™tefan Baban

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i, îCarte frumoas„, cinste cui... te cite∫te!“

S-a vorbit mult ∫i cu dreptate despre criza c„r˛ii provocate de aplicarea de la 1 ianuarie 2004 a cotei de 9% TVA. O criz„ ce afecteaz„ Ón special editorii ∫i libr„riile, dar Ón egal„ m„sur„ ∫i pe cet„˛eanul de r‚nd, al c„rui drept la cultur„ este garantat de Constitu˛ia Rom‚niei.

Criza c„r˛ii diminueaz„ puterea de cump„rare a rom‚nului, f„c‚ndu-l s„ se simt„ stingher Ón libr„rii, s„ le

r„sfoiasc„ ∫i apoi, ca la muzeu, s„ se uite cu jind, f„r„ speran˛„, la titlurile interesante de pe coper˛i. Asta Ón condi˛iile Ón care doar c‚teva milioane din Óntreaga popula˛ie a ˛„rii Ó∫i permiteau s„ mai cumpere Óntr-un an 10–15 c„r˛i, marea lor majoritate manuale, dic˛ionare, ghiduri etc.

Aceast„ criz„ survine pe fundalul unui fenomen mai grav, care este criza lecturii, ∫i care reprezint„ reducerea, diminuarea reflexului ∫i a practicii lecturii. Nu e nevoie cred s„ mai amintesc de analfabetismul real care b‚ntuie aceast„ ˛ar„ care a dat destui c„rturari ∫i oameni Ónv„˛a˛i, de persoanele ∫colarizate cu acte care nu ∫tiu s„ scrie sau s„ citeasc„ prea corect, sau chiar de persoane cu preten˛ii, adic„ cu studii superioare, care se exprim„ defectuos sau nu pot s„ sus˛in„ o banal„ conversa˛ie.

Trist este c„ familiaritatea cu cartea o mai au doar adul˛ii ∫i b„tr‚nii care Ói mai ˛in ochii. îTr„d„torii“ sunt reprezenta˛i de t‚n„ra genera˛ie, care nu a deprins drumul spre carte, reflex c„p„tat alt„dat„ la ∫coal„ sau Ón familie, chiar ∫i de persoane care proveneau din mediul rural ∫i muncitoresc.

Mul˛i dintre noi ne aducem aminte de figura Ónv„˛„torului, bunicilor sau p„rin˛ilor ∫i automat asociem aceste chipuri cu fascina˛ia primelor pove∫ti ale Humule∫tilor, Pup„za din Tei, F„t-Frumos din Lacrim„, Gavroche, Micul Prin˛, Alice Ón fiara Minunilor etc.

Exist„ Óns„ ∫i o categorie de persoane pentru care cartea reprezint„ p‚inea cea de toate zilele, caracteriz‚ndu-se ca o necesitate profesional„ ∫i una intelectual„ pentru care, din lipsa acut„ a banilor, singura alternativ„ r„m‚ne biblioteca, indiferent dac„ este ∫colar„, s„teasc„ sau public„.

Din p„cate, sistemul bibliotecilor la care se poate apela ridic„ mari probleme, deoarece foarte pu˛ine dintre ele ∫i-au actualizat fondul de carte Ón ultimii 10 ani. Spa˛ii mici, sedii deplorabile, ca ∫i personalul insuficient fac ca imaginea izvoarelor de carte s„ fie ap„s„toare, Ón loc s„ recreeze ∫i s„ bine dispun„. Dac„ la toate acestea ad„ug„m ∫i absen˛a calculatoarelor, situa˛ia nu este deloc favorabil„ celor dornici s„-∫i Ómbog„˛easc„ spiritualitatea.

Pretutindeni Ón aceast„ ˛ar„, problema cea mai arz„toare, mai presus de orice, r„m‚ne func˛ionarea bibliotecilor. La toate nivelurile te izbe∫ti de lipsa spa˛iilor de depozitare ∫i manipulare, de accesul greoi la multe dintre titluri, de insuficien˛a fondurilor de achizi˛ii, de ritmul lent ∫i necorespunz„tor de Ómprosp„tare cu titluri noi. Este adev„rat c„ sunt ∫i institu˛ii de acest fel care par a exista Ón condi˛iile actuale, la to˛i parametrii: ∫i-au Ómbog„˛it fondul de carte, ∫i-au modernizat sistemele de informare, de accesare ∫i de deservire a cititorilor.