Stenogramă plen

Mul˛umesc ∫i eu.

Œi dau cuv‚ntul domnului Adrian Moisoiu, va urma domnul Kerekes Károly.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

îFrauda electoral„, legiferat„ prin hot„r‚re de Guvern.“ Corup˛ia ∫i clientelismul politic reprezint„ un domeniu Ón care actualii guvernan˛i au dat dovad„ de talent, de tenacitate, dar ∫i de... o tehnic„ de necrezut!

Am s„ Óncerc s„ ilustrez cele declarate prin dou„ hot„r‚ri de guvern de ultim„ or„, fiindc„ prin hot„r‚ri de guvern ∫i ordonan˛e de urgen˛„ se acord„ e∫alon„ri, ree∫alon„ri, scutiri de impozite ∫i taxe membrilor ∫i camarilei politice a P.S.D., c‚t ∫i celor viza˛i pentru a fi atra∫i. Œntre ochiurile unei plase ale c„rei noduri sunt nuclee P.S.D. de interese de tip mafiot, arbitrarul, nepotismul, corup˛ia ∫i traficul de influen˛„ sunt la ele acas„. Cu aceste tehnici, frauda electoral„ este asigurat„!

îArt. 1 — (1) Se aprob„ suplimentarea sumelor defalcate din impozitul pe venit pentru bugetele locale pe anul 2004 cu suma de 290.000 milioane lei din Fondul de rezerv„ bugetar„ la dispozi˛ia Guvernului, prev„zut Ón bugetul de stat pe anul 2004, potrivit anexei care face parte integral„ din prezenta hot„r‚re.

(2) Suma prev„zut„ la alin. (1) se utilizeaz„ pentru finan˛area unor cheltuieli curente ale autorit„˛ilor administra˛iei publice ∫i, respectiv, ale institu˛iilor publice din subordinea acestora“, se scrie Ón Hot„r‚rea nr. 1537 din 23 septembrie 2004 privind alocarea unor sume din Fondul de rezerv„ bugetar„ la dispozi˛ia Guvernului, prev„zute Ón bugetul de stat pe anul 2004, pentru asigurarea unor cheltuieli curente ale autorit„˛ilor administra˛iei publice locale.

Œn jude˛ul Mure∫ sunt 102 unit„˛i administrativteritoriale, din care Ón 46 au fost ale∫i primari P.S.D., Ón 37 — U.D.M.R., 7 — independen˛i, iar Ón restul de 12 — ai altor partide (P.N.L., P.N.G., P.R.M., P.D. ∫i P.N.fi.C.D.). Ei bine, conform anexei la care face referire

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 136/19.X.2004 hot„r‚rea, Ón jude˛ul Mure∫ s-au suplimentat cu sume variind Óntre 139 ∫i 544 milioane lei, Ón valoare total„ de 17.480 milioane lei, 87 de unit„˛i administrative, adic„ toate prim„riile Ón care primarii sunt udemeri∫ti, 6 prim„rii cu primari independen˛i (mai pu˛in municipiul T‚rguMure∫) ∫i 44 de prim„rii cu primari pesedi∫ti.

La prima vedere, s-ar p„rea c„ este o Ónt‚mplare. Dac„ dorim Óns„ s„ afl„m cauza acestei discrimin„ri pe baze politice, Óntreb‚ndu-ne de ce comunele cu primari independen˛i au fost îajutate“, ∫i f„c‚nd apel la memoria diverselor Ónt‚mpl„ri privind c‚∫tigarea concursului pentru func˛ia de director de ∫coal„ de c„tre profesori Ónscri∫i Ón P.S.D., de numirea ca profesori suplinitori a unor persoane membre ale aceluia∫i partid, Ón dauna unor profesori valoro∫i, de blocarea unor dosare de corup˛ie ale unor primari pesedi∫ti cu îN.U.P.“ ∫i altele, constat„m c„ se Óncearc„ o îcump„rare“ a acestora, de a-i obliga s„ se revan∫eze fa˛„ de partidul care i-a Ón˛eles ∫i i-a ajutat. ™i care ar fi momentul cel mai apropiat ∫i mai eficient de a îs„ruta m‚na care te m‚ng‚ie“, dac„ nu la 28 noiembrie?!

V-a˛i Óntrebat cum s-au repartizat microbuze ∫colare pentru a merge copiii la ∫coal„, cum au fost alese localit„˛ile Ón care s-a construit un îsurogat“ de s„li de sport? R„spunsul Ól ve˛i g„si Ón acela∫i mod discriminatoriu prin care actualul Guvern caut„ s„ c‚∫tige capital politic.

V-a˛i Óntrebat vreodat„ de ce Ón legislatura trecut„ ∫i chiar Ón asta mul˛i primari, ca de exemplu cel din T‚rn„veni, din T„ureni, din Ib„ne∫ti, din V‚n„tori, din Bahnea ∫i al˛ii, au trecut la P.S.D.? V„ Ón∫ela˛i amarnic crez‚nd c„ ∫i-au tr„dat aleg„torii pentru convingeri politice. Ei aveau Ón primul r‚nd ca scop s„-∫i rezolve probleme personale, pentru ei sau familie, ∫i nu pentru binele comunit„˛ii!

La 28 noiembrie ace∫tia, c‚t ∫i fiecare primar care va mai r„m‚ne p‚n„ atunci independent ∫i nu se va Ónscrie Ón P.S.D. vor trebui s„-∫i manifeste recuno∫tin˛a!

De altfel ∫i îHot„r‚rea nr. 1533 din 23 septembrie 2004 privind suplimentarea bugetului Ministerului Culturii ∫i Cultelor pe anul 2004 din Fondul de rezerv„ bugetar„ la dispozi˛ia Guvernului pe anul 2004 pentru reabilitarea ∫i consolidarea unor l„ca∫uri de cult“, prin care se suplimenteaz„ bugetul Ministerului Culturii ∫i Cultelor cu suma de 11.800 milioane de lei, pentru reabilitarea ∫i consolidarea cl„dirilor, l„ca∫urilor de cult a 48 de parohii, cu sume Óntre 50 ∫i 1.000 de milioane de lei, din care 25 apar˛in‚nd eparhiei romano-catolice, 16 eparhiei reformate ∫i 7 eparhiei unitariene, reprezint„ îaceea∫i M„rie _,_ dar cu alt„ p„l„rie!“ Unde Ón alt loc dec‚t Ón bisericile maghiare se face politic„, fiindc„ Ón bisericile rom‚ne∫ti Sf‚ntul Sinod a interzis acest lucru! Deci preo˛ii maghiari vor face campanie electoral„ pentru U.D.M.R. ∫i pentru Adrian N„stase la pre∫edin˛ie!

Observa˛i, nu am f„cut referiri la modul Ón care se Óncearc„ s„ fie p„c„li˛i pensionarii, la politica de acordare a subven˛iilor pentru ˛„rani sau la faptul c„ ajutoarele sociale se vor achita cu c‚teva zile Ónainte de alegeri...

Ce a fost pe vremea C.D.R.-ului este nimic, liberalii ∫i ˛„r„ni∫tii fiind prunci nevinova˛i!

Legea nr.365/2004 pentru ratificarea Conven˛iei Na˛iunilor Unite Ómpotriva corup˛iei, adoptat„ la New York la 31 octombrie 2003 ∫i promulgat„ Ón 14 septembrie 2004, prevede c„ fiecare stat elaboreaz„ ∫i aplic„ politici de prevenire ∫i combatere a corup˛iei. Oare acestea s„ fie? Oare are Rom‚nia Óntr-adev„r un statut de economie de pia˛„ func˛ional„? Cu practici politice discriminatorii, cu fraude electorale va fi greu, dac„ nu imposibil, ca Ón 2007 s„ accedem Ón Uniunea European„ al„turi de Bulgaria.

Mul˛umesc.

Œl invit la microfon pe domnul Kerekes Károly, va urma domnul Longher Gervasen.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Problema Ónv„˛„m‚ntului Ón limba maghiar„ a constituit una dintre problemele sensibile care au generat evenimentele tragice de la T‚rgu-Mure∫ din martie 1990.

Œncep‚nd cu anul 1960, dup„ unificarea ∫colilor cu predare Ón limba rom‚n„ ∫i a celor cu predare Ón limba maghiar„, num„rul directorilor de ∫coli de na˛ionalitate maghiar„ a sc„zut continuu. Dac„ la finele anilor ’80, Ón ultimii ani ai regimului dictatorial, mai puteau fi Ónt‚lnite sporadic cadre didactice de na˛ionalitate maghiar„ Ón func˛ii de directori ai ∫colilor generale din municipiul T‚rgu-Mure∫, dup„ schimbarea de regim num„rul acestora a sc„zut dramatic.

Aceast„ situa˛ie este cauzat„ Ón primul r‚nd de politica de cadre a Inspectoratului ™colar Jude˛ean Mure∫, care a continuat-o, cu senin„tate ∫i consecven˛„, pe cea de dinainte de 1989.

Œn al doilea r‚nd, pedagogii de na˛ionalitate maghiar„ nu vor ∫i nu pot s„-∫i asume riscul de a fi elibera˛i dintr-o func˛ie de conducere ca urmare a unor eventuale atacuri neprincipiale la adresa lor.

Œntr-un municipiu re∫edin˛„ de jude˛, unde propor˛ia popula˛iilor rom‚n„ ∫i maghiar„ este sensibil egal„, Ón anul 2004 exista un singur director de ∫coal„ general„ de na˛ionalitate maghiar„, post ocupat pe baz„ de concurs la ™coala General„ nr. 7. Œncep‚nd cu data de 1 octombrie, chiar ∫i acest ultim director a fost eliberat din func˛ie de c„tre inspectorul-∫ef al inspectoratului ∫colar jude˛ean, pe motivul reorganiz„rii ∫i comas„rii ∫colii cu o alt„ unitate de Ónv„˛„m‚nt.

Dincolo de caracterul ilegal al m„surii, evenimentul poart„ ∫i o Ónc„rc„tur„ politic„. Œn cadrul protocolului pe anul 2003 privind colaborarea dintre organiza˛iile jude˛ene ale P.S.D. ∫i U.D.M.R., Capitolul îŒnv„˛„m‚nt“ prevede consultarea speciali∫tilor care reprezint„ interesele minorit„˛ilor na˛ionale Ón problema reorganiz„rii re˛elei unit„˛ilor ∫colare. Pe anul 2004, un astfel de protocol nu a mai fost semnat, consider‚ndu-se probabil c„ treburile vor merge bine, îca unse“, ∫i f„r„ acest document.

™i ce d„ Dumnezeu? Reorganizarea masiv„ a ∫colilor din municipiu are loc exact Ón anul 2004, c‚nd nu s-a Óncheiat protocol de colaborare la nivel local. F„r„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 136/19.X.2004 protocol, p„rerea speciali∫tilor reprezent‚nd interesele minorit„˛ilor na˛ionale nu mai conteaz„.

Dar problema nu se rezum„ la aspectul politic, mai Ónainte am amintit c„ m„sura este ∫i ilegal„. Pentru tot procesul de reorganizare a re˛elei de unit„˛i ∫colare, inspectoratul jude˛ean ∫colar nu a ob˛inut aprobarea consiliului local, de∫i era imperios necesar ca autorit„˛ile locale s„ Óncuviin˛eze un astfel de plan, Ón calitate de finan˛ator al unit„˛ilor ∫colare din municipiu. A∫adar, Ón circumstan˛ele date, de neÓncheiere a protocolului ∫i de lips„ a aprob„rii din partea consiliului local, inspectoratul ∫colar jude˛ean l-a putut elibera nestingherit din func˛ie ∫i pe ultimul director de na˛ionalitate maghiar„ din municipiu.

Dar chiar este nevoie de un astfel de document politic, pentru ca drepturile unei p„r˛i Ónsemnate a popula˛iei t‚rgumure∫ene s„ fie respectate sau pentru a-i fi aplicate regulile bunului-sim˛ ale convie˛uirii?

f n s„ men˛ionez un lucru, nici m„car o ∫coal„ general„ din T‚rgu-Mure∫ nu poart„ numele vreunei personalit„˛i maghiare transilv„nene sau locale, ∫colile generale av‚nd ca patroni spirituali numai personalit„˛i rom‚ne. Ultimul director maghiar din T‚rgu-Mure∫ a depus eforturi apreciabile pentru ca ∫colii generale pe care a condus-o s„-i fie atribuit numele unui matematician de renume, de na˛ionalitate maghiar„.

Stima˛i colegi,

S„pt„m‚na trecut„, de la acest microfon, am semnalat deficien˛ele aplic„rii Ón cazul cet„˛enilor de na˛ionalitate maghiar„ a unei legi cu caracter reparatoriu.

Ast„zi am dorit s„ v„ aduc Ón aten˛ie un alt caz de atitudine neprietenoas„ fa˛„ de minoritatea maghiar„, manifestat de aceast„ dat„ pe linie de Ónv„˛„m‚nt.

Œn aceste condi˛ii, afirm c„ singura solu˛ie de eliminare a unor astfel de manifest„ri este incontestabil ob˛inerea autonomiei, inclusiv a celei privind re˛eaua ∫colar„. Œn condi˛iile Ón care tot mai des sunt semnalate astfel de atitudini ostile, Ónc„lc„ri ale legii ∫i ale regulilor elementare de convie˛uire, sloganul electoral al U.D.M.R. — îDialog pentru autonomie“ — nu mai este doar un simplul slogan, autonomia minorit„˛ii maghiare a devenit un obiectiv real, o necesitate obiectiv„.

Mul˛umesc pentru aten˛ie.

Dau cuv‚ntul domnului deputat Longher Gervazen, va urma domnul ™tefan Baban.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Dup„ Zilele Culturii Polone, ajunse la a ∫asea edi˛ie ∫i desf„∫urate la Suceava Ón zilele de 10-12 septembrie, comunitatea polonez„ din Bucovina a s„rb„torit 100 de ani de la consacrarea Bazilicii Minor din Cacica. Evenimentul are deosebite conota˛ii Ón via˛a spiritual„ a etniei noastre, s„rb„toarea centenarului fiind un omagiu adus Ónainta∫ilor no∫tri, minierilor din Polonia, veni˛i s„ exploateze z„c„m‚ntul de sare, precum ∫i preo˛ilor misionari din Cracovia, care au p„storit 60 de ani Ón Bucovina.

Uniunea Polonezilor din Rom‚nia, ca organizator al festivit„˛ilor, al„turi de Episcopia de Ia∫i ∫i Parohia romano-catolic„ din Cacica, s-a implicat Ón ideea c„ avem o datorie moral„ fa˛„ de Ónainta∫ii no∫tri.

Contribu˛ia noastr„ a constat Ón editarea unei c„r˛i bilingve: îSanctuarul Marian din Cacica“, organizarea unui spectacol folcloric, cu participarea a patru ansambluri din comunit„˛ile noastre, invitarea unui ansamblu din Polonia, urma∫i ai repatria˛ilor din Bucovina, organizarea unei Ónt‚lniri Óntre oaspe˛ii din Polonia ∫i Rom‚nia cu polonezii din localitate.

Festivit„˛ile s-au desf„∫urat pe parcursul a dou„ zile: 9—10 octombrie. Œn prima zi, a avut loc deschiderea oficial„, cu un concert de org„ ∫i un spectacol folcloric, pentru ca duminica s„ fie dedicat„ Sfintelor Liturghii. Conform unei vechi tradi˛ii, Ón spiritul armoniei ce caracterizeaz„ via˛a locuitorilor Cacic„i, numite îBucovina Ón miniatur„“, s-au oficiat liturghiile Ón limba ucrainean„, german„, polon„, iar Ón rom‚n„ Slujba Pontifical„, concelebrat„ de c„tre 38 de preo˛i din Polonia ∫i Rom‚nia ∫i oficiat„ de Nun˛iul Apostolic la Bucure∫ti.

La festivit„˛ile prilejuite de centenarul acestei biserici, adev„rat centru cultural marian din Rom‚nia, au fost prezen˛i ambasadorul ∫i consulul Poloniei la Bucure∫ti, reprezentan˛i ai autorit„˛ilor jude˛ene ∫i locale. Manifest„rile au fost o gr„itoare dovad„ a faptului c„ pre˛uim mo∫tenirea ∫i bog„˛ia conferite de multietnicitate, multiculturalitate ∫i multiconfesionalitate, caracteristice acestui ˛inut.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc ∫i eu.

Dau cuv‚ntul domnului ™tefan Baban, va urma domnul Dan Bruda∫cu.

Domnul Gelil Eserghep a depus la secretariat declara˛ia.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

îRaportul de ˛ar„ — Óntre critici ∫i speran˛e“

Raportul de ˛ar„, dat publicit„˛ii s„pt„m‚na trecut„ de c„tre Comisia European„ la Bruxelles, a fost, Ón cea mai mare parte, conform a∫tept„rilor guvernan˛ilor ∫i opiniei publice avizate. Rom‚nia a fost avertizat„ asupra problemelor pe care le are, dar a primit, Ón acela∫i timp, cu mari emo˛ii, ∫i statutul de economie de pia˛„ func˛ional„. Aceasta poate fi considerat„ cea mai important„ victorie de la Ónceperea negocierilor de preaderare, dar am c‚∫tigat o lupt„, ∫i nu Óntreg r„zboiul.

Comisia European„ a atras aten˛ia asupra problemelor grave cu care se confrunt„ Rom‚nia la ora actual„: corup˛ia, Ón special Ón justi˛ie, administra˛ia local„, de∫i a reu∫it Ón ultima perioad„ s„ p„trund„ Ón toate sectoarele societ„˛ii; libertatea presei, care, din interese politice, ajunge s„ depind„ de sfera acesteia; drepturile omului ∫i ale minorit„˛ilor, drepturi care nu de multe ori au constituit obiectul nenum„ratelor procese pierdute de statul rom‚n la CEDO. Asupra tuturor acestora ∫i din

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 136/19.X.2004 ˛ar„ au fost trase la timpul respectiv nenum„rate semnale de alarm„, at‚t de politicieni, c‚t ∫i de societatea civil„.

Dac„ actuala guvernare nu a Ón˛eles adev„ratul sens al aten˛ion„rilor respective, minimaliz‚nd impactul acestor probleme asupra societ„˛ii rom‚ne∫ti, Ón aceste momente, c‚nd Uniunea European„ ne trage de m‚nec„ ∫i ne oblig„ s„ lu„m m„suri ferme, urgente ∫i eficiente, este cazul s„ li se acorde toat„ aten˛ia, pentru ca ˛ara noastr„ s„ nu mai fie ar„tat„ cu degetul, ca fiind na˛iunea european„ cu preten˛ii la aderare, dar cu tare economice, sociale ∫i politice.

Tot acest raport de ˛ar„ a atras aten˛ia c„ administra˛ia local„ este ineficient„, dar, Ón acela∫i timp, ∫i o devoratoare de fonduri europene. De∫i se consider„ c„ Rom‚nia are institu˛ii locale capabile s„ garanteze democra˛ia ∫i statul de drept, capacitatea administrativ„ a acestora r„m‚ne limitat„ ∫i supus„ algoritmului politic, algoritm care impune at‚t migra˛ia primarilor, c‚t ∫i acordarea fondurilor financiare autohtone ∫i europene. Cred c„ nu mai trebuie s„ amintesc c„ dup„ alegerile din 2000, Ón decursul unui an, peste 20% din primarii ale∫i pe listele altor partide au trecut la P.S.D., pentru c„ altfel nu reu∫eau s„ ob˛in„ fonduri pentru repararea drumurilor, a ∫colilor, pentru acordarea ajutoarelor ∫i a salariilor angaja˛ilor din prim„rii etc.

Raportul de ˛ar„, ultimul din perioada premerg„toare ader„rii, atrage aten˛ia cu insisten˛„ asupra presiunilor politice la care sunt supu∫i magistra˛ii, cel mai elocvent exemplu reprezent‚ndu-l schimbarea unor persoane pentru func˛ii cheie Ón sistemul judiciar, urmat„ apoi de modific„rile stipulate prin Codul de procedur„ civil„, care afecteaz„ calitatea actului judiciar. ™i fi˛i siguri c„ europenii ∫tiu foarte bine ce se petrece cu justi˛ia rom‚neasc„, pentru c„ sunt destule procese pe rol la organisme europene Ón domeniu.

Rom‚nia mai are de Óncheiat trei capitole de negociere, foarte dificile, cu Uniunea European„. Nu se poate spune c„ restul, care au fost Óncheiate, au fost negociate la nivelul dorit ∫i bine fundamentate, ci, Ón special, pentru a se respecta graficul trasat Ón procesul negocierii pentru aderarea la Uniunea European„. Poate de aceea o parte din ˛„rile europene nu sunt de acord ca Rom‚nia s„ accead„ Ón Uniune Ón 2007, pentru c„ cerin˛ele de baz„ privind admiterea, care nu sunt la nivelul standard solicitat, ar pune sub semnul Óntreb„rii o serie de valori ∫i principii ale Uniunii. ™i nu ar fi mare lucru ca la sf‚r∫itul anului 2006 s„ ni se spun„ c„ Ónc„ nu a venit momentul s„ facem parte din marea familie european„, lucru pe care Comisia European„ l-a luat deja Ón calcul, avertiz‚ndu-ne ∫i pe noi.

Este imperios necesar ca ˛ara noastr„ s„ Óncheie Ón acest an negocierile, dar mai ales s„ nu Óncerc„m o Óncheiere prematur„ a capitolelor r„mase, care, dup„ cum men˛ionam mai sus, sunt foarte importante, pentru c„ ar fi puse Ón pericol ∫ansele de a beneficia de toate facilit„˛ile economice ce decurg din acest proces.

Raportul de ˛ar„ are forma unui du∫ sco˛ian: c‚nd ap„ rece, adic„ suntem certa˛i pentru ceea ce n-am dus la cap„t (ca, de exemplu: deficit ridicat de cont curent, privatiz„rile dezastruoase f„cute Ón ultimii ani, diferen˛a fiscal„ f„cut„ Óntre Óntreprinderile de stat ∫i cele private,

corup˛ia ∫i clientelismul politic), c‚nd ap„ cald„, adic„ suntem l„uda˛i pentru cre∫terea economic„ consecutiv„, dezvoltarea sistemului bancar, promulgarea unui num„r redus de ordonan˛e de urgen˛„, eficien˛a din unele domenii sociale ∫i economice a activit„˛ii Guvernului etc.

Per ansamblu, trebuie s„ con∫tientiz„m c„ sunt multe de f„cut Ón urm„torii doi ani ∫i c„, indiferent de culoarea politic„, trebuie s„ ˛inem pasul cu obiectivele stabilite, pentru a putea adera. Œn caz contrar, vom avea o surpriz„ total nepl„cut„, ca Ón anul 2007 Bulgaria, vecina noastr„, s„ fac„ parte din Uniunea European„, Ón timp ce noi, Ómp„r˛i˛i Ón tabere politice ∫i angrena˛i Ón lupte inutile, s„ fim Ón∫tiin˛a˛i c„ mai avem de a∫teptat, pentru c„ am avut alte preocup„ri dec‚t cele care erau imperios necesare. ™i nu m-ar mira dac„ am reu∫i s„ facem parte din familia Europei o dat„ cu Croa˛ia, care abia acum a primit O.K.-ul pentru Ónceperea negocierilor la Ónceputul anului viitor cu Uniunea European„.

Avem o ∫ans„ istoric„ ∫i ar fi bine ca, dup„ mul˛i ani de fric˛iuni, declara˛ii belicoase ∫i interese diferite, s„ ne unim, pentru a reu∫i s„ c‚∫tig„m locul pe care Rom‚nia Ól merit„ Ón aceste momente, at‚t Ón Europa, c‚t ∫i Ón lume.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul domnului Dan Bruda∫cu, va urma domnul Nicolae Leon„chescu.

Domnul Florin Iordache a depus la secretariat declara˛ia.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Ne aducem aminte cu to˛ii c„ nu cu mult timp Ón urm„, Ón mod frecvent, de la aceast„ tribun„, domnul Emil Boc, pe atunci deputat al Partidului Democrat, f„cea numeroase demonstra˛ii, c‚t de drag„ Ói este democra˛ia ∫i cum nu poate Domnia sa dormi din cauza posibilelor excese de Ónc„lcare a legii de c„tre unii sau de al˛ii.

Iat„ c„, printr-o Ón∫elare a opiniei publice, a electoratului clujean, domnul Emil Boc a reu∫it s„ accead„ la func˛ia de primar al municipiului Cluj-Napoca. Numai c„, Ón primele 100 de zile de la preluarea func˛iei de primar al municipiului Cluj-Napoca, acela∫i îsuperdemocrat“ alt„ dat„, Emil Boc, pre∫edinte executiv al Partidului Democrat, a excelat prin Ónc„lcarea sistematic„ ∫i voit„ a prevederilor legale.

Dup„ ce, Ón campania electoral„, domnul Emil Boc i-a asigurat pe aleg„torii clujeni c„ va respecta legea, acum, Ón fapt, ac˛ioneaz„ Ón dispre˛ul prevederilor legale. S-a ajuns p‚n„ acolo Ónc‚t purt„torul de cuv‚nt al prim„riei s„ declare, Ón numele primarului Emil Boc, c„: îTrebuie respectat spiritul legii, nu litera sa.“

Mass-media clujean„ ∫i na˛ional„ a semnalat deja numeroase Ónc„lc„ri ale prevederilor legale s„v‚r∫ite de c„tre primarul Emil Boc. Exemplific„m ∫i cu aceast„ ocazie c‚teva dintre aceste fapte care contravin legii, contravin at‚t spiritului, c‚t ∫i literei acesteia. Astfel, a Ónfiin˛at ∫i organizat pie˛e f„r„ s„ fie adoptate hot„r‚ri ale consiliului local pentru ele ∫i f„r„ autoriza˛ie de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 136/19.X.2004 func˛ionare; a adus modific„ri pe Bulevardul Eroilor, una dintre arterele centrale ale municipiului Cluj-Napoca, f„r„ a avea aprob„ri legale, fiind dezaprobat de c„tre massmedia ∫i de c„tre locuitorii municipiului nostru, mai mult dec‚t at‚t, Ón acest sens n-a existat hot„r‚re de consiliu local, nu s-a organizat licita˛ie pentru Óncredin˛area lucr„rilor ∫i nu au fost consulta˛i speciali∫tii, respectiv domnul Paul Eugen, autorul Monumentului Memorandi∫tilor, situat Ón imediata apropiere a locului unde s-au desf„∫urat aceste lucr„ri; a dispus Ónceperea lucr„rilor de construc˛ii Ón Parcul îIon Luca Caragiale“ f„r„ a avea avizele ∫i aprob„rile legale.

Œnc„ de instalarea Ón func˛ie, una dintre preocup„rile majore ale domnului Emil Boc a fost aceea de a exercita presiuni asupra unor func˛ionari ∫i cadre de conducere din prim„rie pentru a-i determina s„-∫i dea demisia. Œn schimb, a angajat f„r„ concurs, pe criterii politice ∫i clientelare, mai multe persoane Ón func˛ii de conducere Ón prim„rie, prin aceasta Ónc„lc‚nd Statutul func˛ionarului public ∫i Legea administra˛iei publice locale nr. 215/2001, care prevede c„ dup„ eliberarea unei func˛ii de conducere urm„torul, p‚n„ la organizarea concursului, este un angajat din cadrul serviciului sau direc˛iei respective; a admis eliberarea mai multor autoriza˛ii de construire, care au fost semnate ilegal de c„tre alte persoane Ón locul primarului; a Óncredin˛at lucr„ri edilitargospod„re∫ti f„r„ licita˛ie, Ón dispre˛ul legii, al banului public ∫i al bunului-sim˛ al cet„˛enilor.

Œn perioada 1—3 octombrie a.c., a autorizat, cu Ónc„lcarea legii ∫i a hot„r‚rii Consiliului local, desf„∫urarea unui b‚lci, cu mici, gr„tare, bere, vin ∫i manele, pe Strada Mihail Kog„lniceanu din zona ultracentral„ a municipiului Cluj-Napoca, perturb‚nd grav activitatea bisericilor din zon„, a Consulatului Statelor Unite ale Americii, a Universit„˛ii îBabe∫-Bolyai“, a liceelor ∫i gr„dini˛elor situate Ón acest perimetru.

Aceste performan˛e Ón materie de abuz ∫i Ónc„lcare a legii au fost aduse de c„tre grupul de consilieri locali ai Partidului Rom‚nia Mare la cuno∫tin˛a pre∫edintelui P.D. printr-o scrisoare deschis„. Œn loc s„ ia m„suri, matrozul ce se viseaz„ ∫ef al statului a g„sit de cuviin˛„ chiar s„ Óncurajeze continuarea abuzurilor de c„tre secundul s„u.

Avertiz„m opinia public„ asupra riscului real ca aceste accese abuzive ale lui Emil Boc s„ anticipeze Ón fapt conduita celor din Alian˛a D.A., Ón cazul Ón care electoratul rom‚n ar face marea gre∫eal„ s„ le acorde votul la alegerile parlamentare din 28 octombrie a.c. Este un avertisment pe care faptele, ∫i nu vorbele lui Emil Boc ne oblig„ s„-l lu„m serios Ón calcul.

Mul˛umesc pentru aten˛ie.

Mul˛umesc ∫i eu.

Dau cuv‚ntul domnului Nicolae Leon„chescu, va urma doamna Leonida Lari.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Onorat auditoriu,

Œn zilele de 6, 7 ∫i 8 octombrie 2004, Universitatea Tehnic„ a Moldovei a organizat la Chi∫in„u o suit„ de

manifest„ri cu ocazia Ómplinirii a patruzeci de ani de existen˛„ a acestei prestigioase institu˛ii de Ónv„˛„m‚nt superior.

La rectoratul Universit„˛ii s-au desf„∫urat, cu acest prilej, ∫i lucr„rile celui de al III-lea Congres al re˛elei de universit„˛i din ˛„rile riverane M„rii Negre, a c„rui tematic„ de baz„ a fost analiza stadiului Ón care se afl„ Procesul Bologna, de reformare a Ónv„˛„m‚ntului european.

La aceste evenimente universitare majore au participat invita˛i din multe ˛„ri europene, precum ∫i universitari reprezentativi ai domeniilor socioumane ∫i tehnico∫tiin˛ifice; au fost prezen˛i academicieni ∫i cercet„tori, dar ∫i factori de decizie, membri ai Guvernului ∫i ai Parlamentului Republicii Moldova.

Academicianul prof. univ. dr. ing. Ion A. Bostan, rectorul Universit„˛ii Tehnice a Moldovei, a patronat cu elegan˛„, profesionalism ∫i discre˛ie un jubileu definitoriu ∫i o reuniune care vizeaz„ integrarea european„.

M-am bucurat de statutul de invitat la aceste manifest„ri ∫i mi s-a oferit ∫i microfonul.

Dincolo de lumina reflectoarelor ∫i a blitzurilor aparatelor de fotografiat, jubileul de la Chi∫in„u prilejuie∫te reflec˛ii ∫i concluzii demne de consemnat.

Apreciem, Ón primul r‚nd, faptul c„ s-a format Ón Basarabia o intelectualitate tehnic„ de mare valoare care Ó∫i onoreaz„ statutul ∫i Ó∫i justific„ locul c‚∫tigat Ón via˛a Basarabiei.

Universitatea Tehnic„ a Moldovei are ast„zi peste 17.000 de studen˛i ∫i a preg„tit, Ón cele patru decenii de existen˛„, peste 57.000 de speciali∫ti.

Aici s-au preg„tit peste 900 de doctori Ón ∫tiin˛e ∫i doctori abilita˛i ∫i s-au Ónregistrat 3.894 brevete de inven˛ii.

Œn plan interna˛ional, universitatea ∫i-a extins rela˛iile cu structuri similare din Europa ∫i nu numai, afirm‚ndu-se ca un laborator de idei ∫i solu˛ii novatoare.

Doamnelor ∫i domnilor, intelectualitatea tehnic„ a Moldovei exist„ ∫i reprezint„ o for˛„ na˛ional„ cu mari valen˛e, de care trebuie s„ ˛inem seama.

Œn cadrul festivit„˛ilor de la Chi∫in„u, alte dou„ constat„ri ne-au Óndemnat la reflec˛ie, ∫i anume: primulministru Vasile Tarlev a declarat, Ón ziua de 6 octombrie 2004, Ón fa˛a unui impresionant auditoriu, c„ din anul 2002 Republica Moldova se Óndreapt„ spre Europa ∫i se va integra Ón îcasa noastr„ comun„, Uniunea European„“.

Pe aceea∫i linie, doamna Viorelia Moldovan-B„tr‚nac, adjunct al ministrului Ónv„˛„m‚ntului ∫i specialist„ Ón reforma acestui sector, a afirmat c„ s-au Ónscris Ón Procesul de la Bologna cu scopul de îapropiere de spa˛iul educa˛ional european“.

Este o orientare ferm„ a politicii din Basarabia spre integrarea european„, cu ac˛iuni concrete pe mai multe planuri, inclusiv Ón domeniul Ónv„˛„m‚ntului.

O a doua constatare se refer„ la faptul c„ limba rom‚n„ este folosit„ Ón universitate ∫i la festivit„˛i f„r„ deform„ri moldoveniste primitive; la Chi∫in„u, limba rom‚n„ este la ea acas„.

Universitarii basarabeni au un fel aparte de a vorbi despre Rom‚nia, cu c„ldur„ ∫i speran˛„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 136/19.X.2004 Œn discursul lor public, intelectualii din Republica Moldova vorbesc acum despre îcolegii lor din fiar„“ veni˛i de la Chi∫in„u ∫i despre ajutorul pe care ace∫tia l-au dat.

B„t„lia pentru Unire, care s-a mutat din strad„ Ón ∫coli ∫i amfiteatre, este pe cale de a fi c‚∫tigat„.

Intelectualitatea tehnic„ din Basarabia ∫i-a f„cut ∫i-∫i face datoria.

Ne va trebui timp ∫i capacitate de Ón˛elegere pentru ca noi, cei din fiar„, s„ cunoa∫tem uria∫ul efort, marile sacrificii, incredibilul tribut de sudoare ∫i s‚nge cu care colegii no∫tri au dep„∫it ororile ocupa˛iei bol∫evice.

Figura de legend„ a lui Sergiu R„d„u˛an, primul rector care, Ón perioada 1964—1973, a imprimat caracterul na˛ional Institutului Politehnic Chi∫in„u, domin„ istoria acestei institu˛ii.

Œn monografia acestei ∫coli se poate citi: îEste imposibil de redat calvarul elevilor ∫i profesorilor din nenorocitul an de studii 1940—1941. Regimul devenise obiect de batjocur„ pentru to˛i elevii ∫i pentru cei care Ói Ónv„˛au... O adev„rat„ ofens„ a fost repetarea impus„ a claselor, absolut pentru to˛i elevii. De fapt, cu to˛ii au fost îl„sa˛i repeten˛i“ din capriciul unor func˛ionari sovietici m„rgini˛i ∫i r„ut„cio∫i... Œn anul 1940 r„m„seser„ pe loc aproape to˛i directorii de licee, decizie fatal„, c„ci au nimerit Ón Gulag, aproape to˛i...“

Dep„∫ind criza identitar„, universitarii basarabeni au devenit puternici ∫i-∫i afirm„ prin realiz„ri notabile apartenen˛a la o puternic„ ∫i veche cultur„, ∫i-∫i cer locul de onoare Ón istoria poporului nostru. Li se cuvine pe deplin!

Doamnelor ∫i domnilor, aten˛ie!

Œn Basarabia martirizat„ de ocupan˛i a ap„rut o intelectualitate de mare calibru care iese la luminile rampei na˛ionale ∫i europene cu Óndr„zneala celor care-∫i cunosc valoarea.

Este cazul s„-i acord„m respectul nostru, s„-i consemn„m realiz„rile ca parte integrant„ a patrimoniului rom‚nesc ∫i s„-i omagiem eroii ∫i sacrificiile.

Fi˛i bine veni˛i Ón fiar„, dragi colegi de la Universitatea Tehnic„ a Moldovei, Ón fiara voastr„ ∫i a istoriei noastre comune!

V„ Ómbr„˛i∫„m ∫i v„ transmitem de aici, din Parlamentul Rom‚niei, sincerele noastre felicit„ri pentru marile voastre succese ∫i v„ omagiem pentru tenacitatea cu care construi˛i speran˛a!

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc ∫i eu.

Dau cuv‚ntul doamnei Leonida Lari. Va urma domnul László Borbély.

Domnul Petre Posea a depus declara˛ia la secretariat.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi, îFiin˛e istorice sau conduc„tori efemeri?!“

Orice neam de pe glob, Óntru a r„m‚ne Ón timp ∫i spa˛iu, are nevoie de conduc„tori puternici, cu sprijin divin, cu carism„ sau, cum spunea poetul ∫i filosoful

Lucian Blaga, are nevoie de oameni deplini: îIar omul deplin este prin defini˛ie fiin˛„ istoric„, ceea ce Ónseamn„ un salt calitativ fa˛„ de omul care tr„ie∫te Ón orizontul lumii date ca atare.“

Dac„ analiz„m conduc„torii Rom‚niei de acum ∫i Ói compar„m cu marii no∫tri voievozi, ™tefan cel Mare, Constantin Br‚ncoveanu, Mihai Viteazul, cu alte personalit„˛i marcante, precum Alexandru Ioan Cuza, Ion Antonescu etc., nu e greu de depistat c„ anume ultimii au fost oameni deplini, fiin˛e istorice.

Fiece epoc„ Ón istoria unui neam vine cu problemele ∫i aspectele sale. Œn momentul dat, Rom‚nia parcurge un drum plin de contraste ∫i controverse. Pe de o parte a intrat sub protec˛ia NATO, iar pe de alta e atacat„ Ón fel ∫i chip de vecinii ru∫i ∫i de cei ucraineni. S„ lu„m, de exemplu, problema Transnistriei. Despre Transnistria, acest teritoriu mult disputat, se poate spune c„, din vremuri str„vechi, apar˛inea dacilor. Dac„ mai r„sfoim file de istorie, lesne afl„m c„ Dacia se Óntindea p‚n„ dincolo de r‚ul Bug, cuprindea ∫i ora∫ul Nanu, care acum e preschimbat Ón Ananiev. Da, uite-a∫a, r‚u dup„ r‚u, ora∫ dup„ ora∫, slavii se ambi˛ioneaz„ s„ ajung„ la Prut.

Transnistria este a rom‚nilor ∫i dup„ nume, adic„ ˛inutul de dincolo de Nistru, conform etimologiei cuv‚ntului. Cunoa∫tem bine ˛inutul, plin de comune ∫i sate cu popula˛ie Ón Óntregime rom‚neasc„: din 78 de localit„˛i peste 56 sunt rom‚ne∫ti.

Dar s-o lu„m la modul cronologic, pentru a Ón˛elege tactica ∫i strategia vecinilor dinspre Est.

Œn 1924, U.R.S.S. a format pe partea de est a Nistrului, Ón Transnistria, Republica Autonom„ Sovietic„ Socialist„ Moldoveneasc„, preg„tind timp de aproape dou„ decenii atacul din 1940 asupra Rom‚niei.

S„ fim aten˛i aici cum lucreaz„ serviciile secrete ruse∫ti: pe decenii, cu b„taie lung„. La fel, actualmente, ru∫ii Ón tandem cu ucrainenii au f„cut canalul BÓstroe, ca s„ aib„ ie∫ire spre Europa pe ap„, c„ci pe uscat le-a cam stricat cheful NATO, o dat„ cu primirea Rom‚niei Ón acest organism militar.

Dar s„ revenim la zona transnistrean„, care a creat nenum„rate probleme nu numai Rom‚niei sau Republicii Moldova, ci Óntregii comunit„˛i interna˛ionale.

Vorba e c„ Republica Transnistrean„ anume de aceea a ∫i fost format„ Ón 1991, ca s„ creeze probleme, ea fiind preconizat„ drept un cap de pod, o platform„ a Rusiei c„tre Europa, precum a fost c‚ndva Republica Autonom„ Sovietic„ Socialist„ Moldoveneasc„, pentru a re˛ine Basarabia Ón zona de influen˛„ ruseasc„, pentru a nu pierde niciodat„ acest teritoriu, el fiind de importan˛„ strategic„ pentru Imperiul Rus, la fel de lacom ca ∫i cel sovietic.

Adesea m„ Óntreab„ diver∫i politicieni, istorici, ziari∫ti: ce e cu Transnistria aceasta, c„rei ˛„ri o fi apar˛in‚nd? P„i ce s„ le spun dec‚t adev„rul: Rusiei n-are cum s„-i apar˛in„, Ucrainei la fel, apar˛ine fi„rii Moldovei de pe vremea lui ™tefan cel Mare, la c„s„toria sa cu Maria de Mangop, Transnistria fiind zestrea ei.

C„ Óntre 1941—1944 zona transnistrean„ a fost Ón administra˛ia statului rom‚n e un semn de recunoa∫tere a apartenen˛ei sale de Rom‚nia. Dac„ lu„m lucrurile dup„ num„rul de locuitori, apoi Ón aceast„ enclav„ sau

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 136/19.X.2004 fort„rea˛„ ruseasc„ popula˛ia majoritar„ este rom‚neasc„: 65% rom‚ni, vreo 35% ru∫i, ucraineni ∫i alte etnii.

Anul curent, 2004, prin mai, un reprezentant al Kremlinului, politologul pre nume S. Belkovski, a Óncercat marea cu degetul, propun‚nd rom‚nilor unire, dar minus Transnistria. Diploma˛ia rom‚n„ a f„cut bine c„ a fost rezervat„ vizavi de aceast„ propunere. Pentru c„ ce ar fi Ónsemnat: statutul Transnistriei nici pentru unii istorici nefiind clar, cum po˛i s„ propui drept moned„ de schimb pentru Reunificarea fi„rii o f‚∫ie de p„m‚nt care, de facto, apar˛ine Rom‚niei, prin mo∫tenire de la ™tefan cel Mare ∫i Sf‚nt.

C‚t„ mi∫elnicie politic„ se cuprinde ∫i Ón misiunile a∫a-zis pacificatoare ale unor strategi moscovi˛i, bine preg„ti˛i ∫i instrui˛i Ón laboratoarele K.G.B.-ului, ast„zi ale Serviciilor Federale Ruse∫ti: s„ ne d„ruiasc„, cic„, ceea ce este al nostru.

Dac„ se prezint„ at‚t de darnici ∫i buni la inim„, cum se explic„ faptul c„ poli˛i∫tii, militarii ru∫i au s„v‚r∫it presiuni ∫i chiar opera˛iuni militare asupra unor bie˛i copii ∫i profesori din ∫colile rom‚ne∫ti din Transnistria, numai de aceea c„ studiaz„ Ón limba rom‚n„ ∫i grafie latin„?!

Dar ce crede ˛arul Putin, ce cred consilierii s„i? C„ poporul rom‚n are memoria scurt„? C„ poporul rom‚n a uitat ultimatumul barbar din 1940, c‚nd Rom‚nia a fost h„cuit„ Ón buc„˛i, Basarabia cu tot cu Transnistria revenind Rusiei, iar Sudul Basarabiei, Nordul Bucovinei, f nutul Her˛a ∫i Insula ™erpilor — Ucrainei, adic„telea un fel de Ómp„r˛eal„ ca Óntre ∫acali.

Actualmente, to˛i cotropitorii ∫i v‚ndu˛ii din Basarabia ∫i Transnistria Ó∫i dau cu presupusul despre limb„: rom‚n„ sau moldoveneasc„, de parc„ o limb„ se face dup„ zone geografice. Vai de capul lor! Dac„ ar fi a∫a, ar trebui s„ avem pe teritoriul dacoromanilor, al Rom‚niei, at‚tea limbi c‚te zone sunt; moldoveneasc„, dobrogean„, ardeleneasc„, olteneasc„ etc.

Or, noi, rom‚nii, de c‚nd suntem ca na˛iune pe acest p„m‚nt, avem o singur„ limb„ care func˛ioneaz„ de la Bug p‚n„ Ón Banatul S‚rbesc — limba rom‚n„ — ∫i punctum, precum zicea Mihai Eminescu.

Din cauza bl‚nde˛ei ∫i nehot„r‚rii rom‚nilor, acum ∫i bulgarii au prins la cheag Ón ce prive∫te obrazul gros: vor s„ Ónchid„ ∫colile rom‚ne∫ti din Cadrilater, invoc‚nd diverse motive care de care mai deplasate.

Ce ar trebui s„ fac„ Ón asemenea cazuri diploma˛ia rom‚neasc„? S„ aten˛ioneze, bineÓn˛eles, forurile interna˛ionale.

Salutabil este gestul ministrului de externe Mircea Geoan„, c„ s-a deranjat pentru o st‚nc„, pentru o movil„ de pietre, Insula ™erpilor, adres‚ndu-se Tribunalului de la Haga. Dar ∫i mai salutabil„ ar fi fost grija celorlal˛i mini∫tri de externe de p‚n„ la el, Adrian N„stase, Adrian Severin, s„ se adreseze acestei Ónalte Cur˛i interna˛ionale Ón privin˛a Basarabiei ∫i a Bucovinei, care cuprind milioane de rom‚ni n„p„stui˛i, teroriza˛i, omor‚˛i Ón r„zboaie inegale. La urma urmei, oamenii sunt mai scumpi dec‚t pietrele.

Mioap„, ba ∫i mai r„u, chioar„ politic„ fac actualii capi ai statului rom‚n. Dar poate e ceva ∫i mai r„u: poate e o tr„dare a interesului na˛ional?

Iat„ ∫i o tem„ de medita˛ie: de ce nu avem fiin˛e istorice la conducerea fi„rii, c‚nd avem at‚˛ia rom‚ni carismatici!

V„ mul˛umesc.

Œl invit la microfon pe domnul deputat Borbély László. Va urma domnul Ioan Miclea.

Domnul Ion Bozg„ a depus declara˛ia la secretariat.

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Stima˛i colegi,

Vreau s„ v„ relatez dou„ scurte istorioare din Transilvania.

La noi, ca nic„ieri. Avem de toate — ∫i bune, ∫i rele, lucruri interesante. Totdeauna ne-am priceput s„ ne vindem marfa.

Iat„ dou„ mici exemple din cotidianul transilv„nean: Avem un ora∫ Ón inima Ardealului cu o popula˛ie de circa 50% rom‚ni ∫i maghiari. Avem ∫i ∫coli. ™coli rom‚ne∫ti, ∫coli mixte ∫i, dac„ ne ajut„ Cel de Sus, vom avea, Ón sf‚r∫it, dup„ lupte seculare care au durat circa 15 ani, un ditamai liceu maghiar la anul.

™i am avut doi directori maghiari la at‚ta amar de ∫coli — mari ∫i la˛i. Acum a mai r„mas unul, pentru c„ ne-am ra˛ionalizat. ™i a fost redus, nu la t„cere, directorul de etnie maghiar„, c„ a∫a-i la noi.

Avem ∫i denumiri de ∫coli Ón acest ora∫, hai s„ dezv„lui misterul, Ón T‚rgu-Mure∫: unul tradi˛ional — Liceul îBolyai Farca∫“, ∫i cam at‚t. Œn rest, cu toate Óncerc„rile consilierilor, ale profesorilor de etnie maghiar„, nici o ∫coal„ din acest ora∫ nu a reu∫it s„ primeasc„ denumirea dup„ o personalitate de etnie maghiar„, c„ a∫a-i la noi.

A doua istorioar„:

Mergem spre Europa cu pa∫i repezi, vot„m legi pe band„ rulant„, unele foarte-foarte importante, ∫i Óncepem s„ le aplic„m ca la noi.

Am Ónceput retrocedarea imobilelor care au apar˛inut cultelor religioase. Foarte bine, dar, Ón acela∫i timp, de parc„ nu am fi tot noi, acelea∫i prim„rii care au dat toate aprob„rile f„r„ de care nu se putea emite o decizie se trezesc Ón av‚ntul lor patriotic ∫i mai bag„ un proces Ón instan˛„, c„ doar degeaba exist„ lege, ∫i eu, ca primar, nu mai am ce s„ caut Ón acest proces de restituire, dar, totu∫i, nu m„ las. ™i prefectul ce face la o adic„? Œi ˛ine isonul, c„ doar este reprezentantul Guvernului Ón teritoriu ∫i doar Guvernul a decis restituirea acestor cl„diri. Clar ca bun„ ziua.

Deci este vorba de T‚rgu Mure∫, de cl„dirile retrocedate Bisericii Catolice, ∫i toate personajele amintite mai sus sunt reale.

™i acum s„ vedem Ónv„˛„tura cea din urm„.

Aceste Ónt‚mpl„ri povestite cu ironie le g„sim la tot pasul Ón democra˛ia noastr„ original„ — una spunem, alta facem. ™i, atunci, stau ∫i m„ Óntreb: nu este justificat„, oare, solicitarea unor comunit„˛i na˛ionale, recte comunitatea maghiar„, s„ aib„ autonomie cultural„, cu institu˛ii, autoguvernare, care s„ decid„ ce este bine ∫i ce este r„u pentru comunitatea respectiv„ ∫i s„ nu fie

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 136/19.X.2004 la cheremul unui func˛ionar, inspector, primar sau prefect? Cred c„ r„spunsul este evident, ∫i de aceea cred cu t„rie c„ pentru toate comunit„˛ile na˛ionale o astfel de rezolvare este benefic„, pentru c„ Ón problemele care privesc numai comunitatea respectiv„ trebuie s„ decid„ numai membrii acelei comunit„˛i. Astfel vom avea mai pu˛ine istorioare ciudate pe meleagurile noastre ∫i vom putea convie˛ui respect‚ndu-ne reciproc, f„r„ a l„sa impresia c„ se adopt„ legi pentru a nu fi aplicate, c„ se iau decizii f„r„ a ˛ine cont de cel care este vizat. V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc ∫i eu. Dau cuv‚ntul domnului Ioan Miclea. Va urma domnul Emil Rus.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Declara˛ia mea politic„ se intituleaz„ îHolocaustul Ón Transilvania, o barbarie care nu trebuie uitat„“.

Toamna anului 1940 a venit peste Ardeal ca o grindin„ distrug„toare. Hoardele horthiste au n„v„lit Ón satele ∫i ora∫ele din nordul Ardealului, aidoma str„mo∫ilor lor veni˛i de pe malurile M„rii Caspice. Nimic nu le-a rezistat. B„rba˛i ∫i femei, copii ∫i b„tr‚ni, tot ce vorbea rom‚ne∫te a fost trecut prin foc ∫i sabie. Au fost rase de pe suprafa˛a p„m‚ntului satele, au fost distruse l„ca∫urile de cult ∫i cele de Ónv„˛„m‚nt. Tot ceea ce ar fi putut asigura continuitatea culturii ∫i civiliza˛iei rom‚ne∫ti pe aceste meleaguri a fost distrus.

Furia oarb„ ∫i barbaria n„v„litorilor a fost Óndreptat„ Ón prima faz„, dup„ cum ar„tam, Ómpotriva rom‚nilor.

Dup„ o scurt„ perioad„ de îpacificare“, Ón care gura rom‚nilor a fost Ónchis„ cu ˛„r‚n„, a urmat perioada de aplicare a politicii fasciste de purificare etnic„.

Œn Ardealul de Nord au Ónceput s„ se construiasc„ ghetouri. Œn ele au fost aduna˛i, cu o brutalitate de neimaginat, peste 250.000 de evrei din teritoriul ocupat, din totalul de 361.000 c‚˛i tr„iau pe aceste meleaguri Ónainte de n„v„lirea barbarilor horthi∫ti.

Din aceste ghetouri, evreii au fost transporta˛i Ón condi˛iile cunoscute spre lag„rele mor˛ii, de unde foarte pu˛ini s-au Óntors; cel mult c‚teva zeci.

Partidul Rom‚nia Mare, prin vocea autorizat„ a pre∫edintelui s„u, domnul senator dr. Corneliu Vadim Tudor, a fost primul partid rom‚nesc care a declarat public c„ recunoa∫te holocaustul comis pe p„m‚nt rom‚nesc at‚t Ón teritoriile vremelnic ocupate, c‚t ∫i Ón vechiul Regat.

Crima nu are termen de compara˛ie. Ea este cel mai abject lucru pe care fiin˛a omeneasc„ poate s„-l comit„. Nu putem spune c„ cineva a fost omor‚t mai grav sau mai pu˛in grav. A lua cuiva via˛a, dar mai ales a oamenilor nevinova˛i, este o vin„ de neiertat.

Cu toate acestea, Ómi permit aici, Ón fa˛a dumneavoastr„, s„ declar c„ ceea ce s-a Ónt‚mplat Ón Ardealul de Nord Ón perioada ocupa˛iei horthiste, prin masacrarea rom‚nilor ∫i a ˛iganilor, apoi prin deportarea Ón lag„rele mor˛ii a evreilor, nu-∫i are egal nic„ieri Ón

Europa. A fost iadul, for˛a cea mai neagr„ ∫i de nest„vilit a r„ului.

Œn ultimii ani, tot mai multe voci responsabile din r‚ndul clasei politice rom‚ne∫ti s-au auzit Ón acest Ónalt forum, cer‚nd ca holocaustul s„ fie comemorat Ón ˛ara noastr„ cum se cuvine.

S„ transform„m, prin gesturi ∫i fapte nobile, dureroasele amintiri Óntr-un memento pentru posteritate, pentru ca asemenea lucruri comise Ón Europa anilor 1940—1944 s„ nu se mai repete niciodat„.

Din nou, Partidul Rom‚nia Mare a demonstrat, pe l‚ng„ patriotismul manifest al membrilor s„i, solidaritate ∫i comuniune Ón durere cu fra˛ii evrei din Rom‚nia ∫i din Óntreaga lume, concretiz‚nd acest lucru Ón recunoa∫terea faptelor comise Ón holocaust, prin declara˛ia solemn„ a pre∫edintelui s„u, domnul senator dr. Corneliu Vadim Tudor, c„ holocaustul a existat Ón Rom‚nia, declara˛ie f„cut„ Ónaintea altora din partea Pre∫edin˛iei sau a Guvernului.

Apoi, acela∫i mare patriot, domnul senator dr. Corneliu Vadim Tudor, a edificat la Bra∫ov un bust al marelui lupt„tor pentru pace care a fost premierul israelian Itzak Rabin ∫i apoi a f„cut o c„l„torie la Auschwitz, unde, Ón fa˛a Monumentului Victimelor Holocaustului, ∫i-a cerut iertare poporului evreu pentru eventualele gre∫eli pe care le-a f„cut prin declara˛iile sale politice ∫i a promis c„ va lupta f„r„ preget pentru ca odioasele crime de genul celor din holocaustul european s„ nu se mai Ónt‚mple niciodat„.

Permite˛i-mi s„ pun o Óntrebare, retoric„, poate, care politician rom‚n b„t„tor cu pumnul Ón piept ∫i strig„tor de solidaritate formal„ cu poporul evreu a mai f„cut a∫a ceva? Nici unul!

Comunitatea evreiasc„ din Rom‚nia comemoreaz„, Óncep‚nd cu data de 12 octombrie 2004, holocaustul ∫i pe cei care au pierit Ón el. Suntem al„turi cu trupul ∫i sufletul, dar mai ales cu con∫tiin˛a noastr„ de rom‚ni, de fra˛ii no∫tri evrei, pe care Ói rug„m s„ ne permit„ ca Ón aceast„ perioad„ s„ depl‚ngem moartea n„prasnic„ a prietenilor, vecinilor, rudelor care au pierit Ón fl„c„rile cuptoarelor lui Hitler.

Noi, cei care ne rug„m la acela∫i Dumnezeu la care se roag„ ∫i evreii, Œl rug„m fierbinte pe El s„ nu mai permit„ o a∫a groz„vie pe p„m‚nt ca cea Óndurat„ de evrei Ón holocaust.

Œl rug„m pe Bunul Dumnezeu s„ aib„ Ón paza Lui sufletele celor pentru care lag„rele mor˛ii au fost morm‚nt ∫i iad. S„-i primeasc„ acolo sus, l‚ng„ El, ∫i Ón acest fel s„ le r„spl„teasc„ marea lor jertf„.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc. Dau cuv‚ntul domnului Emil Rus. Va urma domnul Ion Mocioi.

## Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor colegi,

V„ rog s„ Ómi Óng„dui˛i Ón prima parte a declara˛iei mele s„ r„spund la prima povestioar„ a domnului

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 136/19.X.2004 Borbely, îA∫a este la noi“. A∫a a intitulat-o d‚nsul. Eu Ói voi r„spunde cu o povestioar„ îA∫a sunte˛i voi“.

Eu sunt dintre cei care au f„cut parte din prima clas„ rom‚neasc„ de la îBolyai“ din T‚rgu-Mure∫ ∫i vreau s„ v„ spun c„ acolo, Ón liceu, am convie˛uit cum nu se poate mai bine cu elevii ∫i profesorii maghiari. A fost pentru atunci, poate ∫i pentru ast„zi, un model de convie˛uire. Acum, lucrurile nu mai stau a∫a. Lumea s-a separat datorit„ presiunilor politice ∫i intereselor str„ine. Ast„zi, maghiarii se delimiteaz„ de comunitatea rom‚neasc„, n„zuiesc spre autonomie de toate felurile, numai cu rom‚nii nu Óncape vorb„.

Acum voi trece la obiectul declara˛iei mele de ast„zi. Aceast„ declara˛ie politic„ mi-a fost inspirat„ ∫i provocat„ de o scrisoare deschis„ a Sindicatului Jurnali∫tilor din jude˛ul Bistri˛a-N„s„ud ∫i, de ce nu a∫ spune-o direct, ∫i de situa˛ia mass-media rom‚ne∫ti, care nu se bucur„ de o libertate deplin„ Ón societatea noastr„ pretins„ declarativ democratic„ ∫i cu o economie de pia˛„ func˛ional„.

Eu nu ∫tiu dac„ presa Óntr-o ˛ar„ cu democra˛ie evoluat„ este prima sau a patra putere, dar dau toat„ dreptatea marelui istoric, scriitor ∫i om politic Mihail Kog„lniceanu care, la sf‚r∫itul secolului al XIX-lea, vedea rolul presei Ón dezvoltarea civiliza˛iei omene∫ti identic cu rolul locomotivei cu aburi Ón dezvoltarea tehnicii ∫i tehnologiei de atunci.

Apreciind astfel rolul presei, observ„m cu amar c„ Televiziunea Na˛ional„ ∫i Societatea Na˛ional„ de Radio, ca ∫i televiziunile private sunt tare dependente de regimul Iliescu — N„stase, pe care Ól laud„ ∫i Ól piapt„n„ de-˛i este mai mare sila de audiovizualul rom‚nesc.

Œn cazul posturilor na˛ionale ∫i al televiziunilor comerciale, este greu s„ vorbe∫ti de echidistan˛„, de respectarea legilor ∫i a deontologiei profesionale, pentru c„ cei din conducere se str„duiesc peste m„sur„ s„ laude puterea P.S.D.-ist„ ∫i pe pre∫edintele P.S.D.-ului Ón scopul men˛inerii posturilor pe care le ocup„.

Jurnali∫tii obi∫nui˛i care ar dori s„ Ónf„ptuiasc„ o ziaristic„ cinstit„ sunt amenin˛a˛i fie cu demiterea, fie cu diminuarea salariului, pentru c„ este de unde s„ aleag„ al˛i ziari∫ti ∫i probabil nu este neap„rat ca ace∫tia s„ aib„ prea mult„ ∫coal„ ∫i con∫tiin˛„.

Marile cotidiene combat ∫i ele conform intereselor pe care le au marii patroni ai acestora ∫i este u∫or de v„zut direc˛ia de atac de pe prima pagin„ Ónc„, f„r„ s„ mai c‚nt„re∫ti cantitatea ∫i calitatea reclamelor.

Pe plan local, la nivelul jude˛elor, municipiilor ∫i ora∫elor, rolul mass-media este Ón general pu˛in deviant. Totu∫i, tendin˛ele de la centru se fac u∫or sim˛ite. Nu mic„ mi-a fost surpriza c‚nd am aflat de scrisoarea deschis„ a Sindicatului Ziari∫tilor din Bistri˛a-N„s„ud c„ reclam„ salarii decente pentru angaja˛ii din pres„, ceea ce este firesc. Cu un salariu net de 2.500.000 de lei sau de 3.000.000 de lei nu se poate face munc„ cinstit„: îEste sub demnitatea ∫i nivelul de supravie˛uire a unui jurnalist“.

Aceast„ lupt„ sindical„ la nivel de protest ∫i-a g„sit replica din partea conducerilor, ∫i citez din nou: îOri Ó˛i dai demisia din sindicat, ori te d„m noi afar„ din serviciu.“

Dac„ a∫a stau lucrurile, atunci ce s„ mai zicem de comportamentul patronilor, Ón general, care folosesc munca la negru ∫i care ob˛in profituri nedemne din exploatarea inuman„ a for˛ei de munc„?

Mai are lucr„torul din pres„ curajul de a dezv„lui anormalul, de a prezenta corect situa˛ia, c‚nd patronul Ón cauz„ pl„te∫te reclama la ziarul pe care jurnalistul Ól deserve∫te?

Sigur, Ón aceast„ situa˛ie este u∫or s„ racolezi ∫i s„ asmu˛i pe unii ziari∫ti mai nevoia∫i fie Ómpotriva unor rivali politici, ori Ómpotriva unor autorit„˛i locale, pentru c„ presa este liber„, nu-i a∫a?

De ce nu se ac˛ioneaz„, pentru c„ se poate, Ón interesul na˛ional ∫i al democra˛iei, pe toate c„ile — legislativ, executiv ∫i Ón justi˛ie —, pentru ca Óntr-o Rom‚nie liber„ s„ avem o pres„ liber„ ∫i o democra˛ie care s„ ne deschid„ por˛ile Europei ∫i ale lumii?

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul domnului deputat Ion Mocioi.

Dac„ domnul Mircea Costache are ceva de spus, va Óncheia declara˛iile.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Tema la care m„ voi referi este de fapt o Óntrebare: îDispare satul rom‚nesc tradi˛ional?“

Am participat la un simpozion pe aceast„ tem„, organizat Óntr-o localitate gorjean„, la care am aflat o concluzie deloc Ómbucur„toare: c„ satul rom‚nesc tradi˛ional este pe cale de dispari˛ie. S-au adus motiva˛ii diverse ∫i s-au propus solu˛ii ∫i, mai ales, o aten˛ie mai mare din partea guvernelor ∫i a Parlamentului pentru sprijinirea satului rom‚nesc tradi˛ional.

Politica dus„ de guvernele de dup„ 1989, una de dezinteres fa˛„ de satul rom‚nesc tradi˛ional, a condus, ca urmare, genera˛ia t‚n„r„ s„ p„r„seasc„ locurile natale pentru visul unei vie˛i mai bune Ón ora∫e sau Ón alte ˛„ri. Tinerii, e adev„rat, p„r„sesc satele noastre, de∫i ne-am a∫teptat, dup„ 1989, ca ei s„ revin„ la sate dup„ ce termin„ anumite ∫coli, o anumit„ perfec˛ionare ∫i profesionalizare. Au observat c„ produc˛ia agricol„ nu le poate aduce o via˛„ normal„ ∫i nici posibilitatea pentru prosperitatea familiilor lor tinere.

Este un dezinteres pentru introducerea de ap„, gaze, canalizare, de∫i se face mare caz pe aceast„ direc˛ie. Este o atitudine, de fapt, de dezinteres din partea institu˛iilor locale ∫i, Ón primul r‚nd, din partea consiliilor locale ∫i a prim„riilor, care se g‚ndesc doar la centrele de comun„ ∫i uit„ satele mai dep„rtate care, mai ales timp de 6 luni pe an, se lupt„ cu noroaiele pe tot felul de uli˛e nemodernizate. Solu˛ii s-ar g„si, dar s-a observat c„ nu exist„ interesul pentru a le aplica. To˛i a∫teapt„ cu m‚na Óntins„ la fonduri SAPARD, PHARE ∫i de alt fel, dar acestea, c‚te au venit, nu sunt suficiente ∫i nu vor fi niciodat„ Óndeajuns pentru progresul satului rom‚nesc.

Satele pierd, totodat„, aspectele culturale tradi˛ionale. S„tenii au uitat de hora satului, de Ónt‚lniri cu personalit„˛i ale culturii rom‚ne∫ti, de manifest„ri specifice

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 136/19.X.2004 pentru adul˛i, de Universitatea cultural-∫tiin˛ific„, de c„minul cultural, nu mai vorbim de biblioteca local„, care nu a mai primit, Ón ultimii 10 ani, nici o carte. Cine e de vin„ pentru aceast„ stare? Guvernele, spun s„tenii. Ei se simt, s„tenii, c„ sunt doar cei care trebuie s„ asigure impozite.

Promisiunile politicienilor locali nu au fost acoperite Ón fapte ∫i de aceea ei spun c„ nu mai vor s„ mearg„ nici la votare. Pensiile lor sunt foarte mici. Œn general, ˛„ranii, ∫i mai ales cei b„tr‚ni, nu au mijloace pentru a face o agricultur„ performant„. Suprafe˛ele agricole r„m‚n, de aceea, Ón mare parte, nefolosite sau sunt ineficiente, dup„ modul Ón care le lucreaz„, neav‚nd posibilit„˛i. Cre∫terea animalelor nu este profitabil„ pentru ei. Via˛a la ˛ar„ a devenit tot mai grea. Agricultura, evident, nu este subven˛ionat„, ca Ón alte ˛„ri. Parlamentul nu a dat cele mai potrivite legi pentru dezvoltarea satului, spun s„tenii, pentru Ónl„turarea s„r„ciei de la sate, pentru stimularea vie˛ii economice a satului rom‚nesc, pentru p„strarea tradi˛iilor lui. Lipse∫te, chiar, o lege a satului rom‚nesc.

Iat„ c‚teva aspecte care ne atrag aten˛ia asupra necesit„˛ii unei griji mai mari pentru satul rom‚nesc ∫i mai ales pentru p„strarea satului rom‚nesc tradi˛ional, f„r„ de care intr„m pe o cale a dezna˛ionaliz„rii.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Ultimul vorbitor, domnul Mircea Costache.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Atrag aten˛ia colegilor mei c„ nu trebuie s„ p„r„seasc„, nici ei, cei doi auditori, sala, pentru c„ voi fi foarte scurt.

Urm„rind, cum e firesc, cu aten˛ie reac˛iile liderilor politici, mi-a re˛inut aten˛ia un apel al liderilor Alian˛ei P.S.D. + P.U.R., domnii N„stase ∫i Voiculescu, care, la o adunare, din grab„ era s„ zic îla o adun„tur„“, recent„ f„ceau apeluri la lini∫te ∫i chiar promiteau popula˛iei Rom‚niei, Ón prag de alegeri, mai mult„ lini∫te. Ei nu vor scandaluri, nu vor zgomot, nu vor g„l„gie prea mult„, cunosc‚nd, probabil, faptul c„ au sau amintindu-∫i c„ au cucerit, de vreo trei ori, Cotrocenii cu sloganul îUn pre∫edinte pentru lini∫tea noastr„“, consider‚nd c„ nu ne-au lini∫tit destul, artizanii lini∫tii eterne a Rom‚niei fac apeluri de ultim„ or„ la mai mult„ lini∫te.

I-am auzit pe domnii Ón cauz„, care nu p„reau foarte tineri ∫i nici foarte lini∫ti˛i, oferind garan˛ii c„, Ón Rom‚nia, cu ei la c‚rm„, perpetuu va fi lini∫te. Ei nu vor scandaluri, prin urmare pe ei Ói deranjeaz„ huruitul ma∫inilor din halele industriale pe care, Ón consecin˛„, le-au dezmembrat ∫i le-au v‚ndut la fier vechi, au luat m„suri din timp ca promisiunea electoral„ îAsigurarea lini∫tii ∫i ordinii publice“ s„ fie pe deplin realizabil„. Nu-i mai deranjeaz„ huruitul ma∫inilor din industrie, larma schimburilor de noapte nu mai tulbur„ lini∫tea ora∫ului. Mai au pu˛in ∫i ne lini∫tesc de tot. Lipse∫te, Ón acest context, doar trompeta lui Tino Rossi care s„ c‚nte, serenisim, îLini∫te“, d‚nd, totodat„, stingerea.

Somn u∫or, guvernan˛i rom‚ni!

## **Domnul Corneliu Ciontu:**

Mul˛umesc.

Domnul Mircea Purceld a depus la secretariat declara˛ia.

Declara˛ie politic„: îTineretul, un moment al istoriei na˛ionale!“

Lipsi˛i de modele Ón via˛„, supu∫i presiunilor psihologice de tot felul, îimpulsiona˛i“ prin intermediul televiziunilor ce fac apologia violen˛ei, sexului, drogurilor, av‚nd o situa˛ie familial„ precar„, dominat„ de s„r„cie, Óngrijor„tor de mul˛i tineri sufer„ de tulbur„ri de comportament ∫i depresii.

Chiar dac„ nu exist„ statistici foarte clare Ón acest domeniu, speciali∫tii Ón psihiatrie recunosc faptul c„ num„rul tinerilor cu tulbur„ri de comportament este Ón cre∫tere, aceasta fiind una din consecin˛ele s„r„ciei cu care din p„cate se confrunt„ societatea. Condi˛iile de ast„zi sunt foarte vitrege pentru tinerii adolescen˛i. F„r„ a fi preg„ti˛i pentru via˛„, ei au Ón fa˛„ o varietate de op˛iuni Ón ceea ce prive∫te viitorul, f„r„ s„ poat„ cunoa∫te nici una Ón profunzime. De∫i li se prezint„ mai mult utopic dec‚t realist Ón ce const„ oferta pentru mai multe meserii, tinerii nu ∫tiu Ón realitate ce se cere de la ei.

Un alt pericol Ól reprezint„ falsele modele care glorific„ facilitatea c‚∫tig„rii banilor f„r„ munc„, f„r„ preg„tire, prolifer‚nd Ón unele cazuri parazitismul social. Œn ultimii ani aceasta este societatea de consum aflat„ Óntr-o îetern„“ reform„. A∫a a ajuns societatea s„-∫i pun„ amprenta asupra adolescen˛ilor, iar acest lucru se vede foarte clar Ón num„rul mereu cresc‚nd al celor care se apuc„ de droguri, de prostitu˛ie, al cazurilor de agresiune sau al num„rului de abandonuri ∫colare, tot mai frecvent auzind remarci de genul: îLa ce bun s„ mai Ónv„˛, c‚nd unii f„r„ prea mult„ carte Ónv‚rt banii cu lopata“.

Un alt fenomen foarte important este c„ adolescentul se simte din ce Ón ce mai pu˛in sprijinit de p„rin˛i ∫i profesori, Ón sensul c„ ace∫tia nu mai au timp s„ le asculte problemele, s„-i Óndrume. Poate ∫i din acest motiv adolescen˛ii sunt predispu∫i la bolile afective, printre care ∫i depresia, care se afl„ pe locul doi Ón topul tulbur„rilor psihiatrice cu care sunt depista˛i.

Speciali∫tii au mai observat c„ num„rul toxicomanilor cre∫te invers propor˛ional fa˛„ de v‚rsta tinerilor, v‚rsta la care Óncep s„ consume drogurile este tot mai sc„zut„ ∫i din p„cate nu sunt depista˛i dec‚t o mic„ parte dintre ei, respectiv aceia care accept„ s„ fie interna˛i ∫i s„ urmeze un tratament.

Dac„ nu cad Ón depresie sau Ón patima drogurilor, mul˛i adolescen˛i aleg varianta îpaharului“. Debutul precoce pentru b„uturile tari se produce la un important segment de elevi Ón jurul v‚rstei de 12 ani, acest comportament duc‚nd evident la distrugerea de obiecte sau haine, manifest„ri violente, furturi de la p„rin˛i, fumat, utilizarea drogurilor sub form„ de ˛ig„ri fiind de departe cea mai utilizat„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 136/19.X.2004 Datele din literatura de specialitate spun c„ unul din cinci copii ∫i adolescen˛i este diagnosticat cu tulburare emo˛ional„, cum ar fi anxietate ∫i triste˛e, care implicit pot determina abandonul ∫colar, precum ∫i tulbur„ri de conduit„.

Œn contextul celor relatate, consider c„ problema tineretului trebuie s„ stea imperios Ón prim-planul actualit„˛ii nu numai Ón Rom‚nia. Chiar ∫i Ón majoritatea ˛„rilor europene, noua genera˛ie se afl„ Ón dezacord cu restul societ„˛ii, dar ceea ce-i foarte grav este c„ o parte a acestuia se manifest„ violent, la modul vulgar, acultural ∫i amoral.

Au dreptate sociologii, al˛i oameni de ∫tiin˛„ al„turi de medici, c‚nd v„d Ón îcriza tineretului de ast„zi un conflict de genera˛ie: noua genera˛ie vrea s„ se emancipeze de sub tutela vechii genera˛ii ∫i s„-∫i croiasc„ un destin propriu. Numai c„ de data aceasta nenum„ra˛i tineri se ridic„ Ómpotriva autorit„˛ii Ónse∫i, a familiei, a ∫colii, a societ„˛ii civile, a legilor ∫i normelor de convie˛uire civilizate, ceea ce nu mai este normal.

Mai grav, destui tineri nu mai consider„ c„ fac parte integrant„ din na˛iune ∫i caut„ s„-∫i descopere voca˛ia personal„, s„-∫i rezolve necunoscuta vie˛ii, desprins„ de neam ∫i ˛ar„, adic„ de plasma germinativ„, consider‚ndu-se un moment al istoriei na˛ionale, care m‚ine va deveni trecut.

De aceea, ne revine obliga˛ia natural„, civic„ ∫i moral„ de a-i Óndruma, educa ∫i forma s„ g‚ndeasc„ ∫i s„ ac˛ioneze Ón func˛ie de totalitatea pe care o reprezint„.

îRaportul de ˛ar„ al Comisiei Europene — sumbra realitate“

Œn sf‚r∫it a fost dat publicit„˛ii raportul de ˛ar„ al Comisiei Europene, raport care a prezentat situa˛ia ˛„rii noastre Ón procesul de aderare la Uniunea European„, neajunsurile ∫i Óngrijor„rile forului european privind progresul f„cut de Rom‚nia Ón ultimul an.

Partidul actual de guvern„m‚nt s-a aplaudat pe sine Ónsu∫i pentru aprecierile pozitive la adresa ˛„rii noastre, uit‚nd Óns„ s„ se autocritice pentru semnalele de alarm„ trase de Comisia European„ la adresa Rom‚niei Ón ceea ce prive∫te corup˛ia generalizat„, justi˛ia Ónc„ ineficient„, incapacitatea administrativ„ ∫i amenin˛„rile tot mai dese, mai ales Ón acest an electoral, la adresa libert„˛ii presei.

Ce a Ónsemnat evaluarea Comisiei Europene? Mult a∫teptatul r„spuns la Óntrebarea tuturor — economia Rom‚niei este sau nu este o economie de pia˛„ func˛ional„ — a fost unul pozitiv.

De ce este nevoie de confirmarea Comisiei Ón ceea ce prive∫te acest statut? Asta pentru c„ nici guvernan˛ii actuali nu puteau fi siguri de un r„spuns cert Ón ceea ce prive∫te evaluarea de c„tre noi Ón∫ine a st„rii economice din Rom‚nia. ™tie oare Comisia European„ mai bine dec‚t noi care este starea actual„ a economiei noastre? R„spunsul ar fi c„, dac„ am fi avut o economie de pia˛„ func˛ional„, n-am fi a∫teptat confirmarea acestui statut din partea unei institu˛ii interna˛ionale ∫i _externe_ . Lobby-ul insistent f„cut de unii reprezentan˛i ai guvernului la Bruxelles Ónainte de prezentarea raportului a Óndulcit doar

prezentarea lui, Óndep„rt‚ndu-l de starea de fapt a ˛„rii noastre.

Corup˛ia generalizat„ de la noi este o boal„ deja cronic„. Œn ace∫ti patru ani de guvernare ai actualului cabinet nu s-a reu∫it nimic Ón ceea ce prive∫te combaterea corup˛iei, iar Ónfiin˛area Parchetului Na˛ional Anticorup˛ie nu a fost dec‚t praf Ón ochi at‚t pentru cet„˛enii Rom‚niei, c‚t ∫i pentru membrii Comisiei Europene. P.N.A. nu are cheia pentru u∫ile marilor corup˛i, deoarece ace∫tia sunt intangibili ∫i mult prea suspu∫i. Œn schimb, Ón Óncercarea nevrotic„ de a-∫i justifica penibila activitate, Ói pun la zid pe micii g„inari, strig‚ndu-∫i g„l„gios îefectiva activitate“. Pedepsirea corup˛ilor este un lucru l„udabil, Óns„ f„r„ a merge mai departe pe filiera marilor corup˛i nu vom putea niciodat„ spune c„ boala cronic„ a Rom‚niei e de domeniul trecutului. Partidul actual de guvern„m‚nt nu are resursele necesare sau interesul direct Ón transformarea P.N.A. Óntr-o institu˛ie care s„-∫i merite denumirea.

Justi˛ia este ∫i ea tot a∫a cum am ∫tiut-o dintotdeauna. Œn to˛i ace∫ti ani nu s-a f„cut nimic, ba dimpotriv„, s-a ajuns la o institu˛ie a justi˛iei subordonat„ Guvernului. ™i aici dreptatea se face tot pe seama micilor infractori, l„s‚ndu-i pe cei mari departe de u∫ile justi˛iei.

Incapacitatea administrativ„ din institu˛iile guvernamentale Ó∫i are vechea origine tot Ón favoritismul, nepotismul ∫i afilierea la partidul de guvern„m‚nt. Afilierea teoretic„ ∫i practic„ la îcauza social-democrat„“ promite ∫i garanteaz„ mersul bun al lucrurilor Ón ceea ce prive∫te c‚∫tigul Ón scop personal, licita˛ii m„sluite, contracte grase din banii publici ∫i bun„starea simpatizan˛ilor.

™i pentru c„ este un an electoral, iar actualul partid de guvern„m‚nt simte cu˛itul la os, presa trebuia s„ fie ∫i ea controlat„. Subordonarea v„dit„, iar pentru unele publica˛ii locale subordonarea for˛at„ fa˛„ de capii locali transform„ presa rom‚neasc„ Óncetul cu Óncetul Óntr-o pres„ unilateral„, de partid. C‚te publica˛ii rom‚ne∫ti Ó∫i pot justifica independen˛a politic„ ∫i libertatea de expresie? C‚te posturi de televiziune sunt echidistante ∫i prezint„ veridic situa˛ia politic„ ∫i economic„ a ˛„rii? R„spunsul este simplu ∫i vizibil. Recunoa∫tem posturile de televiziune dup„ patronii lor lideri de partide, ∫i nu dup„ independen˛a lor politic„.

Aceast„ realitate sumbr„ a situa˛iei Rom‚niei dup„ 4 ani de guvernare ineficient„ ∫i p„guboas„ pentru majoritatea cet„˛enilor ˛„rii a ie∫it prin to˛i porii Raportului de ˛ar„ al Comisiei Europene, Óns„ liderii Guvernului se pare c„ sufer„ de o miopie selectiv„. Ei au v„zut doar pu˛inul pozitiv, pe h‚rtie, al succeselor realizate, refuz‚nd s„-∫i recunoasc„ e∫ecul total ∫i incapacitatea de a asigura, conform promisiunilor f„cute acum 4 ani, o via˛„ mai bun„ pentru rom‚ni, eradicarea corup˛iei, justi˛ie nesubordonat„ ∫i o dezvoltare economic„ viabil„ a ˛„rii. Œn schimb, Ón pragul unui nou ciclu electoral, candida˛ii la un nou mandat din felia gras„ a tortului guvernamental nu fac dec‚t s„ vin„ cu noi promisiuni, acelea∫i ca ∫i acum 4 ani.

Pentru tot acest e∫ec al actualei guvern„ri singurul lucru logic ce poate fi f„cut este Óndep„rtarea, Ón urma alegerilor ce urmeaz„, a acestei forma˛iuni de pe scena

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 136/19.X.2004 politic„ ∫i Óncheierea unui capitol de proast„ guvernare din istoria politic„ a Rom‚niei. Acest pas ar Ónsemna eliberarea Óntregii ˛„ri de incapacitate guvernamental„ cronic„ ∫i o nou„ ∫ans„ pentru o via˛„ mai bun„ pentru cei ce, f„r„ voia lor, au fost martori incapabili de a decide ce e mai bun pentru ei.

Œnc„ de la Ónceput vreau s„ v„ reamintesc c„, Ón interven˛ia mea din data de 28 septembrie a.c., am men˛ionat faptul c„ Ón aceast„ lun„ Rom‚nia va primi statutul de economie de pia˛„ func˛ional„. Previziunea mea s-a adeverit. Miercuri, 6 octombrie a.c., Ón Raportul anual de ˛ar„ publicat la Bruxelles de c„tre Comisia European„ se arat„ clar c„ Rom‚nia Óndepline∫te criteriul economiei func˛ionale de pia˛„, iar viguroasa implementare a programului s„u de restructurare economic„ Ói va permite s„ fac„ fa˛„ presiunilor concuren˛iale ∫i for˛elor de pia˛„ din Uniunea European„.

Prin acest verdict, Comisia European„ a dat o not„ bun„ economiei de pia˛„, eviden˛iind, Ón acela∫i timp, progresele f„cute de Rom‚nia Ón ultimul an, Ón toate documentele supuse analizei.

Iat„ c„ obiectivele strategice ale Guvernului N„stase, stabilite la Ónceputul mandatului — aderarea la NATO, eliminarea vizelor din Europa pentru cet„˛enii no∫tri, recunoa∫terea Rom‚niei ca ˛ar„ cu o economie de pia˛„ pe deplin func˛ional„ — au devenit, ast„zi, o realitate.

La ob˛inerea acestor succese au contribuit, pe l‚ng„ Guvernul Rom‚niei, Parlamentul, institu˛iile statului ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, cet„˛enii acestei ˛„ri, a Óntregii clase politice.

Pentru a p„∫i pe calea sigur„ a ader„rii la Uniunea European„ Ón anul 2007, Rom‚nia mai are de f„cut progrese Ón anumite domenii men˛ionate Ón raport: perfec˛ionarea administra˛iei publice, adoptarea legilor europene, protejarea libert„˛ii presei, combaterea corup˛iei ∫i altele.

Urmeaz„ o perioad„ Ón care eforturile Guvernului, ale institu˛iilor statului ∫i ale parlamentarilor vor fi concentrate pentru Óndeplinirea angajamentelor asumate, astfel Ónc‚t p‚n„ la aderare s„ fie rezolvate toate problemele r„mase.

1. Cer demisia de onoare a Pre∫edintelui Rom‚niei pentru Ónc„lcarea Constitu˛iei, prin amestecul Ón treburile unui partid politic, particip‚nd al„turi de pre∫edintele partidului respectiv la supervizarea listelor pentru alegerile generale din 28 noiembrie 2004.

Prin acest act, Pre∫edintele Rom‚niei nu mai respect„ neutralitatea func˛iei pe care o ocup„ Ón prezent, acest lucru fiind demonstrat prin flagrant, ∫i nu pe presupunerile mele, ceea ce ne conduce automat ∫i imperativ la demisia de onoare a acestuia.

Œn caz contrar, voi ini˛ia procedura de suspendare din func˛ie a Pre∫edintelui Rom‚niei, conform articolului 95 alineatele 1 ∫i 2, chiar dac„ timpul p‚n„ la alegerile preziden˛iale din 28 noiembrie 2004 nu ar mai permite tehnic acest procedeu.

Voi demara procedeul de suspendare din func˛ie a Pre∫edintelui Rom‚niei, pentru a demonstra c„ legile ∫i Constitu˛ia Rom‚niei trebuie respectate de toat„ lumea, Ón special de pre∫edintele ˛„rii.

Eu cred c„ domnul pre∫edinte, un om de altfel respectabil ∫i cu o mare maturitate politic„, va analiza avantajele ∫i dezavantajele ce decurg din aceast„ ac˛iune politic„ a mea ∫i sus˛inut„ de Partidul Tineretului Democrat, al c„rui pre∫edinte sunt, ∫i va alege varianta cea mai bun„ pentru imaginea sa a partidului al c„rui pre∫edinte urmeaz„ s„ fie, dar ∫i a Rom‚niei, al c„rei pre∫edinte este Ón prezent, aceasta fiind una singur„: demisia de onoare.

2. Revin asupra declara˛iei mele politice pe care am f„cut-o dup„ 3 zile de la scandalul Bivolaru—MISA, Ón care atr„geam aten˛ia la modul cel mai serios c„ aveam informa˛ii la acea dat„ referitoare la implicarea direct sau indirect a unor magistra˛i sau copii de magistra˛i, demnitari ∫i alte personalit„˛i publice Ón aceast„ sect„ numit„ MISA.

De aceea, acest îom cu chip de Satana“ a reu∫it timp de 14 ani s„ fac„ tot ce a vrut Ón aceast„ ˛ar„, iar autorit„˛ile competente s-au f„cut c„ nu-l observ„.

Tot la acea dat„ am cerut ca cercetarea acestui nenorocit s„ se fac„ cu el Ón beciul I.G.P.-ului, deoarece aveam semnale clare c„ vrea s„ fug„ din ˛ar„. Acest lucru chiar s-a Ónt‚mplat, dar nici m„car atunci nu a putut fi arestat, fiind eliberat dup„ c‚teva zeci de ore pe motive de procedur„, dar de fapt motivele erau altele, ∫i anume ∫antajul acestui bandit asupra membrilor sectei pe care o conducea, care activau Ón justi˛ie, parchet, poli˛ie sau alte institu˛ii importante ale statului.

Iat„ c„ acum s-au demonstrat spusele mele care, la momentul respectiv, nu au fost luate Ón seam„ de cei care trebuiau s„ se autosesizeze Ón acest caz. Acum c„ afirma˛iile mele au fost par˛ial confirmate prin recunoa∫terea unei judec„toare c„ a f„cut ∫i face parte din MISA, cer, cu toat„ autoritatea pe care mi-o d„ Constitu˛ia Rom‚niei, autosesizarea Parchetului General ∫i a Consiliului Suprem al Magistraturii pentru descoperirea tuturor magistra˛ilor, demnitarilor ∫i func˛ionarilor de rang Ónalt ce sunt implica˛i direct sau indirect (prin copiii sau rudele de gradul I) Ón aceast„ mi∫care ilegal„ de tip sect„ ∫i, Ón acela∫i timp, Ónceperea demersurilor legale pentru scoaterea sectei MISA ∫i a altor secte similare Ón afara legii, Ón procedur„ de urgen˛„.

Cu c‚t se va face mai repede acest demers, cu at‚t se vor salva de la îÓnec“ (moral ∫i spiritual) foarte multe persoane, Ón special minore, care cad victime cu sau f„r„ voia lor acestor secte, Ón special sectei MISA.

3. M„ adresez domnului Sepp Blatter, Ón calitatea mea de demnitar al Rom‚niei, dar ∫i de pre∫edinte al Partidului Tineretului Democrat, partid care protejeaz„ to˛i tinerii Rom‚niei, oriunde s-ar afla, cu rug„mintea de a interveni imediat Ón conflictul destul de mediatizat Óntre antrenorul Jose Mourinho ∫i fotbalistul Adrian Mutu.

Œn acest conflict, fotbalistul rom‚n este jignit, discriminat ∫i Ómpiedicat s„ participe la convocarea echipei na˛ionale a Rom‚niei, motivele antrenorului Ón acest sens sunt penibile, Óntemeiate pe minciuni, cum c„ Adrian Mutu ar fi accidentat.

14 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 136/19.X.2004

At‚t zecile de mii de spectatori, c‚t ∫i milioanele de telespectatori au v„zut c„ Mutu nu este accidentat, fiind de altfel cel mai bun juc„tor al echipei Rom‚niei Ón meciul cu Republica Cehia de la Praga.

Minciuni, domnule Mourinho, minciuni care sunt paravan asupra modului discriminatoriu cum v„ purta˛i cu Adrian Mutu, care este doar un copil, ce-i drept, cam rebel ∫i cam neascult„tor c‚teodat„, dar asta nu v„ d„ dreptul s„ v„ purta˛i cu el ca un îtiran“ ∫i ca un tat„ vitreg, ∫i s„ nu uita˛i, domnule Mourinho, c„ Mutu nu este singur pe lumea asta ∫i c„ p„rin˛ii lui adoptivi, pe l‚ng„ cei naturali, sunt to˛i cei 30 milioane de rom‚ni din Rom‚nia ∫i din afara ei, printre care cu onoare m„ num„r ∫i eu.

Domnule Blatter, v„ rog s„ interveni˛i Ón acest caz pentru stingerea conflictului ce poate afecta un t‚n„r fotbalist care mai are Ónc„ multe de f„cut pentru fotbalul european.

Domnule Mourinho, v„ rog s„ v„ cere˛i scuze public lui Adrian Mutu ∫i poporului rom‚n.

9 octombrie — Ziua Holocaustului Ón Rom‚nia La data de 9 octombrie 1941 au Ónceput deport„rile evreilor din Bucovina.

Œn perioada care a urmat s-a continuat deportarea ∫i exterminarea evreilor Ón lag„rele din Transnistria.

Peste 400.000 de evrei de pe teritoriul Rom‚niei ∫i Ón special din Basarabia, Bucovina ∫i Nordul Moldovei au fost uci∫i Ón timpul holocaustului.

Atrocit„˛ile care au cuprins evreii s-au extins ∫i Ón cazul popula˛iilor de romi ∫i alte minorit„˛i.

Ast„zi, 12 octombrie, va fi comemorat„ pentru prima dat„ Ón Rom‚nia — Ziua Holocaustului, ca dovad„ c„ rom‚nii ∫tiu s„ cinsteasc„ memoria celor afla˛i Ón suferin˛„.

Primarul Gheorghe Ciuhandu — dictator al Timi∫oarei Œn Timi∫oara, primarul Gheorghe Ciuhandru aplic„ legile dup„ bunul lui plac ∫i al grupului s„u de interese.

La un buget anual de peste 100 milioane dolari, ora∫ul arat„ din ce Ón ce mai r„u, se d„r‚m„ blocurile, cad acoperi∫urile, ne inund„ gunoaiele, actualul centru arat„ ca ∫i periferiile de odinioar„.

A∫a-zisa strategie de dezvoltare urbanistic„ a obturat principalele c„i de comunica˛ie, zone Óntregi au str„zile decopertate, cu lucr„ri Óncepute ∫i apoi abandonate. Locuitorii unui cartier Óntreg, Fabric, tr„iesc Óntr-o mizerie de nedescris, vara, praf, Ón rest, noroaie p‚n„ la genunchi te a∫teapt„ pe drumul de acas„ Ónspre locul de munc„ ∫i invers, pe o raz„ de sute de metri, nici un mijloc de transport nu se mai poate apropia de Pia˛a Traian, centrul aceluia∫i cartier Fabric.

Firmele de construc˛ii agreate ∫i care fac parte din grupul s„u de interese, dup„ ce au Óncasat sumele cuvenite ca avansuri, au Ónceput lucr„rile pe care apoi imediat le-au abandonat ∫i de aceea pot afirma c„ Timi∫oara arat„ ca dup„ r„zboi. S-a instaurat prostul obicei ca orice lucrare de construc˛ii, Ón special drumurile, str„zile, liniile de tramvai, s„ dureze Óntre 5—8 ani, ∫i

asta pentru a nu se mai putea reconstitui nici un desf„∫ur„tor al costurilor ocazionate de respectiva lucrare.

Œn aceste condi˛ii, lucr„rile de construc˛ii, drumuri, pie˛e, linii de tramvai ajung ca la final s„ Ónregistreze costuri duble, chiar triple fa˛„ de valoarea ini˛ial„ a investi˛iei.

La Ónceput, am afirmat c„ domnul Gheorghe Ciuhandu aplic„ legile Ón municipiul Timi∫oara dup„ bunul lui plac ∫i acum am s„ dau ∫i un exemplu concret.

Œn conformitate cu prevederile Legii nr. 90 din 18 martie 2003, spa˛iile aflate Ón proprietatea privat„ a statului sau a unit„˛ilor administrativ-teritoriale destinate sediilor partidelor politice pot fi cump„rate de partidele politice care le de˛in Ón chirie.

Art. 2. alin. (1) al acestei legi spune: îPartidele politice pot opta pentru Ónchirierea sau cump„rarea spa˛iilor destinate sediilor aflate Ón proprietatea privat„ a statului sau, dup„ caz, a unit„˛ilor administrativ-teritoriale“.

Filiala Timi∫ a Partidului Rom‚nia Mare a solicitat Ón scris, Ónc„ din anul 2003, cump„rarea spa˛iului Ón care Ó∫i desf„∫oar„ activitatea, respectiv Timi∫oara, Str. Eugeniu de Savoya nr. 18, iar Ón anul 2004 am avut mai multe reveniri pe aceast„ tem„.

Nimic nu-l poate Óndupleca pe _patronul municipiului — ilustrul Gheorghe Ciuhandu_ , s„ fie de acord cu v‚nzarea c„tre P.R.M. a acestui spa˛iu. R„spunsul este categoric NU!

Nu vrea Gheorghe Ciuhandu s„ ne v‚nd„ spa˛iul, nu vrea s„ aplice legea, Ón Timi∫oara sunt aplicate doar legile f„cute de c„tre el.

Timi∫orenii tr„iesc ast„zi dictatura P.N.fi.C.D.-ist„.

Oare chiar sper„ acest om c„ va impune ˛„rii Óntregi aceast„ dictatur„? Dac„ sper„ asta, Ónseamn„ c„ mintea lui a luat-o razna.

Am apelat la prezenta declara˛ie politic„ pentru a face cunoscut„ ura visceral„ de care este cuprins primarul Timi∫oarei, alias pre∫edintele P.N.fi.C.D. la Pre∫edin˛ia Rom‚niei, fa˛„ de filiala local„ a partidului nostru.

D„-i, Doamne, rom‚nului mintea de pe urm„!

îRom‚nia are economie de pia˛„ func˛ional„“.

Rom‚nia continu„ s„ Óndeplineasc„ criteriul politic de aderare pentru c„ Óndepline∫te criteriul de economie de pia˛„ func˛ional„, arat„ concluziile Raportului de ˛ar„ al Comisiei Europene, de miercuri, 6 octombrie 2004.

Œn acest sens, comisarul european pentru extindere, Günther Verheugen, ∫i-a exprimat convingerea c„ Rom‚nia poate s„ Óncheie negocierile p‚n„ la sf‚r∫itul acestui an ∫i s„ adere Ón 2007 la Uniunea European„. Œn concluziile Raportului de ˛ar„ pentru anul 2004 se men˛ioneaz„ c„:

— O strategie de reform„ Ón domeniul administra˛iei publice a fost lansat„ Ón mai 2004, ceea ce reprezint„ o baz„ bun„ pentru o reform„ viitoare, prioritar„ fiind implementarea acesteia.

— Comisia European„ a ajuns la concluzia c„ legisla˛ia rom‚neasc„ anticorup˛ie este bine dezvoltat„, dar capacitatea de a stopa corup˛ia va depinde de aplicarea efectiv„ a legii.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 136/19.X.2004 — Rom‚nia continu„ s„ respecte drepturile ∫i libert„˛ile fundamentale ale omului.

Restituirea terenurilor agricole este aproape Óncheiat„. Rom‚nia a f„cut progrese semnificative Ón adoptarea legisla˛iei europene Ón domeniul agricol, veterinar ∫i fitosanitar, dar mai trebuie s„-∫i consolideze capacit„˛ile administrativ„ ∫i de control.

Acord„ Rom‚niei statutul de economie de pia˛„ func˛ional„, apreciind eforturile f„cute de autorit„˛ile rom‚ne de a-∫i restructura economia.

— Rom‚nia a f„cut progrese Ón majoritatea capitolelor de negociere ∫i este pe cale s„ Óncheie transpunerea

acquis-ului comunitar Ón legisla˛ia proprie p‚n„ la data ader„rii la Uniunea European„.

Eu Ómi exprim convingerea c„ p‚n„ la sf‚r∫itul anului 2004 Rom‚nia va Óncheia toate capitolele, astfel ca la 1 ianuarie 2007 Rom‚nia s„ adere la Uniunea European„.

## **Domnul Corneliu Ciontu:**

S-a Óncheiat ∫edin˛a de ast„zi. V„ doresc o zi bun„!

|Valoarea<br>Nr.<br>Denumirea publica˛iei<br>abonamentului<br>crt.<br>anual<br>— lei —|Valoarea<br>abonamentului trimestrial<br>— lei —| |---|---| ||Trim. I<br>Trim. II<br>Trim. III<br>Trim. IV| |1.<br>Monitorul Oficial, Partea I, Ón limba rom‚n„<br>9.875.000<br>2.<br>Monitorul Oficial, Partea I, Ón limba rom‚n„,<br>1.780.000<br>numere bis*)<br>3.<br>Monitorul Oficial, Partea I, Ón limba maghiar„<br>7.900.000<br>4.<br>Monitorul Oficial, Partea a II-a<br>12.500.000<br>5.<br>Monitorul Oficial, Partea a III-a<br>2.530.000<br>6.<br>Monitorul Oficial, Partea a IV-a<br>10.680.000<br>7.<br>Monitorul Oficial, Partea a VI-a<br>9.850.000<br>8.<br>Colec˛ia Legisla˛ia Rom‚niei<br>2.500.000<br>9.<br>Colec˛ia de hot„r‚ri ale Guvernului ∫i alte<br>4.150.000<br>acte normative<br>10.<br>Repertoriul actelor normative<br>625.000<br>11.<br>Decizii ale Cur˛ii Constitu˛ionale<br>470.000<br>12.<br>Edi˛ii trilingve<br>2.500.000|2.468.750<br>2.715.750<br>2.987.500<br>3.286.000<br>—<br>—<br>—<br>—<br>1.975.000<br>1.975.000<br>1.975.000<br>1.975.000<br>3.125.000<br>3.125.000<br>3.125.000<br>3.125.000<br>632.500<br>632.500<br>632.500<br>632.500<br>2.670.000<br>2.670.000<br>2.670.000<br>2.670.000<br>2.462.500<br>2.462.500<br>2.462.500<br>2.462.500<br>625.000<br>687.500<br>756.500<br>832.500<br>1.038.000<br>1.141.500<br>1.255.500<br>1.381.500<br>—<br>—<br>—<br>—<br>—<br>—<br>—<br>—<br>—<br>—<br>—<br>—|

**) Cu excep˛ia numerelor bis Ón care se public„ acte cu un volum extins ∫i care intereseaz„ doar un num„r restr‚ns de utilizatori.

**Toate publica˛iile Regiei Autonome îMonitorul Oficial“ sunt purt„toare de T.V.A. Ón cot„ de 9%, aceasta fiind inclus„ Ón pre˛ul de abonament.**

**Pentru siguran˛a clien˛ilor, abonamentele la publica˛iile Regiei Autonome îMonitorul Oficial“ se pot efectua prin urm„torii difuzori:**

- u COMPANIA NAfiIONAL√ îPO™TA ROM¬N√“ — S.A. — prin oficiile sale po∫tale u RODIPET — S.A. — prin toate filialele

- prin toate filialele

- Bucure∫ti, str. Hristo Botev nr. 6 (telefon/fax: 313.85.07; 313.85.08; 313.85.09)

- u INTERPRESS SPORT — S.R.L.

- Otopeni, str. Flori de C‚mp nr. 9 (telefon/fax: 221.05.37; 0745.133.712)

- — Bucure∫ti, bd. Basarabia nr. 256 (telefon/fax: 255.48.15; 255.48.16)

- u PRESS EXPRES — S.R.L.

- u M.T. PRESS IMPEX — S.R.L.

- Bucure∫ti, Splaiul Independen˛ei nr.202A (telefon/fax: 212.73.54)

- u INFO EUROTRADING — S.A.

- Bucure∫ti, str. Banul Udrea nr. 10, (telefon/fax: 411.91.79)

- — Bra∫ov, str. Traian Groz„vescu nr. 7 (telefon/fax: 0268/47.05.96)

- u ACTA LEGIS — S.R.L.

- u CURIER PRESS — S.A.

- Hunedoara, str. Ion Creang„ nr. 2, bl. 2, ap. 1 (telefon/fax: 0254/71.92.43)

- u MIMPEX — S.R.L.

- u CALLIOPE — S.R.L. — Ploie∫ti, str. Candiano Popescu nr. 36 (telefon/fax: 0244/51.40.52, 0244/51.48.01)

- u ASTOR-MED — S.R.L. — Ia∫i, str. Sucidava nr. 2, bl. U2, sc. C, ap. 2 (telefon/fax: 0232/27.91.76, 0232/25.84.27)

Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, Str. Parcului nr. 65, sectorul 1 **,** Bucure∫ti, IBAN: RO75RNCB5101000000120001 Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti

∫i IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 224.09.71/150, fax 225.00.43, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 410.47.30, tel./fax 410.77.36 ∫i 410.47.23 Tiparul: Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 136/19.X.2004 con˛ine 16 pagini.**

Pre˛ul 30.400 lei