Emil Rus

## Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor colegi,

V„ rog s„ Ómi Óng„dui˛i Ón prima parte a declara˛iei mele s„ r„spund la prima povestioar„ a domnului

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 136/19.X.2004 Borbely, îA∫a este la noi“. A∫a a intitulat-o d‚nsul. Eu Ói voi r„spunde cu o povestioar„ îA∫a sunte˛i voi“.

Eu sunt dintre cei care au f„cut parte din prima clas„ rom‚neasc„ de la îBolyai“ din T‚rgu-Mure∫ ∫i vreau s„ v„ spun c„ acolo, Ón liceu, am convie˛uit cum nu se poate mai bine cu elevii ∫i profesorii maghiari. A fost pentru atunci, poate ∫i pentru ast„zi, un model de convie˛uire. Acum, lucrurile nu mai stau a∫a. Lumea s-a separat datorit„ presiunilor politice ∫i intereselor str„ine. Ast„zi, maghiarii se delimiteaz„ de comunitatea rom‚neasc„, n„zuiesc spre autonomie de toate felurile, numai cu rom‚nii nu Óncape vorb„.

Acum voi trece la obiectul declara˛iei mele de ast„zi. Aceast„ declara˛ie politic„ mi-a fost inspirat„ ∫i provocat„ de o scrisoare deschis„ a Sindicatului Jurnali∫tilor din jude˛ul Bistri˛a-N„s„ud ∫i, de ce nu a∫ spune-o direct, ∫i de situa˛ia mass-media rom‚ne∫ti, care nu se bucur„ de o libertate deplin„ Ón societatea noastr„ pretins„ declarativ democratic„ ∫i cu o economie de pia˛„ func˛ional„.

Eu nu ∫tiu dac„ presa Óntr-o ˛ar„ cu democra˛ie evoluat„ este prima sau a patra putere, dar dau toat„ dreptatea marelui istoric, scriitor ∫i om politic Mihail Kog„lniceanu care, la sf‚r∫itul secolului al XIX-lea, vedea rolul presei Ón dezvoltarea civiliza˛iei omene∫ti identic cu rolul locomotivei cu aburi Ón dezvoltarea tehnicii ∫i tehnologiei de atunci.

Apreciind astfel rolul presei, observ„m cu amar c„ Televiziunea Na˛ional„ ∫i Societatea Na˛ional„ de Radio, ca ∫i televiziunile private sunt tare dependente de regimul Iliescu — N„stase, pe care Ól laud„ ∫i Ól piapt„n„ de-˛i este mai mare sila de audiovizualul rom‚nesc.

Œn cazul posturilor na˛ionale ∫i al televiziunilor comerciale, este greu s„ vorbe∫ti de echidistan˛„, de respectarea legilor ∫i a deontologiei profesionale, pentru c„ cei din conducere se str„duiesc peste m„sur„ s„ laude puterea P.S.D.-ist„ ∫i pe pre∫edintele P.S.D.-ului Ón scopul men˛inerii posturilor pe care le ocup„.

Jurnali∫tii obi∫nui˛i care ar dori s„ Ónf„ptuiasc„ o ziaristic„ cinstit„ sunt amenin˛a˛i fie cu demiterea, fie cu diminuarea salariului, pentru c„ este de unde s„ aleag„ al˛i ziari∫ti ∫i probabil nu este neap„rat ca ace∫tia s„ aib„ prea mult„ ∫coal„ ∫i con∫tiin˛„.

Marile cotidiene combat ∫i ele conform intereselor pe care le au marii patroni ai acestora ∫i este u∫or de v„zut direc˛ia de atac de pe prima pagin„ Ónc„, f„r„ s„ mai c‚nt„re∫ti cantitatea ∫i calitatea reclamelor.

Pe plan local, la nivelul jude˛elor, municipiilor ∫i ora∫elor, rolul mass-media este Ón general pu˛in deviant. Totu∫i, tendin˛ele de la centru se fac u∫or sim˛ite. Nu mic„ mi-a fost surpriza c‚nd am aflat de scrisoarea deschis„ a Sindicatului Ziari∫tilor din Bistri˛a-N„s„ud c„ reclam„ salarii decente pentru angaja˛ii din pres„, ceea ce este firesc. Cu un salariu net de 2.500.000 de lei sau de 3.000.000 de lei nu se poate face munc„ cinstit„: îEste sub demnitatea ∫i nivelul de supravie˛uire a unui jurnalist“.