vorb„ s„ se renun˛e Ón statele unitare, cum este Rom‚nia, la bicameralism, acolo unde exist„, deci to˛i cei care au un sistem bicameral, din ˛„rile unitare prezente acolo, Ón Europa, exemplu tipic Fran˛a sau Italia, au venit cu argumente pentru fortificarea acestei structuri bicamerale a Parlamentului, dar, mai mult, ceea ce este foarte interesant ∫i nu departe, cum s„ spun, undeva, foarte departe de spa˛iul cultural al Mediteranei, ci pe partea cealalt„, dac„ pot s„ m„ exprim a∫a, pe coasta cealalt„ a Mediteranei, pe coasta african„ îone by one“, dac„ Ómi e Óng„duit„ aceast„ expresie, dup„ Maroc, urmeaz„, sigur, cu Óng„duin˛a domnului Pruteanu, bineÓn˛eles, una dup„ alta, ˛„rile respective, Óncep s„ treac„ de la o structur„ unicameral„ la o structur„ bicameral„, pe argumente care n-are sens ∫i nu este locul s„ le reiterez Ón fa˛a Domniilor voastre. Deci acest fenomen trebuie s„ ne dea de g‚ndit. Noi avem o tradi˛ie bicameral„, deci bicameralismul se fortific„ acolo unde nu exista, pe argumente foarte puternice ∫i atunci nu cumva ∫i Ón perspectiv„ bicameralismul trebuie s„ fie formula care se potrive∫te apropo de ceea ce spun filozofii Rom‚niei? Sigur, s„ g‚ndim un bicameralism elastic, s„ fie o articula˛ie foarte subtil„, pentru c„ trebuie s„ vedem viitorul. Ce va face Parlamentul Rom‚niei Ón momentul Ón care Rom‚nia va fi Ón Uniunea European„ ∫i c‚nd majoritatea cov‚r∫itoare a normelor care fac parte din dreptul intern vor fi norme comunitare? Este o Óntrebare la care urmeaz„ s„ d„m r„spuns.

Ceea ce Óns„ vreau s„ spun este faptul, ∫i o spun ca specialist, ∫i Ómi exprim satisfac˛ia Ón acest sens ∫i mul˛umirea, ∫i-i felicit pe to˛i cei care au contribuit, este faptul c„ noi, rom‚nii, ∫i este un proces istoric Ón care suntem ∫i noi angrena˛i ca neam ∫i ca ˛ar„, ca Parlament, ca speciali∫ti, ca oameni politici, am reu∫it, sigur c„ s-ar putea s„ se spun„ c„, m„ rog, folosesc vorbe mari, dar am reu∫it, totu∫i, s„ d„m un exemplu prin modul Ón care am g‚ndit revizuirea Constitu˛iei. Dac„ adoptarea Constitu˛iei s-a f„cut sub o presiune a istoriei... Suntem c‚˛iva care am fost acolo. Œn fa˛„ erau tot timpul mitinguri. Nu a fost o zi, Ón acea perioad„, s„ nu se spun„: îIe∫i˛i afar„!“ Erau lozinci de acest gen, foarte mobilizatoare, de altfel: îSunte˛i Parlamentul ru∫inii na˛ionale...“ ∫i ceva de acest gen. ™i Ón acele condi˛ii au mai fost ∫i ni∫te manifest„ri ale unor categorii de truditori ai subteranului, care au avut ∫i ele ecouri interne ∫i interna˛ionale.