Becsek-Garda Dezso˝ Kálmán

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Dup„ schimb„rile de la sf‚r∫itul lunii decembrie a anului 1989 am sperat Ón demontarea barierelor ideologice bazate pe un na˛ionalism excesiv Óntre istoricii rom‚ni ∫i maghiari din Rom‚nia. De∫i exista o dorin˛„ real„ din ambele p„r˛i spre un dialog real Ón acest sens, din cauza interven˛iei politicului Ón interpretarea evenimentelor istorice nu s-a ajuns la o reconciliere Óntre istoricii rom‚ni ∫i maghiari.

Dup„ introducerea manualelor alternative ∫i Ón Rom‚nia s-a renun˛at la controlul etatist, caracteristic societ„˛ilor totalitare de tip r„s„ritean. Momentul de cotitur„ Ól reprezint„ elaborarea programelor de istoria rom‚nilor, prin care au fost consulta˛i un grup de istorici reputa˛i, cum ar fi academicianul Dan Berindei ∫i membrii coresponden˛i ai Academiei Rom‚ne ™erban Papacostea, Camil Mure∫an ∫i Pompiliu Teodor.

Œn cadrul Universit„˛ii îBabe∫-Bolyai“ din Cluj a fost elaborat, sub coordonarea lui Sorin Mitu, manualul care avea ca referen˛i pe renumi˛ii istorici ∫i profesori universitari Nicolae Boc∫an, Teodor Pompiliu ∫i Vasile Vesa, manual prin care s-a Óncercat sintetizarea noilor realiz„ri ale cercet„rilor din domeniul istoriei. Mai concret, politicianismul era Ónlocuit cu profesionalismul, diversiunea ∫i demagogia, cu date ∫i cuno∫tin˛e bazate pe documente.

Deschiderea cea mai larg„ a istoriografiei rom‚ne∫ti o reprezint„ organizarea conferin˛ei interna˛ionale de c„tre domnul profesor Doru Radoslav, dedicat„ anivers„rii a 600 de ani de c‚nd Clujul a devenit ora∫ liber regal.

La conferin˛a organizat„ Ón zilele de 23—25 noiembrie 2005, au participat cei mai de seam„ istorici rom‚ni, germani ∫i maghiari, care prin lucr„rile lor ∫tiin˛ifice privind istoria Clujului ∫i a Transilvaniei au contribuit la cunoa∫terea real„ a trecutului comun. La organizare s-a avut Ón vedere at‚t auditoriul, c‚t ∫i etnia cercet„torului.

Astfel, eu mi-am preg„tit lucrarea Ón limba rom‚n„, Óns„ am sus˛inut-o Ón limba maghiar„, at‚t datorit„ profesorilor universitari din Debrecen ∫i Budapesta, c‚t ∫i datorit„ prezen˛ei unanime a studen˛ilor de la sec˛ia maghiar„ a Facult„˛ii de istorie.

Din p„cate, domnul Doru Radoslav, care este ∫ef de catedr„ la istoria medieval„ al facult„˛ii din cadrul Universit„˛ii îBabe∫-Bolyai“ ∫i directorul Bibliotecii Universitare a Municipiului Cluj, nu prea a fost ajutat de c„tre edilii a∫ez„rii de pe Some∫. Nu a primit sprijin financiar ∫i moral din partea autorit„˛ilor locale din Cluj.

Viceprimarul din partea U.D.M.R.-ului, domnul Boros Janos, de∫i a promis sprijin financiar, era de neg„sit c‚nd promisiunile trebuiau s„ fie puse Ón aplicare. Nici domnul Emil Boc, primarul general al Clujului, nu a oferit nici un sprijin organizatorilor.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 75/19.V.2006 Istoricul clujean s-a zb„tut pentru ob˛inerea sponsoriz„rilor, f„r„ de care s„rb„torirea acestui eveniment ar fi fost de nerealizat.