Stenogramă plen

3. M„surile de Óngr„dire a acestor drepturi ∫i libert„˛i pot fi luate doar de c„tre Parlament, printr-o lege organic„.

V„ mul˛umesc.

Œl invit pe domnul deputat Liviu Bara. Va urma domnul deputat Iulian Mincu.

Domnii deputa˛i Mihai Tudose, Codrin ™tef„nescu, Vasile Miron ∫i Ilie Merce au depus declara˛iile la secretariat.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Interven˛ia mea de ast„zi este intitulat„: îVizita domnului Theodor Stolojan Ón jude˛ul S„laj.“

Aflate Óntr-o sc„dere vertiginoas„ Ón sondajele efectuate de toate firmele de specialitate, P.N.L. ∫i P.D.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 18/4.III.2004 s-au hot„r‚t s„ se îc„s„toreasc„“ ∫i s„-∫i spun„ Uniunea Dreptate ∫i Adev„r.

Uit‚nd de doctrinele lor, dac„ au existat c‚ndva, dar Ón primul r‚nd de promisiunile f„cute Ón alegeri, cele dou„ partide, liberal ∫i, respectiv, a∫a-zis social liberal democrat, s-au asociat, crez‚nd c„ celor 12 procente ale liberalilor se vor aduna imediat cele 10 procente ale P.D., ∫i, nu-i a∫a? cu 22 de procente po˛i s„ speri.

C„ socoteala de acas„ nu e niciodat„ ca cea din t‚rg, se vor convinge Ón cur‚nd. O dat„ uniunea realizat„, s-a stabilit ∫i conducerea bicefal„: Theodor Stolojan la dreapta ∫i Traian B„sescu la st‚nga.

Dup„ multiple certuri, s-a hot„r‚t: Theodor Stolojan va candida la func˛ia de pre∫edinte al Rom‚niei, postur„ Ón care acesta a Ónceput s„ umble prin ˛ar„.

A∫adar, Ón perioada 10—12 februarie 2004, Theodor Stolojan a vizitat frumosul ∫i ospitalierul jude˛ S„laj. Acest eveniment eviden˛iat de Óntreaga pres„ s„l„jean„ a avut drept scop — dup„ relat„rile oaspetelui — cunoa∫terea realit„˛ilor din jude˛ul S„laj, pe de o parte, iar, pe de alt„ parte, lansarea candidaturilor pentru primari, Ón localit„˛i, cum ar fi: Zal„u, ™imleul Silvaniei, Creaca, N„pradea, G‚lg„u, Cristol˛, Ileanda, Surduc ∫i vizitarea unor obiective economice ca îSilcotub“, îFortrans“ ∫i îSimex“.

Œn conferin˛a de pres„ organizat„, domnul Theodor Stolojan a aten˛ionat pe mai multe probleme, dintre care: s„r„cia, sistem fiscal ∫i s„n„tate, afirm‚nd c„ s„r„cia, de∫i este Ón descre∫tere de la 34% la 29%, aceasta s-ar realiza pe seama unor subven˛ii populiste.

Din p„cate pentru noi s„l„jenii, ∫tim cum era cu s„r„cia din perioada 1996—2000, c‚nd la putere era Guvernul P.N.L.—P.D.—P.N.fi.C.D. Œn acei ani, mii de societ„˛i comerciale private au dat faliment tocmai pentru c„ nu aveau nici un sprijin guvernamental. Coroborat„ cu fiscalitatea practicat„, acestea i-au adus pe mul˛i Ón sap„ de lemn.

C‚t despre fiscalitate, finan˛istul Stolojan a uitat s„ ne explice ra˛iunea, dac„ a fost o ra˛iune, a na˛ionaliz„rii valutei, m„sur„ luat„ de Domnia sa Ón calitate de fost prim-ministru.

O afirma˛ie grav„ adus„ la adresa P.S.D. a fost aceea Ón care Ól implic„ pe Adrian N„stase: îprimulministru Ómpreun„ cu un grup apropiat lui au transformat adop˛iile de copii Ón trafic de influen˛„, situa˛ie Ón care Ói dau dreptate baroanei Emma Nicholson.“

C„ Ón Rom‚nia exist„ îcozi de topor“ ∫tiam, dar c„ domnul Stolojan este Ón aceast„ calitate nu ∫tiam, dar am aflat.

Una dintre inep˛iile debitate de viitorul îfost candidat la pre∫edin˛ie“ a fost legat„ de cre∫terea pensiilor agricultorilor, afirm‚nd c„ aceasta s-a realizat datorit„ presiunilor f„cute de P.N.L. Ón Parlament.

Domnul Stolojan a uitat sau se face c„ uit„ c„ Ón Parlament Grupul P.N.L. nu este interesat dec‚t de legile care pot aduce profituri clientelei sale politice.

De altfel, trebuie spus c„ Ón perioada 1996—2000 Guvernul din care P.N.L. a f„cut parte n-a emis nici o lege favorabil„ ˛„r„nimii. Dar Domnia sa nu are de unde s„ ∫tie aceast„ situa˛ie, pentru c„ Ón acei ani era la Banca Mondial„ ∫i nu-l prea interesa soarta rom‚nilor.

Un singur lucru a fost de apreciat Ón vizita domnului Stolojan Ón jude˛ul S„laj, ∫i anume faptul c„ a refuzat antemerg„torul oferit de Poli˛ie, precum ∫i sprijinul unor g„rzi de corp.

Dar m„ Óntreb de cine s-ar fi ferit acesta, pentru c„ vizita domnului Stolojan a fost extrem de discret„, mai bine zis, nu l-a b„gat nimeni Ón seam„.

V„ mul˛umesc.

Da. Mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul domnului Iulian Mincu. Va urma domnul Puiu Ha∫otti.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

M„ voi referi Ón declara˛ia politic„ de ast„zi la Ónv„˛„m‚ntul universitar Ón Rom‚nia, Ón perioada 2003—2004, ∫i problemele pe care le ridic„.

Pe data de 17 februarie 2004, Ón raportul privind starea Ónv„˛„m‚ntului superior din Rom‚nia pe perioada 2001—2003, Ministerul Œnv„˛„m‚ntului dore∫te s„ demonstreze progresul deosebit al acestui sector Ón perioada guvern„rii P.S.D.

Astfel, raportul precizeaz„ c„ din 140 de facult„˛i existente Ón 2001, Ón prezent au r„mas 107 universit„˛i de stat ∫i particulare, Óntre care 56 universit„˛i de stat plus 7 cu profil militar.

Œn ceea ce prive∫te num„rul de studen˛i, de la 832 la 100.000 de locuitori Ón 1990—1991, s-a ajuns Ón anul 2002—2003 la 2.800 la 100.000 de locuitori. Trebuie s„ men˛ion„m Óns„ c„ din cei 450.000 de studen˛i la universit„˛ile de stat Ón anul 2002—2003, peste 190.000 de studen˛i, aproape jum„tate, pl„tesc taxe, dep„∫ind cifra celor de la universit„˛ile particulare, unde sunt 146.815.

Dau un exemplu: Ón A.S.E. sunt 25.000 de studen˛i cu tax„, Ón Universitatea Bucure∫ti, 12.000, la Politehnic„, 1.500, la Construc˛ii, 1.000, la ™coala Superioar„ de Studii Politice, 6.000, ∫i aceasta numai Ón Bucure∫ti.

Tactica Guvernului este de a escamota adev„rul. De∫i Ónv„˛„m‚ntul este o prioritate na˛ional„, gratuit, conform legii, statul rom‚n nu arat„ o grij„ deosebit„ pentru dezvoltarea lui ∫i mai degrab„ se preteaz„ la o afacere Ón domeniul educa˛iei.

De fapt, din 1990 Óncoace, Ón Rom‚nia se finan˛eaz„ cam aceea∫i cifr„ de ∫colarizare, de aproximativ 60.000 de locuri pe an.

Ceea ce este Óns„ cu totul condamnabil din punct de vedere moral este c„ la Conferin˛a de la Berlin, din 19 septembrie 2003, ministrul Ónv„˛„m‚ntului a sus˛inut f„r„ jen„ c„ Rom‚nia aloc„ pentru finan˛area Ónv„˛„m‚ntului universitar 4% din PIB, ignor‚nd cu bun„ ∫tiin˛„ c„ aceast„ sum„ este prev„zut„ pentru tot Ónv„˛„m‚ntul din Rom‚nia, Ónv„˛„m‚ntului universitar revenindu-i numai 0,8% din PIB, iar pentru cercetare s-a alocat numai 0,18% din PIB.

Din cele 2.000 de burse oferite pentru studen˛ii din mediul rural, doar 600 de tineri au venit Ón universit„˛i Ón anul 2002—2003. Reamintesc c„, din p„cate, din mediul

Dau cuv‚ntul domnului Puiu Ha∫otti. Va urma domnul deputat Becsek-Garda Dezideriu.

Domnii deputa˛i Cristian Sandache, Cristian Nechifor, Adrian R„dulescu au depus la secretariat declara˛iile.

Insist Ónc„ o dat„ asupra concentr„rii declara˛iilor, pentru c„ au fost 60 de Ónscrieri la cuv‚nt.

V„ mul˛umesc. Sper s„ m„ Óncadrez, domnule pre∫edinte.

Declara˛ia mea se intituleaz„ îDore∫te oare P.S.D. integrarea Rom‚niei Ón Uniunea European„?“

Precizez c„ aceast„ declara˛ie politic„ nu este o reac˛ie la declara˛ia neru∫inat„ a Despinei Neagoe, purt„toarea de cuv‚nt a Guvernului N„stase. Este o declara˛ie care exprim„ incertitudinea ce fr„m‚nt„ tot mai mul˛i observatori ai evolu˛iei Rom‚niei.

fiara noastr„ se afl„ ast„zi Óntr-o situa˛ie ce ar fi fost incredibil„ acum patru ani, a ajuns Ón mod oficial Ón urma Bulgariei Ón cursa pentru Europa. Ceea ce nimeni nu ar fi crezut s-a Ónt‚mplat. Oficialii europeni au abandonat calea observa˛iilor subtile, diplomatice. Numai c„, Ón fiecare zi, Rom‚nia, ∫i nu P.S.D., prime∫te o nou„ lovitur„. Declara˛iile tot mai pu˛in diplomatice, tot mai tran∫ante, vin at‚t din partea Uniunii Europene, c‚t ∫i din partea Statelor Unite ale Americii.

Cum s-a ajuns aici? Cum a reu∫it Rom‚nia, Ón doar patru ani, s„ se afle Ón situa˛ia Ón care s„ se discute oficial despre suspendarea negocierilor de aderare?

R„spunsul lui Adrian N„stase poate fi pentru cei neaviza˛i incredibil pentru un prim-ministru. Pre∫edintele P.S.D. a vorbit mai Ónt‚i despre un complot interna˛ional Ón favoarea intereselor Turciei ∫i a ajuns acum s„ pun„ totul pe seama înervozit„˛ii“ oficialilor europeni, intervenit„ bineÓn˛eles din cauze exterioare Rom‚niei. Pe scurt, nu exist„ probleme reale, iar singurele îmici“ disfunc˛ionalit„˛i sunt opozi˛ia, presa ∫i neseriozitatea parlamentarilor europeni, insuficient ∫i incorect informa˛i.

Exist„ Óns„ ∫i o alt„ posibil„ explica˛ie. Poate c„ nu numai corup˛ia ∫i incompeten˛a ne-au adus Ón aceast„ situa˛ie. Poate c„ personajele oculte din P.S.D. au hot„r‚t c„ este mai important„ conservarea st„rii de lucruri actuale aduc„toare de beneficii materiale: administra˛ia public„ acaparat„ Ón totalitate, jude˛e Óntregi Ónfeudate, via˛a economic„ aservit„ intereselor pesediste, justi˛ia, un soldat disciplinat al partidului, pe scurt tot ce mi∫c„ Ón Rom‚nia mi∫c„ doar la comand„ pesedist„. Integrarea Ón Uniunea European„ ar Ónsemna reguli stricte, legalitate, ordine, onoare, toate contrare esen˛ei P.S.D.

## Mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul domnului deputat Domnul Becsek-Garda Dezideriu. Va urma domnul Ilie Neac∫u.

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Œn b„t„lia Ómpotriva mafiei lemnului trecerea inspectoratelor teritoriale de regim silvic ∫i cinegetic Ón subordinea Autorit„˛ii Na˛ionale de Control era deosebit de nefructuos. Aceste structuri cu personalitate juridic„ din cadrul G„rzii de Mediu, Ón ultimele luni, erau Ón m„sur„ s„ asigure autoritatea controlului de stat Ón mod echidistant fa˛„ de structurile silvice publice ori private de administrare a fondului forestier na˛ional.

Activitatea de control s-a concretizat numai Ón anul 2003 prin constatarea ∫i aplicarea unui num„r de 9.991 de contraven˛ii, cu o valoare de 12,89 miliarde lei. A fost confiscat un volum de 6.961 metri cub de mas„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 18/4.III.2004 lemnoas„, Ón valoare de 8,9 miliarde lei. Au fost verificate 581 sesiz„ri, lu‚ndu-∫i m„surile prev„zute de lege.

Œn urma controalelor efectuate au fost depistate ∫i recuperate crean˛e de peste 156 miliarde lei, la Regia Na˛ional„ a P„durilor ROMSILVA, iar prin ac˛iunile de combatere a t„ierilor Ón p„durile afectate de fenomenul de de∫ertificare a fost identificat„ la nivel na˛ional o suprafa˛„ de 82.587 ha p„dure defri∫at„ par˛ial ∫i o suprafa˛„ de 15.321 ha defri∫ate total.

Unele cercuri de interese Óncearc„ s„ desfiin˛eze aceste structuri silvice de control, afirm‚nd c„ nu e nevoie de men˛inerea acestor inspectorate.

Stimate domnule ministru Ionel Bl„nculescu, v„ rog s„ interveni˛i ca aceste structuri silvice de control s„ fie men˛inute ∫i consolidate ca institu˛ii cu personalitate juridic„, Ón subordinea G„rzii Na˛ionale de Mediu, cu autonomie fa˛„ de orice influen˛„ a autorit„˛ilor locale.

Numai aceast„ institu˛ie poate salva fondul forestier na˛ional de jaful mafio˛ilor.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

## Mul˛umesc ∫i eu.

Œl invit pe domnul deputat Ilie Neac∫u la microfon. Va urma domnul Victor Berc„roiu.

Domnii deputa˛i Anton Marin, Eserghep Gelil ∫i Mircea Costache au depus la secretariat declara˛iile.

## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Din avalan∫a de evenimente care men˛in fierbinte atmosfera politic„ rom‚neasc„ am ales pentru declara˛ia de ast„zi unul singur. El se refer„ la dorin˛a capilor Bisericii Ortodoxe Rom‚ne de a construi Catedrala M‚ntuirii Neamului Óntr-un amplasament ocupat de un monument cu recunoscute conota˛ii politice.

A∫adar, stima˛i colegi, sunt nevoit s„-mi exprim ∫i pe aceast„ cale indignarea fa˛„ de insisten˛ele conducerii Bisericii Ortodoxe de a ridica un important edificiu religios, este vorba de Catedrala M‚ntuirii Neamului, Ón Parcul Libert„˛ii, exact Ón spa˛iul ocupat Ón prezent de mausoleul îSociali∫tii rom‚ni“, un grandios ∫i reu∫it monument de arhitectur„ contemporan„.

Ca parlamentar, ca ortodox ∫i ca socialist, Ómi e greu s„ Ón˛eleg entuziasmul Ónaltelor fe˛e biserice∫ti de a demola simbolul unei etape din istoria Rom‚niei, ∫i peste ruinele acestuia s„ ridice un edificiu religios.

Partidul Socialist Unit respinge ∫i dezavueaz„ at‚t Decizia Guvernului nr. 468 din 18 aprilie 2003, c‚t ∫i acceptul Patriarhiei de a construi un simbol religios Ón locul unui monument cu declarate conota˛ii politice.

Guvernul ∫i Patriarhia creeaz„ un precedent periculos ∫i vor purta Óntreaga r„spundere. Peste ani, c‚nd scena politic„ va ar„ta altfel, s„ nu fim surprin∫i dac„ Ói va veni cumva ideea de a d„r‚ma o biseric„, ∫i Ón locul acesteia s„ ridice sediul nu ∫tiu c„rui partid politic.

Œnaltele fe˛e biserice∫ti, bine hr„nite ∫i bine dispuse Ón ultimii ani, Ón contrast cu s„r„cia enoria∫ilor, cu disperarea ∫i nesiguran˛a rom‚nilor, profit„ din plin de

sl„biciunile unor politicieni efemeri, care adopt„ de multe ori decizii nechibzuite.

Nici unul dintre liderii no∫tri religio∫i nu se complic„ s„ abordeze probleme precum analfabetismul Ón cre∫tere, prostitu˛ia, consumul de droguri, starea infrac˛ional„, ∫omajul, sinuciderile, abandonarea nou-n„scu˛ilor, Óntreruperile de sarcin„, nivelul general de trai sc„zut etc. Ei nu v„d aceast„ realitate.

Œn schimb, capii Bisericii Ortodoxe construiesc cu s‚rg m„n„stiri pe tot cuprinsul patriei, ∫i cu c‚t num„rul acestora cre∫te, cu at‚t se diminueaz„ num„rul Óntreprinderilor economice. Parc„ Guvernul ∫i Patriarhia ar lucra Ón tandem, pentru a-i muta pe to˛i rom‚nii Ón unit„˛i monahale Ómbr„ca˛i Ón haine c„lug„re∫ti.

Mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul domnului deputat Victor Berc„roiu. Va urma domnul Emil Rus.

Domnii deputa˛i Ion Mocioalc„, Ioan Sonea, Nicolae Vasilescu ∫i doamna Smaranda Ionescu au depus la secretariat declara˛iile.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Declara˛ia mea de ast„zi se dore∫te a fi o evocare a vizitei pe care a f„cut-o Ón jude˛ul Prahova ministrul

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 18/4.III.2004 Ónv„˛„m‚ntului, cercet„rii ∫i tineretului, domnul Alexandru Athanasiu, Ón data de 19 februarie 2004.

Œmpreun„ cu parlamentarii P.S.D. de Prahova, cu prefectul jude˛ului Prahova Georgic„ Diaconu, cu reprezentan˛ii consiliului jude˛ean, ai inspectoratului ∫colar s-au trecut Ón revist„ obiectivele de investi˛ii din municipiile Ploie∫ti ∫i C‚mpina. La fa˛a locului s-a constatat cu satisfac˛ie implicarea tuturor factorilor, constructori, prim„rii, consiliul jude˛ean, inspectoratul ∫colar, Ón realizarea la termen ∫i de bun„ calitate a s„lilor de sport de la Colegiul îNicolae Grigorescu“ din C‚mpina ∫i îCaragiale“ Ploie∫ti, a ™colii generale nr. 2 din C‚mpina, precum ∫i acceptarea pentru cofinan˛are a o serie de obiective, precum: repara˛ia capital„ la ™coala nr. 23 Ploie∫ti, Ón valoare de 700 mii de euro; construc˛ie sal„ audi˛ie la Liceul de Art„ din Ploie∫ti; introducerea repara˛iei capitale pe baz„ de programe externe a grupurilor ∫colare Teleajen ∫i Bolde∫ti; re˛eaua de calculatoare pentru ™coala Centru de Excelen˛„ îSf‚nta Vineri“ din Ploie∫ti; dotarea s„lilor de sport cu mobilier aferent; modernizarea a Ónc„ ∫ase centrale termice pentru a putea fi autorizate; mobilier, s„li de sport pentru ™coala general„ nr. 2 din C‚mpina ∫i Colegiul îNicolae Grigorescu“.

De asemenea, at‚t la C‚mpina, c‚t ∫i la Ploie∫ti au fost organizate Ónt‚lniri cu cadre didactice ∫i conducerile liceelor ∫i ∫colilor generale, unde s-au abordat teme legate de organizarea Ón bune condi˛ii a examenelor na˛ionale. Testele na˛ionale pentru clasa a VIII-a, examenul de bacalaureat, concurs na˛ional pentru titularizare profesori, programele de salarizare a cadrelor didactice, probleme de legisla˛ie, Ónv„˛„m‚nt obligatoriu de 10 ani, Ónv„˛„m‚nt universitar, metodologia pentru examenul de concurs, pentru directorii de la ∫colile generale ∫i pentru licee, proiecte pentru Ónv„˛„m‚ntul rural.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

Mul˛umesc ∫i eu. V„ mul˛umesc ∫i pentru concizie. Dau cuv‚ntul domnului Emil Rus. Va urma doamna Iulia Pataki.

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Doresc ca prin declara˛ia mea politic„ de ast„zi s„ atrag, cu toat„ responsabilitatea, aten˛ia Guvernului, a primului-ministru, domnul Adrian N„stase, ∫i a ministrului educa˛iei, cercet„rii ∫i tineretului, domnul Alexandru Athanasiu, asupra st„rii dezastruoase a Ónv„˛„m‚ntului rom‚nesc, a educa˛iei Ón general a tineretului ∫colar, care reprezint„ viitorul ˛„rii, ∫i dup„ cum evolueaz„ lucrurile din r„u Ón mai r„u, chiar dac„ vom fi admi∫i Ón Comunitatea European„ Ón 2007 sau c‚nd vom fi, va trebui ca aceasta s„ ne exclud„ ulterior, pentru c„ nu e nevoie Ón aceast„ Uniune de oameni preg„ti˛i sumar, cu un nivel de civiliza˛ie sub semnul Óntreb„rii la care se va ad„uga masa r„uf„c„torilor.

De ce evolu˛ia Ónv„˛„m‚ntului ∫i educa˛iei are un asemenea sens negativ? Prima explica˛ie este s„r„cia

Rom‚niei, lipsa de bani, sumele prea mici alocate din bugetul ˛„rii pentru educa˛ie, ∫i de aici urmeaz„ toate celelalte, profesori dezinteresa˛i, al˛ii nepreg„ti˛i, elevi care nu au motiva˛ia Ónv„˛„turii, care nu frecventeaz„ ∫coala, libertinajul exagerat, la care se adaug„ Ónvechita baz„ material„ a Ónv„˛„m‚ntului.

Am s„ sus˛in cele afirmate cu c‚teva exemple recente: la un liceu din Deva, la balul bobocilor, c‚teva cupluri s-au dezbr„cat ∫i au simulat actul sexual; Ón alte ∫coli au fost b„tu˛i ∫i teroriza˛i profesorii, acte agresive duse p‚n„ la crim„ s-au desf„∫urat sub ochii neputincio∫i ai cadrelor didactice, fetele nasc la v‚rsta c‚nd ar trebui s„ Ónve˛e, fete minore ∫i-au ucis copiii sau i-au abandonat dup„ na∫tere, au avut loc amenin˛„ri cu arme, cu bombe.

Ve˛i zice da, sunt cazuri extreme ∫i astea nu caracterizeaz„ Ónv„˛„m‚ntul rom‚nesc. A∫a o fi, dar sunt prea frecvente. Abaterile grave ∫i ele r„nesc profund fiin˛a neamului ∫i Ói pun Ón pericol viitorul.

Un control al Ministerului Educa˛iei, Cercet„rii ∫i Tineretului a vizat recent 369 de unit„˛i ∫colare, 193 din mediul urban ∫i 176 din mediul rural, pe tema st„rii Ónv„˛„m‚ntului profesional, de arte ∫i meserii. Inspectorii semnaleaz„ c„: nu sunt fonduri pentru consumabilele utilizate Ón preg„tirea practic„, fonduri pentru echiparea corespunz„toare a locurilor de instruire; lipsesc mijloacelor uzuale de comunicare, telefon, internet, copiatoare; sunt cadre didactice f„r„ preg„tire de specialitate iar domenii de preg„tire profesional„ nu au acoperire Ón locuri de munc„ ∫i multe altele.

Mul˛umesc.

O invit la microfon pe doamna deputat Iulia Pataki. Va urma doamna Liana Naum.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Prin interven˛ia mea de ast„zi doresc s„ atrag aten˛ia dumneavoastr„ ∫i a opiniei publice asupra importan˛ei promov„rii drepturilor femeilor ∫i egalit„˛ii de gen. O problem„ serioas„ pentru o societate serioas„. O societate democratic„. O societate european„. Spun acest lucru deoarece dezvoltarea democratic„ a unei societ„˛i se m„soar„ ∫i prin egalitatea de ∫anse existent„ Óntre femei ∫i b„rba˛i.

Œn Rom‚nia, asemenea ˛„rilor Europei de Sud-Est, egalitatea de ∫anse Óntre femei ∫i b„rba˛i exist„ _de iure_ . Avem garan˛ie constitu˛ional„, legi speciale — Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de ∫anse Óntre femei ∫i b„rba˛i ∫i Legea pentru combaterea discrimin„rii — care garanteaz„ egalitatea ∫anselor Ón societate, Ón via˛a public„, chiar ∫i posibilitatea lu„rii unor m„suri de discriminare pozitiv„ pentru a asigura prezen˛a echilibrat„ a femeilor Ón via˛a public„, Ón via˛a politic„.

Ceea ce lipse∫te, cred eu, este voin˛a factorilor politici de a implementa _de facto_ egalitatea de gen, ca o garan˛ie a evolu˛iei ˛„rii noastre spre o adev„rat„ democra˛ie, integrat„ Ón familia statelor civilizate europene. Dezvoltarea unei societ„˛i este indispensabil legat„ de folosirea tuturor factorilor umani, at‚t a femeilor c‚t ∫i a b„rba˛ilor, care cu experien˛ele lor diferite contribuie la solu˛ionarea problemelor ∫i preg„tirea unui viitor care s„ satisfac„ cerin˛ele tuturor cet„˛enilor.

Dar pentru a contribui Ón egal„ m„sur„ la modernizarea societ„˛ii a c„rei majoritate o constituim, noi, femeile, trebuie s„ ne implic„m activ Ón promovarea ∫i implementarea normelor ∫i comportamentelor nediscriminatorii, pentru asigurarea ∫i garantarea climatului partenerial Óntre femei ∫i b„rba˛i, precum ∫i Ón sus˛inerea ac˛iunilor ∫i m„surilor legislative ∫i institu˛ionale necesare pentru realizarea unor progrese vizibile Ón promovarea egalit„˛ii de gen.

Avem aceea∫i r„spundere Ón construirea unei societ„˛i viabile ∫i dorim s„ fim parteneri activi Ón asumarea acestei r„spunderi. Dorim s„ fim implicate Ón luarea deciziilor privind problemele multiple ale societ„˛ii noastre — politice, sociale, economice —, decizii care ne influen˛eaz„ via˛a de zi de zi. Credem c„ interesele noastre, aspira˛iile noastre, nevoile noastre pot fi reprezentate numai de c„tre noi femeile. ™i mai credem c„ prezen˛a noastr„ Ón politic„ propor˛ional cu prezen˛a noastr„ Ón societate va echilibra via˛a public„ Ón folosul tuturor.

Mul˛umesc.

O invit pe doamna deputat Liana Naum. Va urma domnul deputat Ioan Miclea.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi se nume∫te îDe partea cui este adev„rul?“

Vorbim mereu c„ Rom‚nia are nevoie de o clas„ politic„ competent„, care s„ fie capabil„ s„ conduc„ ˛ara pe calea democra˛iei europene. Vorbim despre adev„r, despre dreptate, dar, din p„cate, ne ˛in distan˛a˛i, c‚t mai departe de aceste no˛iuni.

Alian˛a P.N.L.—P.D. ∫i-a Ónceput deja campania prin acela∫i stil de negare absolut„ ∫i atacuri virulente, nerespect‚nd nici m„car acele reguli de etic„ obligatorie Ón orice democra˛ie. Minciuna Ón discursurile politice ale Alian˛ei P.N.L.—P.D. este evident„.

Cei care au condus ˛ara la dezastru Ón perioada 1996—2000 ∫i s-au f„cut cunoscu˛i Ón fa˛a Óntregii lumi prin lips„ de credibilitate, amatorism ∫i pr„bu∫irea sistemului economic, vorbesc acum despre dreptate, despre adev„r, despre respectarea legii ∫i ridicarea nivelului de trai. Dar oare rom‚nii au uitat cine i-a dus la disperare, cine i-a s„r„cit ∫i cine le-a luat orice Óncredere Ón mai bine? Oare ace∫ti politicieni fali˛i consider„ c„, Ón doar trei ani, rom‚nii au putut s„ uite dezastrul la care au fost adu∫i?

Cert este c„ Rom‚nia trebuie s„ se afle cu un pas Ónainte pe calea integr„rii europene, iar nu cu at‚˛ia ani Ónapoi, cum a l„sat-o fosta guvernare. Constat„m cu regret c„ ne afl„m Ón situa˛ia de a-i suspecta de reacredin˛„ ∫i de nedorin˛a de a Óncheia capitole importante de integrare, c„ci astfel nu se explic„ pasivitatea ∫i men˛inerea situa˛iei economice la limit„, Ón perioada de acum patru ani.

Consider„m c„ toate regresele ∫i insuccesele sunt generate doar de neaten˛ia fo∫tilor guvernan˛i, de unele momente deosebit de importante din dezvoltarea ˛„rii noastre. Tocmai cei care au ridicat acum cu Ónfl„c„rare problema adop˛iilor interna˛ionale se fac c„ au uitat c„, Ón perioada 1997—2000, Valeriu Stoica aproba plecarea, nu se ∫tie unde, a miilor de copii din Rom‚nia.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 18/4.III.2004 Diferen˛a s-a f„cut clar: rom‚nii au observat indiferen˛a implic„rii fostei guvern„ri Ón rezolvarea problemelor vitale ale lor ∫i, pe de alt„ parte, au tr„it momente de demnitate dup„ anul 2000. Datorit„ ineficien˛ei fostei puteri, Rom‚nia nu a putut face parte din grupul celor 10 ˛„ri care au demarat la acel moment negocierile de aderare. Astfel c„, acum, guvernarea P.S.D. trebuie s„ recupereze anii pierdu˛i cu non∫alan˛„ de cei care critic„ ast„zi cu vehemen˛„ partidul de guvern„m‚nt.

Mul˛umesc. Domnul deputat Ioan Miclea are cuv‚ntul. Va urma domnul deputat Dumitru Bentu.

Domnii deputa˛i Dan Bruda∫cu, Emil Cri∫an, Eugen Nicolaescu ∫i Gheorghe Pribeanu au depus la secretariat declara˛iile.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

îDrepturile minorit„˛ilor Ón Rom‚nia, o problem„ rezolvat„ mai mult dec‚t bine“.

Deoarece se mai Óncearc„ de c„tre iredenti∫tii maghiari compromiterea eforturilor noastre de a accede Ón Uniunea European„, este mai mult dec‚t Ómbucur„tor faptul c„ personalit„˛i de prim rang din Uniunea European„ apreciaz„ la modul laudativ felul Ón care am rezolvat problemele minorit„˛ilor Ón Rom‚nia.

Despre acest lucru am vorbit, ∫i se pare c„ am vorbit prea mult, dar nu f„r„ folos. Atunci c‚nd cineva din exterior analizeaz„ aceast„ problem„ ∫i ne apreciaz„ pentru tot ce am f„cut, se g„sesc minoritari, mai ales din r‚ndul maghiarilor, care s„ n„scoceasc„ probleme ∫i lucruri, c„ doar, doar vom primi o not„ proast„ de la Uniunea European„ ∫i ne vor exclude de la integrare.

Pentru c„ Ón presa din Transilvania nu este zi Ón care extremi∫tii maghiari s„ nu inventeze c‚te ceva care s„ p„teze prestigiul Ón exterior, am s„ prezint Ón aceast„ declara˛ie politic„ modul cum este perceput„ problema Ón discu˛ie din exterior.

Iat„ ce declara, Ón acest sens, domnul Gheorghe Olteanu, directorul Biroului de sprijin pentru rom‚nii din Germania: îCum este posibil ca prin complicitatea clasei politice rom‚ne∫ti s„ se tolereze timp de 14 ani epurarea ∫i discriminarea etnic„ Ón inima ˛„rii, manifest„ri ∫ovine, antirom‚ne∫ti, cum sunt cele de la Odorhei, MiercureaCiuc, Izvorul Mure∫ului etc., educa˛ia Ón spirit iredentist Ón ∫colile popula˛iei majoritare din zon„, distrugerea siturilor arheologice de mare valoare pentru istoria Rom‚niei (Jigodin, P„uleni, Ciomortani etc.), ridicarea de monumente unor rasi∫ti iredenti∫ti, cum este cel al lui Albert Wass, Aita Seaca etc. ∫i Ón acela∫i timp s„ fie asociat„ la conducerea ˛„rii o forma˛iune politic„ strict etnic„, responsabil„ de toate cele de mai sus, care nu a votat niciodat„ Constitu˛ia ˛„rii, deci nu o recunoa∫te, ∫i care are Ónscris Ón programul politic autonomia pe baze etnice, contrar principiilor Uniunii Europene?

Cel care pune aceast„ dureroas„ Óntrebare nu este membru P.R.M., nu este na˛ionalist, nu este un fost pensionar, ci este un rom‚n, reputat om de cultur„, stabilit cu mul˛i ani Ón urm„ Ón Germania, ∫i care percepe evenimentele din exterior, obiectiv, f„r„ influen˛e partinice.

Œl invit pe domnul deputat Dumitru Bentu.

Va urma doamna Mihaela Ionescu.

Domnul deputat Cornel Popa a depus la secretariat declara˛ia.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Declara˛ia mea politic„ poart„ titlul îAtitudini“.

Miercuri, 18 februarie 2004, Ón sala îDrepturilor Omului“, Comisiile reunite pentru politic„ extern„ ∫i ap„rare ale celor dou„ Camere ale Parlamentului Rom‚niei au dezb„tut raportul comun la proiectul de Lege pentru aderarea Rom‚niei la Tratatul Atlanticului de Nord, semnat la Washington la 4 aprilie 1949.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 18/4.III.2004 A fost prilejul pentru a se sublinia, Ónc„ o dat„, consensul tuturor for˛elor politice care, pe parcursul mai multor ani, au ac˛ionat pentru atingerea acestui obiectiv major de politic„ extern„ a statului rom‚n.

Œn acela∫i timp, s-a subliniat sprijinul constant ∫i consistent venit din partea popula˛iei, care a Ón˛eles c„ aderarea la NATO este cea mai bun„ solu˛ie pentru securitatea Rom‚niei. Rom‚nia devine astfel primul filtru de neutralizare a fenomenelor negative ∫i primul blocant al fluxurilor destabilizatoare, orientate spre interiorul Alian˛ei.

S-au eviden˛iat avantajele, beneficiile, obliga˛iile ∫i r„spunderile ce revin ˛„rii noastre, Óntr-un amplu spa˛iu geopolitic reprezentat de Europa Central„ ∫i de Sud-Est, Coridorul energetic caspico-atlantic ∫i zona M„rii Negre.

Prin noul s„u statut, Rom‚nia devine o platform„ de proiectare ∫i influen˛„ a NATO Ón aceast„ regiune complex„.

fiara noastr„ merita s„ adere Ónc„ din 1997, dar Ón 2004 este mult mai bine preg„tit„ s„ fac„ fa˛„ tuturor provoc„rilor. A fost eviden˛iat faptul c„ este primul proiect politic ce une∫te Óntregul spectru politic rom‚nesc ∫i un real privilegiu pentru orice parlamentar de a participa la scrierea unei pagini de istorie.

Privilegiul respectiv nu a ajuns, Óns„, s„ fie exprimat ∫i de reprezentan˛ii Partidului Democrat, care au absentat, motivat sau nu, de la ∫edin˛a respectiv„. O atitudine care demonstreaz„, Ónc„ o dat„, ∫i nu mai era nevoie, c„ decuplarea acestei forma˛iuni politice de la marile obiective ale Rom‚niei devine tot mai mult o certitudine, iar nimbul neantiz„rii se substituie unui simbol floral sugestiv — un trandafir trist ∫i singur.

Mul˛umesc.

## Mul˛umesc ∫i eu.

O invit pe doamna deputat Mihaela Ionescu. Va urma domnul deputat Valentin Iliescu.

Cu un an Ón urm„, Ón 2003, ∫i anume pe 18 noiembrie, Camera Deputa˛ilor emitea Hot„r‚rea nr. 24 privind Ónfiin˛area Comisiei pentru egalitatea de ∫anse Óntre femei ∫i b„rba˛i, hot„r‚re publicat„ Ón Monitorul Oficial al Rom‚niei nr. 823 din 20 noiembrie 2003, adic„ dup„ dou„ zile.

La nivel declarativ, prin textul ei, la art. 1 se stipuleaz„ c„ domeniul de activitate al comisiei ar fi: eliminarea oric„ror forme de discriminare dup„ criteriul de sex; Ómbun„t„˛irea condi˛iei femeii Ón societate; integrarea principiului egalit„˛ii de ∫anse Óntre femei ∫i b„rba˛i Ón ini˛iativele legislative, Ón politicile ∫i programele ce intereseaz„ at‚t femeile, c‚t ∫i b„rba˛ii; urm„rirea aplic„rii prevederilor referitoare la egalitatea de ∫anse ∫i tratament Óntre femei ∫i b„rba˛i, din documentele interna˛ionale ratificate de Rom‚nia.

Cuvinte frumoase, care sun„ bine, at‚t Ón ˛ar„, c‚t ∫i Ón special acolo, Ón Europa, unde dorim s„ ne integr„m cu un pas Ónainte ∫i 10 Ónapoi. P‚n„ la punerea lor Ón practic„ este o cale foarte lung„.

Mul˛umesc.

™i am re˛inut, Ón numele Biroului, dolean˛ele exprese ale colegelor noastre.

Dau cuv‚ntul domnului deputat Valentin Iliescu. Va urma domnul deputat Alexandru Tunaru.

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

V„ rog s„-mi permite˛i s„ v„ prezint con˛inutul unei scrisori deschise adresate Pre∫edintelui Rom‚niei, domnul Ion Iliescu.

îStimate domnule pre∫edinte. M„ adresez dumneavoastr„ Óntr-un moment de criz„ grav„ pentru Rom‚nia. Un moment sesizat din plin de milioanele de rom‚ni, care a∫teptau o ameliorare a condi˛iilor de trai, care din p„cate nu s-a produs, ∫i totodat„ o aten˛ionare foarte sever„, drastic„, din partea oficialilor europeni, Ón privin˛a ineficien˛ei combaterii corup˛iei la nivel politic, a Ónc„lc„rii independen˛ei justi˛iei, a lipsei de reform„ din administra˛ie ∫i a Ónc„lc„rii libert„˛ii presei, elemente care aduc importante prejudicii imaginii Rom‚niei Ón lume ∫i procesului de integrare Ón Uniunea European„.

M„ folosesc de acest prilej pentru a v„ adresa rug„mintea de a veni Ón plenul Camerelor reunite ale

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 18/4.III.2004 Parlamentului Rom‚niei ∫i de a prezenta un raport privind starea na˛iunii, raport care s„ eviden˛ieze, din perspectiva preziden˛ial„, principalele cauze ∫i m„suri necesare a fi luate pentru contracararea acuzelor aduse Rom‚niei Ón Raportul de ˛ar„ ∫i Ón Raportul Comitetului pentru Afaceri Externe al Parlamentului European.

Problema integr„rii europene este o problem„ a tuturor for˛elor politice din Rom‚nia, a∫a cum — din p„cate — nu Ón˛elege Guvernul Rom‚niei, care, Óntr-un dispre˛ total fa˛„ de realitate, fa˛„ de regulile democratice ∫i Óntr-o permanent„ goan„ dup„ imagine, nu se sfie∫te s„ afirme c„ toate realiz„rile sunt, integral, meritul actualei guvern„ri, ∫i toate e∫ecurile sunt consecin˛a «cumplitei mo∫teniri» l„sate de fosta guvernare.

Tocmai de aceea v„ solicit ca, o dat„ cu prezentarea raportului dumneavoastr„ privind starea na˛iunii, toate partidele parlamentare, Ón mod egal, 30—60 de minute s„ prezinte un punct de vedere oficial privind integrarea Rom‚niei Ón Uniunea European„, propun‚nd totodat„ noi m„suri pentru relansarea negocierilor cu oficialii europeni, Ón vederea Ómbun„t„˛irii imaginii Rom‚niei pe plan extern ∫i finalizarea procesului de integrare la 1 ianuarie 2007.

Mul˛umesc ∫i eu.

Dau cuv‚ntul domnului deputat Alexandru Tunaru.

Va urma domnul deputat Ioan Mocioi.

Au mai depus la secretariat declara˛iile domnii deputa˛i Gheorghe Du˛u ∫i Iriza Scarlat.

## **Domnul Raj-Alexandru Tunaru:**

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi face vorbire de salariul minim pe economia din Rom‚nia.

Am fost unul dintre acei parlamentari care a acceptat testul de supravie˛uire al postului TV **Antena 1** . De∫i m„ consider printre parlamentarii care cunosc bine realitatea ∫i care ∫tiu c„ nu se poate tr„i Óntr-un mod minim decent cu 400.000 lei/s„pt„m‚n„, am tr„it o s„pt„m‚n„ grea, Ón care fiecare zi a fost mai grea dec‚t cea precedent„. ™i, m„ g‚ndesc la vorbele spuse de un telespectator, care spunea c„ ar trebui s„ tr„im a∫a p‚n„ la Pa∫te, cel pu˛in, nu o s„pt„m‚n„. Cred c„ are dreptate.

™i, de asemenea, v„ aduc la cuno∫tin˛„ c„ sunt foarte mul˛i rom‚ni care tr„iesc de ani buni cu un salariu minim pe economie, ∫i v„ mai spun c„ este foarte, foarte greu. Noi am fost avantaja˛i, eu, cel pu˛in, deoarece sunt s„n„tos, fac sport, ∫i mi-a fost u∫or s„ merg pe jos, fa˛„ de un b„tr‚n care nu mai poate merge pe jos distan˛e mari, care are nevoie de medicamente ∫i care trebuie s„ se culce Ón frig ∫i s„ se trezeasc„ Ón frig, a∫a cum mi-a scris o doamn„ pensionar„ din Techirghiol, care are o pensie de 1.500.000 lei.

Ieri, mi-a scris o alt„ doamn„, din D‚mbovi˛a, cu o pensie lunar„ de 800.000 lei, ai c„rui p„rin˛i au fost patroni pe vremea lui Gheorghiu-Dej, ∫i nu-∫i poate revendica bunurile imobiliare, deoarece nu are bani pentru avoca˛i ∫i simte cum corabia pe care tr„ie∫te este Ón deriv„ ∫i-mi trimite de dou„ sau de trei ori un S.O.S. disperat.

Cei ce-mi scriu zilnic, 10 scrisori, sunt foarte mul˛i, spun c„ din p„cate, din aceast„ sum„, 1.600.000 lei, mai au de crescut ∫i unul, doi, trei sau patru copii, care mai adaug„ ∫i ei la bugetul familiei c‚teva sute de mii de lei fiecare.

Cum crede˛i c„ se simt ace∫ti p„rin˛i, c‚nd copiii lor inocen˛i le cer ∫i nu le pot oferi nimic. Via˛a lor se rezum„ la ce vor pune pe mas„ a doua zi. A doua zi, la ce vor pune pe mas„ a treia zi. ™i, tot a∫a, ani la r‚nd, p‚n„ c‚nd vor pleca Ón lumea celor drep˛i.

Eu nu pot s„ Ón˛eleg de ce oamenii s-au schimbat, de ce oamenii s-au schimbat at‚t de mult ∫i nu mai exist„ acea solidaritate Óntre ei, acea solidaritate pe care to˛i politicienii o promit, Ón special Ón campanie electoral„?

Mul˛umesc ∫i eu. Œl invit pe domnul deputat Ion Mocioi. Va urma domnul deputat Ioan Timi∫.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Sub titlul îP.S.D. Ómpotriva democra˛iei“, declara˛ia mea de ast„zi pune Ón eviden˛„ atitudinea antidemocratic„ a unor îbaroni“ P.S.D., de felul celor din Gorj, care Ómpiedic„ parlamentarii partidelor din opozi˛ie de a se Ónt‚lni cu aleg„torii lor, prin porunci date primarilor, c‚t ∫i directorilor de ∫coli ∫i c„mine culturale, de a se opune accesului parlamentarilor Ón s„lile de dialog cu publicul.

Astfel, pre∫edintele P.S.D. din Gorj, pre∫edinte al Consiliului jude˛ean, a dat ordin ca parlamentarilor P.R.M. s„ nu li se aprobe folosirea acestor s„li pentru Ónt‚lnirile cu aleg„torii.

Mie mi s-au interzis Ón aceast„ lun„ Óntrunirile organizate pentru cet„˛enii din comunele Turburea, Plop∫orul ∫i Pade∫. La Pade∫, de pild„, mi-au impus s„ pl„tesc 4 dolari/metru p„trat la o or„, adic„ vreo 300 dolari pentru dou„ ore, dar, ∫i Ón aceast„ situa˛ie, directorul ∫colii a fost Óndemnat s„ fug„ cu cheile.

La Turburea, de∫i consiliul local mi-a aprobat folosirea s„lilor, directorilor li s-a interzis s„-mi predea s„lile, ∫i ace∫tia au plecat inten˛ionat din localitate.

Apreciez aceste fapte ca abuzuri politice, care trebuie sanc˛ionate de Parlament ∫i de Guvern. Subliniez c„ este nevoie s„ se intervin„ prin aceste institu˛ii pentru a se stabili s„lile de dialog social-politic Ón fiecare localitate, folosite cu program de parlamentari, de partidele politice, de alte cadre de ∫tiin˛„ ∫i cultur„, pentru toate localit„˛ile, astfel impun‚ndu-se o adev„rat„ democra˛ie Ón ˛ar„, ca dialog cu publicul.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc. Œl invit pe domnul deputat Ioan Timi∫. Va urma doamna deputat Constan˛a Popa.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Un sondaj de opinie, realizat cu c‚teva zile Ón urm„ de prestigioasa Agen˛ie **Reuter** , relev„ faptul c„ at‚t Rom‚nia, c‚t ∫i Bulgaria au ∫anse reale s„ se al„ture Uniunii Europene Ón 2007, conform agendei convenite Ón cadrul Consiliului European din iarn„, de la Bruxelles.

Faptul Ón sine, dincolo de dimensiunea jurnalistic„ remarcabil„, conferit„ de apari˛ia pe fluxul de ∫tiri al cunoscutei **Reuter** , este plin de semnifica˛ii. Din c‚te cunosc, nu multe au fost cazurile anterioare, Ón care mass-media interna˛ional„ s„ fie obiectiv„ c‚nd relateaz„ despre o situa˛ie privind Rom‚nia.

Este adev„rat c„ Ón sondajul men˛ionat, Bulgaria este creditat„ cu 75% ∫anse de aderare, Ón compara˛ie doar cu cele 63% ale Rom‚niei, dar asta este cu totul alt„ problem„. Explica˛ia o dau tot anali∫tii de la **Reuter** : Ón vreme ce Bulgaria a fost l„udat„ pentru progresele importante Ón direc˛ia ader„rii Ón 2007, Rom‚nia s-a dovedit mai Ónceat„ Ón privin˛a adopt„rii reformelor vitale.

Cu toate acestea, se pare c„ lucrurile ˛in s„ reintre Ón normal, dup„ ∫ocul declara˛iilor-bomb„ ale parlamentarilor europeni Arie Oostandler ∫i Emma Nicholson, ultimul chiar raportorul pentru Rom‚nia, Ón care ace∫tia se pronun˛au c‚t se poate de clar pentru suspendarea negocierilor ˛„rii noastre cu Uniunea.

Œn ultimul moment, Óns„, a intervenit o modificare profund„: raportoarea Emma Nicholson ∫i deputatul Arie Oostandler au renun˛at s„ cear„ suspendarea negocierilor, av‚nd Ón vedere c„ aceast„ idee a fost respins„, practic, de toate grupurile parlamentare. Œn schimb, cei doi au cerut ca strategia de aderare s„ fie reorientat„, pentru a ajuta cu prioritate Rom‚nia Ón edificarea statului de drept.

Majoritatea amendamentelor cer Guvernului rom‚n s„ ac˛ioneze cu prioritate Ón trei direc˛ii: combaterea corup˛iei, reforma justi˛iei, Ón sensul asigur„rii independen˛ei fa˛„ de factorul politic, ∫i reglementarea situa˛iei copiilor institu˛ionaliza˛i.

Eurodeputa˛ii au cerut, de asemenea, Ónt„rirea rolului Parlamentului Ón procesul legislativ ∫i decizional. Un capitol asupra c„ruia s-a insistat foarte mult a fost cel privind asigurarea libert„˛ii presei.

V„ mul˛umesc.

O invit pe doamna deputat Constan˛a Popa. Va urma domnul deputat Emil Boc.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Constitu˛ia Rom‚niei ∫i Regulamentul Camerei Deputa˛ilor prev„d dreptul deputa˛ilor de a adresa Óntreb„ri Guvernului ∫i membrilor s„i.

Œn virtutea acestui drept, am adresat, Ón data 18 noiembrie 2003, o Óntrebare Ministerului S„n„t„˛ii privind situa˛ia punerii Ón func˛iune a aparaturii medicale achizi˛ionate din fonduri publice.

Œntrebarea a fost generat„ de situa˛ia aparaturii medicale de Ónalt„ tehnologie, achizi˛ionat„ din fonduri publice ∫i care, din diverse motive, fie lipsesc spa˛iile adecvate, fie fondurile necesare punerii Ón func˛iune, fie speciali∫tii care s„ le foloseasc„, se degradeaz„ fizic ∫i moral Ón unit„˛ile sanitare, pl„tit„ cu bani grei din buzunarul cet„˛enilor, f„r„ ca ei s„ poat„ beneficia de serviciile medicale oferite de aceast„ aparatur„.

R„spunsul Ministerului S„n„t„˛ii a fost urm„torul: Ón perioada interimatului domnului ministru Bl„nculescu au fost efectuate controale Ón spitalele din ˛ar„, ce au avut drept scop verificarea gradului de func˛ionalitate al aparaturii medicale existente Ón dotare.

Œn urma controalelor au fost identificate trei categorii: aparatur„ medical„ achizi˛ionat„ din fondurile ob˛inute prin derularea creditelor externe, care a fost deja montat„ ∫i func˛ioneaz„ la parametrii optimi; aparatur„ medical„ care nu a fost montat„, dar care Ón viitor va fi pus„ Ón func˛iune o dat„ cu alocarea fondurilor destinate procedurilor de instalare; aparatur„ medical„ sosit„ Ón ˛ar„ ∫i care se afl„ Ón vam„, urm‚nd a pleca spre destina˛ie de Óndat„ ce vor fi finalizate procedurile de v„muire.

Este incredibil c„ un astfel de r„spuns poate fi dat de c„tre o institu˛ie, Ministerul S„n„t„˛ii, forului legislativ, Parlamentului Rom‚niei, ∫i nu poate avea, Ón opinia mea, dec‚t dou„ cauze: incompeten˛a unui func˛ionar care a redactat r„spunsul, sau sfidarea Parlamentului Rom‚niei de c„tre un Guvern P.S.D., tot mai arogant, care se

consider„ ∫i se comport„ ca singura putere Ón stat ∫i care este tot mai departe de cet„˛ean ∫i nevoile lui.

Dac„ Parlamentul Rom‚niei prime∫te un astfel de r„spuns, ce r„spuns ar primi un simplu cet„˛ean care ar dori s„ afle, Ón virtutea legii transparen˛ei, cum se folosesc banii publici.

Este de neÓn˛eles pentru mine un astfel de r„spuns, mai ales c„ acest raport exist„. Este un document public ∫i extrase din el au fost publicate Ón presa medical„.

Mul˛umesc.

Œl invit pe domnul deputat Emil Boc. Va urma doamna Eugenia Moldoveanu.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Declara˛ia politic„ pe care o prezint se refer„ la situa˛ia pensionarilor ∫i din perspectiva experien˛ei pe care am avut-o s„pt„m‚na trecut„.

Promisiunile f„cute pensionarilor de c„tre P.S.D. Ón campania electoral„, Ón mai bine de 3 ani de guvernare, s-au dovedit vorbe la fel de goale ca ∫i saco∫ele cu care cet„˛enii de v‚rsta a treia ai Rom‚niei se duc ∫i se Óntorc zilnic de la pia˛„ sau de la magazine.

Œn afara politicii de recorelare simbolic„ a pensiilor, Ón unele cazuri cu echivalentul unei jum„t„˛i de covrig, pensionarilor li s-au aruncat doar fumigene Ón ochi, ochii Ómp„ienjeni˛i de foame ∫i lipsa medicamentelor compensate, datorit„ crizei f„r„ precedent din sistemul de Óngrijire a s„n„t„˛ii. Œn rest, doar promisiuni.

Dac„ nu a fost s„ fie Ón 2002, sigur va fi Ón 2004, apoi au ap„rut alte termene: 2005 sau chiar 2007,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 18/4.III.2004 semne ale paranoiei care Ói face pe guvernan˛i s„ se vad„ la putere p‚n„ la sf‚r∫itul lumii. Singurul demers concret Ón favoarea pensionarilor a fost umilitoarea cutie a milei, orchestrat„ de Guvernul N„stase, care s-a g‚ndit c„ sutele de îbaroni“ ai P.S.D. se pot lipsi fiecare de c‚teva milioane de lei, care s„ fie aruncate pensionarilor cer∫etori la por˛ile st„p‚nilor.

Rezultatele? Pensionarii au ajuns s„ fie umili˛i p‚n„ la punctul de a se sim˛i o povar„ pentru stat, Ón ciuda faptului c„ acest stat administreaz„ fonduri la care ∫i v‚rstnicii de ast„zi ∫i-au adus contribu˛ia, iar o bun„ parte din contribu˛iile acestora se reg„sesc Ón buzunarele potenta˛ilor partidului de guvern„m‚nt.

Mii de pensionari din toat„ ˛ara au ajuns s„ ia credite de la casa de ajutor reciproc pentru a-∫i pl„ti Óntre˛inerea sau pentru a-∫i cump„ra medicamentele necesare pentru a supravie˛ui.

Securitatea alimentar„ a pensionarilor este grav pus„ Ón pericol. Cea mai mare parte a lor nu-∫i pot asigura minimul de calorii necesare. Œn condi˛iile Ón care consumul alimentar din ziua de ast„zi, a cet„˛eanului, este comparabil cu cel pe care statul i l-ar asigura pe baz„ de ra˛ii sau cartele Ón cazul declan∫„rii unui r„zboi, Ón unele cazuri chiar mai mic ∫i oricum extrem de mic Ón raport cu recomand„rile Organiza˛iei Mondiale a S„n„t„˛ii privind alimenta˛ia ra˛ional„, cel mai mult de suferit au pensionarii.

V„ mul˛umesc.

O invit pe doamna deputat Eugenia Moldoveanu. Va urma doamna Rodica Nassar.

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Œn aceste zile Bucure∫tiul tr„ie∫te un eveniment cultural de excep˛ie.

Opera Na˛ional„ Ómpline∫te 50 de ani de existen˛„, Ón aceea∫i cl„dire, renovat„ Ón Óntregime prin efortul Ministerului Culturii ∫i Cultelor.

Œntregul colectiv, dar ∫i oaspe˛ii str„ini, au oferit publicului o s„pt„m‚n„ Óntreag„ de spectacole care au culminat cu premiera operei _Mefistofele_ de Arrigo Boito. Aceast„ lucrare a beneficiat de montare ∫i scenografie modern„, dar ∫i de tineri interpre˛i elogia˛i de critica de specialitate. Tuturor, le spun un c„lduros ∫i sincer îBravo!“.

Anul 1953 a fost anul Ón care Opera Rom‚n„ a beneficiat pentru prima dat„ de un local propriu, de∫i fusese institu˛ionalizat„ Ónc„ din 8 decembrie 1921, Ón timpul ministeriatului lui Octavian Goga.

Istoria teatrului liric rom‚nesc consemneaz„ anul 1885, an Ón care compozitorul George ™tef„nescu reu∫e∫te cu propria trup„ s„ ofere publicului primul spectacol de oper„ din Rom‚nia.Œn acest mod, trupele italiene∫ti vor fi

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 18/4.III.2004 concurate de trupa de teatru liric rom‚nesc, Ón care se c‚nt„ Ón limba rom‚n„.

Œncet, intr„ Ón con∫tiin˛a rom‚nilor existen˛a unui teatru liric rom‚nesc, mult„ vreme func˛ional pe l‚ng„ Teatrul Na˛ional.

Vor veni ani mul˛i, Ón care arti∫tii de oper„ rom‚ni Ó∫i vor Ómbog„˛i repertoriul, Ó∫i vor construi o stagiune permanent„ ∫i Ó∫i vor asigura continuitatea Ón apari˛ii. Hariclea Darcle, Florica Cristoforeanu, G. Niculescu-Basu, Gheorghe Folescu ∫i mul˛i al˛ii vor deveni mari arti∫ti ai timpului, f„c‚nd cunoscut„ ∫i admirat„ Ón toat„ lumea ∫coala rom‚neasc„ de canto.

™i s„ nu uit„m c„, Ón anii care au urmat, l„rgirea ∫i diversificarea repertoriului de spectacole vor conduce la apari˛ia spectacolelor de balet ∫i a unei veritabile ∫coli de dans clasic.

Din anul 1943, Opera Rom‚n„ va avea orchestr„ proprie, la pupitrul c„reia vor dirija George Enescu, Egizio Massini, Constantin Silvestri, Alfred Alessandrescu ∫i mul˛i al˛i mari muzicieni.

50 de ani de existen˛„ a Operei Na˛ionale, Ón cl„direa care pentru mine, ca ∫i pentru mul˛i dintre colegii mei, a Ónsemnat a doua cas„ ∫i Ón care am slujit scena aproape 30 de ani.

V„ mul˛umesc ∫i eu pentru momentul de spiritualitate. Œi dau cuv‚ntul doamnei deputat Rodica Nassar. Are onoarea de a finaliza aceast„ ∫edin˛„ a declara˛iilor politice.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Prin prezenta declara˛ie doresc s„ transmit plenului Camerei Deputa˛ilor dezaprobarea mea fa˛„ de misiunea Ón for˛„ ∫i atitudinea v„dit ostil„ a doi deputa˛i P.D., manifestat„ Ón ∫edin˛a Consiliului local al Prim„riei Sectorului 2, din data de joi, 19 februarie a.c.

Doamna Anca Boagiu ∫i domnul Valentin Iliescu, deputa˛i P.D., Ónso˛i˛i de un grup de tineri au Óncercat Ón repetate r‚nduri s„ perturbe ∫edin˛a Consiliului local al Sectorului 2, dorind s„ deturneze bunul mers al lucr„rilor Óntr-o direc˛ie paralel„ cu subiectele aflate pe ordinea de zi.

Potrivit legisla˛iei Ón vigoare, orice persoan„ care nu este membru al consiliului local poate lua cuv‚ntul, doar dac„, prin vot liber exprimat, consilierii aprob„ acest lucru.

Conform art. 54 din Legea nr. 215/2001 la lucr„rile consiliului local pot asista ∫i lua cuv‚ntul, f„r„ drept de vot, prefectul, pre∫edintele consiliului jude˛ean sau reprezentan˛ii acestora, deputa˛ii ∫i senatorii, mini∫trii ∫i ceilal˛i membri ai Guvernului, secretarii ∫i subsecretarii de stat, ∫efii serviciilor publice descentralizate ale ministerelor ∫i ale celorlalte organe centrale din unit„˛ile administrativteritoriale, Ón probleme ce privesc domeniile de responsabilitate ale acestor servicii, precum ∫i persoanele interesate, invitate de primar.

Pre∫edintele de ∫edin˛„ a ar„tat c„ punctul la care se solicit„ cuv‚ntul din partea celor doi deputa˛i se referea la programul de asfaltare a perimetrului Pie˛ei Obor. Constat‚nd atitudinea ostil„ ∫i comportamentul de intimidare manifestat de deputa˛ii Anca Boagiu ∫i Valentin Iliescu ∫i c„ solicitarea f„cut„ nu se Óncadreaz„ Ón prevederile legale, cererea lor a fost supus„ la vot ∫i respins„ de majoritatea prezent„ Ón sal„.

Cu toate acestea, de-a lungul ∫edin˛ei, cei doi parlamentari au cerut insistent s„ intervin„, f„c‚nd uzan˛„ de calitatea lor oficial„ ∫i Óncerc‚nd prin vocifer„ri permanente s„ intimideze asisten˛a.

Primarul sectorului 2 a avut s„pt„m‚nal discu˛ii cu reprezentan˛ii comercian˛ilor din Pia˛a Obor ∫i au convenit ca Óntregul program de modernizare s„ fie condus Ómpreun„ ∫i s„ se fac„, oferind o alternativ„ mul˛umitoare pentru toate societ„˛ile comerciale, astfel Ónc‚t nici un salariat s„ nu r„m‚n„ f„r„ loc de munc„.

Declara˛ie politic„: îCorup˛ia — fenomen psihosocial care afecteaz„ societatea sub toate aspectele ei“.

Am ilustrat de nenum„rate ori s„r„cirea rom‚nilor (falimentarea Rom‚niei) produs„ deliberat sub guvernarea P.S.D., Ónc‚t ast„zi am s„ Óncerc doar o analiz„ general„ a conceptului corup˛iei. Din p„cate, jaful din averea statului a ajuns a∫a de vizibil, Ónc‚t Ól v„d ∫i orbii, numai guvernan˛ii no∫tri, nu. îNici usturoi nu au m‚ncat, nici gura nu le miroase“.

Œn ciuda proceselor de democratizare ∫i transparen˛„, Ón via˛a social-politic„ a ˛„rilor aflate Ón tranzi˛ie, se Ónmul˛esc tot mai mult actele de corup˛ie. Ele devin un fenomen ce poate infecta o Óntreag„ genera˛ie ∫i poate fi un real obstacol Ón calea dezvolt„rii economice, sociale ∫i politice a unei ˛„ri.

Corup˛ia reprezint„ expresia unor manifest„ri de dereglare economic„, normativ„ ∫i moral„. Din punct de vedere sociologic, fenomenul corup˛iei include ansamblul de activit„˛i imorale sau ilicite, realizate de diverse grupuri, organiza˛ii, indivizi cu func˛ii de conducere, Ón scopul ob˛inerii unor avantaje materiale sau morale, sau a unui statut social superior, prin utilizarea unor forme de constr‚ngere (∫antaj, Ón∫el„ciune, mit„, etc). Se creeaz„ rela˛ii de complicitate, t„inuire ∫i acoperire reciproc„, Ón scopul satisfacerii unor interese materiale ∫i morale, publice sau private.

Fenomenul este tot at‚t de vechi ca ∫i Puterea. Elementele de continuitate vizeaz„ men˛inerea unor disfunc˛ii institu˛ionale ∫i politice preluate din vechiul sistem, precum ∫i a unor factori de risc ce poten˛eaz„ actele de corup˛ie Ón diferite sfere ale vie˛ii economice. Av‚nd Ón vedere amploarea ∫i complexitatea fenomenului de corup˛ie Ón societatea rom‚neasc„, este imperios necesar„ analiza diferitelor criterii de estimare ∫i evaluare a acestui fenomen, din perspectiv„ juridic„ dar ∫i sociologic„, Ón vederea identific„rii dimensiunii reale de manifestare a corup˛iei la diferite nivele. Corup˛ia, de obicei, se acutizeaz„ Ón perioade de criz„ generalizat„, de sl„bire a autorit„˛ii legilor ∫i institu˛iilor statului. Proliferarea ei ad‚nce∫te inechit„˛ile, polarizeaz„ bog„˛iile ∫i accentueaz„ paralizia institu˛iilor, legalit„˛ii ∫i moralit„˛ii. Corup˛ia tinde s„ devin„ o structur„ organizat„, personalizat„ ∫i specializat„ p‚n„ la cele mai Ónalte niveluri de decizie ale Politicului, Legislativului, Justi˛iei ∫i Administra˛iei.

îP.S.D. contra P.S.D.“

Mar˛i, 17.02.2004, zi de lucr„ri pe comisiile din cadrul Camerei Deputa˛ilor. La Comisia pentru munc„ ∫i solidaritate social„ se discut„ o ini˛iativ„ legislativ„ ai c„rei autori sunt 5 deputa˛i P.S.D., printre care ∫i ministrul s„n„t„˛ii ∫i familiei, domnul Ovidiu BrÓnzan.

Prin ini˛iativa legislativ„ se dorea modificarea art. 99 din Legea 19/2000, Ón sensul cre∫terii indemniza˛iei pentru femeile aflate Ón perioada de maternitate, de la 85% la 100% din salariul avut la data na∫terii. O m„sur„ de protec˛ie social„, nimic de zis, numai c„ la votarea acestei ini˛iative legislative cei care au votat pentru au

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 18/4.III.2004 fost deputa˛ii P.R.M.: Maria Apostolescu, Emil Cri∫an ∫i Costel Eugen Popescu.

Membrii P.S.D. Ón Comisia pentru munc„ ∫i solidaritate social„ au votat respingerea ini˛iativei colegilor lor, marc‚nd Ón premier„ o victorie a P.S.D. contra P.S.D.

Morala: c‚nd dou„ grup„ri de P.S.D.-i∫ti se bat, c‚∫tig„ P.R.M.-i∫tii.

îListele ru∫inii“.

Œntotdeauna aveam impresia c„ muncitorii, oriunde ar lucra ei, o fac pentru bani, bani cu care s„ achite obliga˛ii civice, obliga˛ii fa˛„ de familie, fa˛„ de cei nevoia∫i care trebuiesc ajuta˛i, s„ pl„teasc„ pentru o serie de bunuri care s„ le fac„ via˛a mai u∫oar„ ∫i, dac„ se poate, s„ mai pun„ ceva pentru zilele b„tr‚ne˛ilor. Totdeauna credeam c„ nu este pl„tit corespunz„tor, c„ poate mai mult de trei sferturi din valoarea pe care o produce intr„ Ón visteria statului, a patronului, a asigur„rilor, a pensiilor etc. Nu credeam c„ este normal, dar ∫tiam c„ a∫a se Ónt‚mpl„ Ón toat„ lumea. Eram de acord cu revolta muncitorilor, dar vedeam c„ altfel nu se poate construi o ∫coal„, un spital, un drum etc. Vedeam ∫i b„t„lia continu„ pentru un loc de munc„, pentru schimbarea cu un loc mai bine pl„tit, pentru o alt„ munc„. Œmi spuneam c„ din jum„tate suma pe care nu o prime∫te se fac rezerve pentru materii prime, pentru proiecte noi, pentru crearea de noi locuri de munc„.

O privare simplist„, nu-i a∫a? Toat„ filosofia aceasta se dovede∫te ast„zi f„r„ logic„. Acum se duce b„t„lia Óntre muncitori nu pentru un loc frunta∫ pe lista celor care doresc un loc de munc„, ci pentru un loc Óntre primele pentru a elibera un loc de munc„. Se duce b„t„lia pentru disponibilizare. De ce toate acestea? Dac„ ne aplec„m cu oarecare aten˛ie asupra celor ce se Ónt‚mpl„, vedem c„, cel pu˛in la Óntreprinderile de stat, salariile sunt mici, amenin˛area ∫omajului este precum sabia lui Damocles, ∫i toat„ lumea g‚nde∫te c„ nu mai îapuc„“ 2 ani Ón slujba pe care o are. De ce 2 ani? Pentru c„ se îaude“ c„ disponibiliza˛ii primesc aproximativ 150 de milioane de lei pentru 2 ani, adic„ intre 6 ∫i 8 milioane de lei lunar net, indemniza˛ie de ∫omaj ∫i venit de completare, pentru ca s„ stai acas„. ™i pentru ca binefacerea s„ fie deplin„, disponibilizatul are servicii medicale gratuite, f„r„ s„ pl„teasc„ ceva la asigur„rile de s„n„tate, iar aceast„ perioad„ de 2 ani este considerat„ ca vechime la calcularea pensiei. Deci, dac„ nu ai garan˛ia c„ peste 2 ani mai ai slujba cu un salariu de 4 milioane este tocmai bine s„ prime∫ti 8 milioane din taxele ∫i impozitele celorlal˛i contribuabili. Cu 8 milioane ∫i timp liber po˛i petrece numai prin cele str„in„t„˛i. C„ este bine a∫a o spun cei peste 82.000 de disponibiliza˛i de anul trecut, pentru care s-au folosit 7.000 de miliarde de lei. ™i totu∫i anul trecut au fost disponibiliza˛i 370.522 de angaja˛i, din care doar 82.471 au beneficiat de binefacerile Ordonan˛ei de urgen˛„ nr. 8/2003.

îS„r„cia Rom‚niei — Óncotro?“

S„r„cia a devenit Ón Rom‚nia un termen nu numai cunoscut de mul˛i, dar ∫i tr„it de foarte mul˛i rom‚ni, o realitate care-i urm„re∫te pas cu pas pe cei care sunt nevoi˛i s„ tr„iasc„ lun„ de lun„, zi de zi, din salariul minim pe economie.

Urm„rind datele statistice, nu cele oferite de actuala guvernare, Ón care nu mai putem avea Óncredere, ci cele oferite de forurile interna˛ionale, suntem coda∫ii Europei, cu un salariu minim pe economie de neimaginat pentru un simplu cet„˛ean al Uniunii Europene. Dac„ la noi putem vorbi doar de 66,6 euro pe lun„, Ungaria are un salariu minim de 206,6 euro, Cehia — 365 euro, Slovacia — 200 euro, iar Malta — 533 euro. Doar Portugalia are cel mai mic salariu pe economie dintre ˛„rile membre ale Uniunii Europene, dar acesta este de 800 de euro!

Dac„ s-a propus ca valoarea acestui salariu minim s„ fie de cel pu˛in 100 de euro, guvernan˛ii no∫tri nu pot asigura dec‚t ridicola sum„ de 2.800.000 lei, ∫i aceea îrecomandat„“; deci ne putem a∫tepta ca suma s„ fie ∫i mai mic„.

M-am Óntrebat mai Ónt‚i cum poate un cet„˛ean s„ supravie˛uiasc„ cu aceast„ sum„, mai ales Ón aceast„ perioad„ de iarn„, c‚nd Ón foarte multe situa˛ii plata la Óntre˛inere a unei familii dep„∫e∫te Ónsu∫i venitul acestei familii pe luna respectiv„. Nu cred c„ mai este cazul s„ amintesc c„ plata Óntre˛inerii nu este singura grij„ financiar„ a oamenilor, ci ∫i m‚ncarea, cheltuielile pentru

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 18/4.III.2004 educa˛ia copiilor ∫i Ómbr„c„minte, plata energiei electrice ∫i multe alte obliga˛ii Ómpov„r„toare pentru cel care, de∫i munce∫te peste 8 ore pe zi, nu le poate face fa˛„. Nu-i mai amintesc pe ∫omeri ∫i pe pensionari, c„ci astfel realitatea devine mult mai sumbr„.

M-am mai Óntrebat cum de e posibil ca cei ce sunt acum la guvernare s„ nu fie Ón stare s„ fac„ nimic pe aceast„ tem„. ™i am observat un cerc vicios, Ón care se Ónv‚rt ace∫ti guvernan˛i, Ón lipsa unei solu˛ii viabile, bine g‚ndite ∫i sistematice. Indexarea salariilor ∫i a pensiilor implic„ cre∫terea impozitului pe salariu, diferen˛a net„ Ón buzunarul salariatului fiind ridicol„. Cre∫terea vizibil„ a pre˛urilor, Ón ciuda infla˛iei Ón sc„dere anun˛at„ de Guvern, nu face dec‚t s„ dispar„ acest spor de salariu. Œn aceast„ situa˛ie, ridicarea nivelului de trai ∫i promisa bun„stare a cet„˛eanului nu sunt dec‚t vorbe goale.

## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

M„ voi referi ∫i ast„zi, cu permisiunea dumneavoastr„, la Raportul Parlamentului European pentru Rom‚nia, votat s„pt„m‚na trecut„, joi, Ón noua sa form„, de c„tre Comisia de afaceri externe. Problema este extrem de important„ ∫i trebuie tratat„ cu toat„ seriozitatea, tocmai pentru a se evita surprizele nepl„cute.

O bun„ parte a presei ∫i a clasei politice rom‚ne∫ti au v„zut Ón documentul adoptat la Bruxelles un e∫ec de propor˛ii al partidului de guvern„m‚nt Ón ceea ce prive∫te

strategia de aderare ∫i au cerut, Ón consecin˛„, demisia Óntregului Cabinet Adrian N„stase. Eu cred — dac„-mi este Óng„duit„ o opinie — c„ raportul are un caracter mai degrab„ constructiv. A∫a se explic„ de ce Comisia european„ a Ónlocuit, Ón ultimul moment, amendamentul care prevedea îsuspendarea“ negocierilor cu îreorientarea“ lor. Altfel spus, este mai util ∫i mai important pentru Uniunea European„ s„ sprijine Rom‚nia Ón procesul de aderare, dec‚t s„ suspende negocierile ∫i s„ blocheze mecanismul de discu˛ie ∫i consultare care trateaz„ toate aspectele pe care le presupune _acquis_ -ul comunitar. Aceast„ atitudine este cu adev„rat una obiectiv„ ∫i ra˛ional„, exprim‚nd clar scopurile majore ale politicii europene.

Documentul men˛ionat solicit„ Comisiei Europene ∫i Consiliului European s„ reorienteze strategia de aderare a Rom‚niei, astfel Ónc‚t s„ acorde o prioritate maxim„ sus˛inerii ˛„rii noastre pentru instaurarea statului de drept, ceea ce constituie cel mai important criteriu politic, de la Copenhaga. A disp„rut, prin urmare, solicitarea formulat„ de autoarea raportului, doamna Emma Nicholson, ∫i de europarlamentarul cre∫tin-democrat olandez Arie Oostandler, de suspendare a negocierilor cu Rom‚nia.

Raportul noteaz„ c„ finalizarea negocierilor de aderare Ón 2004 ∫i aderarea propriu-zis„ Ón 2007 nu vor fi posibile dac„ Rom‚nia nu Óndepline∫te pe deplin condi˛ii esen˛iale: combaterea corup˛iei, reforma Ón Justi˛ie, reglementarea situa˛iei copiilor institu˛ionaliza˛i, libertatea presei etc.

Faptul c„ ultima form„ a raportului pune un accent deosebit pe îstrategia de aderare“ este un alt aspect pe care doresc s„-l subliniez ca fiind pozitiv, deoarece suntem acum Ón faza final„ a negocierilor de aderare. De aceea este foarte important, este vital, ca aplicarea _acquis_ -ului comunitar Ón Rom‚nia s„ se realizeze sistematic ∫i complet, s„ dovedim seriozitate ∫i consecven˛„. Toate acestea nu reprezint„ nout„˛i pentru noi ∫i nici eforturi suplimentare. Nu trebuie s„ facem altceva dec‚t s„ respect„m calendarele conform angajamentelor pe care ni le-am asumat, datele cuprinse Ón foaia de parcurs, despre care vorbe∫te toat„ lumea. Este clar pentru to˛i c„ o aplicare c‚t mai adecvat„ a _acquis_ -ului comunitar va avea rolul de a facilita negocierile, dar ∫i de a evita eventuale neÓn˛elegeri sau aprecieri negative la adresa ˛„rii noastre.

## îFurtul institu˛ionalizat“.

Ultimii 3 ani au adus pe scena politic„ rom‚neasc„ o practic„ nou„, care Ón mod normal nu s-ar Óncadra la categoria actelor politice, ci Ón textele Codului penal: furtul politic. Cu toate acestea, am fi privit-o ca pe o chestiune legat„ de moral„, dac„ beneficiarul final ar fi fost cet„˛eanul, dac„ s-ar fi f„cut Ón interesul superior al acestuia.

Multe dintre ini˛iativele Opozi˛iei, ∫i mai ales ale reprezentan˛ilor P.N.L. Ón Parlamentul Rom‚niei, au fost tergiversate, clasate sau respinse, ca ulterior s„ observ„m acela∫i proiect, dar cu al˛i ini˛iatori (ace∫tia

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 18/4.III.2004 purt‚nd sigla P.S.D.!) se afl„ Ón dezbaterea Camerei sau Senatului.

Furtul institu˛ionalizat de idei ∫i proiecte a fost confirmat chiar zilele trecute de o nou„ ini˛iativ„ pe care ∫i-o asum„ administra˛ia P.S.D.: bursele private.

De∫i reprezentan˛ii P.S.D. prezint„ acest proiect ca pe o noutate, le aducem aminte c„ Ón data de 28 octombrie 2002, P.N.L. a depus la Camera Deputa˛ilor propunerea legislativ„ privind regimul acord„rii burselor private, unul dintre ini˛iatori fiind chiar liderul Grupului parlamentar liberal. Dup„ ce mai bine de un an a trenat Ón dezbaterea comisiei de specialitate, Ón decembrie 2003 a fost respins„ de plenul Camerei.

Iat„ c„, la numai dou„ luni, reprezentan˛ii puterii Ó∫i asum„ ceea ce au respins anul trecut doar pentru c„ era o ini˛iativ„ a Opozi˛iei. Acest fapt demonstreaz„ Ónc„ o dat„ c„ partidul de guvern„m‚nt func˛ioneaz„ dup„ principii clientelare ∫i nu are Ón vedere interesul superior al cet„˛eanului; Ón cazul de fa˛„, al tinerilor studen˛i.

Mai mult, proiectul vehiculat nu are Ón vedere nevoile reale cu care se confrunt„ studen˛ii ∫i nu ofer„ o alternativ„ coerent„ la condi˛iile de mizerie Ón care sunt condamna˛i s„ tr„iasc„ Ón special cei caza˛i Ón c„minele studen˛e∫ti.

A trecut aproape o s„pt„m‚n„ de la reorientarea strategiei de integrare european„ a Rom‚niei ∫i suntem agresa˛i de confuziile pe care le men˛in Ón opinia public„ rom‚neasc„ guvernan˛ii.

Adrian N„stase ∫i mini∫trii s„i se poart„ hamletian: a min˛i sau a spune adev„rul. Adrian N„stase a ales din p„cate aceea∫i modalitate de a face politic„ pe care o practic„ de 3 ani: minciuna.

Adrian N„stase ∫i mini∫trii s„i se laud„ cu realiz„ri imaginare, iar Parlamentul European atrage aten˛ia c„ dac„ nu se continu„ reformele, integrarea Ón 2007 devine imposibil„.

Guvernan˛ii se pare c„ nu mai Ón˛eleg nici o limb„ real„ care cuprinde critici ∫i semnaleaz„ neÓmpliniri, restan˛e sau devieri de la problemele de rezolvat.

Guvernan˛ii sunt extazia˛i numai Ón fa˛a propriilor laude, Ón altoirea realit„˛ilor care trebuie s„ semene cu ceea ce ar dori s„ se Ónt‚mple.

Guvernul P.S.D. este tot mai departe de cet„˛eni, de interesele lor ∫i c„rora le induce ideea c„ nu Uniunea European„ este important„, ci faptul c„ este campanie electoral„ ∫i P.S.D. are grij„ s„ le dea ceea ce au nevoie ∫i mai ales s„ aib„ grij„ cu voturile.

Guvernul este incapabil s„-∫i asume orice r„spundere pentru Ónt‚rzierile Ón realizarea programului de reforme pentru c„ sistemul corupt, limitarea libert„˛ii de exprimare, nerespectarea drepturilor fundamentale ale cet„˛enilor pot asigura men˛inerea la putere, altfel P.S.D. s-ar dezintegra.

Guvernul Adrian N„stase este dator s„ r„spund„ la multe Óntreb„ri, dar c‚teva sunt deosebit de importante.

De ce Guvernul a Ónc„lcat moratoriul privind adop˛iile interna˛ionale ∫i cine din afara ˛„rii a impus asemenea situa˛ii ∫i de ce Guvernul a acceptat?

De ce Guvernul nu lupt„ efectiv Ómpotriva corup˛iei, ci se mul˛ume∫te s„ afirme c„ a luat unele m„suri, dar care nu se aplic„?

De ce Guvernul a permis ca ziari∫tii s„ fie b„tu˛i, maltrata˛i, amenin˛a˛i, iar anumite institu˛ii de pres„ sunt ˛inute datoare la buget, de fapt sunt Óncurajate s„ aib„ datorii dac„ scriu bine de P.S.D. ∫i lupt„ cu Opozi˛ia?

De ce Guvernul nu recunoa∫te c„ nu a luat cele mai potrivite m„suri pentru a asigura un mediu de afaceri corect, f„r„ discrimin„ri, Ón care licita˛iile publice s„ nu fie trucate, Ón care fondurile publice s„ fie transparente, Ón care pl„˛ile bugetare s„ se fac„ la timp ∫i s„ nu creeze probleme agen˛ilor economici, Ón care anumite prevederi legale s„ fie corelate cu realit„˛ile din ˛ar„ etc.?

Œn cursul s„pt„m‚nii trecute, Comisia pentru politic„ extern„ din cadrul Parlamentului European a prezentat un raport Ón care se cere îreorientarea strategic„“ a negocierilor cu Rom‚nia. Dac„ ini˛ial amendamentul referitor la Rom‚nia se referea la îÓncetarea negocierilor“, se poate afirma cu certitudine c„ reformularea acestei cerin˛e indic„ prezervarea angajamentului Uniunii Europene Ón ceea ce prive∫te l„rgirea ca un proces inclusiv si ireversibil.

Cu toate acestea, raportul sus-men˛ionat reprezint„ un semnal de alarma tocmai prin gravitatea implica˛iilor conceptuale dar si practice. Mai precis, se arat„ implicit c„ Rom‚nia Ónregistreaz„ Ónc„ probleme la nivelul Óndeplinirii criteriului politic. Consiliul European de la Helsinki din 1999 sublinia Óndeplinirea criteriului politic de c„tre Rom‚nia si, pe aceast„ baz„, s-a decis Ónceperea negocierilor de aderare cu Rom‚nia. La Luxembourg, Ón 1995, Consiliul European sublinia caracterul evolutiv al procesului de l„rgire, apreciere reluat„ in concluziile consiliilor europene ulterioare. Or, sintagma îreorientare strategic„“ pare s„ demoleze acest model.

Trebuie Ón˛eles c„ procesul de l„rgire r„m‚ne unul evolutiv, Óns„ Ón func˛ie de meritele proprii fiec„rei ˛„ri. Finalizarea negocierilor la o anumit„ dat„ ∫i integrarea nu sunt garantate ∫i nu constituie un lucru Ómplinit.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 18/4.III.2004 Domeniile men˛ionate Ón leg„tur„ cu reorientarea strategic„ nu reprezint„ o noutate. De altfel, Raportul de ˛ar„ al Comisiei Europene din noiembrie 2003 evalueaz„ generalizarea corup˛iei Ón Rom‚nia, fapt care submineaz„ eforturile din majoritatea domeniilor vie˛ii economice ∫i sociale. De asemeni, comisia consider„ c„ m„surile luate la nivel Ónalt pentru a rezolva aceasta problem„ au avut p‚n„ acum doar un efect limitat. De∫i reforma sistemului judiciar ∫i a administra˛iei publice a Ónceput, aceste domenii r„m‚n vulnerabile, Ón special in ceea ce prive∫te lipsa independen˛ei Justi˛iei ∫i transparen˛a ∫i capacitatea administrativ„ reduse ale serviciului public.

Toate aceste deficien˛e se reg„sesc ∫i Ón raportul comisiei Parlamentului European. Diferen˛a const„ in faptul c„ ultimul raport nu se limiteaz„ la a le sublinia, ci con˛ine o formul„ coercitiv„ vizavi de Rom‚nia. Este un semnal de alarma tocmai datorit„ perspectivei de coerci˛ie din partea Uniunii Europene cu posibile implica˛ii asupra modalit„˛ii de continuare a negocierilor. Consider c„ acest fapt, a atrage aten˛ia asupra neÓndeplinirii satisf„c„toare a criteriului politic, este un pas Ónapoi pentru integrarea Rom‚niei in Uniunea European„.

îCorup˛ia la rom‚ni Ón viziunea creatorului Partidului Delicven˛ei Social Democrate din Rom‚nia (P.D.S.R.)“ Motto:

îDac„ nu v„ ies actele de Ónregistrare a F.D.S.N.-ului de la Tribunal p‚n„ la alegeri, nu v„ mai r„m‚ne dec‚t s„ v„ v„rsa˛i Ón partidul lui Dide“ (Ion Iliescu, Óntr-o cas„ conspirativ„ din Bucure∫ti, 1992.)

Nu demult, domnul Ion Iliescu a ∫ocat opinia public„ rom‚neasc„ afirm‚nd c„ fenomenul corup˛iei la rom‚ni este vechi de 150 de ani. Oamenii simpli care nu ∫i-au pierdut sim˛ul umorului, Ón ciuda vitregiei vremurilor iliesciene, au interpretat faptul ca pe o nou„ emana˛ie a unuia care se simte cu musca pe c„ciul„. Dac„ tot a vrut s„ arunce pisica moart„ din propria ograd„ politic„ Ón curtea altor epoci, de ce nu s-o fi dus Ónapoi cu 2050 de ani, la Ónfiin˛area primului stat centralizat trac, sau mai departe Ón urm„, spre _Homo sapiens fosilis_ investigat cu C14, pentru a se depista str„vechimea genei infrac˛ionale a umanoidului care, vorba lui Toma Caragiu, cu doi solzi de dinozaur, Ól promova pe colegul de Neanderthal din postul de Sisif 4 la serviciul îMi∫carea bolovanilor“ Ón acela de ∫ef de pe∫ter„.

Dar domnul Pre∫edinte nu se refer„ deloc la prima sa epoc„ de glorie, la anii 1950-1980 ai secolului trecut, pentru a face o paralel„ Óntre aceasta ∫i cea de a doua epoc„ de glorie iliescian„: 1989—2005. Atunci ar fi constatat c„ Ón prima sa perioad„, c‚nd era mai mic Ón

ierarhie, s-a construit o economie care producea bunuri at‚t pentru consumul intern c‚t ∫i pentru export, c‚nd s-au construit cartiere de locuin˛e, s-a lichidat analfabetismul, s-a electrificat ˛ara, s-au urbanizat multe localit„˛i rurale, s-a edificat o politic„ extern„ ra˛ional„ ∫i eficient„, c‚nd demnitatea statului rom‚n era unanim respectat„ ∫i apreciat„. Cum st„team cu corup˛ia Ónainte de 1989, domnule Pre∫edinte? Unde sunt palatele cu turnule˛e, îpagodele“, pontoanele, debarcaderele, ambarca˛iunile, vilele, limuzinele, conturile din str„in„tate ∫i latifundiile corup˛ilor acelei perioade? ™efii de stat de atunci luau, oare, cu ei, Ón avionul preziden˛ial pe alde Tender, Haisam, Omar, Cristescu, Medin˛u, Iacobov, s„-i plimbe prin lume drept mostre de Óntreprinz„tori frunta∫i Ón demolarea Rom‚niei?

La Ónceputul guvern„rii ni s-au prezentat unele m„suri care, trebuie s„ recunoa∫tem, erau de tip liberal, respectiv m„suri de sus˛inere a pie˛ei libere prin Ónt„rirea sectorului Óntreprinderilor mici ∫i mijlocii.

Pe m„sur„ ce a trecut timpul, Guvernul s-a Óntrecut pe sine, cum ne-a obi∫nuit Ón multe situa˛ii, doar Ón prezentarea unei imagini prin care a dorit s„ demonstreze c„ este interesat de dezvoltarea activit„˛ii I.M.M.-urilor.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 18/4.III.2004 A∫adar, Óntreprinz„torii mici ∫i mijlocii n-au avut motive de bucurie pentru c„ facilit„˛ile fiscale acordate prin lege au fost anulate, precum ∫i ∫ansa mediului de afaceri de a deveni predictibil, iar tot ceea ce a constituit motiv de m‚ndrie a sf‚r∫it Ón anul 2002.

Pentru Ónc„ 3 ani au mai sc„pat microÓntreprinderile, care au reu∫it s„ supravie˛uiasc„ Ón condi˛iile Ón care peste jum„tate din num„rul lor a acumulat pierderi ∫i nu profit ∫i probabil acestea vor sf‚r∫i prin a fi lichidate.

Constat„m deci c„ politicile adoptate au fost Ón cea mai mare parte lipsite de rezultate concrete ∫i au avut numai caracter propagandistic.

Negocierea Capitolului 10 privind impozitarea s-a f„cut f„r„ profesionalism ∫i f„r„ a evalua corect impactul aplic„rii unor m„suri fiscale care compromit dezvoltarea I.M.M.-urilor.Fiscalitatea dur„ aplicat„ I.M.M.-urilor a fost o m„sur„ care s-a luat ca urmare a pretinselor impuneri din partea Uniunii Europene.

Œn felul acesta, Guvernul Rom‚niei submineaz„ ∫i subestimeaz„ aceast„ alternativ„ de cre∫tere economic„, de asigurare a unui num„r tot mai mare de locuri de munc„, de descurajare a economiei subterane etc.

Œn contextul at‚tor disfunc˛ionalit„˛i este greu de crezut c„ sectorul I.M.M.-urilor va ajunge ceea ce trebuie s„ fie: motorul economiei rom‚ne∫ti ∫i consolidarea speran˛ei c„ Ón ˛ara noastr„ se poate tr„i mai bine.

Cred c„ at‚t faptele, c‚t ∫i ac˛iunile legislative Óntreprinse stau m„rturie c„ acest Guvern nu este preocupat serios de dezvoltarea unui sector precum cel al I.M.M.-urilor ∫i c„ toat„ agita˛ia este numai de ochii lumii.

Aproape c„ a∫ putea crede c„ Guvernului Ói este team„ de dezvoltarea acestui sector, Ói este team„ de o economie liber„ ∫i necontrolat„ administrativ pentru c„ atunci ∫i oamenii ar deveni liberi din punct de vedere economic, ceea ce le va schimba, Ón mare parte, ∫i orientarea politic„.

Declara˛ie politic„ privind: îIntrarea Rom‚niei Ón NATO — moment istoric“.

Rom‚nia accede la cea mai puternic„ garan˛ie de securitate existent„ din toate timpurile—Alian˛a NordAtlantic„. Rom‚niei i se ofer„ acum ∫ansa de a contribui deplin la procesul aliat de decizie privind securitatea euroatlantic„ ∫i rolul NATO Ón secolul XXI.

Drumul Rom‚niei spre NATO nu a Ónsemnat doar un proces de decizii politice. Au existat patru Planuri Na˛ionale de Aderare, cu participarea la peste 3.300 de activit„˛i ale Parteneriatului pentru Pace ∫i cu contribu˛ia la toate misiunile NATO dup„ Óncheierea R„zboiului Rece, care au condus la aceast„ realizare. Este, totodat„, un rezultat al performan˛elor pe care armata rom‚n„ le-a reu∫it Ón procesul de restructurare, modernizare ∫i reform„, pentru a atinge interoperabilitatea cu structurile Alian˛ei Nord-Atlantice.

Pe l‚ng„ toate acestea, o contribu˛ie important„ a fost reprezentat„ de parteneriatul Parlament-Guvern, Ón favoarea demersurilor de integrare, ceea ce a condus la urgentarea ratific„rii protocolului de aderare, fapt realizat Ón 11 luni Ón loc de 18 luni.

Nu trebuie Óns„ s„ uit„m de acele elemente esen˛iale reprezentate, pe de o parte, de munca ∫i devotamentul exemplar al militarilor rom‚ni Ón misiunile asumate, iar, pe de alt„ parte, de impresionanta investi˛ie de Óncredere a societ„˛ii rom‚ne∫ti.

Datorit„ acestui proces Óncheiat cu succes, Rom‚nia va beneficia din partea altor ˛„ri, Ón calitate de membru al Alian˛ei, de îo mai mare Óncredere“, fapt cu implica˛ii importante ∫i pe plan economic.

Succesul pe care Ól marc„m acum Ónseamn„ at‚t o confirmare a demnit„˛ii noastre, ca membri respecta˛i ai familiei euroatlantice, c‚t ∫i o dob‚ndire a unei Óncrederi sporite pe drumul reformelor, o energie Ónnoit„, pentru ca acesta s„ Ónsemne beneficii pentru cet„˛enii Rom‚niei.

Interven˛ia mea de ast„zi se refer„ la conflictul de munc„ din Bazinul carbonifer Oltenia.

Œnc„ din luna ianuarie a.c., sindicatele din Bazinul carbonifer al Olteniei au formulat revendic„ri privind cre∫terea salariilor, elaborarea ∫i aplicarea unei strategii clare pentru industria minier„, crearea de noi locuri de munc„ Ón zonele miniere afectate de disponibilizarea de personal, renun˛area la Ónfiin˛area complexelor energetice Rovinari, Turceni, Craiova etc. Œntruc‚t aceste revendic„ri nu au putut fi satisf„cute Ón totalitate, iar contractul colectiv de munc„ expira la 3 februarie a.c., sindicatele miniere din zon„ au declan∫at o grev„ de avertisment, urmat„ de o grev„ general„ pe durat„ nedeterminat„.

Aceast„ grev„ s-a declan∫at Ón ciuda unor negocieri Óndelungate Óntre Patronat ∫i Sindicate, a angajamentului Guvernului ca, p‚n„ la finele lunii februarie a.c., s„ aprobe strategia de restructurare a industriei miniere, a stabilirii unui program de acompaniament social, inclusiv de pl„˛i compensatorii substan˛iale, a major„rii salariilor cu 9% Ón continuare, Ón func˛ie de cre∫terea productivit„˛ii muncii.

Din totalul minerilor din cadrul Companiei Na˛ionale a Lignitului Oltenia, 88% s-au declarat Ón scris pentru grev„ general„, principala lor revendicare, exprimat„ de 56% din participan˛ii la sondaj, s-a referit Óns„ la necesitatea apari˛iei de noi locuri de munc„.

E∫uarea negocierilor, declan∫area grevei generale ∫i contestarea de c„tre sindicate, la Tribunalul Bucure∫ti, a Hot„r‚rii de Guvern privind Ónfiin˛area complexelor energetice, scot Ón eviden˛„ o lips„ flagrant„ de comunicare ∫i de concesii reciproc admisibile Ón astfel de situa˛ii. Prin declan∫area acestui conflict, toate p„r˛ile au pierdut. Astfel, produc˛ia de lignit va fi afectat„ substan˛ial, reorganizarea Campaniei Na˛ionale a Lignitului Oltenia va fi Ónt‚rziat„, cu toate consecin˛ele privind rentabilizarea acestui sector, salariile ∫i locurile de munc„ vor fi, de asemenea, afectate. Œn ultim„ instan˛„, sufer„ Óntreaga economie ∫i perspectivele de ameliorare a nivelului de trai pentru cei mul˛i ∫i s„raci.

Singura concluzie viabil„ const„ Ón reÓntoarcerea p„r˛ilor implicate Ón conflict la masa tratativelor ∫i g„sirea unor solu˛ii realiste, acceptabile pentru ambele p„r˛i. F„r„ Óndoial„, problema cea mai stringent„ const„ Ón crearea de noi locuri de munc„.

Declara˛ie politic„: îC.S.R. — final de co∫mar“.

Ca ∫i politica pe plan na˛ional, Ón politica jude˛ului nostru se v‚ntur„ o mul˛ime de pove∫ti, menite s„ for˛eze cumva norocul ∫i, de ce nu, buna-credin˛„ a electoratului. Suntem martorii unui fel de ping-pong politic, care, Ón loc s„ limpezeasc„ apele, va da, cu siguran˛„, mult„ b„taie de cap celor care vor fi chema˛i la urne, pentru ca, prin voturile lor, s„ aleag„ noile structuri de conducere locale sau na˛ionale. R„m‚ne de v„zut dac„ ∫i electoratul, desigur, majoritatea acestui electorat, va îÓnghi˛i“ asemenea îfine˛uri politice“.

P‚n„ una alta, guvernarea actual„, Partidul Social Democrat, Ó∫i vede de treab„. C‚nd ai at‚ta de lucru, n-ai timp prea mult de vorbe. De aceea ∫i profit„ politicienii cu pozi˛ie. Ei n-au acum de lucru. ™i ar vrea.

Este la mare mod„ imaginea! Pe l‚ng„ purt„torii de cuv‚nt, iat„, apar îpurt„torii de imagine“! Domnul Stolojan Ó∫i declar„ calit„˛ile: îIntegritate, corectitudine ∫i cinste“! Desigur, cum e turcul, ∫i pistolul! Adic„, to˛i peneli∫tii sunt ca î∫efii“.

Intransigentul ∫i atoate∫tiutorul B„sescu trebuie s„ fie prototipul pedist. El a ∫i hot„r‚t, poate fi orice, ∫i Pre∫edintele Rom‚niei, accept„ s„ fie ∫i prim-ministru, ba chiar ∫i primar general al Capitalei! Ba ne ∫i amenin˛„: dac„ nu va fi ales, pleac„ ∫i ne las„ cu ochii Ón soare! M„car s„ se ˛in„ de cuv‚nt, de∫i n-a∫ crede!

Poz‚nd Ón îBiciul lui Dumnezeu“ (adev„rat„ blasfemie!), Vadim Tudor uit„ ∫i de partidul lui. P.R.M.-ul e doar un decor pentru m„sc„rile lui. Am tr„it s„ auzim ∫i pe aceasta: îPoporul „sta nu mai ascult„ dec‚t de mine!“. Doamne fere∫te!

P‚n„ ∫i Lia Roberts, o rom‚nc„ american„, reprezentanta republicanilor din Nevada, S.U.A., ar vrea s„ ne bage pe g‚t imaginea ei roz-bombon ∫i s„ ne fie, bineÓn˛eles, pre∫edinte de ˛ar„ ∫i, dup„ aia, mai vedem noi!

Nu pe realiz„ri, pe fapte concrete ∫i benefice colectivit„˛ii se bazeaz„ discursul lui politic, ca ∫i interven˛iile reprezentan˛ilor acestora Ón acest jude˛, c‚t pe imagine. Principalul este s„-i ∫tie lumea. Ei vorbesc peste tot, la radio, la televizor, vorbesc ∫i Ón ziar, vorbesc ∫i la fierul de c„lcat! Œn n„vala vorbelor, noi, cei mul˛i, trebuie s„-i ame˛im ∫i s„ uit„m ce s-a Ónt‚mplat, s„ zicem, chiar aici, Ón Re∫i˛a, sau Ón jude˛, cu c‚˛iva ani Ón urm„, c‚nd ei, cu sculele Puterii Ón m‚n„, se îsacrificau“, ca s„ ne fie nou„ bine.

Reducerea num„rului de salaria˛i este principala problem„ cu care se confrunt„ societatea rom‚neasc„ din 1990 Óncoace. Œn doar 14 ani, potrivit datelor publicate de Institutul Na˛ional de Statistic„, num„rul locurilor de munc„ a sc„zut de la 8,2 milioane Ón 1990 la 4,7 la sf‚r∫itul anului trecut. Paradoxal, avem din ce Ón ce mai pu˛ini ∫omeri, Ón condi˛iile Ón care for˛a activ„ a Rom‚niei este de 10 milioane de oameni.

Dac„ raport„m num„rul de salaria˛i din Rom‚nia la num„rul de persoane care nu sunt Óncadrate Ón munc„, ajungem la o constatare uluitoare: fiecare salariat rom‚n Óntre˛ine alte cinci persoane, prin contribu˛ia la asigur„rile sociale ∫i nu numai. Asta ∫i pentru c„, dup„ 1989, foarte mul˛i angaja˛i au ie∫it la pensie, pentru c„ nu au f„cut fa˛„ tulbur„rilor economice sau au profitat de neclarit„˛ile legislative. Œnainte de 1989, raportul era de patru salaria˛i la un pensionar, iar acum este de 1,6 pensionari la un salariat.

Ultimul sondaj realizat de CURS arat„ c„ peste 86% din rom‚ni consider„ c„ statul este dator s„ le asigure un loc de munc„. Lunar, Agen˛ia Na˛ional„ pentru Ocuparea For˛ei de Munc„ (ANOFM) scoate la b„taie cel pu˛in 18.000 de joburi Ón cele mai diverse domenii. Dar, potrivit reprezentan˛ilor ANOFM, la bursa locurilor de munc„ ∫omerii refuz„ slujbele oferite, deoarece mul˛i le consider„ sub demnitatea lor, mul˛umindu-se astfel cu pomenile date de stat.

Controalele declan∫ate de c„tre inspectorii de munc„ Ón scopul depist„rii muncitorilor care lucreaz„ ilegal au descoperit c„ doi din cinci patroni Óncearc„ s„ fenteze bugetul statului prin folosirea îmuncii la negru“. Potrivit

oficialilor din M.M.S.S.F., num„rul celor care lucreaz„ la negru este de ordinul milioanelor. Anul trecut erau Ónregistrate 3.600.000 de conven˛ii civile, dintre care Ón jur de 50.000 s-au transformat Ón contracte de munc„, dup„ apari˛ia noului Cod al muncii. Œn eviden˛ele Casei de Pensii, num„rul contribuabililor r„m‚ne cantonat Ón jurul cifrei de 4,7 milioane, Ón condi˛iile Ón care for˛a activ„ a Rom‚niei este de 9,4 milioane.

Nu cred c„ mai este cazul s„ afirm c„ agricultura reprezint„ o ramur„ important„ pentru economia na˛ional„, c„ Rom‚nia a optat ferm pentru integrarea Ón Uniunea European„ ∫i c„ realizarea acestui deziderat politic ∫i economic major depinde Ón mare m„sur„ de nivelul cantitativ ∫i calitativ de dezvoltare a agriculturii ∫i industriei alimentare. Guvernul N„stase consider„ agricultura ca fiind ramur„ economic„ de prim„ importan˛„ Ón procesul de relansare economic„ a Rom‚niei, c„ obiectivele prioritare urm„rite prin programul Guvernului sunt cre∫terea productivit„˛ii ∫i a calit„˛ii, cre∫terea veniturilor produc„torilor agricoli ∫i dezvoltarea durabil„ a zonei rurale, Ón concordan˛„ cu cerin˛ele protec˛iei mediului Ónconjur„tor, Ón scopul cre„rii unui sector competitiv, care s„ r„spund„ cerin˛elor pie˛ei comunitare.

La aceast„ dat„ putem vorbi de atingerea unor obiective concrete Ón domeniul agriculturii, ∫i anume:

— Ón anul 2004 vom atinge nivelul de produc˛ie din 1989, dar pe o structur„ privat„;

— produc˛ia agricol„ a crescut cu 25% fa˛„ de anul 2000, Ón vreme ce pe guvernarea C.D.R.-P.N.L.-P.D. a sc„zut cu 15%;

— Óntre anii 2000 ∫i 2003, popula˛ia ocupat„ Ón agricultur„ a sc„zut de la 42% la 33,5%, pe fondul cre∫terii produc˛iei;

— sectorul zootehnic s-a redresat, cunosc‚nd o cre∫tere de 9% numai Ón primele luni ale anului 2003, comparativ cu o sc„dere de 15% Ón guvernarea anterioar„;

— s-au creat ∫i modernizat structuri agricole performante prin asociere, arendare, concesiuni, v‚nzarecump„rare ∫i, ca urmare, avem peste 3 milioane de hectare Ón forme asociative;

— de asemenea, progres mare Ón realizarea programului de Ómbun„t„˛iri funciare, achizi˛ionarea echipamentelor de irigat, reabilitarea amenaj„rilor de Ómbun„t„˛iri funciare, privatizarea sistemelor de iriga˛ii;

— gradul de utilizare a suprafe˛elor irigate a crescut constant de la 2,7% Ón anul 1999 la 10,3% Ón anul 2001, la 15,4% Ón anul 2002, iar Ón anul 2003, la 26%.

Este foarte important s„ ar„t„m c„ programul de sus˛inere a agriculturii pentru anul 2004 se ridic„ la suma de 37.443,9 miliarde de lei, fa˛„ de realizarea din anul 2003, de 13.778 miliarde de lei, de 9.483,2 miliarde de lei Ón anul 2002, de 9.175,5 miliarde de lei Ón anul 2001 ∫i de 6.884,1 miliarde de lei Ón anul 2000.

Declara˛ie politic„ privind situa˛ia de Ónt‚rziere continu„ a pl„˛ilor c„tre medicii veterinari concesionari.

Prin Óntrebarea din 5 noiembrie 2001, am adus Ón aten˛ia Ministerului Agriculturii, Alimenta˛iei ∫i P„durilor situa˛ia de dificultate financiar„ a medicilor veterinari, situa˛ie const‚nd Ón restan˛e, scadente Ónc„ din luna aprilie 2001, la plata sumelor reprezent‚nd drepturile b„ne∫ti cuvenite Ón baza contractelor de concesiune de servicii veterinare Óncheiate cu statul, Ón condi˛iile impuse de acesta.

Œn adresa nr. 22.918/16.11.2001, domnul ministru Ilie S‚rbu ne r„spundea c„: îMinisterul Agriculturii, Alimenta˛iei ∫i P„durilor se preocup„ pentru rezolvarea situa˛iei de dificultate financiar„ ap„rut„ prin neplata medicilor veterinari“. ™i, Ón acest sens, se angaja la onorarea obliga˛iilor pecuniare men˛ionate, p‚n„ Ón ianuarie 2002.

Ulterior, prin Óntrebarea din 25 martie 2002, am fost nevoi˛i s„ revenim, deoarece angajamentul nu fusese respectat, fiind achitat„ doar o mic„ parte din suma promis„.

Œn r„spunsul nr. 32.206/9 aprilie 2002, domnul ministru Ilie S‚rbu ne anun˛a c„: îS-au achitat toate restan˛ele anului 2001, Ón acel moment fiind achitate inclusiv deconturile medicilor veterinari concesionari pe lunile ianuarie ∫i februarie 2002“.

Din p„cate, Ón ciuda promisiunilor dumnealui, aceast„ deficien˛„ a continuat s„ persiste ∫i Ón anul 2003, c‚nd am fost nevoi˛i s„ revenim cu o nou„ Óntrebare, Ón data de 10 iunie 2003, deoarece medicii veterinari nu primiser„ banii pentru serviciile prestate din luna martie.

Œn r„spunsul nr. 23.538/24.06.2003, domnul ministru ne informa c„: îProcedura de decontare a acestor activit„˛i presupune un decalaj firesc“, angaj‚ndu-se c„: îPentru viitor, Direc˛ia de buget-finan˛e din M.A.P.A.M. va ac˛iona pentru o rezolvare mai rapid„ a efectu„rii pl„˛ilor“.

Iat„ Óns„ c„ nici Ón anul 2004 situa˛ia din teren nu corespunde cu angajamentele, medicii veterinari concesionari sesiz‚ndu-se c„ nu au primit nici un ban din luna mai a anului trecut p‚n„ Ón decembrie, c‚nd le-au fost virate sumele aferente activit„˛ilor prestate Ón lunile iunie, iulie ∫i august ∫i c„ abia la Ónceputul lunii februarie 2004 le-au fost decontate activit„˛ile din lunile septembrie ∫i octombrie 2003.

îCentrul P.S.D. de relansare economico-social„ a V„ii Trotu∫ului“

Œn declara˛ia politic„ de mar˛i, 9 februarie 2004, v-am prezentat momentul cre„rii Centrului P.S.D. de relansare economico-social„ a V„ii Trotu∫ului ∫i obiectivele sale, cuprinz‚nd pe cele specifice fiec„rei localit„˛i ∫i 6 obiective comune, dintre care 3 Ón curs de realizare, celelalte 3 urm‚nd a fi realizate p‚n„ la finele anului 2004.

Œn cadrul Ónt‚lnirilor de lucru din octombrie—decembrie 2001, octombrie—decembrie 2002 ∫i ianuarie 2004 cu reprezentan˛ii consiliilor locale, prim„riilor, Ónv„˛„m‚ntului, s„n„t„˛ii, pazei ∫i ordinii, silviculturii, patronatelor ∫i sindicatelor, s-au ad„ugat celor 6 obiective comune ∫i altele, printre care ∫i implementarea unui program turistic Ón zon„ ∫i dotarea unit„˛ilor de Ónv„˛„m‚nt cu aparatur„ performant„ (calculatoare, xerox-uri, fax-uri, televizoare color etc.).

Œn ceea ce prive∫te primul obiectiv, din domeniul turismului, fac precizarea c„ exist„ toate condi˛iile necesare elabor„rii unui program pentru finan˛are extern„, care, pe l‚ng„ faptul c„ va face cunoscut„ Ón ˛ar„ ∫i peste hotare aceast„ zon„, considerat„ îo vale Loire Ón variant„ moldoveneasc„“, va crea un num„r mare de noi locuri de munc„, care vor suplini o parte din num„rul locurilor de munc„ diminuate substan˛ial Ón ultimii ani, Ón domeniul mineritului, exploat„rii ∫i prelucr„rii lemnului ∫i al extrac˛iei petrolului.

Pentru al doilea obiectiv, din domeniul Ónv„˛„m‚ntului, ne-am al„turat ini˛iativei Guvernului de a dota ∫colile cu calculatoare, preg„tind elevii ∫i cadrele didactice din ∫colile gimnaziale Ón cadrul unor cursuri cu plat„ modic„ (circa 300.000 lei pe o perioad„ de preg„tire de o lun„ de zile), cursuri Ón urma c„rora cei care le-au frecventat au primit atestate.

Iat„ doar alte c‚teva exemple din activitatea Centrului, ai c„rui membri se conduc dup„ dictonul îFace, dar nu tace“, prezent‚ndu-v„ dumneavoastr„ ∫i mass-mediei obiective propuse, obiective realizate sau Ón curs de realizare ∫i obiective de viitor.

Cred c„ se observ„ destul de clar deja c„ situa˛ia unor partide, la nivelul Óntregii ˛„ri ∫i implicit la nivel local, este deplorabil„. S-a ajuns la situa˛ii Ón care membrii de partid cu func˛ii de conducere au demisionat Ón grup sau au plecat, la perioade scurte de timp, din partidele Ón care au stat Ón ultimii ani sau Ón care au ajuns prin pelerinajul politic de care au dat dovad„ Ón diferite

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 18/4.III.2004 perioade de timp. La Ia∫i, ca de altfel Ón mai toate filialele Partidului Democrat, situa˛ia a ajuns s„ fie tragicomic„. Membrii de partid, care mai exist„, nu particip„ Ón nici un fel la deciziile pe care le iau ∫efii, ∫efii sunt dicta˛i de alte filiale sau de ∫efii de la centru.

Toate luptele care se duc acum Ón interiorul P.D. Ia∫i relev„ clar o situa˛ie care era de prev„zut — lupta pentru locurile pe liste ∫i pentru influen˛„. Or, Ón cele mai multe cazuri, fo∫tii candida˛i la diferite func˛ii Ón Parlament sau Ón consiliile locale sau jude˛ene nu au fost Ón stare s„ adune destule voturi pentru a ajunge acolo unde Ó∫i propuseser„. Œn acest context, acum negociaz„ sau Óncearc„ s„ fac„ acest lucru, Ón timp ce sondajele ∫i previziunile le arat„ clar c„ nu mai au nici o ∫ans„. Din aceast„ cauz„, s-a ajuns la solu˛ia aducerii de la Bucure∫ti a unui ∫ef de filial„. Tot din aceast„ cauz„, cei din conducerea partidului fug Óncotro apuc„. Din aceea∫i cauz„, vizita lui Traian B„sescu la Ia∫i s-a soldat cu un e∫ec evident. Nimeni nu a fost desemnat de Partidul Democrat s„ candideze la prim„ria ora∫ului ∫i nici nu au fost l„murite anumite lucruri care de fapt determinau aceast„ migra˛ie c„tre alte partide.

Œn acest context este de remarcat faptul c„ debusolarea care i-a cuprins pe simplii membri sau pe simpatizan˛ii partidului, despre care am vorbit mai Ónainte, este un efect normal al ac˛iunilor ∫efilor.

Oamenii care acum conduc Partidul Democrat la Ia∫i nu au fost Ón stare s„ se a∫eze la o mas„, s„ discute coerent ∫i s„ pun„ la punct situa˛ia cu care se confrunt„.

La ce s-ar putea a∫tepta aleg„torii Ón cazul Ón care ace∫tia ar ajunge s„ conduc„ destinele ora∫ului Ón care locuiesc sau s„ accead„ la func˛ii de r„spundere Ón Parlamentul ˛„rii? Pierderea credibilit„˛ii este, a∫adar, un efect clar ∫i real, determinat de fuga de r„spundere serioas„ a celor care Ó∫i doresc cu disperare func˛ii pe care nu le pot suporta. Œn acela∫i timp, este un efect al demersurilor acerbe Óndreptate Óntr-un singur sens — func˛ii care s„ le asigure p‚rghiile de care au nevoie pentru a prospera financiar.

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i, îCarte frumoas„, cinste cui... te cite∫te!“

S-a vorbit mult ∫i cu dreptate despre criza c„r˛ii provocate de aplicarea de la 1 ianuarie 2004 a cotei de 9% TVA. O criz„ ce afecteaz„ Ón special editorii ∫i libr„riile, dar Ón egal„ m„sur„ ∫i pe cet„˛eanul de r‚nd, al c„rui drept la cultur„ este garantat de Constitu˛ia Rom‚niei.

Criza c„r˛ii diminueaz„ puterea de cump„rare a rom‚nului, f„c‚ndu-l s„ se simt„ stingher Ón libr„rii, s„ le

r„sfoiasc„ ∫i apoi, ca la muzeu, s„ se uite cu jind, f„r„ speran˛„, la titlurile interesante de pe coper˛i. Asta Ón condi˛iile Ón care doar c‚teva milioane din Óntreaga popula˛ie a ˛„rii Ó∫i permiteau s„ mai cumpere Óntr-un an 10–15 c„r˛i, marea lor majoritate manuale, dic˛ionare, ghiduri etc.

Aceast„ criz„ survine pe fundalul unui fenomen mai grav, care este criza lecturii, ∫i care reprezint„ reducerea, diminuarea reflexului ∫i a practicii lecturii. Nu e nevoie cred s„ mai amintesc de analfabetismul real care b‚ntuie aceast„ ˛ar„ care a dat destui c„rturari ∫i oameni Ónv„˛a˛i, de persoanele ∫colarizate cu acte care nu ∫tiu s„ scrie sau s„ citeasc„ prea corect, sau chiar de persoane cu preten˛ii, adic„ cu studii superioare, care se exprim„ defectuos sau nu pot s„ sus˛in„ o banal„ conversa˛ie.

Trist este c„ familiaritatea cu cartea o mai au doar adul˛ii ∫i b„tr‚nii care Ói mai ˛in ochii. îTr„d„torii“ sunt reprezenta˛i de t‚n„ra genera˛ie, care nu a deprins drumul spre carte, reflex c„p„tat alt„dat„ la ∫coal„ sau Ón familie, chiar ∫i de persoane care proveneau din mediul rural ∫i muncitoresc.

Mul˛i dintre noi ne aducem aminte de figura Ónv„˛„torului, bunicilor sau p„rin˛ilor ∫i automat asociem aceste chipuri cu fascina˛ia primelor pove∫ti ale Humule∫tilor, Pup„za din Tei, F„t-Frumos din Lacrim„, Gavroche, Micul Prin˛, Alice Ón fiara Minunilor etc.

Exist„ Óns„ ∫i o categorie de persoane pentru care cartea reprezint„ p‚inea cea de toate zilele, caracteriz‚ndu-se ca o necesitate profesional„ ∫i una intelectual„ pentru care, din lipsa acut„ a banilor, singura alternativ„ r„m‚ne biblioteca, indiferent dac„ este ∫colar„, s„teasc„ sau public„.

Decizia Comisiei de politic„ extern„ a Parlamentului European, de reorientare a negocierilor de aderare cu ˛ara noastr„, adic„ monitorizarea Rom‚niei de c„tre Uniunea European„, constituie un e∫ec lamentabil al politicii europene a tandemului Iliescu-N„stase ∫i este f„r„ precedent pentru negocierile de aderare, at‚t ale ˛„rii noastre, c‚t ∫i Ón istoria Uniunii Europene.

S„ ne amintim, totu∫i, c„ Rom‚nia a mai fost monitorizat„ de Consiliul Europei ∫i tot Ón timpul mandatului preziden˛ial al lui Ion Iliescu ∫i al mandatului legislativ al aceluia∫i partid de guvern„m‚nt ca ∫i ast„zi.

Actuala hot„r‚re de monitorizare sever„ a Rom‚niei de c„tre Uniunea European„ este determinat„ de neÓndeplinirea criteriilor politice de c„tre guvernarea N„stase, c„reia Ói sunt imputabile deficitul de democra˛ie ∫i legalitate, lipsa de reform„ ∫i de independen˛„ a justi˛iei, corup˛ia generalizat„, lipsa libert„˛ii de opinie ∫i a mass-media, privatiz„ri dubioase, nepotism, nerespectarea moratoriului privind adop˛iile interna˛ionale, neaplicarea acquis-ului comunitar, starea de mizerie ∫i s„r„cie generalizat„ din Rom‚nia etc. La cap„tul a trei ani de guvernare Iliescu-N„stase, Rom‚nia nu mai Óndepline∫te condi˛iile politice fundamentale ale democra˛iilor europene. Decizia Comisiei de politic„ extern„ a Parlamentului European este un avertisment grav pentru actuala guvernare, care, prin politica de minciuni ∫i neÓndeplinire a propriilor angajamente pe plan intern ∫i interna˛ional, Ónt‚rzie ∫i pune chiar Ón pericol integrarea european„ a Rom‚niei ∫i viitorul ˛„rii noastre.

De aceea, este cu at‚t mai lamentabil„ ∫i demagogic„ reac˛ia guvernan˛ilor rom‚ni fa˛„ de hot„r‚rea Parlamentului European, pe care o consider„ ca o victorie a Guvernului N„stase.

Aceast„ apreciere, pe c‚t de ridicol„, este, Ón acela∫i timp, jignitoare la adresa poporului rom‚n, care s-a pronun˛at Ón marea sa majoritate pentru aderarea ˛„rii la Uniunea European„.

De altfel, Ónsu∫i Guvernul N„stase a declarat c„ integrarea european„ a Rom‚niei constituie o prioritate absolut„, dar pe care nu a respectat-o Óns„, Ón∫el‚nd at‚t poporul rom‚n, electoratul s„u, c‚t ∫i organismele europene.

Parlamentarii Partidului Rom‚nia Mare din Comisia pentru cultur„, arte, mijloace de informare Ón mas„ din Camera Deputa˛ilor ∫i Senat au sesizat Ón repetate r‚nduri gravele Ónc„lc„ri ale legii, precum ∫i caracterul arbitrar ∫i discre˛ionar Ón care pre∫edintele C.N.A., domnul Ralu Filip, Ón˛elege s„-∫i exercite atribu˛iunile.

Din p„cate, se confirm„ votul negativ dat de reprezentan˛ii P.R.M. la ∫edin˛a de alegere a domnului Ralu Filip Ón func˛ia de pre∫edinte al C.N.A. De∫i chemat Ón repetate r‚nduri Ón fa˛a Comisiilor de cultur„ ale Parlamentului pentru a r„spunde la gravele Ónc„lc„ri ale

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 18/4.III.2004 legii, domnul Ralu Filip a continuat s„ trateze sfid„tor controlul parlamentar.

Œntruc‚t Legea audiovizualului nr. 504/2002 nu ofer„ Parlamentului instrumentele necesare pentru demiterea membrilor C.N.A. care s„v‚r∫esc Ónc„lc„ri ale legii, membrii P.R.M. din Comisia pentru cultur„, arte, mijloace de informare Ón mas„ din Camera Deputa˛ilor ∫i liderul Grupului parlamentar al P.R.M. au ini˛iat ∫i depus, ast„zi, 19 februarie a.c., un proiect de Lege privind modificarea Legii audiovizualului, proiect menit s„ confere posibilitatea Legislativului de a-i demite pe acei membri ai C.N.A. care s„v‚r∫esc astfel de Ónc„lc„ri.

P.R.M. sper„ c„ Ón acest mod controlul Parlamentului va deveni mult mai eficient ∫i se vor putea lua m„surile necesare Ómpotriva tuturor celor care s„v‚r∫esc fapte abuzive.

Europei, Summit-ul CEFTA ∫i Summit-ul pentru Mediu ∫i Dezvoltare Durabil„, reuniuni regionale ale cooper„rilor Ón domeniul economic sau Ón domeniul combaterii amenin˛„rilor neconven˛ionale, crimei organizate.

Ac˛iunile externe au promovat cu profesionalism interesele economice ale ˛„rii noastre, Ón primul r‚nd, prin asigurarea deschiderilor politice necesare pentru p„trunderea pe noi pie˛e de desfacere a produselor rom‚ne∫ti, o bun„ reprezentare a intereselor noastre economice ∫i a oportunit„˛ilor de afaceri ∫i investi˛ionale din Rom‚nia.

Œn centrul politicii externe promovate de Guvernul Rom‚niei s-a aflat ∫i se afl„ sus˛inerea ∫i ap„rarea intereselor directe ale cet„˛eanului rom‚n, precum ∫i siguran˛a, prosperitatea ∫i demnitatea sa.

îP.S.D. — singurul partid capabil s„ conduc„ Rom‚nia Ón Uniunea European„“

Sf‚r∫itul s„pt„m‚nii trecute a fost marcat de reac˛ia Alian˛ei P.N.L.-P.D. Ón care se cerea demisia Guvernului.

Aceast„ Alian˛„ de trist„ amintire din perioada ’96— 2000 Óncearc„ s„-∫i atrag„ simpatia popula˛iei Ón vederea apropiatelor alegeri locale ∫i generale.

Nu se aminte∫te nimic de faptul c„ Ónt‚rzierea Rom‚niei se datoreaz„ lipsei de profesionalism a Guvernului C.D.R.-P.N.L.-P.D., adop˛iilor interna˛ionale dubioase din perioada îValeriu Stoica“, a afacerilor SAFI sau F.N.I.

Actualul Guvern Adrian N„stase a demonstrat c„ este singurul capabil s„ duc„ Rom‚nia Ónainte. Œn luna aprilie vom avea statutul de membru cu drepturi depline Ón NATO, rom‚nii circul„ f„r„ vize Ón Europa, iar Ón acest an Guvernul va finaliza negocierile pentru aderarea la Uniunea European„.

S-a demonstrat Ónc„ o dat„ c„ Guvernul, chiar dac„ a mo∫tenit o situa˛ie grea de la precedenta guvernare, ∫tie ce are de f„cut ∫i ne d„ garan˛ia c„ Ón acest an vor fi finalizate negocierile cu Uniunea European„, iar la 1 ianuarie 2007 Rom‚nia va face parte din marea familie european„.

## îRom‚nia Ón via˛a interna˛ional„“

Prezen˛a Rom‚niei Ón via˛a interna˛ional„ s-a distins prin: ini˛iativ„ Ón promovarea proiectelor ce pot aduce beneficii pentru securitatea ∫i prosperitatea ˛„rii; rigoare Ón Óndeplinirea obiectivelor strategice ∫i a angajamentelor asumate; demnitate Ón sus˛inerea intereselor noastre na˛ionale; construc˛ie solid„ ∫i de Óncredere Ón rela˛iile cu partenerii no∫tri, Ón primul r‚nd cu ˛„rile din spa˛iul euroatlantic, de care sunt legate profund priorit„˛ile externe ale ˛„rii noastre.

Œn anul 2001, Ón plan diplomatic, an Ón care Rom‚nia a de˛inut pre∫edin˛ia O.S.C.E. ∫i pre∫edin˛ia Comitetului mixt al CEFTA, Bucure∫tiul s-a afirmat Ón repetate r‚nduri ca un centru de interes pentru Europa ∫i pentru Óntreaga lume, g„zduind evenimente majore Ón via˛a interna˛ional„, precum: Conferin˛a Ministerial„ a O.S.C.E., Reuniunea Regional„ a Pactului de Stabilitate pentru Sud-Estul

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Crede˛i c„ rom‚nii mai au nevoie de Ónc„ un partid politic? Crede˛i c„ cet„˛enii acestei ˛„ri mai vor doctrine care s„ nu se respecte ∫i care nu au nici cea mai vag„ s„m‚n˛„ de adev„r ∫i de dorin˛„ de a crea ∫i aprecia adev„rate valori? Sunt oameni, chiar colegi de-ai no∫tri parlamentari, care asta cred. Sau care nu cred asta, dar se prefac ∫i se servesc de oportunit„˛ile pe care le ofer„ via˛a politic„ pentru a penetra Ón sfere Ón care nu ∫i-au g„sit niciodat„ locul.

Dup„ un periplu prin Frontul Salv„rii Na˛ionale, a trecut la procreare ∫i a∫a s-a n„scut Partidul Democrat. L-a folosit ∫i pe acesta pentru a-∫i consolida pozi˛iile, Óns„ a dat peste un c„pitan de vas care l-a secondat o perioad„, dup„ care l-a aruncat peste bord.

Cine este? Petre Roman, liderul Ón pulover, omul popular care ∫i-a ar„tat calit„˛ile Ón fa˛a publicului, pentru ca, Ón particular, s„ serveasc„ interese obscure cu iz de mascarad„. Acum Óncearc„ s„ treac„ la alt„ etap„. Nu la o etap„ politic„ m„ refer eu, ci la o etap„ bine definit„ Ón mintea lui. La etapa Ón care rena∫te din propria cenu∫„ ∫i apare ca un salvator al na˛iunii cu o a∫a-zis„ For˛„ Democrat„, la care nu pot s„ adere dec‚t cei care vor pozi˛ii politice privilegiate, vor putere, vor s„ jecm„neasc„.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Inten˛ia opozi˛iei de a Ónainta o mo˛iune de cenzur„ la Camera Deputa˛ilor este, dincolo de ridicolul produs de necunoa∫terea exact„ a semnatarilor ei — P.R.M., Alian˛a P.D.-P.N.L., ambele sau cine mai ∫tie —, lipsit„ de sens ∫i finalitate.

Campioni absolu˛i Ón depunerea de mo˛iuni, membrii Alian˛ei propun teme din ce Ón ce mai absurde, ilogice, doar de dragul de a-∫i motiva lor ∫i opiniei publice existen˛a Ón Parlamentul Rom‚niei.

Trec‚nd peste ineficien˛a ∫i lipsa oric„rei ∫anse de adoptare a unor astfel de mo˛iuni, Alian˛a P.D.-P.N.L. persist„ Ón promovarea unei politici care nu construie∫te nimic, ba, mai mult, Ón contextul actual, aduce grave prejudicii imaginii Rom‚niei la nivel politic.

At‚ta vreme c‚t e∫ecul acestor mo˛iuni este determinat chiar de voturile Ómpotriv„ ale membrilor opozi˛iei, Ón ciuda comenzilor primite de la centru, probabilitatea existen˛ei unei opozi˛ii viabile ∫i coerente este nul„.

Aceasta ar fi Óns„ mult mai credibil„ dac„ ∫i-ar rezolva propriile neÓn˛elegeri interne sau dac„ ar renun˛a Ón a-∫i pedepsi membrii care, prin lobby-ul promovat Ón str„in„tate, chiar doresc s„ fac„ ceva pentru Rom‚nia.

Domnilor din opozi˛ie, p‚n„ a ajunge la aceast„ dovad„ a maturit„˛ii politice, care va da ∫i girul necesar Ónaint„rii unei mo˛iuni de cenzur„, l„sa˛i Guvernul s„ aduc„ la Óndeplinire dezideratele care, Ón perioada guvern„rii C.D.R., au r„mas la stadiul de promisiuni electorale.

îDisperarea Alian˛ei P.N.L.-P.D.“

Dorin˛a de a se impune pe scara politic„ a celor din Alian˛a P.N.L.-P.D. este extrem de puternic„. Nereu∫ind s„-∫i construiasc„ un program-alternativ„ cu adev„rat serios ∫i de substan˛„, Domniile lor lanseaz„ o serie Óntreag„ de acuza˛ii Ón direc˛ia P.S.D. ∫i a Guvernului Adrian N„stase, Óncerc‚nd pe aceast„ cale s„ capteze simpatia rom‚nilor. Numai c„ argumentele echipei Stolojan-B„sescu apar˛in mai mult sferei demagogiei pure dec‚t corectelor judec„˛i de valoare.

Theodor Stolojan pare c„ s-a contaminat de stilul agitat ∫i contondent progresat de c„tre Traian B„sescu ∫i nu prea mai ∫tie exact ce profil politic personal mai are.

Œn acela∫i timp, P.D. se Ómpu˛ineaz„ de la zi la zi printr-o serie Óntreag„ de dezert„ri spectaculoase. Aceast„ alian˛„ vorbe∫te, pe de alt„ parte, despre dorin˛a ei de a guverna Rom‚nia cu o uimitoare siguran˛„.

Ne g‚ndim, Ón acest sens, s„-i d„m un r„spuns scurt, utiliz‚nd un vechi, dar mereu actual proverb rom‚nesc: îVrabia m„lai viseaz„“.

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Interven˛ia mea de ast„zi se refer„ la îNecesitatea sporirii investi˛iilor Ón regiunile mai pu˛in dezvoltate din Rom‚nia“.

Dup„ cum este cunoscut, potrivit foii de parcurs stabilit„ de Uniunea European„, Rom‚nia se apropie din ce Ón ce mai mult de 1 ianuarie 2007, dat„ la care, Óndeplinind criteriile stabilite, va deveni membru cu drepturi depline al acestei uniuni.

Apropierea acestui termen oblig„ Rom‚nia s„ fac„ fa˛„ unei mari provoc„ri privind accentuarea cre∫terii P.I.B./locuitor, condi˛ie esen˛ial„ pentru reducerea decalajelor economice ∫i sociale care ne despart de ˛„rile membre ale Uniunii Europene.

Dac„ analiz„m Óns„ situa˛ia actual„ intern„ a dezvolt„rii economico-sociale a Rom‚niei, vom constata c„ Óntre cele 8 regiuni de dezvoltare ale ˛„rii noastre exist„ ∫i se men˛in, de asemenea, decalaje foarte mari.

Astfel, potrivit datelor statistice oficiale, dac„ Ón anul 2001, fa˛„ de nivelul mediu al P.I.B./locuitor pe ˛ar„, cel realizat Ón Regiunea nord-est, cuprinz‚nd jude˛ele Suceava, Boto∫ani, Ia∫i, Neam˛, Bac„u ∫i Vaslui era de numai 70%, Ón timp ce Ón Regiunea centru, cuprinz‚nd jude˛ele Alba, Mure∫, Sibiu, Bra∫ov, Harghita ∫i Covasna, era cu 7% peste media na˛ional„, iar Ón Regiunea Bucure∫ti era de peste 2 ori mai mare (206,8%).

Existen˛a acestor decalaje economice se explic„ ∫i prin volumul relativ redus al investi˛iilor brute pe locuitor Ón Regiunea nord-est, care a reprezentat numai 31% fa˛„ de media pe ˛ar„, Ón timp ce Ón Regiunea Bucure∫ti a fost de 3,5 ori mai ridicat. Nu Ónt‚mpl„tor, Ón aceste condi˛ii, cea mai ridicat„ rat„ a ∫omajului, de 10,6%, s-a Ónregistrat Ón Regiunea nord-est, fa˛„ de media pe ˛ar„ de 8,8%, respectiv numai 4,7% Ón Regiunea Bucure∫ti.

™eful Delega˛iei Comisiei Europene Ón Rom‚nia, domnul Jonathan Scheele, declara de cur‚nd c„ Ón ˛ara noastr„ exist„, Ón cadrul unui poten˛ial economic subexploatat Ón multe zone ale ˛„rii, multe oportunit„˛i de dezvoltare, Ón special Ón agricultur„, turism ∫i tehnologie.

f n‚nd seama de aceste oportunit„˛i, de importantele surse de finan˛are extern„ — PHARE, ISPA, SAPARD —, oferite de Uniunea European„, precum ∫i de experien˛a noastr„, dob‚ndit„ Ón ultimii ani, este necesar s„ se acorde o aten˛ie sporit„ reducerii decalajelor economice Óntre regiunile de dezvoltare ale Rom‚niei.

P.R.M. constat„, cu deosebit„ Óngrijorare, Ómpreun„ cu ˛ara Óntreag„, c„, dup„ mai mult de 3 ani de la instalare, actuala putere continu„, Ón mod sfid„tor ∫i cinic, politizarea ∫i distrugerea tuturor structurilor func˛ionale din economie, din administra˛ie ∫i chiar din mass-media.

Ast„zi, a∫ vrea s„ atrag aten˛ia asupra unor abuzuri ∫i ilegalit„˛i deosebit de grave care se produc, de mai mult timp, Ón cadrul Societ„˛ii Rom‚ne de Radiodifuziune, din care cauz„, Ón aceast„ institu˛ie s-a ajuns la o situa˛ie mai mult dec‚t Óngrijor„toare fa˛„ de care factorii de decizie continu„ s„ manifeste o indiferen˛„ cel pu˛in suspect„.

Astfel, managementul la v‚rf din aceast„ societate este absolut contraproductiv, Ón contradic˛ie flagrant„ cu principiile integr„rii Ón Uniunea European„ ∫i cu cele mai elementare norme pe care le presupune o democra˛ie autentic„.

™i c‚nd spun îmanagement la v‚rf“, m„ refer la Consiliul de Administra˛ie, Comitetul Director ∫i, mai ales, la pre∫edintele, director general, domnul Drago∫

™euleanu, care vrea îs„ fac„ ∫i s„ desfac„“ totul Ón Radio.

Este de notorietate cum a fost impus domnul Drago∫ ™euleanu Ón fruntea unei institu˛ii c„reia a reu∫it cu brio s„-i ∫tirbeasc„ prestigiul ∫i s„-i provoace o vertiginoas„ sc„dere a audien˛ei.

V„ reamintesc c„ pe 17 aprilie 2002, prin pre∫edintele comisiei noastre, domnul deputat Radu Ciuceanu, am solicitat Camerelor reunite s„ ia Ón considerare propunerea de a se am‚na alegerea domnului ™euleanu, consider‚nd c„ existau suficiente semne de Óntrebare privind exerci˛iul de autoritate a func˛iei de director general interimar, exercitat„ de domnul Drago∫ ™euleanu. S-a propus atunci trimiterea Óntregului material aflat la dispozi˛ia comisiei la Curtea de Conturi a Rom‚niei ∫i la Parchetul de pe l‚ng„ Curtea Suprem„ de Justi˛ie, concomitent cu solicitarea Inspectoratului General al Poli˛iei de îa dispune o serioas„ analiz„ a aspectelor sesizate“.

Din p„cate, plenul Camerelor reunite n-a ˛inut cont de cererea noastr„ ∫i l-a votat pe domnul Drago∫ ™euleanu, Ónsc„un‚ndu-l Pre∫edintele Societ„˛ii Rom‚ne de Radiodifuziune. Probabil c„ mul˛i dintre cei care l-au votat au sperat atunci c„ noul ales va lua act de cele Ónt‚mplate ∫i va Óncerca m„car s„ respecte legea ∫i s„ nu mai dea motive cuiva s„ se pl‚ng„ de deciziile luate. Din p„cate, realitatea dovede∫te c„ n-a procedat a∫a, ci dimpotriv„!

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

îUn document nesincer ∫i superficial: platformaprogram a Alian˛ei P.N.L.-P.D.“

O lectur„ atent„ a platformei-program a alian˛ei P.N.L.-P.D. provoac„ o nedisimulat„ dezam„gire. Ai senza˛ia c„ unele afirma˛ii ∫i prevederi le-ai mai citit undeva, c„ ele Ó˛i sun„ destul de familiar. Spiritul documentului este asem„n„tor celebrului îContract cu Rom‚nia“ din 1996, inspirat din îContractul cu America“ al Partidului Republican din S.U.A.

Principiile enun˛ate sunt Ón general generoase, numai c„ ambele forma˛iuni politice membre ale alian˛ei au mai fost la guvernare ∫i te Óntrebi ce-au f„cut de fapt atunci.

Altminteri, cineva venit din afara Rom‚niei ∫i necunosc„tor al istoriei sale postdecembriste ar crede c„ at‚t P.N.L, c‚t ∫i P.D. au ap„rut pe scena politic„ dup„ anul 2000. Se afirm„ undeva c„ alian˛a sus˛ine sporirea func˛iei stimulative a statului, numai c„, a∫a ceva nu s-a realizat Óntre 1997—2000.

Aser˛iunea potrivit c„reia alian˛a militeaz„ pentru îdepolitizarea structurilor economice“ ni se pare o glum„ de un cinism debordant, fie ∫i numai dac„ ne amintim de ingineriile financiare ale unor veritabili baroni a∫a-zis îeuropeni“, at‚t din P.D., c‚t ∫i din P.N.L. Nu putem uita Ón acest sens impresionanta desf„∫urare logistic„ din campania preziden˛ial„ a domnului Theodor Stolojan bun„oar„, cu marile sale afi∫e ag„˛ate ca ni∫te personaje din îP„durea Sp‚nzura˛ilor“, de to˛i st‚lpii. Bani, nu glum„!

De ce nu au aplicat liberalii ∫i democra˛ii lui B„sescu toate aceste m„suri Ón anii 1997—2000? Nu cred c„ Partidul Na˛ional fi„r„nesc Cre∫tin-Democrat Ói intimida at‚t de mult. Dimpotriv„, dac„ ne g‚ndim cum s-a comportat Partidul Democrat Ón cadrul fostei alian˛e, asemenea unui îGic„ Contra“ agitat, nu prea Ói mai putem b„nui pe ˛„r„ni∫ti de dictatur„. Œn fapt exist„ o singur„ caracterizare pentru acest document programatic: este unul populist, lipsit de orice sinceritate real„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 18/4.III.2004

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi se intituleaz„ îIntegrarea european„, o important„ problem„ de politic„ intern„“.

Problematica integr„rii europene nu mai este o component„ exclusiv a politicii externe. Ea se Óncadreaz„ substan˛ial Ón zona de interes a politicii interne.

Ne confrunt„m acum cu o problematic„ social„ de un tip deosebit, generat„ de schimb„rile esen˛iale, structural pozitive Ón fond, intervenite Ón Rom‚nia post2000. Nevoia de adoptare a unor decizii globale, a c„ror component„ geostrategic„ este deosebit de puternic„, se suprapune dorin˛ei rom‚ne∫ti de accedere Ón structurile europene la termen.

Specificul anului 2004, ca ∫i al guvern„rii care va urma dup„ alegerile generale ∫i preziden˛iale, este dat de faptul c„, Ón etapele urm„toare, vor trebui rezolvate integral, pe de o parte, problemele generic cunoscute sub numele îintegrarea Ón Europa“ ∫i, pe de alt„ parte, cele specifice valului de popula˛ie t‚n„r„ care intr„ Ón via˛a politic„ ∫i pe pia˛a for˛ei de munc„, ˛in‚ndu-se cont pregnant, Ón acela∫i timp, de nevoia conserv„rii ∫i afirm„rii identit„˛ii noastre na˛ionale.

Œn mod curent, Ón discursul politic se produce, Óntr-un anumit fel, o cvasifracturare, deoarece integrarea european„ se asociaz„ cu discursul strategic, Ón timp ce problemele sociale interne se plaseaz„ la nivel tactic. Partidele trebuie s„ armonizeze aceste discursuri ∫i politici diferite, ceea ce constituie o sarcin„ deosebit de important„ pentru orice forma˛iune politic„, Ón special pentru P.S.D., partidul de guvern„m‚nt. Orice abordare populist„ poate constitui un pericol echivalent unei fr‚n„ri nea∫teptate.

Integrarea european„ trebuie tratat„ ca un ansamblu de probleme interes‚nd, prioritar, principalele institu˛ii publice. Rom‚nia trebuie s„ decid„ cu fermitate asupra modului de ac˛iune Ón sensul asigur„rii func˛ionalit„˛ii institu˛iilor construite, asupra tipului de politici de personal ∫i asupra criteriilor de performan˛„ utilizate de acestea, asupra direc˛iilor de urmat Ón dezvoltarea economic„, asupra modelului de societate ce se dore∫te a fi fundamentat ∫i dezvoltat.

Nu ne putem baza programele ∫i proiec˛iile de viitor strict pe incontestabila importan˛„ geostrategic„ a Rom‚niei. Rom‚nia nu se integreaz„ Ón Europa prin declara˛ii politice populiste, tip campanie electoral„, ci printr-un set de politici care s„ fac„ societatea noastr„ compatibil„ cu societ„˛ile europene ∫i cu principalele tendin˛e care le caracterizeaz„. Doar Ón aceste condi˛ii problemele sociale de la noi vor putea primi solu˛ii optime, mai clar, folosind ∫i resursele integr„rii europene pentru a le rezolva.

Declara˛ie politic„: îUn nou gest iresponsabil al Alian˛ei îD.A.“ - Dezastru ∫i Amnezie“

Consecven˛i politicii de demolare a Rom‚niei, demonstrat„ din plin Ón perioada c‚t au fost la guvernare Ón cadrul coali˛iei C.D.R., reprezentan˛ii P.D. ∫i P.N.L., acum uni˛i Ón Alian˛a îD.A.“, adic„ îDezastru ∫i Amnezie“, sup„ra˛i c„ nu s-au blocat negocierile cu Uniunea European„, au cerut demisia Guvernului, amenin˛‚nd cu o mo˛iune de cenzur„, Óntr-un moment c‚nd Óntreaga clas„ politic„ ar trebui s„-∫i canalizeze for˛a pentru a ajuta Executivul Ón realizarea scopului comun: finalizarea negocierilor p‚n„ la sf‚r∫itul anului 2004 ∫i preg„tirea temeinic„ a Rom‚niei pentru aderarea Ón 2007 la Uniunea European„.

Alian˛a îD.A.“, uit‚nd c„, de∫i am fost una din primele ˛„ri care a semnat Tratatul de asociere cu Uniunea European„, guvernele coali˛iei din care a f„cut parte au adus Rom‚nia, Ón anul 2000, pe ultimul loc Ón procesul integr„rii, promoveaz„ o politic„ falimentar„, duplicitar„, contrar„ intereselor poporului rom‚n, aduc‚nd grave prejudicii ˛„rii at‚t Ón plan intern, c‚t ∫i extern.

A cere demisia unui guvern care, prin eforturi constante ∫i consecvente, a f„cut ca Rom‚nia s„ se apropie foarte rapid de momentul Óncheierii negocierilor ∫i s„ primeasc„ confirmarea de primire Ón Uniunea European„ pentru 1 ianuarie 2007, o dat„ care Ón urm„ cu trei ani p„rea neverosimil„, a finalizat un acord cu F.M.I., a relansat cre∫terea economic„, a adus Rom‚nia Ón familia NATO, a redat rom‚nilor demnitatea de a circula liber Ón spa˛iul Schengen, a relansat Rom‚nia pe calea modernit„˛ii ∫i revenirii la normalitate este un act iresponsabil care trebuie dezavuat.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 18/4.III.2004 Adev„rul este c„ Rom‚nia ar fi putut Óndeplini obiectivele integr„rii cu c‚˛iva ani mai devreme, dac„ nu ar fi avut ghinionul s„ fie condus„, timp de patru ani, Óntre 1997—2000, de un grup de îpoliticieni pu∫i pe c„p„tuial„“, adic„ aceea∫i care ast„zi cer cu fervoare demisia actualului Executiv, crez‚nd c„ trei ani de zile sunt suficien˛i pentru ca oamenii s„ uite dezastrul economic prin care ˛ara a fost s„r„cit„ cu peste 4 miliarde de euro ∫i r„ul imens pe care l-au produs Ón toate domeniile de activitate.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi, îAccelerarea piedicilor mediative“

Asist„m la derularea unor evenimente din ce Ón ce mai precipitate, care amplific„ stresul Ón mediul politic rom‚nesc. Prezen˛ele tot mai diversificate ∫i viu colorate, promotoare de politici care promoveaz„, care mai de care, cele mai declarativ-democratice principii se lupt„ s„ c‚∫tige prin orice mijloace Óncrederea electoratului rom‚n.

Œntregul arsenal mediatic este lansat Ón lupta acerb„ de convingere a cet„˛eanului rom‚n s„ voteze, Ónc„ o dat„, cu speran˛a c„ m‚ine va fi mai bine dec‚t ieri. A∫a cum v-am obi∫nuit, v„ ar„t„m cum este Ón˛eleas„ democra˛ia de c„tre puterea social-democrat„.

Anul electoral 2004, din Ónceput demonstreaz„ iar c„ puterea, ca, de fapt, toate guvern„rile postdecembriste, sub masca unei guvern„ri democratice, ac˛ioneaz„ Ón detrimentul popula˛iei. Sus˛in pe fa˛„ sau mascat interese de grup, aliment‚nd corup˛ia, dovedind Ónc„ o dat„ c„ una spun ∫i alta fac.

Asist„m la un spectacol grotesc pus la cale de to˛i cei vinova˛i de sus˛inerea interesat„ a puterii P.S.D.-iste f„c‚nd a∫a-zisul joc putere-opozi˛ie democrat„, unde Ón func˛ie de interese partinice se mimeaz„ un joc derutant pentru bietul cet„˛ean sc‚rbit de at‚ta îDreptate“ ∫i îBun„stare“.

Este batjocorit„ demnitatea uman„, Ón unele localit„˛i este fructificat„ ∫i s„r„cia unor cet„˛eni, c„rora li se distribuie pungi cu alimente Ón schimbul carnetului de membru P.S.D., trimis cu po∫ta∫ul —exemplul Bogda, jude˛ul Timi∫. A∫a constat„m c„ puterea fur„ cu carul ∫i

distribuie cu punga sub Ónsemnele P.S.D.-iste. S„ mai spun„ cineva c„ baronul cel mai mare al agriculturii timi∫ene nu-∫i iube∫te iobagii P.S.D.-i∫ti...

S-a format dup„ cum vede˛i o dictatur„ a dezinform„rii dirijate, care duce la dezastrul na˛ional. Singura for˛„ politic„ ce nu se abate de la realizarea obiectivelor sale Ón folosul neamului rom‚nesc ∫i lupt„ neab„tut pentru binele majorit„˛ii cet„˛enilor Rom‚niei este boicotat„ prin orice mijloc at‚t de partidul-stat, c‚t ∫i de a∫a-zisa îopozi˛ie democratic„“, participant„ de mai multe ori la guvernare Ón diferite variante.

## **Domnul Corneliu Ciontu:**

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc ∫i dumneavoastr„, tuturor.

V„ urez o zi mai bun„ sau cel pu˛in o zi obi∫nuit„!

Stima˛i colegi,

Da˛i-mi voie s„ declar deschis„ partea a doua a ∫edin˛ei de ast„zi, destinat„ dezbaterii proiectelor Ónscrise pe ordinea de zi. Œn prima parte a˛i participat la declara˛ii politice.

V„ amintesc prezen˛a: din 345 de deputa˛i ∫i-au Ónregistrat prezen˛a 294, sunt absen˛i 51, 16 particip„ la alte activit„˛i parlamentare.

Primele dou„ puncte ale ∫edin˛ei de ast„zi erau dou„ proiecte foarte importante. Primul, privind organizarea judiciar„, ∫i al doilea, privind statutul magistra˛ilor. Am Ón˛eles c„ din partea Comisiei juridice exist„ o cerere. Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat Timi∫, pentru ambele proiecte.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Dat„ fiind importan˛a celor dou„ proiecte de lege pentru reforma justi˛iei Ón Rom‚nia ∫i av‚nd Ón vedere ∫i recentul Raport al Comisiei pentru Afaceri Externe a Parlamentului European privind Rom‚nia, v„ solicit retrimiterea la comisie a celor dou„ proiecte de lege, pentru a g„si unele solu˛ii ca s„ Óntrunim exigen˛ele Uniunii Europene Ón aceast„ materie.

Mul˛umesc pentru aten˛ie.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Propunem timp total de dezbatere 5 minute, c‚te un minut de fiecare interven˛ie.

Mul˛umesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Cine este pentru? Œmpotriv„? Ab˛ineri? Unanimitate.

Dac„ exist„ vreo interven˛ie prealabil„? Nu. Trecem la dezbaterea textelor proiectului.

V„ reamintesc, comisia a propus adoptarea acestuia Ón forma votat„ de Senat.

La titlul proiectului de lege de aprobare a ordonan˛ei de urgen˛„ dac„ ave˛i obiec˛iuni? Nu ave˛i. Votat Ón unanimitate.

Textul articolului unic, care cuprinde dispozi˛ia de aprobare a Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 124. Nu sunt obiec˛iuni. Votat Ón unanimitate.

Titlul ordonan˛ei de urgen˛„. Nu sunt obiec˛iuni. Votat Ón unanimitate.

Preambulul. Nu sunt obiec˛iuni. Votat Ón unanimitate. Articolul I, preambul. Nu sunt obiec˛iuni. Votat Ón unanimitate.

Punctele 1, 2, 3 ∫i 4, de pe prima pagin„. Dac„ sunt obiec˛iuni? Nu sunt. Votate Ón unanimitate.

Articolul II. Nu sunt obiec˛iuni. Votat Ón unanimitate. Vom supune votului final acest proiect la sf‚r∫itul acestei zile.

La punctul 23, proiect de Lege pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 96/1998 privind reglementarea regimului silvic ∫i administrarea fondului forestier na˛ional.

Din partea ini˛iatorului? Este o propunere legislativ„. Cine sunt ini˛iatorii, domnule pre∫edinte?

## **Domnul Mihai Nicolescu**

**:**

Domnul Garda Dezideriu.

Nu este ini˛iatorul aici. V-a∫ ruga s„-l anun˛a˛i s„ se prezinte pentru ∫edin˛a urm„toare. Se am‚n„ dezbaterea acestui proiect. Este reprezentantul Guvernului.

Domnule Márton, vorbi˛i cu colegul dumneavoastr„ care a ini˛iat acest proiect de lege s„ se prezinte s„-l sus˛in„. Am‚n„m proiectul p‚n„ c‚nd se prezint„ ini˛iatorul.

La punctul 29, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 64/2003 pentru stabilirea unor m„suri privind Ónfiin˛area, organizarea, reorganizarea sau func˛ionarea unor structuri din cadrul aparatului de lucru al Guvernului, a ministerelor, a altor organe de specialitate ale administra˛iei publice centrale ∫i a unor institu˛ii publice.

V„ rog.

Alt„ procedur„ dec‚t procedura de urgen˛„ care este prev„zut„ pentru acest proiect.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 18/4.III.2004

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor,

Aceast„ ordonan˛„ de la punctul 29, printre altele, are o prevedere care vizeaz„ Ministerul Culturii, reorganizarea Ministerului Culturii.

Comisia de cultur„ a Camerei Deputa˛ilor, care a trebuit s„ dea un aviz la acest raport, a depus un aviz de modificare substan˛ial„ a p„r˛ii care vizeaz„ Ministerul Culturii, care nu a fost luat„ Ón considerare deloc ∫i nici pus„ Ón discu˛ie de c„tre comisia care a fost sesizat„ Ón fond cu acest proiect de lege, drept pentru care, trebuie s„ sus˛in ideea Comisiei de cultur„ de a fi retrimis„ aceast„ ordonan˛„ ∫i s„ fie repus„ Ón discu˛ie, de fapt s„ fie pus Ón discu˛ie acel aviz primit de la comisia noastr„, pentru a se modifica o problem„ destul de important„ care a fost tratat„ Ón mod necorespunz„tor Ón aceast„ ordonan˛„.

Trebuie s„ v„ spun c„ aceast„ sus˛inere a fost votat„ Ón unanimitate, deci indiferent de culoarea politic„, Ón comisia noastr„.

Domnul vicepre∫edinte Bara.

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

A∫ vrea s„-i amintesc colegului meu c„ aceast„ ordonan˛„ a fost returnat„ comisiei tocmai din aceste motive ∫i alte motive care au existat atunci. Comisia a reanalizat absolut toate observa˛iile f„cute ∫i Ón urma acestei reanaliz„ri a Óntocmit acest raport Ón data de 11 februarie.

Œn consecin˛„, av‚nd Ón vedere c„ este vorba despre situa˛ia personalului ministerelor ∫i organelor de specialitate ∫i al celorlalte institu˛ii publice ∫i structuri care se desfiin˛eaz„ ∫i se reorganizeaz„, av‚nd Ón vedere c„ este Ón procedur„ de urgen˛„, propun plenului ∫i dumneavoastr„, domnule pre∫edinte, s„ supune˛i plenului discutarea acestui raport sub forma prezentat„ dup„ revizuirea la comisie.

V„ mul˛umesc.

Domnul deputat Alexandru Sassu.

## Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

F„r„ a pune sub semnul Óntreb„rii activitatea comisiei de specialitate, cea sesizat„ Ón fond, trebuie s„ v„ spun, Óns„, c„ aceast„ ordonan˛„ a modificat Ón fond o lege votat„ Ón Parlamentul Rom‚niei, Legea de organizare a cinematografiei, ∫i cred c„ este dreptul Comisiei de cultur„, care a fost cea care a lucrat pe aceast„ lege, s„-∫i spun„ punctul de vedere atunci c‚nd, printr-o ordonan˛„, se modific„ Ón fond ∫i foarte mult o lege care o prive∫te. Este ceea ce cerem, f„r„ a acuza un mod sau altul de lucru, ci pur ∫i simplu ca ceea ce spunem noi s„ fie luat Ón considerare ∫i s„ fie discutat Ón cadrul comisiei de specialitate.

De aceea, Comisia de cultur„ a sus˛inut ∫i sus˛ine ca aceste lucruri s„ se discute. Repet: este vorba despre o lege discutat„ Ón comisia noastr„, aprobat„ de cele dou„ Camere, devenit„ lege ca atare ∫i care se modific„ Ón fond, prin aceast„ ordonan˛„ de urgen˛„ care prive∫te reorganizarea Guvernului. Nu are nici o leg„tur„ partea de Consiliul Na˛ional al Cinematografiei cu reorganizarea Guvernului.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Stima˛i colegi,

A˛i auzit interven˛iile colegilor no∫tri din Comisia de cultur„ ∫i r„spunsul dat de vicepre∫edintele Comisiei de administra˛ie, care a fost sesizat„ Ón fond.

Mai dori˛i, domnule Bara, s„ face˛i vreo precizare?

## **Domnul Radu Liviu Bara**

**:**

Da.

Pentru a putea fi Ónscris pe ordinea de zi de s„pt„m‚na viitoare. Depune˛i, atunci, raportul vineri. Termen pentru depunerea raportului suplimentar vineri, proiectul urm‚nd a fi reÓnscris pe ordinea de zi.

Urm„torul punct, punctul 30, reexaminarea la cererea pre∫edintelui a Ordonan˛ei de urgen˛„ nr. 54/2003 privind interzicerea realiz„rii de cl„diri pe suprafe˛ele din fondul forestier na˛ional afectate de incendii.

Comisia pentru agricultur„? Care dintre dumneavoastr„ prezenta˛i raportul? Domnul profesor Nicolescu.

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Stimate ∫i stima˛i colegi,

Œn conformitate cu prevederile art. 89 ∫i 107 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, Comisia pentru agricultur„, silvicultur„, industrie alimentar„ ∫i servicii specifice a fost sesizat„ spre dezbatere ∫i avizare Ón fond, Ón procedur„ de urgen˛„, Ón vederea reexamin„rii, potrivit art. 125 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, cu proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 54/2003 privind interzicerea realiz„rii de cl„diri pe suprafe˛ele din fondul forestier na˛ional afectate de incendii, transmis cu adresa nr. 445/2003 din 17 decembrie 2003 ∫i Ónregistrat sub nr. 24/28 din 4 februarie 2004.

Nu au fost sesizate comisii spre avizare.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 18/4.III.2004 Pre∫edintele Rom‚niei, la data de 25 noiembrie 2003, s-a adresat Parlamentului Rom‚niei cu cererea de reexaminare a dispozi˛iilor art. 2 alin. 1 punctul 3 din Legea pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 54/2003 privind interzicerea realiz„rii de cl„diri pe suprafe˛ele din fondul forestier na˛ional afectate de incendii.

Membrii comisiei au constatat obiectivitatea solicit„rii de reexaminare, exprim‚ndu-∫i acordul cu forma adoptat„ de Senat.

Proiectul de lege pentru aprobarea ordonan˛ei face parte din categoria legilor ordinare, potrivit prevederilor art. 76 alin. (2) din Constitu˛ie.

Raportul comisiei a fost adoptat cu majoritate de voturi, Ónregistr‚ndu-se o singur„ ab˛inere, Ón ∫edin˛a din 10 februarie 2004.

Œn urma dezbaterii, comisia propune adoptarea proiectului de lege Ón forma prezentat„ de Senat Ón ∫edin˛a din 15 decembrie 2003.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Dac„ dore∫te cineva s„ intervin„?

## Stima˛i colegi,

Œn esen˛„, deci, Camera Deputa˛ilor a decis aplicarea unei sanc˛iuni cu Ónchisoare contraven˛ional„, care nu este constitu˛ional„.

La cererea Pre∫edintelui, urmeaz„ s„ reexamin„m acest text ∫i s„ constata˛i c„, de fapt, textul votat de Senat, care prevede doar sanc˛iunea amenzii, este cel legal ∫i constitu˛ional.

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Aplicarea legilor de retrocedare a creat o situa˛ie nou„ Ón domeniul gospod„ririi p„durilor ∫i Ón special al regimului silvic.

Noi am Óncercat s„ redact„m o lege, o modificare de lege, pentru a corecta Ordonan˛a nr. 96 din 1998 ∫i Legea nr. 75 din 2002, Ón conformitate cu noile situa˛ii ap„rute Ón domeniul forestier, dup„ retrocedarea p„durilor.

Noi am Óncercat s„ rezolv„m problema drumurilor forestiere, a amenajamentelor silvice. Am Óncercat s„ ne ocup„m cu problema controlului ∫i am Óncercat s„ ne adapt„m acestor noi condi˛ii.

Eu cred c„ aceast„ ini˛iativ„, dup„ lungi tratative, dup„ 15 medieri care au avut loc Ómpreun„ cu reprezentan˛ii din partea Ministerului Agriculturii, reprezentan˛ii G„rzii Mediului ∫i Ón special cu domnul Marian Ianculescu, am reu∫it s„ realiz„m o lege bun„,

prin care vom putea s„ oprim ilegalit„˛ile Ón p„durile Rom‚niei ∫i vom putea ap„ra fondul forestier na˛ional, at‚t de stat, c‚t ∫i cel privat.

Prin urmare, v„ rog s„ vota˛i pentru aceast„ Lege de modificare a Ordonan˛ei nr. 96 din 1998. V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

Reprezentantul ministerului, dac„ dore∫te s„...? Reprezentantul ministerului este de acord cu propunerea.

Comisia, v„ rog s„ prezenta˛i raportul. Domnul pre∫edinte B‚ldea.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Comisia pentru agricultur„, silvicultur„, industrie alimentar„ ∫i servicii specifice a fost sesizat„ Ón fond, spre dezbatere ∫i avizare, cu proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 96/1998 privind reglementarea regimului silvic ∫i administrarea fondului forestier na˛ional, republicat„, transmis cu adresa nr. 285 din 22 aprilie 2003.

La Óntocmirea raportului, comisia a avut Ón vedere avizul Consiliului Legislativ, punctul de vedere al Guvernului, avizul Comisiei pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic ∫i avizul Comisiei pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 96/1998 privind reglementarea regimului silvic ∫i administrarea fondului forestier na˛ional, republicat„, modificat„ ∫i completat„ prin Legea nr. 75/2002.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, potrivit prevederilor art. 73 din Constitu˛ie.

Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitate, Ón ∫edin˛a din 11 februarie 2004.

Œn urma dezbaterii, comisia propune admiterea cu modific„ri ∫i complet„ri a proiectului de lege. V„ mul˛umesc.

Dac„ dore∫te cineva dintre dumneavoastr„ s„ intervin„?

Domnul deputat Ianculescu. Pofti˛i.

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

A∫a cum spunea ∫i unul dintre ini˛iatorii acestei ini˛iative, Ón forma Ón care a venit de la Senat nu puteam s„ fim de acord cu respectiva, pentru c„ se producea un haos Ón toat„ legisla˛ia silvic„ rom‚neasc„.

De aceea, Ómpreun„ cu ministerul, Ómpreun„ cu ini˛iatorii, la comisie am dezb„tut aceast„ ini˛iativ„ legislativ„ ∫i a rezultat raportul pe care-l supune˛i dumneavoastr„ acum aprob„rii noastre, cu care suntem de acord Ón totalitate.

V„ mul˛umesc.

44 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 18/4.III.2004

Dac„ mai sunt alte interven˛ii? Nu sunt. Trecem la dezbatere.

La titlul proiectului, stima˛i colegi, v„ rog s„ observa˛i amendamentul nr. 1.

Dac„ ave˛i obiec˛iuni? Nu. Votat Ón unanimitate. Preambulul art. I. Dac„ ave˛i obiec˛iuni? Votat Ón formularea Senatului.

La punctul 1 din proiectul de lege, v„ rog s„ urm„ri˛i amendamentul nr. 3.

Nu sunt obiec˛iuni.

Admis amendamentul, modificat punctul 1.

La punctul 2, v„ rog s„ urm„ri˛i amendamentul nr. 4. Nu ave˛i obiec˛iuni.

Admis amendamentul, modificat punctul 2.

La punctul 3, v„ rog s„ urm„ri˛i amendamentul nr. 5.

Comisia propune eliminarea acestui punct ∫i, Ón consecin˛„, p„strarea alin. 1 al art. 4, Ón vechea formulare.

Dac„ ave˛i obiec˛iuni la amendamentul nr. 5? Admis amendamentul, se elimin„ punctul 3.

La punctul 4, v„ rog s„ urm„ri˛i amendamentul nr. 6.

De asemenea, comisia propune eliminarea acestuia ∫i p„strarea vechiului text.

Dac„ ave˛i obiec˛iuni?

Admis amendamentul, eliminat punctul 4.

La punctul 5, urm„ri˛i amendamentul nr. 7.

Admis amendamentul, modificat punctul 5.

La punctul 6, urm„ri˛i amendamentul nr. 8.

Comisia propune eliminarea acestuia.

Admis amendamentul, eliminat punctul 6; r„m‚ne textul art. 5 Ón forma ini˛ial„.

Punctul 7. Comisia propune, prin amendamentul nr. 9, eliminarea acestuia.

Admis amendamentul, se elimin„ punctul 7.

La punctul 8, urm„ri˛i amendamentul nr. 10.

Comisia propune ∫i aici eliminarea.

Admis amendamentul, se elimin„ punctul 8; r„m‚n textele ini˛iale.

La punctul 9, urm„ri˛i amendamentul nr. 11. Domnul deputat Ianculescu.

## Domnule pre∫edinte,

La acest articol, la lit. a) a art. 8, alin. 1, v„ cerem permisiunea s„ facem modificarea ultimei fraze: dup„ sintagma îdup„ caz“ urmeaz„ punct ∫i Ón loc de îmodul de asigurare ∫i decontare a fondurilor...“ ∫i p‚n„ la final, v-am propune urm„toarea formulare, care este mai conform„ cu normele de tehnic„ legislativ„: îNormele privind asigurarea ∫i decontarea fondurilor necesare elabor„rii amenajamentelor silvice ∫i studiilor sumare de amenajare se emit de autoritatea public„ central„ care r„spunde de silvicultur„ ∫i se aprob„ prin ordin al ministrului agriculturii, p„durilor, apelor ∫i mediului“. Aceasta ar fi una, iar termenul de 60 de zile de elaborare a acestui ordin s„ fie trecut la îDispozi˛ii finale“, c‚nd vom ajunge acolo, la art. II.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

V„ mul˛umesc. Stima˛i colegi, A˛i auzit textul propus, de Ómbun„t„˛ire a amendamentului actual, propus de domnul Ianculescu. Comisia este de acord.

tat textul. Punctul 20. Urm„ri˛i amendamentul nr. 22. Comisia propune modificarea alin. 4 al art. 17. Nu ave˛i obiec˛iuni.

Admis amendamentul, se introduce aceast„ modificare.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 18/4.III.2004 Punctul 21. Urm„ri˛i amendamentul nr. 23. Admis amendamentul, modificat punctul 21.

Punctul 22. Urm„ri˛i amendamentul nr. 24. Admis amendamentul, modificat punctul 22.

Punctul 23. Urm„ri˛i amendamentul nr. 25.

Admis amendamentul, modificat punctul 23, respectiv art. 20 alin. 1.

Punctul 24. Urm„ri˛i amendamentul nr. 26.

Admis amendamentul, renumerotat ∫i modificat acest text Ón mod corespunz„tor.

Punctul 25. Urm„ri˛i amendamentul nr. 27. Admis amendamentul, modificat punctul 25. Punctul 26. Urm„ri˛i amendamentul nr. 28. Admis amendamentul, modificat punctul 26. Punctul 27. Urm„ri˛i amendamentul nr. 29. Admis amendamentul, modificat punctul 27.

Punctul 28. Urm„ri˛i, v„ rog, amendamentul nr. 30 din raport. Comisia men˛ine textul acestui punct, dar renumeroteaz„ punctul.

Aceea∫i solu˛ie ∫i pentru punctul 29.

La punctul 30, de asemenea, r„m‚n textele ini˛iale, dar se renumeroteaz„.

Punctul 31, de asemenea, dac„ nu ave˛i nici dumneavoastr„ obiec˛iuni.

Pentru alin. 2 din art. 25 r„m‚ne textul ini˛ial.

Pentru alin. 4 din acest text, urm„ri˛i amendamentul nr. 33.

Nu ave˛i obiec˛iuni.

Admis amendamentul nr. 33 cu privire la alin. 4 din art. 25, care se modific„ Ón mod corespunz„tor.

La punctul 32 comisia nu are amendamente, doar renumeroteaz„ textul.

Dac„ ave˛i obiec˛iuni?

R„m‚ne textul ini˛ial.

La punctul 33, urm„ri˛i amendamentul nr. 35.

Admis amendamentul, se modific„, din acest punct, lit. d) de la art. 27 — lit. d) ∫i lit. h).

Prin amendamentul nr. 36, comisia propune un punct nou — punctul 28, care-∫i propune modificarea lit. h) a alin. 1 din art. 29.

Dac„ ave˛i obiec˛iuni?

Admis amendamentul, se introduce aceast„ modificare.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

V-a∫ propune ca actualul art. II s„ devin„ art. III, cu acela∫i con˛inut, iar Ón locul art. II, fost, s„ introducem un articol Ón care s„ punem Ón aplicare prevederea de la art. 8 alin. 1 lit. a), prin care am eliminat din textul articolului respectiv termenul de 60 de zile.

™i, de aceea, v-a∫ propune urm„toarea formulare: art. II...

Sta˛i, s-o lu„m pe r‚nd.

Deci eu c‚nd am ajuns la art. II am spus c„ dumneavoastr„ a˛i propus Ón comisie eliminarea ∫i plenul nu a avut obiec˛iuni.

Domnule pre∫edinte, art. II din proiect, din ini˛iativ„, din varianta de la Senat, am propus eliminarea, Óntr-adev„r, c„ e normal.

™i v„ mai men˛ine˛i aceast„ propunere?

Nu, suntem de acord cu eliminarea.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 18/4.III.2004

Bun.

Dar acum suntem la art. IV.

Da. Propune˛i ca acesta s„ devin„ art. II.

Acesta s„ devin„ art. III; deci actualul art. IV s„ devin„ art. III.

P„i, cum s„ devin„ art. III, IV, dup„ I?

Deci ar fi Ónainte de art. IV, atunci, Ónainte de art. IV, trebuie introdus un articol cu urm„torul con˛inut: îŒn termen de 60 de zile de la intrarea Ón vigoare a prezentei legi, Ordonan˛a Guvernului nr. 96/1998 privind reglementarea regimului silvic ∫i administrarea fondului forestier na˛ional, republicat„, cu modific„rile ∫i complet„rile aduse prin prezenta lege, Ministerul Agriculturii, P„durilor, Apelor ∫i Mediului va aproba ordinul prev„zut la art. 8 alin. 1 lit. a)“.

C‚nd am prezentat amendamentul la art. 8 alin. 1 lit. a), am specificat c„ termenul de 60 de zile Ól vom trece la îDispozi˛ii finale“, ca un articol distinct.

Bun. ™i atunci r„m‚ne ∫i ce a˛i propus dumneavoastr„ la punctul 50? Actualul articol?

Œn 60 de zile, cum a fost la art. 8 alin. 1 lit. a) din raport. Deci r„m‚ne acela∫i termen.

Colegii mei din comisie propun ca la actualul art. III, cu republicarea Ón îMonitorul Oficial“, d‚nd o nou„ numerotare, s„ nu fie Ón 60 de zile, ci s„ fie la latitudinea îMonitorului Oficial“. Deci este o chestiune care... cred c„ au dreptate Ón aceast„ privin˛„, s„ elimin„m termenul de 60 de zile de la art. III, Ón leg„tur„ cu republicarea Ón Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea I, d‚ndu-se textelor o nou„ numerotare. Ca s„ nu punem noi un termen îMonitorului Oficial“ pentru republicarea acestei...

V„ rog s„ citi˛i ceea ce va fi la art. II.

Da. ™i atunci, art. II, actualul art. II, la pozi˛ia 50, ar avea urm„toarea...

Domnule deputat, l„sa˛i-l pe art. II de la pozi˛ia 50 a∫a cum este, doar c„ o s„ ∫tergem termenul de 60 de zile.

Exact.

Dumneavoastr„ acum sunte˛i cu elaborarea normelor.

Exact.

R„m‚ne. Actualul punct 50 r„m‚ne.

Deci actualul amendament nr. 50 r„m‚ne ultimul ∫i, premerg„tor acestui amendament nr. 50, devine ceea ce am propus eu — art. II.

Deci, stima˛i colegi, Ónainte de punctul 50, colegul nostru propune un text care va fi numerotat II...

Exact.

... ∫i care va prevedea c„, Ón termen de 60 de zile de la intrarea Ón vigoare a prezentei legi, ministerul va elabora ceea ce a spus d‚nsul.

Da.

Citi˛i textul acesta care va deveni art. II.

Da. ™i textul va suna: îOrdonan˛a Guvernului nr. 96/1998 privind reglementarea regimului silvic ∫i administrarea fondului forestier na˛ional, republicat„, cu modific„rile ∫i complet„rile aduse prin prezenta lege, se va republica Ón Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea I.“

Nu ne Ón˛elegem deloc, domnule deputat. Dumneavoastr„ a˛i spus c„ Ónainte de acest termen vre˛i un alt text, care s„ oblige ministerul s„ elaboreze...

Acela r„m‚ne Ón termen de 60 de zile, domnule pre∫edinte.

Bun. Citi˛i-l, domnule!

Stima˛i colegi, v„ rog s„ fi˛i clari: Ón ce termen s„ se elaboreze ordinul ministerului?

îŒn termen de 60 de zile de la intrarea Ón vigoare a prezentei legi, Ordonan˛a Guvernului nr. 96/1998 privind reglementarea regimului silvic ∫i administrarea fondului

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 18/4.III.2004 forestier na˛ional, republicat„, cu modific„rile ∫i complet„rile aduse prin prezenta lege, Ministerul Agriculturii, P„durilor, Apelor ∫i Mediului va aproba ordinul prev„zut la art. 8 alin. 1 lit. a)“.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Dac„ dore∫te cineva s„ intervin„. Doamna deputat Ionescu.

Art. III — elimin„m sintagma îÓn termen de 60 de zile“ ∫i va Óncepe textul cu urm„toarele: îOrdonan˛a Guvernului nr. 96/1998 privind reglementarea regimului silvic ∫i administrarea fondului forestier na˛ional, republicat„, cu modific„rile ∫i complet„rile aduse prin prezenta lege, se va republica Ón Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea I, d‚ndu-se textelor o nou„ numerotare“.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Comuna Voluntari nu numai c„ este cea mai mare din cele 39 localit„˛i ale jude˛ului Ilfov, dar este ∫i cea mai mare comun„ din ˛ar„. Are Ón jur de 30.000 de locuitori ∫i din analiza gradului de Óndeplinire a principalilor indicatori cantitativi ∫i calitativi minimali prev„zu˛i pentru localit„˛ile urbane rezult„ c„ majoritatea acestor indicatori sunt Óndeplini˛i, unii dintre ace∫tia cu dep„∫iri sensibile.

De aceea, am rug„mintea s„ vota˛i pentru aceast„ propunere legislativ„.

Domnule vicepre∫edinte Bara, v„ rog s„ prezenta˛i punctul de vedere al Comisiei pentru administra˛ie public„.

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Comisia pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic a fost sesizat„ Ón fond cu propunerea legislativ„ privind declararea ca ora∫ a comunei Voluntari, ˛in‚nd cont de avizul favorabil al Consiliului Legislativ ∫i de respectarea condi˛iilor prev„zute la Legea nr. 351/2001 pentru aprobarea Planului de amenajare a teritoriului na˛ional, sec˛iunea

Interven˛ia mea este Ón calitate de deputat de Bucure∫ti, care ∫tiu ce Ónseamn„ ora∫ul, ∫i ∫tiu ce Ónseamn„ mahalaua, ∫i ∫tiu ce Ónseamn„ localitatea de l‚ng„ Bucure∫ti. Deci comuna Voluntari este o localitate care nu are filarmonic„, nu are institu˛ie de Ónv„˛„m‚nt superior, nu are un num„r mare de ∫coli, nu ∫tiu ce institut de cultur„ ∫i ce indicatori calitativi ∫i cantitativi are aceast„ comun„ pentru a fi ridicat„ la nivel de ora∫.

™tiu c„ acolo sunt c‚teva supermarketuri. Dac„ aceste supermarketuri ˛in locul unor alte institu˛ii civice ale unui ora∫, atunci cineva poate s„ voteze. Altfel, grupul nostru parlamentar va vota contra acestei legi pentru Ónfiin˛area ora∫ului Voluntari.

Domnul vicepre∫edinte Bara.

Criteriile pe care trebuie s„ le Óndeplineasc„ o comun„ ca s„ devin„ ora∫ sunt mai multe, am s„ rog pe colega, eventual, c‚nd are timp s„ vin„ p‚n„ la noi la comisie, s„-i ar„t cele 12 criterii care sunt Óndeplinite.

Œn primul ∫i Ón primul r‚nd, popula˛ia trebuie s„ aib„ minim 5.000 de locuitori. Aceast„ comun„ are 29.000, aproape 30.000 de locuitori. Pe teritoriul comunei, la ora actual„, sunt peste 2.000 de unit„˛i economice, dintre care 47 de societ„˛i pe ac˛iuni, 1.530 de societ„˛i cu r„spundere limitat„ ∫i 238 asocia˛ii familiale. Are peste 78% asigurat„ canalizarea ∫i alimentarea cu ap„. Œn privin˛a infrastructurii ∫i Ón privin˛a dot„rilor economice, cred c„ Óndepline∫te condi˛iile cu mult mai mult dec‚t alte propuneri care s-au aprobat Ón plenul Camerei.

Sigur, dac„ dore∫te ∫i date mai precise, chiar dac„ este deputat de Bucure∫ti, s„ nu se supere, eu am s„-i dau exact pe fiecare criteriu Ón parte cum este Óndeplinit„ fi∫a respectivei comune.

V„ mul˛umesc.

Doamna deputat Ionescu.

Nu a∫ fi intervenit, pentru c„ orice discu˛ie cu domnul Bara duce la impolite˛e, dar eu am Óntrebat dac„ sunt institu˛ii culturale, dac„ sunt muzee, dac„ sunt ∫coli, dac„ sunt universit„˛i, ca Ón orice ora∫. C„ sunt supermarketuri ∫i c‚teva firme acolo nu Ónseamn„ nimic. C„ este realizat„ canalizarea 78% ˛ine de apropierea de ora∫ul Bucure∫ti.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 18/4.III.2004 Dar nu orice este Ón apropierea unui ora∫ este ora∫. Tot comun„ r„m‚ne. ™i Ómi pare r„u c„ d‚nsul de la comisia respectiv„ recunoa∫te c„ ∫i Ón alte cazuri au fost declarate ora∫e comune care nici m„car c‚t „sta nu aveau dreptul s„ fie declarate.

Œmi men˛in p„rerea c„ nu trebuie s„ fie ridicat„ aceast„ localitate, aceast„ extremitate a Bucure∫tiului la rang de ora∫.

Cred c„ la var„ o s„ trebuiasc„ s„ merge˛i la mare prin Br„ne∫ti, nu prin Voluntari!

Dac„ mai sunt interven˛ii? Pofti˛i!

## Domnule pre∫edinte,

Distinsa mea coleg„ ∫i profesoar„, pe care o cunosc de c‚nd Óncercam s„ Ónv„˛ ceva Ón ∫coala din Bucure∫ti, nu prea cunoa∫te Legea nr. 351. ™i Ómi pare r„u c„ trebuie s„-i spun acest lucru, dar e foarte simpl„. Acele condi˛ii nu sunt obligatorii.

Œn al doilea r‚nd, trebuie s„ nu uit„m c„ noi, Parlamentul Rom‚niei, avem capacitatea de a privi ∫i Ón viitor. ™i a trebuit s„ accept„m c„ Ón anumite momente trebuie s„ lu„m decizii pentru genera˛iile viitoare. ™i acele 12 condi˛ii nu sunt obligatorii. Singura condi˛ie obligatorie este referendumul. Trebuie s„ consult„m popula˛ia ∫i s„-i d„m posibilitatea s„-∫i exprime prin vot dorin˛a.

Restul condi˛iilor sunt criterii pe care trebuie s„ le Óndeplineasc„, pe care tot noi le-am stabilit. Dac„ v„ uita˛i la un asterisc Ón Legea nr. 351, anexa 2, o s„ vede˛i c„, la momentul apari˛iei legii, noi am specificat c„ anumite ora∫e ∫i comune f„cute la data respectiv„ nu Óntruneau condi˛iile pe care le-am stabilit ∫i care erau Ón concordan˛„ cu _acquis_ -ul european.

A∫ ruga-o frumos, f„r„ s„ se supere, ∫i o respect ∫i ∫tie c„ o respect foarte mult pe distinsa mea coleg„, s„ priveasc„ aceast„ lege ca pe o lege tehnic„ ∫i care are criterii, ∫i nu are condi˛ii.

V„ mul˛umesc.

Pofti˛i, doamn„ deputat!

Tot nu s-a r„spuns la o Óntrebare: ce institu˛ii culturale are aceast„ localitate care are numai dou„ supermarketuri? S-a f„cut, Óntr-adev„r, referendum, dar la referendum, a∫a cum a spus colegul meu ieri, oamenii nu au fost informa˛i c„ de acum costurile vor fi foarte mari. De fapt, scopul acestei Ón„l˛„ri Ón rang este pur ∫i simplu ca s„ se perceap„ acestor supermarketuri taxe mai mari pe teren. Asta e totul!

Domnul Márton Árpád.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor,

Trebuie s„ v„ spun, ca membru al Comisiei de cultur„, c„ majoritatea ora∫elor din aceast„ ˛ar„, Ón afar„

de bibliotec„, alte institu˛ii culturale profesioniste finan˛ate de la buget nu au.

V„ mul˛umesc.

Stima˛i colegi,

Cred c„ au durat destul dezbaterile generale. Trecem la dezbaterea textului acestui proiect de lege.

La titlu dac„ ave˛i obiec˛iuni. Comisia propune amendarea acestuia. V„ rog s„ urm„ri˛i amendamentul 1. Nu sunt obiec˛iuni la amendamentul 1.

Admis, modificat titlul proiectului.

La art. 1 comisia nu are amendamente. Dac„ ave˛i obiec˛iuni? Nu ave˛i.

Votat Ón unanimitate textul ini˛ial.

La art. 2, urm„ri˛i amendamentul 2. Admis amendamentul, modificat art. 2.

Vom supune proiectul votului final la sf‚r∫itul acestei zile.

Punctul 32. Propunerea legislativ„ pentru declararea satului Alma comun„, prin reorganizarea comunei A˛el din jude˛ul Sibiu.

Este propunere de respingere. V„ rog s„ o sus˛ine˛i, domnule vicepre∫edinte!

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Propunerea legislativ„ are ca obiect de reglementare Ónfiin˛area comunei Alma, prin reorganizarea comunei A˛el din jude˛ul Sibiu.

Camera Deputa˛ilor a adoptat, Ón luna decembrie 2003, propunerea legislativ„ privind Ónfiin˛area comunei Alma, jude˛ul Sibiu, Ónregistrat„ cu nr. P.L. nr. 698/2003, Ón baza raportului favorabil al Comisiei pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic.

Av‚nd Ón vedere c„, potrivit prevederilor art. 14 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnic„ legislativ„ Ón procesul legislativ, trebuie evitat„ adoptarea aceleia∫i reglement„ri Ón mai multe acte normative, iar prezen˛a propunerii legislative prive∫te Ónfiin˛area aceleia∫i comune Alma din jude˛ul Sibiu, proiectul de lege privind Ónfiin˛area acestei comune, fiind adoptat de Camera Deputa˛ilor ∫i transmis Senatului, comisia propune respingerea acesteia pentru c„ nu mai are obiect de reglementare. Mul˛umesc.

Dore∫te cineva s„ intervin„ pe marginea acestei propuneri? Nu.

Vom supune propunerea votului final la sf‚r∫itul acestei zile.

La punctul 33, propunerea legislativ„ privind declararea ca ora∫ a comunei Pope∫ti-Leordeni, jude˛ul Ilfov.

Domnule deputat Anton, ave˛i cuv‚ntul!

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Comuna Pope∫ti-Leordeni este situat„ Ón sudul jude˛ului Ilfov, are un num„r de 15.000 de locuitori ∫i

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 18/4.III.2004 Óndepline∫te principalii indicatori cantitativi ∫i calitativi minimali prev„zu˛i pentru localit„˛ile urbane.

Din acest motiv, v„ rog, din nou, s„ vota˛i pentru aceast„ propunere legislativ„.

Domnul vicepre∫edinte Bara, din partea Comisiei pentru administra˛ie public„.

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Comisia pentru administra˛ie public„, ˛in‚nd cont de avizul favorabil al Consiliului Legislativ ∫i de punctul de vedere al Guvernului, a analizat aceast„ propunere legislativ„ ∫i constat‚nd c„ se Óndeplinesc criteriile, Sec˛iunea a 4-a — Re˛eaua de localit„˛i, ale Legii nr. 351, ∫i cu amendamentele propuse, propune plenului Camerei Deputa˛ilor aprobarea acestei ini˛iative legislative.

Aceast„ ini˛iativ„ legislativ„ a fost votat„ Ón comisie, Ón unanimitate, de to˛i membrii prezen˛i la ∫edin˛a respectiv„.

Mul˛umesc.

Vom supune votului final acest proiect la sf‚r∫itul acestei zile.

La punctul 34, propunerea legislativ„ privind schimbarea denumirii localit„˛ii Dumbrava, comuna Ciugud din jude˛ul Alba, Ón localitatea Limba.

Ini˛iatorul mai Ónt‚i s„ ne explice cum este cu Dumbrava ∫i cu Limba.

Domnule Pere∫, v„ rog!

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Nu fac parte dintre ini˛iatori, dar sunt deputat de Alba ∫i cunosc situa˛ia. Localitatea Dumbrava, care face parte din comuna Ciugud, vechea denumire era localitatea Limba. Cet„˛enii de acolo au dorit Ón repetate r‚nduri aceast„ modificare care, e normal, trebuie f„cut„ prin lege.

Iat„ motivul pentru care colegii, probabil deputa˛i P.S.D., au f„cut aceast„ ini˛iativ„ legislativ„.

Domnul vicepre∫edinte Bara.

Dac„ dore∫te cineva s„ intervin„?

Doamna deputat Ionescu, din partea Partidului Rom‚nia Mare.

Intervin din nou, tot Ón calitate de deputat de Bucure∫ti. Pope∫ti-Leordeni nici at‚t! Pope∫ti-Leordeni este o comun„ care nu are dec‚t o biseric„ catolic„ ∫i un cimitir catolic, nici un monument, nici o institu˛ie cultural„. Chiar toate aceste comune, Ón loc s„ le Ónglob„m Ón ora∫ul Bucure∫ti, facem ora∫e din ele? N-o s„ fie niciodat„ ora∫e-satelit. Nu m„ pute˛i convinge c„ criteriile acestea calitative au fost, nici dincolo, nici Ón cazul ora∫ului Pope∫ti-Leordeni, Óndeplinite.

Partidul Rom‚nia Mare voteaz„ contra acestei legi.

La ceea ce spunea colegul nostru eu a∫ mai ad„uga ∫i un alt motiv care mi s-a p„rut, de fapt comisiei i s-a p„rut destul de important, este datorit„ faptului c„ Ón jude˛ul Alba sunt trei sate care au denumirea de Dumbrava ∫i unul dintre motive spunea c„ pentru a nu exista confuzii rezultate din existen˛a acestor trei sate cu denumirea Dumbrava ∫i dorin˛a locuitorilor de a reveni la vechea denumire, s-a propus schimbarea, nu prea fericit„, cred ∫i eu, din Dumbrava Ón Limba.

Asta este dorin˛a locuitorilor ∫i comisia, analiz‚nd ∫i v„z‚nd c„ Óndepline∫te toate condi˛iile, inclusiv referendum s-a f„cut chiar ∫i pentru schimbarea acestei denumiri, propune plenului Camerei aprobarea acestei ini˛iative legislative, cu amendamentele propuse de c„tre comisie.

Din partea ini˛iatorului, un r„spuns. Domnul deputat Anton.

Cu tot respectul, doamn„ deputat, v-a∫ ruga s„ veni˛i mai des prin comunele jude˛ului Ilfov ∫i o s„ vede˛i c„ sunt foarte bine dotate, inclusiv cultural, pentru a fi ∫i a face parte din categoria ora∫elor din Rom‚nia. V„ invit„m Ón Ilfov.

V„ mul˛umesc.

Dac„ mai exist„ vreo interven˛ie? Nu. Trecem la dezbaterea textelor proiectului de lege.

La titlu v„ rog s„ urm„ri˛i amendamentul 1. Admis amendamentul, modificat Ón mod corespunz„tor titlul.

Art. 1. Comisia n-are amendamente. Dac„ ave˛i obiec˛iuni? Votat textul Ón formularea ini˛iatorului.

La art. 2, urm„ri˛i amendamentul 2. Admis amendamentul, modificat art. 2.

Dac„ mai sunt interven˛ii? Nu.

Stima˛i colegi, av‚nd Ón vedere c„ fiecare vorbe∫te pe limba lui, este firesc ca ∫i locuitorii comunei Dumbrava s„ doreasc„ acela∫i lucru, s„ schimbe denumirea Ón localitatea Limba.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

La titlul acestuia dac„ ave˛i obiec˛iuni? Nu.

Votat Ón formula ini˛iatorului.

La art. 1 nu sunt obiec˛iuni.

Votat Ón unanimitate.

La art. 2 nu sunt obiec˛iuni.

Votat Ón unanimitate textul ini˛ial.

Vom supune votului final aceast„ propunere la sf‚r∫itul zilei.

La punctul 35, propunere legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii educa˛iei fizice ∫i sportului.

Domnul vicepre∫edinte Grigora∫, din partea Comisiei pentru buget ∫i finan˛e, are o interven˛ie.

50 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 18/4.III.2004

## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii educa˛iei fizice ∫i sportului nr. 69/2000 con˛ine o serie de prevederi de natur„ fiscal„, cu privire la impozitul pe profit, taxa pe valoarea ad„ugat„, modalit„˛ile de subven˛ionare, de finan˛are a unit„˛ilor din domeniu, prevederi care sunt Ón neconcordan˛„ cu ceea ce am adoptat noi la Codul fiscal. ™i, din acest motiv, pentru a face legea func˛ional„, este necesar, domnule pre∫edinte, stima˛i colegi, s„ retrimitem aceast„ propunere la comisie, pentru ca ∫i Ón cadrul Comisiei de buget, finan˛e ∫i b„nci s„ fie analizate aceste prevederi ∫i s„ fie puse de acord Ón totalitate cu prevederile Codului fiscal.

De altfel, ∫i Ministerul de Finan˛e, printr-o not„ transmis„ recent, face o serie de observa˛ii pe care va trebui s„ le avem Ón vedere atunci c‚nd analiz„m aceast„ propunere, repet, pentru a face aceast„ lege func˛ional„.

Deci, v„ rog, domnule pre∫edinte, s„ solicita˛i trimiterea la comisie pentru aceast„ propunere legislativ„. V„ mul˛umesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Stima˛i colegi,

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

La aceast„ propunere legislativ„ exist„ avizul Consiliului Legislativ, favorabil. Guvernul Rom‚niei, prin adresa Ónaintat„ comisiei, declar„ c„ nu sus˛ine adoptarea acestei ini˛iative legislative.

Propunerea legislativ„ are ca obiect de reglementare modificarea ∫i completarea Legii nr. 115/1996, introduc‚nd noi solu˛ii legislative referitoare la declara˛ia de avere.

Cu ocazia dezbaterii propunerii legislative, membrii comisiei au constatat c„, potrivit prevederilor art. 15 alin. (2) din Constitu˛ie, legea dispune numai pentru viitor ∫i, prin urmare, nu poate fi stabilit„ o obliga˛ie legal„ pentru persoane care nu beneficiaz„ de drepturi corelative, respectiv pentru o persoan„ care Ón prezent nu mai are calitatea de demnitar, magistrat sau func˛ionar public sau care nu mai de˛ine o func˛ie de conducere sau de control.

De asemenea, o parte dintre elementele propuse a fi cuprinse Ón declara˛ia de avere au caracter personal. Iar prin adoptarea modific„rii respective s-ar aduce atingere dreptului constitu˛ional la via˛a intim„, familial„ ∫i privat„, reglementat de art. 26 din Constitu˛ie.

Atribu˛iile re˛inute Ón sarcina unei comisii, de integritate ∫i transparen˛„, cu statut autonom, reprezint„ o solu˛ie nelegal„, deoarece, potrivit cadrului constitu˛ional actual, aceste competen˛e sunt atributul exclusiv al instan˛elor judec„tore∫ti sau, dup„ caz, al organelor de urm„rire penal„ ∫i ar transforma comisia Óntr-o instan˛„ extraordinar„, Ónfiin˛area acesteia fiind interzis„ expres prin Constitu˛ie, conform prevederilor art. 126 alin. 5.

Fa˛„ de aceste considerente, membrii comisiei au hot„r‚t cu majoritate de voturi s„ supun„ plenului Camerei Deputa˛ilor respingerea propunerii legislative.

Œn raport de obiect ∫i con˛inutul s„u, propunerea legislativ„ face parte din categoria legilor organice. Mul˛umesc.

Domnul deputat Boc. Sunte˛i ini˛iatorul, parc„. Da.

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Colegul meu a Ónceput prezentarea raportului cu afirma˛ia potrivit c„reia Guvernul nu sus˛ine o asemenea ini˛iativ„ legislativ„. Noi suntem convin∫i c„, dup„ raportul Comisiei pentru politic„ extern„ din Parlamentul European, Guvernul va fi dispus s„-∫i reevalueze punctul de vedere, pentru c„ foarte multe dintre criticile din raportul de ˛ar„ ∫i raportul Comisiei de politic„ extern„ cu privire la corup˛ie sunt cuprinse Ón acest proiect de lege.

Altfel spus, dac„ acum un an sau aproape un an Guvernul nu avea disponibilitatea s„ analizeze propunerile noastre, suntem convin∫i c„ ast„zi va face acest lucru, la fel cum a f„cut ∫i cu cele dou„ proiecte de lege privind organizarea judiciar„ ∫i statutul magistra˛ilor, c‚nd, sub imperativul raportului Comisiei de politic„ extern„, cele dou„ proiecte de acte normative au fost retrimise la comisie pentru a rezolva cel pu˛in cele trei probleme fundamentale care vizeaz„ independen˛a justi˛iei din Rom‚nia, ∫i anume: trecerea atribu˛iilor bugetare de la ministrul justi˛iei la Consiliul Superior al Magistraturii, trecerea Institutului Na˛ional al Magistraturii din subordinea Ministerului Justi˛iei Ón subordinea Consiliului Superior al Magistraturii ∫i eliminarea practicii de numire Ón magistratur„ f„r„ concurs, cel pu˛in trei dintre criticile din raportul de ˛ar„ cu privire la Rom‚nia Ón materie de justi˛ie.

Revenind la lupta anticorup˛ie, aceast„ propunere legislativ„ se coreleaz„, pe de o parte, cu inten˛iile Guvernului, anun˛ate Ón nenum„rate r‚nduri, de perfec˛ionare a legisla˛iei anticorup˛ie, iar, pe de alt„ parte, ofer„ o ∫ans„ concret„ Guvernului de a demonstra c„ dore∫te cu adev„rat s„ se implice prin sus˛inerea unor m„suri ferme de lupt„ Ómpotriva corup˛iei ∫i a justifica din acest punct de vedere continuarea negocierilor de aderare a Rom‚niei la Uniunea European„, care ast„zi, din nefericire, sunt puse sub semnul Óntreb„rii.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 18/4.III.2004 Aceast„ propunere legislativ„ urm„re∫te rezolvarea a cel pu˛in urm„toarelor probleme:

Unu — procedura de control a provenien˛elor averilor demnitarilor. Avem o lege a declar„rii averilor demnitarilor din 1996. Ea a fost modificat„ ∫i Ón 2003, de c„tre Guvernul Adrian N„stase. ™i v„ Óntreb pe dumneavoastr„ ∫i Óntreb pe toat„ lumea dac„ cunoa∫te˛i vreun caz Ón care Comisia de cercetare a averilor demnitarilor a Óntreprins vreo anchet„ cu privire la averea dob‚ndit„ de vreun demnitar. V-a∫ ruga s„-mi da˛i un singur exemplu, fie din 1996 p‚n„ Ón 2000, fie din 2000 p‚n„ Ón 2004, inclusiv dup„ modificarea de c„tre P.S.D. a legii. Nu exist„!

Dac„ mai exist„ interven˛ii? Domnul Lucian Bolca∫, v„ rog.

™i Grupul parlamentar al P.R.M. are o ini˛iativ„ legislativ„ Ón acest domeniu, pu˛in diferit„, dar aceasta nu m„ Ómpiedic„ s„ sus˛in ini˛iativa domnului deputat Boc, av‚nd Ón vedere c„, oricum ∫i Ón orice form„, ea reprezint„ un instrument mai sigur de control ∫i de verificare dec‚t cel prev„zut Ón îbalotul“ anticorup˛ie, care îbalot“ a fost ∫i îbalot“ a r„mas Ón magazie. V„ mul˛umesc.

Dac„ mai exist„ alte interven˛ii? Nu mai exist„. Vom supune propunerea de respingere votului final, la sf‚r∫itul acestei zile.

Punctul 37, propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei nr. 71/2001 privind organizarea ∫i exercitarea activit„˛ii de consultan˛„ fiscal„.

Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci propune respingerea acestui proiect.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule vicepre∫edinte Grigora∫, pentru a prezenta raportul comisiei!

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci propune respingerea ini˛iativei legislative pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 71/2001 privind organizarea ∫i exercitarea activit„˛ii de consultan˛„ fiscal„, aprobat„ cu modific„ri prin Legea nr. 198/2002, din urm„toarele considerente.

Prin Ordonan˛a Guvernului nr. 71/2001 s-au stabilit foarte clar care sunt condi˛iile ce trebuie Óndeplinite de c„tre persoane pentru a dob‚ndi calitatea de consultant fiscal. Aceast„ chestiune este valabil„ inclusiv pentru expertul contabil ∫i nu cred c„ este corect s„ d„m posibilitatea prin aceast„ ini˛iativ„ legislativ„ ca un expert contabil s„ fie de drept ∫i consultant fiscal, ceea ce ar Ónsemna c„ introducem o discriminare fa˛„ de celelalte persoane.

Repet Ónc„ o dat„, nu este nici o incompatibilitate Óntre calitatea de expert contabil ∫i consultant fiscal, Óns„ ∫i expertul contabil trebuie s„ Óndeplineasc„ acelea∫i condi˛ii prev„zute de Ordonan˛a nr. 71, ca ∫i orice alt„ persoan„, pentru a dob‚ndi calitatea de consultant fiscal.

Œn aceste condi˛ii, propunem respingerea acestei ini˛iative legislative.

V„ mul˛umesc.

Dac„ dore∫te cineva s„ intervin„ la aceast„ propunere? Nu.

O vom supune votului final, deci propunerea de respingere f„cut„ de c„tre comisie, cu privire la proiect, la sf‚r∫itul acestei zile.

Punctul 38, propunerea legislativ„ privind impunerea taxelor vamale de export la unele materii prime.

Tot Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci ne propune respingerea acestui proiect.

A∫ ruga ∫efii grupurilor parlamentare, liderii grupurilor parlamentare s„ solicite colegilor prezen˛a Ón sal„, pentru c„ se apropie votul final, ∫i s„ nu fim nevoi˛i s„ apel„m la catalog.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule Grigora∫!

™i Ón cazul propunerii legislative privind impunerea taxelor vamale de export la unele materii prime, Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, Ón urma analiz„rii acestei ini˛iative, a hot„r‚t s„ propun„ plenului respingerea acesteia, Óntruc‚t sunt Ónc„lcate prevederile Acordului European care instituie asocierea Óntre Rom‚nia ∫i Comunitatea European„ ∫i statele membre ale acesteia, semnat la Bruxelles la 1 februarie 1993, ratificat prin Legea nr. 20/1993, potrivit c„reia, la data intr„rii Ón vigoare a acestuia, Ón comer˛ul dintre Rom‚nia ∫i Comunitate nu vor fi introduse noi taxe vamale la import

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 18/4.III.2004 sau la export sau taxe cu efect echivalent, iar cele care se aplic„ nu vor fi majorate.

Œn aceste condi˛ii, propunem respingerea ini˛iativei legislative men˛ionate.

V„ mul˛umesc.

Dac„ dore∫te cineva s„ intervin„ pe marginea acestei propuneri? Nu.

O vom supune votului final la sf‚r∫itul acestei zile. Stima˛i colegi,

Dintre proiectele care urmeaz„ Ón continuare, majoritatea necesit„ un raport suplimentar. Œn marea majoritate a cazurilor, acesta Ónc„ nu a sosit. Doar la punctul 41 raportul este venit.

V„ rog s„ v„ a∫eza˛i, pentru a putea s„ fac„ domnii secretari num„r„toarea corect„.

Stima˛i colegi,

Aparatul tehnic preg„te∫te pagina 5, care cuprinde ultimele legi dezb„tute ∫i aprobate pe articole Ón aceast„ ∫edin˛„.

Cred c„ p‚n„ atunci noi putem parcurge lista pe care o avem. V-a∫ ruga s„ v„ a∫eza˛i to˛i.

1. Proiectul de Lege pentru ratificarea Contractului de finan˛are dintre Rom‚nia ∫i Banca European„ de Investi˛ii ∫i municipiul Bucure∫ti, pentru finan˛area Proiectului privind Reabilitarea infrastructurii educa˛ionale Ón Bucure∫ti, semnat la Bucure∫ti la 1 octombrie 2003 ∫i la Luxemburg la 7 octombrie 2003, lege ordinar„.

Cine este pentru? Mul˛umesc. 202 voturi pentru. Voturi Ómpotriv„? Nu sunt.

Ab˛ineri? Nu sunt.

2. Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 184/2001 privind organizarea ∫i exercitarea profesiei de arhitect, lege organic„.

Cine este pentru? Mul˛umesc. 203 voturi pentru. Voturi Ómpotriv„? Nu sunt.

Ab˛ineri? Nu sunt.

3. Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 106/2003 pentru completarea art. 41 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 60/2001 privind achizi˛iile publice, lege ordinar„.

Cine este pentru? Mul˛umesc. 203 voturi pentru. Voturi Ómpotriv„? Nu sunt.

Ab˛ineri? Nu sunt.

Cu unanimitatea celor prezen˛i, a fost votat.

Este o ab˛inere.

Œmi cer scuze, domnule Chiliman, c„ nu am v„zut m‚na dumneavoastr„ Óntins„.

Deci cu o ab˛inere, 203 pentru, nici un vot Ómpotriv„.

4. Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 105/2003 privind aloca˛ia familial„ complementar„ ∫i aloca˛ia de sus˛inere pentru familia monoparental„, lege ordinar„.

Cine este pentru? Mul˛umesc. 201 voturi pentru. Voturi Ómpotriv„? Nu sunt. Ab˛ineri? Nu sunt.

5. Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 90/2003 pentru modificarea Legii nr. 141/1997 privind Codul vamal al Rom‚niei ∫i a art. 16 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 64/2003 pentru stabilirea unor m„suri privind Ónfiin˛area, organizarea, reorganizarea sau func˛ionarea unor structuri din cadrul aparatului de lucru al Guvernului, a ministerelor, a altor organe de specialitate ale administra˛iei publice centrale ∫i a unor institu˛ii publice, lege organic„.

Cine este pentru? Mul˛umesc. 181 voturi pentru. Voturi Ómpotriv„? Nu sunt.

Ab˛ineri? 21 de ab˛ineri.

6. Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 98/2003 privind unele m„suri de Ónt„rire a pazei p„durilor proprietatea persoanelor fizice ∫i pentru modificarea art. 31 din Ordonan˛a Guvernului nr. 96/1998 privind reglementarea regimului silvic ∫i administrarea fondului forestier na˛ional, lege organic„.

Cine este pentru? Mul˛umesc. 201 voturi pentru. Voturi Ómpotriv„? Nu sunt.

Ab˛ineri? Nu sunt.

7. Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 68/2003 pentru modificarea Legii Ónv„˛„m‚ntului nr. 84/1995, lege organic„.

Cine este pentru? Mul˛umesc. 182 voturi pentru. Voturi Ómpotriv„? Nu sunt.

Ab˛ineri? Nu sunt, dar sunt foarte multe voturi neexprimate din partea st‚ng„.

8. Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 117/2003 privind preluarea activit„˛ii jurisdic˛ionale ∫i a personalului instan˛elor Cur˛ii de Conturi de c„tre instan˛ele judec„tore∫ti, lege organic„.

Cine este pentru?

Avem un vot Ón plus, v„ anun˛, prin prezen˛a pre∫edintelui Comisiei pentru Ónv„˛„m‚nt, cercetare, tineret ∫i sport.

202 voturi pentru. Voturi Ómpotriv„? Nu sunt. Ab˛ineri? O ab˛inere.

9. Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru Ónfiin˛area comunei Be∫tepe, prin reorganizarea comunei Mahmudia, jude˛ul Tulcea, lege organic„.

Cine este pentru? 183 voturi pentru.

Voturi Ómpotriv„? 21 voturi Ómpotriv„.

Ab˛ineri? O ab˛inere.

Cum 18 voturi Ómpotriv„, c„ aici sunt vreo 30 de oameni?!

V„ rog s„ v„ adresa˛i liderului grupului parlamentar, Ón leg„tur„ cu orice contesta˛ie, stima˛i colegi de la P.R.M.

Colegii mei de grup contest„ num„rul de voturi Ómpotriv„. Œn aceste condi˛ii, sunt obligat s„ fac aceast„ sesizare, ∫i v„ rog s„ dispune˛i renum„rarea voturilor la ultimul vot.

Stimate coleg, o s„ fac acest lucru, Óns„ v-a∫ ruga, din c‚nd Ón c‚nd, s„ v„ uita˛i ∫i dumneavoastr„ Ónspre colegii dumneavoastr„ care v„ urmeaz„, Ón spate, ∫i o s„ sesiza˛i c„ foarte mul˛i nu voteaz„ nici pentru, nici contra ∫i nici nu se ab˛in. ™i atunci, noi cum s„-i trecem la num„r„toare?

Eu v„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte, dar sper c„ de fapt colegii mei se uit„ la mine.

V„ mul˛umesc.

S„ nu-mi spune˛i c„ v„ urmeaz„ orbe∫te!

V„ mul˛umesc pentru cooperare.

11. Propunerea legislativ„ privind Ónfiin˛area comunei Vinerea, jude˛ul Alba, lege organic„. Se propune respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru? 214 voturi pentru respingere. Voturi Ómpotriv„? 3 voturi Ómpotriva respingerii.

Semnalez conducerii Grupului P.R.M. c„ unii dintre colegii dumneavoastr„ voteaz„ pentru Ónfiin˛area unor comune.

Ab˛ineri? Nu sunt.

12. Propunerea legislativ„ privind Ónfiin˛area comunei ™ard, jude˛ul Alba, lege organic„.

Comisia, de asemenea, propune respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru? 211 voturi pentru respingere. Voturi Ómpotriv„? Nu sunt.

Ab˛ineri? 3 ab˛ineri.

13. Propunerea legislativ„ privind Ónfiin˛area comunei Bucerdea Gr‚noas„, jude˛ul Alba, lege organic„. Se propune respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru?

Domnule deputat Adrian Severin, v„ rog s„ v„ manifesta˛i ∫i dumneavoastr„ votul, ca s„ ∫tim. Atunci avem 214 voturi pentru.

Voturi Ómpotriv„? Nu sunt.

Ab˛ineri? Dou„ ab˛ineri.

## **Domnul Augustin Lucian Bolca∫:**

Nu v„ spun, c„ nici m„car nu sunt frumos!

Stima˛i colegi de la P.R.M., v„ rog s„ v„ exprima˛i Ón leg„tur„ cu propunerea comisiei, de respingere a celor 29 de ini˛iative legislative, deci repet, Ón leg„tur„ cu propunerea de respingere a celor 29 de ini˛iative legislative care au fost cuprinse Ón proiectul de lege al Guvernului.

Cine este Ómpotriv„? 37 voturi Ómpotriv„.

A coincis num„rul de la prezidiu cu cel anun˛at din sal„.

Deci cu 37 voturi Ómpotriv„.

Domnule pre∫edinte,

V„ mul˛umim c„ a˛i l„murit acest incident de procedur„.

16. Propunerea legislativ„ privind declararea ca ora∫ a comunei ™tef„ne∫ti, jude˛ul Boto∫ani. Lege organic„. Cine este pentru? 185 voturi pentru. Œmpotriv„? 36.

Ab˛ineri? Dou„ ab˛ineri.

## Domnule pre∫edinte,

Dup„ modelul pe care l-am practicat ast„zi cu privire la Legea organiz„rii judiciare ∫i Legea privind statutul magistra˛ilor, av‚nd Ón vedere c„ este vorba de o propunere legislativ„ a Grupului parlamentar al Partidului Democrat ∫i care vizeaz„ lupta anticorup˛ie, cu m„suri eficiente ∫i pragmatice, v-am solicit, pentru egalitate de tratament, s„ propune˛i retrimiterea la comisie ∫i a acestei propuneri legislative, Óntruc‚t foarte multe dintre propunerile avansate sunt viabile ∫i pot fi avute Ón vedere de c„tre Guvern.

Domnul deputat Bolca∫, care are ∫i d‚nsul o propunere legislativ„ asem„n„toare aflat„ la comisii ∫i probabil cere conexarea lor.

## Domnule pre∫edinte,

Vreau numai s„ v„ Ónf„˛i∫ez un tablou sumbru. V„ da˛i seama c„ Ón sus˛inerea acestei propuneri legislative domnul deputat Boc a vorbit ast„zi aproape o or„. Dac„ se Óntoarce de la comisie va mai vorbi Ónc„ o dat„ o or„, pe aceea∫i problem„. Dar, pe fond, are dreptate. Este Óntr-adev„r corect ca toate propunerile legislative viz‚nd acela∫i obiect s„ fie discutate concomitent ∫i Ón comisii, ∫i Ón plen.

Deci v„ rog ∫i pentru aceasta, ∫i pentru propunerea noastr„ retrimiterea la comisie.

Domnul deputat Sassu.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 18/4.III.2004

Sus˛inem acest lucru, av‚nd Ón vedere c„ mai este o lege care trebuie discutat„ Ón comisie. Este normal ca ele s„ fie corelate. De altfel, regulamentul prevede acest lucru.

Œn consecin˛„, sus˛inem propunerea de a fi retrimis la comisie acest proiect de lege.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Deci nu este pentru prima oar„, s„ Ón˛eleg?! V„ rog.

Eu sper Óns„ s„-i treac„ domnului deputat Boc, pentru c„ mie mi-a trecut imediat.

V„ mul˛umesc.

Rog Comisia juridic„ s„ analizeze Ómpreun„ cele dou„ propuneri.

31. Propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 71/2001 privind

organizarea ∫i exercitarea activit„˛ii de consultan˛„ fiscal„, aprobat„ cu modific„ri prin Legea nr. 198/2002. Comisia pentru buget a propus respingerea.

- Cine este pentru aceast„ solu˛ie? Mul˛umesc. Dac„ sunt voturi Ómpotriv„?

- Ab˛ineri?

Unanimitatea celor prezen˛i.

32. Propunerea legislativ„ privind impunerea taxelor

vamale de export la unele materii prime.

- Comisia pentru buget a propus respingerea. Cine este pentru? Mul˛umesc.

- Dac„ sunt voturi Ómpotriv„?

- Ab˛ineri?

- Œn unanimitate, s-a adoptat propunerea de respingere. Stima˛i colegi,

Am parcurs ordinea de zi de ast„zi, inclusiv lista voturilor finale. V-a∫ ruga ca, Ónainte de a declara Ónchis„ ∫edin˛a de ast„zi, s„-mi permite˛i prezentarea unei note care v„ informeaz„ despre faptul c„ Legea pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 19/2001 privind organizarea ∫i func˛ionarea Guvernului ∫i a ministerelor, adoptat„ Ón procedur„ de urgen˛„ ∫i de Camera Deputa˛ilor, ∫i de Senat, se afl„ depus„ la secretarul general, Ón vederea exercit„rii de c„tre dumneavoastr„ a eventualei contest„ri la Curtea Constitu˛ional„.

Cu aceasta, da˛i-mi voie s„ declar Ónchis„ ∫edin˛a de azi. Dup„-amiaz„ se lucreaz„ Ón comisii.

Mo˛iunea depus„ de colegii de la P.R.M. se va dezbate luni, la ora 18,00.

## _™edin˛a s-a Óncheiat la ora 12,30._

Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, str. Izvor nr. 2–4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucure∫ti, cont nr. 2511.1—12.1/ROL Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti ∫i nr. 5069427282 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ∫i 402.21.78, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 18/4.III.2004 con˛ine 56 de pagini.**

Pre˛ul 106.400 lei