Ilie Merce

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Vin Ón fa˛a Domniilor voastre cu o problem„ asupra c„reia m-am mai oprit ∫i alt„ dat„ ∫i pe care au mai abordat-o ∫i al˛i colegi ai mei. Revenirea mea este determinat„ de Ónc„p„˛‚narea cu care domnii senatori Markó Béla ∫i György Frunda, lideri de frunte ai U.D.M.R., sus˛in cu obstina˛ie reabilitarea unui criminal de r„zboi, Wass Albert. Motivul real al demersului celor doi senatori udemeri∫ti este faptul c„ Wass Albert a fost unul dintre marii lupt„tori Ómpotriva statului na˛ional unitar rom‚n, lupt„tori pentru distrugerea acestuia ∫i pentru formarea unei Ungarii Mari. Sunt ∫i dou„ pretexte ale ac˛iunii celor doi senatori udemeri∫ti: sus˛in c„ procesul intentat lui Wass Albert nu a fost corect, acesta nefiind criminal, ∫i c„ a fost un mare scriitor. Ambele pretexte sunt ni∫te minciuni.

Wass Albert (1908—1998) a fost un scriitor mediocru, dar foarte prolific. Printre c„r˛ile sale: Cerbul misterios (1931); Groap„ de lup (1935); Vin! (1942) Csaba (1940) etc. Œn leg„tur„ cu con˛inutul acestor romane, iat„ un document oficial. Raportul colonelului Bichiceanu, reprezentant al Rom‚niei Ón Comisia Interna˛ional„ germano-italian„ Roggeri-Altenburg, care cerceta asasinatele Ón mas„ s„v‚r∫ite de unguri Ón Transilvania, raport din 25 mai 1944: îCartea contelui Wass este un

monument de ur„ Ónc„ nemaiÓnt‚lnit„ Ón literatura unui popor din lume, ur„ bolnav„, sadic„, revolt„toare“.

Ura contelui Wass era Óndreptat„ Ómpotriva rom‚nilor. Autorul era mediocru, dar c„r˛ile sale au fost citite de maghiarii din Transilvania ∫i au contribuit la consolidarea sentimentelor na˛ionalist-∫ovine ale acestora, av‚nd astfel un rol Ónsemnat Ón crimele din timpul ocupa˛iei horthiste. Cei doi senatori udemeri∫ti sus˛in cu impertinen˛„ c„ Wass Albert nu a fost criminal. Iat„ Óns„ ce spun documentele istorice: contele a cerut militarilor unguri s„ omoare pe cei doi rom‚ni ∫i doi evrei din comuna Sucutard, jude˛ul Cluj, pe 22 septembrie 1944; acela∫i conte a cerut unui deta∫ament militar maghiar s„ execute Óntreaga familie a preotului rom‚n Andrei Bujor din comuna Mure∫enii de C‚mpie, jude˛ul Mure∫, Ón total 11 persoane, Óntre care ∫i un copil de doar 4 ani. Ca urmare a acestor fapte pe deplin dovedite, Tribunalul Poporului de la Cluj, prin Sentin˛a nr. 1 din 13 martie 1946, Ól condamn„ la moarte Ón contumacie. Tot Ón acela∫i an, Wass Albert a fost condamnat la moarte ∫i Ón Ungaria. Se va sinucide Ón 1998, Ón SUA, Ón urma refuzului autorit„˛ilor Ungariei de a-i anula sentin˛a de condamnare din 1946. A∫adar, nici chiar Ungaria nu a Óndr„znit, de teama opiniei publice mondiale, s„-l absolve de vin„ pe criminal. Cei doi senatori udemeri∫ti Óns„ au Ónceput o campanie de reabilitare, plas‚ndu-se astfel definitiv de partea celor mai extremi∫ti reprezentan˛i ai ungurilor din Rom‚nia, cei care i-au ridicat mai multe busturi criminalului, au botezat cu numele s„u ∫coli, i-au republicat opera ∫i au f„cut lecturi publice interminabile din ea, i-au adus clandestin cenu∫a Ón ˛ar„ ∫i au Ónmorm‚ntat-o Ón parcul din comuna Br‚ncovene∫ti, au b„tut o medalie îWass Albert“, care r„spl„te∫te pe cei îcare lupt„ pentru ap„rarea limbii maghiare“. Toate acestea Ón condi˛iile existen˛ei Ordonan˛ei de urgen˛„ nr. 31 din 13 martie 2002, care interzice cultul criminalilor de r„zboi.