Stenogramă plen

4. Potrivit tezei a doua alin. (2) art. 53 din Constitu˛ie, îm„sura (de limitare a drepturilor) trebuie s„ fie propor˛ional„ cu situa˛ia care a determinat-o s„ fie aplicat„, Ón mod nediscriminatoriu ∫i f„r„ a aduce atingere existen˛ei dreptului sau libert„˛ii“.

5. Legea omite, impardonabil, c„ aceia care ar urma s„ fie Óndep„rta˛i din func˛iile Ón prezent de˛inute nu ∫i-au ascuns trecutul, ei ∫i faptele lor c„p„t‚nd aprecierea public„ cuvenit„, ace∫tia fiind de un deceniu ∫i jum„tate cet„˛eni cu drepturi depline ai noii Rom‚nii, Ón care calitate ∫i-au adus, Óntr-o m„sur„ mai mare sau mai mic„, partea de contribu˛ie la ceea ce societatea rom‚neasc„ este Ón prezent. Or, nu ceea ce prive∫te progresele Ónregistrate de Rom‚nia, acestea sunt apreciate ∫i recunoscute de organismele Uniunii Europene

∫i nu poate exista nici o motiva˛ie de genul c„ lustra˛ia este cerut„ de Uniunea European„ sau c„ ar exista o clauz„ de salvgardare: condamnarea comunismului.

Dimpotriv„, Uniunea European„ Ó∫i folose∫te foarte bine Ón Parlament, dup„ cum spune domnul Emil Hurezeanu — fo∫tii tro˛ki∫ti ∫i maoi∫ti din anii ’60—’70.

Grupul parlamentar al Partidului Conservator. Nu este nimeni.

Minorit„˛ile na˛ionale, domnul Miron Ignat nu este.

Ne Óntoarcem la P.S.D., domnul deputat Vasile Mocanu.

Declara˛ia mea politic„ se intituleaz„ îS„ nu ne consider„m cu sacii Ón c„ru˛„!“.

Guvernan˛ii nu mai au r„bdare. De c‚nd oficialii europeni au l„sat s„ se Ón˛eleag„ c„ raportul de ˛ar„ al Comisiei Europene va consfin˛i aderarea Rom‚niei la Uniunea European„ la 1 ianuarie 2007, rela˛iile din r‚ndul coali˛iei de la putere s-au deteriorat vizibil.

Œn ultimele s„pt„m‚ni, reprezentan˛ii partidelor din arcul guvernamental s-au atacat cu o pasiune de care nu-i credeam Ón stare. De la acuzele reciproce potrivit c„rora unii voteaz„ taman invers fa˛„ de cum au promis anterior la legile propuse de ceilal˛i p‚n„ la pamfletele la care se r‚de Ón gura mare de colegii de alian˛„, guvernan˛ii ˛in s„ arate c„ au ajuns Óntr-o situa˛ie f„r„ ie∫ire.

Din p„cate, toate acestea Ónt‚mpl„ri ar fi comice dac„ nu ar fi Ón realitate foarte triste. Privi˛i ce se Ónt‚mpl„ peste tot Ón ˛ar„. Inunda˛iile fac ravagii Ón continuare Ón

sudul ˛„rii; agricultura se afl„ Óntr-o stare deplorabil„, lucr„rile de prim„var„ fiind mult Ón Ónt‚rziere; zeci de mii de rom‚ni sunt umili˛i de c„tre Ministerul S„n„t„˛ii doar pentru c„ vor s„-∫i achizi˛ioneze medicamentele de care au neap„rat„ nevoie; simul„rile din Ónv„˛„m‚nt scot la iveal„ un dezinteres total fa˛„ de carte al elevilor etc., etc.

Toate aceste scandaluri ∫i rat„ri ale guvernan˛ilor de azi pun Ón pericol eforturile f„cute de Rom‚nia, din 1990 Óncoace, pentru a intra Ón lumea civilizat„.

Da, este adev„rat, c„s„toria dintre P.N.L. ∫i P.D. a fost o gre∫eal„, dar divor˛ul este contraindicat Ón acest moment, chiar dac„ s-a ajuns la p„ruial„ Óntre partenerii de alian˛„.

Ave˛i pu˛intic„ r„bdare, domnilor! Raportul Comisiei Europene va fi f„cut public abia pe 16 mai. Nu v„ considera˛i cu sacii Ón c„ru˛„!

Mai este mult„ treab„ de f„cut.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc, domnule deputat.

Grupul parlamentar al P.N.L.-ului... dac„ mai este cineva dintre cei Ónscri∫i pe list„? Nu este nimeni Ónc„. La P.D. nu este nimeni. La P.R.M. am terminat, ca ∫i la U.D.M.R.

Domnul Petru C„lian, de la Grupul parlamentar al Partidului Conservator.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Declara˛ia politic„ de ast„zi are drept titlu îZiua Europei ∫i Ziua Independen˛ei Na˛ionale“.

Ziua de 9 mai 1950 a reprezentat primul pas c„tre ceea ce este azi Uniunea European„, c„tre ceea ce va fi pe viitor, prin aderarea celorlalte state europene. îA fi european“, afirma la un moment dat Jonathan Scheele, ∫eful delega˛iei Comisiei Europene, la Conferin˛a AIESEC din 27 aprilie 2005, î... e o stare fireasc„ pe care nu sim˛i nevoia s„ o define∫ti. A fi european Ónseamn„ a Ómp„rt„∫i valori europene“.

îUnit„ Ón diversitate“ este deviza Uniunii Europene. A fost folosit„ pentru prima dat„ Ón 2000 ∫i a fost pentru prima dat„ men˛ionat„ oficial Ón Tratatul de instituire a unei Constitu˛ii pentru Europa, Óncheiat Ón 2004. Semnifica˛ia devizei este c„, prin Uniunea European„, europenii Ó∫i unesc eforturile conlucr‚nd pentru men˛inerea p„cii ∫i pentru prosperitate ∫i c„ numeroasele culturi, tradi˛ii ∫i limbi diferite care coexist„ Ón Europa sunt un atu pentru Uniune.

Œn ziua de 9 mai, la Paris, ministrul de externe al Fran˛ei, Robert Schuman, a citit presei interna˛ionale o declara˛ie, prin care chema Fran˛a, Germania ∫i celelalte popoare ale Europei s„ Ó∫i uneasc„ produc˛iile de o˛el ∫i c„rbune, ca îprim„ funda˛ie concret„ a unei federa˛ii europene“.

Propunerea lui avea ca scop crearea unei comunit„˛i Ón cadrul c„reia membrii s„ Ó∫i pun„ sub control comun produc˛ia de o˛el ∫i c„rbune — ca baz„ a puterii lor militare — Ón scopul evit„rii izbucnirii unui nou r„zboi.

Œn 1985, c‚nd proiectul construc˛iei europene era deja clar conturat, cele zece state membre care formau la

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 75/19.V.2006 acea dat„ Comunitatea European„ au hot„r‚t ca ziua de 9 Mai s„ devin„ Ziua Europei.

Pe de alt„ parte, dincolo de valorile europene pe care le Ómp„rt„∫im s„rb„torind ziua de 9 Mai, tot Ón aceast„ zi s„rb„torim ∫i Ziua Independen˛ei Na˛ionale. Nu se contrapune o s„rb„toare na˛ional„ uneia care transcende grani˛ele na˛iunilor europene. Reprezint„ o alt„ celebrare a valorilor pe care Uniunea le respect„: libertate, independen˛„, democra˛ie, pace.

Mul˛umesc, domnule deputat.

Miron Ignat n-a venit. Ne Óntoarcem la P.S.D., domnul Dumitru Bentu.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Declara˛ia politic„ de ast„zi am intitulat-o îTaxa“.

Degeaba acuz„m actuala guvernare c„ nu are grij„ de cet„˛enii acestei ˛„ri, c„ nu este preocupat„ de nivelul lor de trai, de starea de s„n„tate, de mediul Ón care tr„iesc etc. Dimpotriv„, tot ceea ce ar d„una acestor obiective sociale de maxim interes pentru victorieni este taxat astfel Ónc‚t diferitele tipuri de agresiuni asupra oamenilor s„ aib„ efect minim.

Sub forma taxei pe viciu se ascunde taxa pe fum, fie el ∫i tabagic, trimi˛‚ndu-ne la celebrul fum„rit din epoca fanariot„. Se ascunde, de asemenea, taxa pe aburi, fie ei ∫i alcoolici.

Inventivi ∫i necru˛„tori, finan˛i∫tii domnului Vl„descu vor aplica, de la 1 ianuarie, taxa pe praf, pentru a-i Ónv„˛a minte pe proprietarii de balastiere s„ nu mai atenteze la alveolele pulmonare ale contribuabililor. Majorarea taxelor pe nisip ∫i pietri∫ va duce inevitabil la cre∫terea pre˛ului caselor, care, Ón solu˛ii constructive clasice, con˛in 25—30% astfel de materiale (beton). Observa˛i a∫adar c„ nici castele de nisip nu ne mai putem permite, sub politicile fiscale îrelaxate“ ale Guvernului T„riceanu!

Taxa pe apa de ploaie este de mult o realitate, iar taxa pentru locurile de veci te las„ f„r„ grai. Un alt element al cadrului natural, p„m‚ntul, este ∫i el supus, prin grija acelora∫i g‚nditori, taxelor ∫i impozitelor,

asigur‚ndu-se astfel un echilibru Óntre componentele primare ale mediului, generatoare de venituri.

Un act normativ elaborat ∫i adoptat de Guvern, Ón procedur„ de urgen˛„, ar putea institui, Ón contextul actualelor politici economice, o tax„ real„ ∫i original„, taxa pentru praful de pe un anumit instrument de percu˛ie.

Apa, fumul, aburul, praful nu mai sunt de mult ale noastre, ci au devenit capitole ale P.I.B.-ului, iar cerberii finan˛elor caut„ cu Ónfrigurare ∫i alte solu˛ii, uit‚nd c„ taxatorii vor fi taxa˛i, la r‚ndul lor, sper„m, c‚t mai cur‚nd.

V„ mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc, domnule deputat.

Dac„ din partea P.N.L.-ului mai exist„ vreun coleg parlamentar? Nu este.

La P.R.M. s-a terminat lista...

Mai sunt eu, domnule pre∫edinte, Anca Petrescu, m-a˛i uitat!

A, este doamna Anca Petrescu. Haide˛i, doamna Petrescu.

Declara˛ia mea politic„ este intitulat„: îComportamentul secretarului general adjunct al Camerei Deputa˛ilor Mihai Unghianu fa˛„ de deputa˛ii care se opun actelor sale abuzive“.

De nenum„rate ori am atras aten˛ia, cer‚nd ∫i demisia, asupra modului prin care secretarul general adjunct gestioneaz„ bugetul Camerei Deputa˛ilor. Am prezentat Ón mai multe r‚nduri Biroului permanent investi˛iile f„cute arbitrar de c„tre acesta din banul public.

Numai Ón ultimele 6 luni sunt trei investi˛ii Ón cl„direa Palatului Parlamentului total nepotrivite, Ón care s-au investit miliarde. ™i este vorba despre: studioul tv, Ón corpul B1 etajul 3; spa˛iul din subsolul corpului C5 ∫i Clubul parlamentarilor.

Sesizez, de asemenea, c„ secretarul general adjunct nu a fost reales de c„tre actualul plen al Camerei Deputa˛ilor ∫i, mai mult, activitatea sa n-a fost analizat„, la cererea insistent„ a presei, care a sesizat de nenum„rate ori caren˛ele acestei activit„˛i.

Recent, mai exact pe data de 4 mai 2006, am tr„it un eveniment, Ón incinta acestei institu˛ii care este Parlamentul Rom‚niei, care pare incredibil. Afl‚ndu-m„ Ómpreun„ cu domnul deputat al Partidului Democrat, Valentin Iliescu, Ón corpul B1 etajul 3, am vrut s„ vizion„m Ómpreun„ spa˛iul Ón care o sal„ mare ∫i luminoas„ este folosit„ ∫i s-au investit Ón ea 5 miliarde pentru a se face un studio de televiziune, un fel de îcas„ Ón cas„“, o investi˛ie care este aleas„ Ón mod arbitrar ∫i total neadecvat„.

Domnul Mihai Unghianu, ∫tiind c„ eu adusesem argumente Ón scris la Biroul permanent pentru a fundamenta o destina˛ie adecvat„ spa˛iului, ∫i anume Clubul parlamentarilor, a dat dispozi˛ie ca acest spa˛iu s„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 75/19.V.2006 nu fie deschis at‚ta timp c‚t eu m„ aflu Ón fa˛a u∫ii, a∫tept‚nd ca cineva s„ vin„ cu cheia.

Iat„ faptele, pe care le-am ∫i prezentat Ón scris domnului pre∫edinte al Camerei Deputa˛ilor.

La data de 4 mai, afl‚ndu-m„ Ón biroul domnului director Tudorel Chiriac de la Direc˛ia de investi˛ii a Camerei Deputa˛ilor, a ap„rut domnul deputat Valentin Iliescu, care l-a rugat s„ deschid„ sala Ón care se sistaser„ lucr„rile de studio tv ∫i Ón care urma s„ fie amenajat Clubul parlamentarilor — este vorba de corpul B1 etajul 3 cota 3150 —, deoarece dorea s„ prezinte Biroului permanent punctul de vedere ca membru fondator al clubului Ón chestiunea acestui spa˛iu. Pentru c„ eu cuno∫team bine acest subiect despre care Óntocmisem nenum„rate memorii la Biroul permanent, am pornit Ómpreun„ spre etajul 3, fiind necesare ∫i unele explica˛ii din partea mea.

™i eu v„ mul˛umesc, doamn„ deputat. Œn continuare la P.C. nu este nimeni. Ne Óntoarcem la P.S.D., domnul Vasile Soporan.

anterioar„ (unii spun c„ prea mult), au existat, cel pu˛in Ón perioada de v‚rf, numeroase programe sociale care s-au diminuat sau chiar au fost eliminate. Locuin˛a era realizat„ din resursele statului, programele sociale beneficiau de resurse na˛ionale, retribu˛ia ∫i bugetul familiei nu erau afectate de aceste cheltuieli.

Œn momentul de fa˛„, toate aceste cheltuieli trebuie suportate din bugetul familiei. Ponderea important„ a veniturilor din bugetul familiei este adus„ de retribu˛iile salariale ∫i mai pu˛in sub aspectul unei distribu˛ii uniforme, de veniturile specifice mecanismelor economiei de pia˛„.

Av‚nd Ón vedere acest lucru ∫i contribu˛ia important„ a retribu˛iilor salariale Ón rezolvarea problemelor sociale, v„ Óndemn, stima˛i guvernan˛i, s„ defini˛i o nou„ politic„ salarial„, care s„ conduc„ la salarii decente ∫i acoperitoare. Presiunea devine din ce Ón ce mai mare. V„ mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc, domnule deputat. Dac„ din partea Grupului P.N.L. mai exist„ cineva? Nu.

P.D.? Nu.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

O s„ prezint declara˛ia politic„ intitulat„: îCe trebuie f„cut Óntr-o guvernare de dreapta pentru rezolvarea problemelor sociale“.

Œn perioada de tranzi˛ie, cu prec„dere Ón cadrul guvern„rilor de dreapta, resursele statului se diminueaz„ prin urm„toarele modalit„˛i: reducerea activit„˛ilor industriale productive; aducerea agriculturii Ón incapacitatea de a deveni competitiv„; mic∫orarea resurselor aflate Ón directa gestiune a statului; adoptarea unei politici fiscale care nu vine Ón sprijinul celor mul˛i. Toate aceste lucruri au diminuat capacitatea statului de a dezvolta programe de investi˛ii Ón domeniul infrastructurii, de construire a locuin˛elor sociale ∫i de a dezvolta programe sociale, care s„ mic∫oreze efectul cre∫terii costului co∫ului zilnic.

Prin urmare, cel pu˛in Óntr-o guvernare de dreapta, singura posibilitate de a rezolva necesit„˛ile curente ale popula˛iei este aceea de a avea o politic„ salarial„ corect„.

P‚n„ Ón momentul de fa˛„, Ón perioada de tranzi˛ie, nu a ap„rut, ca ∫i acum, necesitatea construirii unei locuin˛e ∫i a rezolv„rii problemelor sociale Ón momentul Ón care num„rul angaja˛ilor raportat la popula˛ie este cel mai sc„zut din Europa. Astfel: la o popula˛ie de 21.659.000 de locuitori, Ón Rom‚nia exist„ 4.565.000 de angaja˛i, cu un raport de 22%; Ón Bulgaria, la o popula˛ie de 7.761.000 de locuitori, exist„ 2.190.000 de angaja˛i, cu un raport de 28%; iar Ón Ungaria, la o popula˛ie de 10.098.000 de locuitori, exist„ 3.902.000 de angaja˛i, cu un raport de 39%.

Presiunea ap„rut„ Ón ultima perioad„, o dat„ cu trecerea timpului, se explic„ prin faptul c„ se diminueaz„ beneficiile iner˛iei sistemului social anterior, Ón care bugetul de familie era degrevat de o serie de cheltuieli care apar˛ineau statului. S-a construit mult Ón perioada

De la P.C.? Nu. Domnul Ignat nu a venit. De la P.S.D. dac„ mai sunt colegi? Nu.

Suplimentar, v„ rog, ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat de la P.R.M., Ón afara listei, ˛in‚nd seama de faptul c„ oricum mai avem 10 minute.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Declara˛ia mea politic„ se nume∫te îAce∫ti bolnavi care ne conduc“.

Ultimele 24 de ore mi-au adus aminte de o carte cu un titlu extrem de sugestiv: îAce∫ti bolnavi care ne conduc“, dar ∫i de faptul c„ soarta vrea s„ ne dea, din c‚nd Ón c‚nd, c‚te o fil„ Ónainte sau Ónapoi.

De ziua Partidului Comunist Rom‚n, doi lideri marcan˛i, cu s„n„toase origini comuniste, au îaniversat“ Óntr-un mod ciudat aceast„ zi istoric„. Primul a fost Traian B„sescu, probabil ultimul pre∫edinte pe care revolu˛ia l-a prins ca membru al P.C.R. E bolnav ∫i trebuie operat. ™tiam asta, era vizibil. Poate vreun specialist occidental Ó∫i d„ seama c„ trebuie operat ∫i de reflexe... Œn fine, Ói doresc mult„ s„n„tate. At‚ta c‚t se poate.

Mai grav„ mi se pare ie∫irea la ramp„ a altui pacient, comunist de marc„ ∫i el — Theodor Stolojan. Dup„ cum le st„ bine pacien˛ilor, Domnia sa ne-a dat sfaturi cum anume trebuie rezolvate problemele ˛„rii. De data acesta ar cam trebui s„-i d„m dreptate, pentru c„ este vorba despre fostul client al unui sanatoriu de boli nervoase... ∫i, cu asemenea oameni, ∫ti˛i bine, nu e bine s„ te pui!

Marius Tuc„, gazda care a primit personajul Ón cauz„, ∫i-a amintit c‚t de bine aluneca Theodor Stolojan pe p‚rtie. ™i eu mi-am amintit de un alt sport — ∫i de iarn„, ∫i de var„ — pe care-l practica acesta — slalomul. Slalomul printre escrocherii de tip IIRUC — îMegapower“ sau Baza BTT Her„str„u. Slalom printre fuga de r„spundere — plecarea de la guvernare f„r„ a da raport asupra a ceea ce a l„sat Ón urm„ sau plecarea din

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 75/19.V.2006 fruntea P.N.L. ca urmare a unei afec˛iuni r„mase p‚n„ Ón ziua de ast„zi necunoscut„.

Nu au trecut dec‚t c‚teva zile de c‚nd am votat un proiect de lege privind rambursarea de c„tre statul rom‚n a unor datorii f„cute de ni∫te firme private din Rom‚nia Ón baza unor garan˛ii guvernamentale. Acela∫i Theodor Stolojan, pe atunci prim-ministru, pusese Guvernul s„ garanteze pentru o afacere a unor ∫mecheri din Craiova. Oare ce interes a avut fostul premier? La vremea aceea, probabil, unul social-democrat.

™i eu v„ mul˛umesc.

De la Grupul parlamentar al P.S.D. dac„ mai sunt colegi cu material preg„tit?

Da, domnule S‚rb, v„ rog, ave˛i microfonul.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Stima˛i colegi,

Declara˛ia mea politic„ este un: îApel pentru solu˛ii de modernizare/reabilitare a infrastructurii rutiere de transport din jude˛ul Bihor“.

Doresc s„ v„ supun aten˛iei o situa˛ie dificil„ pentru comunitatea pe care o reprezint, dar ∫i pentru cei care tranziteaz„ aceast„ zon„. Este vorba despre infrastructura rutier„ de transport, una dintre cele mai grave probleme ale jude˛ului Bihor.

Din p„cate, nu recomand conduc„torilor auto s„ Ó∫i supun„ automobilele la aceste trasee bihorene dificile, specifice unor adev„rate îzone de r„zboi“. ™i asta, Ón condi˛iile Ón care exist„ puncte de trecere vamal„ spre Europa de Vest, adev„rate c„r˛i de vizit„ ale Rom‚niei la intrarea sau la ie∫irea din ˛ar„.

Stima˛i colegi,

De ce se perpetueaz„ aceast„ situa˛ie? Ce anume lipse∫te zonei Bihorului pentru a intra Ón gra˛iile actualei guvern„ri? Concret, de ce nu sunt fonduri disponibile ∫i pentru infrastructura rutier„ a jude˛ului Bihor?

Consider c„ nu este posibil ca un jude˛ important pentru contribu˛ia sa la bugetul na˛ional s„ r„m‚n„ Ón afara algoritmului de distribuire a fondurilor guvernamentale pentru amenajarea ∫i reabilitarea drumurilor.

Doresc s„ Ómi exprim nemul˛umirea fa˛„ de situa˛ia dezastruoas„ a drumului na˛ional care face leg„tura dintre Oradea ∫i Deva. Mai mult dec‚t at‚t, pentru tronsonul Oradea—Deva, domnul ministru Gheorghe Dobre nici m„car nu a organizat licita˛ia, de∫i lucr„rile erau prev„zute s„ Ónceap„ Ónc„ din 2005.

V„ semnalez faptul c„ ∫i drumul na˛ional Oradea— Satu Mare, aflat Ón aceea∫i situa˛ie jalnic„, este, de asemenea, l„sat deoparte.

Pe baza c„ror argumente sau criterii sunt bihorenii nedrept„˛i˛i?

Recent aflat Óntr-o vizit„ la Oradea, pre∫edintele Camerei Deputa˛ilor, domnul Bogdan Olteanu, declara: îGuvernul nu are probleme cu resursele financiare, exist„ bani suficien˛i pentru toat„ infrastructura de drumuri din ˛ar„“. Deci la Guvern exist„ bani suficien˛i pentru Óntreaga infrastructur„ rutier„ bihorean„ ∫i nu numai. Dar de ce repararea drumurilor din Bihor nu a fost ini˛iat„?

## **Domnul Miron Tudor Mitrea:**

V„ mul˛umesc.

Dac„ mai sunt colegi Ón sal„ care doresc s„ ia cuv‚ntul? Nu.

Cu aceasta, am Óncheiat. Ne revedem la ora 10,30.

Declara˛ie politic„ intitulat„ î9 Mai — Ziua Europei, Ón Rom‚nia“

Probabil c„ titlul declara˛iei mele politice v-ar putea face s„ v„ g‚ndi˛i la un text care con˛ine aprecieri fa˛„ de Ziua Europei, care se s„rb„tore∫te azi, sau poate c„ ar fi vorba despre cine ∫tie ce manifest„ri festiviste cu aceast„ ocazie. V-a∫ spune atunci c„ v„ Ón∫ela˛i!

Nu, domnilor colegi, nu este vorba despre a∫a ceva! Este vorba despre o zi de 9 mai care va veni ∫i va trece peste o ˛ar„, Rom‚nia, care sper„ s„ fie martora ultimului 9 mai ca stat candidat, Ón perspectiva posibilei integr„ri a ˛„rii Ón Uniunea European„ la 1 ianuarie 2007.

A∫adar, e o zi înormal„“ de 9 mai. Œn diverse institu˛ii se organizeaz„ diferite manifest„ri dedicate Zilei Europei. Pe strad„ Óns„ e altceva! 15.000 de membri ai majorit„˛ii confedera˛iilor sindicale manifesteaz„ pentru drepturile lor salariale, pentru o via˛„ mai bun„. O via˛„ mai bun„ pentru ei ∫i familiile lor, dar ∫i pentru pensionarii care le sunt p„rin˛i. Probabil c„ ∫i ace∫tia li se vor al„tura, pentru c„ deja suntem Ón data de 9 a lunii ∫i plafonul de medicamente compensate ∫i gratuite s-a epuizat de zile bune, a∫a c„ nu mai sunt cozi Ón fa˛a farmaciilor. De altfel, ministrul Nicol„escu i-a ∫i asigurat pe to˛i c„ medicamentele se vor ieftini, dar nu ∫tie exact cu c‚t ∫i c‚nd anume, Óns„ îÓi va anun˛a la momentul potrivit“.

Sinistra˛ii c„rora apele le-au luat agoniseala de-o via˛„ trec ∫i ei prin ziua de 9 mai. Desigur, ad„posti˛i Ón corturi, Ón timp ce c‚˛iva dintre copiii lor Ó∫i iau inima Ón din˛i ∫i merg kilometri Óntregi, p‚n„ la ∫coala din satul vecin, care le e, de altfel, c‚t se poate de familiar„, pentru c„ e la fel de d„r„p„nat„ ca ∫i vechea lor ∫coal„. Dar poate nu plou„, mai ∫tii? Pentru c„ va fi destul de trist dac„ plou„. Ce ar Ónsemna s„ se Ónt‚mple asta tocmai azi, 9 mai, cel pu˛in Ón Bucure∫ti, unde asfalt„rile de anul trecut sunt proasp„t decopertate, pentru a fi îconsolidate“ drumurile Capitalei? Ar fi Óntr-adev„r dramatic s„ vedem mii de sindicali∫ti amesteca˛i cu pensionari m„r∫„luind Ón ploaie, prin noroiul str„zilor decopertate, Ón zgomot de claxoane ∫i picham„re, c„tre sediul Guvernului, unde reprezentan˛ii puterii ciocnesc cupele de ∫ampanie Ón cinstea Zilei Europei!

îB„tr‚nii — b„taia de joc a alian˛ei «Dezastru ∫i Amar»“

C‚ndva se spunea: îCine nu are b„tr‚ni va trebui s„ ∫i-i cumpere“, semn al profundului respect pentru Ón˛elepciunea care vine o dat„ cu b„tr‚ne˛ea. Din p„cate, actuala guvernare portocalie nu d„ doi bani pe aceast„ str„veche vorb„ rom‚neasc„ ∫i-∫i bate joc Ón cel mai barbar stil de mamele, ta˛ii, bunicii ∫i bunicile noastre.

Dup„ ce i-au min˛it cu neru∫inare c„ le vor m„ri am„r‚tele de pensii, politicienii Alian˛ei îDezastru ∫i Amar“ Ói umilesc acum pe pensionari, for˛‚ndu-i s„ stea la cozi imense pentru medicamentele necesare supravie˛uirii.

Ministrul-contabil dovede∫te, pe zi ce trece, c„ nu are nici Ón clin, nici Ón m‚nec„ cu domeniul pe care-l p„store∫te — s„n„tatea. Ministrul b‚lb‚it ∫i la propriu ∫i la figurat este acum, probabil, cel mai oc„r‚t personaj de pe scena politic„ actual„, care vomit„ gafe dup„ gafe. Sistemul sanitar este la p„m‚nt, bolnavii sunt nevoi˛i s„-∫i cumpere singuri medicamenta˛ia, lista de medicamente compensate ∫i gratuite devine din ce Ón ce mai anemic„. Zilnic mai dispare c‚te un medicament de strict„ necesitate din aceast„ list„.

La V‚lcea, la fiecare Ónceput de lun„, sute de oameni tr„iesc calvarul cozilor interminabile pentru eliberarea medicamentelor necesare, f„r„ a ∫ti Óns„ dac„ acestea se g„sesc la farmacia respectiv„ sau dac„ nu se epuizeaz„ p‚n„ ajung ei la ghi∫eu. Cozi ca Ón vremurile de alt„dat„, oameni scula˛i de la miezul nop˛ii, ˛ipete ∫i mult„ disperare. Sunt oameni care str„bat zeci de kilometri pentru a intra Ón posesia unor medicamente ce le pot alina suferin˛a.

Œn ac˛iunile mele Ón teritoriu am Ónt‚lnit persoane Ón v‚rst„, venite tocmai de la B„lce∫ti, Peri∫ani, Malaia, Tetoiu, bolnavi care au b„tut Ón lung ∫i-n lat jude˛ul, f„r„ a-∫i putea procura medicamentele. Cele mai multe dintre acestea sunt cardiace, pentru care medicamentele prescrise de medic sunt vitale. Lor li se adaug„ oameni

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 75/19.V.2006 cu alte afec˛iuni, tot at‚t de grave, copii care a∫teapt„ ore Óntregi la coad„ pentru p„rin˛i ∫i bunici.

Lunar, Ón jude˛ul V‚lcea, sute de pacien˛i r„m‚n f„r„ medicamente ∫i pl‚ng pe la u∫ile farmaciilor. Lor nu le mai r„m‚ne dec‚t speran˛a Óntr-o minune.

Zilele trecute, Óntreaga mass-media a anun˛at, la unison, semnarea unei Ón˛elegeri de cooperare parlamentar„ Óntre P.S.D. ∫i P.R.M. Ini˛ial am considerat cu to˛ii c„ este vorba despre un zvon, despre Ónc„ o idee aruncat„ Ón eter de tribunul Corneliu Vadim Tudor.

La doar c‚teva ore de la apari˛ia respectivei ∫tiri, Mircea Geoan„ a confirmat existen˛a unor negocieri extrem de avansate cu P.R.M. Ón vederea semn„rii unui protocol de colaborare parlamentar„.

Œn fa˛a acestei realit„˛i, mul˛i membri ai societ„˛ii civile au fost uimi˛i de aceast„ colaborare Óntre un partid care se revendic„ a fi unul european, democratic, ∫i un partid ca P.R.M.-ul, considerat de opinia public„ intern„ ∫i interna˛ional„, dar ∫i de institu˛iile europene, ca fiind unul na˛ionalist, o fr‚n„ Ón calea ader„rii Rom‚niei la Uniunea European„.

Personal, Ón momentul anun˛ului, g‚ndul m-a dus la celebrul ∫i de trist„ amintire îpatrulater ro∫u“ din perioada 1992—1996.

Realizarea unei astfel de Ón˛elegeri arat„ disperarea P.S.D.-ului, Ón condi˛iile Ón care sondajele indic„ o c„dere liber„ a fostului partid de guvern„m‚nt. Nu cu mult timp Ón urm„, liderii P.S.D. afirmau cu t„rie c„ îo eventual„ colaborare cu P.R.M. este ∫i va fi exclus„, indiferent de situa˛ia politic„ a ˛„rii“.

Era la acel moment o atitudine responsabil„ a unui partid politic care se m‚ndrea cu o guvernare Ón care cuv‚ntul de ordine era îintegrarea european„“. La acel moment, izolarea politic„ a P.R.M., partid care aduce prejudicii imense imaginii Rom‚niei, era un fapt concret.

Ast„zi, prin aceast„ ac˛iune, P.S.D. deschide cutia Pandorei ∫i face o alian˛„ cu P.R.M. Ón vederea salv„rii sale Ón sondaje.

Atitudinea P.S.D. Óns„ nu surprinde, fostul partid de guvern„m‚nt ar„t‚ndu-∫i adev„rata fa˛„, sacrific‚nd orice idee de corectitudine ∫i consecven˛„ Ón vederea satisfacerii propriului interes.

Declara˛ie politic„ intitulat„ îLa mul˛i ani, U.E.!“ Ziua de 9 Mai are pentru noi, rom‚nii, o importan˛„ deosebit„, asta pentru faptul ca din punct de vedere istoric s„rb„torim Ziua Independen˛ei de Stat a Rom‚niei ∫i Ziua Victoriei Asupra Fascismului, iar din punct de vedere european anivers„m Ziua Uniunii Europene.

Aceste s„rb„tori au un numitor comun: libertatea!

Ziua Uniunii Europene, numit„ ∫i îZiua Schuman“ dup„ numele celui care a propus la 9 mai 1950 planul pentru crearea Comunit„˛ii Europene a C„rbunelui ∫i O˛elului, care a fost baza cre„rii actualei Uniuni Europene. Ast„zi putem spune c„ Europa a trecut de la integrarea economic„ la integrarea teritorial„ ∫i politic„.

Uniunea European„ ∫i-a propus s„-∫i creeze o lume a oamenilor, s„ fie aproape de cet„˛enii s„i, s„ Ónlocuiasc„ îcooperarea pa∫nic„ dintre statele europene“ cu o construc˛ie care s„ respecte libertatea ∫i identitatea tuturor popoarelor n„scute ∫i crescute pe acest continent.

La 26 februarie 2001 a fost semnat Tratatul de la Nisa. Mini∫trii de externe ai statelor U.E au hot„r‚t astfel reforma institu˛iilor europene ∫i extinderea Uniunii, prin admiterea a 12 noi state membre.

Rom‚nia depune eforturi pentru integrarea la 1 ianuarie 2007, astfel Ónc‚t sublinierea liderilor europeni — c„ l„rgirea U.E. nu poate fi completat„ p‚n„ c‚nd Rom‚nia ∫i Bulgaria nu vor fi integrate — s„ devin„ realitate.

Aceast„ inten˛ie este Ón sensul cre„rii unui spa˛iu al con∫tiin˛ei ∫i identit„˛ii europene, unde noul continent, Óntr-o conota˛ie ideal„, s„ fie locul Ón care s„ se respecte libertatea ∫i identitatea popoarelor care-l formeaz„, pentru c„: îlocuitorii s„i, veni˛i Ón valuri succesive de la Ónceputurile umanit„˛ii, au dezvoltat aici Ón mod progresiv valorile care stau la baza umanismului: egalitatea oamenilor, libertatea, respectarea na˛iunii“, a∫a cum se afirm„ Ón Preambulul Constitu˛iei Europene, unde, de asemenea îcaracterul democratic ∫i transparent al vie˛ii politice s„ ac˛ioneze Ón favoarea p„cii, justi˛iei ∫i solidarit„˛ii Ón lume“.

Aceste principii trebuie s„ stea la baza doctrinelor noastre, pentru ca partidele din care facem parte s„ poat„ construi cu discern„m‚nt o lume nou„, complex„ ∫i neagresiv„, Ón care timpul s„ ne d„ruiasc„ 1000 de ani de pace, pentru ca astfel spirala turnului Babel s„ se reÓnf„∫oare Óntr-un îpunct de fug„“ sacru, prin care Dumnezeu s„ poat„ privi pentru a ne d„rui o lume nou„. La mul˛i ani, U.E.!

Œn luna mai a acestui an se Ómplinesc 140 de ani de la urcarea pe tronul Rom‚niei a Principelui Carol I de Hohenzollern, 125 de ani de la proclamarea Regatului Rom‚niei ∫i 100 de ani de la organizarea Expozi˛iei Generale din 1906, evenimente de o importan˛„ cov‚r∫itoare pentru rena∫terea modern„ a na˛iunii noastre.

Pentru a readuce Ón con∫tiin˛a public„ aceste imagini de referin˛„ ale istoriei neamului, Guvernul Rom‚niei, prin Ministerul Culturii ∫i Cultelor, a organizat la Muzeul Na˛ional de Istorie a Rom‚niei expozi˛ia îRom‚nia Ón timpul lui Carol I“.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 75/19.V.2006 Expozi˛ia, ce va fi inaugurat„ Ón ziua de 10 mai, va cuprinde peste 500 de lucr„ri de art„ plastic„ ∫i decorativ„, numismatic„, medalistic„, fotografii, piese de vestimenta˛ie ∫i documente Ónsemnate.

Guvernul Rom‚niei va mai sublinia importan˛a acestui eveniment pentru Rom‚nia, c‚t ∫i importan˛a pe care Regele Carol I a avut-o Ón dezvoltarea Rom‚niei, prin publicarea unui amplu catalog, care cuprinde studii din care genera˛iile tinere pot afla mai multe informa˛ii despre personalitatea regelui Carol I ∫i despre realiz„rile acestuia.

10 Mai, Ziua Monarhiei Ón Rom‚nia, este ∫i va r„m‚ne ziua Ón care rom‚nii aniverseaz„ Óndelungata domnie a lui Carol I, de aproape jum„tate de secol — 48 de ani —, domnie care a corespuns uneia dintre cele mai prospere perioade din istoria Rom‚niei, epoca moderniz„rii ei pe toate planurile.

Astfel, fie ∫i numai pentru o scurt„ reamintire a realiz„rilor acelei perioade, nu pot s„ nu evoc realiz„rile Ón plan politic, economico-social ∫i cultural. Œn aceast„ perioad„:

— Ón plan politic, Rom‚nia ∫i-a c‚∫tigat independen˛a, a fost introdus sistemul democratic al rotativei guvernamentale ∫i a fost proclamat Regatul Rom‚n;

— Ón plan economico-social, a fost introdus un nou sistem monetar ∫i a fost b„tut„ moned„ na˛ional„, a fost construit„ re˛eaua na˛ional„ de c„i ferate, a fost modernizat„ re˛eaua portuar„, a fost modernizat serviciului po∫tal, toate aceste fiind doar c‚teva din realiz„rile acestei perioade;

— Ón plan cultural, a fost Ónfiin˛at„ Societatea Academic„, transformat„ Ón 1879 Ón Academia Rom‚n„, au fost construite edificii culturale de prim rang, a fost Óncurajat stilul neorom‚nesc Ón arhitectur„, au fost Ónfiin˛ate societ„˛i ∫i funda˛ii culturale.

Ast„zi s„rb„torim, sper„m pentru ultima dat„, Ziua Europei Ón afara Uniunii Europene. Faptul c„ Óncepem s„ sim˛im ∫i s„ s„rb„torim Ómpreun„ cu to˛i europenii este f„r„ Óndoial„ un lucru pozitiv. Pentru clasa politic„ Óns„, Ziua Europei trebuie s„ fie Ón primul r‚nd un moment de reflec˛ie, ∫i abia apoi un motiv de s„rb„toare. Un moment de reflec˛ie cu privire la modul Ón care suntem preg„ti˛i s„ intr„m pe pia˛a concuren˛ial„ a Uniunii Europene.

Integrarea european„ a fost una dintre pu˛inele teme supuse dezbaterii publice care nu a st‚rnit discu˛ii aprinse — clasa politic„, mass-media, opinia public„ s-au exprimat masiv Ón favoarea accederii la U.E. V„zut ca un fel de ît„r‚m al f„g„duin˛ei“, spa˛iul european a fost stabilit ca un scop de necontestat. Poate tocmai acesta

este motivul pentru care nu au fost discutate suficient implica˛iile ader„rii ˛„rii noastre la Uniunea European„, nu au fost identificate cu suficient„ acurate˛e punctele slabe ale societ„˛ii rom‚ne∫ti la impactul cu o comunitate mult mai dezvoltat„. ™i, Ón consecin˛„, aceste sectoare nu au fost preg„tite s„ fac„ fa˛„ noului context.

Factorii de decizie au ar„tat Ón mic„ m„sur„ posibilele consecin˛e cu urm„ri negative ale intr„rii pe o pia˛„ concuren˛ial„ puternic„, a∫a cum este cea european„. Experien˛a ˛„rilor est-europene care au aderat la U.E. arat„ c„ micii Óntreprinz„tori pot fi sever afecta˛i de noile reglement„ri la care trebuie s„ fac„ fa˛„, ∫i mul˛i dintre ei ajung Ón pragul falimentului. De asemenea, agricultorii au avut serioase probleme Ón a face fa˛„ concuren˛ei. Desigur, dificult„˛ile de acest gen au un impact social semnificativ, afect‚nd at‚t micii Óntreprinz„tori, c‚t ∫i pe angaja˛ii acestora.

De aceea, consider c„ Ón timpul, sper„m, scurt r„mas p‚n„ la momentul integr„rii se impune acordarea unei aten˛ii sporite sprijinirii ∫i preg„tirii pentru integrare a acestor sectoare. Partidul Conservator a propus deja un set complex de m„suri pentru sprijinirea Óntreprinderilor mici ∫i mijlocii, printre care se afl„ ∫i scutirea de la impozitare a venitului reinvestit. Numai d‚nd putere economic„ acestor afaceri, acestea vor putea s„ se ridice la nivelul cerut Ón spa˛iul european.

Declara˛ie politic„ av‚nd ca subiect importan˛a valorilor europene.

Acum 56 de ani, Robert Schuman, ministrul de externe al Fran˛ei, f„cea o declara˛ie public„ prin care solicita statelor dezvoltate ale continentului îs„ pun„ bazele concrete ale unei federa˛ii europene“. Celebra Declara˛ie îSchuman“ a devenit astfel actul de na∫tere al Europei Unite.

Pentru Rom‚nia, aderarea la Uniunea European„ nu Ónseamn„ doar integrarea Óntr-un sistem politic ∫i economic, ci Ón primul r‚nd asumarea unor valori. Despre aceste valori a∫ dori s„ vorbesc ast„zi, valori care sunt, de fapt, coloana vertebral„ a acestei construc˛ii politicoeconomice care se nume∫te Uniunea European„.

Œn Uniune, dezbaterea asupra valorilor europene este Ón plin„ desf„∫urare. Œn Rom‚nia, aceast„ dezbatere se face prea pu˛in sau deloc, iar atunci c‚nd se face nu prea reu∫im s„ dep„∫im ∫ablonul festivist.

Am Óncredere Ón oamenii acestei ˛„ri ∫i mai ales am Óncredere Ón tineri, care vor Ómbr„˛i∫a f„r„ rezerve ceea ce denumim îvalori europene“. Cred, de asemenea, c„ dac„ anii de comunism ne-au mutilat valoric, democra˛ia ∫i integrarea Ón U.E. ne vor vindeca. Chiar dac„ pentru asta vor trebui, poate, s„ treac„ genera˛ii.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 75/19.V.2006 Œn acest tablou general, Ómbr„˛i∫area valorilor europene Ón procesul de guvernare este esen˛ial„. Iar noi, oamenii politici, suntem cei care suntem responsabili de reu∫ita acestui proces.

Ca deputat, reprezint Ón Parlamentul Rom‚niei interesele cet„˛enilor jude˛ului Vrancea. Este Ónc„ proasp„t„ Ón memoria acestora amintirea unui panou care, la intrarea Ón jude˛, Ói anun˛a triumfalist c„ locuiesc Óntr-o îprovincie european„“. Se ∫tie, de∫i nu to˛i doresc s„ o recunoasc„, ce îvalori“ promova fosta administra˛ie P.S.D. atunci c‚nd se autoproclama îeuropean„“.

Din astfel de lec˛ii trebuie s„ Ónv„˛„m.

Nu este suficient s„ c‚nt„rim integrarea Rom‚niei Ón Uniunea European„ doar Ón avantaje ∫i dezavantaje economice. Dac„ aderarea la U.E. ne-ar ajuta s„ dep„∫im proastele metehne c„p„tate fie pe filiere istorice, fie geografice, tot ar fi un imens c‚∫tig pentru oamenii acestei ˛„ri.

Declara˛ie politic„ intitulat„ îProblemele sociale ale ∫colii ie∫ene“.

Œn luna martie a acestui an, comunitatea ie∫eana a fost consternat„ de relat„rile ample ∫i repetate ale presei locale, care prezenta un adev„rat scandal sexual la nivelul unuia dintre îliceele bune“, scandal ai c„rui protagoni∫ti au fost elevi de clasa a IX-a. ™ocante au fost comentariile postate pe paginile electronice ale ziarelor, comentarii ale unor elevi de clasa a IX-a sau chiar a VII-a, care relatau experien˛e personale de aceea∫i factur„, Ón cadrul ∫colilor Ón care Ónv„˛au. A devenit destul de clar c„ incidentul relatat nu este un caz izolat.

Œn acela∫i context, apar informa˛ii despre traficul ∫i consumul de droguri Ón ∫coal„ ∫i Ón cercurile de prieteni ai elevilor.

La finalul aceleia∫i luni, presa relateaz„ cazul ∫ocant al unui b„ie˛el de numai zece ani, premiant la ∫coal„, care se sinucide din cauza dorului de mama sa, care lucra Ón str„in„tate.

Organiza˛ia îSalva˛i Copiii!“ — Rom‚nia public„ rezultatele unei cercet„ri pe grupuri de copii ∫i tineri din mediul urban ∫i rural, grupe de v‚rst„ care acoper„ popula˛ia ∫colar„, ∫i care ne relev„ faptul c„ exist„ copii de 16 ani dependen˛i de tutun, cofein„, droguri u∫oare, ca mai t‚rziu s„ avem de a face cu droguri de sintez„, iar o data cu bacalaureatul tinerii absolv„ la î∫coala vie˛ii“ cele mai nocive ∫i mai distrug„toare îlec˛ii“.

Organiza˛ia îAlternative Sociale“ — Ia∫i, Óncerc‚nd s„ dea un r„spuns la probleme pe care le sesiz„m cu to˛ii Ón cadrul ∫colilor, a efectuat un studiu Ón r‚ndul elevilor din municipiul Ia∫i ∫i din comuna R„duc„neni cu privire la impactul pe care Ól are plecarea p„rin˛ilor la munc„ Ón str„in„tate. Prin amabilitatea domnului C„t„lin Luca, psiholog, pot s„ v„ prezint ∫i dumneavoastr„ c‚teva cifre semnificative: 96,2%, respectiv 96,3% dintre cei intervieva˛i ˛in leg„tura cu p„rin˛ii lor doar telefonic, iar cele mai frecvente probleme ∫colare care apar sunt absen˛ele nemotivate (chiar abandon ∫colar), rezultatele slabe la Ónv„˛„tur„, indisciplina, problemele cu colegii, marginalizare. Cel mai afectat este primul n„scut, Ón sarcina c„ruia cad Ón aceste condi˛ii responsabilit„˛i de

Partidul Na˛ional Liberal a adoptat vineri, 5 mai 2006, o rezolu˛ie, la Delega˛ia permanent„ de la Timi∫oara, prin care Ó∫i propune dotarea gratuit„ cu calculatoare, imprimante ∫i softul necesar func˛ion„rii acestora a cabinetelor tuturor medicilor de familie.

Medicina de familie, privit„ Ónc„ de unii ca o cenu∫„reas„ a sistemului sanitar din Rom‚nia, trebuie Óncurajat„ s„ devin„ performant„, de buna func˛ionare a acesteia depinz‚nd Ón mare m„sur„ o mai eficient„ Óngrijire a st„rii de s„n„tate a oamenilor ∫i reducerea costurilor din spitale.

Computerele ∫i tehnica de calcul Ói vor ajuta pe medicii de familie s„ Ó∫i cunoasc„ mai bine pacien˛ii, s„ Ói trateze mai eficient, s„ permit„ urm„rirea st„rii de s„n„tate, a tratamentelor recomandate pacien˛ilor, dar ∫i evolu˛ia bolilor de care ace∫tia sufer„. Pe baza acestor informa˛ii se va putea eficientiza, din punct de vedere economic, sistemul sanitar, vor putea fi redirec˛ionate fonduri spre zonele sensibile, vor fi ajustate programele na˛ionale de s„n„tate. Œn func˛ie de inciden˛a real„ a bolilor ∫i de num„rul de bolnavi, medicii vor putea s„ gestioneze plafonul ce la va fi alocat pentru medicamentele gratuite ∫i compensate.

Pentru Partidul Na˛ional Liberal, reforma sistemului de s„n„tate din Rom‚nia reprezint„ o prioritate major„, P.N.L. asum‚ndu-∫i chiar ∫i costurile de imagine pe care le presupun m„surile de reform„ radicale ∫i curajoase. Œn cadrul reformei sistemului sanitar, sprijinirea medicinei primare, adic„ a medicinei de familie, reprezint„ un obiectiv esen˛ial, un obiectiv _sine qua non_ pentru reu∫ita reformei.

Declara˛ie politic„ intitulat„ îUn protest sindical cu conota˛ii politice“

Peste exact o s„pt„m‚n„, se va da publicit„˛ii Raportul de ˛ar„ pentru Rom‚nia. Semnalele pe care le-am primit p‚n„ Ón prezent ne dau certitudinea c„ raportul va fi unul favorabil. Cu toate acestea, pe diferite canale, mai mult sau mai pu˛in subterane, se Óncearc„ din r„sputeri o compromitere a actului de guvernare, chiar Ón aceste momente decisive pentru integrare. Miza este enorm„. De ce s„ fie Guvernul T„riceanu, ∫i nu un

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 75/19.V.2006 alt Executiv cel care va parafa trecerea pragului Uniunii Europene? De ce trebuie s„ consemneze istoria a∫a ceva? Recent am citit o declara˛ie Ón care se spunea c„ P.S.D. este cel care, îa b„gat Rom‚nia Ón NATO“ ∫i Ón U.E.

Deci cuv‚ntul de ordine este foarte clar: nu actualul Cabinet trebuie s„ fie cel ce va face pasul spre U.E. ™i pentru compromiterea acestui Cabinet se face totul. Opozi˛ia — Ón treac„t fie spus, nu ∫tiu cum vor explica liderii P.S.D. inten˛ia de a Óncheia un protocol de colaborare cu o forma˛iune politic„ pe care Ón ultimii ani au etichetat-o ca fiind extremist„ — preg„te∫te o mo˛iune de cenzur„, iar centrala sindical„ C.N.S.L.R.—Fr„˛ia preg„te∫te, chiar de Ziua Europei, o manifestare de protest mamut.

Oficialii europeni ne-au solicitat stabilitate politic„. Ne-au solicitat-o expres, prin emisarii veni˛i la Bucure∫ti, dar ∫i prin lu„ri de pozi˛ie la Bruxelles sau Strasbourg. Guvernul a promis-o. Ce imagine vor avea despre stabilitatea politic„ din Rom‚nia oficialii europeni atunci c‚nd vor vedea o manifestare sindical„ de propor˛ii ∫i o iminent„ mo˛iune de cenzur„ pe teme economice? Cu siguran˛„, una negativ„.

Din p„cate, oficialii europeni nu ∫tiu c„ megaprotestul sindical anun˛at este unul de natur„ politic„. Pentru c„ C.N.S.L.R.—Fr„˛ia este aliatul politic al P.S.D. Citez dintr-o stenogram„ mai veche a Camerei Deputa˛ilor: îLa sf‚r∫itul lunii octombrie 2003, domnul Adrian N„stase, Ón calitate de pre∫edinte al Partidului Social Democrat, ∫i domnul Marius Petcu, Ón calitate de pre∫edinte al Confedera˛iei Na˛ionale a Sindicatelor Libere din Rom‚nia «Fr„˛ia» au semnat un acord de colaborare ∫i parteneriat...“ P.S.D.-ul a ajutat aceast„ central„ sindical„, unii dintre liderii de sindicat devenind inclusiv parlamentari. Acum, C.N.S.L.R.—Fr„˛ia se revan∫eaz„.

Declara˛ie politic„ privind construc˛ia de case pentru sinistra˛i prin redirec˛ionarea unor sume de la îLoteria Na˛ional„“.

Jocurile de noroc constituie monopol de stat ∫i aceast„ op˛iune este asumat„ de toate guvernele statelor civilizate, care p„streaz„ astfel controlul asupra ofertei de jocuri de noroc, dar ∫i asupra destina˛iei fondurilor ob˛inute din jocuri de noroc, care trebuie s„ fie utilizate preponderent pentru finan˛area unor obiective ori nevoi sociale.

îLoteria Rom‚n„“ a fost Ónfiin˛at„ acum 100 de ani, Ón scopul de a asigura finan˛area unui fond destinat asisten˛ei sanitare a s„racilor. Ulterior, obiectivele finan˛ate din veniturile ob˛inute de îLoteria Rom‚n„“ s-au diversificat, merg‚nd de la finan˛area necesar„ pentru acoperirea unor nevoi sociale determinate de s„r„cie, r„zboi, calamit„˛i etc. p‚n„ la asigurarea fondurilor necesare edific„rii unor importante a∫ez„minte culturale — precum Ateneul Rom‚n —, spitale, institu˛ii de Ónv„˛„m‚nt ∫i altele asemenea.

Alegerea obiectivului c„tre care sunt dirijate fondurile ob˛inute de îLoteria Rom‚n„“ — ∫i c„tre care ar trebui s„ fie dirijate toate veniturile ob˛inute din jocuri de noroc — este determinat„ de imperativul de a se r„spunde unei/unor nevoi reale, care necesit„ stringent fonduri suplimentare.

Œn prezent, potrivit prevederilor Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 195/2001, modificat„ prin Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 20/2005, profitul îLoteriei Rom‚ne“ merge Ón propor˛ie cov‚r∫itoare c„tre finan˛area construc˛iei de locuin˛e pentru tineret ∫i s„li de sport, precum ∫i pentru construc˛ia Arenei Sportive Polivalente ∫i S„lii Na˛ionale Sportive Polivalente.

Nu consider„ Guvernul Rom‚niei c„ ar fi benefic pentru Óntreaga societate — inclusiv pentru cei care particip„ la jocurile de noroc organizate de îLoteria Rom‚n„“ — ca profitul ob˛inut s„ fie direc˛ionat pentru finan˛area construc˛iei de locuin˛e pentru familiile care acum stau sub cerul liber ∫i sunt expuse Ómboln„virilor?

Nu consider„ Guvernul Rom‚niei c„ ar trebui s„ ia m„suri urgente ca aceste fonduri, aferente exerci˛iului financiar al anului 2005, s„ fie alocate prin intermediul unei ordonan˛e de urgen˛„ Ónspre obiectivele care sunt urgent de rezolvat acum, oferind astfel sprijin real familiilor sinistrate?

îŒn haosul din Ónv„˛„m‚ntul na˛ional, olimpicii suceveni ne fac cinste“

Œn plin„ efervescen˛„ politic„ ∫i social„, c‚nd cet„˛enii Rom‚niei sunt preocupa˛i prioritar de grija zilei de m‚ine ∫i mai pu˛in de fapte care nu Ói afecteaz„ Ón mod direct ∫i imediat, mul˛i dintre noi au trecut, f„r„ s„-i dea importan˛a cuvenit„, pe l‚ng„ un element important din desf„∫urarea sistemului educa˛ional: testele na˛ionale de capacitate ∫i pentru bacalaureat. Pentru cei care nu ∫tiu, m„ v„d obligat s„ spun c„ rezultatele au fost catastrofale ∫i au dovedit din plin nivelul extrem de sc„zut al sistemului educa˛ional preuniversitar. Œngrijor„tor este ∫i faptul c„ rezultatele din acest an nu sunt un exemplu singular, ci se repet„ sistematic de c‚˛iva ani, deci putem spune c„ fenomenul a devenit cronic.

Privind aceast„ imagine cenu∫ie ∫i lipsit„ de perspectiv„ a Ónv„˛„m‚ntului preuniversitar, am g„sit, Óns„, Ón ultimele zile, ∫i o raz„ de soare venit„ dinspre ˛inutul pe care Ól reprezint aici, Ón fa˛a dumneavoastr„, Suceava. Concret, 146 elevi suceveni m-au f„cut s„ fiu m‚ndru c„ sunt deputat de Suceava; ace∫ti copii sunt olimpici na˛ionali cu rezultate deosebite.

Un jude˛ cu o popula˛ie preponderent rural„ a reu∫it s„ devanseze la olimpiadele na˛ionale jude˛e cu tradi˛ie Ón domeniu, s„ ob˛in„ 22 de premii Ónt‚i, printre care ∫i o medalie de aur la matematic„ ∫i un premiu Ónt‚i absolut la francez„, precum ∫i numeroase premii doi ∫i trei. Œn total, Ón acest an elevii suceveni au adus, spre m‚ndria noastr„ 146 de premii, cu trei mai mult fa˛„ de anul trecut.

Le mul˛umim acestor copii pentru c„ ei ne-au redat speran˛a Ón viitorul Ónv„˛„m‚ntului ∫i voi interveni personal la forurile de conducere din administra˛ia local„, pentru a fi recompensa˛i pe m„sura rezultatelor lor.

S„pt„m‚na care a trecut a consemnat pentru via˛a politic„ rom‚neasc„ o nou„ atitudine a opozi˛iei.

Astfel, am fost cu to˛ii martori la discursurile unor lideri ai opozi˛iei Ón care amenin˛au cu depunerea unei mo˛iuni de cenzur„.

Depunerea unei mo˛iuni de cenzur„ este o procedur„ constitu˛ional„ normal„ ∫i un drept pe care opozi˛ia Ól are la dispozi˛ie.

Aspectul cu care nu putem fi de acord este, Óns„, modul Ón care a fost prezentat„ inten˛ia opozi˛iei, ca o amenin˛are care nu Ó∫i avea rostul sub nici o form„ pe scena politic„ a unei Rom‚nii viitoare ˛ar„ membr„ a Uniunii Europene.

Amenin˛‚nd Guvernul cu o mo˛iune de cenzur„, opozi˛ia nu face nici un serviciu nici popula˛iei ∫i nici procesului de integrare european„.

Orice ˛ar„ care a avut de Óndeplinit un obiectiv major sau a realizat o cre∫tere economic„ important„ a beneficiat de un sistem politic coerent ∫i de stabilitate guvernamental„. Guvernul T„riceanu nu are de ce s„ fie amenin˛at. Mandatul s„u, acordat de Parlament, este unul de patru ani ∫i at‚ta vreme c‚t exist„ o sus˛inere parlamentar„, acest mandat trebuie dus la cap„t.

Amenin˛„rile opozi˛iei sunt cu at‚t mai ipocrite cu c‚t actuala opozi˛ie este alc„tuit„ din partide care p‚n„ Ón 2004 au fost la guvernare ∫i au avut posibilitatea s„ solu˛ioneze problemele pe care ast„zi le reclam„.

Œn Óncheiere, a∫ dori s„ fac un apel la liderii opozi˛iei s„ Ónceteze cu amenin˛„rile ∫i proliferarea discursului politicianist ∫i s„ pun„ um„rul la Óndeplinirea obiectivelor majore ale ˛„rii.

îAgricultura, Ón fa˛a unui colaps total“

Starea agriculturii este similar„ cu cea a drumurilor. Pentru aprecierea ei nu trebuie date ∫i informa˛ii ale institu˛iilor de specialitate, deoarece o vedem cu ochiul liber ∫i o sim˛im pe propriile buzunare. Este nevoie de un singur cuv‚nt pentru a cuantifica prezentul ∫i perspectiva agriculturii: dezastru!

Suntem la o dat„ calendaristic„ care, Ón mod normal, ar trebui s„ marcheze finalul unei campanii agricole de prim„var„, dar care, de fapt, nici m„car nu a Ónceput.

Desigur, sunt cauze obiective care au f„cut imposibil„ desf„∫urarea lucr„rilor agricole. Se pare c„ Dumnezeu ne pedepse∫te din nou. La o asemenea guvernare, asemenea vremuri! R„m‚i de-a dreptul stupefiat Ón fa˛a minciunii ∫i mediocrit„˛ii primului-ministru ∫i a ministrului agriculturii care declar„, cu non∫alan˛„, c„ suntem preg„ti˛i pentru aderarea Rom‚niei la U.E. Óncep‚nd cu 1 ianuarie 2007.

Nimic mai fals ∫i mai neadev„rat. Ne dorim aderarea la U.E. la termenul stabilit, dar asta nu Ónseamn„ c„ suntem ∫i preg„ti˛i pe deplin pentru acest lucru.

Ce a adus nou guvernarea portocalie pentru agricultur„?

Œn primul r‚nd, Programul îFermierul“ sau îCacealmaua Flutur“, care s-a dovedit a fi inoportun, inadecvat ∫i inoperant, cu toate c„ se dubleaz„ plafonul maxim de creditare din 3 Ón 3 luni.

Œn al doilea r‚nd, un sistem aberant, inconsecvent ∫i ineficient de sus˛inere financiar„ a agriculturii.

Hot„r‚rea Guvernului nr. 1853/2005 Ónjum„t„˛e∫te beneficiarii subven˛iilor pentru zootehnie, prin condi˛iile aberante impuse cresc„torilor de animale, care nu au leg„tur„ cu modul de exploatare a efectivelor.

Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 20/2006 reglementeaz„ subven˛iile pentru un num„r foarte redus de culturi agricole, care ocup„ suprafe˛e infime din arabilul Rom‚niei, impun‚ndu-se dou„ condi˛ii ce vizeaz„ realitatea ∫i respectarea tehnologiilor de cultur„ (s„m‚n˛„ certificat„ ∫i asigurarea culturilor).

Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 25/2006 dovede∫te inconsecven˛a ministrului agriculturii. Astfel, se acord„ sprijin financiar pentru achizi˛ionarea de motorin„

îZiua de 9 Mai nu este Ziua Independen˛ei de Stat a Rom‚niei“

Œn declara˛ia politic„ de s„pt„m‚na trecut„ am criticat faptul c„ P.S.D. a Óncercat resuscitarea Ón scopuri populist-electorale a unei s„rb„tori str„ine de Rom‚nia ∫i care a fost ridicat„ la mare cinste de regimul comunist.

Citind ieri o ∫tire îRompres“, am remarcat urm„torul pasaj: îPrim„ria sectorului 2 s„rb„tore∫te mar˛i, printr-o serie de activit„˛i menite s„ aduc„ Ón centrul aten˛iei importan˛a ∫i aprecierea pe care poporul rom‚n trebuie s„ o acorde istoriei, ziua de 9 Mai, Ziua Independen˛ei de Stat a Rom‚niei...“

Am stat ∫i m-am mirat. Cum este posibil, la 16 ani de la c„derea comunismului, ca o autoritate a statului — Ón cazul de fa˛„ Prim„ria Sectorului 2 Bucure∫ti — s„ continue o mistificare impus„ de Gheorghiu-Dej, Ana Pauker, Emil Bodn„ra∫ ∫i continuat„ cu brio de Ceau∫escu ∫i acoli˛ii s„i, ∫i anume considerarea ∫i

celebrarea zilei de 9 Mai ca zi a Independen˛ei de Stat a Rom‚niei?! Œn presa postdecembrist„, Ón numeroase simpozioane organizate de reprezentan˛i ai societ„˛ii civile ∫i Ón toate tomurile istorice s-a restabilit deja adev„rul: independen˛a de stat a Rom‚niei a fost decis„ de Parlamentul Rom‚niei Ón data de 10 mai 1877. S„ nu fi ajuns aceste informa˛ii ∫i la aceast„ prim„rie de sector din Capital„? Este greu de presupus. ™tiu c„ primarul Neculai On˛anu a plecat din P.S.D., dar se pare c„ ∫i-a p„strat aceea∫i orientare politic„!

Printre ac˛iunile preconizate de Prim„ria sectorului 2 cu prilejul zilei de 9 Mai se num„r„ ∫i organizarea expozi˛iei îNicolae Titulescu ∫i Europa“, iar la Centrul Cultural îMihai Eminescu“ din Parcul Na˛ional va avea loc vernisajul unei expozi˛ii cu obiecte personale, documente ale diplomatului ∫i ale familiei sale, personalitatea sa fiind reliefat„ de nepo˛ii acestuia. Personal mi se pare o impietate s„ al„turi numele lui Nicolae Titulescu de ziua de 9 Mai, Ón contextul continu„rii unei s„rb„tori comuniste.

™tiu c„ 9 Mai este, la nivel european, considerat„ ca fiind o s„rb„toare, Ziua Europei. Totu∫i, acest aspect nu trebuie s„ conduc„ spre o continuare a mistific„rii istoriei Rom‚niei. Din acest unghi, nu sunt de acord nici cu inten˛ia Ministerului Ap„r„rii Na˛ionale, care s„rb„tore∫te pe 9 Mai ∫i Ziua Europei ∫i Ziua Independen˛ei de Stat. Din p„cate ∫i aici se pare c„ mai sunt Ón func˛ie politrucii din perioada antedecembrist„. Stau ∫i m„ Óntreb de ce nu s-a s„rb„torit ieri ∫i ziua de 8 mai? Oricum, se mai putea, pentru c„ Legea lustra˛iei Ónc„ nu a intrat Ón vigoare.

Declara˛ie politic„ intitulat„ îCorup˛ia ar putea am‚na aderarea Rom‚niei la U.E.“

Pe 16 mai, Comisia European„ va prezenta acel mult a∫teptat Raport de ˛ar„, care ar putea recomanda am‚narea cu un an a ader„rii Rom‚niei ∫i Bulgariei, programat„ pentru 1 ianuarie 2007. O spune cunoscutul s„pt„m‚nal american îNewsweek“. îJuriul Ónc„ delibereaz„“, declar„ comisarul european pentru extindere, Olli Rehn, f„c‚nd suspansul ∫i mai greu de suportat.

Tratamentul aplicat Rom‚niei ∫i Bulgariei va transmite un semnal de descurajare sau de speran˛„ pentru ˛„ri precum Croa˛ia ori Turcia, aflate pe lista de a∫teptare. Serbia a pierdut orice speran˛„, dup„ ce a refuzat s„-l livreze, la termen — p‚n„ la 1 mai a.c. — pe controversatul general Ratko Mladici. Dac„ Bulgaria a devenit un studiu de caz, cu 156 de asasinate la comand„ Ón ultimii 5 ani, multe dintre ele Ón spa˛iul public, Ón schimb, Rom‚nia nu a reu∫it s„ o scoat„ la liman cu aceea∫i ap„s„toare corup˛ie. Ultimul sondaj îEurobarometru“ arat„ c„ 60% dintre germani sunt Ómpotriva extinderii U.E., inclusiv a primirii Rom‚niei ∫i Bulgariei.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 75/19.V.2006 Cum s-a ajuns, totu∫i, la aceast„ corup˛ie devastatoare care ne pune Óntr-o contradic˛ie ireconciliabil„ cu noi Ón∫ine? Legea care st„ la baza privatiz„rii a dat m‚n„ liber„ partidelor aflate la putere s„ negustoreasc„, dup„ bunul-plac ∫i Ón avantajul fiec„ruia dintre ele, obiectivele economice scoase la licita˛ie. Se dore∫te o lege mult mai simpl„, Ón baza c„reia cele 120 de societ„˛i cu capital majoritar sau par˛ial de stat, care au r„mas de privatizat, s„ poat„ fi îm„ritate“ c‚t mai repede. Parc„ n-ar fi fost Óndeajuns de dezastruos jaful din ultimul deceniu, realizat prin intermediul privatiz„rii! Se cer acum noi premise legale pentru accelerarea ei. Legea privatiz„rii trebuia conceput„ de la bun Ónceput ca un act normativ menit s„ apere interesele statului, ale societ„˛ii rom‚ne∫ti, nu pe cele ale mafio˛ilor. Cu siguran˛„ c„, Óntr-o alt„ formul„ de organizare, A.V.A.S.-ul n-ar mai fi putut s„ fac„ din privatizare o surs„ de c‚∫tiguri uria∫e. Din p„cate, nu-i vorba despre inexisten˛a unui act normativ care s„ asigure transparen˛a Ón domeniul privatiz„rii ∫i care s„ Ónl„ture escrocheriile, ci de lipsa unei Óntregi legisla˛ii economico-financiare menite s„ apere interesul na˛ional, ca ∫i de inexisten˛a unui control riguros care s„ descurajeze din fa∫„ tentativele mafiei de a se Ónfrupta, f„r„ nici un drept, din avu˛ia statului.

Ziua Europei este ∫i pentru noi, rom‚nii, un prilej de manifestare a solidarit„˛ii noastre cu valorile moderne, democrate ale marii familii reunite sub deviza îUnitate Ón diversitate“. Prin Uniunea European„ europenii Ó∫i unesc eforturile pentru a lucra Ómpreun„ pentru men˛inerea p„cii ∫i pentru prosperitate.

Ziua Europei este un prilej de a ne manifesta speran˛a c„ ne vom integra Ón aceast„ familie ∫i c„ vom beneficia de o via˛„ civilizat„ ∫i decent„, de un trai mai bun.

Cum v„d rom‚nii acest viitor care sper„m s„ fie c‚t mai apropiat nu este foarte clar, dar cu siguran˛„ fiecare dintre noi ne imagin„m c„ vom sc„pa de multe poveri ∫i angoase care ne apas„ Ón prezent.

Œn aceast„ zi, guvernan˛ii, oamenii politici, indiferent de culoare, ar trebui s„ realizeze c„ cel mai important lucru pe care ar trebui s„-l fac„ ar fi contactul ∫i dialogul cu oamenii, apropierea fa˛„ de ei, ca adev„ra˛i promotori ai valorilor europene.

Un lucru trebuie s„ fie clar ∫i pentru cei care conduc, dar ∫i pentru to˛i cet„˛enii Rom‚niei: identitatea european„ presupune schimbarea mentalit„˛ii fiec„ruia, a modului de a ac˛iona ∫i a ne comporta. A fi european nu Ónseamn„ numai un mod de via˛„ mai bun, condi˛ii moderne de informare ∫i comunicare, locuri de munc„ mai bine pl„tite ∫i servicii de calitate, ci ∫i respectul fa˛„ de lege, fa˛„ de comunitatea Ón care tr„im. Ele nu vin de la sine, ci cu efortul conjugat al fiec„rui rom‚n, cu mobilizarea Óntregii societ„˛i.

Stabilitate politic„ ∫i economic„, siguran˛„, solidaritate — aceasta este Uniunea European„, ai c„rei membri vom deveni Ón 2007. De noi to˛i depinde acest lucru!

îPrograme clientelare, rezultate dijmuite“

Œn aceste zile, presa scris„ ∫i audiovizual„ din Arad acord„, Ón mod repetat, ca un laitmotiv, spa˛ii de emisie ∫i informa˛ii ample despre Ónceperea sau reluarea lucr„rilor de modernizare a sistemelor de alimentare cu ap„ Óntr-o serie de ora∫e ∫i comune ale jude˛ului. Œn fapt, este vorba de ∫tiri de larg interes cet„˛enesc, cu Ónsemnate efecte pe plan edilitar, dac„ obiectivele n-ar fi prea tardive, prea de multe ori anun˛ate ∫i prea Óndelung am‚nat„ Ónceperea lor, Ón condi˛iile Ón care o foarte mare parte din localit„˛ile jude˛ului sufer„ de lipsa apei sau de necesitatea reabilit„rii instala˛iilor existente, a unui mare num„r de conducte ∫i artere de alimentare cu ap„, realizate cu ani Ón urm„ ∫i neÓntre˛inute sau f„r„ a se realiza un echilibru Óntre resurse ∫i consum.

A∫adar, nu lucr„rile Ón sine fac obiectul prezentei declara˛ii politice, ci modul Ón care, puse s„ gestioneze programele derulate Ón acest domeniu, autorit„˛ile jude˛ene aloc„ fondurile pentru lucr„ri ∫i stabilesc priorit„˛ile Ón materializarea lor.

Concret, Ón toate cele opt comune unde Óncep sau sunt reluate lucr„ri, primarii apar˛in Alian˛ei D.A., acestea fiind de fapt singurele investi˛ii care vor fi demarate Ón actualul mandat; pentru c„, trebuie s„ spun cu regret, Ón alte momente, cu alte prilejuri nu s-a reu∫it promovarea altor lucr„ri, din lips„ de interes, din nep„sare sau chiar rea-voin˛„, s„ nu aib„ ∫i al˛ii parte de astfel de investi˛ii.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 75/19.V.2006 Nu exagerez spun‚nd aceasta. Se ∫tie c„ jude˛ul Arad este mult r„mas Ón urm„, dac„ nu chiar ultimul, Ón ce prive∫te accesarea unor fonduri SAPARD pe infrastructur„. Investi˛ii noi din alte fonduri nu s-au preg„tit, rezultatele fiind incomparabil mai mici, mai ales fa˛„ de realiz„rile din perioadele anterioare, c‚nd s-au executat lucr„ri ample de alimentare cu ap„ la sate, din fondurile de la buget (de exemplu: H„lm„gel—H„lmagiu— V‚rfurile; Igne∫ti; Dezna; Buteni—B‚rsa; ™iria; Ghioroc— Cov„s‚n˛; Beliu—Archi∫—C„rand—Gro∫eni etc.).

Avem, deci, de-a face cu programe de ordin clientelar, ∫i ele insuficiente, care nu au cum s„ creeze un echilibru Ón dezvoltarea ∫i modernizarea localit„˛ilor jude˛ului. Avem, pe de alt„ parte, rezultate dijmuite, datorit„ inconsecven˛ei ∫i slabei preocup„ri pentru ob˛inerea fondurilor ∫i pentru accesarea unor proiecte europene Ón acest sens.

îCe vrem, de fapt, de la Europa?“

De ani buni Óncoace toat„ lumea vorbe∫te despre integrare european„. Se scriu c„r˛i, articole, se fac cursuri universitare. Ce mai, la c‚t de dezb„tut este subiectul, am putea crede c„ Rom‚nia este mai mult dec‚t preg„tit„ s„ adere la Uniunea European„. Nu m„ refer aici la factorii economici ∫i politici, ci la simpla Ón˛elegere a avantajelor sau a obliga˛iilor care decurg din aceast„ aderare, dar, cel mai important, Ón ce fel de entitate ne integr„m.

M„ tem Óns„ c„ acest subiect este tratat cu o superficialitate care, pe termen lung, s-ar putea s„ ne coste. Vreau s„ propun urm„toarea tem„ de reflec˛ie: este aderarea Rom‚niei la Uniunea European„ un scop Ón sine sau este doar Ónceputul unui proces de modernizare?

Ce vrem noi, de fapt, de la Uniunea European„?

Dac„ Ó∫i imagineaz„ cineva c„ dup„ ianuarie 2007 vor cre∫te banii Ón copaci se Ón∫al„ amarnic. Uniunea European„ ne va ajuta, dar ea nu poate s„ ne duc„ Ón spate. Dac„ vrem s„ ajungem din urm„ aceste state bogate trebuie, Ón primul r‚nd, s„ le Ón˛elegem ∫i s„ le asimil„m valorile.

La noi se url„ Ón tramvaie, c‚inii Ó∫i fac treburile pe strad„, este plin de cer∫etori, gunoaie c‚t s„ Óngropi un ora∫ Ón ele, alarme de ma∫ini care url„ Ón mijlocul nop˛ii ∫i multe altele.

Majoritatea dintre dumneavoastr„ au vizitat, cel pu˛in o dat„, Uniunea European„. A˛i v„zut asemenea peisaje acolo? Nu! Noi Ónc„ nu am Ón˛eles c„ libertatea fiec„ruia

dintre noi este absolut„ doar at‚ta timp c‚t nu Óncalc„ libertatea altuia. Sigur, sunt liber s„ Ómi montez o alarm„ performant„ pentru a-mi proteja ma∫ina, dar ∫i vecinul meu este liber s„ doarm„ noaptea. La fel, sunt liber s„ Ómi plimb c‚inele pe strad„, dar ceilal˛i nu ar trebui s„ fie nevoi˛i s„ suporte mizeria f„cut„ de acesta. Fiecare dintre aceste probleme luat„ Ón parte este minor„, dar Ómpreun„ dau spa˛iului public un aer irespirabil. Democra˛ia liberal„ Ónseamn„ libertate, dar o libertate Ómpletit„ cu responsabilitatea fa˛„ de libertatea celuilalt. Iat„ un principiu simplu, pe care poporul rom‚n Ónc„ nu l-a Ón˛eles.

Apoi, munca este Ónc„ o problem„ Ón Rom‚nia, ∫i asta datorit„ unei nesincroniz„ri istorice. Societ„˛ile occidentale au fost construite prin munc„ ∫i de aceea sunt unde sunt. Noi, Ón schimb, am privit capitalismul ca pe un sistem de Ómbog„˛ire rapid„. Politicienii au furat ca la drumul mare, îÓntreprinz„torii“ au dat tunuri spectaculoase ∫i mul˛i dintre cet„˛enii ˛„rii a∫teapt„ mai degrab„ s„ c‚∫tige la loto dec‚t s„ munceasc„ ∫i s„ g‚ndeasc„.

Declara˛ie politic„ intitulat„ îZiua de 9 Mai — istorie ∫i simbol“

A∫a cum se ∫tie, sf‚r∫itul celui de-Al Doilea R„zboi Mondial a l„sat Ón urma sa o Europ„ distrus„ din punct de vedere material, fr„m‚ntat„ de puternice crize politice ∫i divizat„ Ón dou„ mari blocuri — Est ∫i Vest. Œn acest context, apare un puternic curent Óndreptat c„tre o politic„ interna˛ional„ care s„ fie capabil„ s„ opreasc„ o a treia conflagra˛ie mondial„ ∫i s„ consolideze Europa din punct de vedere economic.

Œntr-un moment complicat din prim„vara anului 1950, ∫i anume Ónceperea R„zboiului Rece, lui Robert Schuman, pe atunci ministrul afacerilor externe al Fran˛ei, Ói este Óncredin˛at„ de c„tre omologii s„i din Marea Britanie ∫i Statele Unite ale Americii o misiune foarte important„ — crearea unui plan care s„ duc„ la integrarea Germaniei Federale Ón concertul european. Pentru a g„si o solu˛ie, Robert Schuman recurge la geniul inventiv al unui om necunoscut Ónc„ marelui public, dar cu o experien˛„ excep˛ional„, acumulat„ Ón urma unei Óndelungate cariere interna˛ionale — Jean Monnet, care, f„r„ a fi avut vreodat„ un mandat politic, de˛inea reputa˛ia de a fi pragmatic ∫i preocupat de g„sirea celor mai eficiente solu˛ii.

Œn opinia lui Jean Monnet era iluzorie Óncercarea de a crea dintr-o dat„ un edificiu institu˛ional complet suprana˛ional, f„r„ a Ónt‚mpina o rezisten˛„ puternic„ din partea statelor recent ie∫ite din r„zboi, motiv pentru care proiectul propus de el ∫i care este cunoscut sub numele de Declara˛ia sau Planul lui Schuman, abordeaz„ problema construc˛iei europene. Metoda propus„ de Jean Monnet, ∫i anume calea comunitar„ de integrare, acord„ prioritate integr„rii sectoriale ∫i celei economice, Ón detrimentul celei globale ∫i, respectiv, politice.

Originalitatea ideii lui Monnet consta Ón unirea oamenilor ∫i a na˛iunilor, prin propunerea unui obiectiv comun, Ón care s„ Ó∫i g„seasc„ sau s„ Ó∫i reg„seasc„ interesele. Monnet a fot considerat nu un erou, ci un om al marilor Ónceputuri. ™i, Óntr-adev„r, totul a Ónceput Ón acea zi de mai c‚nd a fost realizat„ prima ini˛iativ„ Ón direc˛ia cre„rii a ceea ce ast„zi poart„ numele de Uniune European„. La summit-ul liderilor europeni organizat la Milano Ón 1986 s-a decis aniversarea zilei de 9 Mai ca Zi a Europei.

î9 Mai, o zi important„ pentru Rom‚nia!“

Ne preg„tim ast„zi de un moment foarte important Ón istoria noastr„ postdecembrist„: aderarea Rom‚niei Ón structurile europene al„turi de celelalte state membre ale Uniunii Europene. Pe data de 9 mai 1950, Robert Schuman, ministrul de externe al Fran˛ei, aduce la cuno∫tin˛a popula˛iei semnarea unei declara˛ii care solicita unor ˛„ri europene p‚n„ atunci rivale s„-∫i uneasc„ produc˛iile de o˛el ∫i c„rbune. Un rol important Ón crearea sistemului european de integrare l-a avut Óns„ ∫i Jean Monnet, cel care este considerat unul dintre p„rin˛ii fondatori ai Europei. Dup„ cum bine ∫ti˛i, situa˛ia material„ a Europei la sf‚r∫itul celui de-Al Doilea R„zboi Mondial a fost una dezastruoas„, fr„m‚ntat„ de puternice crize politice ∫i Ómp„r˛it„ practic Ón dou„ p„r˛i: Blocul de Est ∫i Blocul de Vest.

Principala problem„ din Europa acelor vremuri era aceea de a se evita gre∫elile trecutului, de a Ónv„˛a din acestea ∫i de a Óncerca elaborarea unui plan care s„ conduc„ spre o pace durabil„ Óntre na˛iuni care p‚n„ Ón urm„ cu nu foarte mult timp fuseser„ Ón conflict. S-a hot„r‚t atunci acordarea unei ∫anse Germaniei Federale Ón concertul european. Nu putem s„ trecem at‚t de u∫or peste acest lucru de o importan˛„ remarcabil„. Aceast„ ∫ans„ a fost acordat„ dup„ ce aceast„ ˛ar„ sau, mai bine zis, oamenii afla˛i la conducerea ei au adus at‚t de mult„ durere Ón Óntreaga Europ„. E cazul ca din acest exemplu s„ Ónv„˛„m c‚te ceva.

Originalitatea ideii lui Monnet consta Ón unirea oamenilor ∫i a na˛iunilor prin propunerea unui obiectiv comun, Ón care s„ se reg„seasc„, s„ Ó∫i vad„ interesele, s„ uite diferen˛ele sau divergen˛ele. Europa devine astfel continentul care a construit prima regiune economic„ a lumii, un edificiu ridicat treptat, a c„rui activitate a evoluat Ón timp.

Datorit„ acestor evenimente, pe data de 9 Mai a Ónceput a se s„rb„tori Ziua Europei, a unei Europe unite. Totul a Ónceput Ón acea zi de mai c‚nd a fost realizat„ prima ini˛iativ„ Ón direc˛ia cre„rii a ceea ce ast„zi poart„ numele de Uniunea European„. Aceasta reprezint„ un succes postbelic politic deosebit de important, fiind, Ón acela∫i timp, un proces Ón continu„ evolu˛ie.

Interven˛ie intitulat„ îZiua Europei“

Semnifica˛ia zilei de 9 Mai a evoluat spectaculos, o dat„ cu mentalitatea timpurilor pe care le tr„im. Din Ziua victoriei Ómpotriva Germaniei fasciste a devenit Ziua Europei, ziua concordiei ∫i colabor„rii popoarelor b„tr‚nului continent. Transformare fireasc„, dac„ ne g‚ndim c„ data la care s-a sf‚r∫it cea mai s‚ngeroas„ conflagra˛ie mondial„ a marcat Ónceputul unei perioade de stabilitate politic„, de conlucrare economic„ ∫i cultural„ f„r„ precedent.

9 mai a fost o lec˛ie aspr„ de istorie pentru Ónving„tori ∫i Ónvin∫i. Ea a marcat falimentul definitiv al politicii de for˛„, al prejudec„˛ilor rasiale, al militarismului agresiv. Europenii au Ón˛eles c„ pacea ∫i colaborarea

interna˛ional„, Ón spiritul respectului fa˛„ de om ∫i valorile umane, reprezint„ singura cale realist„ a omenirii spre propriul ei viitor.

Desigur, 9 Mai este reperul istoric cel mai potrivit pentru a marca Ziua Europei. Uniunea European„ a devenit Óntr-adev„r o structur„ statal„ continental„, dar una democratic„, la care statele au aderat printr-un act liber consim˛it. Iat„ c„ nu visul dement al fascismului, nu tancurile ∫i tunurile hitleriste sau staliniste au unificat Europa, ci voin˛a necondi˛ionat„ a europenilor, Ón spiritul egalit„˛ii Ón drepturi ∫i respect„rii identit„˛ilor na˛ionale. Practic, Ón Uniunea European„ se reg„sesc ast„zi ∫i conlucreaz„ armonios aproape toate statele beligerante ale ultimului r„zboi mondial.

Rom‚nia ∫i-a exprimat f„r„ echivoc inten˛ia de aderare la Uniunea European„ imediat dup„ r„sturnarea regimului comunist, dar integrarea patriei noastre a fost privit„ mult„ vreme cu neÓncredere, datorit„ politicii criptocomuniste promovate de st‚nga rom‚neasc„. Dar dirijismul centralizat, imixtiunea politicului Ón justi˛ie, manipularea grosolan„ a maselor, privatiz„rile frauduloase ∫i corup˛ia la nivel Ónalt, toate acestea au ridicat obstacole mari Ón calea integr„rii.

Schimbarea de orientare produs„ dup„ alegerile din 2004 a ar„tat clar Europei c„ ˛ara noastr„ Óndepline∫te condi˛iile de aderare. Guvernarea D.A. a demonstrat c„ integrarea Rom‚niei nu este o favoare sau o concesie pe care Europa o face rom‚nilor, ci dreptul legitim al acestora, c‚∫tigat printr-un lung ∫i dureros proces de restructurare, monitorizat cu exigen˛„ de Comisia European„.

Declara˛ie politic„ intitulat„ îEuropa ∫i Rom‚nia“

Acum 56 de ani, trei oameni au reu∫it s„ pun„ bazele a ceea ce Ónseamn„ ast„zi Uniunea European„ ∫i s„ ofere, astfel, unui continent m„cinat de r„zboaie, pace, stabilitate ∫i prosperitate, prin reunirea acestora Óntr-un ideal european fundamentat pe valori ∫i obiective comune.

La acest ideal au aderat state ∫i, prin acestea, oameni, care au aspirat la statutul de îcet„˛ean al Europei“.

Ast„zi, av‚nd mai pu˛in de un an p‚n„ la integrare, Óntrebarea pe care ne-o punem din ce Ón ce mai des este ce Ónseamn„ s„ fii cu adev„rat european? Este nevoie s„ a∫tept„m o semn„tur„ pentru a ne sim˛i europeni sau facem deja parte dintr-o Europ„ Unit„?

Uniunea European„ nu poate fi definit„ doar de o pia˛„ comun„, de drepturi politice ∫i sociale comune, nici doar de oportunitatea de a achizi˛iona acelea∫i bunuri, la acela∫i pre˛, cu aceea∫i moned„. Semnifica˛ia cuv‚ntului îeuropean“ are la baz„ mult mai multe sensuri, derivate

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 75/19.V.2006 ale ideii care a Ónso˛it permanent demersul lui Jean Monnet: îNoi nu coaliz„m state, ci unim oameni“.

Tradi˛ia ∫i istoria care ne leag„ de celelalte state au produs idealuri ∫i valori care au fost diseminate nu doar pe continentul european, ci Ón Óntreaga lume, cre‚nd, dincolo de dimensiunile care au modelat aspectul politic al Uniunii Europene, o Europ„ — simbol al fundamentului cultural. Europa Unit„ nu ar fi putut exista Ón lipsa dezvolt„rii ∫i Ómbr„˛i∫„rii unor meridiane culturale ∫i sociale care s„ Ói permit„ s„ c‚∫tige nu doar portofelele cet„˛enilor, ci ∫i inimile lor.

Lumea de ast„zi, Óntr-o continu„ ∫i rapid„ evolu˛ie, are nevoie de Europa. Œntr-un fel, Uniunea European„ a devenit, pentru cet„˛enii ei, echivalent„ cuv‚ntului îacas„“. Siguran˛a unei democra˛ii puternice, Óns„ mai ales multitudinea oportunit„˛ilor oferite au fost Ónglobate Ón semnifica˛ia Europei. ™i Óndr„znesc s„ spun c„ ∫i semnifica˛ia Europei a fost Ónglobat„ Ón semnifica˛ia Rom‚niei ca stat european. Ziua de 9 Mai, prin rezonan˛a pe care o are pentru fiecare dintre noi, ne face con∫tien˛i de caracteristica noastr„ de cet„˛eni ai Europei Unite. ™i, de aceea, fiecare dintre noi se poate sim˛i îacas„“ Ón Uniunea European„, Ómbr„˛i∫‚nd valorile europene, ca o reÓntoarcere la ceea ce Ónseamn„ cu adev„rat a fi parte a Europei.

îZiua Europei ∫i importan˛a ei pentru Rom‚nia“

Ziua de 9 mai 1950 reprezint„ Ón istoria noastr„ european„ primul pas care a dus c„tre formarea a ceea ce ast„zi numim Uniunea European„. Œn aceast„ zi, la Paris, ministrul de externe al Fran˛ei, domnul Robert Schuman, a citit presei interna˛ionale o declara˛ie prin care chema Fran˛a, Germania, dar ∫i alte ˛„ri europene s„-∫i uneasc„ produc˛iile de c„rbune ∫i o˛el, pun‚nd astfel bazele primei funda˛ii concrete a unei federa˛ii europene. Nu pot s„ trec mai departe f„r„ a aminti aici numele unei alte figuri importante Ón acest scenariu, cea a lui Jean Monnet, cel c„ruia i-a fost trasat„ ca sarcin„ elaborarea unui plan care s„ conduc„ spre o Ómbun„t„˛ire a rela˛iilor Óntre Fran˛a ∫i Germania, p‚n„ la acea vreme du∫mani declara˛i din cauza evenimentelor din cel de-Al Doilea R„zboi Mondial.

Dac„ la Ónceput num„rul ˛„rilor care au pus bazele acestei Uniuni a fost de doar ∫ase, o dat„ cu trecerea timpului acest num„r a crescut, Ón prezent el ridic‚ndu-se

la nu mai pu˛in de 25 de state. Aceasta este o dovad„ a faptului c„ organismul creat n-a fost unul ermetic, Ónchis, ci, din contr„, a dat posibilitatea ∫i altora de a accede Ón structurile ei.

Aceast„ ∫ans„ a fost acordat„ ∫i Rom‚niei. Sper„m ca ea s„ nu fie ratat„ ∫i, la 1 ianuarie 2007, s„ devenim cel de-al 26-lea stat ce se al„tur„ Uniunii.

Pentru aceasta Óns„ Rom‚nia mai are de lucru, a∫a cum a avut din iarna anului 2004, c‚nd s-a angajat pe drumul integr„rii. Drumul n-a fost deloc unul u∫or, cu at‚t mai mult cu c‚t fostele guvern„ri n-au reu∫it s„ fac„ ceea ce se dorea de Uniune, astfel Ónc‚t ne-am ales cu o gr„mad„ de lucruri ce trebuiau f„cute p‚n„ atunci, n-au fost Óndeplinite, ner„m‚n‚ndu-ne altceva dec‚t s„ adun„m cioburile sparte Ón nu mai pu˛in de 15 ani de guvernare ce a l„sat mult de dorit.

Candida˛ii la aderare, implicit ∫i noi, trebuie s„ fim con∫tien˛i ∫i s„ nu pierdem nici o secund„ din vedere criteriile pe care trebuie s„ le Óndeplinim: o economie de pia˛„ func˛ional„, capacitatea de a face fa˛„ presiunii concuren˛iale ∫i pie˛ei din cadrul Uniunii, adoptarea acquis-ului comunitar, care presupune capacitatea de a efectua modific„ri substan˛iale ale legilor, reglement„rilor ∫i prevederilor administrative, adoptarea obiectivelor fundamentale ale Uniunii, cu alte cuvinte, integrarea politic„, economic„ ∫i monetar„.

îUn Guvern luat de valul neputin˛ei“

Faptul c„ rom‚nii prefer„ s„ stea la cozi la medicamente cu toate asigur„rile f„cute de ministrulcontabil, cum c„ sunt suficiente fonduri alocate pentru toat„ lumea, arat„ mai clar dec‚t orice alt barometru c‚t„ neÓncredere inspir„ vorbele ministrului.

Cu toate sondajele de opinie care Ónc„ v„ crediteaz„ cu procente, ar trebui s„ vede˛i realitatea care domne∫te Ón ˛ar„, o realitate care v„ e mai mult dec‚t nefavorabil„ ∫i, r‚nd pe r‚nd, segmente Óntregi de popula˛ie sunt tot mai nemul˛umite de presta˛ia jalnic„ din educa˛ie, s„n„tate, mediu sau justi˛ie.

Œn ˛ar„ domne∫te un haos ∫i o neÓncredere f„˛i∫„ fa˛„ de orice semnal venit din zona politicului. Nu a˛i f„cut nimic pentru tinerii care v-au acordat un vot revolu˛ionar a∫tept‚nd s„ vad„ fapte ∫i m„suri prin care s„-i motiva˛i s„ devin„ profesioni∫ti ∫i s„ munceasc„ Ón Rom‚nia. Achizi˛ionarea unei case sau m„car r„spl„tirea muncii printr-un salariu decent sunt vise utopice care vorbesc despre neputin˛a Guvernului Ón a g„si solu˛ii.

Unde sunt salariile duble promise medicilor ∫i profesorilor Ón campania electoral„? R‚ia ∫i p„duchii stau m„rturie a grijii pe care a˛i avut-o fa˛„ de cei peste 15.000 de sinistra˛i, iar toat„ aceast„ nep„sare v„ va costa enorm ∫i pe termen lung. A˛i dus o politic„ fiscal„ falimentar„ ∫i iresponsabil„, fundamentat„ pe principiul cotei unice de impozitare, care a creat numeroase discrepan˛e sociale ce afecteaz„ grav Óntreaga economie.

Nici nu mai cred Óntr-o mobilizare a unui Guvern care a ajuns s„ conduc„ din cu totul alte motive dec‚t grija pentru oameni. Valul neputin˛ei v-a dus tot mai departe de Rom‚nia, pe care a˛i abandonat-o m‚na˛i de alte interese dec‚t responsabilitate pentru cre∫terea economic„ sau a nivelului de trai.

Nu pot dec‚t s„ m„ al„tur milioanelor de rom‚ni care zilnic Óngroa∫„ r‚ndul celor dezam„gi˛i de o Alian˛„ g‚rbovit„ ∫i tot mai neputincioas„.

îSemnifica˛ia zilei de 10 Mai pentru existen˛a statului rom‚n“

M‚ine, 10 mai 2006, se vor Ómplini 140 de ani de la Ónsc„unarea, Ón 1866, pe tronul Rom‚niei, a t‚n„rului principe Carol de Hohenzollern-Sigmaringen ∫i, totodat„, 125 de ani de c‚nd Rom‚nia devenea Regat, Ón 1881.

La Ónceputul secolului al XIX-lea, fi„rile Rom‚ne — fiara Rom‚neasc„ ∫i Moldova — se aflau sub suzeranitatea otoman„ ∫i protectoratul Rusiei.

Regulamentele organice elaborate Ón 1834 la Bucure∫ti ∫i Ia∫i, sub egida puterii protectoare — Rusia — ∫i cu acceptul relativ al puterii suzerane — Poarta Otoman„ —, recuno∫teau de facto unitatea etnic„, lingvistic„, cultural„ ∫i politic„ a rom‚nilor munteni ∫i moldoveni.

Unirea celor dou„ Principate s-a Ónf„ptuit prin alegerea la 5 ianuarie ∫i, respectiv, 24 ianuarie 1859 ca principe domnitor, Ón ambele fi„ri Rom‚ne, a lui Alexandru Ioan Cuza. Pentru a deveni un stat suveran, Rom‚nia trebuia s„ Óndeplineasc„ dou„ condi˛ii: s„-∫i c‚∫tige independen˛a ∫i s„ devin„ o monarhie constitu˛ional„, asemenea caselor domnitoare europene, Óntr-o Europ„ ale c„rei state erau, Ón cea mai mare parte, monarhii. Acestea au fost direc˛iile principale ale politicii rom‚ne∫ti din perioada 1866—1881.

Œn 1866, dup„ abdicarea lui Alexandru Ioan Cuza, este adus la tron Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, provenind dintr-o veche familie nobiliar„ german„. Rom‚nia devenea astfel, prin persoana principelui Carol I, aliat„ de facto a celei mai puternice monarhii din Europa.

Anul 1877 a marcat Ón mod crucial destinul na˛iunilor din Europa de Est. Profit‚nd de izbucnirea, Ón perioada anului 1877, a ostilit„˛ilor ruso-turce, Parlamentul Rom‚niei, Ón ziua de 9 mai 1877, a proclamat independen˛a ˛„rii fa˛„ de Poart„. O zi mai t‚rziu, conform prerogativelor sale constitu˛ionale, principele Carol I a ratificat declara˛ia de independen˛„. Rom‚nia devenea astfel un stat independent, de sine st„t„tor, egal cu celelalte state europene.

Acest statut va fi recunoscut _de iure_ de c„tre reprezentan˛ii marilor puteri, Óntruni˛i la Congresul de pace din 1 iunie — 1 iulie 1878, care avut loc la Berlin.

## îFlagelul muncii la negru“

A∫a cum am afirmat ∫i Ón presa const„n˛ean„, s„pt„m‚na trecut„, trebuie respectat de c„tre angajatori, Ón primul r‚nd, dreptul la munc„, dar ∫i dreptul la Óncheierea unor contracte legale de munc„, deoarece Ón acest moment munca f„r„ forme legale a devenit un flagel de propor˛ii, ∫i nu numai Ón jude˛ul Constan˛a, ci Ón Óntreaga ˛ar„.

Fiecare inspectorat local, la recomandarea I.T.M. Constan˛a, are obliga˛ia cel pu˛in o zi pe s„pt„m‚n„ s„ realizeze campanii pentru depistarea unit„˛ilor economice ce se fac vinovate de nerespectarea legisla˛iei muncii.

Prin munca f„r„ forme legale, patronii Óncearc„ s„ se sustrag„ de la plata contribu˛iilor cuvenite Ón mod legal bugetului asigur„rilor sociale de stat, iar persoanele afectate au serioase dezavantaje sociale ∫i economice (dreptul de a fi pl„tite corespunz„tor muncilor depuse; dreptul la concediul de odihn„; dreptul la vechime Ón munc„; dreptul la asigur„ri sociale ∫i de s„n„tate).

Pentru a combate acest lucru, Inspectoratul Teritorial de Munc„ Constan˛a a desf„∫urat numeroase controale la toate tipurile de angajatori din jude˛ul Constan˛a.

Cele mai Ónt‚lnite aspecte ale muncii la negru sunt:

— situa˛ia Ón care Óntre angajator ∫i angajat se realizeaz„ un contract verbal sau tacit Ón urma c„ruia angajatul presteaz„ munca Ón lipsa unui contract individual de munc„, lipsindu-se de drepturile care decurg dintr-un astfel de contract, c‚t ∫i de drepturile ob˛inute prin plata contribu˛iilor prev„zute de lege — Ón aceast„ situa˛ie fiind g„si˛i peste 40 de agen˛i economici Ón anul 2005 ∫i 9 Ón primul trimestru al anului 2006;

— situa˛ia Ón care angajatul crede c„ lucreaz„ Ón baza unui contract individual de munc„, deoarece a semnat un astfel de act Ón fa˛a angajatorului, dar nici actul ∫i nici cartea de munc„ nu au fost depuse de c„tre acesta la I.T.M. Constan˛a, r„m‚n‚nd Ón posesia angajatorului — Ón aceast„ situa˛ie fiind 26 de agen˛i economici Ón anul 2005 ∫i 8 Ón anul 2006, p‚n„ acum;

— situa˛ia Ón care agen˛ii economici, av‚nd o activitate cu fluctua˛ii mari de personal, au considerat c„ pentru a∫a-numitele îperioade de prob„“ au dreptul s„ foloseasc„ personal f„r„ forme legale de angajare — 25 de agen˛i economici Ón anul 2005 ∫i 6 Ón primul trimestru al anului 2006;

Declara˛ie politic„: îMaramure∫ul — din nou uitat prin sertare ministeriale“

Am spus-o de mai multe ori ∫i o repet: am acceptat s„ candidez ∫i s„ vin Ón Parlamentul Rom‚niei convins c„ pot ∫i trebuie s„ fac ceva pentru oamenii care au votat Partidul Na˛ional Liberal ∫i Alian˛a D.A.

Sigur c„ de cele mai multe ori dorin˛ele sunt mai mari dec‚t posibilit„˛ile, dar dezam„girea e cu at‚t mai mare cu c‚t vezi c„ o posibilitate Óntrez„rit„ nu poate fi Óndeplinit„ fiindc„ nu exist„ interes pentru ea sau aceasta r„m‚ne Ón spatele altor priorit„˛i.

Poate c„ Maramure∫ul este departe de Bucure∫ti, iar sumele de bani care necesit„ investi˛ii depind de deciziile de la Bucure∫ti, dar atunci c‚nd factori responsabili repet„ c„ printre priorit„˛ile Guvernului se num„r„ ∫i ceea ce vreau eu s„ spun Ón continuare ∫i vezi c„ nu este a∫a... dezam„girea e ∫i mai mare.

M„ refer aici, concret, la infrastructura rutier„, de care Maramure∫ul sufer„ foarte mult, mai exact, la drumul Vaja—Baia Mare, analizat ∫i agreat de ∫edin˛a comun„ a Guvernelor Rom‚niei ∫i Ungariei.

De∫i s-a spus atunci c„ acest drum, care trebuie s„ lege zona de nord-vest de marile coridoare europene, este o prioritate pentru Guvernul Rom‚niei, iar Consiliul Jude˛ean Maramure∫, prin pre∫edintele s„u, a repetat-o de mai multe ori, am asistat la recenta rectificare de buget care dezavantajeaz„ din nou Maramure∫ul. Chiar dac„ cea mai mare parte din sumele alocate de Guvern a fost repartizat„ Ministerului Transporturilor pentru efectuarea unor investi˛ii Ón infrastructur„, am constatat cu am„r„ciune c„ drumul Vaja—Baia Mare nu se reg„se∫te printre investi˛iile finan˛ate.

Ce putem s„ spunem electoratului din Maramure∫ despre o list„ care cuprinde drumuri din sudul ∫i centrul ˛„rii, zona de nord fiind din nou l„sat„ pe dinafar„?

Cum putem s„ convingem oamenii c„ ∫i ei se afl„ pe lista de priorit„˛i a Guvernului ∫i a Ministerului Transporturilor?

De aceea, vin ∫i Óntreb: ce contraargumente putem aduce la comentariile care se fac, cum c„ Ministerul Transporturilor ∫i ministrul de resort nu sunt interesa˛i de aceast„ zon„?

Ce s„ spunem electoratului, care ∫i-a pus Óncredere Ón noi ∫i a sperat c„ Alian˛a D.A. va privi cu mai mult„ responsabilitate ∫i aceast„ zon„, l„sat„ Ón uitare de cei care au fost Ónaintea Alian˛ei la guvernare?

Declara˛ie politic„: îP.D. ∫i Ziua Europei“

S„rb„torim ast„zi, 9 Mai, Ziua Europei — zi devenit„ deja tradi˛ie Ón Rom‚nia.

Data de 9 Mai a fost aleas„ ca îZi a Europei“ de Consiliul European de la Milano, din 1985, apreciindu-se c„ punctul de pornire al construc˛iei Europei Unite a fost declara˛ia prin care, la 9 mai 1950, Robert Schuman, ministrul de externe al Fran˛ei, a propus Germaniei, vechi inamic al ˛„rii sale, dar ∫i altor state, s„ contribuie la realizarea unei solidarit„˛i _de facto_ ∫i s„ pun„ îbazele

concrete ale unei federa˛ii europene indispensabile pentru men˛inerea p„cii“.

Lua, astfel, sf‚r∫it o lung„ istorie de confrunt„ri s‚ngeroase ∫i se inaugura o nou„ etap„ Ón evolu˛ia continentului nostru, bazat„ nu pe for˛„ ∫i violen˛„, ci pe cooperare economic„ ∫i armonizare legislativ„.

Se ∫tie c„ cea mai mare tragedie din istoria Europei a fost cel de-Al Doilea R„zboi Mondial, c‚nd peste 50 milioane de oameni au murit. Acesta a fost ∫i punctul de cotitur„ Ón abordarea problemelor b„tr‚nului continent, Ón construirea unui proiect politic f„r„ precedent Ón istoria lui.

Ideea, Ón esen˛„, a fost simpl„: dac„ din conflicte pierdem cu to˛ii, n-ar fi mai bine s„ c‚∫tig„m to˛i, prin instituirea unui nou tip de rela˛ii Óntre na˛iunile Europei?!

™i astfel, ast„zi, ne afl„m Ón fa˛a unei Europe Unite, care este unul din marii autori ai lumii noastre. Este clar de mai mult„ vreme c„ Rom‚nia nu are alt drum dec‚t cel care duce spre Uniunea European„.

Œnc„ de la Ónfiin˛area sa, P.D. a fost un partid proeuropean. Aceast„ pozi˛ie a noastr„ nu a fost rezultatul unei reac˛ii de respingere a unui trecut Ón care Rom‚nia a suferit mult de pe urma diferitelor imperii balcanice sau a unor vecini care tr„geau mereu cu ochiul la p„m‚ntul nostru. Dovada este c„ P.D. militeaz„ permanent pentru rela˛ii mai bune cu fo∫tii no∫tri adversari.

Pozi˛ia noastr„ proeuropean„ se datoreaz„ unei analize atente ∫i responsabile a contextului Ón care ne afl„m, a realit„˛ilor politice, economice ∫i chiar morale Ón care se afl„ Rom‚nia de azi.

Aceast„ analiz„ ne-a ar„tat clar c„ avem un singur drum — spre Europa Unit„ —, iar P.D. a dovedit Ón to˛i ace∫ti ani, ∫i mai ales de c‚nd se afl„ la guvernare, c„ vrea ∫i poate s„ duc„ ˛ara pe acest drum.

îUmorul nu d„uneaz„ s„n„t„˛ii. Dimpotriv„!“

Doresc s„ depun urm„toarea declara˛ie politic„, prin prisma faptului c„ o Ónt‚mplare banal„ a devenit cap de afi∫ al acestui Ónceput de s„pt„m‚n„, f„r„ a se face anumite preciz„ri necesare ∫i utile.

Fiind eu Ónsumi prezent la Ónt‚lnirea Delega˛iei Permanente a P.N.L. care a stabilit unele aspecte importante legate de evolu˛ia politic„ a ˛„rii ∫i unele m„suri legislative, consider c„ sunt Óndrept„˛it s„ prezint care a fost starea de fapt a momentului Ón care s-a citit deja celebrul pamflet al poetului Mircea Dinescu.

Probabil ne-am obi∫nuit cu to˛ii la Ónt‚lnirile conducerii partidelor din care facem parte cu o atmosfer„ formal„. Cred c„ nu este o piatr„ de moar„ c„ un umorist de talia lui Mircea Dinescu a reu∫it, pre˛ de c‚teva minute, s„ ne distrag„ din atmosfera discu˛iilor specifice momentului politic actual. Faptul c„ acest episod scurt a fost mediatizat excesiv nu semnific„ faptul c„ a fost singurul subiect care s-a discutat de c„tre conducerea central„ a P.N.L. Mai mult, faptul c„ premierul T„riceanu

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 75/19.V.2006 s-a amuzat pe seama unui pamflet politic nu trebuie interpretat ca o dovad„ a lipsei de seriozitate.

S„ fim cinsti˛i, umorul, stima˛i colegi, este apanajul oamenilor inteligen˛i, indiferent c„ vorbim despre cei care Ól creeaz„ sau despre cei care Ól apreciaz„. ™i m„ refer, bineÓn˛eles, la umorul de calitate, validat de timp, ∫i de profunzime. A Óncerca s„ fim mai catolici dec‚t papa Óntr-o asemenea situa˛ie m„ face s„ cred c„ discursul practicat de pres„ ∫i de c„tre unii oameni politici s-a desprins total de realitate ∫i se raporteaz„ la ni∫te am„nunte care nu au leg„tur„ cu agenda cet„˛eanului.

Mai mult dec‚t at‚t, nu pot s„ Ómi explic reac˛iile total deplasate ∫i orgolioase ale colegilor de Alian˛„, care au sim˛it din nou, instinctiv, nevoia s„ ia ap„rarea pre∫edintelui apolitic Traian B„sescu. Œmi exprim speran˛a c„ un pre∫edinte care tolereaz„ ∫i Ón˛elege umorul gen Becali a ∫tiut s„ aprecieze ∫i un umor, e drept, mult mai elevat ∫i mai profund, al unui om care a militat de-a lungul Óntregii vie˛i pentru libertatea de exprimare datorit„ c„reia noi, liberalii, ∫i P.D. am c‚∫tigat alegerile.

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi se intituleaz„ îPrivatizarea institutelor de cercetare, falimentarea g‚ndirii ∫tiin˛ifice din Ónv„˛„m‚ntul rom‚nesc“.

Corelarea Ónv„˛„m‚ntului superior cu activitatea de cercetare ∫tiin˛ific„ a constituit ∫i constituie, Ón toat„ lumea, o cerin˛„ necesar„ Ón procesul de preg„tire a viitorilor speciali∫ti, cu prec„dere Ón domeniul tehnic. Printr-o corelare armonioas„ a celor dou„ activit„˛i — didactic„ ∫i de cercetare ∫tiin˛ific„ —, institu˛iile de Ónv„˛„m‚nt superior din ˛ara noastr„ au preg„tit, decenii la r‚nd, speciali∫ti cu temeinice cuno∫tin˛e de specialitate ∫i cu o larg„ aplicabilitate practic„. Institutele de Ónv„˛„m‚nt superior nu dispun Ónc„, din p„cate, de o baz„ material„ tehnic„ foarte bogat„, a∫a c„, p‚n„ c‚nd laboratoarele multifunc˛ionale didactice ∫i de cercetare, a∫a cum exist„ Ón majoritatea universit„˛ilor din lume, vor deveni o realitate ∫i Ón Rom‚nia, activitatea de cercetare ∫tiin˛ific„ se desf„∫oar„, preponderent, Ón laboratoarele institutelor de cercetare.

Œn aceast„ conjunctur„, devine de neÓn˛eles politica Guvernului care, prin intermediul A.V.A.S., a trecut la un proces masiv de privatizare a tuturor acestor institute de cercetare. Statistica ne arat„ c„ 92% din institutele de cercetare v‚ndute p‚n„ Ón prezent au fost distruse, ceea ce echivaleaz„, Ón final, cu distrugerea cercet„rii rom‚ne∫ti. Acest proces de privatizare nu a urm„rit continuarea procesului de cercetare, ci falimentarea institutelor, factorul determinant fiind valoarea terenului ∫i a mijloacelor fixe care au fost apoi valorificate speculativ. Œn prezent, Ón Rom‚nia mai exist„ numai 19 institute de cercetare, ∫i acestea urm‚nd a fi privatizate de A.V.A.S. Odat„ finalizat acest proces, vom putea spune îlini∫ti˛i“ c„ cercetarea ∫tiin˛ific„ rom‚neasc„ a disp„rut Ón totalitate.

Ar fi p„cat ∫i Ón total„ neconcordan˛„ cu prevederile capitolului privind cercetarea ∫tiin˛ific„ ∫i dezvoltarea tehnologic„, negociat de Rom‚nia Ón vederea ader„rii la Uniunea European„, ca ∫i aceste ultime 19 institute de cercetare r„mase neprivatizate s„ aib„ aceea∫i soart„.

Guvernul Rom‚niei ar fi putut — ∫i Ónc„ mai poate — s„ salveze ce a mai r„mas din cercetarea ∫tiin˛ific„, fie prin finan˛area cercet„rii din surse bugetare, fie prin metoda cea mai simpl„ — trecerea acestor institute Ón proprietatea Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii, care s„ le integreze Ón structurile sale de Ónv„˛„m‚nt superior. Œn perspectiv„, beneficiile ar fi mult mai mari ∫i importante pentru nivelul Ónv„˛„m‚ntului tehnic superior dec‚t sumele ob˛inute prin v‚nzarea direct„ de c„tre A.V.A.S.

îImportan˛a mic∫or„rii contribu˛iilor la fondurile publice sociale cu 8% din 2007“

Introducerea cotei unice de impozitare, ca prim„ m„sur„ liberal„ de relaxare fiscal„ a fost un succes de net„g„duit. Nu numai c„ aceast„ m„sur„ a scos la lumin„ sute de mii de locuri de munc„ din zona neagr„ a economiei, dar a ∫i ac˛ionat ca un veritabil magnet pentru investitori.

Conform Programului de guvernare, Guvernul s-a angajat s„ mic∫oreze contribu˛iile la fondurile publice sociale cu 10 procente, de la 49,5% la 39,5%. Œn prima faz„, aceste contribu˛ii au sc„zut cu un procent de 2%. A venit vremea s„ d„m Ónc„ un semn agen˛ilor economici ∫i s„ diminu„m actualul procent de 47,5% la 39,5%.

Consider Óns„ c„ acest prim pas foarte important c„tre reducerea fiscalit„˛ii ∫i stimularea economiei a fost ∫i trebuie s„ fie doar un Ónceput.

Cel mai important factor Ón asigurarea succesului unei astfel de m„suri este capacitatea Guvernului, capacitate pe care Guvernul T„riceanu o are, f„r„ Óndoial„, de a gestiona eficient fondurile sociale colectate, transform‚nd aceste costuri Ón c‚∫tiguri de productivitate ∫i competitivitate.

Chiar dac„ exist„ ˛„ri dezvoltate care cheltuiesc foarte mult pentru protec˛ie social„, tendin˛a este de a reconsidera aceste cheltuieli, pentru c„, de exemplu, Ón ˛„rile din nordul Europei s-a constatat c„ persoanele aflate Ón ∫omaj nu mai sunt stimulate s„ se reangajeze, din cauza veniturilor Óndestul„toare pe care aceste state le acord„ ∫omerilor.

Un alt exemplu celebru este Fran˛a care, de∫i dispune de unul dintre cele mai sofisticate sisteme de asigur„ri

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 75/19.V.2006 sociale din lume, se afl„ Ón prezent, Ón pragul unui colaps de propor˛ii.

Aceast„ reducere va avea, Ón mod sigur, urm„toarele principale efecte: flexibilizarea pie˛ei muncii; cre∫terea puterii de absorb˛ie a economiei rom‚ne∫ti Ón termeni de investi˛ii interne ∫i investi˛ii str„ine directe; stimularea economiei ∫i consumului; stimularea muncii ∫i stoparea fluxului for˛ei de munc„ Ónalt calificate spre exterior.

Guvernul a f„cut eforturi considerabile Ón direc˛ia Ómbun„t„˛irii disciplinei financiare, prevenirea ∫i combaterea evaziunii fiscale, cu alte cuvinte fiscalizarea economiei ascunse, care este estimat„ la circa 17% din produsul intern brut.

îDe la interna˛ionalismul proletar la interna˛ionalismul capitalist“

Dac„ tr„darea conduc„torilor ar fi fost o virtute, probabil c„ noi, rom‚nii, am fi fost cei mai virtuo∫i oameni din lume. C‚teva repere sunt semnificative. Decebal, demn, se sinucide datorit„ tr„d„rii, domnitori iubi˛i de popor ca Vlad fiepe∫, Mihai Viteazul, Ioan Vod„ cel Viteaz, C. Br‚ncoveanu, T. Vladimirescu ∫i al˛ii cad victime ale tr„d„rii boierilor Ónchina˛i str„inilor sau str„inilor Ón∫i∫i. Domnul Cuza nu-∫i pierde via˛a din cauza tr„d„rii monstruoasei coali˛ii liberalo-conservatoare (care probabil s-a temut de m‚nia poporului, care l-a adorat pe prin˛ul Unirii), dar Ól alung„ din ˛ar„ Ón favoarea unui necunoscut, sub pretextul unei politici externe europene, ∫i nu a intereselor de clas„, grup sau partid. Fostul mare∫al Ion Antonescu este ∫i el tr„dat de un urma∫ al celui preferat la 1866, Ón locul lui Cuza, fostul rege Mihai I, aliat cu politicieni Ónclina˛i spre orice solu˛ie numai s„-∫i p„streze pozi˛iile sociale ∫i economice, to˛i ace∫tia la un

loc alia˛i cu agen˛i ai Cominternului, care, de∫i autodizolvat, func˛iona Ón continuare.

Mul˛i politicieni ∫i chiar istorici, din motive lesne de Ón˛eles, eludeaz„ cu bun„ ∫tiin˛„ unele adev„ruri, peror‚nd ∫i filozof‚nd pe seama celor Ónt‚mplate la 23 august 1944, baz‚ndu-se pe zicala: mul˛i aud ∫i v„d, pu˛ini pricep. Dar realitatea este una: î˛ara a fost dat„ la cheie“ pe m‚na Armatei Ro∫ii, ∫i nu prin ocupare for˛at„, cum mul˛i Óncearc„ s„ acrediteze ideea ∫i, ceea ce este mai tragic, cu acceptul, mai bine zis sub presiunea americanilor ∫i englezilor.

Cum era de a∫teptat, o dat„ cu Armata Sovietic„ au venit Ón ˛ar„ ∫i cominterni∫tii, comuni∫tii mai mult sau mai pu˛in (de fapt, mai pu˛ini) rom‚ni ∫i au trecut la comunizarea ˛„rii, ocup‚nd cele mai Ónalte func˛ii Ón administra˛ie ∫i politic„, la Ónceput, apoi Ón toate domeniile. S„tui de comunism, dup„ un timp Ón care au f„cut ce au vrut cu ˛ara ∫i poporul rom‚n, au p„r„sit-o. Unii au r„mas, educ‚ndu-∫i copiii Óntr-un mod straniu, pentru concep˛iile pe care le-au promovat, spre îfericirea“ rom‚nilor: comunismul ∫i interna˛ionalismul proletar.

Dup„ cum se ∫tie c„ nimic nu este imuabil Ón lumea asta, nici ve∫nic, Ón decembrie 1989 a c„zut ∫i comunismul instaurat de cominterni∫ti (comunism care practic nu a existat dec‚t ca o idee, un ideal utopic). Cine l-a r„sturnat? Cine au fost executan˛ii? La ordin, nimeni altcineva dec‚t urma∫ii cominterni∫tilor alia˛i cu urma∫ii altor comuni∫ti, care au preluat func˛iile ∫i puterea Ónainta∫ilor. Curiozitatea mare, paradoxul, dac„ vre˛i, este c„ nici nu ∫tiau bine la ce se Ónh„mau. Ceau∫escu trebuia s„ cad„, iar ce va urma — Dumnezeu cu mila! — nu prea ∫tiau.

îImpresionistul Claude Monet ∫i impresionantul Jean Monnet, conservatori ai valorilor europene“

R„s„ritul de soare al lui Claude Monet a constituit Ónceputul unui curent denumit Ón pictur„ impresionism, Ón anul 1874.

Œn urm„torul secol, Ón 1950, la Ónceputul lunii mai, un alt Monnet, dar av‚nd prenumele Jean, va impresiona lumea cu un nou curent, denumit de el integrare.

El este dac„ nu p„rintele Europei, cel pu˛in _primus inter pares_ dintre p„rin˛ii Europei contemporane, summitul liderilor europeni organizat la Milano Ón 1986 propun‚nd aniversarea zilei 9 Mai ca îZi a Europei“.

La jum„tatea lunii mai, Ón preajma ader„rii la U.E., noi, conservatorii, ne anivers„m ziua, istoria ilustr„ a Ónainta∫ilor no∫tri av‚ndu-∫i Ónceputul Ón perioada impresionismului, fiind cu adev„rat impresionant„ prin valorile uman-spirituale pe care le-a dat culturii rom‚ne∫ti.

Eminescu, Maiorescu Ómpreun„ cu Óntreaga elit„ a conservatorilor Ón peregrin„rile la studii Ón Europa ∫i prin discursurile la mari universit„˛i europene f„ceau primii pa∫i ai integr„rii culturale rom‚ne∫ti la valorile spiritualit„˛ii europene.

Apropierea ∫i unirea oamenilor se face, a∫adar, Ón primul r‚nd, prin cultur„ ∫i abia apoi economic, acest fapt fiind confirmat de toate marile valori rom‚ne∫ti care nu au avut nevoie de pa∫aport european pentru a se integra Ón familia spiritualit„˛ii continentului nostru.

Am putea spune c„ din punct de vedere cultural suntem aproape integra˛i Ón Europa, cu men˛iunea c„ avem obliga˛ia moral„ s„ ne conserv„m ∫i s„ ne promov„m valorile.

Cu speran˛a c„ îr„s„ritul de soare“ european nu va r„m‚ne doar o impresie pentru rom‚ni, Ónchei cit‚ndu-l pe Jean Monnet care, Ón urm„ cu exact 56 de ani, spunea impresionant: îNoi nu coaliz„m state, ci unim oameni!“

S„pt„m‚na trecut„, Parlamentul Rom‚niei a aprobat o lege cu implica˛ii sociale ∫i economice foarte importante pentru ˛ara noastr„, este vorba de Legea pensiilor private op˛ionale.

Œn condi˛iile Ón care Ón Rom‚nia sunt Ón acest moment 6 milioane de pensionari, iar num„rul celor care cotizeaz„ la fondul de pensii este de numai 4,5 milioane, valoarea pensiilor este foarte sc„zut„. Or, solu˛ia pentru scoaterea sistemului din criz„ nu poate fi dec‚t posibilitatea Ónfiin˛„rii unor fonduri private de pensii.

Conform acestei legi aprobate de Parlament, statul acord„ salaria˛ilor care vor dori s„ se asigure Ón sistemul privat op˛ional un bonus de p‚n„ la 400 de euro pe an, Ómp„r˛it astfel: o deducere de 15% din impozitul pe venit pl„tit de salariat, dar nu mai mult de 200 de euro pe an, ∫i aceea∫i sum„ dedus„ din impozitul pe profit al firmei la care lucreaz„, tocmai pentru a se stimula activitatea acestor fonduri private de pensii.

De asemenea, Comisia pentru supravegherea pensiilor private urmeaz„ s„ emit„ Ón detaliu normele care vor guverna Ónfiin˛area ∫i gestionarea fondurilor private de pensii, a∫a Ónc‚t aceast„ gestionare s„ fie c‚t mai corect„ ∫i transparent„. M„ refer aici la elaborarea criteriilor de autorizare a firmelor ce vor administra fonduri private de pensii, modul de supraveghere zilnic„ ∫i lunar„ a evolu˛iei fondurilor, modul Ón care vor putea fi investi˛i banii contribuabililor, sistemul de calcul al valorii punctului de cont, modul de calcul al rentabilit„˛ii investi˛iei ∫i alte norme.

De asemenea, legea prevede ∫i alte m„suri de constr‚ngere, Ón ceea ce prive∫te posibilit„˛ile de investi˛ii ale acestor fonduri, tocmai pentru a se asigura rentabilitatea acestora, precum ∫i modul Ón care Comisia de supraveghere poate retrage licen˛a unei firme care administreaz„ un fond privat. Ideea de baz„ Ón acest caz este aceea c„ firma poate da faliment, dar fondul de pensii, nu; Ón cazul Ón care firmei care administreaz„ fondul Ói este retras„ licen˛a, contribuabilii Ó∫i vor putea muta banii Ón alt fond privat.

Eu consider c„ aceast„ lege reprezint„ un instrument social ∫i economic absolut esen˛ial pentru Rom‚nia Ón perspectiva ader„rii noastre la Uniunea European„ peste doar c‚teva luni.

îConsiliul Suprem de Ap„rare a fi„rii prezint„ Raportul de activitate pe 2005 Parlamentului Rom‚niei“

Raportul de activitate al Consiliului pe anul 2005 este un document inacceptabil, care are un singur mare merit, acela de a se constitui Ón dovada suprem„ a pericolului major Ón care se afl„ democra˛ia Ón Rom‚nia.

Aceast„ dovad„ este autentic„ ∫i poart„ semn„tura celui mai credibil factor — consilierul preziden˛ial ∫i ∫ef al Departamentului Securit„˛ii Na˛ionale din cadrul Administra˛iei Preziden˛iale.

Acest raport vine ∫i ne arat„ cum o clic„ militarist„ ∫i-a subordonat, prin intermediul unei institu˛ii anacronice, de sorginte r„s„ritean„, Guvernul Rom‚niei.

Personajele-cheie ale acestui organism au avut ∫i au, la r‚ndul lor, f„r„ excep˛ie, antecedente dintre cele mai interesante prin pozi˛iile ocupate Ón istoria confrunt„rii

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 75/19.V.2006 bipolare din perioada R„zboiului Rece. Aceasta ar putea fi una dintre principalele cauze ale ofensei pe care mostra de raport o aduce Parlamentului Rom‚niei, care risc„, la r‚ndul s„u, dac„ nu-l va respinge, s„ se ata∫eze drept remorc„ la un sistem politic care se anun˛„ ca o amenin˛are major„ la adresa Constitu˛iei ∫i a democra˛iei.

Raportorul are obliga˛ia stabilit„ prin lege ca, anual, s„ dea seam„ Parlamentului de activitatea pe care a desf„∫urat-o, activitate care trebuie s„ acopere o palet„ de competen˛e ∫i atribu˛ii cu geneza Ón art. 119 al Constitu˛iei ∫i detaliate Ón propria lege de organizare ∫i func˛ionare.

Problemele cardinale ale acestui îraport“ sunt dou„: — prima, c„ institu˛ia raportoare ignor„ legea, de vreme ce una prevede aceasta c„ trebuie s„ fac„ ∫i de cu totul altceva rezult„ c„ s-a ocupat;

— a doua problem„ este aceea c„ legea institu˛iei raportoare este desuet„, fiind una dintre reminiscen˛ele cazone ilustrative pentru imobilismul ∫i spiritul revolut care sufoc„ sistemul securit„˛ii na˛ionale a Rom‚niei.

Dar, chiar ∫i a∫a, legea fiind Ón vigoare ∫i exprim‚nd, implicit, voin˛a noastr„, a Parlamentului, de a continua s„ ne situ„m sub imperiul ei, trebuie Óntocmai respectat„, fiindc„ nimeni nu este mai presus de lege. Cu o singur„ excep˛ie: Consiliul Suprem de Ap„rare a fi„rii.

Declara˛ie politic„: îZece motive pentru care cer demiterea prefectului de Dolj“

La sf‚r∫itul s„pt„m‚nii trecute i-am cerut demisia prefectului de Dolj, fapt care l-a f„cut s„ aib„ o reac˛ie destul de dur„ la adresa mea ∫i s„-mi adreseze cuvinte nu tocmai m„gulitoare. Printre altele, mi-a repro∫at c„-mi dau cu p„rerea despre lucruri la care nu m„ pricep ∫i c„ nu sunt specialist„ Ón inunda˛ii. Nici n-am pretins vreodat„ c„ a∫ fi. ™i oricum nu era el cel mai Óndrept„˛it s„ m„ pun„ la punct, av‚nd Ón vedere c„ e specialist doar Ón vinuri ∫i, probabil, singura tangen˛„ pe care o are cu apa e c‚nd face ∫pri˛.

De ce am solicitat demisia domnului Nicolae Giugea, prefect al celui mai calamitat jude˛ al Rom‚niei? Din cel pu˛in 10 motive:

1. Pentru c„ Ón calitatea sa de pre∫edinte al Comitetului pentru situa˛ii de urgen˛„ nu a convocat niciodat„ primarii din jude˛ul Dolj pe probleme de prognoz„ ∫i pentru c„ nu a verificat dac„ exist„ o strategie, diferen˛iat„ de la localitate la localitate, iar fiecare primar a ac˛ionat la aceste inunda˛ii a∫a cum l-a t„iat pe el capul.

2. Pentru c„ n-a avut loc nici o ∫edin˛„ a comitetului pe care Ól conduce, Ón formul„ complet„, ∫i pentru c„ nu s-au luat m„suri, din timp, de supraÓn„l˛are ∫i consolidare a digurilor de pe teritoriul jude˛ului, de∫i se ∫tia de cel pu˛in o lun„ c„ Rom‚nia se va confrunta cu inunda˛ii f„r„ precedent, fapt recunoscut ∫i de Sulfina Barbu. Prefectul Doljului a ac˛ionat l„ut„re∫te, lucru perfect normal dac„ ne g‚ndim c„ speciali∫tii Ón vinuri sunt mai apropia˛i de l„utari dec‚t de speciali∫tii Ón Óndiguiri.

3. Pentru c„ nu este prima oar„ c‚nd inunda˛iile Ól surprind pe picior gre∫it. Data trecut„, c‚nd a fost inundat„ localitatea Mischii, se afla Ón concediu la Sovata ∫i raporta de acolo, telefonic, superiorilor de la Bucure∫ti, despre dezastru. Œn acea perioad„ s-a ascuns acest lucru de opinia public„, de∫i oricine suna la prefectur„ s„ cear„ informa˛ii sau (a∫a cum s-a Ónt‚mplat) sinistra˛ii s„ cear„ ap„ de b„ut, pentru c„ cisterna cu ap„ putea fi trimis„ de armat„ doar cu adres„ de la prefect, putea s„ constate c„ nu e prezent dec‚t ofi˛erul de serviciu Ón s‚mb„ta ∫i duminica din s„pt„m‚na dezastrului.

7. Pentru c„ echipa de geni∫ti a fost prost informat„, prin adresa oficial„, c„ digul are o l„˛ime de 25 de metri, ∫i nu de 15, fapt care a f„cut ca militarii s„ vin„ cu o cantitate de explozibil mai mic„ dec‚t cea necesar„, ∫i nici mar˛i digul nu a fost bre∫at pe lungimea de 200 de metri, c‚t ar fi fost necesar.

8. Pentru c„ Ón loc s„ mul˛umeasc„ deputa˛ilor P.R.M. care au f„cut zeci de interven˛ii la Guvern pentru impulsionarea activit„˛ilor de salvare, primul ordin pe care l-a dat jandarmilor a fost s„ Ói Ómpiedice pe ace∫tia s„ mai p„trund„ Ón zona digului pentru a observa cum se desf„∫oar„ lucr„rile de bre∫are, ∫i pentru c„ i-a amenin˛at c„-∫i vor pierde slujbele pe mul˛i angaja˛i ai A.N.I.F. sau de la îApe“ Jiu, care ne-au chemat Ón ajutor ∫i care ne-au pus la dispozi˛ie cotele apelor, pe care noi le-am comunicat, mai departe, autorit„˛ilor de la Bucure∫ti. Modalitatea de ascundere a gunoiului sub pre∫ a devenit politic„ local„ Ón Dolj.

9. Pentru c„ nu a organizat taberele de sinistra˛i, lucru care a putut fi observat ∫i de domnul ministru Gheorghe Flutur, cu ocazia vizitei Ón Dolj. Sinistra˛ii din M„ce∫u de Jos, retra∫i Ón c‚mp, nu au primit ap„, corturi ∫i alimente, fiind l„sa˛i Ón voia sor˛ii.

Declara˛ie politic„: îConsecin˛ele noului val de inunda˛ii au drept cauz„ incapacitatea Guvernului de a gestiona sistemul na˛ional de ap„rare Ómpotriva dezastrelor“

Incompeten˛a de Ónalt nivel guvernamental, lipsa analizelor ∫i concluziilor privind evenimentele similare anterioare, cumulate cu o total„ lips„ de coordonare, incoeren˛„ ∫i haos Ón decizii au f„cut ca ∫i inunda˛iile catastrofale din prim„vara acestui an s„ g„seasc„ administra˛ia ∫i popula˛ia nepreg„tite.

Organismele guvernamentale de specialitate nu au manifestat nici cel mai elementar spirit practic de previziune, astfel Ónc‚t peste 18.000 de cet„˛eni Ó∫i tr„iesc o dram„ nu numai anun˛at„, dar ∫i programat„ de o administra˛ie iresponsabil„.

Nu exist„ o strategie ∫i nu exist„ programe de ac˛iune din timp elaborate, astfel Ónc‚t consecin˛ele dramatice ale dezastrelor naturale s„ poat„ fi prevenite, controlate ∫i diminuate, nu Ón ultimul r‚nd prin dotarea adecvat„ a prefecturilor, consiliilor jude˛ene ∫i a prim„riilor, precum ∫i prin preg„tirea popula˛iei ∫i a teritoriului.

Deciziile strategice, bazate pe cunoa∫terea st„rii infrastructurilor critice, care s„ conduc„ la angajarea unui efort na˛ional de refacere a barajelor, digurilor de ap„rare ∫i lacurilor de acumulare au lipsit. Cei pl„ti˛i din banul public s„ g‚ndeasc„ au preferat s„ fac„ proaste exerci˛ii de comunicare, c„z‚nd nu numai Ón propriul ridicol, dar ∫i ofens‚nd zecile de mii de oameni a c„ror agoniseal„ de o via˛„ s-a dus pe apele unei guvern„ri de o ignoran˛„ criminal„.

Ministerul Mediului ∫i-a b„tut joc de popula˛ie cu îBiblia autorit„˛ilor locale“, arunc‚nd, practic, cu vorbele Ón v‚nt, a∫a cum au fost irosi˛i ∫i banii.

Concret, pentru lucr„rile de ap„rare sunt necesare 650 de milioane de euro, Ón timp ce Ón 2005 s-au cheltuit 1,5 milioane de euro pentru Ónl„turarea efectelor inunda˛iilor, adic„ 0,2% din P.I.B.

Cum s-au Ónl„turat Óns„ aceste consecin˛e, dac„ sinistra˛ilor de anul trecut, Ón continuare f„r„ ad„post, li se adaug„ noii sinistra˛i? Œn afar„ de demagogie ∫i propagand„, Guvernul T„riceanu nu a concretizat mare lucru, a cheltuit nem„surat, dar ∫i f„r„ rezultat.

Bilan˛ul inunda˛iilor din 2006, f„r„ a fi Óncheiat, este Ónfrico∫„tor. Nici perspectivele anilor care urmeaz„ nu se anun˛„ mai bune, iar Guvernul T„riceanu ne spune c„ abia prin 2013 vom avea h„r˛ile de risc — care trebuiau

elaborate Ón 2004! — ∫i doar de prin 2009 s-ar putea mi∫ca ceva.

Este ori o minciun„ interesat„ ori o declara˛ie iresponsabil„, o demen˛„ care s„ acopere viitoare mari malversa˛iuni financiare.

Declara˛ia — f„cut„ Ón luna februarie a.c. de ministrul mediului — potrivit c„reia exist„ o strategie de ap„rare ∫i declara˛ia de la sf‚r∫itul lunii aprilie, cum c„ abia cel mai devreme din 2009 Rom‚nia va dispune de o strategie real„ este dovada mai mult dec‚t elocvent„ a faptului c„ orice afirma˛ie guvernamental„ trebuie luat„ sub beneficiu de inventar.

Nu este Óns„ mai pu˛in adev„rat c„ atunci c‚nd Guvernul T„riceanu spune c„ abia din 2009 Rom‚nia va dispune de strategia real„ Ómpotriva inunda˛iilor, Ón fapt Ó∫i asum„ propria incompeten˛„ ∫i plaseaz„ responsabilit„˛ile unei viitoare guvern„ri.

Toate m„surile luate pentru ap„rarea vie˛ii ∫i bunurilor cet„˛enilor au stat sub semnul improviza˛iilor dictate de venale interese economice ∫i politice.

Propriet„˛ile unor cet„˛eni privilegia˛i par a fi fost mai presus dec‚t via˛a ∫i bunurile miilor de n„p„stui˛i, ca urmare a unor decizii abuzive, ale c„ror consecin˛e dezastruoase vor trebui cuantificate penal ∫i pecuniar.

Colectarea ∫i distribuirea ajutoarelor s-au desf„∫urat haotic, fiind create nenum„rate posibilit„˛i ca unii s„ poat„ profita de nenorocirile altora.

Nimic nu este organizat. Acele locuri Ón care a fost adunat„ popula˛ia sinistrat„ — impropriu denumite tabere — nu au intrat sub administrarea competent„ a unei forma˛iuni de ap„rare civil„, ca ∫i cum Crucea Ro∫ie Rom‚n„ nu ar mai exista.

Presta˛iile forma˛iunilor Ministerului Ap„r„rii Na˛ionale s-au situat Ón aceea∫i not„ de improviza˛ie, iar Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor s-a str„duit s„ nu fie total dep„∫it de situa˛ie.

Œn timp ce Óntre 14 ∫i 16.000 de persoane sunt evacuate, iar sute de case s-au pr„bu∫it, mini∫trii fac vizite de lucru cu iz electoral.

Pe tot acest fundal de nenorocire ∫i haos, politicieni de mizerabil„ factur„ s-au Óntrecut Ón jocuri de imagine.

Œn unele localit„˛i calamitate, oamenii Ó∫i st„p‚nesc cu greu revolta. ™i pe bun„ dreptate!

Este nevoie ∫i de mobilizarea efortului na˛ional pentru ajutarea popula˛iei sinistrate.

Colecta public„ pentru asemenea nevoi Ón cazuri de calamit„˛i sau dezastre nu este reglementat„ de lege, iar un control transparent asupra gestion„rii ajutoarelor nu este, Ón consecin˛„, posibil.

Este Ón obliga˛ia Guvernului, poate ∫i a Parlamentului de a reglementa regimul dona˛iilor de aceast„ natur„, pentru a se preveni criminalitatea organizat„ pe seama ajutoarelor umanitare. Nu-i o problem„ eminamente rom‚neasc„, dar unii speculeaz„ tocmai asemenea Ómprejur„ri, scont‚nd pe ineficien˛a ∫i b‚jb‚iala autorit„˛ilor.

Destructurarea vechiului — dar mai eficientului — sistem de ap„rare civil„ nu a condus, din p„cate, la Ónfiin˛area unui organism cu atribu˛ii complete Ón ap„rarea Ómpotriva dezastrelor.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 75/19.V.2006 Au proliferat, Ón mod p„gubos pentru banul public, tot felul de comandamente ∫i centre operative de coordonare care se calc„ pe picioare Óntre ele.

La fel de incoerent lucreaz„ ∫i ministerele, Óntr-o direc˛ie cele îdemocrate“ ∫i Óntr-o cu totul alt„ direc˛ie cele îliberale“.

Ecologi∫tii no∫tri de mucava parc„ au intrat Ón p„m‚nt. S-au afirmat ni˛el prin politic„, ∫i-au tras c‚teva O.N.G.-uri profitabile, s-au ascuns prin partidele de la putere ∫i din opozi˛ie, iar Ón astfel de momente dramatice, c‚nd ar trebui s„-∫i afirme competen˛a ∫i altruismul, constat„m c„ sunt marii absen˛i.

Lungimea Dun„rii pe teritoriul Rom‚niei este de peste 1.000 de kilometri. O Administra˛ie a Dun„rii este mai mult dec‚t necesar„. Este nevoie de cercet„ri multisectoriale care s„ ofere solu˛ii ∫tiin˛ifice la toate problemele care ˛in de Óngrijirea ∫i valorificarea acestei resurse de ap„, care s„ ne aduc„ binefaceri Ón loc de nenorociri.

## îC‚rpeal„ sau reform„?“

Inunda˛iile care tocmai s-au ab„tut din nou asupra Rom‚niei cred c„ sunt un punct excelent de plecare pentru discutarea unor chestiuni de substan˛„. Una dintre ele este urm„toarea: care este rolul statului?

Cert este c„ statul nu este ∫i nu poate fi un fel de mam„ ∫i tat„ pentru cet„˛eni. Statul comunist a vrut o asemenea groz„vie ∫i de îm„re˛ele“ sale realiz„ri ne-am convins cu to˛ii pe pielea noastr„. Inunda˛iile nu sunt pedeapsa lui Dumnezeu pentru p„catele rom‚nilor, cum au nesim˛irea s„ sus˛in„ acei paranoici care au citit gre∫it toate c„r˛ile, nici nu au venit la comanda special„ a Guvernului. Guvernul a gre∫it doar Ón m„sura Ón care nu a administrat corect digurile ∫i nu a luat toate m„surile necesare pentru evitarea unor asemenea catastrofe.

Inunda˛iile sunt rezultatul ploilor excesive, un fenomen destul de des Ónt‚lnit Ón natur„. Atunci, dac„ nimeni nu este vinovat, cine ar trebui s„ suporte pagubele produse de acestea? Acolo unde nu au fost luate toate m„surile necesare din partea statului sau acolo unde inunda˛iile puteau fi prevenite printr-o administrare eficient„ a situa˛iei, statul trebuie s„ pl„teasc„ p‚n„ la ultimul b„nu˛.

Dar acolo unde nu se pune aceast„ problem„, reconstruc˛ia trebuie f„cut„ de cei p„gubi˛i. Bine, ve˛i spune, dar oamenii aceia nu pl„tesc impozite statului? Ba da, dar ele sunt destinate infrastructurii, poli˛iei, administra˛iei, justi˛iei etc.

Nu este de datoria statului s„ construiasc„ case. El trebuie s„ gestioneze catastrofa, s„ evacueze oamenii, s„ le asigure cazare, m‚ncare, ap„ ∫i asisten˛„ medical„. Mai mult dec‚t at‚t, trebuie s„ reconstruiasc„ imediat infrastructura pe care inunda˛iile au distrus-o.

Digurile ∫i barajele, Ómi pare r„u s„ o spun, sunt mai importante pe termen lung dec‚t casele distruse, mai ales Ón cazul Rom‚niei, care nu este suficient de bogat„ pentru a putea pl„ti pentru am‚ndou„. Degeaba reconstruim case dac„ Ón fiecare an le l„s„m prad„ inunda˛iilor. Sunt bani arunca˛i degeaba.

Apoi, sistemele de asigurare nu au ap„rut de ieri, de azi. ™i s„ nu Ómi spune˛i c„ oamenii aceia nu Ó∫i permit s„ pl„teasc„ 30—50 de euro pe an pentru a-∫i asigura

îGuvernan˛ii sunt insensibili la sindromul nefropatiei endemice balcanice!“

Nefropatia endemic„ balcanic„ este o boal„ care face Ón fiecare an sute de victime, multe dintre acestea afl‚ndu-se Ón jude˛ul Mehedin˛i.

Œn cele mai multe cazuri, persoanele afectate de maladie ajung la medic prea t‚rziu, fiind diagnosticate cu avansate forme de cancer. Supravie˛uirea lor devine doar o lupt„ surd„ cu inevitabilul.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 75/19.V.2006 A∫a cum este cunoscut ∫i de speciali∫ti, nefropatia endemic„ balcanic„ (NEB) este o boal„ de rinichi fatal„, ireversibil„, limitat„ geografic la c‚teva regiuni rurale din Peninsula Balcanic„. Cu o etiologie necunoscut„, evolu˛ia bolii este lent„ ∫i ajunge s„ se manifeste clinic dup„ v‚rsta de 40—50 de ani. Maladia se manifest„ prin insuficien˛„ renal„ cronic„ decompensat„. Rinichii Ó∫i pierd capacitatea de a elimina substan˛ele toxice din organism, provoc‚nd grave tulbur„ri de func˛ionare a tuturor organelor. V‚rsta persoanelor afectate de NEB este de 30—50 de ani, boala predomin‚nd Ón r‚ndul popula˛iei feminine.

Primul sat din Rom‚nia Ón care a fost depistat NEB-ul este localitatea Erghevi˛a din jude˛ul Mehedin˛i. Primele cazuri au fost studiate Ón 1964, iar boala a fost depistat„ Ón 19 comune ce cuprind 110 sate.

Se pare c„ focare posibile s-ar afla situate Ón apropierea municipiului Drobeta-Turnu Severin: la Erghevi˛a, Izvorul Ane∫tilor, Hinova, Bistri˛a ∫i Ón apropierea ora∫elor Strehaia ∫i V‚nju Mare.

C‚teva mii de persoane au murit de aceast„ boal„ enigmatic„, iar Ón momentul de fa˛„ speciali∫tii apreciaz„ c„ numai Ón Rom‚nia, Ón zona de sud-vest, aproximativ 20 de mii de persoane sunt Ón stadiul preclinic.

Autorit„˛ile din Serbia ∫i Bulgaria au luat m„suri pentru salvarea popula˛iei predispuse a fi contaminate de sindromul nefropatiei endemice balcanice.

Situa˛ia locuitorilor mehedin˛eni a fost Ón aten˛ia parlamentarilor ∫i Ón trecut, Óns„ factorii de decizie n-au luat nici o m„sur„ care s„ rezolve situa˛ia.

Dac„ autorit„˛ile din Serbia ∫i Bulgaria au hot„r‚t str„mutarea locuitorilor afecta˛i de cumplita maladie, guvernan˛ii rom‚ni au r„mas imuni la acelea∫i probleme cu care se confrunt„ o parte din popula˛ia din Mehedin˛i ∫i jude˛ele limitrofe.

P‚n„ nu demult, finan˛area spitalelor se stabilea ˛in‚ndu-se cont Ón propor˛ie de 75% de bugetul istoric al spitalului ∫i doar 25% de indicatorii de eficien˛„ realiza˛i. De acum, spitalele vor primi finan˛are, potrivit normelor de aplicare a contractului-cadru, Ón func˛ie de indicele de eficacitate. De asemenea, la calcularea fondurilor ce vor fi alocate unit„˛ilor sanitare va fi luat Ón seam„ ∫i indicatorul de complexitate a cazurilor rezolvate.

Spitalele mici, mai slab dotate ∫i care nu beneficiaz„ de aparatur„ modern„, sunt nevoite s„ trimit„ pacien˛ii la unit„˛ile sanitare performante, de unde rezult„ un indice de complexitate a cazurilor rezolvate foarte sc„zut. Aceasta Ónseamn„ c„ pe viitor ele vor avea un buget ∫i

mai sc„zut dec‚t cel de care beneficiaz„ acum, ∫i ∫tim cu to˛ii c„ banii sunt de fiecare dat„ insuficien˛i.

Aceast„ m„sur„, care la o prim„ vedere pare benefic„ sistemului sanitar, ar putea afecta grav spitalele mici care nu vor avea bani nici pentru a-∫i men˛ine Ón func˛iune aparatele medicale din dotare, unele dintre ele fiind puse ∫i acum in situa˛ia de a l„sa nefolosit„ aparatur„ performant„, Óntruc‚t costurile de Óntre˛inere a acestora dep„∫esc bugetul spitalelor. De asemenea, viitorul acestor spitale este sumbru, deoarece, din cauza fondurilor mici de care vor beneficia pe viitor, acestea nu au nici o perspectiv„ de dezvoltare.

îCultura prostului gust“

M„ uit la tinerii no∫tri ∫i m„ Óntreb dac„ vor fi mai buni dec‚t am fost noi.

Logica istoriei Ómi spune c„ da.

Arunc‚nd Óns„ o privire asupra lor, Ómi apar Ón minte c‚teva semne de Óntrebare.

Spuneam Óntr-o declara˛ie politic„ anterioar„ c„ foarte important pentru un stat este s„ Ó∫i educe tinerii. Nu m-am r„zg‚ndit.

Ceea ce nu trebuie pierdut din vedere este c„ ∫colile ∫i universit„˛ile nu sunt singurele focare de educa˛ie. Cultura o reg„sim cel mai adesea Ón spa˛iul public. Cu regret trebuie s„ o spun, spa˛iul public rom‚nesc este plin de gunoaie care mai devreme sau mai t‚rziu vor putrezi ∫i vor Ómpr„∫tia un miros pestilen˛ial. Manele, telenovele, crime, istorii de doi bani, filme cu Rambo, talk-show-uri anoste cu personaje inculte ∫i situate probabil dincolo de limita legalit„˛ii, staruri f„cute din nimic ∫i politicieni care nu st„p‚nesc bine nici m„car limba rom‚n„, acesta este, Ón mare parte, peisajul cultural al spa˛iului public rom‚nesc.

Pe strad„, urlete ∫i Ónjur„turi, prost gust ∫i lips„ de sim˛ estetic. Totul st„ sub zodia kitschului. Acest peisaj mi-ar st‚rni mai degrab„ r‚sul dac„ nu a∫ Ón˛elege c‚t de mult Ói afecteaz„ pe tinerii no∫tri. Nu sunt absurd. Nu vreau s„ r„sune Bach pe toate str„zile Rom‚niei ∫i Ón loc de reclame la Bergenbier s„ lipim afi∫e cu Immanuel Kant.

Nu vreau nici Tarkovski Ón fiecare sear„ ∫i nici statui de-ale lui Michelangelo la fiecare col˛ al Bucure∫tiului sau Ón fiecare ora∫. Tot ce Ómi doresc este bun-sim˛ ∫i cump„tare. ™i, mai mult dec‚t at‚t, Ómi doresc ca Ón spa˛iul public tinerii s„ reg„seasc„ modele demne de urmat. ™i nu m„ refer la aceia pentru care valorile supreme sunt X5-ul, mobilul ultimul tip ∫i ghiulul de aur.

Modelele pentru tineri nu pot fi recrutate nici din clasa politic„, pentru c„ asupra ei apas„ dou„ p„cate grele: primul ˛ine de relicvele comuniste, al doilea, de realitatea faptului c„ Ón ultimii 16 ani clasa politic„ rom‚neasc„ a implementat reforme cu viteza melcului h„ituit.

V„ spun sincer, 16 ani de postcomunism au f„cut la fel de mult r„u Rom‚niei ca ∫i cei 45 de ani de comunism, pentru simplul motiv c„ nu au reparat mai nimic. Kitschul de sorginte occidental„ (lucrurile de valoare am impresia c„ nu ∫tim s„ le import„m) cu care este acum Ómbr„cat centrul Bucure∫tiului, de exemplu, nu este reprezentativ pentru o Rom‚nie s„rac„ ∫i p„r„ginit„. Cum le putem oferi tinerilor modele demne de urmat?

## îVremuri tulburi“

De la un timp, Dumnezeu pare s„ le dea rom‚nilor cu prec„dere numai zile de confuzie ∫i negur„. Puhoaiele ∫i alunec„rile de teren Ónghit Óntr-o clip„ a∫ez„ri seculare, pornindu-i pe locuitori Ón bejenia Ónceputurilor.

De-at‚tea p„cate ∫i lips„ de chibzuin˛„ nici p„m‚ntul nu ne mai rabd„. Ni se Ónt‚mpl„ numai lucruri anapoda, iar noi orbec„im f„r„ s„ d„m cuvenitele semne de Ón˛elegere a cauzelor ∫i de Óndreptare a erorilor.

Dac„ te scoli de diminea˛„ cu g‚ndul la furat, la jaf ∫i la atitudini potrivnice firii, nu po˛i s„ te bucuri la infinit de bun„tatea f„r„ de margini a Creatorului tuturor v„zutelor ∫i nev„zutelor.

Dac„ Ól alegi primar tocmai pe cel mai lacom ∫i perfid, dac„ te la∫i cump„rat pe nimic, dac„ Ó˛i vinzi bog„˛iile cu care te-a binecuv‚ntat Cel de Sus cu o incon∫tien˛„ criminal„, nu ai cum s„ te a∫tep˛i la mai bine. Morbul declinului, al disolu˛iei ∫i al autodistrugerii pare s„ se fi instalat definitiv Ón jurul Carpa˛ilor. Poate de aceea destinul potrivnic ne scoate Ón cale, parc„ Ón b„taie de joc, o dat„ cu multele nenorociri, potop de s„rb„tori ca ni∫te sudalme pe obrazul t„b„cit de curgerea timpului din care unii n-au Ón˛eles nimic. Nu ∫tii ce s„ s„rb„tore∫ti mai Ónt‚i Ón acelea∫i zile de 8, 9 ∫i 10 mai, de pild„: ziua Ón care a luat fiin˛„ mult-hulitul Partid Comunist, Ziua

Independen˛ei de Stat, Ziua Eroilor Neamului, Ziua Europei sau ziua regelui fonf„it ∫i a progeniturilor sale str„ine de neam ∫i ˛ar„?

Ne Óncearc„ Atotputernicul Ón fel ∫i chip, doar-doar vom Ón˛elege ceva. Unii ˛op„ie prin pie˛ele marilor ora∫e de Ziua Europei, a∫tept‚nd s„ ne pierdem cu veselie suveranitatea intr‚nd Ón U.E., Ón timp ce al˛ii, Ón aceea∫i zi de 9 Mai, pun jerbe de flori la c„p„t‚iul eroilor de la Grivi˛a, Plevna ori Sm‚rdan, care au zidit cu jertfele lor Sf‚nta Independen˛„ de Stat a Rom‚niei. Care Rom‚nie nu mai ∫tie dac„ este republic„ ori monarhie, din moment ce pl„te∫te bietul valah biruri ∫i pentru unii, ∫i pentru al˛ii, iar de ap„rat nu Ól mai ap„r„ nimeni.

Petrec sinistra˛ii s„rb„torile Ón corturi, iar conduc„torii Ói asigur„ c„ situa˛ia lor e bun„, e sub control. Aiurea, care control? Poporul se afl„ azi sub un singur control, acela al mafiei care Ói suge vlaga ∫i-l chinuie ca pe Cristos. C‚t de actuale sunt iar„∫i stihurile Eminescului: îTot Fanarul, to˛i ilo˛ii/Se Ómpinser„ aicea ∫i formeaz„ patrio˛ii!“

Comportamente inacceptabile dup„ meciul de fotbal din divizia A îGloria“ Bistri˛a — îSteaua“ Bucure∫ti; miting al revolu˛ionarilor, Ón fa˛a sediului central al Partidului Social Democrat; imposibilitatea, declarat„ de c„tre medici, de a efectua o opera˛ie laparoscopic„ de hernie de disc Ón Rom‚nia...

Iat„ doar c‚teva dintre subiectele fierbin˛i ale unei Rom‚nii care a∫teapt„ cu sufletul la gur„ decizia Comisiei Europene ∫i a Parlamentului European privind data ader„rii la Uniunea European„.

Peste 8 zile, la Strasbourg, dezb„t‚nd Raportul ∫i propunerile Comisiei Europene, parlamentarii europeni vor decide asupra viitorului a mai mult de 30 de milioane de viitori cet„˛eni ai Uniunii.

O dat„ cu decizia pe care o va lua Parlamentul European, ar fi de dorit ca statele care, sper, vor ob˛ine acceptul de a adera Óncep‚nd cu data de 1 ianuarie 2007, s„ accelereze efortul privind compatibilizarea lor cu sistemul Ón care se vor integra! Fiecare institu˛ie a statului cu rol ∫i responsabilitate Ón asigurarea cadrului necesar compatibiliz„rii amintite trebuie s„-∫i ia Ón serios rolul ∫i s„ depun„ efortul necesar pentru a-∫i Óndeplini sarcinile, Ón baza responsabilit„˛ilor pe care le au.

Asemenea altor institu˛ii, Parlamentul are de luat decizii importante privind transformarea Ón legi a proiectelor legislative de pe agenda integr„rii. Mai mult ca niciodat„, este nevoie de maturitate, seriozitate ∫i mult„ determinare, pentru a asigura un flux legislativ eficient, care s„ asigure preluarea acquis-ului comunitar restant. Consider c„ ∫i cu aceast„ ocazie vom putea pune mai

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 75/19.V.2006 presus de interese meschine, politicianiste, interesul cet„˛eanului pe care-l reprezent„m, astfel Ónc‚t agenda Parlamentului s„ fie pus„, integral, Ón slujba interesului general privind satisfacerea criteriilor de aderare Ón ceea ce prive∫te cadrul legislativ. Eu vreau, pentru c„ ∫tiu c„ putem, s„ fim primi˛i pe merit Ón Uniunea European„, nu din mil„, compasiune sau din motive geopolitice. Dec‚t s„ st„m la m‚na altora, mai bine s„ facem ce depinde de noi pentru a ne hot„rÓ singuri soarta.

î9 Mai — Ziua victoriei asupra fascismului“ Stimate doamne, stima˛i domni,

Ziua de 9 Mai este o dat„ cu multiple semnifica˛ii: Ziua Independen˛ei Rom‚niei, Ziua victoriei asupra fascismului, Ziua Europei.

9 mai 1877 este ziua c‚nd a avut loc proclamarea oficial„ a independen˛ei depline a ˛„rii. Parlamentul rom‚n a fost Óntrunit Ón acest scop, Ón sesiune extraordinar„, pentru a da curs aspira˛iilor Óntregului popor. Œn acea zi istoric„, Mihail Kog„lniceanu, ministrul de externe, Óntr-un memorabil discurs, a declarat: îSuntem independen˛i, suntem na˛iune de sine st„t„toare“. Se afirma, astfel, n„zuin˛a statornic„ a poporului rom‚n de a tr„i liber ∫i independent, de a-∫i hot„rÓ el Ónsu∫i calea pe care s„ o urmeze Ón viitor.

9 mai 1945 reprezint„ o alt„ dat„ de o importan˛„ deosebit„ Ón istoriografia mondial„ ∫i, bineÓn˛eles, Ón istoria Rom‚niei, ∫i anume sf‚r∫itul celei de-a doua conflagra˛ii mondiale ∫i victoria Ómpotriva fascismului. Œn aceast„ zi, regimul totalitar al lui Adolf Hitler Ó∫i recuno∫tea Ónfr‚ngerea Ón fa˛a puterilor antifasciste, aliate sub acela∫i stindard, cel al luptei pentru libertate ∫i pentru democra˛ie.

Nu Ón ultimul r‚nd, data de 9 mai 1950 are o semnifica˛ie fundamental„ pentru construc˛ia Europei moderne, pentru ceea ce reprezint„, ast„zi, Uniunea European„, cu toate Ómplinirile ∫i neÓmplinirile, proiectele ∫i temerile mai vechi ori mai noi. Marele vizionar al construc˛iei europene unite, Robert Schuman, rostea atunci celebra Declara˛ie pentru unirea ˛„rilor din Europa ∫i punea bazele unui edificiu politic menit s„ asigure pacea durabil„ ∫i prosperitatea na˛iunilor libere de pe continentul european.

Ultimele dou„ evenimente prezentate sunt str‚ns legate unul de cel„lalt. Na∫terea Uniunii Europene de azi a urmat ca un proces firesc victoriei asupra fascismului. Acest eveniment istoric ∫i-a pus amprenta nu numai asupra continentului nostru, ci a avut un efect mondial. Astfel s-au creat premise pentru o puternic„ dezvoltare economic„ ∫i tehnologic„ a na˛iunilor, s-a instituit libera exprimare a opiniilor, s-a pus accentul pe respectarea drepturilor omului, Óntr-un cuv‚nt, democra˛ie.

fiara noastr„ vine din urm„ cu o puternic„ dorin˛„ de a se ralia celorlalte state. Datoria noastr„ este s„ veghem ∫i s„ Ónlesnim acest proces de realizare a unui viitor mai bun pentru patria noastr„.

îUn mare pericol: «normalizarea anormalit„˛ii»“ Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor,

De c‚te ori nu am auzit vorbindu-se despre pesimismul nostru proverbial? De c‚te ori nu am asistat la discu˛ii care f„ceau referire la fatalismul nostru mioritic? De c‚te ori nu ne-am pl‚ns singuri de mil„, pe motiv c„ în-am avut noroc“, c„ îmai mult de at‚t nu s-a putut face“ sau îa∫a a fost s„ fie“?

Este un adev„r de necontestat c„ nimeni, pe lumea aceasta, nu se poate lipsi de speran˛„. Dar speran˛a folosit„ pe post de anestezic, de drog, pentru a anula problemele, Óngrijor„rile ∫i frica nu este o solu˛ie.

Este, de asemenea, adev„rat, c„ îsperan˛a moare ultima“. Dar a folosi aceast„ zical„ pentru a ne consola ∫i a normaliza orice anormalitate devine motiv de Óngrijorare.

Este trist c„ aproape nu ne mai surprinde c„, dup„ at‚˛ia ani de c‚nd a fost teoretizat„ îdemocra˛ia original„“, libertatea poate ar„ta ∫i altfel.

Œmi vine greu s„ cred c„ ne-am obi∫nuit cu lehamitea ∫i c„ indiferen˛a a devenit sport na˛ional.

Cu responsabilitate, pre∫edintele P.D., domnul Emil Boc, vorbea zilele trecute despre priorit„˛ile din acest moment ale ˛„rii: sinistra˛ii, medicamentele compensate, pensiile ∫i integrarea Rom‚niei Ón Uniunea European„.

Soarta sinistra˛ilor reprezint„ o prioritate pentru autorit„˛ile locale, la fel ca ∫i prevenirea efectelor inunda˛iilor. Dar ar fi bine ca aceia pe care foarte des Ói auzim spun‚nd îCe s„ ne mai facem?“ s„ Óncerce s„ Ó∫i ia soarta Ón propriile m‚ini.

Cele 6 milioane de pensionari actuali din Rom‚nia sunt rezultatul analfabetismului economic al celor care ar fi trebuit s„ cheltuiasc„ eficient banii din buget, dar care, Ón dorin˛a de a reforma cu orice pre˛ sistemul, au trimis la pensie oameni ap˛i Ónc„ de munc„. La fel, prioritatea din acest moment din domeniul s„n„t„˛ii este asigurarea medicamentelor compensate.

Este adev„rat c„ atunci c‚nd Rom‚nia se va integra Ón structurile Uniunii Europene acest fapt se va Ónt‚mpla ∫i prin contribu˛ia mini∫trilor democra˛i din Cabinetul actual. Dar Ón rezolvarea acestor priorit„˛i ar trebui ca Ómpreun„ cu autorit„˛ile s„ ne implic„m cu to˛ii ∫i noi, rom‚nii.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Nu am obiceiul s„ m„ amestec ∫i s„ comentez deciziile altor partide politice atunci c‚nd acestea vizeaz„ unele aspecte ale activit„˛ii lor. C‚nd Óns„ unele hot„r‚ri pot atrage un deficit de imagine pentru Rom‚nia, m„ simt obligat s„ iau pozi˛ie.

La sf‚r∫itul s„pt„m‚nii trecute am aflat ∫tirea cum c„ principalul partid de opozi˛ie, P.S.D., a anun˛at oficializarea rela˛iei de colaborare cu P.R.M. Toat„ lumea ∫tie c„ P.R.M. este o forma˛iune politic„ neagreat„ Ón cercurile democratice din str„in„tate. Nu este P.R.M. singurul partid aflat Ón aceast„ situa˛ie.

S„ ne aducem aminte cu ce ochi era privit„ Fran˛a Ón momentul Ón care ultrana˛ionalistul Le Pen s-a calificat Ón finala pentru pre∫edin˛ie. De asemenea, nu trebuie uitat c‚te bob‚rnace a Óncasat Austria pentru faptul c„ aici gruparea condus„ de Heider a ajuns la guvernare, partid similar celui contestat Ón Fran˛a.

Ne place sau nu, ∫i P.R.M. este perceput Ón Europa ca f„c‚nd parte din familia grup„rilor mai sus amintite. Din acest motiv, consider c„ oficializarea îconcubinajului“ (cum plastic s-a exprimat presa) P.S.D. — P.R.M. aduce prejudicii de imagine vie˛ii politice rom‚ne∫ti exact Ón perioada Ón care ne afl„m Ón anticamera Uniunii Europene. Aceasta pentru c„ P.S.D., prin vocea liderilor s„i (Ónc„), se consider„ primul partid al ˛„rii ∫i dore∫te s„ revin„ la guvernare.

Pe de alt„ parte, decizia anun˛at„ vineri de domnul Mircea Geoan„ confirm„ (pentru a nu ∫tiu c‚ta oar„), c„ P.S.D. este un partid care a ridicat demagogia la rang de politic„.

S„ nu uit„m c„ la alegerile preziden˛iale din 2000, ma∫ina de propagand„ a P.S.D. ˛ipa Ómpotriva pericolului pe care l-ar fi reprezentat pentru Rom‚nia situa˛ia Ón care C. V. Tudor l-ar fi Ónvins pe Ion Iliescu. S„ nu uit„m c„ Ón mai multe r‚nduri Ón perioada 2001—2004, ∫i nu numai, liderii P.S.D. au clamat Ón public faptul c„ P.S.D. este un partid extremist. Ei bine, iat„ c„ acum P.S.D. colaboreaz„ oficial cu un partid pe care l-a etichetat ca fiind extremist.

Domnul Mircea Geoan„ a afirmat, tot s„pt„m‚na trecut„, c‚nd a fost gazda pre∫edintelui Partidului Sociali∫tilor Europeni, Poul Nyrup Rasmussen — dup„ nu ∫tiu al c‚telea episod al declar„rii reform„rii partidului — c„ îacum P.S.D. are ∫ansa de a demonstra c„ este un partid serios, care merit„ Óncrederea rom‚nilor“. Pre∫edintele Partidului Sociali∫tilor Europeni, Poul Nyrup Rasmussen, chiar l-a crezut ∫i a adus numai laude înoii echipe a P.S.D.“. Numai c„, iat„, înoua echip„ a P.S.D.“ revine la practicile P.D.S.R. din perioada 1992—1995 — v„ aduce˛i aminte de extrem de criticatul Patrulater Ro∫u (P.D.S.R., P.R.M., P.S.M., P.U.N.R.) — care au men˛inut Ón izolare Rom‚nia ∫i dup„ ce r„nile mineriadelor Óncepuser„ s„ se cicatrizeze.

îPosibile efecte ale integr„rii Rom‚niei Ón Uniunea European„“

Integrarea Ón Uniunea European„ este un proces complex care, prin implica˛iile deosebite de natur„

politic„, economic„, social„ ∫i chiar cultural„ a afectat, mai mult sau mai pu˛in, toate cele zece state integrate Ón anul 2004.

Este cert c„ nici urm„toarele nu vor fi ferite de astfel de consecin˛e, am spus-o ∫i voi continua s„ o spun: integrarea Ón Uniunea European„ este benefic„ unei ˛„ri Ón m„sura Ón care guvernan˛ii acesteia, ∫i nu numai, vor Ón˛elege s„-∫i adapteze Óntregul sistem na˛ional la cel unional. M„surile pe care ace∫tia vor fi obliga˛i a le dispune sunt, uneori, deosebit de dure, dureroase chiar, deoarece au drept consecin˛„ Ónlocuirea unor sisteme cu altele noi ale c„ror efecte nu par Óntotdeauna a fi ∫i benefice pe termen mediu ∫i scurt.

Œn aceste condi˛ii, popula˛ia trebuie informat„ asupra acestor posibile efecte at‚t c‚t acestea pot fi anticipate sau estimate, pornind de la experien˛a altor state, pentru a ∫ti c‚t mai exact la ce se poate a∫tepta.

Consider c„ numai prezentarea posibilelor efecte benefice ale integr„rii Ón Uniunea European„, f„r„ a men˛iona eforturile din toate domeniile — economic, social, politic, chiar al tradi˛iilor ∫i cutumelor la care Óntreaga popula˛ie va fi, uneori, constr‚ns„ —, este o eroare politic„ impardonabil„ care, mai devreme sau mai t‚rziu, va fi taxat„ de c„tre electorat.

Œn ceea ce m„ prive∫te, ca ∫i p‚n„ acum, voi prezenta aspectele legate de integrarea Rom‚niei Ón structurile europene de o manier„ c‚t mai real„, f„r„ accente patetice, a ceea ce urmeaz„ s„ ni se Ónt‚mple, dar nici fals euforice, a binelui care o s„ ne cople∫easc„ Ón urma îmiliardelor de euro“ pe care Uniunea se gr„be∫te s„ ni le pun„ la dispozi˛ie. Œndr„znesc s„ afirm c„ cel care g‚nde∫te numai c„ Uniunea ∫i, mai ales, contribuabilul european ar accepta s„ renun˛e la o parte din sumele colectate Ón favoarea noilor state, f„r„ a avea convingerea c„ acest efort Ói va fi, mai devreme sau mai t‚rziu, Óntr-o form„ sau alta, benefic se afl„ Ónc„ Ón zona crepuscular„ a politicii. A∫a cum am mai spus, este necesar ca popula˛ia s„ fie, din timp, preg„tit„ ∫i pentru ceea ce e mai dificil de suportat ca urmare a schimb„rii unor sisteme, a∫a cum stabilesc prevederile acquis-ului comunitar.

Stima˛i colegi,

Ziua de 9 mai 1950 a reprezentat primul pas c„tre crearea a ceea ce este ast„zi Uniunea European„.

Atunci, la Paris, ministrul de externe francez, Robert Schuman, prezenta o declara˛ie Ón care Óndemna Fran˛a, Germania ∫i celelalte state europene s„-∫i pun„ laolalt„ produc˛ia de o˛el ∫i c„rbune pentru a crea îprima funda˛ie concret„ a unei federa˛ii europene“.

Œn 1985, la Summit-ul de la Milano, liderii europeni au hot„r‚t s„ s„rb„toreasc„ ziua de 9 Mai drept Ziua Europei.

Œn 1986, drept imn al Uniunii Europene a fost aleas„ Oda Bucuriei din Simfonia a IX-a de Ludwig van

Beethoven, dup„ ce Ón 1972 Consiliul Europei f„cea aceea∫i alegere. Steagul uniunii este format din 12 stele aurii, dispuse circular, pe un fond albastru, reprezent‚nd uniunea popoarelor Europei. Num„rul de stele de pe steag este fix, 12 fiind simbolul perfec˛iunii ∫i al unit„˛ii.

Ast„zi, ziua de 9 Mai a devenit un simbol al Europei, al„turi de moneda unic„, euro, de steagul ∫i Imnul Uniunii Europene. Œn aceast„ zi, chiar ∫i Ón ˛„rile candidate la aderare se organizeaz„ festivit„˛i.

Astfel cu ocazia Zilei Uniunii Europene, duminic„, 7 mai, Centrul Cultural al Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor a g„zduit Festivalul interjude˛ean de coregrafie, muzic„ ∫i art„ plastic„ îGenera˛ia Mileniului III“.

Œn acela∫i context, ast„zi la ora 11,00, la Centrul Cultural al M.A.I., va avea loc simpozionul cu tema îTripla semnifica˛ie a zilei de 9 mai Ón istoria Rom‚niei (Ziua Independen˛ei, Ziua Victoriei ∫i Ziua Uniunii Europene)“.

Noi ne str„duim Ón continuare s„ devenim competitivi, astfel Ónc‚t sublinierea liderilor europeni — c„ l„rgirea Uniunii Europene nu poate fi complet„ p‚n„ c‚nd Rom‚nia ∫i Bulgaria nu vor fi integrate — s„ devin„ realitate.

La mul˛i ani, Europa!

îParlamentul trebuie s„ cinsteasc„ data de 10 Mai“ Doresc s„ readuc Ón aten˛ia Parlamentului o zi care este pe cale s„ fie uitat„ Ón istoria Rom‚niei, ziua de 10 mai. Data de 10 mai, s„rb„toarea Regatului Rom‚niei, interzis„ de comuni∫ti, ignorat„ de c„tre autorit„˛ile rom‚ne de dup„ 1989, este legat„ de trei evenimente cruciale din istoria modern„ a ˛„rii noastre.

1. Pe 10 mai 1866 Carol I de HohenzollernSigmaringen sose∫te Ón Bucure∫ti ∫i depune jur„m‚ntul Ón fa˛a Parlamentului;

2. Pe 10 mai 1877, dup„ ce cu o zi Ónainte Parlamentul dezb„tuse problema, Carol I proclama solemn independen˛a absolut„ a Rom‚niei. Dup„ cum ∫ti˛i, comuni∫tii, dup„ 1947, au Óncercat s„ Ónl„ture orice urm„ ∫i realizare a monarhiei din istoria ˛„rii, mut‚nd s„rb„torirea independen˛ei pe 9 mai.

3. ™i, Ón fine, pe data de 10 mai 1881, Carol I a fost Óncoronat ca rege al Rom‚niei, iar Rom‚nia a fost ridicat„ la rangul de Regat.

Iat„, deci, m‚ine se Ómplinesc 140 de ani de c‚nd Rom‚nia a pornit pe drumul moderniz„rii ∫i 125 de c‚nd a fost ridicat„ la rangul de Regat.

Dup„ cum se vede, aceast„ zi de 10 Mai reprezint„ o zi istoric„ nu numai pentru Rom‚nia ∫i Casa Regal„, dar ∫i pentru Parlamentul Rom‚niei. Pentru c„ nu trebuie uitat: at‚t Ón 1866, 1877 ∫i 1881, votul din Parlament a fost cel care a contribuit la cele trei evenimente majore.

De aceea, propun ca Óncep‚nd de anul viitor — poate pentru acest an, dar timpul foarte scurt, agenda extrem de Ónc„rcat„ ∫i starea de a∫teptare a verdictului Raportului de ˛ar„ nu vor permite — acestei zile s„ i se acorde, cel pu˛in Ón Parlamentul Rom‚niei, cinstirea care i se cuvine. Dac„ datele de 1 ∫i 2 mai — dou„ s„rb„tori care nu au nici o leg„tur„ cu Rom‚nia, ∫i cu activitatea parlamentar„ nici at‚t — sunt s„rb„torite Óntr-un fel ∫i de Parlament, prin acordarea de zile libere, este mai mult

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 75/19.V.2006 dec‚t normal ca data de 10 mai s„ fie s„rb„torit„. Nu prin nemunc„, ci printr-o sesiune omagial„ a Parlamentului. Nu trebuie s„ continu„m ceea ce au f„cut comuni∫tii ∫i s„ marginaliz„m aceast„ s„rb„toare ∫i s„ contempl„m pasivi celebrarea ei de c„tre o m‚n„ de O.N.G.-uri.

## Stima˛i colegi,

Œn urm„ cu mai bine de jum„tate de secol, Ón anul 1950, la Paris, avea loc un eveniment de o importan˛„ major„ pentru ceea ce Ónseamn„ acum Uniunea European„. Œntr-un moment dificil al istoriei postbelice, ∫i anume Ónceperea R„zboiului Rece, lui Robert Schuman, ministrul afacerilor externe francez de la acea vreme, i-a fost Óncredin˛at„ de c„tre omologii s„i din Marea Britanie ∫i Statele Unite ale Americii o misiune foarte important„: crearea unui plan care s„ duc„ la reintegrarea Germaniei Federale Ón concertul european. Œn acest sens, el accepta f„r„ rezerve propunerea unei persoane necunoscute marelui public la acea vreme, Jean Monnet, propunere ce viza crearea unei Europe unite prin plasarea produc˛iei franco-germane de c„rbune ∫i o˛el sub responsabilitatea unei autorit„˛i supreme comune, independente, Ón cadrul unei organiza˛ii deschise particip„rii ∫i altor state europene.

Se declan∫a astfel un proces cu totul nou in rela˛iile interna˛ionale: de exercitare Ón comun a suveranit„˛ii Ón anumite domenii. Europa devenea continentul care construia prima regiune economic„ a lumii.

Decizia ca 9 mai s„ fie s„rb„torit„ drept Ziua Europei a fost luat„ Ón timpul Summit-ului liderilor Uniunii Europene de la Milano din 1985, devenind totodat„ un simbol european.

Pentru noi, rom‚nii, 9 mai 2006 are o semnifica˛ie dubl„. S„rb„torim Ómpreun„ cu to˛i europenii Ziua Europei Unite ∫i, totodat„, o facem pentru ultima dat„ din afara marii familii europene.

Œns„ nu trebuie s„ omitem faptul c„ anul acesta Rom‚nia ∫i Bulgaria au avut la Bruxelles, la celebrarea Zilei Europei, un sat separat, cu trei pavilioane, restaurante Ón aer liber ∫i o scen„.

Acum, c‚nd suntem at‚t de aproape de momentul integr„rii, nu putem s„ ne sim˛im altfel dec‚t europeni. La mul˛i ani, Rom‚nia!

La mul˛i ani, Europa! V„ mul˛umesc.

Un domeniu sensibil precum cel al adop˛iilor interna˛ionale revine Ón aten˛ia forurilor de la Strasbourg ∫i Bruxelles. Dac„ Ón urm„ cu c‚˛iva ani, la presiunile P.E., Rom‚nia a Ón„sprit legea privind adop˛iile, acum ni se cere mai mult„ indulgen˛„ ∫i flexibilitate Ón acest domeniu.

Interesant este c„ toate aceste valuri Ón Legislativul european s-au pornit Ón preajma Raportului de ˛ar„ din mai ∫i cu o zi Ónainte ca Olli Rehn s„ r„spund„ Ón plenul european Óntreb„rilor referitoare la stadiul preg„tirilor de aderare a Rom‚niei ∫i Bulgariei. Exercitarea unor asemenea presiuni asupra Rom‚niei, f„r„ o fundamentare riguroas„ a problemei, o consider drept o Óncercare palid„ a unor elemente izolate pentru a ob˛ine din partea ˛„rii noastre acum, pe ultima sut„ de metri, mai multe concesii fa˛„ de o problem„ delicat„ cum este cea a adop˛iilor.

Campania de lobby pentru schimbarea legii actuale ce limiteaz„ drastic adop˛iile interna˛ionale vine oarecum surprinz„tor din partea europarlamentarilor francezi, care sus˛in un num„r de dosare mult inferior num„rului sus˛inut de spanioli, lideri mondiali Ón domeniu. Din p„cate, pe fondul unor prezent„ri deformate de-a lungul anilor a situa˛iei copiilor abandona˛i din ˛ara noastr„, exist„ voci care continu„ s„ fie sub impresia c„ Rom‚nia este prea s„rac„ s„ aib„ grij„ de ace∫ti copii. Aceast„ impresie a fost alimentat„ de un recent Raport al UNICEF Rom‚nia, care arat„ Ón mod tenden˛ios ∫i incorect c„ anual 9.000 de copii sunt abandona˛i Ón ˛ara noastr„. De acest raport s-a folosit un congresman american, Jeb Bradley, care a vizitat Parlamentul European, acuz‚nd Rom‚nia c„ nu deblocheaz„ cele aproximativ 200 de dosare de adop˛ie depuse de familii din S.U.A.

Vreau s„ amintesc celor care mai tr„iesc cu falsa impresie c„ soarta copiilor abandona˛i Ón Rom‚nia este deplorabil„, c„ Ón ultimii ani foarte multe resurse au fost investite Ón acest domeniu, eforturile fiind l„udate de oficialii europeni Ón urma numeroaselor monitoriz„ri la care ˛ara noastr„ a fost supus„.

Cei mai buni avoca˛i ai Rom‚niei Ón Parlamentul European au fost dou„ doamne. Prima, o mai veche cuno∫tin˛„ a Rom‚niei, baroneasa Emma Nicholson, care a declarat c„ e inoportun„ acum discutarea adop˛iilor interna˛ionale Ón cazul ˛„rii noastre, ar„t‚nd c„ francezii au 200.000 de copii care nu tr„iesc Ómpreun„ cu p„rin˛ii lor, iar americanii au peste 650.000 de copii Ón aceea∫i situa˛ie.

Declara˛ie politic„: î9 Mai“

Œn urm„ cu mai bine de jum„tate de secol, Ón ziua de 9 mai 1950, Robert Schuman prezenta presei o declara˛ie prin care chema Fran˛a, Germania ∫i celelalte popoare ale Europei s„ creeze îprima funda˛ie concret„ a unei federa˛ii europene“. Uniunea European„ de azi reprezint„ un succes postbelic deosebit ∫i, Ón acela∫i timp, un proces Ón continu„ evolu˛ie, care urm„re∫te s„ realizeze construc˛ia unei Europe ce respect„ libertatea ∫i identitatea tuturor popoarelor ce o compun.

Av‚nd ca punct de plecare ideea de baz„ a demersului lui Jean Monnet, îNoi nu coaliz„m state, ci unim oameni“, modelul european arat„ lumii c„ o uniune mereu mai str‚ns„ a popoarelor este posibil„ Ón m„sura Ón care se bazeaz„ pe valori ∫i obiective comune.

Consiliul European de la Milano a ales Ón 1985 data de 9 Mai ca Zi a Europei, prilej cu care se organizeaz„, Ón fiecare an, ac˛iuni ce au ca scop s„ apropie Uniunea European„ de cet„˛enii ei, dar ∫i pe cet„˛enii Uniunii Óntre ei.

Semnifica˛iile Zilei Europei pentru rom‚ni ∫i Rom‚nia sunt deosebit de complexe, av‚nd Ón vedere c„, Óncep‚nd cu anul 2007 ∫i noi vom face parte din marea familie european„.

Pentru Rom‚nia, apartenen˛a la Uniunea European„ trebuie s„ Ónsemne mai ales:

— posibilitatea atragerii de investi˛ii str„ine, echilibrat, la nivelul tuturor jude˛elor Rom‚niei, astfel Ónc‚t s„ fie create c‚t mai multe locuri de munc„ ∫i s„ scad„ ∫omajul;

— modernizarea statului rom‚nesc;

— preg„tirea popula˛iei pentru a reac˛iona Ón caz de calamit„˛i naturale;

— reconstruc˛ia infrastructurii, Ón special a celei intercomunale;

— cercetare ∫i inovare ca model de recuperare a decalajului Óntre ˛„rile Uniunii Europene ∫i Rom‚nia;

— cre∫terea real„ a nivelului de trai;

— o guvernare profesionist„, cu oameni care s„-∫i respecte electoratul ∫i s„ Óncerce a evita conflictele.

De acum Ónainte, fiecare zi conteaz„ pentru rom‚ni, Ón special pentru cei 6 milioane de pensionari, care Ó∫i duc via˛a de pe o zi pe alta, ∫i care au pierdut orice speran˛„ Óntr-o via˛a mai bun„, Óntr-un trai mai decent.

îParlamentul, atacat din trei direc˛ii“

Am atras de mai multe ori aten˛ia c„, de un an ∫i jum„tate, rolul forului legislativ al Rom‚niei este desconsiderat. Din 2004, Parlamentul s-a transformat dintr-un for de dezbateri Óntr-o ma∫in„ de vot, la m‚na actualei puteri. C‚nd parlamentarii tac, democra˛ia este Ón pericol. Eu nu voi tace Óns„.

Asist„m la un atac concertat ∫i concentrat asupra Parlamentului Rom‚niei, din trei direc˛ii. Au fost, mai Ónt‚i, îsfaturile“ Pre∫edin˛iei (remarca˛i ghilimelele!), care a ˛inut mor˛i∫ s„ ne arate cum s„ vot„m, cum s„ ne purt„m ∫i cum s„ facem sluj Ón fa˛a puterii.

Au venit, mai apoi, atacurile din partea Guvernului. De∫i Ón campania electoral„ guvernan˛ii promiteau solemn c„ vor reduce drastic num„rul ordonan˛elor de urgen˛„, timp de un ∫i jum„tate senatorii ∫i deputa˛ii au fost efectiv bombarda˛i cu astfel de ordonan˛e. Lipsa dezbaterilor pe marginea unor proiecte importante de acte normative a condus la promovarea unor legi care au Ónceput deja s„-∫i produc„ efectele negative la nivelul Óntregii societ„˛ii. Privi˛i ce se Ónt‚mpl„ Ón s„n„tate, unde rom‚nii au ajuns cobaii unor experimente extrem de periculoase!

Din p„cate, recentul incident petrecut la Senat, unde o înepoat„“ a votat Ón locul unei îm„tu∫i“ a puterii, ne-a ar„tat c„ situa˛ia este mult mai grav„ dec‚t credeam.

Nu numai Pre∫edin˛ia ∫i Guvernul fac eforturi pentru a sl„bi pozi˛ia Parlamentului, ci chiar ∫i parlamentarii puterii particip„ la acest joc de prost gust.

Nu mai avem nevoie de Parlament? Probabil, unii a∫a au Ónceput s„ cread„. Eu Óns„ spun c„ trebuie s„ ne Óntoarcem la menirea pentru care am fost Ónvesti˛i.

V„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 75/19.V.2006

## Stima˛i colegi,

Ministerul Economiei ∫i Comer˛ului va primi, prin rectificarea bugetului de stat pe anul 2006, suma de 50 de milioane RON pentru cofinan˛area Programului na˛ional pentru reducerea costurilor cu energia pentru popula˛ie prin cre∫terea eficien˛ei energetice ∫i utilizarea energiei regenerabile pentru anul 2006.“

Ace∫ti bani vor fi utiliza˛i pentru finan˛area lucr„rilor de reabilitare a sistemelor centralizate de alimentare cu energie termic„. Accesarea fondurilor se ob˛ine Ón baza unor proiecte a c„ror eligibilitate se stabile∫te de c„tre Agen˛ia Rom‚n„ pentru Conservarea Energiei (A.R.C.E.).

P‚n„ Ón prezent, A.R.C.E. a primit 98 de proiecte aplicabile programului de reabilitare a sistemelor centralizate de alimentare cu energie termic„.

Beneficiarii acestor proiecte sunt 45 de prim„rii din 29 de jude˛e, iar cofinan˛area de la bugetul de stat se ridic„ la 50 de milioane RON — 30% din valoarea proiectelor pentru anul 2006.

Reabilitarea sistemelor centralizate de alimentare cu energie termic„ este foarte important„, Óntruc‚t ea va compensa, total sau par˛ial, efectele elimin„rii subven˛iilor la energie termic„ ∫i ale cre∫terii pre˛ului la produse petroliere.

De asemenea, programul va conduce la reducerea emisiilor de CO2 generate de utilizarea surselor locale de Ónc„lzire.

Strategia na˛ional„ Ón domeniul eficien˛ei energetice prevede un program de reabilitare a sistemului centralizat de alimentare cu energie termic„ structurat pe doua perioade: 2004—2006 ∫i 2007—2015.

V„ mul˛umesc.

## DUP√ PAUZ√

## _Pauza a durat Óntre orele 10,00—10,35._

## Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Continu„m lucr„rile ∫edin˛ei de ast„zi a Camerei Deputa˛ilor ∫i v„ anun˛ c„, din totalul celor 331 de deputa˛i, ∫i-au Ónregistrat prezen˛a la lucr„ri un num„r de 249 de deputa˛i, sunt absen˛i 82, din care 27 particip„ la alte ac˛iuni parlamentare.

Œn ordinea de zi urmeaz„ proiectul Legii privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 4/2006 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societ„˛ilor comerciale ce de˛in Ón administrare terenuri proprietate public„ ∫i privat„ a statului cu destina˛ie agricol„ ∫i Ónfiin˛area Agen˛iei Domeniilor Statului.

Potrivit prevederilor art. 115 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, acest proiect de lege urmeaz„ a fi dezb„tut Ón procedur„ de urgen˛„.

Ini˛iatorul are cuv‚ntul.

## **Domnul D„nu˛ Apetrei** _— secretar de stat Ón Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale_ **:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Av‚nd Ón vedere prevederile titlului 11 din Legea nr. 247/2005 privitoare la renta viager„ agricol„, ∫i

anume Óncep‚nd din luna martie a anului 2006 Agen˛ia Domeniilor Statului trebuie s„ Ónceap„ plata rentei viagere celor care beneficiaz„ de aceasta, precum ∫i faptul c„, Ón urma retroced„rilor funciare, rolul principal al Agen˛iei Domeniilor Statului de administrator al terenurilor agricole proprietate de stat va fi mult diminuat Ón favoarea noilor activit„˛i de distribuire a rentei viagere agricole ∫i de realizare a politicii statului Ón domeniul comas„rii terenurilor, se impune modificarea ∫i completarea Legii nr. 268/2001.

Fa˛„ de cele prezentate, pentru interpretarea unitar„ a prevederilor legale, se consider„ necesar„ reglementarea, Ón mod expres, a scutirii de la plata taxei judiciare de timbru a Agen˛iei Domeniilor Statului pentru ac˛iunile formulate potrivit legii, iar Ón conformitate cu prevederile legale, conducerea Agen˛iei Domeniilor Statului este asigurat„ de un consiliu de administra˛ie format din nou„ membri, unul dintre ace∫tia fiind desemnat s„ Óndeplineasc„ func˛ia de pre∫edinte.

Pre∫edintele consiliului de administra˛ie este ∫i director general al Agen˛iei Domeniilor Statului.

™i eu v„ mul˛umesc. Comisia raportoare are cuv‚ntul.

## Domnule pre∫edinte, Domnilor colegi,

V„ prezint raportul asupra proiectului Legii privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 4/2006 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societ„˛ilor comerciale ce de˛in Ón administrare terenuri proprietate public„ ∫i privat„ a statului cu destina˛ie agricol„ ∫i Ónfiin˛area Agen˛iei Domeniilor Statului.

Ordonan˛a are ca obiect de reglementare modificarea ∫i completarea Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societ„˛ilor comerciale ce de˛in Ón administrare terenuri proprietate public„ ∫i privat„ a statului cu destina˛ie agricol„ ∫i Ónfiin˛area Agen˛iei Domeniilor Statului, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare, interven˛ii legislative determinate de intrarea Ón vigoare, Ón luna martie 2006, a prevederilor Titlului 11, Renta viager„ agricol„, din Legea nr. 247/2005 privind reforma Ón domeniile propriet„˛ii ∫i justi˛iei, precum ∫i unele m„suri adiacente, dat„ de la care Agen˛ia Domeniilor Statului trebuie s„ Ónceap„ plata rentei viagere agricole celor care beneficiaz„ de aceasta.

Proiectul de lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 4/2006 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societ„˛ilor comerciale ce de˛in Ón administrare terenuri proprietate public„ ∫i privat„ a statului cu destina˛ii agricole ∫i Ónfiin˛area Agen˛iei Domeniilor Statului face parte din categoria legilor ordinare, potrivit prevederilor art. 73 din Constitu˛ia Rom‚niei, republicat„.

Raportul comisiei a fost adoptat cu 24 de voturi pentru ∫i un vot Ómpotriv„ Ón ∫edin˛a din 20 aprilie 2006.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 75/19.V.2006 Proiectul de lege, potrivit art. 75 alin. (1) ∫i (3) din Constitu˛ia Rom‚niei, republicat„, ∫i art. 92, alin. 9, punctul 1 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, republicat, este de competen˛a decizional„ a Camerei Deputa˛ilor.

Œn urma dezbaterilor, comisia propune admiterea cu modific„ri ∫i complet„ri a proiectului Legii privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 4/2006 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societ„˛ilor comerciale ce de˛in Ón administrare terenuri proprietate public„ ∫i privat„ a statului cu destina˛ie agricol„ ∫i Ónfiin˛area Agen˛iei Domeniilor Statului.

V„ mul˛umesc.

Dac„ din partea grupurilor parlamentare vrea cineva s„ ia cuv‚ntul?

Domnul Mocanu.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Stima˛i colegi,

Œn anul 2001 a fost adoptat„ Legea nr. 268, una din cele mai importante legi Ón domeniu, cu impact deosebit Ón clarificarea propriet„˛ii Ón agricultur„ ∫i cu un impact deosebit Ón reforma pentru agricultur„.

Importan˛a acestei legi... Ónc„ din 2001 ∫tiam c„ ea va fi modificat„ Ón nenum„rate r‚nduri, o dat„ cu p„∫irea Ón perioada de tranzi˛ie a agriculturii. Legea nr. 268 este pentru prima dat„ c‚nd vine ∫i clarific„ privatizarea fostelor Óntreprinderi agricole de stat ∫i, de asemenea, clarific„ pentru prima dat„ Ón Rom‚nia administratorul din Agen˛ia Domeniilor Statului al terenurilor apar˛in‚nd statului Ón domeniul privat ∫i Ón domeniul public.

Ordonan˛a nr. 4/2006, Grupul parlamentar al P.S.D. din Comisia pentru agricultur„ a votat pentru aceast„ ordonan˛„, dat fiind faptul c„ modific„rile intervenite Ón aceast„ perioad„ sunt necesare pentru integrarea agriculturii rom‚ne∫ti Ón Uniunea European„.

Transform„rile care au ap„rut Ón privin˛a recuper„rii datoriilor din redeven˛a nepl„tit„ a Óntreprinderilor agricole de stat prin aplicarea Legii nr. 247 a rentei viagere, ∫i aici a∫ avea un singur lucru de precizat: trebuie urm„rit din partea guvernan˛ilor, din partea Ministerului Agriculturii exact cum se aplic„ aceast„ lege Ón teritoriu.

Noi suntem de acord cu aceast„ lege, dar aplicarea ei ∫i modul cum intervin diferi˛i oameni ∫i mafio˛i, a∫ putea s„ le spun, ai p„m‚ntului, care doresc s„ ia p„m‚ntul de la cet„˛eni cu pre˛uri sub pre˛ul pie˛ei pentru ca oamenii s„ r„m‚n„ f„r„ p„m‚nt.

Suntem de acord cu prevederile legale pentru gruparea acestor suprafe˛e de teren pentru a fi concesionate fermelor ∫i gospod„riilor produc„torilor agricoli.

De aceea, Grupul parlamentar al P.S.D. din Camera Deputa˛ilor va vota pentru ca Ordonan˛a nr. 4/2006 s„ fie transformat„ Ón Legea pentru modificarea Legii nr. 268. V„ mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc. Domnul deputat Tab„r„.

™i eu m„ asociez la ceea ce spunea colegul Mocanu Ónaintea mea, legat de importan˛a Agen˛iei Domeniilor Statului, ∫i Ón primul r‚nd faptul c„ modificarea legii care reglementeaz„ activitatea Agen˛iei este normal„, prin evolu˛ia situa˛iei din agricultur„.

M„ g‚ndesc, Óns„, cu aproape 13 ani Ón urm„, atunci c‚nd ap„ruse un astfel de proiect de lege Ón Camera Deputa˛ilor, ini˛iativ„ parlamentar„, ce s-ar fi Ónt‚mplat dac„ atunci domeniile statului ar fi ajuns Óntr-o gestiune unitar„ ∫i atunci ar fi Ónceput formarea acelor exploata˛ii agricole sau transformarea celor care erau Ón exploata˛ii viabile, de competi˛ie european„. Nu s-a reu∫it atunci, nu s-a Ón˛eles suficient. Iat„ c„ acum putem s„ le legifer„m ∫i s„ putem a∫eza aceast„ activitate pe un f„ga∫ normal.

Œn Comisia pentru agricultur„ eu am avut anumite re˛ineri, sper s„ nu fie Óntemeiate ∫i s„ fie rezolvate prin aceast„ lege, ∫i anume competen˛ele legate de fermele familiale, de formarea acestor ferme familiale, c„rora Agen˛ia Domeniilor Statului trebuie s„ le asigure suprafe˛ele de teren necesare. ™i eu cred c„, dac„ Ón urm„ cu c‚˛iva ani ne-am fi uitat la modelul sloven, nu am fi ajuns Óntr-o zon„ speculativ„ cu terenuri din proprietatea public„ ∫i proprietatea statului.

Ne-am uitat mai mult la noi sau la anumite grupuri de interese care Óncearc„ ∫i acum s„ gestioneze, Óntr-un anumit fel, ∫i s„-∫i Ónsu∫easc„ acest domeniu.

Eu cred c„ trebuie s„ vedem... Ón sensul Ón care acest domeniu funciar pe care-l de˛ine statul Ón domeniul public ∫i privat al statului s„ fie adus, Óntr-adev„r, Ón zona de exploatabilitate ∫i de competi˛ie agricol„ ∫i eu cred c„ aici este problema num„rul unu ∫i rolul Agen˛iei Domeniilor Statului, care, p‚n„ la urm„, poate c„ va ajunge p‚n„ acolo Ónc‚t s„ formeze ferme ∫i fermele s„ fie arendate cu toate dot„rile necesare, mai ales c„ exist„, la aceast„ dat„, elemente tinere ∫i susceptibile de a prelua astfel de exploata˛ii.

Eu Ómi reÓntorc votul din comisie ∫i sus˛in acest proiect de lege care, Ón viitor, poate fi Ómbun„t„˛it dar, Ón acela∫i timp, poate contribui din plin la o activitate mai bun„ a Agen˛iei.

Mul˛umesc.

## **Domnul Miron Tudor Mitrea:**

™i eu v„ mul˛umesc, domnule deputat.

Al˛i colegi care doresc s„ intervin„ din partea grupurilor parlamentare? Nu avem.

Trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de lege. Lucr„m pe raportul comisiei.

Num„rul curent 1 din raport, titlul legii. Comisia ne propune adoptarea titlului legii, nemodificat.

Dac„ exist„ interven˛ii? Nu.

Adoptat Ón unanimitate.

Articolul unic al legii, num„rul curent 2. Aceea∫i situa˛ie.

Dac„ exist„ interven˛ii? Nu.

Adoptat Ón unanimitate.

52 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 75/19.V.2006

Titlul ordonan˛ei. Num„rul curent 3, num„rul curent 4. Comisia, pentru cele dou„ numere, ne propune adoptarea solu˛iei ini˛iatorului.

Dac„ sunt interven˛ii? Nu.

Adoptat Ón unanimitate.

Num„rul curent 5, comisia ne propune reformulare. Dac„ sunt interven˛ii? Nu sunt. Voturi pentru? V„ mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„?

Œmi cer scuze! Am s„ propun s„ vot„m deschis, cu m‚na ridicat„, ca s„ scurt„m timpul de vot, acolo unde nu sunt probleme Ón disput„.

Deci revin. La punctul nr. 5 nu sunt interven˛ii. Comisia ne propune o nou„ formulare.

Voturi pentru, v„ rog? V„ mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„?

Ab˛ineri? Nu avem.

Num„rul curent 6. Comisia ne propune formularea ini˛iatorului.

Dac„ sunt interven˛ii? Nu sunt.

Adoptat Ón unanimitate.

Num„rul curent 7. Comisia ne propune solu˛ia Senatului.

Dac„ sunt interven˛ii? Nu sunt.

Voturi pentru solu˛ia Senatului? V„ mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„? Nu avem.

Ab˛ineri? Nu avem.

Adoptat Ón unanimitate.

Num„rul curent 8. Comisia ne propune varianta Senatului.

Dac„ sunt interven˛ii? Nu sunt. Voturi pentru? V„ mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„? Nu avem. Adoptat Ón unanimitate.

Num„rul curent 9. Comisia ne propune varianta Senatului.

Dac„ sunt interven˛ii? Nu sunt.

## **Domnul Adrian Cioc„nea** _— secretar de stat Ón Ministerul Integr„rii Europene_ **:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.

Traducerea acquis-ul comunitar este una dintre obliga˛iile asumate de fiecare stat candidat la aderarea pentru Uniunea European„.

O dat„ cu aderarea Rom‚niei la Uniunea European„ ∫i Ón urma Óndeplinirii acestei obliga˛ii, limba rom‚n„ va deveni ∫i limb„ oficial„ a Uniunii. Œn lipsa traducerii acquis-ul comunitar ∫i Ón lipsa public„rii acestuia nu se pot produce efecte juridice, adic„ persoanele fizice ∫i juridice din Rom‚nia nu se pot prevala de prevederile acquis-ului comunitar.

Œn prezent, aceast„ obliga˛ie o are Ministerul Integr„rii Europene, iar institu˛ia care face traducerile este Institutul European din Rom‚nia.

Faptul c„ Ón prezent Rom‚nia trebuie s„ trimit„ Comisiei Europene ∫i Parlamentului un num„r de 5.000 de pagini lunar ne-a f„cut s„ reevalu„m necesitatea de a m„ri num„rul de posturi de traduc„tori de la 61 la 85 ∫i, de asemenea, Ón condi˛iile Ón care avem nevoie s„ men˛inem pe posturi exper˛i cu o foarte mare calificare, juri∫ti-lingvi∫ti, adic„ cu dou„ calific„ri cel pu˛in, am solicitat s„ m„rim Ón cuantum de 50% salariul de baz„, pentru a justifica astfel ∫i a putea s„ p„str„m ace∫ti exper˛i, justific‚nd deci aceast„ chestiune printr-o activitate de interes na˛ional, ceea ce se poate ∫i observa.

Av‚nd Ón vedere aceast„ situa˛ie cu consecin˛e deosebit de importante, solicit„m aprobarea acestei ordonan˛e.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc. Comisia raportoare are cuv‚ntul.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Comisia pentru politic„ extern„ a fost sesizat„ spre dezbatere Ón fond, Ón procedur„ de urgen˛„, cu proiectul Legii privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 15/1998 privind Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea Institutului European din Rom‚nia, Camera Deputa˛ilor fiind Camer„ decizional„.

Senatul, Ón calitate de prim„ Camer„ sesizat„, a adoptat proiectul de lege Ón ∫edin˛a din 30 martie 2006.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare, pe de o parte, suplimentarea num„rului de posturi existent la Institutul European din Rom‚nia pentru a se putea realiza la timp traducerea Ón limba rom‚n„ a acquis-ul comunitar ∫i a legisla˛iei rom‚ne Ón limbile de lucru ale Uniunii Europene, iar pe de alt„ parte prive∫te acordarea unor sporuri la salariile de baz„ pentru unele categorii de personal.

Urgen˛a reglement„rii este determinat„ de obliga˛ia asumat„ de Rom‚nia pentru traducerea acquis-ul comunitar Ón vederea producerii efectelor juridice ∫i pentru

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 75/19.V.2006 formarea func˛ionarilor publici Ón domeniul utiliz„rii fondurilor structurale.

Proiectul de lege a primit avize favorabile, f„r„ amendamente, de la Comisia juridic„ de disciplin„ ∫i imunit„˛i, de la Comisia pentru munc„ ∫i protec˛ie social„, de la Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil, cu observa˛ii ∫i propuneri, proiectul de lege, conform avizului nr. 89.

La dezbaterea proiectului de lege au participat ca invita˛i reprezentan˛i ai Institutului European, ai Ministerului Integr„rii ∫i ai Ministerului Afacerilor Externe.

Ca urmare a examin„rii proiectului de lege amintit, Ón ∫edin˛a din 20 aprilie a.c., Comisia pentru politic„ extern„ a hot„r‚t s„ adopte Ón unanimitate un raport de admitere f„r„ amendamente a proiectului de lege amintit, spre a fi dezb„tut ∫i adoptat Ón plenul Camerei Deputa˛ilor, Ón forma adoptat„ de Senat.

Prin con˛inutul s„u, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare ∫i, potrivit art. 75 din Constitu˛ie, republicat„, ∫i art. 92 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, urmeaz„ a fi adoptat, Ón condi˛iile de vot ale art. 76 din Constitu˛ia revizuit„, de Camera Deputa˛ilor, care este ∫i Camer„ decizional„.

## **Domnul Miron Tudor Mitrea:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Dac„ din partea grupurilor parlamentare dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul? Nu.

Fiind un raport de admitere...

## **Domnul Vasile Pu∫ca∫**

**:**

Da.

Nu v-am v„zut, domnule deputat. Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat Pu∫ca∫.

Œmi cer scuze, domnule pre∫edinte, c„ sunt a∫a, de statur„ mic„, ∫i sunt greu...

Cere˛i scuze secretarilor, domnule deputat!

Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Œn general, ∫tiu c„ exist„ o re˛inere atunci c‚nd este vorba de institu˛iile publice, de m„rire a salariilor.

A∫ dori s„ v„ spun doar urm„toarea chestiune. Institutul European este printre foarte pu˛inele institu˛ii publice care are expertiz„, Ón momentul de fa˛„, Ón ceea ce prive∫te analiza, strategizarea ∫i politicile Ón domeniul integr„rii europene ∫i Ón domeniul european. Fapt pentru care vreau s„ v„ rog s„ considera˛i c„ nu numai traduc„torii, care sunt o categorie special„ Ón r‚ndul slujba∫ilor sau func˛ionarilor Ón procesul de integrare, dar ∫i ceilal˛i exper˛i merit„ s„ aib„ o Óncadrare mult mai bun„, pentru c„ este nevoie nu numai s„-i p„str„m pe

ace∫ti exper˛i, dar, mai ales, ace∫tia s„ poat„ s„ adune, Ón jurul lor, ∫i chiar la Institutul European, ∫i al˛ii.

- De aceea v„ rog s„ sus˛ine˛i acest proiect. Mul˛umesc.

## **Domnul Miron Tudor Mitrea:**

Mul˛umesc, domnule deputat.

Dac„ din partea altui grup parlamentar vrea vreun coleg s„ ia cuv‚ntul? Nu.

- Raportul comisiei ne propune adoptarea f„r„

- amendamente a proiectului de lege.

- Dac„ exist„ interven˛ii? Nu.

- Proiectul de lege a fost adoptat pe articole, Ón

- unanimitate.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Revenim la dezbaterea pe articole deoarece colegii no∫tri deputa˛i nu au fost de acord cu propunerea de respingere formulat„ de comisie ∫i le mul˛umesc pentru acest vot ini˛ial.

Œncerc, Ónc„ o dat„, s„-i conving ∫i pe cei pe care nu am reu∫it s„-i conving data trecut„, c„ acest proiect de lege prive∫te o necesitate legislativ„ bazat„ pe dispozi˛iile at‚t ale Cur˛ii Constitu˛ionale, pe obliga˛iile pe care ni le-am asumat Ón capitolul 24, ∫i pe Recomandarea 12 a Grupului European Anticorup˛ie (GRECO).

Mai explic o dat„. Conform Legii r„spunderii ministeriale, un ministru Ón func˛ie, spre deosebire de dumneavoastr„ sau de orice alt om din aceast„ ˛ar„, nu poate fi trimis Ón judecat„ dec‚t dac„ o comisie de la Cotroceni, din jurul pre∫edintelui Rom‚niei, este de acord cu acest lucru.

Œn 2004 ne-am luat obliga˛ia s„ modific„m aceast„ lege din 1999 ∫i de a-i trata pe mini∫tri la fel ca pe ceilal˛i demnitari ∫i ca pe ceilal˛i oameni din aceast„ ˛ar„. Cu acest lucru a fost de acord ∫i societatea civil„ ∫i unele persoane din conducerea asocia˛iilor neguvernamentale, doamna Renate Weber ∫i doamna Monica Macovei, atunci, Ón 2004, spuneau c„ este foarte bine s„ renun˛„m la acest privilegiu.

Œn 2005, noul ministru, doamna Macovei, a venit cu o propunere care ne-a uimit pe to˛i. A spus c„ doar pentru fo∫tii mini∫tri s„ nu mai fie nevoie de acord de la Cotroceni, dar pentru actualii mini∫tri s„ p„str„m acest lucru. Sigur, schimb„rile d‚nsei nu mai sunt at‚t de greu de Ón˛eles ca p‚n„ acum, dar vreau s„ explic colegilor c„ dac„ vrem s„ intr„m Óntr-o logic„ european„, dac„ vrem s„ avem un caracter nediscriminatoriu, at‚t fo∫tii mini∫tri, c‚t ∫i actualii mini∫tri trebuie s„ r„spund„ penal

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 75/19.V.2006 pentru fapte comise Ón timpul exercit„rii mandatului ca orice cet„˛ean din aceast„ ˛ar„.

Nu Ón˛eleg de ce mini∫trii actuali trebuie s„ treac„ pe la pre∫edintele ˛„rii, fie c„ se nume∫te Traian B„sescu sau oricine altcineva, ca s„ poat„ fi tra∫i la r„spundere penal„.

Din acest motiv v„ rog s„ vota˛i aceast„ lege care nu are leg„tur„ nici cu social-democra˛ia, nici cu liberalismul sau cu doctrina popular„, m„ rog, ci are leg„tur„ cu un tratament egal pentru to˛i cet„˛enii din aceast„ ˛ar„ ∫i are leg„tur„ cu ni∫te puteri pe care pre∫edintele Rom‚niei, probabil, nici nu le vrea.

## **Domnul Miron Tudor Mitrea:**

Mul˛umesc, domnule deputat.

Dezbaterile au avut loc, raportul de respingere a fost supus Camerei ∫i a fost respins.

Conform art. 104 din regulament intr„m la dezbaterea pe articole a proiectului de lege. Neexist‚nd Óns„ amendamente admise sau respinse, am s„ supun direct votului dumneavoastr„ fiecare articol din proiectul de lege, dup„ care, mar˛i, la ∫edin˛a privind voturile finale, se va supune legea votului dumneavoastr„.

Am s„ v„ rog, ˛in‚nd seama de aceast„ situa˛ie, s„ vot„m cu cartelele.

V„ rog s„ v„ Ónregistra˛i prezen˛a.

Se trece, conform art. 104 din regulament, la discutarea legii pe articole, scrie foarte clar.

Raportul a fost respins o dat„. ™i proiectul de lege urm„tor este la fel.

Da, v„ mul˛umesc. Textul art. I a fost respins. Art. 1.

V„ rog s„ v„ Ónregistra˛i prezen˛a ∫i s„ vota˛i.

57 de voturi pentru, 80 de voturi Ómpotriv„, zero ab˛ineri.

Respins.

Art. 3.

V„ rog s„ v„ Ónregistra˛i prezen˛a ∫i s„ vota˛i. 54 de voturi pentru, 75 de voturi Ómpotriv„, o ab˛inere. Respins.

Art. 4.

V„ rog vota˛i.

56 de voturi pentru, 79 de voturi Ómpotriv„, o ab˛inere. Respins. Art. 5.

V„ rog vota˛i.

56 de voturi pentru, 79 de voturi Ómpotriv„, dou„ ab˛ineri.

Respins. Num„rul curent 6.

V„ rog vota˛i.

55 pentru, 77 Ómpotriv„ ∫i 4 ab˛ineri. Respins. 7. V„ rog, vota˛i. 53 pentru, 81 Ómpotriv„ ∫i 6 ab˛ineri. Respins. 8. V„ rog, vota˛i. 54 pentru, 83 Ómpotriv„ ∫i 3 ab˛ineri. Respins.

9. V„ rog, vota˛i. 54 pentru, 72 Ómpotriv„ ∫i dou„ ab˛ineri. Respins. Art. 10. V„ rog, vota˛i. 57 pentru, 79 Ómpotriv„ ∫i 4 ab˛ineri. Respins. 11. V„ rog, vota˛i. 56 pentru, 85 Ómpotriv„ ∫i dou„ ab˛ineri. Respins.

12. V„ rog, vota˛i. 57 pentru, 83 Ómpotriv„ ∫i 4 ab˛ineri. Respins. 13. V„ rog, vota˛i. 55 pentru, 79 Ómpotriv„ ∫i 3 ab˛ineri. Respins. 14. V„ rog, vota˛i. 58 pentru, 85 Ómpotriv„ ∫i dou„ ab˛ineri. Respins. 15. V„ rog, vota˛i. 56 pentru, 87 Ómpotriv„ ∫i 3 ab˛ineri. Respins. Art. II. V„ rog, vota˛i. 59 pentru, 87 Ómpotriv„ ∫i 4 ab˛ineri. Articol respins.

Am votat proiectul de lege pe articole, Ól trimitem la votul final de ast„zi.

Ini˛iatorul dore∫te s„ explice votul. Domnul Ponta, ave˛i cuv‚ntul.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 75/19.V.2006

Œn numele grupului, domnule pre∫edinte, a∫ dori s„ explic de ce am votat pentru, dar nemairelu‚nd argumentele prezentate anterior. Am Óncercat s„ prezint ni∫te argumente constitu˛ionale, juridice, de legisla˛ie european„ ∫i p‚n„ la urm„ am Óncercat... sigur, ∫i de bun-sim˛, s„ aducem un ministru la nivelul unui deputat, al unui senator, al unui cet„˛ean de r‚nd.

I-am rugat, de asemenea, pe colegii mei s„ nu voteze pe considerente politice, pentru c„ Ón cazul de fa˛„ nu era o lege cu Ónc„rc„tur„ politic„, ci strict juridic„.

I-am v„zut pe cei doi lideri actuali, ∫i le pronun˛ numele pentru c„ probabil vor dori s„ aib„ drept la replic„, pe domnul Tab„r„ ∫i pe domnul Uioreanu, ridic‚nd sau l„s‚nd m‚na Ón jos ∫i mi-a∫ dori foarte tare, pentru c„ n-am avut ocazia Ón timpul dezbaterilor s„ le aud punctul de vedere, de ce sunt Ómpotriv„. Le mai spun o dat„ numele, domnul Tab„r„ ∫i domnul Uioreanu. Poate-mi explica˛i ∫i mie ∫i colegilor dumneavoastr„ de ce le-a˛i cerut s„ voteze Ómpotriv„.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc. Domnul Tab„r„.

## Domnule pre∫edinte, Domnilor colegi,

V„ m„rturisesc c„ a∫ fi ie∫it la cuv‚nt ∫i dac„ nu m„ provoca domnul Ponta ∫i vreau s„-i spun domnului Ponta c„ la agricultur„ se lucreaz„ extrem de serios atunci c‚nd cei de sus lucreaz„ bine. ™i vreau s„-i spun domnului Ponta c„ a fost ∫i d‚nsul Ón zona aceasta ministerial„ ∫i a avut suficient timp pentru a rezolva aceast„ problem„. A∫ vrea s„ Ói spun c„ votul pe care l-am dat ∫i pe care l-am dat Ómpreun„ cu grupul parlamentar nu se datoreaz„ fostei mele calit„˛i de ministru, au fost... sunt deja 10 ani de c‚nd nu mai sunt ∫i n-am trecut prin nici un fel de probleme, nici nu cred, dac„ ar fi vreo problem„, c„ m-a∫ adresa pre∫edintelui sau a∫ cere pre∫edintelui s„ m„ apere, m-a∫ ap„ra singur.

Dar, domnule coleg, domnule deputat, s„ ∫ti˛i c„ problema reformei Ón justi˛ie nu este numai a doamnei ministru Macovei, este a noastr„, a tuturor, ∫i dac„ reforma Ón justi˛ie nu merge Ónc„ a∫a cum trebuie ni se datoreaz„ ∫i nou„, ∫i cunoa∫te˛i foarte bine modul cum s-au votat unele legi ∫i ini˛iative de mare importan˛„, mai mari chiar dec‚t cea pe care a˛i propus-o dumneavoastr„ ast„zi.

™i, dac„ vre˛i, votul negativ vi se datoreaz„ Óntr-o oarecare m„sur„ ∫i se datoreaz„ modului cum dumneavoastr„ v„ sus˛ine˛i aceste acte, Óndreptate, de fapt, Ómpotriva unui singur om, ∫i acela este ministrul justi˛iei.

Dumneavoastr„, c‚nd sus˛ine˛i un act ∫i un proiect de lege, sus˛ine˛i-l pe con˛inutul lui, nu-l arunca˛i Ón bra˛ele altora sau s„ vi-l salveze al˛ii, salva˛i-vi-l singuri ∫i salva˛i-v„ singuri!

Mul˛umesc.

Urm„toarea propunere legislativ„ este cea privind producerea ∫i comercializarea f„inii, a p‚inii ∫i a produselor de panifica˛ie.

Este Ón aceea∫i situa˛ie ca ∫i proiectul de lege anterior.

A fost respins raportul de respingere.

Trebuie s„ trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de lege.

Dac„ ini˛iatorul dore∫te s„ mai ia cuv‚ntul? V„ rog, domnul Bentu.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

A˛i precizat foarte bine, ∫i Ón acest caz revenim la dezbaterea pe articole, dar nu doresc s„ reiau din expunerea de motive toate argumentele care au statuat necesitatea unei astfel de legi.

Vreau s„ subliniez totu∫i faptul c„ la baza elabor„rii acestui act normativ au stat ∫i legi de profil din Italia, Portugalia, Germania.

Relev acest aspect deoarece s-a afirmat, Ón punctul de vedere al Guvernului, c„ Ón spa˛iul Uniunii Europene nu exist„ astfel de reglement„ri.

Dup„ un model, Óns„, patentat la Senat, nu ar fi surprinz„toare apari˛ia unui proiect de lege cu acela∫i con˛inut, de data aceasta pe filier„ guvernamental„, ∫i fac aceast„ afirma˛ie Óntruc‚t sunt semnale Ón acest sens, utiliz‚nd o sintagm„ consacrat„.

Œn rest, sunt convins de utilitatea acestei legi ∫i eu vreau s„ cred c„ ∫i dumneavoastr„, prin votul pe care Ól ve˛i da, ve˛i sus˛ine ini˛iativa legislativ„ pe care o dezbatem a doua oar„.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Dac„ exist„ alte interven˛ii? Nu.

Trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de lege. Titlul legii.

V„ rog, vota˛i. 60 pentru, 67 Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere. Respins. Art. 1. V„ rog, vota˛i. 58 pentru, 82 Ómpotriv„ ∫i nici o ab˛inere. Respins. Art. 2. V„ rog, vota˛i. 59 pentru, 80 Ómpotriv„ ∫i nici o ab˛inere. Respins. Art. 3. V„ rog, vota˛i. 53 pentru, 82 Ómpotriv„ ∫i nici o ab˛inere. Respins. Art. 4. V„ rog, vota˛i. 55 pentru, 83 Ómpotriv„ ∫i dou„ ab˛ineri. Respins. Art. 5. V„ rog, vota˛i. 53 pentru, 89 Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere. Respins.

56 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 75/19.V.2006

Art. 6. V„ rog, vota˛i. 47 pentru, 88 Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere. Respins. Art. 7. V„ rog, vota˛i. 55 pentru, 85 Ómpotriv„ ∫i dou„ ab˛ineri. Respins. Art. 8. V„ rog, vota˛i. 53 pentru, 91 Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere. Respins. Art. 9. V„ rog, vota˛i. 53 pentru, 92 Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere. Respins. Art. 10. V„ rog, vota˛i. 51 pentru, 95 Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere. Respins. Art. 11. V„ rog, vota˛i. 52 de voturi pentru, 92 Ómpotriv„ ∫i dou„ ab˛ineri. Respins. Art. 12. V„ rog, vota˛i. 58 pentru, 91 Ómpotriv„ ∫i nici o ab˛inere. Respins. Art. 13. V„ rog, vota˛i. 56 pentru, 93 Ómpotriv„ ∫i 3 ab˛ineri. Respins. Art. 14. V„ rog, vota˛i. 57 pentru, 94 Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere. Respins. Art. 15. V„ rog, vota˛i. 55 pentru, 93 Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere. Respins. Art. 16. V„ rog, vota˛i. 55 pentru, 95 Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere. Respins. Art. 17. V„ rog, vota˛i. 56 pentru, 90 Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere. Respins. Art. 18. V„ rog, vota˛i. 56 pentru, 91 Ómpotriv„ ∫i dou„ ab˛ineri. Respins. Art. 19. V„ rog, vota˛i. 56 pentru, 96 Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere. Respins. Art. 20. V„ rog, vota˛i. 56 pentru, 97 Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere. Respins. Art. 21. V„ rog, vota˛i. 53 pentru, 85 Ómpotriv„ ∫i nici o ab˛inere. Respins.

Art. 22. V„ rog, vota˛i. 53 pentru, 89 Ómpotriv„ ∫i 3 ab˛ineri. Respins. Art. 23. V„ rog, vota˛i. 57 pentru, 91 Ómpotriv„ ∫i 3 ab˛ineri. Respins. Art. 24. V„ rog, vota˛i. 55 pentru, 87 Ómpotriv„ ∫i dou„ ab˛ineri. Respins. Art. 25. V„ rog, vota˛i. 61 pentru, 89 Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere. Respins. Art. 26. V„ rog, vota˛i. 59 pentru, 91 Ómpotriv„ ∫i 3 ab˛ineri. Respins. Art. 27. V„ rog, vota˛i. 54 pentru, 89 Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere. Respins. Art. 28. V„ rog, vota˛i. 61 pentru, 92 Ómpotriv„ ∫i dou„ ab˛ineri. Respins. Art. 29. V„ rog, vota˛i. 58 pentru, 86 Ómpotriv„ ∫i 3 ab˛ineri. Respins. Art. 30. V„ rog, vota˛i. 59 pentru, 88 Ómpotriv„ ∫i dou„ ab˛ineri. Respins. Art. 31. V„ rog, vota˛i. 65 pentru, 91 Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere. Respins. Art. 32. V„ rog, vota˛i. 58 pentru, 90 Ómpotriv„ ∫i dou„ ab˛ineri. Respins. Art. 33. V„ rog, vota˛i. 61 pentru, 97 Ómpotriv„ ∫i dou„ ab˛ineri. Respins. Art. 34. V„ rog, vota˛i. 59 pentru, 93 Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere. Respins. Art. 35. V„ rog, vota˛i. 58 pentru, 89 Ómpotriv„ ∫i dou„ ab˛ineri. Respins. Art. 36. V„ rog, vota˛i. 60 pentru, 93 Ómpotriv„ ∫i dou„ ab˛ineri. Respins. Art. 37. V„ rog, vota˛i.

## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Sigur c„, v„ spun sincer, Ómi este greu s„ revin la microfon ∫i s„ sus˛in aceast„ ini˛iativ„ legislativ„ Ón calitate de ini˛iator.

Faptul c„ proiectul de lege a fost respins la Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i a Camerei Deputa˛ilor de trei ori m„ face s„ cred c„ nu s-a ˛inut cont de avizul favorabil dat de c„tre to˛i cei 25 de parlamentari ai Comisiei pentru agricultur„, nu s-a ˛inut cont de faptul c„ doar cu 12 voturi Ómpotriv„ plenul Senatului a votat acest proiect de lege, nu ∫tiu ce g‚ndi˛i dumneavoastr„ atunci c‚nd legi bune ∫i absolut necesare, din punctul meu de vedere, sunt respinse doar pentru c„ ini˛iatorii sunt din opozi˛ie.

Sincer v„ spun c„ sunt nedumerit ∫i revoltat de acest lucru.

Stima˛i colegi, sunt sigur c„ ast„zi suprafe˛e foarte mari de teren sunt nelucrate Ón Rom‚nia ∫i pentru c„ nu exist„ aceast„ reglementare Óntre arenda∫i ∫i arendatori sau Óntre arendatori ∫i arenda∫i.

™tiu, de asemenea, c„ sunt zeci de mii de procese pe rolul instan˛elor de judecat„, alte zeci de mii de nemul˛umiri, tocmai din lipsa acestui contract-cadru la Legea arendei.

De aceea, a∫ vrea s„ v„ rog s„ vota˛i pe articole acest proiect de lege, preciz‚nd Ónc„ un lucru, aceast„ ini˛iativ„ legislativ„ nu implic„ cu nici un leu bugetul de stat.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Dac„ exist„ alte interven˛ii? Da. Mai sunt.

Domnul Liviu Timar are cuv‚ntul.

Domnule pre∫edinte, Domnilor colegi,

Ca ∫i domnul coleg Munteanu, vin ∫i eu s„ Ónt„resc necesitatea adopt„rii acestui act normativ. De ce? Sunt

unul care vine din produc˛ie, s„ spun a∫a, ∫i Ón activitatea mea m-am Ónt‚lnit cu foarte multe contracte de arend„, f„cute de diferi˛i arenda∫i, semnate de diferi˛i arendatori.

C‚nd s-a f„cut acest model de contract, s-a ˛inut cont tocmai de acest lucru, fiindc„ foarte mul˛i arendatori nu au preg„tirea necesar„ s„ Ón˛eleag„ Óntotdeauna ceea ce trebuie s„ prevad„ un contract de arend„. Acest contract de arend„ vine Ón Ónt‚mpinarea acestor oameni, de a-i ajuta pe cei care semneaz„ aceste contracte de arend„ s„ fie aten˛i la ceea ce semneaz„.

Faptul c„ nu implic„ nici un ban de la buget, cred c„ Ón aceast„ sal„, Ón aceast„ zi, putem adopta acest act normativ, care este absolut necesar. Cred c„ to˛i colegii mei, indiferent din ce partid sunt, care au lucrat Ón produc˛ie ∫tiu exact ce spun.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc. Domnul Tab„r„.

Domnule pre∫edinte, Domnilor colegi,

Eu nu fac altceva dec‚t s„ repet ceea ce am mai spus de la acest microfon.

Cred c„ nu este at‚t de important cine semneaz„ aceast„ ini˛iativ„ legislativ„, c‚t con˛inutul ei. ™i, din punct de vedere juridic, legea este f„cut„ corect ∫i, mai ales, este cea care transparentizeaz„, s„ spunem a∫a, contractul de arend„, f„c‚ndu-l mai accesibil Óntre cele dou„ p„r˛i. ™i trebuie s„ recunoa∫tem c„, de-a lungul anilor, de la apari˛ia Legii arendei, foarte multe probleme au ie∫it tocmai din netransparen˛a lui.

Proiectul de lege nu face altceva dec‚t s„ aduc„ acest contract de arend„ la o vizibilitate mai mare ∫i la o Ón˛elegere mai mare a p„r˛ilor care fac acest contract.

Acesta este motivul pentru care Grupul parlamentar al Partidului Democrat va vota aceast„ lege.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc. Domnul Sergiu Andon.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Reglementarea propus„ este, Óntr-adev„r, necesar„ Óntr-o ˛ar„ Ón care, Ón multe alte domenii, s-au constatat abuzuri de drept, activit„˛i speculative, profitarea de ignoran˛„ ∫i a∫a mai departe.

Nu mai ∫tiu exact care a fost votul meu Ón Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i, dar Ómi amintesc... A fost îpentru“, m„ asigur„ domnul Munteanu, pentru c„, Óntr-adev„r, s-a conlucrat cu ini˛iatorul, ne convinsese de utilitatea ei. Re˛inerea colegilor mei era mai mult de natur„ de a nu Ónc„lca principiul libert„˛ii contractuale, sens Ón care era gata s„ avem ∫i un amendament.

Œn sf‚r∫it, ca s„ conchid — ∫i vorbesc acum Ón numele colegilor din Grupul parlamentar al Partidului

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 75/19.V.2006 Conservator —, ca ultim„ reflec˛ie, concluzia noastr„ este c„ legea merit„ votat„ ∫i vom vota pentru.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc. Domnul deputat Mocanu.

la P.S.D., care vin cu ni∫te propuneri foarte bune prin aceast„ lege.

Deci Grupul parlamentar al P.R.M., conform protocolului, va sus˛ine aceast„ lege. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Am 9 declara˛ii politice f„cute Ón plenul Camerei Deputa˛ilor, pe tema îcum este folosit Parlamentul ca anex„ de c„tre Guvernul actual“.

Dac„ ∫i aceast„ propunere legislativ„ nu trece prin Parlament, care are o activitate extraordinar de mare, vreau s„ v„ spun un singur lucru: c‚te prim„rii sunt Ón ˛ara rom‚neasc„ at‚tea modele de contracte de arend„ se afl„ pe masa fiec„rui primar pentru avizare. Nu sunt lucrate peste un milion ∫i jum„tate de hectare Ón ˛ara rom‚neasc„, din care o mare parte din aceast„ vin„, din aceast„ lips„ de reglementare a actului normativ pe care-l avem pe mas„, care trebuie adoptat, fiindc„ facem pentru agricultur„ un lucru deosebit de important.

Eu mul˛umesc domnului deputat Tab„r„ ∫i, la fel, ∫i celorlalte grupuri parlamentare care, Ónaintea mea, au dovedit o g‚ndire extraordinar de pragmatic„ ∫i de normal„ pentru dezvoltarea agriculturii rom‚ne∫ti.

V„ mul˛umim pentru acest lucru ∫i Grupul parlamentar al P.S.D. desigur c„ sus˛ine cu t„rie aceast„ propunere legislativ„.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Domnul deputat Dumitriu, Grupul parlamentar al P.R.M.

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Sigur c„ Óntre noi ∫i P.S.D. exist„ actualmente un protocol de colaborare parlamentar„, Óns„ nu m„ pot ab˛ine s„ nu Óntreb: de ce aceast„ lege nu a fost promovat„ mai demult, pe c‚nd exista o majoritate parlamentar„ care avea probabil mai demult dorin˛a pe care ∫i-o exprim„ abia ast„zi?

Exist„, Ón acela∫i timp, ∫i aceast„ Lege nr. 16/1994, care se folose∫te la ora actual„ ∫i care, din p„cate, creeaz„ foarte multe probleme Ón diferite locuri, tocmai pentru c„ ea ar trebui completat„ totu∫i cu prevederile introduse ast„zi prin aceast„ Lege-cadru a arendei.

A∫a Ónc‚t eu revin la propunerea pe care am mai f„cut-o ∫i Ón alte d„˛i. Ca treburile s„ mearg„, hai s„ d„m aceast„ lege, care are, sigur, imperfec˛iuni, dar care poate fi Ómbun„t„˛it„ pe parcurs. Trebuie, totu∫i, creat un cadru, pentru ca s„ nu mai existe tot felul de instan˛e ad-hoc ∫i care creeaz„ tot felul de probleme Ón fiecare zon„ a ˛„rii.

Deci, sigur, cumva noi, P.R.M., ar trebui s„ fim solomonici. Au dreptate ∫i cei de la Guvern, care spun c„ nu este o lege Óntru totul bun„, au dreptate ∫i cei de

Domnule Uioreanu, ave˛i cuv‚ntul.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Independent de Protocolul P.S.D.—P.R.M., noi sus˛inem aceast„ modificare legislativ„. O consider„m de bun augur. Credem c„ orice simplificare duce la derularea mai fluid„ a actului.

Deci, Ónc„ o dat„, Partidul Na˛ional Liberal sus˛ine acest proiect.

V„ mul˛umesc.

## Stima˛i colegi,

Dac„ toat„ lumea Ól sus˛ine, permite˛i-mi s„ dau cuv‚ntul ultimului vorbitor, pentru c„, dup„ aceea, nu mai putem s„-l sus˛inem Ón vot. Œl sus˛inem numai Ón vorbe. V„ rog.

## Domnule pre∫edinte,

U.D.M.R. nu sus˛ine acest proiect de lege din urm„toarele motive: Ón primul r‚nd, este libertatea contractual„. Codul civil, care este Ón vigoare din 1850, prevede condi˛iile obligatorii minime pentru valabilitatea unui contract. De asemenea, art. 969 din Codul civil prevede c„ conven˛iile f„cute cu respectarea legii sunt respectate ∫i este putere de lege Óntre p„r˛i.

Mi se pare inoportun s„ intervenim noi, legiuitorul, ∫i s„ oblig„m p„r˛ile s„ semneze doar un model de contract. Deci legea deja prevede care sunt condi˛iile minime pentru valabilitatea unui contract. V„ mul˛umesc.

Domnule deputat, v„ rog frumos, domnule deputat, s„ cobor‚˛i. Nu v-a v„zut secretarul, v-a v„zut acum, v„ dau cuv‚ntul!

Domnule deputat, vre˛i s„ lua˛i cuv‚ntul? V„ rog foarte mult. Este foarte simplu, nu trebuie s„ v„ certa˛i cu secretarul. Nu v-a v„zut!

V-am v„zut eu, ave˛i cuv‚ntul.

V„ mul˛umesc.

Cu mult„ pl„cere.

M„ Ónscrisesem la cuv‚nt Ónainte de a se hot„rÓ c„ este ultimul cuv‚nt, dar f„ceam o critic„ prieteneasc„ secretarilor care nu observ„ aceste balete ale noastre.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 75/19.V.2006 Voiam s„ spun, din partea Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i... Sigur, nu vorbesc Ón numele comisiei, dar m„ simt dator s„ ap„r comisia, pentru c„ aici ini˛iatorii, cu av‚nt revolu˛ionar, ne-au Ónfierat.

Vreau s„ spun c„ m„ pricep la agricultur„ exact at‚t c‚t se pricep dumnealor, ini˛iatorii, la legi. Noi nu am spus c„ legea nu este bun„. Am spus doar c„, din punct de vedere juridic, a∫a cum a spus colegul de la U.D.M.R., tot jurist, iat„ c„ juri∫tii ∫tiu de ce, ne-am opus acestui proiect pentru c„ Óncalc„ principiile de baz„ ale contractelor civile, Óncalc„ principiile de baz„ ale Codului civil. Exist„ ni∫te reguli de baz„; m„ rog, unii spun _pacta sunt servanda_ , al˛ii zic î969 Cod civil“, al˛ii spun tot felul de reguli. Sigur c„, juri∫ti fiind, nu ne-am putut l„sa indu∫i de av‚ntul pentru succesul socialist al agriculturii ∫i, s„ spunem, s„ introducem Ón contractul de arend„ reguli care ar impieta asupra libert„˛ii contractuale.

De aceea, nu trebuie s„ ne certa˛i c„ nu ne pricepem la agricultur„. Nu trebuie s„ ne certa˛i c„, chipurile, eu, jurist fiind ∫i liberal, sunt Ómpotriva curentului care spune... m„ rog, colegul meu a spus c„ înoi Ól vom sus˛ine“, îvoi vedea cum votez“. Dar nu pot s„ trec peste ideea c„ introducem Ón lege ∫i Ón contract obliga˛ii care exced acestora.

Uita˛i-v„ la punctul de vedere al Guvernului. Uneori nu ne convine. Dar uita˛i-v„ c„ acolo am spus ni∫te lucruri foarte corect. Contractul acesta de arend„ limiteaz„ numai la terenuri posibilitatea de arendare, nu ∫i la celelalte mijloace. Or, Ón Legea nr. 16 sunt... Deci limit„m, Óncerc„m s„ facem un bine f„c‚nd r„u.

De altfel, s„ ∫ti˛i c„ nu este nici o pozi˛ie politic„. A fost un coleg de-al nostru, liberal, care a venit ∫i ne-a consultat, pe mine ∫i pe al˛ii de la Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i. La fel, a vrut s„ introduc„ acest contract ∫i i-am spus c„ nu, din acelea∫i motive. Deci nu are nici o culoare politic„ votul nostru. Am explicat, doar, din punct de vedere juridic, de ce nu este corect. V„ mul˛umesc.

Domnul C„lian.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

M„ bucur c„ func˛ioneaz„ foarte bine protocoalele, se nasc noi alian˛e... A∫a este normal Óntr-o democra˛ie autentic„, a∫a cum se pare c„ este ∫i Ón Rom‚nia.

La subiect: exist„ reglement„ri legale Ón privin˛a arend„rii. Nu ∫tiu c‚t de mult acest proiect de lege va rezolva problema efectiv Ón domeniul agriculturii, din acest punct de vedere.

Practic, a∫a cum am dezb„tut pe fond Ón Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i acest proiect de lege, apare, cum spunea ∫i colegul Ungureanu, un model de contract impus, cu bunele ∫i cu relele lui. Nu ∫tiu dac„ trebuie s„ impunem un asemenea contract, Óns„, dac„ totu∫i exist„ un punct de vedere comun ∫i dinspre putere, ∫i dinspre alian˛„, ∫i Grupul parlamentar al Partidului Conservator va vota acest proiect de lege. Œns„, repet, reglement„ri Ón acest sens din punct de vedere juridic existau ∫i exist„.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Stima˛i colegi,

Trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de lege, conform art. 104 din regulament.

Articolul unic.

V„ rog, vota˛i.

- 121 de voturi pentru, 25 Ómpotriv„, 8 ab˛ineri. Adoptat.

Punctul 1. V„ rog, vota˛i.

132 de voturi pentru, 21 de voturi Ómpotriv„, 11 ab˛ineri. Adoptat.

Punctul 2. V„ rog, vota˛i.

133 de voturi pentru, 22 de voturi Ómpotriv„, 10 ab˛ineri. Adoptat.

Punctul 3, anexa. V„ rog, vota˛i.

129 de voturi pentru, 18 voturi Ómpotriv„, 11 ab˛ineri.

Exist„ o gre∫eal„ tehnic„, pe care domnul pre∫edinte ne-o va prezenta ∫i pe care o facem corec˛ie, cum este ∫i firesc.

## V„ mul˛umesc.

La punctul 3, formularea corect„ este: îanexa introdus„ la prezenta lege are urm„torul cuprins...“, Ón loc de îdup„ art. 26 se introduce o anex„ nou„ cu...“, pentru c„ nu se introduce dup„ art. 26, ci la sf‚r∫itul legii.

## **Domnul Miron Tudor Mitrea:**

Sigur, domnule pre∫edinte.

V„ mul˛umesc.

Proiectul de lege a fost votat pe articole. Trecem la votul final.

14. Propunerea legislativ„ pentru modificarea Legii

nr. 14/2003, legea partidelor politice.

Dac„ ini˛iatorul dore∫te s„ ia cuv‚ntul? Nu.

Comisia are raport de respingere. Dac„ dore∫te s„ ia cuv‚ntul? Nu.

O trimitem la votul final, neexist‚nd discu˛ii.

Deci trimitem la votul final proiectul de lege.

Vrea un coleg de-al nostru s„ fac„ o mic„ observa˛ie. V„ rog s„-i permite˛i.

## **Domnul Relu Fenechiu:**

## Stima˛i colegi din opozi˛ie,

Vreau s„ v„ rog s„ v„ uita˛i cu aten˛ie la cartelele cu care vota˛i. Unul dintre dumneavoastr„ folose∫te o cartel„ pe care scrie Relu Fenechiu ∫i am consultat staff-ul tehnic acum. Deci pe acea cartel„ se voteaz„ ∫i sigur este din aceast„ parte a s„lii...

... pentru c„ acolo au fost voturi cu înu“. Rug„mintea mea este s„ aduce˛i la conducerea Camerei, s„ aduce˛i acea cartel„, pentru c„ este o ilegalitate aceasta.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 75/19.V.2006

## **Domnul Miron Tudor Mitrea:**

## Stima˛i colegi,

V„ rog s„-i preda˛i colegului Fenechiu cartela. Dac„ nu o g„si˛i, poate nepoata doamnei senator ∫tie ce-i cu cartela. Poate avem ∫i noi vreo nepoat„ Ón sal„!

A˛i g„sit, domnule Fenechiu, cartela? Domnule Fenechiu, v-a˛i g„sit cartela? V-a˛i g„sit-o?

Stima˛i colegi, haide˛i s„-i d„m domnului Fenechiu cartela, v„ rog frumos!

V„ rog, domnule deputat.

Pe procedur„, domnule pre∫edinte.

Av‚nd Ón vedere neÓn˛elegerile din Alian˛„ din ultima vreme, eu consider c„ acolo ar trebui c„utat„ cartela, ∫i nu acuzat„ opozi˛ia pentru aceast„ dispari˛ie.

Sigur, era ∫i mai pu˛in probabil ca s„ ajung„ din st‚nga Ón dreapta sau din dreapta Ón st‚nga, dar probabil c„ ∫i-o g„se∫te.

Bun. Trecem la urm„toarea propunere legislativ„.

15. Propunerea legislativ„ privind completarea Hot„r‚rii Guvernului nr. 884/2004 privind concesionarea unor spa˛ii cu destina˛ia de cabinete medicale.

Domnul deputat Ponta, procedur„.

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Œntrebarea este dac„-i bine s„ discut„m despre un proiect de lege privind completarea unei hot„r‚ri de guvern. M„ g‚ndesc dac„-i bine ∫i m„ g‚ndesc c„ acum poate Ón˛elege˛i de ce l-am rugat pe domnul Uioreanu, care conduce votul Partidului Na˛ional Liberal, s„ explice ∫i anterior anumite voturi. Pentru c„, Ón momentul Ón care, ca deputat — Ón˛eleg c„ sunte˛i ∫i jurist, domnule Uioreanu —, face˛i o propunere legislativ„, o lege care s„ modifice o hot„r‚re de guvern, atunci pot s„ Ón˛eleg cum conduce˛i dumneavoastr„ votul P.N.L.-ului.

V„ reamintesc c„ o hot„r‚re de guvern se modific„ prin hot„r‚ri de guvern, domnule Uioreanu, ∫i o lege, prin lege! Dac„ noi, un Parlament, vot„m un lucru care se Ónva˛„ Ón anul I la drept constitu˛ional, la Facultatea de Drept, avem o mare problem„.

Deci, sincer s„ fiu, v-a∫ ruga s„ ne scoate˛i din aceast„ situa˛ie ridicol„ — sigur, ∫i pentru ini˛iator, dar cred c„ pentru tot Parlamentul —... s„ Óncerc„m s„ discut„m un proiect legislativ care modific„ o hot„r‚re de guvern. Dac„ nu, poate nu mai conduce˛i dumneavoastr„ votul P.N.L.-ului. Am reu∫i s„ avem succese ceva mai mari.

V„ mul˛umesc.

Ini˛iatorul dac„ dore∫te s„ ia cuv‚ntul la aceast„ propunere legislativ„? Nu.

Comisia... dac„ dore∫te? Exist„ raport de respingere. Nu.

Comisia, v„ rog.

Comisia sus˛ine respingerea, din acelea∫i argumente de form„, fiindc„, Óntr-adev„r, este Ón afara oric„rei tehnici legislative, ∫i de fond, fiindc„ lucrurile sunt preluate Óntr-o ordonan˛„ de guvern, care acum se discut„ la comisie.

Deci sus˛inem respingerea.

## V„ mul˛umesc.

Grupurile parlamentare dac„ doresc s„ intervin„? Nu. La votul final.

16. Propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea unor prevederi privind func˛ia public„. Raport de respingere.

Ini˛iatorul dac„ dore∫te s„ intervin„? Dori˛i s„ interveni˛i, sunte˛i ini˛iator? Perfect.

Comisia, v„ rog, lua˛i cuv‚ntul; raport de respingere.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

La Óntocmirea raportului s-au avut Ón vedere: avizul favorabil al Consiliului Legislativ, punctul de vedere al Guvernului, avizul negativ al Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i, avizul negativ al Comisiei pentru egalitatea de ∫anse Óntre femei ∫i b„rba˛i.

Propunerea legislativ„ a fost analizat„ Ón fond Ón ∫edin˛a din 26 aprilie 2006.

Propunerea legislativ„ face parte din categoria legilor organice.

Propunerea legislativ„ este de competen˛a Camerei Deputa˛ilor, iar comisia propune respingerea acestei ini˛iative.

## V„ mul˛umesc.

Dac„ din partea grupurilor parlamentare exist„ interven˛ii? Nu.

Proiectul de lege merge la votul final.

- Ultimul proiect de lege Ón ∫edin˛a de ast„zi,

- 17, propunerea legislativ„ privind accesul parlamentarilor la documentele privatiz„rii.

- Ini˛iatorul dac„ dore∫te s„ ia cuv‚ntul?

- Reamintesc c„ este, din nou, un proiect de lege cu

- raport de respingere.

Domnul senator Cre˛u. Ave˛i microfonul.

## **Domnul Ovidiu Teodor Cre˛u** _— senator_ _**:**_

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

## Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Acest proiect de lege l-am ini˛iat mai mul˛i senatori, de la partide diferite, atunci c‚nd discutam Ón Senat Ordonan˛a de urgen˛„ nr. 43/2005, care modifica Ordonan˛a de urgen˛„ nr. 119/2001 referitoare la unele facilit„˛i acordate îSidex“ Gala˛i. La acea dat„, am solicitat autorit„˛ii s„ ne prezinte contractul de privatizare a îSidex“ Gala˛i, pentru a vedea ce s-a acordat. Am fost trata˛i cu refuz. Adic„, nu ni s-a pus la dispozi˛ie, cu toate c„ Ón Constitu˛ie se prevede foarte clar obliga˛ia de a se pune la dispozi˛ia parlamentarilor — a senatorilor ∫i deputa˛ilor — orice document.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 75/19.V.2006 Din acest motiv am propus aceast„ lege, aceast„ ini˛iativ„ legislativ„, pentru ca institu˛ia fundamental„ a statului, Parlamentul — Camera Deputa˛ilor, respectiv Senatul —, s„ aib„, Óntr-adev„r, acces, s„ existe obliga˛ia explicit„ de a pune la dispozi˛ia noastr„, a dumneavoastr„ orice document solicitat. ™i sigur, Ón consecin˛„, v„ solicit s„ aproba˛i aceast„ lege.

V„ mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc, domnule senator. Deci domnul senator a sus˛inut proiectul de lege. Comisia dac„ sus˛ine solu˛ia de respingere? Œn˛eleg c„ da.

Dac„ din partea grupurilor parlamentare exist„ interven˛ie? V„ rog.

Domnul deputat Dumitriu.

Dup„ aceea, domnul Iordache.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Grupul parlamentar al P.R.M. sus˛ine acest proiect de lege, chiar dac„ el are ca ini˛iatori ∫i membri din arcul guvernamental. De prea multe ori suntem Óntreba˛i, Ón teritoriu ∫i de c„tre pres„, ce ∫tim despre o privatizare sau alta, despre un contract sau altul, iar noi nu putem s„ r„spundem, pentru c„ exist„ tot felul de cauze pe care nu le putem cunoa∫te. Or, este absolut ridicol. P‚n„ la urm„, este vorba de privatizarea unor averi ale statului, ale poporului. Cum este posibil ca tocmai noi, reprezentan˛ii poporului, s„ nu avem acces la aceste contracte prin care averea a fost v‚ndut„ ∫i Ómp„r˛it„?

Deci repet: noi sus˛inem acest proiect de lege, cu tot ceea ce cuprinde el, ceea ce au vizat ini˛iatorii. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Domnul deputat Iordache. Ave˛i microfonul.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Grupul parlamentar al P.S.D. sus˛ine acest proiect legislativ. S„ nu uit„m c„ primul raport a fost un raport favorabil, dar, datorit„ interven˛iei reprezentantului Guvernului, a fost retrimis la comisie. De ce — m„ Óntreb ∫i Óntreb retoric sala ∫i colegii — de ce Ói e fric„ Guvernului s„ prezinte Parlamentului actele care vizeaz„ privatiz„rile? Oare Ón spatele acestor privatiz„ri nu sunt clauze pe care noi nu trebuie s„ le cunoa∫tem?

Grupul parlamentar al P.S.D. sus˛ine Ón continuare ∫i sper ca prin votul plenului acest proiect de lege s„ fie adoptat.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc. Dac„ mai sunt al˛i colegi, v„ rog? Domnule deputat, ave˛i microfonul.

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Cred c„ situa˛ia este chiar curioas„. Faptul c„ ini˛iativa este adoptat„ de Senat, avem un prim raport de aprobare a ini˛iativei legislative ∫i apoi unul de respingere, cred c„ este un lucru curios ∫i cred c„ ar fi trebuit s„ fie explicat de cineva. Pentru c„, p‚n„ la urm„, suntem Ón fa˛a unei ini˛iative care nu Ónseamn„ altceva dec‚t transparen˛„ Ón procesul de privatizare. Poate c„ era nevoie ca un astfel de act legislativ, care s„ Ónt„reasc„ prevederile Constitu˛iei, p‚n„ la urm„, s„-l fi avut Ón urm„ cu vreo 14—15 ani. Poate c„, Ón felul acesta, eram scuti˛i de o serie de Ónt‚mpl„ri extrem de nepl„cute. ™i a∫ da un simplu exemplu: este vorba despre cunoscutul caz din mandatul trecut, c‚nd contractul de privatizare al lui RAFO One∫ti a fost refuzat a fi v„zut de c„tre parlamentari. Am fost unul dintre pu˛inii care am v„zut acest contract ∫i pot s„ afirm cu siguran˛„ c„ tot ceea ce s-a Ónt‚mplat, ce se Ónt‚mpl„ ∫i ce se va mai Ónt‚mpla la RAFO One∫ti se datoreaz„ nu celor ce s-au Ónt‚mplat dup„ 2003, ci exact celor ce s-au Ónt‚mplat la momentul privatiz„rii.

Deci, pe cale de consecin˛„, Partidul Conservator sus˛ine ini˛iativa legislativ„.

## V„ mul˛umesc.

Domnul deputat Popescu, pre∫edintele comisiei.

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Poate c„ n-a∫ fi luat cuv‚ntul, dar Ón ultimele zile constat, din nou, o serie de atacuri legate de procesul de privatizare a îPetrom“-ului, din partea unor actuali parlamentari, care n-au avut ocazia s„ citeasc„ acest contract de privatizare.

Eu a∫ vrea s„ precizez Ón plenul Camerei Deputa˛ilor c„, de∫i nu exista acest proiect de lege, cu care eu sunt total de acord, la Ministerul Economiei s-a practicat aceast„ transparen˛„ vizavi de membrii comisiilor care dezbat Ón cadrul comisiilor contractele de privatizare.

Deci la vremea respectiv„ to˛i membrii comisiilor economice din Camer„ ∫i din Senat au fost invita˛i la Ministerul Economiei cu contractul de privatizare pe mas„, cu to˛i consultan˛ii la dispozi˛ie, faptul c„ unii nu au avut cuno∫tin˛ele de limb„ englez„ necesare pentru a parcurge acest contact este cu totul ∫i cu totul alt„ problem„.

Mi se pare corect ca parlamentarii s„ aib„ dreptul s„ vad„ aceste contracte de privatizare, dar ele trebuie s„ r„m‚n„ cu caracterul confiden˛ial, pentru c„ de multe ori facem confuzie Óntre caracterul confiden˛ial ∫i caracterul secret, deci acest caracter se fixeaz„ prin contractul care este supus dezbaterii.

Deci repet, sunt pentru aceast„ transparen˛„ a privatiz„rii, mai ales Ón cazul unor societ„˛i mari, de interes na˛ional, care vor trece dup„ aceea prin dezbatere Ón cadrul Parlamentului.

V„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 75/19.V.2006

™i eu mul˛umesc. Domnule Márton Árpád Francisc, ave˛i cuv‚ntul.

## Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor,

Eu cred c„ poate e bun„ aceast„ lege, s„ ∫tim, s„ afl„m ce e cu privatizarea, s„ fie clar, s„ nu fie discu˛ii prin pres„, ici, colo. O vom vota, poate exist„ ni∫te Óndoieli ∫i v„ pun o Óntrebare. Mai ales, acelora care au sesizat Curtea Constitu˛ional„, c‚nd am votat statutul nostru ∫i ne-am dat un drept de a pune Óntreb„ri direct anumitor organe, pe care Curtea Constitu˛ional„ a g„sit-o neconstitu˛ional„ ∫i am ras-o din statutul nostru. Aceast„ prevedere nu cade sub inciden˛a aceleia∫i Óndoieli, dar spun pentru cei care au atacat acel articol din statutul nostru la Curtea Constitu˛ional„.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc. Domnul C„lian.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

A∫ dori s„ insist pu˛in mai mult asupra primului raport, care a fost un raport favorabil. Atunci s-au l„murit toate aspectele, s-a eliminat ∫i grija unor colegi din Guvern, care cred c„ vor trebui s„ vin„ tirurile cu documente ca s„ le aduc„ la comisia parlamentar„ care solicit„ acest gen de documente! Nu. Nu este vorba Ón primul r‚nd de documentele Ón original ∫i de copii contrasemnate de conducerea societ„˛ii respective. Mai mult de at‚t, se pot solicita doar anumite documente, ∫i nu Óntreaga cantitate. Deci griji din acest punct de vedere nu are sens s„ ne facem.

Mai mult de at‚t, documentele privatiz„rii nu au un caracter secret ∫i nimeni nu poate s„ Óngr„deasc„ dreptul legitim pentru a fi verificate sau pentru a fi Óntocmit un punct de vedere, mai ales din partea unei comisii parlamentare. Am votat pentru ∫i atunci, Ón comisie, pentru un raport favorabil, voi r„m‚ne consecvent ∫i cu siguran˛„ c„ votul va fi tot favorabil.

V„ mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc. Domnul deputat.

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Din start voi spune c„ suntem de acord cu acest proiect, dar a∫ adresa o Óntrebare domnului pre∫edinte al Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i, s„ vedem care au fost motivele care au stat la baza schimb„rii raportului. Dac„ primul raport a fost unul de adoptare, de ce acum avem raport de respingere? Dar dac„ Guvernul a venit cu aceast„ ini˛iativ„, s„ ni se explice exact: Guvernul nu dore∫te acest lucru. ™i este bine s„ ∫tie ∫i electoratul ce vrea Guvernul ∫i ce nu vrea Guvernul. Mul˛umesc.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule deputat...

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Sigur, nu este pozi˛ia Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i, nu sunt abilitat s-o prezint, Óns„ vreau s„ explic totu∫i din punct de vedere juridic, cel de-al doilea, dac„ era nevoie s„ explic, cel de-al doilea raport al nostru, atunci c‚nd am spus nu acestei propuneri legislative ∫i de ce. De ce am zis nu, din punct de vedere strict juridic, pot s„ explic. Din punct de vedere politic, din punct de vedere al parlamentarului, eu cred c„ to˛i cei care au sus˛inut aici necesitatea introducerii sau admiterii acestui proiect de lege au dreptate. Numai c„ trebuie s„ Ómbin„m utilul cu pl„cutul. Dintr-un av‚nt pe care ast„zi Ól avem, s-ar putea s„ cre„m probleme serioase de credibilitate.

Eu v„ spun c„ Ón momentul Ón care o entitate, sigur, n-am avut func˛ii administrative, am fost toat„ via˛a avocat, nu ∫tiu ce se Ónt‚mpl„ Ón spatele u∫ilor capitonate, dar Ómi Ónchipui c„ o unitate sau o entitate care reprezint„ statul, la un moment dat, Ó∫i asum„ ∫i anumite responsabilit„˛i.

Œn condi˛iile Ón care se semneaz„ un contract de privatizare, iar partea cealalt„, contractantul, cere ca anumite clauze s„ fie secrete, s„ fie confiden˛iale, sigur, Ón anumite limite, ∫i tu faci invers, ∫i obligi ca aceste lucruri s„ devin„ publice, s-a pierdut orice urm„ de credibilitate ∫i de Ón˛elegere pentru statul, pentru entitatea care dezv„luie aceste lucruri.

De aceea, eu cred c„ noi trebuie s„ fim foarte serio∫i, s„ fim foarte preci∫i atunci c‚nd alegem sau numim oamenii Ón func˛iile care vor duce dup„ aceea la Óncheierea unor contracte care au rezonan˛„ na˛ional„ ∫i pot afecta economia na˛ional„, cum spun ini˛iatorii. Bun. Œn multe dintre direc˛ii au dreptate, dar repet, a dezv„lui clauze contractuale pentru care statul s-a angajat sau ministerul sau direc˛ia s-a angajat cu cealalt„ parte s„ fie confiden˛iale eu cred c„ deja dep„∫e∫te orice urm„ de Ón˛elegere.

Din punct de vedere strict juridic, acesta este motivul pentru care noi, la Comisia juridic„, prin votul majoritar, am cerut respingerea.

Mai departe, este sigur voin˛„ politic„, dar trebuie s„ avem totu∫i ∫i ra˛iune.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Domnul... ultima interven˛ie, domnul pre∫edinte Andon, dup„ care Ónchidem ∫edin˛a, partea a doua a ∫edin˛ei noastre.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Vorbesc Ón numele Grupului parlamentar al Partidului Conservator. Nu cunosc motivele pentru care comisia a dat aviz negativ.

Din p„cate, n-am participat, dar membrii Grupului parlamentar al Partidului Conservator sus˛in proiectul de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 75/19.V.2006 lege ∫i credem c„ ∫i politic, ∫i juridic, ∫i moral este o lege bine venit„.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Miron Tudor Mitrea:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œncheiem aici partea a doua a ∫edin˛ei noastre. Cu 12 minute Ónt‚rziere, trecem la partea a treia ∫i ultima a ∫edin˛ei Ón plen, voturi finale.

Mul˛umesc staff-ului tehnic.

1. Primul proiect pe ordinea de zi privind voturile finale — propunerea legislativ„ pentru declararea comunei Stoina ora∫. Lege organic„.

Prima Camer„ sesizat„, Camera Deputa˛ilor.

Comisia a propus respingerea. Deci

2. Al doilea proiect, propunerea legislativ„ privind asigurarea stagiului de practic„ universitar„, lege organic„. Prima Camer„ sesizat„. Comisia propune respingerea.

V„ rog s„ vota˛i.

118 voturi pentru, 89 Ómpotriv„, 8 ab˛ineri.

Propunerea comisiei a fost respins„, fiind lege organic„.

_(Conform afi∫ajului, sunt Ónregistra˛i 220 de deputa˛i prezen˛i, 118 de voturi pentru, 89 de voturi Ómpotriv„, 8 ab˛ineri; 5 deputa˛i nu au votat_ .)

3. Propunerea legislativ„ privind Ónfiin˛area comunei Poieni-Solca, jude˛ul Suceava, prin reorganizarea ora∫ului Solca. Lege organic„.

Comisia propune respingerea.

Proiectul de lege a fost adoptat. De fapt, propunerea de respingere a propunerii legislative a fost adoptat„.

4. Propunerea legislativ„ pentru completarea art. 10

din Legea Ónv„˛„m‚ntului nr. 84/1995. Lege organic„.

V„ rog, vota˛i.

Voturi pentru, 88, Ómpotriv„, 130, ab˛ineri, dou„. Propunerea legislativ„ a fost respins„.

_88 de voturi pentru, 130 de voturi Ómpotriv„, dou„ ab˛ineri_ .)

5. Proiectul Legii privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 17/2006 privind trecerea Muzeului Na˛ional îGeorge Enescu“ din Bucure∫ti Ón subordinea Ministerului Culturii ∫i Cultelor. Lege ordinar„.

Camera Deputa˛ilor, Camer„ decizional„.

V„ rog s„ vota˛i.

- 213 voturi pentru, 5 Ómpotriv„, dou„ ab˛ineri. Proiectul de lege a fost adoptat.

6. Proiectul Legii privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 18/2006 pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 42/2000 privind Ómbun„t„˛irea finan˛„rii unor programe de dezvoltare sectorial„ ini˛iate de Ministerul Culturii ∫i Cultelor.

Lege ordinar„. Camera Deputa˛ilor, Camer„ decizional„.

V„ rog vota˛i.

219 voturi pentru, 4 Ómpotriv„, o ab˛inere. Proiectul de lege a fost adoptat.

7. Proiectul Legii pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 13/2006 privind Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea Agen˛iei de Pl„˛i pentru Dezvoltare Rural„ ∫i Pescuit, prin reorganizarea Agen˛iei SAPARD.

Lege ordinar„. Camer„ decizional„, Camera Deputa˛ilor.

V„ rog, vota˛i.

217 voturi pentru, 3 Ómpotriv„, 3 ab˛ineri.

Proiectul de lege a fost adoptat.

8. Propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerial„.

Lege organic„. Comisia a propus respingerea. Am trecut ast„zi Ón procedur„.

Domnul Victor Ponta vrea s„ explice votul.

## Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œmi pare r„u c„ nu am reu∫it s„ conving Ónc„ 20 de colegi, c„ci era un lucru absolut normal ∫i constitu˛ional ∫i de bun-sim˛ ca mini∫trii s„ fie trata˛i ca dumneavoastr„ ∫i ca oamenii de r‚nd. Œmi pare, de asemenea, r„u c„ nu am reu∫it s„ ob˛in o explica˛ie de la deputa˛ii puterii, de ce au votat Ómpotriv„, domnul Tab„r„ nu mi-a r„spuns ce problem„ avea cu legea ∫i de ce nu vrea ca mini∫trii s„ r„spund„ penal.

Domnul Uioreanu... Ómi pare r„u dac„ am fost prea dur cu d‚nsul la acea hot„r‚re de guvern. Sper ca Ón continuare un vot pe o modificare legislativ„, Ón sens european, ∫i, p‚n„ la urm„, de bun-sim˛, de acum Óncolo, s„ nu se mai dea pe criterii strict politice ∫i colegii mei s„ Ón˛eleag„ mai bine data viitoare c„ nu era vorba, p‚n„ la urm„, de o ac˛iune politic„, ci de un lucru absolut normal, ca mini∫trii s„ fie ca oamenii obi∫nui˛i. V„ mul˛umesc.

64 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 75/19.V.2006

## **Domnul Miron Tudor Mitrea:**

V„ mul˛umesc.

9. Propunerea legislativ„ privind producerea ∫i comercializarea f„inii, a p‚inii ∫i a produselor de panifica˛ie. Lege organic„.

- Respins.

Propunerea legislativ„ a fost respins„.

10. Proiectul Legii pentru modificarea ∫i completarea

Legii arend„rii nr. 16/1994.

Lege organic„.

Proiectul de lege a fost adoptat.

Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, Str. Parcului nr. 65, sectorul 1 **,** Bucure∫ti; C.U.I. 427282; Atribut fiscal R IBAN: RO75RNCB5101000000120001 Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti ∫i IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 318.51.29/150, fax 318.51.15, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 410.47.30, tel./fax 410.77.36 ∫i 410.47.23 Tiparul: Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“

&JUYDGY|123847]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 75/19.V.2006 con˛ine 64 de pagini.**

Pre˛ul: 13,44 lei noi/134.400 lei vechi