Stenogramă plen

Deschidem ∫edin˛a de ast„zi ∫i rog personalul tehnic s„ fie cu cel pu˛in 5—10 minute Ón sal„ Ónainte de Ónceperea ∫edin˛ei. Este inadmisibil ca domnii deputa˛i s„ a∫tepte personalul tehnic s„ se poat„ Óncepe ∫edin˛a.

V„ rog, domnule deputat.

Domnul deputat Cornel ™tirbe˛, Grupul parlamentar al P.N.L.

V„ mul˛umesc, doamn„ pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Am intitulat declara˛ia mea politic„ de ast„zi îCamera Deputa˛ilor — un S.R.L. falimentar“.

Poate fi chiar adev„rat c„ parlamentarii sunt cele mai corupte, inutile ∫i dezagreabile personaje din lumea politic„ rom‚neasc„. Aceasta este percep˛ia public„ ∫i nu exist„ foarte multe argumente pentru a putea estompa negativul imaginii populare.

Aveam, totu∫i, speran˛a c„ exist„ o limit„ a decaden˛ei, baz‚ndu-m„ pe faptul c„ Parlamentul ar trebui s„ fie Óntruchiparea democra˛iei ∫i simbolul ei, oric‚t de necoapt„ ar fi ea, democra˛ia, Ón Rom‚nia. Ceea ce se Ónt‚mpl„ Óns„ Ón aceste zile Ón Camera Deputa˛ilor dep„∫e∫te orice Ónchipuire ∫i acoper„ umbra de speran˛„ Ón a∫ezarea lucrurilor pe un f„ga∫ c‚t de c‚t apropiat de normalitate.

Domnul Adrian N„stase, pre∫edintele Camerei Deputa˛ilor, nu poate ∫i, mai ales, nu vrea s„ accepte eviden˛a, nu vrea s„ respecte elementarul democra˛iei, voin˛a majorit„˛ii. Domnia sa, ca un veritabil dictator Ónn„scut, ˛ine cu din˛ii, sf‚∫ie tot, este de acord cu orice abuz ∫i m‚r∫„vie, numai s„ r„m‚n„ pre∫edinte. A ajuns s„ cread„ c„ func˛ia este numai a lui. A condus Camera Deputa˛ilor timp de 13 ani, din 1992 p‚n„ Ón prezent, ca pe un S.R.L. cu asociat unic, fie direct, Óntre ’92—’96, fie indirect, prin oameni de Óncredere planta˛i Ón func˛iilecheie.

De aceea, pentru el nu conteaz„ acum c„ majoritatea deputa˛ilor doresc altceva ∫i-i cer demisia. El nu recunoa∫te dreptul majorit„˛ii, cu riscul lichid„rii S.R.L.-ului aflat pe marginea pr„pastiei, oferind spectacolul din ultimele zile care confirm„ tot ce se putea mai r„u Ón ce prive∫te starea de fapt. Mai mult, este dispus s„-∫i sacrifice ∫i partidul, folosindu-se, de la cheie de serviciu ∫i, culmea!, Ón numele democra˛iei, de Constitu˛ie.

Domnule N„stase, aici nu e vorba de Constitu˛ie, de lege, sau de regulament, este vorba de logica elementar„ ∫i de bun-sim˛. Asocia˛ii majoritari ai oric„rui S.R.L. pot Ónlocui oric‚nd administratorul, ca s„ nu mai amintim de regula majorit„˛ii Ón orice firav„ organizare democratic„. Solu˛ia demisiei de onoare a˛i dep„∫it-o, domnule N„stase, dar mai exist„ solu˛ia demisiei, sau a demiterii, la fel de constitu˛ional„, legal„ ∫i regulamentar„. Dac„ nu cunoa∫te˛i sau nu recunoa∫te˛i aceste solu˛ii, pune˛i m‚na pe carte, domnule N„stase, ∫i Ónv„˛a˛i abc-ul democra˛iei! Altfel, revolta majorit„˛ii va deveni Constitu˛ie, lege ∫i regulament. Poate asta v„ dori˛i. A∫a sf‚r∫esc marii dictatori. Dar v„ asigur c„ revolta˛ii vor scormoni prin catacombele Casei Poporului, vor verifica privilegiile unora, contractele altora, risipa anual„ imens„ de peste 30 de mii de miliarde ∫i altele, f„r„ a mai relua doar tema democra˛iei.

A∫adar, g‚nduri bune, mai bune, v„ urez, Ón final, domnule pre∫edinte demisionar al Camerei Deputa˛ilor! Da˛i o ∫ans„ acestei institu˛ii, da˛i o ∫ans„ normalit„˛ii! V„ mul˛umesc, doamn„ pre∫edinte.

Din partea Grupului parlamentar al P.S.D., domnul deputat Constantin Amarie.

V„ rog, domnule deputat, ave˛i cuv‚ntul.

V„ mul˛umesc, doamn„ pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Declara˛ia mea este intitulat„ î™coala portocalie“.

Œn campania electoral„, programul ∫i denumirea Alian˛ei au fost, pentru profesori, îD√“, pentru c„ s-a promis dublarea salariilor Ón Ónv„˛„m‚nt. Promisiunea a fost f„cut„ de candida˛ii Alian˛ei f„r„ s„ clipeasc„, dar totul s-a dovedit a fi o minciun„. S-a ob˛inut, atunci, cvasitotalitatea voturilor din Ónv„˛„m‚nt.

Printre primele victime ale guvern„rii actuale s-a aflat ∫i acest important segment social, iar deschiderea noului an ∫colar a debutat cu o grev„ a sindicatelor din preuniversitar. îNu d„m bani pentru citit!“ a declarat domnul prim-ministru ∫i, prin aceasta, a demonstrat ce Ón˛elege din ce Ónseamn„ ∫i se petrece Ón lumea ∫colii.

Œn teritoriu, de un an de zile, principala preocupare a puterilor locale a fost s„ decapiteze conducerile unit„˛ilor de Ónv„˛„m‚nt, de la gr„dini˛„ ∫i p‚n„ la inspectoratele ∫colare. Din 42 de inspectori generali, mai sunt de schimbat doar vreo trei. To˛i veleitarii ∫i-au g„sit un loc. Urm„rile au fost multiple, dar nu Ón beneficiul Ónv„˛„m‚ntului. Una dintre ele are grave consecin˛e. Pentru c„ inspectoratele ∫colare jude˛ene au uitat s„ organizeze admiterea Ón anul de completare pentru elevii absolven˛i ai claselor a X-a de la ™coala de arte ∫i

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 141/11.X.2005 meserii, care au sus˛inut ∫i promovat examenele de corigen˛„, ne-am trezit cu zeci de elevi r„ma∫i Ón afara ∫colii. Ei au pierdut dreptul de a urma ulterior ciclul superior al liceului ∫i cum majoritatea dintre ei provin din familii s„race sau dezorganizate, ace∫ti elevi au r„mas f„r„ o ∫ans„ de Óntre˛inere, deoarece nu au nici v‚rsta necesar„ angaj„rii legale. Cine r„spunde pentru aceste suferin˛e create?

Nu lipsesc, Óns„, declara˛ii n„stru∫nice, chiar de la nivelul ministerului ∫i nu Ón˛elegem de ce domnul ministru intr„ pe teritoriul altui coleg, ministru foarte activ, de altfel, stabilind ca obiectiv al ∫colii plantatul pomilor. E clar c„ nu vede pomul — care pentru noi este copilul —, din cauza p„durii. ™i, dac„ singura solu˛ie a copiilor Ón viitor este s„ Ónve˛e de la copaci experien˛a de via˛„, atunci na˛iunii i se rezerv„ un viitor vegetal. S-a abandonat cu totul tradi˛ia s„n„toas„ a ∫colii rom‚ne∫ti, aceea Ón care ∫i noi ne-am format, ∫coal„ care a instruit ∫i pe copiii celor care lucreaz„ azi Ón ˛„ri din Uniunea European„, copii care surclaseaz„, Ón cele mai multe cazuri, pe autohtoni. Competitivitatea rom‚nilor este periculoas„ Ón viitor?

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al P.D., domnul deputat Mircea St„nescu.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

La conferin˛a de pres„ sus˛inut„ vineri la sediul Parchetului Œnaltei Cur˛i de Casa˛ie ∫i Justi˛ie, procurorul general al Rom‚niei, Ilie Boto∫, a declarat c„ o microstructur„ din cadrul Ministerului Public ar instrumenta o serie de dosare care privesc acte de corup˛ie ∫i alte tipuri de infrac˛iuni, s„v‚r∫ite de c„tre 22 de senatori ∫i deputa˛i. Dintre aceste cazuri, procurorul general Ilie Boto∫ s-a limitat a nominaliza doar dosarul domnului deputat P.N.L. Drago∫ Ujeniuc, pe motiv c„, fiind ˛inta unor atacuri ale acestuia, legea l-ar Óndrept„˛i s„ fac„ declara˛ii Ón care s„ nominalizeze spe˛a respectivului parlamentar.

Cu toate acestea, Ilie Boto∫ a refuzat, la insisten˛ele presei, s„-i nominalizeze pe ceilal˛i 21 de parlamentari care ar face Ón prezent obiectul cercet„rilor Óntreprinse de microstructura specializat„, de la nivelul Ministerului Public, sub pretextul c„ o astfel de dezv„luire ar contraveni legii ∫i ar afecta dreptul la imagine al celor viza˛i.

Œntruc‚t aceast„ informa˛ie nu face parte din categoria informa˛iilor clasificate, protejate de lege, Ministerul Public oferind Ón al˛i ani astfel de informa˛ii, Ól somez pe procurorul general Ilie Boto∫ ca, Ón temeiul Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informa˛iile de interes public, s„ dezv„luie de Óndat„ identitatea celor 21 de parlamentari care sunt ˛inta unor cercet„ri penale ∫i s„ precizeze pentru ce anume infrac˛iuni sunt cerceta˛i.

Un refuz de a furniza aceste informa˛ii nu poate fi catalogat ast„zi dec‚t o diversiune de genul celei practicate Ón urm„ cu mai multe luni de fostul ∫ef al P.N.A., Ioan Amariei, care a pomenit de existen˛a a 40 de dosare de mare corup˛ie ce s-au dovedit ulterior inexistente, diversiune menit„ se creeze impresia c„ Parchetul Œnaltei Cur˛i de Casa˛ie ∫i Justi˛ie ar avea o activitate extrem de sus˛inut„, pe fondul unei vizibile lipse de rezultat.

V„ mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al P.R.M., domnul deputat ™tefan Baban.

Domnule deputat, ave˛i cuv‚ntul.

V„ mul˛umesc, doamn„ pre∫edinte. Doamn„ pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i, îBoal„ veche la vremuri noi“.

S„pt„m‚na trecut„, pre∫edintele B„sescu cerea rom‚nilor s„ nu mai dea ∫pag„, indiferent ce problem„ au de rezolvat: medical„, social„, financiar„ etc. Solicitarea pre∫edintelui nu poate fi catalogat„ dec‚t populist„ ∫i f„r„ acoperire Óntr-o ˛ar„ Ón care mita se ia Óncep‚nd cu cercurile politice ∫i economice, dar flagelul este aruncat asupra celor mul˛i ∫i n„p„stui˛i. Poate c„ B„sescu n-a dat niciodat„ ∫pag„, dar nu cred c„ din cauz„ c„ n-a considerat oportun acest lucru. Iar sondajele de opinie pe care le studiem cu to˛ii arat„ c„ Ón Rom‚nia nu po˛i rezolva nimic dac„ nu dai o mic„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 141/11.X.2005 aten˛ie, un ciubuc. De ce? Pentru c„ a∫a s-a Ómp„m‚ntenit obiceiul Ónc„ de pe vremea fanario˛ilor, fiindc„, dac„ doreai s„ ob˛ii ceva bun ∫i folositor sau s„-˛i rezolvi o problem„, trebuia s„ te prezin˛i cu o mic„ aten˛ie la locul ∫i omul potrivit.

™i, totu∫i, dup„ 15 ani de democra˛ie, aceste obiceiuri au r„mas. ™i nu neap„rat c„ ar fi vrut poporul rom‚n tradi˛ionalist s„ le p„streze, ci pentru simplul fapt c„ de at‚ta democra˛ie ∫i tranzi˛ie am ajuns s„ ne autoselect„m pentru a accede la medicamentele compensate, la tratamente sofisticate ∫i eficiente, care pentru noi sunt rare, dar pentru ceilal˛i cet„˛eni ai Europei sunt normale ∫i obi∫nuite, pentru a beneficia de o preg„tire ∫colar„ la standarde care s„ permit„ ocuparea unui loc de munc„ bine pl„tit at‚t Ón ˛ar„, c‚t ∫i Ón str„in„tate.

Exemplele ar putea continua, pentru c„ sunt destule ∫i le Ónt‚lnim Ón fiecare clip„ Ón cotidian: de la verificarea actelor ma∫inii de c„tre poli˛i∫tii din trafic ∫i p‚n„ la verificarea actelor micii afaceri pe care o p„storim ∫i din care reu∫im s„ subzist„m cu to˛ii. Toate sunt d„t„toare ∫i primitoare de ∫pag„, de mit„, de ciubuc... de tot ce g‚nde∫te ∫i nu g‚nde∫te domnul pre∫edinte. Nici nu poate fi altfel, atunci c‚nd un medic, cu peste 12 ani de ∫coal„, este pl„tit cu un salariu de mizerie ∫i poate subzista datorit„ eforturilor p„rin˛ilor, propriei familii ∫i... micilor aten˛ii. Este de fapt o lege tacit„, aprobat„ at‚t de cadrele medicale, c‚t ∫i de guvernan˛ii care s-au perindat la conducerea ˛„rii. Pentru c„, neexist‚nd performan˛„ economic„ Ón Rom‚nia, nu po˛i asigura salarii decente ∫i condi˛ii normale de lucru pentru un act medical, pentru baze de tratamente dotate corespunz„tor, pentru spitale moderne etc., ∫i acest lucru este valabil ∫i pentru profesori, func˛ionari publici ∫i al˛i bugetari. La venituri nete de 5, 6 milioane de lei, cu un copil la ∫coal„ ∫i cu cheltuieli gospod„re∫ti majorate la dou„, trei luni, este imposibil s„ rezi∫ti cu stoicism tenta˛iilor care-˛i sunt oferite.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Din partea Grupului parlamentar al U.D.M.R., domnul deputat Garda Dezideriu.

V„ rog, domnule deputat, ave˛i cuv‚ntul.

Doamn„ pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Œn ziua de 6 octombrie vom comemora 156 de ani de la executarea celor 13 generali ai armatei revolu˛ionare maghiare.

Aceste personalit„˛i ∫i-au jertfit via˛a pentru ideile revolu˛iei pa∫optiste, lupt‚nd Ómpotriva despotismului absolutist, pentru sus˛inerea libert„˛ii, egalit„˛ii ∫i fraternit„˛ii.

Revolu˛ia maghiar„, prin programele sale, viza desfiin˛area radical„ a rela˛iilor feudale, democratizarea societ„˛ii prin acordarea drepturilor ∫i libert„˛ilor civice.

Mi∫c„rile din Transilvania, la Ónceput, prefa˛au o revolu˛ie pa∫nic„ at‚t prin Programul de la Cluj, c‚t ∫i prin manifesta˛iile popula˛iei de la T‚rgu-Mure∫. Dieta Transilvaniei din ziua de 29 mai a adoptat legi importante at‚t pentru poporul maghiar, c‚t ∫i pentru na˛iunea rom‚n„, cum au fost: desfiin˛area iob„giei, suportarea Ón comun de c„tre to˛i cet„˛enii a sarcinilor publice, asigurarea drepturilor cet„˛ene∫ti ∫i religioase ale rom‚nilor ∫i noua lege a pensiei.

Cu toate acestea, din cauza politicii duplicitare a Cur˛ii de la Viena, s-a ajuns la un r„zboi civil Óntre cele dou„ na˛iuni. Armata revolu˛ionar„ maghiar„, Ón luptele care au durat un an ∫i jum„tate, a Ónfr‚nt Ón mai multe b„t„lii o∫tile habsburgilor. Interven˛ia trupelor ˛ariste a schimbat raportul de for˛e pe plan militar, fapt ce a cauzat Ónfr‚ngerea revolu˛iei maghiare.

Cu toate acestea, lupta lor a deschis calea pentru o evolu˛ie burghez„ Ón spa˛iul carpato-dun„rean.

Pentru a cinsti memoria revolu˛ionarilor maghiari, la sf‚r∫itul secolului al XIX-lea s-a amplasat la Arad Statuia Libert„˛ii, care ar trebui s„ reprezinte aceea∫i semnifica˛ie ∫i pentru na˛iunea rom‚n„, pentru c„ peste 30 de mii de revolu˛ionari rom‚ni au luptat ∫i Ón armata revolu˛ionar„ ungar„ sub comanda generalilor aminti˛i.

Cinstirea memoriei celor 13 generali maghiari Ón prezent, mul˛umit„ ∫i oficialit„˛ilor rom‚ne∫ti, o reprezint„ amplasarea la Arad a grupului statuar cunoscut sub denumirea de Statuia Libert„˛ii, ceea ce poate fi un pas important at‚t Ón interpretarea corect„ a unor evenimente istorice, c‚t ∫i Ón reconcilierea rom‚no-maghiar„. V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

™i eu v„ mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al P.S.D., domnul deputat Emil Radu Moldovan. Nu este Ón sal„.

Doamna deputat Manuela Mitrea. Ave˛i cuv‚ntul, doamn„ deputat.

V„ mul˛umesc.

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi se intituleaz„ îPalatul «Teodor Costescu», Ón pericol!“

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 141/11.X.2005 Vorbind despre cultur„, Ortega vorbea despre îun trecut ireversibil ∫i un viitor visat“.

Azi, c‚nd lumea devine tot mai pluricultural„ (culturi ale profesiilor, ale na˛iunilor, etniilor, grup„rilor, ale comunit„˛ilor de pe Internet, ale institu˛iilor ∫i localit„˛ilor virtuale, ale ma∫inilor inteligente etc.), iar postmodernismul se impune ca un fenomen cultural general, consider c„ a sosit momentul s„ se ac˛ioneze mai mult pentru p„strarea identit„˛ii culturale, pentru salvarea valorilor culturale ∫i spirituale ale neamului rom‚nesc.

Cultura Ón societatea cunoa∫terii este cu totul altceva dec‚t cultura privind societatea cunoa∫terii.

Œntr-o societate rom‚neasc„ Ón care globalizarea se resimte ca un pericol pentru identitatea na˛ional„, consider c„ fenomenul cultural ar trebui s„ fie una dintre priorit„˛ile actualului Guvern. Preocuparea Ministerului Culturii ∫i Cultelor pentru tot ce presupune cultur„, tradi˛ie, spiritualitate rom‚neasc„ aproape c„ nu exist„.

Œn timp ce cl„dirile aflate Ón patrimoniul na˛ional stau s„ se pr„bu∫easc„, manelele sunt v‚ndute ca p‚inea cald„.

De aceea, ca parlamentar, trag un semnal de alarm„: cultura rom‚neasc„ e Ón pericol! La fel ∫i Palatul Cultural îTeodor Costescu“ din Drobeta Turnu-Severin, un exponent de o valoare inestimabil„ a culturii arhitectonice din Oltenia, ∫i nu numai.

Anul trecut s-au Ómplinit 140 de ani de la na∫terea lui Teodor Costescu (1864—1938). Venit din Gorj pe plaiuri mehedin˛ene, distinsul c„rturar a r„mas pentru posteritate un model greu de atins.

Figur„ emblematic„ a jude˛ului Mehedin˛i, profesor, om politic, membru de onoare al Academiei Rom‚ne, Ón 1934, Teodor Costescu a pus bazele actualului Palat Cultural din Drobeta Turnu-Severin, care-i poart„ numele.

Lucr„rile de construire a edificiului au fost Óncepute Ón anul 1913, dup„ proiectul arhitectului Grigore Cerchez. Œn anul 1916, s-au realizat structura, respectiv zid„ria ∫i acoperi∫ul.

™i eu v„ mul˛umesc, doamn„ deputat.

Din partea Grupului parlamentar conservator, doamna deputat Gra˛iela Iordache.

V„ mul˛umesc. Doamn„ pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Declara˛ia politic„ de ast„zi a∫ dori s„ se refere la privatizarea pe pia˛a de capital ∫i se intituleaz„ îPrivatizarea pe pia˛a de capital, Óntre sublim ∫i ridicol“.

De 13 ani, Ón Rom‚nia s-a privatizat mult, spun unii, pu˛in, spun al˛ii, ∫i to˛i au dreptate.

Mult, ca num„r de companii, I.A.S.-uri ∫i agromec-uri, la gr„mad„, pu˛in, c‚nd este vorba de procentul total din avu˛ia na˛ional„. Mult sau pu˛in, constanta procesului de privatizare a fost lipsa de transparen˛„ ∫i, de aceea, pia˛a

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 141/11.X.2005 de capital a fost evitat„ cu obstina˛ie. Inutil s„ mai pled„m pentru nevoia de transparen˛„ a acestui proces, Ón contextul Ón care vorbim — ∫i doar vorbim, domnilor! — de combaterea fenomenului de corup˛ie.

Ce trebuie subliniat este faptul c„ singura metod„ de privatizare cu adev„rat transparent„ — cea care ofer„ acces la acest proces tuturor investitorilor — o reprezint„ pia˛a de capital.

Œn Rom‚nia, procesul de privatizare a fost f„cut demult, de multe ori ca un scop Ón sine, de∫i nu trebuie s„ se reprezinte a∫a. Capitalul str„in a fost favorizat Ón raport cu capitalul autohton. Œntruc‚t acumularea de capital la nivel intern era ini˛ial redus„, primele procese de privatizare au fost destinate aproape Ón exclusivitate capitalului str„in. Dup„ 15 ani de tranzi˛ie, condi˛iile sunt radical schimbate ∫i, cu toate acestea, strategiile de privatizare ale companiilor rom‚ne∫ti interzic accesul capitalului autohton la derularea proceselor de privatizare. Persisten˛a acestei situa˛ii este cu at‚t mai greu de Ón˛eles cu c‚t Ón ultima perioad„ se vorbe∫te despre v‚nzarea de pachete de ac˛iuni la companii foarte importante din economia na˛ional„, care ar trebui oferite cu preponderen˛„ cet„˛enilor rom‚ni.

Ca s„ facem o mic„ diferen˛„, Ón anul 2004, Polonia a Ónceput privatizarea celei mai mari b„nci prin derularea unei oferte publice ini˛iale pe pia˛a de capital local„. Peste o sut„ de mii de polonezi au subscris Ón cadrul ofertei, suma oferit„ de ace∫tia dep„∫ind de c‚teva ori valoarea pachetului de ac˛iuni v‚ndut de stat. Deci privatizarea pe pia˛a de capital nu Ónseamn„ numai transparen˛„, Ónseamn„ ∫i eficien˛„, ∫i randament, ∫i profitabilitate.

™i eu v„ mul˛umesc, doamn„ deputat. Domnul deputat Alexandru Mocanu, Grupul parlamentar al P.D.

Mul˛umesc, doamn„ pre∫edinte.

Declara˛ia politic„ se intituleaz„: îJos masca, domnilor!“

Œn ultimele zile, fiecare membru al tripletei de conducere a P.S.D. a sim˛it nevoia, Óntr-un fel sau altul, s„ sar„ la beregata pre∫edintelui Rom‚niei sau a Alian˛ei D.A. P.N.L.-P.D. Proced‚nd Ón acest fel, fiecare a sperat nu c„ va tran∫a Ón favoarea P.S.D. r„zboiul cu puterea, c‚t mai ales c„ va puncta, fie ∫i numai la impresie artistic„, Ón raport cu ceilal˛i doi conduc„tori.

Mai Ónt‚i domnul Mitrea, de la tribuna Camerei Deputa˛ilor, ca replic„ la ie∫irea necontrolat„, dar, Óntr-un fel, de Ón˛eles, a unui t‚n„r deputat liberal, g„se∫te de cuviin˛„ s„ vitupereze, cu m‚inile Óncle∫tate de pupitru, c„ p‚n„ una, alta, Ón Parlament, P.S.D. este partidul care a ob˛inut cele mai multe voturi Ón 2004 ∫i, de aceea, nu vor accepta s„ fie b„taia de joc a nim„nui! Cu alte cuvinte, mai Ónt‚i, un partid, care a intrat Ón Parlament cu doar 5% din voturile electoratului, Ón viziunea liderului Mitrea, ar putea fi b„taia de joc a oricui Ón Parlament? Ce s„ zic, a∫a convingeri democratice, mai rar!

Dar apropo, despre care... îcel mai mare partid din Parlament...“ se vorbe∫te aici? Despre P.S.D.? Nu cred, pentru c„ nu poate fi vorba, ∫i asta pentru simplul motiv c„ P.S.D. nu a participat ca atare la alegerile generale din noiembrie 2004! Asta rezult„ foarte clar din comunicatul oficial al Biroului Electoral Central. Œn alegeri a participat, Ón schimb, Uniunea P.S.D.+P.U.R.

A∫a cum nimeni nu poate argumenta cu documente oficiale care este ponderea Ón Parlament a fiec„rui partid din Alian˛a D.A., tot a∫a, nimeni nu poate sus˛ine, cu documente, de asemenea, oficiale, care este ponderea P.S.D. Ón Parlament, ∫i cu at‚t mai pu˛in c„ ar fi ob˛inut cele mai multe voturi. O astfel de sus˛inere este, ca s„-l citez pe domnul Mitrea, o adev„rat„ obr„znicie! Singurul barometru Ón materie Ól reprezint„ poate rezultatul oficial al alegerilor locale din iunie 2004. Œi reamintim domnului Mitrea c„ atunci P.S.D. a ob˛inut pu˛in peste 31%, Alian˛a a luat 33%, iar Partidul Umanist a ob˛inut 6% din voturi. Dat fiind faptul c„ la alegerile generale din noiembrie 2004, Uniunea P.S.D.+P.U.R. a realizat acela∫i procent cu suma procentelor ob˛inute de cele dou„ partide la alegerile locale, dac„ dore∫te, domnul Mitrea ar putea sus˛ine c„ P.S.D. este ast„zi a doua for˛„ politic„ din Parlament, av‚nd circa 31—32% din mandate.

V„ rog s„ Óncheia˛i, domnule deputat.

## **Domnul Alexandru Mocanu:**

V„ mul˛umesc frumos, mai am dou„ fraze.

## **Domnul Dumitru Bentu**

**:**

Mai are volumele III ∫i IV!

...dup„ o asemenea m„ciuc„ aplicat„ exact Ón moalele capului P.S.D.! Despre care îla∫itate“ vorbi˛i atunci c‚nd Ól acuza˛i pe domnul B„sescu c„ arunc„ responsabilitatea integr„rii pe umerii P.S.D.? Nu cumva la fel de îla∫“ ∫i la fel de îiresponsabil“, cu ghilimele de rigoare, pare ∫i comisarul Frattini, care spune c„ la sf‚r∫itul lui 2004 nu avea Óncredere Ón Guvernul N„stase c„ are capacitatea de a accelera reformele Ón justi˛ie?

Nu crede˛i, domnule Geoan„, c„ la∫itatea este cea care-l caracterizeaz„ pe acela care nu a avut curajul ∫i demnitatea s„-l Ónfrunte pe Ion Iliescu Ón Congres, f„r„ ca Ónainte, c‚˛iva îprieteni de cas„“, membri ai castei îcapitalismului de cumetrie“, s„ orchestreze debarcarea b„tr‚nului Iliescu, Ón cel mai stalinist mod?

A˛i dep„∫it timpul, domnule deputat, v„ rog s„ Óncheia˛i. Ultima fraz„ ∫i Óncheia˛i.

De asemenea, cum crede˛i c„ va interpreta electoratul faptul c„ la cele 136 de proiecte de lege pentru integrare nu a˛i formulat nici un amendament, Ón timp ce la proiectul de Regulament al Camerei, care declara˛i c„ nu v„ intereseaz„, a˛i formulat ∫i depus peste 800 de amendamente? Din dou„ una: ori proiectele Guvernului sunt impecabile ∫i nu ave˛i ce comenta, ori, din contr„, aten˛ia P.S.D. s-a focalizat pe regulament ∫i nicidecum pe legile integr„rii.

V„ mul˛umesc.

Din partea Grupului parlamentar al P.S.D., domnul deputat Emil Radu Moldovan.

Lipse∫te!

Nu. Domnul Mihai Apostolache. Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat, v„ rog.

Mul˛umesc, doamna pre∫edinte.

Da˛i-mi voie, pentru Ónceput, s„ m„ scuz Ón fa˛a colegilor pentru ˛inut„. Am avut un accident de circula˛ie ∫i nu pot s„ stau cu capul descoperit.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 141/11.X.2005 ## Stima˛i colegi,

Œnainte de a Óncepe prezentarea declara˛iei politice, permite˛i-mi s„ v„ spun c„ eu nu v„ dispre˛uiesc, ci v„ apreciez foarte mult ∫i m„ bucur s„ sunte˛i aici.

S„pt„m‚na trecut„, ambasadorul Marii Britanii f„cea o descriere realist„ a administra˛iei publice din Rom‚nia, spun‚nd c„ Rom‚nia nu are Ón prezent o administra˛ie calificat„, competent„ ∫i impar˛ial„. De altfel, nu este singura dat„ c‚nd ambasadorul atrage aten˛ia autorit„˛ilor asupra problemelor din ˛ara noastr„.

C‚nd am auzit declara˛ia, ca t‚n„r om politic, m-am bucurat foarte mult, deoarece Ómi dau seama c„ acest demers va scoate autorit„˛ile din starea de repaus ∫i vor fi nevoite s„ preia in˛iativa. Oricum, actualii guvernan˛i nu vor face niciodat„ o astfel de declara˛ie, deoarece adev„rul deranjeaz„, prefer‚nd s„ ascund„ gunoiul sub pre∫.

Actualii guvernan˛i atacau dur P.S.D. Ón perioada c‚nd acest partid se afla la guvernare, pe tema excesului de autoritate, uit‚nd c„ Ón propria îograd„“ cresc îmandarinii locali“, persoane pentru care legea exist„ doar pe h‚rtie, interpret‚nd-o dup„ bunul lor plac, nesocotind interesul public ∫i binele cet„˛eanului.

Un astfel de exemplu Ól g„sim Ón localitatea prahovean„ Drajna, unde primarul liberal al acesteia refuz„ s„ aplice Legea administra˛iei publice locale, pe motiv c„ oricum aceasta se va modifica.

Concret, Ón localitatea Drajna, viceprimarul ∫i-a prezentat demisia, iar, conform legii, trebuie ales din r‚ndul consilierilor Ón func˛ie un nou viceprimar. Prin demisie, mandatul viceprimarului a Óncetat de drept, iar consiliul local trebuie s„ ia act de Óncetarea mandatului ∫i s„ aleag„ un nou viceprimar.

Toate acestea par lucruri fire∫ti, numai c„ primarul localit„˛ii, un adev„rat îmandarin local“ al P.N.L., le-a spus consilierilor locali c„ nu are rost s„ mai aleag„ un nou viceprimar, Óntruc‚t legea oricum se va schimba ∫i c„ func˛ia de viceprimar va disp„rea, uit‚nd faptul c„ Ón calitatea pe care o are trebuie s„ pun„ Ón aplicare legile, ∫i nu s„ se sustrag„ de la acest lucru, chiar dac„ legile sunt bune sau mai pu˛in bune. Dac„ am g‚ndi la fel ca primarul din Drajna, jude˛ul Prahova, ar Ónsemna c„ fiecare poate s„ s„v‚r∫easc„ orice fel de fapte, chiar dac„ unele dintre ele sunt incrimiate de Codul penal, pe motiv c„ oricum acesta se va modifica.

Din partea Grupului parlamentar al minorit„˛ilor na˛ionale, domnul deputat Ovidiu Gan˛. Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

Doamn„ pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Ieri, 3 octombrie, am s„rb„torit Ómpreun„ cu prietenii no∫tri germani 15 ani de la reunificarea Germaniei, un

moment istoric pentru Óntreaga Europ„, c„derea Zidului Berlinului marc‚nd ∫i simbolic pr„bu∫irea comunismului Ón estul continentului, proces des„v‚r∫it de Revolu˛ia din Rom‚nia din Decembrie 1989. Este poate un moment potrivit pentru un bilan˛ al rela˛iilor bilaterale sub toate aspectele.

Aceste rela˛ii bilaterale de o calitate excep˛ional„ au r„d„cini istorice. Primul stat comunist care a stabilit rela˛ii diplomatice cu Republica Federal„ Germania a fost Rom‚nia. Dup„ Revolu˛ie, Germania a Ón˛eles s„ sar„ imediat Ón ajutorul nostru, sub diferite forme, at‚t la nivel federal, de land, ora∫e partenere, ONG-uri ∫i cet„˛eni.

Ast„zi, avem rela˛ii economice extrem de puternice, 15% din comer˛ul exterior al Rom‚niei fiind legat de Germania, nivelul total al schimburilor ating‚nd Ón 2004 7,5 miliarde de euro, cu 21% mai mult dec‚t Ón 2003. Anul acesta, din ianuarie p‚n„ Ón iunie, nivelul a fost de 4 miliarde de euro.

Germania este ∫i un puternic investitor direct, cu peste 1 miliard de euro, Ón condi˛iile Ón care cifra nu este dec‚t par˛ial relevant„, pentru c„ importante firme germane au realizat investi˛iile lor prin filiale din ter˛e ˛„ri. Num„rul total al firmelor cu capital german dep„∫e∫te 12.000.

Cel pu˛in la fel de importante sunt rela˛iile politice. Germania este un membru extrem de important al Uniunii Europene, c„tre care ne Óndrept„m cu pa∫i repezi. At‚t la nivelul Parlamentului European, c‚t ∫i la nivelul Comisiei sau Consiliului, vocea acestei ˛„ri este ascultat„ cu mare aten˛ie.

De aceea, Ón perioada imediat urm„toare trebuie s„ ne concentr„m eforturile pentru intensificarea rela˛iilor bilaterale, un rol deosebit revenind ∫i Parlamentului Rom‚niei. Ar fi extrem de util ca Ónt‚lniri la nivel de comisii de specialitate, de grupuri de prietenie s„ aib„ loc, s„ prezent„m Ón mod corect ∫i obiectiv eforturile ˛„rii noastre de a Óndeplini condi˛iile de aderare existente Ón tratat. Aceste condi˛ii vor fi respectate ∫i de Germania, a∫a cum am fost asigura˛i Ón mai multe ocazii, at‚t de c„tre cancelarul Gerhard Schröder, c‚t ∫i de c„tre doamna Angela Merkel, pre∫edintele CDU.

™i eu v„ mul˛umesc, domnule deputat.

Domnul deputat Adrian Moisoiu, Grupul parlamentar al P.R.M.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 141/11.X.2005

Mul˛umesc, doamn„ pre∫edinte.

Declara˛ia mea este intitulat„: îO jignire a demnit„˛ii na˛ionale: statutul de autonomie a f nutului Secuiesc“.

Faptul c„ Ón urma alegerilor din 28 noiembrie 2004, liderii U.D.M.R. au fost coopta˛i la guvernare ∫i particip„ la deciziile privind soarta rom‚nilor Ón calitate de mini∫tri, viceprim-ministru, secretari de stat, prefec˛i, subprefec˛i, cum se Ónt‚mpl„ Ón actualul regim liberalo-democrat, sub conducerea pre∫edintelui Traian B„sescu ∫i a premierului C„lin Popescu-T„riceanu, le-a Ónt„rit convingerea c„ idealul lor de 86 de ani de a reface Ungaria Mare, Ón detrimentul popoarelor care au sc„pat de domina˛ia ∫i de teroarea lor devenit„ legendar„, va deveni realitate.

Pas cu pas, zi de zi ∫i ceas de ceas, ei construiesc scenarii, redacteaz„ proiecte de autodeterminare, elaboreaz„ statute de autonomie, Ónt‚i, cu inten˛ia de a testa reac˛ia opiniei publice, ulterior, spre a le propune spre aprobare Parlamentului, ∫i dac„, prin ∫antaj politic, prin diverse trucuri, mim‚nd un comportament ∫i limbaj european sau specul‚nd miopia, sl„biciunile, lipsa de spirit na˛ional autentic ale guvernan˛ilor orbi˛i de putere, reu∫esc s„ le aprobe cel pu˛in par˛ial, sunt bucuro∫i c„ se apropie de scopul urm„rit.

f nta principal„ pus„ pe tapet Óncep‚nd cu decembrie 1989, dar nereu∫it„ Ónc„ — ∫i, sper, niciodat„ — este destr„marea Rom‚niei, enclavizarea ei, prin realizarea f nutului Secuiesc sau a fostei Regiuni Mure∫ Autonome Maghiare, ∫i alipirea ei la Ungaria, sf‚rtec‚nd ∫i destabiliz‚nd astfel via˛a social„, economic„, politic„ ∫i administrativ„ a ˛„rii, Ónc„lc‚nd suveranitatea ∫i independen˛a Statului Rom‚n, dar ∫i demnitatea ∫i m‚ndria na˛ional„ a rom‚nilor.

Acesta este scopul pentru care, la 19 iulie 2005, doi parlamentari U.D.M.R-i∫ti au Ónregistrat la Camera Deputa˛ilor propunerea legislativ„ privind statutul de autonomie a f nutului Secuiesc, care Óncalc„ Ón mod flagrant prevederile art. 1 alin. (1) din Constitu˛ie, potrivit c„rora: îRom‚nia este stat na˛ional, suveran ∫i independent, unitar ∫i indivizibil“, ∫i ale art. 2 alin. (1), potrivit c„ruia: îSuveranitatea na˛ional„ apar˛ine poporului rom‚n, care o exercit„ prin organele sale reprezentative alese, constituite prin alegeri libere, periodice ∫i corecte, precum ∫i prin referendum“.

Preg„ti˛i-v„ s„ Óncheia˛i.

Acum.

...chiar pre∫edintele Traian B„sescu, a spus: îVreau s„ ∫ti˛i, autonomia unei palme de p„m‚nt este un act de tr„dare na˛ional„, Rom‚nia este Óntreag„, este rotund„ ∫i nici o autonomie nu poate func˛iona Ón interiorul frontierelor na˛ionale. C‚t„ autonomie este la Gala˛i, Ia∫i sau Bucure∫ti, aceea∫i autonomie este ∫i la T‚rguMure∫.“

Sper ca m„car de aceast„ dat„ s„ fi fost sincer, domnule pre∫edinte!

Mul˛umesc, doamn„ pre∫edinte, ∫i Ómi cer scuze.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 141/11.X.2005

Mul˛umesc, domnule deputat. Grupul parlamentar al P.N.L., domnul deputat Mircea Ciopraga.

Ave˛i cuv‚ntul.

Mul˛umesc, doamn„ pre∫edinte. Doamnelor si domnilor colegi,

De dou„ s„pt„m‚ni, ceea ce se Ónt‚mpl„ Ón plenul acestei institu˛ii las„ cu gura c„scat„ ∫i f„r„ replic„ pe orice cet„˛ean de bun-sim˛ al acestei ˛„ri.

Probabil c„ electoratul rom‚n, care ne-a trimis aici s„-l reprezent„m, are senza˛ia c„ asist„ la un spectacol ieftin aflat sub cupola circului, ∫i nu la activitatea normal„ ∫i specific„ acestei institu˛ii, fundamental„ pentru un stat de drept ∫i pentru o societate democratic„.

Toat„ aceast„ mascarad„ politic„, aflat„ Ón regia P.S.D., desf„∫urat„ pe fundalul crizei acute Ón care se zbate acest partid frustrat ∫i avid de putere, care nu Ón˛elege c„ trebuie s„ treac„ totalmente Ón opozi˛ie, nu face altceva dec‚t s„ denigreze imaginea, ∫i a∫a fragil„, a institu˛iei Parlamentului, Ón loc s„ contribuie la consolidarea acesteia, pentru ca cet„˛eanul rom‚n s„-∫i poat„ rec„pata Óncrederea Ón institu˛iile statului. Dar, cum P.S.D. are exerci˛iul traiului pe spinarea contribuabilului ∫i obi∫nuin˛a sfid„rii f„r„ jen„ a oric„ror reguli de bun-sim˛, Ó∫i permite s„ tergiverseze ∫i s„ fr‚neze bunul mers al acestei institu˛ii, spre dispre˛ul banului public al contribuabilului rom‚n.

Œn orice ˛ar„ democratic„, opozi˛ia are un rol constructiv ∫i este un partener viabil pentru cei afla˛i la guvernare, pentru bunul mers al societ„˛ii. Se pare c„ Ón Rom‚nia opozi˛ia joac„ un rol distructiv, pun‚nd pe primul plan orgoliile politice ∫i pe ultimul plan interesul general, folosind situa˛iile de criz„ pentru a c‚∫tiga capital de imagine ∫i capital electoral, f„r„ a fi capabil„ s„ propun„ solu˛ii certe.

Ocupa˛ia de baz„ a opozi˛iei a devenit produc˛ia pe band„ rulant„ a mo˛iunilor, tratate Ón stilul demagogic prea bine cunoscut al P.S.D. Œn loc s„ legifer„m, dezbatem mo˛iuni, Ón loc s„ dezbatem regulamentul, lu„m pauze la nesf‚r∫it.

Nu ∫tiu cum se face c„, acum, aflat cu un picior Ón banca opozi˛iei, P.S.D. a devenit brusc sensibil la suferin˛ele ∫i problemele rom‚nilor, vorbind despre nep„sarea actualului Guvern la suferin˛ele sinistra˛ilor.

Domnilor P.S.D-i∫ti, vorbi˛i despre nep„sare?

Dac„ a˛i fost îp„s„tori“, de ce nu a˛i creat infrastructura necesar„ pentru a preveni situa˛iile de calamitate c‚t timp a˛i fost la putere? De ce nu a˛i stopat defri∫„rile, care au devenit un fenomen Ón timpul guvern„rii P.S.D.? Desigur, aceste Óntreb„ri sunt retorice!

™i eu v„ mul˛umesc.

Grupul parlamentar al P.S.D., domnul deputat Dumitru Bentu.

V„ rog, ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

Mul˛umesc, doamn„ pre∫edint„. Stima˛i colegi,

Declara˛ia politic„ de ast„zi se intituleaz„: îPeisajul“.

Peisajul rom‚nesc, natural ∫i social, devine tot mai sumbru. Sub ploile de septembrie, de octombrie ∫i din tot anul, oamenii neputincio∫i privesc spre cerul nemilos din care Dumnezeu, enervat pe netrebnicii de jos, vars„ o ploaie rea ∫i nesf‚r∫it„.

Œn rest, mini∫trii se r„zboiesc Óntre ei, politicienii din Palatele Victoria ∫i Cotroceni se lupt„ pentru scaunele goale, iar premierul d„ o fug„ p‚n„ la Bratislava, pentru îa se alege“ Óntr-o func˛ie de conducere Ón semi-anonima îliberal„“ european„.

Disputa politic„, Ón varianta sa natural„, s-a reorientat de la raportul constant putere—opozi˛ie. Transferul s-a f„cut Ón interiorul Alian˛ei, acolo unde liderii P.N.L. ∫i cei ai P.D. pun, mai Ón fiecare zi, de c‚te o nou„ divergen˛„: alegeri anticipate, fuziune, Parlament bi sau unicameral, vot uninominal sau pe liste, protocoale Óncheiate ∫i Ónc„lcate. Dup„ atacuri la baionet„ ∫i rafale cu trasoare, membranele difuzoarelor ∫i sticla receptoarelor TV preiau comunicatele oficiale ale combatan˛ilor, din care ˛ara Óntreag„ afl„ cu nedisimulat„ satisfac˛ie c„ îunitatea de principii“, îcoeziunea“, îidealurile comune“ func˛ioneaz„ Ón continuare Ón sprijinul îbinelui na˛ional“. Urmeaz„ o retragere strategic„ pentru reechilibrarea for˛elor, ∫i Ón spa˛iul numit îno man’s land“ apare pre∫edintele B„sescu. Este evident pentru toat„ lumea c„ obiectivul Domniei sale este unul parafrazic: îCapul lui T„riceanu vrem!“

De asemenea, prin structura sa bio-morfo-func˛ional„, pre∫edintele dore∫te cu ardoare s„ concentreze toat„ puterea Ón m‚na sa. Puterea aceasta ar fi avut nevoie ∫i de sprijinul lui Stolojan, dar asaltul estival a e∫uat. Ce bine i-ar fi cu un parlament decorativ, controlat de la Cotroceni, pe care s„-l dizolve c‚nd dore∫te augusta sa persoan„... Ce bine i-ar fi dac„ ar putea s„-l revoce pe premier Ón oricare din momentele zilei (sau ale nop˛ii), iar alegerile anticipate s„ fie doar o dat„ pe agenda sa de lucru ∫i plasat„ Óntre dou„ vizite Ón cele dou„ Americi: una cu capitala la Washington ∫i alta cu capitala la Ankara. N-ar strica nici un referendum, din care s„ putem afla c„ ˛ara ar putea func˛iona ∫i f„r„ Parlament...

Din partea Grupului parlamentar al U.D.M.R., domnul Szekely Levente Csaba.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

Urmeaz„ ultimul vorbitor, Ioan fiundrea, Grupul parlamentar al P.C.

Declara˛ia mea politic„ se intituleaz„: îDisperarea locuitorilor din comuna Cosme∫ti, speculat„ de opozi˛ie Ón scop electoral“.

Cu to˛ii ∫tim c„, Ón ziua de 28 septembrie, Ón care opozi˛ia a sus˛inut mo˛iunea îNep„sarea“, Ón Camera Deputa˛ilor au venit 52 de localnici din comuna Cosme∫ti, sat Cosme∫ti Vale, jude˛ul Gala˛i.

Nimeni nu poate crede c„ a fost o Ónt‚mplare prezen˛a n„p„stui˛ilor din Cosme∫ti, Ón Camera Deputa˛ilor tocmai Ón ziua sus˛inerii mo˛iunii îNep„sarea“.

De∫i opozi˛ia a sus˛inut sus ∫i tare c„ oamenii au venit Ón Camera Deputa˛ilor Ómpin∫i doar de disperare, realitatea este, Ón mod evident, alta. C„ oamenii din Cosme∫ti Vale sunt dispera˛i este de Ón˛eles ∫i suntem al„turi de ei cu to˛ii, Óns„, prezen˛a liderului organiza˛iei locale P.S.D. printre sinistra˛ii din Cosme∫ti Ón Camera Deputa˛ilor spune altceva. Este limpede c„ opozi˛ia a conceput Ónc„ un scenariu, la care ∫tim c„ se pricepe foarte bine, ∫i a manipulat o mas„ de oameni s„ vin„ Ón Camera Deputa˛ilor Ón ziua Ón care Ó∫i sus˛inea mo˛iunea.

Cu tot respectul pe care Ól dator„m cet„˛enilor acestei ˛„ri, ai c„ror ale∫i suntem, este greu de crezut c„ sinistra˛ii din Cosme∫ti Vale, Ón mare majoritate agricultori, preocupa˛i Ón mod dureros de ziua de m‚ine, au ales s„ vin„ Ón Bucure∫ti, ∫i neÓndruma˛i de nimeni, la Camera Deputa˛ilor, pentru a cere explica˛ii actualei puteri Ón leg„tur„ cu situa˛ia lor.

La dou„ zile dup„ ∫edin˛a din 28 septembrie m-am deplasat Ón comuna Cosme∫ti pentru a discuta cu localnicii la ei acas„. ™tiam c„ bunul-sim˛ nu-i va l„sa s„ mint„ ∫i c„ voi afla ce i-a determinat s„ vin„ la Bucure∫ti, cine i-a adus Ón Camera Deputa˛ilor ∫i, mai ales, ce sperau s„ ob˛in„ de la Ónt‚lnirea cu deputa˛ii.

Oamenii au vrut, mai Ónt‚i, s„-mi arate distrugerile f„cute de ape, de care, de altfel, nu sunt deloc str„in, fiindc„ am fost de mai multe ori Ón ultimele luni Ón zonele afectate de inunda˛ii.

Localnicii s-au pl‚ns de nevoile cu care se confrunt„, de frica bolilor care vor veni, de nesiguran˛a zilei de m‚ine, de frica iernii care nu este departe.

Despre venirea la Bucure∫ti Ón Camera Deputa˛ilor nu aveau prea multe de spus. ™tiau doar c„ au fost aduna˛i, c„ al˛ii au suportat cheltuielile de hran„ ∫i deplasare ∫i c„ li s-a spus c„ toate necazurile vin de la Guvern, unde trebuie neap„rat s„ mearg„ dac„ vor s„-∫i rezolve problemele.

S„ v„ preg„ti˛i s„ Óncheia˛i, domnule deputat.

Am terminat. Ultima fraz„.

Œn leg„tur„ cu neregulile pe care le-am constatat Ón comuna Cosme∫ti, propun instituirea unei anchete pentru identificarea ∫i sanc˛ionarea celor ce se fac vinova˛i de distrugerile f„cute de ape, de distribuirea preferen˛ial„ a ajutoarelor ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, de dezinformarea localnicilor ∫i a Óntregii opinii publice.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc, domnule deputat.

Ultimul vorbitor de ast„zi, din ∫edin˛a dedicat„ declara˛iilor politice, domnul deputat Ioan fiundrea, Grupul parlamentar conservator.

Ave˛i cuv‚ntul.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 141/11.X.2005

Mul˛umesc, doamn„ pre∫edinte. Obiectul declara˛iei politice: înu c„mine.ro“

Domnule ministru, la Óncheierea anului universitar, v-am adresat c‚teva aprecieri pentru reu∫itele din sistemul de Ónv„˛„m‚nt.

Tot cu acel prilej, v-am adresat solicitarea de a ne prezenta o situa˛ie statistic„ a studen˛ilor rom‚ni care Ónva˛„ Ón universit„˛ile din str„in„tate. Regret c„ nu a˛i r„spuns acelei solicit„ri, dar eu fiind un b„n„˛ean r„bd„tor, am speran˛a c„ nu m„ ve˛i uita.

Acum, la Ónceperea unui nou an universitar, v„ adresez dumneavoastr„, cadrelor didactice ∫i studen˛ilor, s„ ave˛i parte de c‚t mai multe reu∫ite.

Œn a∫teptarea r„spunsului dumneavoastr„, v„ transmit mesajul care mi-a fost dat de un num„r apreciabil de studen˛i ∫i de p„rin˛ii acestora, oameni obi∫nui˛i din zona Banatului.

Dup„ 12 ore de c„l„torie cu trenul, zece ore de a∫teptat Ón fa˛a Complexului studen˛esc Regie pentru a-∫i caza copiii ∫i Óndemna˛i de mobilizatorul îNu da ∫pag„!“, s-au reÓntors cu bagajele Ón gar„, ne∫tiind Óncotro s-o apuce. Œntreb„rile acestor p„rin˛i ale proaspe˛ilor studen˛i, nu pu˛ini la num„r, vi se adreseaz„ astfel:

De ce nu ob˛in camere Ón c„min studen˛ii care nu dau ∫pag„?

De ce sistemul administrativ din c„minele studen˛e∫ti este la fel de inert ∫i de inept ca pe vremea noastr„? De ce c„minele studen˛e∫ti arat„ ca ni∫te ghetouri? P‚n„ la aflarea acestor r„spunsuri, p„rin˛i ∫i studen˛i solicit„ singurul ajutor care le-a mai r„mas Ón aceast„ ˛ar„, ∫i anume cel al presei.

Solicitarea Domniilor lor adresat„ reprezentan˛ilor din mass-media sun„ astfel: îMonitoriza˛i cu o camer„ tv, v„ rug„m, ∫i administra˛ia c„minelor studen˛e∫ti.“

Pentru c„ suntem Ón criz„ de timp am o declara˛ie politic„ care este urgent„: îComer˛ul cu lemn ∫i transportatorii sunt bloca˛i Ón portul Constan˛a.“ Œmi permit s-o las scris„.

Mul˛umesc.

## **Doamna Daniela Popa:**

™i eu v„ mul˛umesc, domnule deputat.

Interven˛iile au fost depuse Ón scris de c„tre domnii deputa˛i: din Grupul parlamentar al P.S.D., domnul deputat Cosmin Nicula, domnul deputat Ioan Mocioalc„, domnul deputat Marin Diaconescu, domnul deputat Viorel Pupez„, domnul deputat Vasile Mocanu, domnul deputat Valeriu Ungureanu, domnul deputat Claudiu Manda, domnul deputat Mihai Dumitriu, domnul deputat Vasile Pu∫ca∫, domnul deputat Florin Iordache, domnul deputat Vladimir M„n„stireanu, domnul deputat Gheorghe Chiper, doamna deputat Minodora Cliveti, domnul deputat Alecsandru ™tiuc„, domnul deputat Vasile Soporan, domnul deputat Valeriu Zgonea, domnul deputat Ion Dumitru, domnul deputat C„t„lin Matei, doamna deputat Gabriela Nedelcu, domnul deputat Marian S„niu˛„.

Din partea Grupului parlamentar al P.N.L. au depus Ón scris interven˛iile: domnul deputat Gabriel Sandu, domnul deputat Tiberiu B„rbule˛iu, domnul deputat Dan Mihai Marian, domnul deputat Rare∫ M„nescu, domnul deputat Vasile Pruteanu, domnul deputat Ioan Ghi∫e, domnul deputat Viorel Oancea, domnul deputat Emil Strung„,

domnul deputat Mihai Sandu-Capr„, domnul deputat Relu Fenechiu, domnul deputat Ovidiu Ioan Silaghi, domnul deputat Florin Popescu, domnul deputat Gheorghe Dragomir, domnul deputat Adrian Semcu, domnul deputat Romic„ Andreica, domnul deputat Claudius Mihail Zaharia, domnul deputat Mihai M„laimare, domnul deputat Petre Ungureanu, domnul deputat Horea Uioreanu, domnul deputat Mircea Pu∫c„, domnul deputat Ion Luchian, domnul deputat Horia Victor Toma ∫i domnul deputat Cristian Adomni˛ei.

Din partea Grupului parlamentar al P.D. au depus Ón scris interven˛iile: domnul deputat Valentin Iliescu, doamna deputat Ionela Bruchental-Pop, doamna deputat Monica Iacob Ridzi, doamna deputat Anca Constantinescu ∫i domnul deputat Traian Constantinescu ∫i domnul deputat Traian Constantin Iga∫.

Din partea Grupului parlamentar al P.R.M. au depus Ón scris interven˛iile domnii deputa˛i: Costache Mircea, domnul deputat Ilie Merce ∫i domnul deputat Gelil Eserghep.

Din partea Grupului parlamentar al U.D.M.R. domnul deputat Toró Tiberiu.

îCerere de retrocedare“

Martinas Mitrea, 84 ani, comuna R„duc„neni, jude˛ul Ia∫i:

îAm mers la r„zboi ∫i acolo ni s-a spus: M„i camarazi — a∫a era atunci, cu camarade ∫i domnule, nu cu tovara∫e —, mergem la r„zboi, dar nu am f„cut contract cu Dumnezeu. Unii ne vom Óntoarce, al˛ii nu, cum va fi voia Lui, dar cei care ne vom Óntoarce vom primi 5 hectare de p„m‚nt, ca s„ ne tr„im Ón continuare via˛a.

Œn ziua Ón care ne-au impresurat ru∫ii din toate p„r˛ile l-am Óntrebat pe sublocotenent: «Domnule sublocotenent, ce facem? Murim aici cu to˛ii, c„ci ne-au prins la mijloc ∫i ne piseaz„ ca pe usturoi.»

«Camarazi, s„ scoatem ce avem alb fiecare, batista, ∫tergar, s„ flutur„m ∫i poate or avea mil„ de noi, dar mai Ónainte careva dintre voi s„-mi smulg„ gradul de pe umeri, c„ci nu pot s„ m„ predau a∫a. Eu pentru gradul „sta am jurat p‚na la cap„t.»

I-am smuls gradul de pe umeri ∫i am pl‚ns cu to˛ii ca dup„ mama.

C‚nd ne-au luat prizonieri nu ∫tiam dac„ o s„ ne Ómpu∫te sau o s„ ne taie, sau o s„ ne at‚rne de coard„. Era cel mai r„u. Cel mai tare m-am temut s„ nu cad prizonier.

Am stat prizonier ∫i am muncit la colhoz. Œn fiecare zi f„ceam 8 km la dus, 8 km la Óntors. Munceam Ón min„ sau pe ogor, m‚ncam ca animalele, porumb ca vitele sau cartofi cruzi ca porcii. Nu m-am s„turat niciodat„ la mas„, Ón toat„ via˛a mea.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 141/11.X.2005 Am revenit din prizonierat ∫i st„team Ón cas„ la mine, la R„duc„neni, ∫i m„ uitam cum tractoarele gostatului fr„m‚ntau Ón deal ∫i vale p„m‚ntul meu, 5 hectare la care m-am g‚ndit Ón fiecare clip„ de prizonierat ∫i Ón fiecare clip„ de dup„ r„zboi.

Am Ónv„˛at un lucru: tot ce e de st‚nga e r„u ∫i foarte r„u. I-am Ónv„˛at ∫i pe al˛ii: «Merge˛i la dreapta!», dar ei tot la st‚nga. «Merge˛i cu dreapta!», dar ei tot st‚nga alegeau.

Tractoarele au disp„rut de 15 ani, dar eu nu am primit dec‚t o jumatate de hectar, a∫a, Ón batjocur„.

Œn fiecare an m„ duc la prim„rie ∫i-i Óntreb de p„m‚ntul meu. De fiecare dat„ Ómi spun s„-i Ón˛eleg, c„ nu au timp. Au venit legi bune acum ∫i tot Ómi spun s„-i Ón˛eleg. Niciodat„ Ón via˛a mea nu m-am s„turat la o mas„.

## îSup„r„cio∫ii“

S„pt„m‚na trecut„, la o interven˛ie a unui coleg de-al nostru care le atr„gea aten˛ia tovar„∫ilor de la P.S.D. ∫i celor de la P.R.M. s„ nu-∫i bat„ joc de activitatea parlamentar„ Óntrerup‚nd dezbaterile cu tot felul de interven˛ii pe procedur„, cutume ∫i pauze de consult„ri, mult stima˛ii ∫i iubi˛ii — cred ei — s-au sup„rat lu‚ndu-∫i juc„riile, p„r„sind sala. S„-i fi v„zut ce dr„g„la∫i erau c‚nd se buluceau care la lope˛ic„, care la g„letu∫„, plec‚nd repede s„ construiasc„ castele de nisip, c„ de acelea ale lor, adev„rate, se cam plictisiser„.

Dup„ vreo or„, a∫a cum bine ∫ti˛i, au revenit, cer‚nd insistent colegului nostru s„-∫i cear„ scuze pentru c„ fuseser„ (credeau ei) ad‚nc jigni˛i îÓn amoare proprie“. Ce s-ar face Óns„ dac„ fiecare cet„˛ean, de care ∫i-au b„tut joc Ón at‚˛ia ani de guvernare, i-ar chema pe ei s„-∫i cear„ scuze?!... Ce s-ar face dac„ ar trebui s„-∫i cear„ scuze de la fiecare b„nu˛ pe care l-au furat ∫i l-au b„gat cu japca Ón propriile buzunare?!... C‚˛i ani v-ar trebui, domnilor, pentru aceasta?

Nu pot s„ cred c„ cei care au votat P.R.M.-ul ∫i P.S.D.-ul au trimis Ón Parlament ni∫te indivizi incapabili s„ ˛in„ minte m„car 12 ore ce le-a spus ît„tucul“ c„ au de f„cut Ón acea zi. Dar poate chiar uit„, poate chiar nu ∫tiu ce au de f„cut ∫i trebuie s„ Óntrebe pe al˛ii!

Dar dac„ sunt bolnavi ∫i au nevoie din jum„tate Ón jum„tate de or„ de c‚te o pauz„ pentru odihn„, pentru necesit„˛i fiziologice sau chiar pentru un consult medical, asta ar explica cel mai bine cererea frecvent„ de pauze pentru consult„ri. Ar fi grav ca vreun r„spuns la aceste Óntreb„ri s„ fie afirmativ..., dar ar fi la fel de grav ca acest comportament al celor de la P.S.D. s„ fie cauzat de ni∫te lacune de etic„ ∫i de un comportament imoral care nu reprezint„ altceva dec‚t ˛inerea de scaun cu unghiile ∫i apucarea ciolanului din orice pozi˛ie. Pentru c„ orice suferin˛„ psihic„ determin„ Ón timp ∫i suferin˛e fizice, n-ar fi deloc deplasat s„ numim acest comportament Ón limbaj medical: ciol„nit„ ∫i sc„unit„ cronic„ Ón puseu de agresivitate.

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Ast„zi a∫ dori s„ iau Ón discu˛ie problema evaziunii fiscale din domeniul agriculturii.

La Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale se afl„ Ón lucru un set de m„suri privind combaterea evaziunii fiscale Ón domeniu, precum ∫i un Cod al eticii v‚n„tore∫ti.

Printre m„surile care se refer„ la combaterea evaziunii fiscale se num„r„ obligativitatea licen˛ierii, a certific„rii silozurilor ∫i a depozitelor agricole, marcarea p‚inii pentru a se dovedi provenien˛a ei, dar ∫i contorizarea morilor.

Depozitele ∫i silozurile vor fi certificate, pentru a ∫ti exact ce au Ón ele, s„ fie declarat„ cantitatea de gr‚u care este stocat„. O alt„ m„sur„ care va fi adoptat„ este contorizarea morilor, care va Ónsemna at‚t contorizarea consumului de curent electric, c‚t ∫i a timpului de lucru, ad„ug‚nd c„ este necesar„ scoaterea la suprafa˛„ a economiei subterane. Œn acest moment exist„ produse nedeclarate, se face p‚ine care nu este fiscalizata. Toate aceste ilegalit„˛i trebuie s„ Ónceteze.

Viitorul Cod al eticii v‚n„tore∫ti, care va fi cuprins Ón Legea v‚n„torii, va avea reguli menite s„ stopeze îcarnagiile v‚n„tore∫ti“. Conform acelora∫i afirma˛ii, codul va prevedea clar faptul c„, dac„ vrei s„ fii v‚n„tor, va trebui s„ te lup˛i ca un v‚n„tor. Ca v‚n„tor nu trebuie s„ stai Óntr-un bunc„r de beton ∫i s„ tragi. Perioadele de v‚n„toare ∫i lini∫tea v‚natului trebuie respectate ∫i, de asemenea, pledez pentru conservarea faunei de v‚n„toare pe care o avem.

V„ mul˛umesc,

## Declara˛ie politic„: îDiversionistul“.

Sinteza unei societ„˛i Ón deriv„ s-a materializat deplin, cu voin˛a str„in„t„˛ii, dar ∫i a concet„˛enilor, unii interesa˛i, al˛ii dezorienta˛i, intoxica˛i ori manipula˛i, prin urcarea pe Dealul Cotrocenilor a lui Traian B„sescu. Din mocirla zilei nu putea fi coco˛at pe fotoliul Pre∫edin˛iei un tip mai reprezentativ, care s„ Óntruchipeze mai fidel tic„lo∫ia ∫i perfidia vremurilor ca acest v‚ntur„-lume, pitoresc ∫i picaresc, marcat profund de fauna portuar„, pestri˛„ ∫i f„r„ c„p„t‚i.

Are societatea rom‚neasc„ b„utori frunta∫i? Exist„ printre noi muieratici care Ó∫i bat nevestele? Avem noi Ónv‚rti˛i cu case luate ilegal, cu firme dubioase pe numele rudelor, prietenilor, subalternilor? Avem ∫mecheri care au pus um„rul la n„ruirea economiei socialiste, a flotei, de exemplu, avem noi fo∫ti mini∫tri care nu sunt str„ini de exportul de vagoane la fier vechi, avem noi fo∫ti primari care au drenat bani publici Ónspre firmele proprii sau ale acoli˛ilor, de la repara˛ii de str„zi, parc„ri etc., avem noi petrec„re˛i care reazem„ c‚rciumile ori bat podelele cu palma c‚nd al˛ii zac sub ape? Avem, din bel∫ug! ™i pentru c„ toate acestea trebuiau s„ poarte un nume, un singur nume, li s-a spus simplu, B„sexu! ™i cu toate astea, miz‚nd pe vrai∫tea din ˛ar„ ∫i din capul cet„˛enilor, exponentul sistemului tic„lo∫it cu care se lupt„ el, tr„g‚ndu-∫i palme Ón oglind„, pre∫edintele ∫mecherilor ∫i ∫mecheroaicelor, lanseaz„ c‚te o diversiune pe zi, care de care mai z„natic„. Ba recupereaz„ r„pi˛i, ba r„pe∫te recupera˛i, ba ne zice s„ nu mai d„m noi ∫pag„ —

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 141/11.X.2005 Cum? Nici m„car la Dalli, Ón parcare? —, ba c„ de vin„ sunt politicienii — c„ el nu e, o fi candidat independent! —, ba c„ vrea el parlament unicameral Ón care s„ intre, prin vot uniimoral, numai ho˛i cu vile multicamerale...

Acest ipocrit notoriu speculeaz„ naivitatea ∫i buim„ceala rom‚nilor care nu ∫tiu cine Ói pl„te∫te drumurile peste hotare, care nu ∫tiu cine sunt alde Jalbber Jabbal, iranienii de la Prodall ’94 ori, Agricover sau al˛i finan˛atori dubio∫i.

Dac„ i-ar fi trecut vreo secund„ prin minte fie ∫i c‚nd se ded„ desfr‚ului prin speluncile preferate s„ lupte realmente cu corup˛ia, cu ho˛ia ∫i cu îsistemul tic„lo∫it“, am fi aflat ∫i noi, Ón cele 9 luni de bezmeticeal„, c„ l-a preocupat cu adev„rat ceva Ón acest sens.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Vin Ón fa˛a Domniilor voastre cu o problem„ asupra c„reia m-am mai oprit ∫i alt„ dat„ ∫i pe care au mai abordat-o ∫i al˛i colegi ai mei. Revenirea mea este determinat„ de Ónc„p„˛‚narea cu care domnii senatori Markó Béla ∫i György Frunda, lideri de frunte ai U.D.M.R., sus˛in cu obstina˛ie reabilitarea unui criminal de r„zboi, Wass Albert. Motivul real al demersului celor doi senatori udemeri∫ti este faptul c„ Wass Albert a fost unul dintre marii lupt„tori Ómpotriva statului na˛ional unitar rom‚n, lupt„tori pentru distrugerea acestuia ∫i pentru formarea unei Ungarii Mari. Sunt ∫i dou„ pretexte ale ac˛iunii celor doi senatori udemeri∫ti: sus˛in c„ procesul intentat lui Wass Albert nu a fost corect, acesta nefiind criminal, ∫i c„ a fost un mare scriitor. Ambele pretexte sunt ni∫te minciuni.

Wass Albert (1908—1998) a fost un scriitor mediocru, dar foarte prolific. Printre c„r˛ile sale: Cerbul misterios (1931); Groap„ de lup (1935); Vin! (1942) Csaba (1940) etc. Œn leg„tur„ cu con˛inutul acestor romane, iat„ un document oficial. Raportul colonelului Bichiceanu, reprezentant al Rom‚niei Ón Comisia Interna˛ional„ germano-italian„ Roggeri-Altenburg, care cerceta asasinatele Ón mas„ s„v‚r∫ite de unguri Ón Transilvania, raport din 25 mai 1944: îCartea contelui Wass este un

monument de ur„ Ónc„ nemaiÓnt‚lnit„ Ón literatura unui popor din lume, ur„ bolnav„, sadic„, revolt„toare“.

Ura contelui Wass era Óndreptat„ Ómpotriva rom‚nilor. Autorul era mediocru, dar c„r˛ile sale au fost citite de maghiarii din Transilvania ∫i au contribuit la consolidarea sentimentelor na˛ionalist-∫ovine ale acestora, av‚nd astfel un rol Ónsemnat Ón crimele din timpul ocupa˛iei horthiste. Cei doi senatori udemeri∫ti sus˛in cu impertinen˛„ c„ Wass Albert nu a fost criminal. Iat„ Óns„ ce spun documentele istorice: contele a cerut militarilor unguri s„ omoare pe cei doi rom‚ni ∫i doi evrei din comuna Sucutard, jude˛ul Cluj, pe 22 septembrie 1944; acela∫i conte a cerut unui deta∫ament militar maghiar s„ execute Óntreaga familie a preotului rom‚n Andrei Bujor din comuna Mure∫enii de C‚mpie, jude˛ul Mure∫, Ón total 11 persoane, Óntre care ∫i un copil de doar 4 ani. Ca urmare a acestor fapte pe deplin dovedite, Tribunalul Poporului de la Cluj, prin Sentin˛a nr. 1 din 13 martie 1946, Ól condamn„ la moarte Ón contumacie. Tot Ón acela∫i an, Wass Albert a fost condamnat la moarte ∫i Ón Ungaria. Se va sinucide Ón 1998, Ón SUA, Ón urma refuzului autorit„˛ilor Ungariei de a-i anula sentin˛a de condamnare din 1946. A∫adar, nici chiar Ungaria nu a Óndr„znit, de teama opiniei publice mondiale, s„-l absolve de vin„ pe criminal. Cei doi senatori udemeri∫ti Óns„ au Ónceput o campanie de reabilitare, plas‚ndu-se astfel definitiv de partea celor mai extremi∫ti reprezentan˛i ai ungurilor din Rom‚nia, cei care i-au ridicat mai multe busturi criminalului, au botezat cu numele s„u ∫coli, i-au republicat opera ∫i au f„cut lecturi publice interminabile din ea, i-au adus clandestin cenu∫a Ón ˛ar„ ∫i au Ónmorm‚ntat-o Ón parcul din comuna Br‚ncovene∫ti, au b„tut o medalie îWass Albert“, care r„spl„te∫te pe cei îcare lupt„ pentru ap„rarea limbii maghiare“. Toate acestea Ón condi˛iile existen˛ei Ordonan˛ei de urgen˛„ nr. 31 din 13 martie 2002, care interzice cultul criminalilor de r„zboi.

Declara˛ie politic„: îŒn ciuda tuturor intemperiilor, Guvernul T„riceanu ∫i-a facut p‚n„ acum datoria“.

Œn ciuda unui an deosebit de dificil din punctul de vedere al gestion„rii problemelor generate de valurile de inunda˛ii f„r„ precedent, semnalele care ne vin din partea diverselor institu˛ii ∫i organiza˛ii interna˛ionale ne confirm„ c„ economia rom‚neasc„ ∫i-a consolidat trendul pozitiv.

Ultimul raport semestrial asupra evolu˛iilor Rom‚niei elaborat de divizia îThe Economist Intelligence Unit“ a Ómbun„t„˛it prognoza privind mediul de afaceri rom‚nesc cu 8 locuri. Œn clasamentul celor 60 de ˛„ri analizate, ˛ara noastr„ ocup„ Ón momentul de fa˛„ pozi˛ia 40. Dac„ este s„ vorbim despre un domeniu Ón care Guvernul T„riceanu a excelat prin modul Ón care a ac˛ionat, atunci cu siguran˛„ acesta este mediul de afaceri. Œmbun„t„˛iri semnificative sunt a∫teptate ∫i Ón politica fa˛„ de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 141/11.X.2005 Óntreprinderi ∫i Ón ceea ce prive∫te competi˛ia, capitol restant Ón ceea ce prive∫te reformele necesare ader„rii la U.E.

Noutatea major„ a anului 2005 a costituit-o reforma fiscal„ prin introducerea unei cote unice de 16%. Aceast„ m„sur„ fiscal„ a impulsionat mediul de afaceri ∫i, Ón ciuda unor prognoze pesimiste, a dus la cre∫terea gradului de colectare fiscal„. Aceast„ reform„ poate fi judecat„ Ón sine, dar ∫i Ón contextul mai larg al competi˛iei fiscale ce are loc Ón Centrul ∫i Estul Europei. Din acest punct de vedere, cota unic„ de impozitare reprezint„ ∫i un stimulent atractiv pentru investitorii str„ini. Partea proast„ este c„ ea a venit prociclic, Óntr-un moment c‚nd cre∫terea economic„ este alimentat„ Ón primul r‚nd de cererea intern„, iar deficitele externe cresc. Pentru acest stimulent fiscal pentru mediul de afaceri ∫i nu numai, ca atare, Guvernul a trebuit s„ adopte o serie de m„suri compensatorii pentru a controla cheltuielile ∫i a men˛ine nivelul Óncas„rilor la buget. Guvernul T„riceanu este mult mai hot„r‚t s„ reduc„ subsidiile pentru companiile publice. La acest lucru se adaug„ ∫i reducerea discrimin„rii firmelor str„ine Ón favoarea celor de stat.

Stabilitatea trendului descresc„tor al infla˛iei a constituit o preocupare major„ ∫i pentru Cabinetul T„riceanu, mai ales din cauza impresiei defavorabile create institu˛iilor financiare interna˛ionale Ón anii preceden˛i. De asemenea, rezervele b„ncii centrale dep„∫esc Ón momentul de fa˛„ peste 17 miliarde euro, ∫i acest lucru s-a realizat Ón condi˛ii de liberalizare aproape complet„ a contului de capital. B.N.R. a traversat cu succes perioada delicat„ de deschidere a accesului nereziden˛ilor la conturi bancare, iar dob‚nzile la lei au sc„zut permanent. Aceste rezultate au dus la revizuirea pozitiv„ a ratingurilor de ˛ar„ p‚n„ la nivelul îrecomandat pentru investi˛ii“.

îDe ce trebuie s„ plece N„stase?“

De la Ónceputul celei de-a doua sesiuni a Camerei Deputa˛ilor, activitatea noastr„ este blocat„ din cauza tergivers„rii de c„tre actuala opozi˛ie ∫i, Ón special, de c„tre Adrian N„stase a dezbaterilor la noului proiect de regulament.

Av‚nd Ón vedere faptul c„ institu˛ia Parlamentului nu se bucur„ de credibilitate Ón ochii opiniei publice, orice dezbatere menit„ s„ Ómbun„t„˛easc„ actul legislativ este benefic„, iar pre∫edintele Camerei Deputa˛ilor ar fi trebuit s„ sprijine un asemenea demers, indiferent de sus˛in„tori, pentru c„, a∫a cum ∫tim cu to˛ii, orice act este perfectibil, cu at‚t mai mult Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, care nu duce lips„ de imperfec˛iuni legislative. A∫ aminti Ón acest context puterea discre˛ionar„ a pre∫edintelui Camerei Deputa˛ilor, care poate dispune dup„ bunul plac Ón ceea ce prive∫te activitatea legislativ„ ∫i modul de a conduce ∫edin˛ele Biroului permanent ∫i cele de plen, f„r„ a putea fi tras la r„spundere sub nici o form„ ∫i absolut de nimeni.

Al„turi de necesitatea modific„rii acestor prevederi, Regulamentul Camerei Deputa˛ilor trebuie s„ ofere un cadru legal de transparen˛„ privind activitatea fiec„rui deputat, astfel Ónc‚t aleg„torii care l-au trimis Ón Parlament s„ poat„ afla oric‚nd cum a votat acesta la proiectele de legi aflate Ón dezbatere. Numai c„ aceste c‚teva dispozi˛ii cuprinse de noul proiect de regulament nu sunt suficiente pentru Adrian N„stase, astfel Ónc‚t Parlamentul s„ devin„ mai aproape de cet„˛ean ∫i s„ fie mai eficient Ón contextul integr„rii europene.

Adrian N„stase nu numai c„ nu Óncurajeaz„ aceast„ dezbatere, ci o refuz„ sistematic, Ón Óncercarea disperat„ de a se ag„˛a de fotoliul de pre∫edinte al acestei institu˛ii, iar acesta este doar unul dintre motive. R„d„cinile atitudinii sale, ca ∫i celelalte motive, le g„sim Ón perioada 2001—2004, c‚nd P.S.D. a fost la putere.

Atunci, P.S.D.-ul lui Adrian N„stase a transformat Parlamentul Óntr-o anex„ a puterii, adopt‚nd un regulament care a instaurat îvotul pe band„ rulant„“, ∫i nicidecum îdezbaterea parlamentar„.“

Adrian N„stase avea nevoie de un parlament condus de o majoritate pesedist„ slugarnic„, care s„ Ónchid„ ochii la sutele de ordonan˛e emise, multe dintre ele legifer‚nd jaful ∫i corup˛ia de la Palatul Victoria. Oare ce motive ar avea N„stase s„ doreasc„ modificarea Regulamentului Camerei Deputa˛ilor, o institu˛ie foarte îrentabil„“ pentru P.S.D. at‚t la putere, c‚t ∫i Ón opozi˛ie, dac„ ne g‚ndim doar la faptul c„ a permis unui deputat P.S.D. decontarea a 492 de zile de cazare Óntr-un an calendaristic de numai 365 de zile?!

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor colegi, îCelula de criz„“.

Domnule pre∫edinte Traian B„sescu, v„ ar„t„m unde, Óntr-adev„r, Rom‚nia are nevoie urgent„ de celebra formula îcelula de criz„“ pe care a˛i inventat-o cu ocazia

eliber„rii ostatecilor din Irak. Nu vom folosi multe vorbe. Vom cita dintr-o cercetare apar˛in‚nd unor reputa˛i speciali∫ti, îJaful din avu˛ia na˛ional„ ∫i degradarea vie˛ii oamenilor“, de dr. ec. Florea Dumitrescu, fost guvernator al Bancii Na˛ionale ∫i ministru al finan˛elor, vicepre∫edinte al AGER, ∫i prof. dr. Ion P„curaru, date care relev„ la ce stadiu de degradare au ajuns principalele ramuri economice ale Rom‚niei Ón perioada de tranzi˛ie, a c„ror caracteristic„ general„ o reprezint„ îstarea prelungit„ de criz„ economic„ ∫i social„.“

Nu dispunem de date la zi. Oricum Óns„, din anul 2000, lucrurile au mers mai prost, nu mai bine.

Citi˛i ∫i uimi˛i-v„, domnule pre∫edinte! S-a ajuns ca la numeroase ramuri, produc˛ia s„ fie dat„ Ón urm„ chiar ∫i cu 40, 50 de ani fa˛„ de 1989, anul cel mai slab al perioadei Ceau∫escu!

Pentru aceste sectoare face˛i îcelule de criz„“, domnule B„sescu!

Formula dumneavoastr„ îS„ tr„i˛i bine!“ nu are nici un sens f„r„ repararea distrugerilor de dup„ 1989 ∫i alinierea efectiv„ la experien˛a european„.

Restul sunt pove∫ti m„rinare∫ti sau aventuri poli˛iste, domnule B„sescu.

|Nr.<br>crt.|Denumire produs|Unitatea de m„sur„|Produc˛ia realizat„ Ón anul<br>1989|Corespunz„tor aprox. Ón anul<br>2000|Corespunz„tor aprox. Ón anul<br>2000| |---|---|---|---|---|---| |1.|Energie electric„||||| |||mild. kWh|75,9|50,1|1975| |2.|C„rbune extras|mil. t|66,5|26,0|1973| |3.|f˛ei|mil. t|9,2|6,1|1951| |4.|Gaze associate|mild. m3|33|13,8|1962| ||∫i metan extras||||| |5.|O˛el brut|mil. t|14,4|4,4|1973| |6.|Aluminiu|mil. t|280|175|1974| |7.|Ciment|mil. t|12,2|6,3|1967| |8.|Ma∫ini ∫i utilaje|buc.|394|85|1963| |9.|Motoare electrice|mil. kW|6,4|1,5|1966| |10.|Tractoare|mii buc.|17,1|4,5|1953| |11.<br>12.|Vagoane de marf„<br>Œngr„∫„minte chimice|mii buc.<br>mii t|11,2<br>2.800|0,5<br>700|1948<br>1969| |13.|Fire bumbac|mii t|157|28,5|1950| |14.<br>15.|fes„turi<br>Œnc„l˛„minte|mild. m3<br>mii perechi|1,1<br>111|0,2<br>26|1950<br>1960| |16.|Carne|mii t|686|374|1967| |17.|Zah„r|mii t|693|321|1960|

Stima˛i colegi,

Tranzi˛ia de dup„ pr„bu∫irea comunismului ∫i a regimului Ceau∫escu au adus mai limpede Ón vizor amploarea corup˛iei, mercantilismul, cameleonismul rom‚nilor, cel pu˛in la nivelul conduc„torilor s„i. Oamenii simpli poate c„ nu s-au schimbat Óntru totul, Ón sensul c„ ∫i-au p„strat rezervele de bun-sim˛ ∫i onestitate, dar, totu∫i, a devenit strident„, Ón mod public, un fel de infrac˛ionalitate cotidian„. Nu o mare infrac˛ionalitate, dar una sanc˛ionabil„ pe bun„ dreptate. Aceste lucruri au fost percepute ∫i de str„in„tate, dar au fost des mediatizate ∫i Ón interiorul ˛„rii.

De 6 ani Óncoace, de c‚nd ne opintim s„ fim primi˛i Ón structurile U.E., europenii de r‚nd ne privesc cu r„ceal„. Mereu Ón coada clasamentelor, dup„ Bulgaria, la capitolul percep˛ie public„, a∫a-zisa îinfrac˛ionalitate de vitrin„“ a romilor rom‚ni Ón str„in„tate a Óngrozit Vestul. Mult mai pu˛in periculo∫i dec‚t mafiile albaneze, cosovare sau s‚rbe∫ti, concet„˛enii no∫tri sunt privi˛i Ón afar„, dac„ nu cu team„, sigur cu dispre˛. Cer∫etori, prostituate, g„inari, t‚lhari patetici sunt cei cu care, la intervale din ce Ón ce mai scurte, sunt umplute avioanele de c„tre autorit„˛ile din ˛„rile civilizate, pentru a ni-i trimite ramburs. Din cauza lor suntem r„u v„zu˛i ∫i, din p„cate, ei nu sunt singurii care ∫tirbesc imaginea ˛„rii.

Dac„ la aceste situa˛ii des Ónt‚lnite Ón ultima perioad„ de timp s-ar mai ad„uga ∫i ororile din îfiara lui Dracula“, care r„zbat Ón presa de peste grani˛„, cum ar fi de exemplu asasinatul ritualo-imbecil de tip medieval de la Tanacu sau crima de la Taizé din Fran˛a, ar fi de ajuns.

Cum Ó∫i va ra∫cheta ˛ara noastr„ obrazul p„tat ∫i cum va reu∫i s„ conving„ Europa c„ e, totu∫i, patria lui Eminescu, Cioran, Eliade, Br‚ncu∫i ∫i a altor sute de mii de rom‚ni str„luci˛i, a milioane de oameni cumsecade? La aceast„ Óntrebare se va r„spunde greu, dac„ se va r„spunde...

Este bine ∫tiut c„ la nivelul ora∫elor mari, cum este ∫i Constan˛a, se Ónregistreaz„ un num„r mare de infrac˛iuni de toate tipurile, dat fiind faptul c„ prin caracteristicile sale demografice ∫i economice se favorizeaz„ fenomenul infrac˛ional: jafuri sau furturi, corup˛ie ∫i evaziune fiscal„, trafic ilegal de persoane, trafic de autoturisme de lux ∫i contraband„, specifice unui ora∫-port.

Constat„m c„, la aproape un an de c‚nd Alian˛a D.A. a preluat puterea, realiz„rile din sectorul industriei de ap„rare sunt zero. Zecile de promisiuni ale parlamentarilor P.D. ∫i P.N.L., din campania electoral„ cu privire la minunile pe care le vor face Ón sectorul de ap„rare au r„mas, a∫a cum era de a∫teptat, doar vorbe Ón v‚nt. Nimic concret, nici o m„sur„ care, cel pu˛in, s„ dea semnalul c„ se dore∫te cu adev„rat relansarea industriei de ap„rare. Cele c‚teva mii de muncitori din Bra∫ov care mai lucreaz„ Ón uzinele cu profil special, îCarfil“, îTohan“, îUPS“ F„g„ra∫, îMetrom“ sau îI.A.R.“ a∫teapt„ Ónc„ materializarea solu˛iilor fluturate de liderii Alian˛ei Ón campanie.

Mult mai procupa˛i de schimbarea pre∫edin˛ilor celor dou„ Camere ale Parlamentului, de alegeri anticipate sau

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 141/11.X.2005 de luptele interne, reprezentan˛ii P.N.L.-PD au uitat c„ la Bra∫ov, ca ∫i Ón multe alte jude˛e din ˛ar„ exist„ societ„˛i aflate Ón colaps, iar dac„ Guvernul nu adopt„ urgent m„suri concrete ∫i ferme de relansare a industriei de ap„rare, vom fi nevoi˛i ca Ón cur‚nd s„ import„m armament ∫i produse speciale chiar ∫i pentru antrenamentul ∫i instruc˛ia militarilor.

Œn cele 10 luni de guvernare am asistat la desantul unui îcomando guvernamental“ condus de ministrul Codru˛ ™ere∫ care a schimbat conducerile societ„˛ilor din industria de ap„rare bra∫ovean„. Am ascultat acelea∫i patetice lament„ri ale parlamentarilor de Bra∫ov de la P.D., care dau vina pe îgreaua mo∫tenire“, f„r„ a face Óns„ nimic altceva. ™i am mai aflat c„ va urma un nou val de disponibiliz„ri, iar cei peste 2.000 de muncitori care formeaz„ înucleul de baz„“ al industriei de ap„rare din Bra∫ov nu vor mai primi nici m„car ∫omajul tehnic, 75% din salariu, m„sur„ de protec˛ie social„ adoptat„ de Guvernul P.S.D.

Œn schimb nu s-a spus nimic despre alternativa oferit„ acestor oameni. Ar trebui poate s„ se recalifice sau ar trebui s„ Ó∫i g„sesc„ de lucru Ón alte sectoare? Nu cred c„ ne permitem luxul de a pierde ∫i pu˛inii speciali∫ti ∫i m‚na de lucru calificat„ care ne-a mai r„mas Ón acest domeniu. Reprezentan˛ii puterii îau uitat“ s„ spun„ ce se va Ónt‚mpla cu îMetrom“, îCarfil“ sau îTohan“ dup„ noua restructurare. Ce inten˛ii are Guvernul cu aceste societ„˛i? Care sunt m„surile de relansare economic„? Mai avem nevoie de industrie de ap„rare?

## îToamna se num„r„ mo˛iunile“

Toate problemele societ„˛ii rom‚ne∫ti au devenit mo˛iuni Ón ultimele s„pt„m‚ni Ón Parlamentul Rom‚niei. Chestiuni de via˛„ ∫i de moarte, precum starea agriculturii, a s„n„t„˛ii, a Ónv„˛„m‚ntului, a pensiilor, a salariului minim par s„ Ói intereseze pe membrii opozi˛iei mai mult dec‚t substan˛a lor. M„ Óntristeaz„ c„ membrii marcan˛i ai P.S.D.-ului ∫i P.R.M.-ului nu pot pune deasupra intereselor de clan interesul na˛ional.

Ini˛iatorii acestor mo˛iuni chicotesc pe sub b„ncile Camerei ∫i pe la col˛uri de bucurie c‚nd le reu∫esc aceste ac˛iuni subsumate tragerii de timp ∫i Ó∫i spun Ón g‚nd: îŒnc„ o zi f„r„ dezbatere pe regulament egal o zi pentru N„stase ∫i V„c„roiu“. Aceast„ atitudine pueril„ a st‚ngii m„ conduce la ideea c„ pentru ei cheia succesului Ón politic„ e s„ te por˛i ca un cat‚r, adic„ s„ ai reputa˛ia c„ e∫ti dificil, s„ fii Gic„ Contra, ceea ce Ón opinia lor, echivaleaz„ cu a face treab„, a fi constructiv. Cred c„ oamenii s-au s„turat de clivaje politice ∫i prefer„ o clas„ politic„ solidar„. Ei nu vor îbalamuc“ Ón Camer„ ∫i Senat, de care, dragi domni, dumneavoastr„ sunte˛i responsabili. Oamenii cred Ón fapte, ∫i va veni vremea d„rilor de seam„, iar atunci ve˛i regreta c„ v-au interesat doar spectacolele de imagine Ón loc s„ pune˛i um„rul la reconstruc˛ia ˛„rii aflate sub ape.

Presta˛ia penibil„ a parlamentarilor P.S.D. de s„pt„m‚na trecut„ c‚nd î∫i-au luat juc„riile“ ∫i au p„r„sit sala nu poate fi sp„lat„ de Óndemnul ipocrit al domnului

Geoan„ de a se sista lucr„rile Parlamentului ∫i a se merge Ón teritoriu pentru a-i ajuta pe sinistra˛i, ci din contr„. Œi reamintesc domnului Geoan„ c„ nimeni nu a stat cu m‚inile Ón s‚n: pre∫edintele ˛„rii, primul-ministru, ministrul ap„r„rii, al mediului, cu to˛ii au fost Ón zonele calamitate, Óns„ nu-mi amintesc s„ fi v„zut sau s„ fi auzit pe vreun canal media vreo ∫tire referitoare la vreo vizit„ a Domniei sale Ón teritoriu. Se pare c„ agenda omului politic Mircea Geoan„ ne se coreleaz„ direct cu agenda cet„˛eanului, Óns„ speram m„car s„ fie indus„ de agenda mass-media.

Acest blocaj al activit„˛ii parlamentare ∫i implicit al bunei func˛ion„ri a Legislativului Ónseamn„ blocarea multor legi necesare procesului de integrare, ∫i ar putea fi perceput„ ca o campanie a opozi˛iei Ómpotriva integr„rii Rom‚niei Ón U.E. ™i nu se cade s„ l„s„m loc unor asemenea interpret„ri c‚nd mai sunt doar 3 s„pt„m‚ni p‚n„ la mult a∫teptatul Raport de ˛ar„ al Comisiei Europene.

## îExporturile Rom‚niei, Ón colaps“

Cu toate c„ autorit„˛ile abilitate, Ón spe˛„ Guvernul ∫i Banca Na˛ional„ a Rom‚niei, au fost avertizate Ón repetate r‚nduri cu privire la degringolada ∫i instabilitatea financiar„ a societ„˛ilor cu activit„˛i de export, p‚n„ acum nu s-a luat nici o m„sur„ pentru rezolvarea crizei acute din acest domeniu. Din cauza deciziei privind liberalizarea cursului de schimb valutar, agen˛ii economici au fost l„sa˛i prad„ unei suveici valutare paralizante care realmente i-a aruncat Ón cle∫tele nemilos al falimentului. Œn loc s„ constat„m situa˛ia extrem de grav„ a acestor societ„˛i care nu Ó∫i pot reveni de luni bune din punct de vedere finaciar, noi, Ón spe˛„, statul rom‚n, am ajuns s„ stimul„m elementele speculative bancare ale economiei de pia˛„, care nu a f„cut altceva dec‚t s„ dea peste cap acest curs, mai ales din cauza faptului c„ aprecierea leului nu s-a f„cut pe criterii economico-financiare s„n„toase ∫i pe o dezvoltare economic„ real„. Œn jude˛ul Alba, pierderile societ„˛ilor mari exportatoare sunt imense, de peste 500 miliarde lei, iar peste 3.000 din cele 8.000 de firme care func˛ionaz„ Ón prezent Ó∫i pot Ónchide por˛ile Ón orice moment.

Principala institu˛ie vinovat„ de aceast„ stare de lucruri anormal„ este Banca Na˛ional„ a Rom‚niei, care nu a intervenit ∫i nu s-a implicat sub nici o form„ Ón corectarea gravei gre∫eli care a constituit-o schimbarea cursului de schimb valutar pentru acest an, de la 42.500 lei, a∫a cum a fost anun˛at, ∫i pe baza c„rei cota˛ii agen˛ii economici ∫i-au construit bugetele din acest an, la 35.500 lei.

Constat„m, de asemenea, din nefericire, c„ nu vrem s„ Ónv„˛„m nimic bun din experien˛ele pozitive ale altor ˛„ri din vecin„tate. Œn Polonia ∫i Cehia, de exemplu, exportatorii sunt stimula˛i, ba chiar sunt premia˛i pentru aceast„ activitate. fi„rile respective au dou„ cursuri de schimb, unul pentru exportatori, prin care se Óncurajeaz„ produc˛ia autohton„, ∫i un alt curs pentru importatori,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 141/11.X.2005 mult mai mic, prin care se descurajeaz„ exporturile din afar„.

La aceast„ or„ ∫i Rom‚nia are nevoie de facilit„˛i mult mai importante pentru exportatori ∫i, mai ales, pentru produc˛ia real„ a exporturilor care contribuie activ la bugetul consolidat al ˛„rii. Este dramatic faptul c„ Ón acest an Rom‚nia va exporta Ón cuantum de 20 de miliarde de euro ∫i va importa Ón valoare de 30 de miliarde de euro, ceea ce Ónseamn„ un deficit de circa 10 miliarde euro Ón defavoarea exporturilor autohtone.

Declara˛ie politic„: îMinciuna din Nep„sare.“

Stima˛i colegi, a∫ dori s„ m„ refer Ón prezenta declara˛ie politic„ la unele aspecte relatate de c„tre unii reprezentan˛i ai P.R.M. cu ocazia dezbaterii mo˛iunii simple intitulate î∫tiin˛ific“ îNep„sarea“.

Nu voi mai vorbi despre motiva˛ia introducerii acestei mo˛iuni Ón momentul discut„rii Ón plenul Camerei Deputa˛ilor a regulamentului, ci m„ voi lega de cele declarate de un reprezentant P.R.M., conform c„ruia acest partid s-a manifestat Óntr-un mod cu totul unitar, Ón

Declara˛ie politic„: îPentru o nou„ strategie de prevenire a dezastrelor naturale.“

Stima˛i colegi,

Av‚nd Ón vedere amploarea f„r„ precedent a efectelor calamit„˛ilor Ónregistrate Ón acest an la nivelul Rom‚niei — inundarea ∫i distrugerea de locuin˛e ∫i anexe gospod„re∫ti, a terenurilor agricole, afectarea major„ a structurii de rezisten˛„ a podurilor ∫i pode˛elor, deteriorarea unor drumuri, conducte ∫i a unor tronsoane de cale ferat„, situate in vecin„tatea cursurilor de ap„ etc. — ca urmare, Ón principal, a c„derilor abundente de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 141/11.X.2005 precipita˛ii, cred c„ se justific„ o alt„ abordare a modului tradi˛ional de interven˛ie Ón caz de dezastre naturale.

Iat„, marile inunda˛ii nu se mai produc o dat„ la 10— 15 ani, ci de 5, 6 ori pe an, locuin˛ele majorit„˛ii rom‚nilor sunt din ce Ón ce mai Ómb„tr‚nite ∫i, deci, din ce Ón ce mai vulnerabile Ón eventualitatea unui cutremur major, infrastructura este, la r‚ndu-i, afectat„ de trecerea timpului sau de calamit„˛i ori a devenit dep„∫it„ — vezi cazul sistemului de canalizare din Bucure∫ti...

Interven˛iile pompieristice gen poduri provizorii care cad dup„ fiecare viitur„ se dovedesc neproductive.

Caselor ieftine, dar ∫i caselor scumpe, amplasate, unele, chiar cu autoriza˛ii, Ón zone tradi˛ional inundabile, mai nou, li se al„tur„, ca poten˛ial de pericol, p‚n„ ∫i vilele din cartierele de lux din vecin„tatea Capitalei...

Œn aceste condi˛ii, apreciez c„ ar fi bine ca factorii responsabili de la nivelul Guvernului, speciali∫tii ∫i cercet„torii s„ reg‚ndeasc„, dup„ un studiu serios, o nou„ hart„ de risc a zonelor din Rom‚nia ∫i, Ón func˛ie de aceasta, noi normative privind siguran˛a Ón construc˛ii, asigur„rile obligatorii ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, noi priorit„˛i Ón alocarea fondurilor bugetare, care s„ se Óndrepte cu prec„dere c„tre evitarea sau cel pu˛in diminuarea riscurilor — consolidarea digurilor, barajelor, podurilor etc. Cu alte cuvinte, s„ Óncepem cu... Ónceputul.

îExerci˛ii de imagine: Cosme∫ti sau Coste∫ti?“

Ce se Ónt‚mpl„ Ón Parlamentul Rom‚niei dovede∫te Ónc„ o dat„, dac„ mai era nevoie, faptul c„ P.S.D.-ul nu poate g‚ndi, atunci c‚nd e Ón opozi˛ie, Ón afara logicii populiste. Dac„ mai era nevoie Ón forul legislativ de

altceva dec‚t Ómbr‚nceli ∫i vulgarit„˛i, am primit: morcovi, ulei, zah„r, orez ∫i m„lai. Dar populismul ∫i demagogia nu s-au oprit aici: o dat„ cu discutarea mo˛iunii intitulate sfor„itor îNep„sarea“, P.S.D.-ul a g‚ndit c„ poate aduce un argument Ón plus prin prezen˛a locuitorilor din Cosme∫ti la discutarea mo˛iunii. Œn realitate, era tot un exerci˛iu de imagine care nu ajut„ la nimic: nici sinistra˛ii nu-∫i pot reconstrui locuin˛ele, nici digurile nu se pot ridica prin mo˛iuni f„r„ solu˛ii, f„r„ propuneri.

Frustrarea P.S.D.-ului este semnificativ„: manevra politicianist„ trebuia legat„ cumva de Gala˛i, ora∫ul unde Ón trecuta guvernare social-democra˛ii erau bine a∫eza˛i. Acum, Ón fapt, se Óncearc„, ce-i drept, o reconstruirea, dar nu a digurilor, ci a imaginii proprii. Da˛i-ne voie s„ ne Óndoim de grija ∫i preocuparea P.S.D.-ului, partidul Ón care ∫i-au g„sit locul unii dintre cei mai boga˛i oameni îde afaceri“ din Rom‚nia.

Dincolo de toate r„m‚ne drama oamenilor. Dincolo de tam-tam-ul politic pe marginea inunda˛iilor c„rora nu ∫tiu P.S.D.-ul cum le-ar fi f„cut fa˛„ dac„ ar fi fost la guvernare, atunci c‚nd au concesionat luciile de ap„ Ón marea îfamilie“ social-democrat„, r„m‚ne îp„catul originar“ pe care l-au mo∫tenit de la îp„rin˛ii“ socialdemocra˛iei rom‚ne∫ti, p„cat a c„rui istorie merge descresc„tor dar este practicat cu aceea∫i convingere: la Ónceput a fost justificat„ invazia Bucure∫tiului, Ón speran˛a instaur„rii democra˛iei populare; apoi, actualul pre∫edinte al Camerei Deputa˛ilor l-ar fi vrut pe îhaiduc“ erou. Acum, f„r„ nici o alt„ ra˛iune dec‚t cea conferit„ de mo∫tenirea aceleia∫i naturi c„zute, un deputat local organizeaz„ o alt„ form„ de insurec˛ie — pa∫nic„ ∫i cu iz de democra˛ie. Fiind speculat„ drama ∫i suferin˛a oamenilor, s-a pus la cale un joc de imagine deplorabil, neconving„tor, demn de o telenovel„ de succes.

Aceast„ logic„ a insurec˛iei, dar de pe urma c„reia nu beneficiaz„ dec‚t îale∫ii poporului“ nu are nimic Ón comun cu ini˛iativa lui Mo∫ Ion Roat„ care a venit s„-∫i spun„ p„surile la Vod„. Trebuie v„zut cine l-a scuipat mai Ónt‚i Ón obraz pe ˛„ran... Apoi, Mo∫ Ion nu f„cea parte din nici un partid.

îTentativ„ de complot Ómpotriva justi˛iei“ Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Sunt nevoit s„ vin Ón fa˛a dumneavoastr„ ∫i s„ iau pozi˛ie fa˛„ de o serie de evenimente cel pu˛in dubioase care s-au derulat la sf‚r∫itul s„pt„m‚nii trecute. Dup„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 141/11.X.2005 cum toat„ lumea ∫tie, la Bucure∫ti s-a aflat vicepre∫edintele Comisiei Europene, Franco Frattini, comisar european pentru justi˛ie. O vizit„ normal„ ∫i a∫teptat„. Nu vizita oficialului european ∫i concluziile trase de acesta reprezint„ subiectul principal al interven˛iei mele, de∫i este foarte important ce a spus Franco Frattini.

Ce s-a Ónt‚mplat Ón paralel cu aceast„ vizit„ este foarte interesant ∫i merit„ analizat. F„r„ vreo preg„tire prealabil„ de artilerie, P.S.D., prin vocea domnului Adrian N„stase, anun˛„ c„ va depune — a c‚ta oare, c„ am pierdut ∫irul — Ónc„ o mo˛iune simpl„, Ón care va ataca modul Ón care Ón˛elege actuala guvernare s„ reformeze justi˛ia. La prima vedere, s-ar putea crede c„ aceast„ mo˛iune face parte din strategia Óndelung exersat„ ∫i utilizat„ de partidele Ónfr„˛ite, P.S.D.-P.R.M., de Ónt‚rziere a dezbaterilor la Regulamentul Camerei Deputa˛ilor. Totu∫i, de aceast„ dat„ tragerea de timp se afl„ Ón planul secund. Altul a fost scopul anun˛„rii acestei mo˛iuni, ∫i am s„-l descifrez imediat.

Tot vineri, procurorul general Ilie Boto∫ anun˛„ cu mare tam-tam, Óntr-o conferin˛„ de pres„, c„ se fac din zona politicului presiuni asupra actului de justi˛ie, ∫i d„ ∫i un exemplu, nominaliz‚nd un coleg de-al nostru care nu a f„cut altceva dec‚t s„-∫i exprime suspiciunea privind traseul unei pl‚ngeri penale depuse de P.N.L. Dar aceasta nu a fost totul. Cu o zi Ónainte de venirea comisarului european, P.S.D. lanseaz„ zgomotos, Ón pres„, un scenariu S.F., sus˛in‚nd c„ pre∫edintele Traian B„sescu Ól va numi pe Emil Boc ministru al justi˛iei ∫i pe doamna Monica Macovei, procuror general.

Toate aceste trei evenimente au un numitor comun: justi˛ia. ™i au avut loc exact Ón perioada vizitei comisarului european pentru justi˛ie, Franco Frattini. Care a fost mesajul acestor evenimente? Unul u∫or de descifrat. Domnul Franco Frattini trebuia s„ ia cuno∫tin˛„ c„ Ón Rom‚nia Ón domeniul justi˛iei lucrurile merg foarte prost. Ce dovad„ mai bun„ putea fi adus„ domnului Frattini dec‚t afirma˛iile procurorului general? Ce dovedea zvonul cu schimb„rile planificate de pre∫edintele Traian B„sescu? C„ Ón Rom‚nia nu exist„ stabilitate Ón domeniul justi˛iei ∫i c„, din postura de buldog de paz„ al democra˛iei, P.S.D. vine ∫i depune o mo˛iune simpl„ pe tema justi˛iei Ón care anun˛„ c„ demasc„ toate îneregulile“ existente Ón sistem. Poate, poate, aude de ea ∫i domnul Frattini.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Œn scurtul timp care-mi este alocat pentru aceast„ interven˛ie, a∫ dori s„ m„ refer la dou„ evenimente importante pe care le s„rb„torim an de an la Ónceputul lunii octombrie. Este vorba de zilele de 1 ∫i 4 octombrie, c‚nd Ón toat„ lumea se s„rb„tore∫te Ziua Mondial„ a Habitatelor ∫i respectiv Ziua Mondial„ a Animalelor.

Aceste s„rb„tori interna˛ionale — Ziua Mondial„ a Habitatelor ∫i Ziua Mondial„ a Animalelor — constituie un bun prilej de a readuce Ón aten˛ia tuturor rela˛ia indisolubil„ Om—Natur„. Este cunoscut faptul c„, din nefericire, activit„˛ile antropice proprii colectivit„˛ilor umane pot perturba uneori ireversibil echilibrul natural. Astfel, Ón scopul evit„rii dispari˛iei diverselor specii de plante si animale au fost adoptate o serie de conven˛ii interna˛ionale ratificate prin legi interne ∫i de ˛ara noastr„, dintre care le cit„m pe cele mai importante: Directiva 79/409/CEE (Directiva P„s„ri), care are ca obiectiv protec˛ia, gestionarea ∫i reglementarea speciilor de p„s„ri ce tr„iesc Ón s„lb„ticie pe teritoriul european al statelor membre, precum ∫i exploatarea lor Ón condi˛ii de maxim„ siguran˛„ pentru ecosistem; Directiva 92/43/CEE (Directiva Habitate), cu scopul de a contribui la asigurarea biodiversit„˛ii prin conservarea habitatelor naturale, precum ∫i a faunei ∫i florei s„lbatice pe teritoriul statelor membre, cu referin˛„ la speciile de interes comunitar: periclitate, vulnerabile, rare sau endemice; anexele directivei cuprind 168 de habitate naturale identificate Ón cele cinci regiuni biogeografice Ón care a fost Ómp„r˛it„ Europa ∫i un num„r de 632 de specii de animale ∫i plante care necesit„ desemnarea de Arii speciale de conservare ∫i/sau protectie — SAC, SPAs. Directiva cuprinde, Ón Anexa IV (a) ∫i (b), specii de animale respectiv plante pentru care instituie un sistem de protec˛ie strict„, interzic‚nd pe aceast„ cale:

a) orice form„ de capturare sau de ucidere a specimenelor acestor specii Ón natur„;

b) perturbarea inten˛ionat„ a acestor specii Ón cursul perioadei de reproducere, de cre∫tere, de hibernare ∫i de migra˛ie;

c) distrugerea sau culegerea inten˛ionat„ a ou„lor din natur„;

Am considerat ∫i consider c„ parlamentarul este un trudnic pus Ón slujba celor care l-au ales n„d„jduind Ón mai bine. De aceea, de la bun Ónceput, aleg‚nd politica la acest nivel, mi-am asumat Óntreaga responsabilitate a renun˛„rii la ceea ce ˛ine de persoana mea, Ón folosul general. Ca om care ˛ine la principii, m-am raportat la ele, iar unul dintre acestea este de _a te judeca singur_ . O fac ∫i pot s„ spun c„ Ómi este ru∫ine c„ tr„iesc umilin˛a neputin˛ei, dincolo de voin˛„.

Nu credeam s„ ajung aici, dar actuala opozi˛ie, dup„ ce, c‚t timp a fost la putere, a f„cut ce-a vrut Ón numele politicii bunului plac, acum, elucubr‚nd fiecare pas, nu face dec‚t s„ braveze Ón fa˛a cet„˛enilor. Œn plan rememorativ, sunt destule exemple Ón care, din cauza celor din opozi˛ie, via˛a parlamentar„ a atins limite neacceptabile, cobor‚nd disputa p‚n„ ∫i sub nivelul contingentului, printr-un joc murdar, dar neacceptat. De aceea Ómi este ru∫ine.

fiara are nevoie de normalitate, de intrarea Óntr-un firesc pe care ∫i-l dore∫te, iar acest lucru depinde de noi. Numai c„ un astfel de deziderat nu se rezolv„ apel‚ndu-se la metode _nehru-iste_ , trimi˛‚ndu-se, Ón ultimul timp, la cel mai important microfon al ˛„rii, Ón repetate r‚nduri, parlamentari care p‚n„ acum au t„cut m‚lc, doar din dorin˛a v„dit„ de a bloca Óntregul aparat legislativ. Chiar vorbind, ace∫tia nu au nimic de spus.

Bun„oar„, consider c„ este necesar„ restructurarea clasei politice, ie∫irea din urmuzism ∫i intrarea Ón sisifism, renun˛‚ndu-se la _oglind„reala_ scandaloas„. Cum se observ„ lesne cine este ∫i cine nu este pentru ˛ar„, trebuie, Ónainte de toate, Ónlocui˛i pre∫edin˛ii celor dou„ Camere, astfel Ónc‚t aceste foruri s„ fie conduse de adev„ra˛i _demnitari_ , adic„ de _oameni demni_ . P‚n„ atunci Óns„ nu-mi r„m‚ne dec‚t s„ cer iertare aleg„torilor pentru toate aceste jocuri murdare care m„ Ómpiedic„ s„-i reprezint a∫a cum Ómi doresc Ón vederea impunerii mai binelui la care n„zuim cu to˛ii.

## îNatura uman„“

S‚mb„t„, 1.10.2005, am Ónso˛it un convoi cu ajutoare const‚nd din materiale de construc˛ii destinate sinistra˛ilor din comuna Tuzla, jude˛ul Constan˛a, persoane afectate de inunda˛iile petrecute cu o s„pt„m‚n„ Ónainte.

Am fost impresionat de durerea locuitorilor comunei r„ma∫i f„r„ un acoperi∫ deasupra capului, cu tot avutul acumulat Óntr-o via˛„ ce a disp„rut Óntr-o singur„ secund„, luat de furia apelor. Mul˛i dintre ei nu au mai putut s„ povesteasc„ dezastrul ce i-a atins, din cauza lacrimilor sau chiar capitul‚nd Ón fa˛a for˛elor naturii.

Dar am Ónt‚lnit ∫i oameni care mi-au spus c„ vor lua totul de la cap„t, c„ sunt hot„r‚˛i s„ fac„ acest lucru, oameni pentru care am cel mai mare respect ∫i admira˛ie, mai ales pentru for˛a de a spune NU Ón fa˛a vicisitudinilor care i-au lovit cu necru˛are.

Ace∫tia sunt oamenii de care ˛ara are nevoie acum, ace∫tia sunt oamenii care pot reconstrui nu numai o cas„, ci o ˛ar„.

Pe plan local, organiza˛ia jude˛ean„ Constan˛a a P.N.L., Ómpreun„ cu organiza˛ia similar„ a P.D., a Ónceput Ónc„ din luna iulie un program destinat sinistra˛ilor afecta˛i de inunda˛ii, ∫i aici m„ refer la comunele situate Ón nordul jude˛ului, afectate Ón luna iulie 2005, prin construc˛ia a 6 case integral ∫i dona˛ii const‚nd Ón obiecte ∫i materiale de construc˛ii, aparatur„ electrocasnic„ sau alimente.

Nu ne-am g‚ndit nici un moment c„, la o distan˛„ at‚t de scurt„, va fi nevoie din nou de sprijinul nostru, dar c‚nd acest moment din p„cate a venit, am intervenit extrem de repede pentru a ajuta acolo unde este nevoie.

De aceast„ dat„ am considerat c„ putem fi al„turi, Ón cadrul unui Comitet de criz„, al Alian˛ei P.N.L.-P.D., prin donarea unei cantit„˛i importante de alimente, p„turi, dar ∫i de materiale de construc˛ii de care vor beneficia to˛i acei locuitori ai comunelor afectate care vor dori acest lucru, cu speran˛a c„ asemenea dezastre naturale nu se vor mai produce.

Folosesc acest prilej pentru a mul˛umi tuturor autorit„˛ilor jude˛ene locale ∫i institu˛iilor sau firmelor implicate Ón opera˛iunile de salvare, evacuare a apei ∫i cazarea temporar„ a persoanelor sinistrate pentru efortul depus Ón aceste opera˛iuni ∫i pentru rapiditatea ∫i colaborarea de care au dat dovad„ Ón momente grele pentru jude˛ul nostru.

## Stima˛i colegi,

Preocuparea Comisiei pentru Ónv„˛„m‚nt, ∫tiin˛„, tineret ∫i sport de a se acorda Ónv„˛„m‚ntului o finan˛are decent„ nu este nou„, dar este constant„.

An de an, constat„m c„ bugetul acordat Ónv„˛„m‚ntului este sub limita cerin˛elor acestui sector, definit ca o îprioritate na˛ional„“. Cu toate c„ Ón Legea Ónv„˛„m‚ntului se prevede acordarea a cel pu˛in 4% din P.I.B. pentru Ónv„˛„m‚nt, acest procent nu a fost acordat p‚n„ Ón prezent de nici o guvernare, indiferent de culoarea politic„.

Modific„rile aduse Legii Ónv„˛„m‚ntului Ón anul 2004 prev„d ca Ónv„˛„m‚ntul s„ fie subven˛ionat cu cel pu˛in 6% din P.I.B. Ón anul 2007. Pentru respectarea prevederilor legii este necesar ca Ón bugetul pentru anul

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 141/11.X.2005 2006 s„ se prevad„ cel pu˛in 5% din P.I.B. Acest demers a fost sus˛inut de Comisiile de Ónv„˛„m‚nt reunite ale Camerei Deputa˛ilor ∫i Senatului prin Avizul asupra proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 66/2005 cu privire la rectificarea bugetului de stat pentru anul 2005.

De asemenea, s-a solicitat suma de 850 miliarde de lei pentru acoperirea cheltuielilor pentru finan˛area de baz„ a universit„˛ilor pentru ca acestea s„ poat„ aplica Legea nr. 138/2005.

Pentru detensionarea situa˛iei existente din Ónv„˛„m‚ntul superior se impune solu˛ionarea favorabil„, Ón regim de urgen˛„, a cerin˛elor amintite, pentru a scoate Ónv„˛„m‚ntul rom‚nesc din impasul Ón care se afl„. Œn acest scop, amintim ∫i memoriul F.N.S., Alma Mater, care prezint„ situa˛ia grav„ din Ónv„˛„m‚nt printr-o subfinan˛are cronic„.

Comisia noastr„ sus˛ine, Ón unanimitate, aplicarea prevederilor legilor existente, f„r„ am‚n„ri ∫i motiv„ri din partea guvernan˛ilor.

Declara˛ie politic„: îPartidul Sondajelor de Dezinformare — P.S.D.“. Av‚nd Ón vedere deruta doctrinar„ ce domne∫te pe plaiurile mioritice, Ón ograda P.S.D-ului, se poate observa disperarea liderilor, manifestat„ conform complexit„˛ii personalita˛ii acestora, pe mai multe planuri.

Œn primul r‚nd, pe plan intern, N„stase ∫i Geoan„ trag cu creionul pe harta P.S.D.-ului zonele de influen˛„ ∫i control, Ómping‚nd fiecare linia de demarca˛ie c‚t mai departe ∫i ajung‚nd s„ se calce astfel pe b„t„turi reciproc. Fiecare iese Ón pres„ cu declara˛ii privind viitorul sumbru al partidului, furnizand solu˛ii de scoatere din penumbra opozi˛iei. Geoan„, zis îprost„nacul“, se ˛ine tare... pe pozi˛ie, pun‚ndu-∫i centura pe scaunul de pre∫edinte al partidului ∫i folosindu-se de airbagurile prerogativelor preziden˛iale, Ón timp ce N„stase, zis îarogantul“, declan∫eaz„ derapajul controlat de statutul partidului Ón ceea ce prive∫te noile alegeri.

De la data la care ar trebui s„ fie noile alegeri, Ón 2007 sau peste 4 ani, orgoliile celor doi mari piloni ai doctrinei social-democrate s-au inflamat Ón ultima perioad„, d‚nd pe afar„ ca o reclam„ proast„ la un cozonac extraumflat.

Cea mai bun„ camuflare a tumorilor inflamate ale P.S.D.-ului a fost lansarea sufl„torilor pl„ti˛i, a zvonacilor profesioni∫ti, a celor care construiesc sau... reconstruiesc imaginea partidului. Astfel, Ón ultima perioad„, presa a fost inundat„ cu variante aberante ale colabor„rii cu alte partide de pe scena politic„. Œn mod constant, se Óncearc„ amestecarea uleiului cu apa, ajung‚ndu-se la solu˛ii de genul alian˛ei P.S.D.-P.N.L., de∫i nu le-a cerut nimeni ajutorul. Sprijinul oferit P.N.L-ului de c„tre socialdemocra˛i ar putea fi considerat o c‚rj„ Ón m‚inile unui om f„r„ nici un picior, un fel de b„˛ cu care acesta s„ se apere de c‚ini, ∫i nicidecum o posibil„ colaborare.

Nu ne ram‚ne dec‚t s„ d„m ∫i noi un ajutor P.S.D, Óncerc‚nd s„ le îsufl„m“ c„ îarogantul“ nu va mai fi nici premier, Ón opinia îprost„nacului“, nici pre∫edinte al Camerei Deputatilor, Ón opinia noastr„, a∫a c„ f„r„ scaune de p„strat, i-ar putea veni ideea s„ gr„beasc„ alegerile Ón partid, pentru a c‚∫tiga m„car unul.

îParlamentul trebuie s„ redevin„ o structur„ eminamente democratic„“

Camera Deputa˛ilor a devenit scena unui spectacol f„r„ precedent Ón politica rom‚neasc„. Domnul Adrian N„stase, pre∫edinte Ón exerci˛iu al Camerei Deputa˛ilor, cel care ar trebui s„ apere ∫i s„ promoveze litera ∫i spiritul legii, este autorul unui abuz inacceptabil prin care prevederi imperative cuprinse Ón Constitu˛ie ∫i pe care le reg„sim Ón regulament sunt Ónc„lcate cu senin„tate.

Astfel, un abuz grav s-a petrecut Ón momentul c‚nd mai mult de o treime dintre deputa˛i au solicitat convocarea unei sesiuni extraordinare. Chiar dac„ fuseser„ Óndeplinite toate condi˛iile cerute Ón regulament — solicitarea, lista de semn„turi, ordinea de zi ∫i perioada solicitat„ pentru sesiunea extraordinar„ —, domnul Adrian N„stase, Ón total dispre˛ fa˛„ de prevederile consacrate Ón Constitu˛ie ∫i regulament, ∫i-a permis s„ se substituie plenului Camerei ∫i, cu de la sine putere, a refuzat s„-∫i Óndeplineasc„ atributul conferit de regulament, acela de a se conforma ∫i de a convoca sesiunea extraordinar„. A∫a cum aminteam anterior, doar plenul putea s„ refuze s„ intre Ón sesiune extraordinar„, fie neaccept‚nd ordinea de zi pentru care a fost convocat, fie neaccept‚nd perioada propus„. BineÓn˛eles, toate acestea, prin votul majorit„˛ii!

™i pentru c„ am ajuns la problema modului Ón care se iau hot„r‚rile Camerei Deputa˛ilor, trebuie s„ rememor„m ast„zi modul ilicit Ón care o dorin˛„ personal„, Ómp„rt„∫it„ ∫i de o minoritate, s-a transformat Ón îhot„r‚re“ printr-un abuz grav. Œn ziua de 14 septembrie 2005, domnul Adrian N„stase, prezid‚nd lucr„rile Ón plen, a reu∫it s„ transforme o propunere Ón hot„r‚re, f„r„ ca aceasta (propunerea!) s„ fi fost agreat„, votat„ îpentru“, de majoritatea deputa˛ilor prezen˛i la ∫edin˛„... Stenograma ∫edin˛ei demonstreaz„ faptul c„ au fost num„rate de mai multe ori, la momente diferite de timp, voturile îpentru“, o dat„ voturile îcontra“ ∫i niciodat„ voturile îab˛ineri“.

Œn ciuda permanentei contest„ri a modului ∫i momentului la care se f„cea num„rarea, domnul pre∫edinte al Camerei Deputa˛ilor a tras concluzia c„ propunerea a fost aprobat„, f„r„ s„ explice cum a ajuns la concluzia impus„, prin abuz, plenului. Nici atunci, nici ulterior, nu a putut face proba c„ mai mult de jum„tate din deputa˛ii prezen˛i votaser„ îpentru“... Œn fapt nici nu putea s-o fac„, at‚ta vreme c‚t ignor‚ndu-i pe deputa˛ii care doreau s„ se ab˛in„, nu se putea determina c‚t era îÓntregul“, ca mai apoi s„ se poat„ stabili c‚t ar fi Ónsemnat jum„tate ∫i, Ón final, s„ poat„ fi tras„ o concluzie privind votul. Mai mult, Ón situa˛ia creat„, domnul pre∫edinte a g„sit de cuviin˛„ s„ suspende dreptul unor deputa˛i de a participa la lucr„rile plenului, solicit‚nd chestorilor s„ ia m„sura Ónchiderii u∫ilor ∫i interzicerii intr„rii altor deputa˛i Ón sal„.

Declara˛ie politic„: îScap„ cine poate“

Ianuarie 2005. Anul Óncepe cu multe speran˛e din partea oamenilor simpli, oameni care nu a∫teapt„ altceva dec‚t s„ le fie un pic mai bine. Alegerile din 2004 au adus la putere o nou„ forma˛iune politic„ ∫i oamenii ∫i-au pus, ca de fiecare dat„, speran˛ele Ón noii lideri.

Mai 2005. Apele au lovit Banatul ∫i Moldova. Autorit„˛ile ridic„ din umeri, nimeni nu este vinovat de pagubele produse de n„vala apelor, pentru c„ Bunul Dumnezeu a∫a a considerat c„ trebuie s„ le fie rom‚nilor. Agoniseala de o via˛„ s-a dus pe apa S‚mbetei, vie˛i omene∫ti au fost luate ∫i nimeni nu este vinovat c„ potopul nu a fost anun˛at, c„ autorit„˛ile au lipsit de la fa˛a locului, c„ podurile au fost luate de ape, c„ sate Óntregi au devenit adev„rate lacuri de acumulare, c„ oamenii nu mai au nici dup„ ce bea ap„ ∫i nici nu mai au ce pune pe ei. Ca ∫i Ón campania electoral„,

autorit„˛ile au ap„rut, cu Ónt‚rziere, cu noi promisiuni, care nu au fost Óndeplinite nici p‚n„ azi.

Septembrie 2005. Scenariul se repet„, numai c„ de data asta este afectat sudul ∫i estul ˛„rii. Œn Moldova, popula˛ia nu ∫i-a revenit dup„ inunda˛iile din var„, c„ toamna le-a adus din nou apa Ón ceea ce a mai r„mas din casele lor. Din nou, autorit„˛ile au fost dep„∫ite de situa˛ie. Dar s„ nu ne pierdem speran˛a, c„ va veni iarna. Drumurile vor fi, din nou, Ónchise din cauza cantit„˛ii mari de z„pad„ ce va c„dea, iar autorit„˛ile vor fi surprinse de venirea iernii. Ca Ón fiecare an, de altfel.

™i, pentru ca pachetul s„ fie complet, ajutorul a venit tot din partea celor n„p„stui˛i de soart„, care ∫i-au Ómp„r˛it pu˛inul pe care Ól au cu cei care chiar nu mai au nimic. Oamenii se ajut„ Óntre ei, statul fiind marele absent din ecua˛ie.

Mai mult, pre˛urile la produse ∫i servicii cresc Ón fiecare lun„, salariile r„m‚n Ónghe˛ate. Autorit„˛ile se remarc„ prin c‚teva aser˛iuni, dintre care cele mai vehiculate sunt: îA∫a ne cere Uniunea European„“, ori îa∫a este prev„zut Ón protocolul semnat cu Fondul Monetar Interna˛ional ∫i Banca Mondial„“. A∫ vrea s„ v„d ∫i eu unde st„ scris ca rom‚nul s„ fie condamnat s„ duc„ un trai de subzisten˛„.

îTentativa de asasinat de la Centrul militar zonal Timi∫“

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Œn ziua de ieri, 3 octombrie 2005, la Centrul militar zonal Timi∫, s-a petrecut un fapt incredibil: un t‚n„r recrut, Adam Felix Valentin, de 27 de ani, chemat pentru

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 141/11.X.2005 clarificarea situa˛iei militare, a Ónjunghiat un t‚n„r, apropiat de v‚rst„ cu el, c„pitanul Veda Cristian, cu o ∫urubelni˛„, pun‚ndu-i via˛a Ón pericol.

T‚n„rul absolvise liceul ∫i patru ani de Politehnic„, abandon‚nd facultatea Ón anul al cincilea. Fiind chemat la centrul militar, acesta s-a prezentat cu o adeverin˛„ fals„, din care rezulta c„ este student Ón anul I la Politehnic„, Ón ideea de se sustrage de la satisfacerea serviciului militar.

Œn momentul Ón care ofi˛erul s-a Óntors pentru a-l conduce pe recrut Ón sala de testare psihologic„, acesta i-a Ónfipt ofi˛erului o ∫urubelni˛„ Óntre omopla˛i, r„nindu-l Ón pl„m‚nul drept, dup„ care, cu un cutter, ∫i-a sec˛ionat jugulara. Œn timp ce se Óncerca imobilizarea lui de alte persoane din unitate ∫i tineri prezen˛i la Óncorporare ∫i i-a fost luat cutter-ul, a scos din buzunar un cu˛it ∫i l-a Ónfipt Ón piept Ón zona inimii. Ulterior a fost imobilizat, i s-au acordat Óngrijiri medicale ∫i ambii r„ni˛i au fost interna˛i la Spitalul Municipal Timi∫oara, unde au fost asista˛i medical Ón regim de urgen˛„ ∫i apoi opera˛i.

Declara˛ia mea nu vizeaz„ un fapt oarecare, care ar putea fi catalogat ca un fapt divers, de∫i unic, ci are Ón vedere condi˛iile care au determinat nefericita Ónt‚mplare. Recent, am votat Ón Camer„ Legea privind suspendarea serviciului militar obligatoriu pe timp de pace ∫i trecerea la serviciul militar voluntar. Urmare a acestei legi, Óncep‚nd cu 1 ianuarie 2007 Ónceteaz„ obliga˛ia tinerilor de a satisface stagiul militar; ultimele Óncorpor„ri obligatorii, conform acestei legi, sunt Ón octombrie 2005, februarie ∫i octombrie 2006.

Adoptarea acestei legi a determinat, cum era ∫i firesc, o reac˛ie din partea multor tineri de a face orice pentru a sc„pa de aceast„ obliga˛ie.

îReforma fiscal„ este inconsecvent„ ∫i ∫chioap„“ Stima˛i colegi,

Cabinetul C„lin Popescu-T„riceanu nu este capabil s„ prezinte la timp bugetul pe 2006, condi˛ii Ón care singurul proiect de buget care va ajunge la timp Ón Parlament va fi cel al P.S.D.

Mai mult, a∫a-zisa reform„ fiscal„ Ón Rom‚nia va e∫ua ∫i va pune pe fug„ to˛i investitorii. Ea este pe c‚t de inconsecvent„, pe at‚t de ∫chioap„. Ministrul Finan˛elor s-a prezentat la Ónt‚lnirea cu F.M.I. cu temele nef„cute. Trebuie s„ atragem aten˛ia c„, dup„ patru ani de normalitate, c‚nd ne-am aflat noi la putere, cei de la guvernare nu mai sunt capabili s„ asigure proiectul de buget la timp. Noi dorim principii solide dup„ care s„ se ghideze via˛a politic„ ∫i economic„ Ón Rom‚nia. Nu vom accepta acest lucru, Ón nici un caz prin presiune fiscal„.

Mai mult, dup„ cum ∫ti˛i, de la 1 ianuarie se va introduce un impozit de 2% pe toate tranzac˛iile imobiliare, precum ∫i un impozit de 16% pe dividende. Asta denot„ c„ hot„r‚rile pe care le va lua executivul sunt generate de insuficien˛a sumelor colectate ∫i vor avea efecte incalculabile, pe termen lung, asupra mediului de afaceri, pe care, Ón loc s„-i stimuleze dezvoltarea, Ól va sugruma. Alian˛a D.A. preg„te∫te ∫i o lovitur„ crunt„ celor f„r„ venituri sau cu venitul minim garantat, pentru c„ Legea nr. 416 se va adresa, Óncep‚nd cu 1 ianuarie 2005, unui num„r foarte redus de cet„˛eni.

De aceea e necesar ca guvernan˛ii s„-∫i Óntoarc„ fa˛a spre efectele nefaste ale inunda˛iilor, spre protec˛ia social„ a cet„˛enilor, spre aceia care au fost min˛i˛i Ón campania electoral„ din noiembrie 2004. Rom‚nia e la r„scruce: trebuie s„-∫i fac„ temele pentru integrare, e lovit„ de inunda˛ii f„r„ precedent, dar ∫i de b‚jb‚ielile unei p„r˛i a clasei politice aflate la guvernare, care face mai mult r„u Rom‚niei chiar ∫i dec‚t inunda˛iile.

## Declara˛ie politic„:

## îZiua Educa˛iei“

Œn calendarul zilelor simbolice, data de 5 octombrie este Ónscris„ ca Zi a Educa˛iei. Este ziua care ne cere s„ omagiem cea mai nobil„ ∫i mai uman„ activitate: educa˛ia. ™i, evident, ∫i pe educatori.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 141/11.X.2005 Ziua Educa˛iei este Óns„ o s„rb„toare nen„scut„ Ónc„. Sau, mai bine zis, o s„rb„toare complet ignorat„. Educa˛ia ∫i educatorii r„m‚n etern Ón rolul Cenu∫„resei, at‚t Ón zilele de lucru, c‚t ∫i Ón cele de s„rb„toare.

Puternicii acestor zile nu doar ignor„, ci chiar dispre˛uiesc educa˛ia ∫i institu˛iile acesteia. A Ónceput anul ∫colar, a Ónceput anul universitar. Nici un mesaj coerent nu a fost transmis elevilor, studen˛ilor, dasc„lilor sau p„rin˛ilor. Dimpotriv„, s-a Óncercat acreditarea ideii c„ putem tr„i bine f„r„ s„ Ónv„˛„m bine. Œn sprijinul acestei idei st„ carnetul notelor ob˛inute Ón liceu de actualul primministru. Ziua Educa˛iei Ómp„rt„∫e∫te aceea∫i soart„ cu Ziua Œnv„˛„torului: uitarea deplin„.

Singurii care-∫i amintesc de aceste zile sunt sindicali∫tii din Ónv„˛„m‚nt. Œn locul s„rb„toririi-simbol, ei organizeaz„ zadarnice proteste-simbol. Nu cer luna de pe cer, ci doar drepturile cuvenite dup„ lege. Protestele lor nu sensibilizeaz„ actualii guvernan˛i. Educa˛ia r„m‚ne doar Ón teorie prioritate na˛ional„.

Adresez un apel tuturor factorilor responsabili, Ón primul r‚nd Guvernului Rom‚niei:

- repune˛i educa˛ia Ón drepturile sale fire∫ti;

- da˛i educatorilor cinstea ∫i locul ce li se cuvin;

- respecta˛i institu˛iile educa˛iei ∫i ∫coala, Ón primul

- r‚nd;

— materializa˛i convingerea c„ intrarea Rom‚niei Ón societatea cunoa∫terii nu se poate face dec‚t prin educa˛ie.

## Stima˛i colegi,

Vin Ón fa˛a dumneavoastr„ pentru a saluta decizia Guvernului de a modifica ∫i completa Hot„r‚rea nr. 1.424/2003 pentru aprobarea Strategiei Ón domeniul propriet„˛ii intelectuale, precum ∫i a planului de ac˛iune pentru implementarea acesteia Ón perioada 2005—2007.

Obiectivele strategice Ón domeniul propriet„˛ii intelectuale au Ón vedere Ónt„rirea capacit„˛ii administrative a Ministerului Public. M„surile propuse Ón acest domeniu vizeaz„ Ónfiin˛area Ón cadrul Parchetului de pe l‚ng„ Œnalta Curte de Casa˛ie ∫i Justi˛ie a unui serviciu pentru coordonarea activit„˛ii procurorilor Ón domeniul drepturilor de proprietate intelectual„ (D.P.I.) ∫i asigurarea resurselor umane ∫i a logisticii necesare pentru func˛ionarea acestuia. Totodat„, se are Ón vedere asigurarea la parchetele din ˛ar„ a resurselor logistice necesare organiz„rii unei baze informatizate privind solu˛iile dispuse Ón cauzele privind infrac˛iuni la regimul drepturilor de proprietate intelectual„.

Œnt„rirea capacit„˛ii administrative a Oficiului Rom‚n pentru Drepturile de Autor (O.R.D.A.) este un alt obiectiv urm„rit. Œn acest sens, vor fi asigurate resursele ∫i logistica necesare, corespunz„tor num„rului de jude˛e, Ón vederea efectu„rii constat„rilor tehnico-∫tiin˛ifice privind produsele pirat.

O alta m„sur„ vizeaz„ Ónt„rirea capacit„˛ii administrative a Inspectoratului General al Poli˛iei, precum ∫i a Inspectoratului General al Poli˛iei de Frontier„, prin desemnarea unor ofi˛eri cu competen˛e exclusive Ón investigarea infrac˛iunilor la regimul drepturilor de

proprietate intelectual„. Se urm„re∫te totodat„ Ómbun„t„˛irea nivelului de preg„tire ∫i specializare a personalului din structurile implicate Ón lupta Ómpotriva fraudelor din domeniul D.P.I., prin includerea poli˛i∫tilor Ón programe de preg„tire ∫i perfec˛ionare Ón domeniul informaticii, precum ∫i Ón programe de preg„tire ale institu˛iilor de Ónv„˛„m‚nt de nivel preuniversitar ∫i universitar din M.A.I.

Toate aceste m„suri sunt de bun augur, mai ales dac„ avem Ón vedere criteriile pe care trebuie s„ le Óndeplinim pentru integrarea Rom‚niei Ón U.E.

## Stima˛i colegi,

Chiar dac„ am fost departe de ˛ar„, la Parlamentul European, am fost Ón permanen˛„ Ón contact cu evenimentele din Rom‚nia. Am aflat — ∫i acest lucru nu reprezint„, Ón ultim„ instan˛„, o surpriz„ — despre unele practici, nu tocmai ortodoxe, din culisele Ministerului Public.

Este vorba de existen˛a unor liste de semn„turi care au circulat printre magistra˛i ∫i prin care li se cerea acestora s„ se pronun˛e Ómpotriva legilor reformei promovate de c„tre ministrul Monica Macovei ∫i de c„tre Guvernul T„riceanu. Evident, acest lucru s-a Ónt‚mplat Ón perioada premerg„toare asum„rii r„spunderii Guvernului pe respectivele legi. Un procuror curajos, Viorica Stoica, a dezv„luit la sf‚r∫itul s„pt„m‚nii trecute, Óntr-un talk-show la un post tv, existen˛a acestor liste. Mai mult, respectivul procuror a afirmat c„, Ón urma refuzului de a semna Ómpotriva legilor reformei, a devenit un fel de du∫man al poporului ∫i c„ aproape to˛i cei care au procedat la fel au fost ˛inta unor ∫icane din partea ∫efilor.

Œmi aduc aminte acum c‚t scandal au f„cut o parte dintre magistra˛i — m„ refer la cei cu anumite func˛ii ∫i o anumit„ vechime — ∫i ce eforturi au f„cut ace∫tia pentru a Ómpiedica adoptarea legilor reformei justi˛iei Ón varianta propus„ de guvern. ™i Ómi mai aduc aminte ∫i de decizia Cur˛ii Constitu˛ionale, care a men˛inut o serie de privilegii pentru categoria de magistra˛i despre care am amintit anterior. Dezv„luirile privind existen˛a respectivelor liste de semn„turi demonstreaz„ pe deplin faptul c„ mai exist„ Ón justi˛ie dinozauri care se opun reformei, care ˛in s„ conserve vechile practici, care sunt incompatibile cu traseul european pe care ne-am angajat s„-l parcurgem. ™i tot doamna procuror Stoica a dat de Ón˛eles c„ telefoanele Ón institu˛ie sunt ascultate ∫i c„ totul se raporteaz„ procurorului general. Nici aceast„ dezv„luire nu m„ surprinde. Acolo unde se practic„ tehnica pumnului Ón gur„, ascultarea telefoanelor devine un fapt banal.

Ca parlamentar rom‚n Ón anul de gra˛ie 2005 ∫i, de pu˛ine zile, euroobservator, nu pot s„ mai accept astfel de practici ale unei institu˛ii care a r„mas tributar„ sistemului sovietic, sistem Ón baza c„ruia a func˛ionat mai bine de 50 de ani. Condamn astfel de practici ∫i atrag aten˛ia c„ ar putea s„ ne coste foarte scump Óntr-un viitor apropiat.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Œn interven˛ia mea de ast„zi vreau s„ m„ refer la un eveniment important pentru cultura rom‚neasc„, pe care Ól comemor„m Ón aceast„ s„pt„m‚n„.

Astfel, vreau s„ aduc un omagiu celui care a fost Dinicu Golescu, un mare c„rturar ∫i memorialist al culturii rom‚ne∫ti.

N„scut Ón comuna Gole∫ti, jude˛ul Arge∫, Dinicu Golescu este descendent dintr-o veche familie de boieri din fiara Rom‚neasc„. Œn anul 1821 dob‚nde∫te rangul de mare-logof„t, pe care Ól de˛ine p‚n„ la stingerea din via˛„. De asemenea, dup„ ce a studiat la Academia greceasc„ din Bucure∫ti, a Óndeplinit mai multe func˛ii, printre care ispravnic, hatman, mare-logof„t al fi„rii de Jos. Œn anul 1821 a fost unul dintre boierii care au sprijinit Revolu˛ia lui Tudor Vladimirescu, iar dup„ Ón„bu∫irea acesteia s-a refugiat la Bra∫ov, unde, Ón 1822, a fondat, al„turi de al˛i c„rturari ai vremii, o societate literar„ care dep„∫ea sfera intereselor culturale, ajung‚nd Ón cea a politicului.

Toat„ activitatea lui Dinicu Golescu a venit dintr-o aspira˛ie c„tre regenerarea social„ ∫i cultural„ a ˛„rii, determinat„ Ón bun„ m„sur„ ∫i de confruntarea cu civiliza˛ia occidental„ pe care a cunoscut-o Ón Europa. Ca un prim pas Ón reforma moral„ mai general„ pe care o urm„rea, a Ónfiin˛at, Ón 1826, la mo∫ia sa din Gole∫ti, o ∫coal„-internat cu dou„ cursuri, îghimnasticesc“ ∫i îfilosoficesc“, accesibile oricui. A alc„tuit pentru uzul ∫colarilor un manual de etic„: îAdun„ri de pilde biserice∫ti ∫i filosofe∫ti, de Ónt‚mpl„ri vrednice de urmare, de bune g‚nduri ∫i bune neravuri, de fapte istorice∫ti ∫i anecdote“.

S-a num„rat printre Óntemeietorii Societ„˛ii literare din 1827, la Bucure∫ti, a subven˛ionat apari˛ia primei gazete Ón limba rom‚n„ editate Ón str„in„tate, îFama Lipschii“, 1827, Leipzig. Totodat„, a ob˛inut autoriza˛ia pentru apari˛ia, Ón 1829, a îCurierului rom‚nesc“ al lui Ion Heliade-R„dulescu.

De asemenea, Ón urma voiajelor Óntreprinse Ón Europa central„ ∫i apusean„, a Óntocmit Ón anul 1826 lucrarea îŒnsemnare a c„l„toriilor mele, Constantin Radovici din Gole∫ti, f„cut„ Ón anul 1824, 1825, 1826“, care constituie Ón literatura rom‚n„ cel dint‚i jurnal de c„l„torie care a fost tip„rit. De fapt, aceast„ carte a inaugurat Ón literatura rom‚neasc„ memorialistica de c„l„torie.

Stima˛i colegi deputa˛i, Onorat auditoriu,

Œn declara˛ia politic„ de azi doresc s„ abordez subiectul controversatului Ordin nr. 820/29 septembrie 2005 al Ministrului Administra˛iei ∫i Internelor privind stabilirea documentelor ∫i a cuantumului minim necesar pentru c„l„torii Ón statele U.E.

Proiectul actului normativ, Ón baza principiului transparen˛ei procesului decizional, se putea citi pe site-ul M.A.I. de c‚teva s„pt„m‚ni. Timp suficient pentru a analiza efectele posibile ∫i a formula propuneri pentru Ómbun„t„˛irea lui. Ceea ce s-a ∫i Ónt‚mplat: numai colegii

mei din Grupul U.D.M.R. au purtat mai multe discu˛ii cu reprezentan˛ii M.A.I., formul‚nd amendamentele de rigoare.

Œn urma acestor ∫i, probabil, ∫i a altor sesiz„ri, s-au operat o serie de Ómbun„t„˛iri Ón textul ordinului, de exemplu s-a redus cuantumul sumei minime. Dar factorii decizionali din minister nici Ón ruptul capului nu au putut fi convin∫i s„ renun˛e la impunerea anumitor a∫a-zise îdocumente justificative obligatorii“ ale ∫ederii planificate Ón str„in„tate.

Intrarea Ón vigoare a ordinului la 1 octombrie 2005, a∫a cum era de a∫teptat, a reu∫it s„ bulverseze Ónc„ o dat„ activitatea de abia normalizat„ la punctele de trecere a frontierei din vestul ˛„rii, oferind posibilitatea organelor poli˛iei de frontier„ de a interzice, de multe ori Ón mod arbitrar, ie∫irea din ˛ar„ a mii de cet„˛eni. Œn acest context se pot pune cel pu˛in urm„toarele probleme.

Ordinul M.A.I. este o Óngr„dire cras„ ∫i nejustificat„ a dreptului de liber„ circula˛ie a persoanelor. Limitarea nejustificat„ a acestui drept este Ómpotriva trendului pozitiv al unei societ„˛i deschise ∫i ne apropie mai degrab„ de statul poli˛ienesc, dec‚t de un stat european de drept. De∫i justificarea acestei m„suri — dup„ cum reiese ∫i din prefa˛a ghidului oferit cu generozitate de minister celor care doresc s„ se foloseasc„ de acest drept, semnat de Ónsu∫i domnul ministru Blaga — se face prin referire la Conven˛ia de aplicare a Acordului Schengen, respectiv la Manualul Comun Schengen, men˛ion„m c„ aceste documente nu con˛in obligativitatea, doar posibilitatea impunerii unei asemenea m„suri.

M„sura impus„, prin Ónsu∫i existen˛a ei, dar ∫i prin elasticitatea formul„rii, este un adev„rat generator de corup˛ie Ón interiorul unui sistem, Poli˛ia de Frontier„, care face eforturi deosebite pentru a se moderniza ∫i a elimina flagelul corup˛iei din cadrul ei.

îVotul uninominal pentru consiliile locale: punctul de plecare c„tre un sistem politic decent“

Stima˛i colegi,

Abordarea unei teme at‚t de complexe precum cea a schimb„rii sistemului electoral a devenit Ón ultimul timp o metod„ de afi∫are a unei m„rinimii politicianiste a celor

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 141/11.X.2005 care propov„duiesc introducerea votului uninominal Ón Óncercarea de a-∫i c‚∫tiga sau de a-∫i reconfirma legitimitatea fa˛„ de electorat.

Dac„ Ón 1995 Asocia˛ia îPro Democra˛ia“ a propus, pentru prima dat„ Ón Rom‚nia, sistemul electoral bazat pe scrutinul uninominal, av‚nd ca principal merit aducerea acestei probleme Ón aten˛ia oamenilor politici ∫i a opiniei publice, Ón prezent, trecerea la sistemul de vot uninominal este sus˛inut„, la nivel declarativ, de majoritatea partidelor politice, fiind Óns„ blamat„ pe la col˛uri de c„tre cei mai mul˛i dintre politicieni.

Partidul Na˛ional Liberal a ini˛iat la nivelul grupului parlamentar din Camera Deputa˛ilor un proiect de modificare a sistemului de alegere a autorit„˛ilor administra˛iei publice locale, Ón sensul introducerii votului uninominal pentru alegerea consilierilor locali, prin divizarea localit„˛ilor pe circumscrip˛ii uninominale.

Œn calitate de principal ini˛iator al acestui proiect, consider c„ trecerea la votul uninominal este mai u∫or de implementat de jos Ón sus, adic„ pornind de la alegerea consilierilor locali prin scrutin uninominal, pentru ca mai t‚rziu s„ se ajung„ la alegerea senatorilor ∫i deputa˛ilor Ón acela∫i fel. Aceast„ trecere treptat„ este necesar„ datorit„ faptului c„ electoratul rom‚n nu are deocamdat„ dezvoltat„ o cultur„ a votului uninominal. Potrivit principiului subsidiarit„˛ii, autorit„˛ile locale, Ón calitate de institu˛ii apropiate de cet„˛ean, trebuie s„ rezolve o larg„ palet„ de probleme care privesc via˛a de zi cu zi a fiec„ruia. Prin modificarea actualului sistem propor˛ional pe baz„ de list„, un ales local devine mai u∫or de tras la r„spundere de c„tre cei care l-au ales ∫i are o motiva˛ie pentru a face tot ce Ói st„ Ón putin˛„, cu scopul de a le asigura electorilor s„i fideli ∫i, implicit, Óntregii comunit„˛i o bun„stare cresc‚nd„.

## Stima˛i colegi,

Situa˛ia grea prin care Rom‚nia trece Ón ultima perioad„ i-a f„cut pe unii dintre mai-marii Partidului Social Democrat s„ g„seasc„ o solu˛ie cel pu˛in original„ pentru a asigura un acoperi∫ deasupra capului sinistra˛ilor din jude˛ele ˛„rii care au fost afectate de inunda˛ii Ón ultimele luni. La ∫edin˛a Biroului Permanent al P.S.D. care s-a desf„∫urat s„pt„m‚na trecut„, Dan Nica, membru de seam„ al social-democra˛ilor, a propus s„ fie Ónlocuite corturile sinistra˛ilor cu bar„ci sau rulote, care s„ fie achizi˛ionate de guvern ∫i Ón care sinistra˛ii s„-∫i petreac„ iarna care este foarte aproape. Œn acest sens, pesedi∫tii au trimis o solicitare premierului C„lin Popescu-T„riceanu prin care Óncearc„ îs„ atrag„ aten˛ia“ asupra celor care nu mai au locuin˛e ∫i risc„ s„-∫i petreac„ iarna Ón corturi ∫i au propus liderilor guvernului s„ achizi˛ioneze bar„ci sau rulote.

Av‚nd Ón vedere c„ ∫i Ón Neam˛ cel pu˛in 31 de familii au r„mas f„r„ case, solu˛ia propus„ de Dan Nica, Ón cazul Ón care ar fi acceptat„, ar duce la amplasarea de bar„ci Ón cele 7 comune Ón care au fost distruse locuin˛ele. Œmp„rt„∫esc preocuparea domnului Dan Nica pentru sinistra˛ii din Óntreaga ˛ar„ care dorm Ón corturi, dar, Ón acela∫i timp, sunt rezervat c„ metoda propus„ poate constitui o rezolvare la problema Ón discu˛ie.

Cred totu∫i c„ aceast„ propunere este una populist„, care nu are nimic de a face cu realitatea. Guvernul a trimis ajutoare, iar prefec˛ii se ocup„ de distribuirea acestora ∫i de reconstruc˛ia caselor care au fost afectate. Chiar dac„ nu se vor reconstrui toate locuin˛ele afectate, sunt sigur c„ se vor g„si alte locuri de cazare a celor care au avut ghinion Ón aceast„ var„.

Va mul˛umesc.

32 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 141/11.X.2005

Declara˛ie politic„:

îModul cum este Rom‚nia perceput„ Ón mediile politice ∫i analitice europene“

Contextul politic actual european, Ón care unii dintre suporterii extinderii U.E. devin acum contestatari ai procesului, oblig„ Rom‚nia s„ Ó∫i concentreze toate eforturile pentru rezolvarea problemelor interne de a∫a manier„, Ónc‚t s„ fie capabil„ s„ adere la U.E. la data stabilit„, 1 ianuarie 2007.

Exper˛i europeni Ón domeniul economic au observat cre∫terea P.I.B. din perioada 2000—2004, sc„derea infla˛iei, cre∫terea exporturilor, precum ∫i cre∫terea valorii investi˛iilor str„ine, ar„t‚nd c„ astfel de evolu˛ie nu putea fi posibil„ dec‚t printr-un angajament politic ferm Ón privin˛a reformelor.

Indicatorii economici recen˛i, Óns„, nu dau rezultate la fel de optimiste, Ón ultimele luni, iunie—iulie, Ónregistr‚ndu-se reducerea ritmului cre∫terii economice, a exporturilor, cre∫terea deficitului contului curent, dezechilibr‚ndu-se astfel balan˛a na˛ional„.

Dinspre mediile analitice politice ∫i economice europene ni se atrage aten˛ia c„ U.E. se afl„ ea Óns„∫i Óntr-o criz„ Ón acest moment ∫i c„ aderarea noastr„ la Uniune nu depinde numai de bun„voin˛a statelor membre, care, dup„ cum s-a v„zut Ón urma referendumurilor din Fran˛a ∫i Olanda, are o limit„, ci mai ales de calitatea preg„tirii candidatului la aderare. Anali∫tii atrag aten˛ia asupra restan˛elor pe care Rom‚nia le Ónregistreaz„ la capitole extrem de importante: concuren˛„, mediu, justi˛ie.

Acum, Ón preajma definitiv„rii textului Raportului de monitorizare al C.E., comentatorii politici europeni atrag aten˛ia asupra pericolului instabilit„˛ii politice, care reprezint„ motiv de îÓngrijorare ∫i risc“ ∫i pune Ón pericol capacitatea administrativ„ de implementare ∫i cea decizional„ privind integrarea.

Œn acest context, este firesc s„ ne adres„m tuturor factorilor constitu˛ionali, Guvernului ∫i partidelor din coali˛ia de la guvernare s„ aib„ Ón vedere obiectivul prioritar al Rom‚niei Ón fapte ∫i nu Ón vorbe, pentru a nu pune sub semnul incertitudinii data ader„rii la Uniunea European„, 1 ianuarie 2007.

Ata∫ez textul interviului acordat postului de radio Radio Rom‚nia Actualit„˛i de doamna Joan Hoey, expert Ón cadrul îEconomist Intelligence Unit“, Ón data de 28 septembrie 2005.

Declara˛ie politic„:

îRadiografia e∫ecului sub gre∫eala portocalie“

Tr„im un sentiment acut c„ ˛ara e l„sat„ la voia Ónt‚mpl„rii. Dezordinea ∫i incompeten˛a sunt ridicate la rang de valoare, abuzul se vrea legalizat, Ón timp ce indiferen˛a r‚de la necazul oamenilor. Pare un scenariu desprins dintr-un film apocaliptic, Óns„ e doar o umbr„ a realit„˛ii portocalii din Rom‚nia.

Alian˛a a crezut c„ rom‚nii pot fi hr„ni˛i cu slogane emo˛ionante, iar culoarea poate ˛ine loc de cald Ón iernile friguroase ∫i zilele cu ploi amenin˛„toare. Suntem un popor care iube∫te dinamismul discursului politic, dar, cu toat„ dragostea pentru senza˛ional, vrem ∫i fapte care s„ ofere veridicitate mesajului.

Din p„cate, am fost victimele unor promisiuni folosite cu dib„cie pentru a Ónlesni ambi˛iile egoiste ale unui grup politic. C‚t„ m‚ndrie ascundea expresia revolu˛ie portocalie, c‚t„ ru∫ine ascunde acum acest neadev„r. Cuvinte ca bun„starea oamenilor sau cre∫terea veniturilor sunt de domeniul trecutului, nici Ón glum„ nu mai pot fi rostite de popula˛ia Óngrozit„ de nep„sarea guvernan˛ilor.

Nep„sarea crud„ fa˛„ de familiile care Ó∫i pl‚ngeau victimele ucise de ape, dispre˛ul premierului T„riceanu deranjat de pl‚nsul b„n„˛enilor r„ma∫i f„r„ case, precum ∫i nelini∫tea alia˛ilor dispera˛i c„ nu vor apuca posturile promise Ón campanie. Acesta este tabloul ac˛iunilor guvernan˛ilor ale∫i ∫i pl„ti˛i din banii publici s„ conduc„ na˛iunea. Nu vom putea uita niciodat„ brambureala cu care s-a gestionat criza inunda˛iilor devastatoare pentru Rom‚nia anului 2005. Œntre b‚lb‚ieli ∫i acuza˛ii se c„utau cu disperare vinova˛ii, iar, din c‚nd Ón c‚nd, Ón lipsa unei strategii, ni se ofereau date statistice foarte bine puse la punct.

Cam asta este tot ce au putut oferi guvernan˛ii: neputin˛„ Ón lupta pentru binele ˛„rii, agresivitate c‚nd venea vorba de ambi˛iile personale.

™i, pentru ca dezastrul s„ fie complet, celui intern i s-a al„turat, datorit„ ac˛iunilor pre∫edintelui, ∫i cel din politica extern„. Declara˛iile iresponsabile ale lui Traian B„sescu au distrus rela˛iile cu ˛„rile europene. Obsesia pentru licurici ∫i dispre˛ul fa˛„ de democra˛ie l-au

Declara˛ie politic„ cu privire la necesitatea Ómbun„t„˛irii cadrului legislativ cu privire la managementul situa˛iilor de urgen˛„.

Œn fa˛a situa˛iilor dramatice cu care se confrunt„ cet„˛enii Rom‚niei din zonele calamitate nu putem doar s„ ne exprim„m compasiunea. Discursurile politicianiste nu vor ajuta popula˛ia greu Óncercat„ de ultimele evenimente. Este momentul unor interven˛ii ferme, inclusiv pe plan legislativ, care s„ optimizeze capacitatea de r„spuns a institu˛iilor statului, Ón condi˛iile unor situa˛ii de criz„.

Œn perspectiva integr„rii Rom‚niei Ón Uniunea European„, va trebui s„ ne adapt„m inclusiv sub aspectul protec˛iei popula˛iei pe sectoarele de protec˛ie civil„. Standardele europene ne impun nu numai adoptarea unor reglement„ri legislative, ci ∫i implicarea activ„, at‚t Ón vederea implement„rii unui sistem eficient de asisten˛„ Ón dezastre ∫i urgen˛e civile, c‚t ∫i a educ„rii civice a cet„˛enilor Ón acest domeniu.

Consider„m c„ este necesar„ o mai mare implicare a clasei politice rom‚ne∫ti Ón sprijinirea unor programe de educa˛ie civic„ ∫i voluntariat, Ón vederea Ómbun„t„˛irii capacit„˛ii institu˛iilor statului Ón domeniul protec˛iei civile. Trebuie Óncurajat„ ini˛iativa societ„˛ii civile, inclusiv la nivel legislativ, de a solicita, prin programele existente de finan˛are ale Uniunii Europene, fonduri care s„ fie utilizate Ón vederea educ„rii popula˛iei, prin ac˛iuni coordonate ∫i sus˛inute la nivel guvernamental.

Cum poate Parlamentul s„ intervin„? Prin sus˛inerea unor ini˛iative legislative care s„ vizeze voluntariatul, Ón vederea prevenirii ∫i atenu„rii efectelor urgen˛elor civile ∫i ale dezastrelor, ∫i institu˛ionalizarea unor forme de cooperare ∫i includere a cet„˛enilor Ón sistemul na˛ional de management al situa˛iilor de urgen˛„.

S-a dovedit Ón ultimele zile c„ ajutorul popula˛iei a fost mai mult dec‚t necesar pentru prevenirea ∫i diminuarea efectelor inunda˛iilor. Cet„˛enii din toate zonele afectate au lucrat zi ∫i noapte, al„turi de militarii ∫i civilii din institu˛iile abilitate, pentru a putea evita producerea unor catastrofe.

De asemenea, sus˛inerea legislativ„ a unui proiect na˛ional de educa˛ie ∫i training Ón domeniul urgen˛elor civile este mai mult dec‚t necesar„. Proiectul ar trebui s„ vizeze at‚t educa˛ia pe categorii de v‚rst„, viz‚nd toate formele de Ónv„˛„m‚nt — ∫i, Ómpreun„ cu Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii, se pot g„si solu˛iile necesare —, c‚t ∫i cea pe categorii profesionale.

Declara˛ie politic„: îZiua Germaniei“

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor parlamentari,

Germania Ó∫i s„rb„tore∫te ast„zi Ziua Na˛ional„, eveniment semnificativ pentru Óntreaga Uniune European„, marea familie democrat„ a continentului nostru, Ón a c„rei structur„ na˛iunea german„ ocup„ un loc important.

Caracterizat prin ambi˛ie ∫i putere de munc„, disciplin„ ∫i exigen˛„, inventivitate tehnic„ ∫i creativitate artistic„, poporul german ∫i-a adus o contribu˛ie remarcabil„ la evolu˛ia ∫i progresul civiliza˛iei umane. Dürer, Bach, Kepler, Goethe, Beethoven, Gauss, Humboldt, Einstein, iat„ numai c‚teva nume de referin˛„ prin care na˛iunea german„ a Ónnobilat patrimoniul culturii universale.

Ultimul r„zboi mondial a atras Óntr-o s‚ngeroas„ v‚ltoare statele mari ∫i mici ale lumii. Travers‚nd acei ani de cumplit„ suferin˛„, omenirea Óntreag„ a Ón˛eles c„ nu exist„ valoare mai de pre˛ dec‚t democra˛ia autentic„, Ón condi˛ii de pace, colaborare ∫i respect reciproc. Acele triste evenimente au fost rodul exclusiv al totalitarismului, indiferent de culoarea sa doctrinar„. Genera˛iile care au purtat stigmatul r„zboiului au trecut Ón nefiin˛„. Fostele state beligerante, sufocate pe atunci de dictaturi diferite, sunt ast„zi democra˛ii exemplare.

A trebuit s„ cad„ Zidul Berlinului, pentru ca planeta s„ nu mai fie Ómp„r˛it„ Ón emisfere ideologice. Germania reunit„ a devenit ea Óns„∫i factor principal al unific„rii Europei. Este cunoscut ∫i apreciat demersul pozitiv al Germaniei Ón ceea ce prive∫te aderarea la Uniunea European„ a statelor din centrul ∫i estul Europei.

Descinz‚nd din Germania, dinastia de Hohenzollern a avut un rol de seam„ Ón ceea ce prive∫te modernizarea statului rom‚n. Regele Carol I a deschis larg por˛ile Rom‚niei c„tre Europa Occidental„, iar Ferdinand Œntregitorul a rotunjit teritorial trupul ˛„rii noastre. Ultimul descendent al acestei ilustre familii, Mihai I, este ast„zi un militant activ al integr„rii Rom‚niei Ón structurile europene.

Rom‚nia are ast„zi Ón Germania nu numai un serios partener economic, ci ∫i un aliat spiritual, de importan˛„ hot„r‚toare Ón ceea ce prive∫te aderarea noastr„ la Uniunea European„.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Indiferent la ce perioad„ istoric„ ne-am raporta, nu putem trece cu vederea rolul important pe care Turcia l-a avut Ón politica Europei.

1923 este anul Ón care este fondat„ Turcia modern„, prin declararea Republicii, al c„rei prim pre∫edinte a fost Mustafa Kemal Atatürk, ini˛iatorul a numeroase reforme Ón variate domenii: administra˛ie, armat„, educa˛ie. Œn 1924, la ini˛iativa acestuia, este promulgat„ o lege prin care califatul este abolit ∫i Turcia porne∫te pe drumul moderniz„rii, p„r„sind pentru totdeauna modelul islamic de guvernare a statului. O serie de m„suri, cunoscute Ón istorie ca reformele kemaliste, au condus la adoptarea calendarului gregorian, introducerea alfabetului latin ∫i adoptarea de noi coduri civile, comerciale ∫i penale, inspirate de modele europene.

Ast„zi, chiar dac„ este o ˛ar„ musulman„, Turcia este guvernat„ dup„ principii laice. Aceasta este marea diferen˛„ dintre Turcia dinainte ∫i de dup„ proclamarea Republicii. Turcia nu mai este o ˛ar„ Ónchistat„ Ón trecut, fiind deschis„ integr„rii valorilor civiliza˛iei europene Ón matricea at‚t de complex„ a culturii ∫i civiliza˛iei anatoliene, zon„ care a func˛ionat ca un creuzet Ón care Europa ∫i Asia se Ónt‚lnesc ∫i se combin„.

Rela˛iile dintre Turcia ∫i Uniunea European„ au o istorie lung„. Œn 1963 este semnat la Ankara un Acord de Asociere care intr„ Ón vigoare Ón anul urm„tor. Œn 1995 este realizat„ Uniunea vamal„, iar Ón decembrie 1999, la Helsinki, Consiliul Europei decide c„ Turcia poate fi o candidat„ pentru aderarea la Uniunea European„. Doi ani mai t‚rziu, Consiliul European de la Copenhaga concluzioneaz„ c„, dac„ Consiliul European din decembrie 2004, pe baza raportului ∫i recomand„rilor Comisiei, decide c„ Turcia Óndepline∫te criteriile politice enun˛ate la Copenhaga, Uniunea European„ va deschide negocierile de aderare f„r„ nici un fel de Ónt‚rziere.

Œn anii ’60—’70, pentru majoritatea turcilor, Europa era prea departe pentru a fi o tem„ important„ a ∫tirilor. Acum, dou„ treimi din popula˛ia Turciei dore∫te aderarea la Uniunea European„. Dar, cu c‚t este mai sigur„ Turcia c„ dore∫te aderarea la Europa, cu at‚t este Europa mai pu˛in sigur„ c„ vrea acest lucru, fapt eviden˛iat ∫i de ultimele sondaje de opinie din ˛„rile Uniunii.

## Declara˛ie politic„:

## îComemorarea Zilei Holocaustului“

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Anul acesta, cea mai semnificativ„ zi pentru comunitatea evreiasc„ din Rom‚nia este 10 octombrie, dat„ la care are loc comemorarea victimelor Holocaustului. Aceast„ dat„ marcheaz„ istoric decizia

mare∫alului Antonescu de a deporta zeci de mii de evrei ∫i poate fi considerat„ un punct de referin˛„ atunci c‚nd se vorbe∫te despre istoria Holocaustului Ón Rom‚nia.

Comemorarea Zilei Holocaustului Ón Rom‚nia se Ónscrie Óntr-un set de ac˛iuni care fac parte dintr-un program mai amplu ce vizeaz„ cunoa∫terea trecutului ∫i a evenimentelor legate de Holocaust, materializat prin adoptarea de m„suri legislative ∫i prin cultul persoanelor vinovate de crime Ómpotriva umanit„˛ii ∫i a p„cii.

Printre eforturile Guvernului de a crea un mecanism care s„ pun„ Ón valoare reperele spiritului civic ∫i ale con∫tiin˛ei valorilor ∫i datoriei morale, Ómpotriva rasismului, antisemitismului ∫i xenofobiei, se remarc„ colaborarea cu Israelul pentru Ón˛elegerea acestui proces istoric care s„ eviden˛ieze asumarea con∫tient„ a unui episod dureros al istoriei na˛ionale. Astfel, trebuie remarcat„ Ónm‚narea c„tre pre∫edintele Autorit„˛ii pentru Comemorarea Eroilor Holocausului, Avner Shalev, a primei edi˛ii tip„rite a Raportului Wiesel, raportul Comisiei interna˛ionale de istorici pentru Holocaust.

Dorin˛a sincer„ a poporului rom‚n de a contribui la cunoa∫terea mai temeinic„ a acestei tragedii colective se materializeaz„ ∫i prin reconstituirea edificiilor culturale ∫i spirituale ale comunit„˛ii evreie∫ti. Astfel, Ón Buz„u s-a ini˛iat refacerea Sinagogii, ce reprezint„ un monument istoric de mare valoare arhitectural„, ridicat la Ónceputul secolului al XIX-lea, Óns„ efortul financiar necesar este unul considerabil, fiind necesar un sprijin mai consistent din partea autorit„˛ilor competente.

Av‚nd Ón vedere cerin˛ele rezultate din calitatea de membru cu drepturi depline al N.A.T.O. ∫i de viitor membru al Uniunii Europene, pentru a Ón˛elege ∫i asuma lec˛iile trecutului avem datoria de a sprijini pe mai departe ac˛iunile ce au ca scop consolidarea democra˛iei, a valorilor umane, respectarea drepturilor ∫i libert„˛ilor cet„˛ene∫ti.

## Domnilor parlamentari,

Referitor la posibilitatea privatiz„rii spitalelor din Rom‚nia, eu consider c„ aceasta ar putea fi cea mai bun„ solu˛ie pentru deblocarea reformei Ón sectorul sanitar, Óns„ numai dac„ se ˛ine cont de faptul c„ nu toate spitalele pot fi privatizate ∫i c„ acest proces va fi unul de durat„.

Trebuie s„ recunoa∫tem c„ tratamentul Ón spitale consum„ cea mai mare parte din resursele sistemului de s„n„tate rom‚nesc, Ón spitale utiliz‚ndu-se peste jum„tate din bugetul sistemului de asigur„ri, f„r„ o prea mare eficien˛„, asta Ón condi˛iile Ón care un procent ridicat din intern„ri sunt mai degrab„ cazuri sociale ∫i mai pu˛in medicale.

Faptul critic este acela c„ Rom‚nia cheltuie∫te, Ón termeni reali, mai mult pe spitale ∫i mai pu˛in pe asisten˛„ medical„ primar„ ∫i medicamente, Ón compara˛ie cu multe ˛„ri central-europene. Or, privatizarea spitalelor sau crearea unor spitale noi, cu capital privat, poate fi calea prin care s„ se schimbe aceast„ stare de fapt.

Œns„, Ón paralel cu privatizarea unui num„r important de spitale, trebuie s„ se treac„ la o eficientizare a managementului Ón spitalele care nu se vor privatiza, iar aceasta se poate face Ón mai multe modalit„˛i, dintre

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 141/11.X.2005 care a∫ vrea s„ enum„r c‚teva. ™i anume: Ón primul r‚nd, este important s„ se clarifice problema propriet„˛ii asupra spitalelor, fie prin transferul acestora Ón subordinea autorit„˛ilor locale, fie prin transformarea lor Ón organiza˛ii non-profit independente; Ón al doilea r‚nd, prin stimularea directorilor pentru ca ace∫tia s„ aloce eficient cheltuielile, prin crearea unor planuri de stimulare pentru managerii de spitale care s„ recompenseze performan˛ele bune, iar propunerile pot continua.

De asemenea, eu cred c„ privatizarea spitalelor poate fi pus„ cu adev„rat Ón practic„ numai Ón paralel cu crearea unui sistem privat de asigur„ri de s„n„tate func˛ional. ™i asta pentru c„ una din problemele institu˛ionale care afecteaz„ profund sistemul de s„n„tate din Rom‚nia o constituie tocmai lipsa de competitivitate a fondurilor de s„n„tate, care sunt practic monopoluri jude˛ene ∫i, de aceea, nu trebuie s„ concureze pentru clien˛ii lor.

## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Printre problemele care trebuie rezolvate ca Rom‚nia s„ poat„ deveni membr„ a Uniunii Europene se reg„se∫te ∫i ce a romilor.

Cu toate c„ s-a elaborat o Strategie a Guvernului de Ómbun„t„˛ire a situa˛iei romilor, Hot„r‚rea de Guvern nr. 430/2001, ca parte a eforturilor de Óndeplinire a criteriilor politice de accedere la Uniunea European„, implementarea acesteia s-a dovedit un e∫ec datorit„ lipsei voin˛ei politice ∫i a absen˛ei aloc„rii din fondurile publice.

La nivel local, aceast„ strategie cere prim„riilor ∫i prefecturilor s„ identifice nevoile existente pentru reabilitarea locuin˛elor romilor. Strategia men˛ioneaz„ c„ e nevoie de acordarea unui sprijin financiar Ón vederea asigur„rii condi˛iilor minime de locuit, cum ar fi energie electric„, ap„ potabil„, canalizare ∫i salubrizare, Óns„ rezultatele acestei strategii nu au putut fi cuantificate pentru c„ nu a mai ajuns s„ fie implementat„.

Un exemplu elocvent al modului Ón care au fost ignorate prevederile legale ale acestei strategii, precum ∫i ale Conven˛iei-cadru pentru protec˛ia minorit„˛ilor na˛ionale l-am Ónt‚lnit Ón satul Balc, din comuna bihorean„ Balc. Comunitatea de romi din acest sat, Ón ciuda num„rului mare, reprezint„ o categorie defavorizat„, fiind frecvent supus„ unor diferen˛e de tratament care duc inevitabil la marginalizarea social„ a acesteia. Acestei marginaliz„ri sociale i se mai adaug„ ∫i intoleran˛a conducerii administra˛iei publice locale, care, de∫i con∫tient„ de existen˛a romilor Ón comun„, nu a aten˛ionat asupra rezultatelor gre∫ite ale referendumului local, Ón urma c„ruia Ón eviden˛ele statistice nu figura nici o persoan„ de etnie rom„. Œn acest fel, inexisten˛a oficial„ a romilor legitimeaz„ m„surile luate de c„tre Prim„ria Balc, care nu poate fi acuzat„ de nerespectarea prevederilor Strategiei Guvernului pentru Ómbun„t„˛irea

situa˛iei romilor, deoarece minoritatea etnic„ Ón cauz„ nu e oficial Ónregistrat„.

Daunele patrimoniale ∫i morale care apar drept consecin˛„ a s„v‚r∫irii acestui act de discriminare sunt incomensurabile. Membrii etniei rome sunt nevoi˛i s„ locuiasc„ Ón condi˛ii insalubre, f„r„ a beneficia de curent electric, ap„ potabil„ ∫i asisten˛„ medical„. Segrega˛ia se reflect„ ∫i Ón modul Ón care le sunt atribuite ajutoarele sociale. Persoanele de etnie rom„ sus˛in c„ unii func˛ionari ai serviciilor sociale recurg la alte grile de criterii discriminatorii pentru a le refuza acestora dreptul la beneficii.

Ini˛iativa legislativ„ referitoare la alocarea de la bugetul de stat a sumei de 50 de milioane de euro pentru reabilitarea ∫i dotarea c„minelor culturale din mediul rural r„spundea unei nevoi acute de sus˛inere a unor institu˛ii aflate Ón pragul dispari˛iei.

Respingerea acestei ini˛iative ∫i plasarea rezolv„rii crizei c„minelor culturale — ∫i nu numai a lor, ci ∫i a altor institu˛ii din mediul rural, cum este cazul bibliotecilor comunale — pe seama administra˛iei locale este expresia accept„rii condamn„rii definitive a acestora cu bun„ ∫tiin˛„.

Satul rom‚nesc a fost ∫i trebuie s„ r„m‚n„ depozitarul valorilor spirituale, culturale ale neamului nostru — poetul afirma c„ îsufletul s-a n„scut la sat“.

Œn acest moment, Ón contextul Ón care Rom‚nia se preg„te∫te pentru integrarea european„, avem Ón aten˛ie programe generoase de reabilitare a infrastructurii rurale, de realizare a unei agriculturi comerciale ∫i uit„m c„ premisa fundamental„ a realiz„rii acestora o reprezint„ oamenii satelor, c„rora le bloc„m accesul la cultur„, elimin‚nd ∫ansa de supravie˛uire a unei institu˛ii culturale tradi˛ionale, c„minul cultural.

Ce se va Ónt‚mpla cu integrarea european„, Ón plan cultural, Ón condi˛iile Ón care institu˛iile de profil r„m‚n Ón paragin„? Integrarea european„ impune, Ón mod necondi˛ionat, integrarea cultural„. Europa cultural„ a viitorului, parafraz‚nd: ori va fi multicultural„, ori nu va fi deloc.

Surprinz„toare, revolt„toare ∫i regretabil„ este decizia puterii care, prin votul s„u majoritar, nu d„ o ∫ans„ culturii ∫i spiritului rom‚nesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 141/11.X.2005

îCum s„ transformi o Ónfr‚ngere Óntr-o victorie“

Se spune c„ e∫ti un adev„rat conduc„tor c‚nd transformi dezavantajele Ón avantaje, c‚nd un punct slab poate deveni un atu, c‚nd ceea ce p„rea definitiv pierdut poate fi recuperat. Ai nevoie pentru a∫a ceva de o strategie inteligent„, care poate schimba o Ónfr‚ngere aparent„ Óntr-o victorie categoric„.

Rom‚nia s-a confruntat Ón 2005 cu cel mai ploios an cunoscut de noi. Mai multe valuri de inunda˛ii au lovit grav ˛ara, Ónt‚i Ón Banat, pe urm„ Ón Oltenia, apoi Ón Moldova, Muntenia ∫i Dobrogea. Ca s„ nu mai vorbesc de capital„, care, Ón aceast„ toamn„, a Ónceput s„ semene cu Vene˛ia. Doar c„ Daciile nu prea seam„n„ cu gondolele.

Ploile au provocat distrugeri masive. Au existat zeci de victime, s-au pr„bu∫it poduri, s-au deteriorat c„i ferate ∫i s-au desfundat zeci de artere rutiere de maxim„ importan˛„. Agricultura a fost ∫i ea afectat„: zeci de mii de hectare de cultur„ au suferit stric„ciuni iremediabile Ón acest an. Bilan˛ul inunda˛iilor, Ónc„ nefinalizat, este, cu siguran˛„, catastrofal. Nimeni nu-i mai poate aduce Ónapoi pe cei care au murit din cauza apelor. Economia rom‚neasc„ a suferit ∫i ea o grea lovitur„, din care Ó∫i va reveni abia peste o perioad„.

™i, totu∫i, ce e mai r„u Ón acest moment este s„ ne pl‚ngem de mil„. Lupta Ón natur„ sau cu natura este f„cut„ s„ ne Ónt„reasc„. ™i, Óntr-adev„r, ceea ce nu ne ucide ne face Óntotdeauna mai tari. Sau ar trebui s„ ne fac„ mai tari.

Œn urm„ cu un an, ploile au lovit centrul Europei. Imediat dup„ retragerea apelor, popula˛ia ∫i autorit„˛ile au trecut la refacerea zonelor distruse. S-a Ónt‚mplat Ón Germania, Ón Cehia, Ón vestul Ungariei. Localit„˛ile lor, at‚t de cochete, au fost ref„cute ∫i mai frumoase. Drumurile au fost reparate ∫i au devenit ∫i mai bune dec‚t Ónainte. Monumentele distruse au fost Ónc„ o dat„ ridicate.

Ploile au lovit foarte tare Rom‚nia Ón acest an. E foarte adev„rat, da’ haide˛i s„ nu ne pl‚ngem de mil„ ∫i s„ reconstruim tot ce s-a stricat. Este un moment propice pentru a reface totul mai trainic dec‚t era Ónainte de catastrof„. Putem face localit„˛i mai civilizate, artere mai largi, putem pune ordine Ón modul haotic de a construi, putem reinvesti Ón cultur„ ∫i Ón zona edilitar„. Rom‚nia distrus„ are nevoie de un nou Ónceput. ™i cu c‚t acest Ónceput va fi mai deosebit cu at‚t vom fi mai capabili s„ transform„m o Ónfr‚ngere aparent„ Óntr-o victorie categoric„.

îTraian B„sescu ∫i statul de drept“

Œn interven˛ia de ast„zi m„ voi referi la faptul c„ Pre∫edintele Rom‚niei, nu al tuturor rom‚nilor, Traian B„sescu, este un factor destabilizator Ón politica rom‚neasc„, un mare generator de crize artificiale politice ∫i de crize sociale.

Domnul Traian B„sescu, prin interven˛iile sale, contrare prevederilor Constitu˛iei ∫i statului de drept, dore∫te consolidarea unei puteri care s„-i permit„ satisfacerea poftelor de c„pitan de vas bi∫ni˛ar, dorin˛„ cuantificat„ prin destule gesturi de cartier Óncadrabile la îa∫a vrea mu∫chii mei“.

## Stima˛i colegi,

Guvernul condus de domnul T„riceanu este un guvern preziden˛ial, deoarece 80% dintre mini∫tri sunt recomanda˛i de B„sescu: prieteni apropia˛i, cumetri, rude, persoane care Ói ascund lui B„sescu matrapazl‚curile, pipi˛e f„r„ nici o valoare profesional„, persoane din grupuri de interese apropiate pre∫edintelui. Deci poate fi numit Guvernul lui B„sescu, condus de matelotul T„riceanu, care nu vrea s„-i mai asculte ordinele ∫i dispozi˛iile.

Alian˛a D.A., dup„ ce a preluat puterea f„r„ c‚∫tigarea alegerilor, prin negocieri Ómpotriva dorin˛ei electoratului, a implementat o serie de m„suri: cota unic„ de impozitare 16%; cre∫terea accizelor ∫i a taxelor de zeci de ori; cre∫terea substan˛ial„ a pre˛urilor; scumpiri exagerate la gaze naturale, la energie ∫i la Óntre˛inere; neacordarea subven˛iilor Ón agricultur„, pentru porumb ∫i alte culturi; men˛inerea pre˛urilor la cereale ∫i la animale la un nivel foarte sc„zut; neacordarea medicamentelor compensate, care au avantajat pe cei cu venituri mari ∫i foarte mari, respectiv clientela politic„ de la putere.

Pentru majoritatea popula˛iei rurale ∫i urbane s-au Ónr„ut„˛it condi˛iile de via˛„, iar economia a intrat Ón regres, mari dezechilibre economice suferind Óntreprinderile mici ∫i mijlocii. S-a ajuns la o s„r„cie lucie, la sate ∫i la ora∫e 36% dintre rom‚ni tr„iesc de azi pe m‚ine, au venituri mici din care nu ∫tiu ce s„ achite mai Ónt‚i: factura la gaze scumpit„ de 3 ori, factura la energia electric„, factura la Óntre˛inere ∫i utilit„˛i mai mare cu 35% sau alimentele ∫i medicamentele care se dau compensate mai mult la televizor.

## Declara˛ie politic„:

îO nou„ meserie Ón nomenclator: demagogul de serviciu“

Citind prin unele c„r˛i c„ îmeseria este br„˛ar„ de aur“, colegii no∫tri, vajnici membri P.S.D., lupt„ de ceva timp pentru introducerea Ón nomenclatorul meseriilor din Rom‚nia a unei noi ocupa˛ii: demagogia.

™i, parc„ pentru a demonstra c„ au motive Óntemeiate s„ cear„ aceste lucruri, au scos la Ónaintare un batalion de solda˛i, gata s„ apere, cu pre˛ul bunului-sim˛ ∫i al decen˛ei, bruma de seriozitate Ón ac˛iune politic„ r„mas„ pe petalele celor trei trandafiri.

Domnul Geoan„, parc„ pentru a acoperi cu zgomot luptele intestine ale P.S.D., a Ónceput s„ critice tot ce mi∫c„ Ón jur: pre∫edin˛ie, Guvern, putere, ∫i, din exces de zel — sau nu?! —, chiar pe onorabilul s„u coleg, Adrian N„stase. Œn excesul de demagogie, critic„ aspru reformele Guvernului T„riceanu, Ón timp ce Franco Frattini tocmai l„uda progresele din justi˛ie ∫i interne, singurele sale argumente fiind scandalul ∫i degringolada create Ón Parlament. Nefiind Ón stare s„ emit„ solu˛ii ei Ón∫i∫i, P.S.D. Óncearc„ s„ g„seasc„ sprijin merg‚nd cu p‚ra la sociali∫tii europeni, demers considerat normal de domnul Geoan„.

Un al doilea aspirant la postul creat de P.S.D. este domnul Adrian N„stase, care, lipsit de orice inten˛ii constructive, s-a lansat Óntr-o campanie de dezinformare — drag„ lui, probabil, din perioada guvern„rii 2001—2004 —, schimbarea unor mini∫tri care ∫i-au f„cut treaba foarte bine nefiind dec‚t o fumigen„ marca N„stase.

™i, parc„ pentru a ar„ta c„ nu duce lips„ de oameni doritori de afirmare, P.S.D. Ól lanseaz„ pe domnul senator Ilie S‚rbu la atac. Acesta, s„tul s„-∫i vad„ apropia˛ii

politici cerceta˛i pentru abuzurile f„cute prin jude˛ul Timi∫, sare Ón ap„rarea lor, f„r„ s„ vad„ eviden˛ele. Astfel c„, de∫i Curtea de Conturi a Rom‚niei a constatat Óntr-un raport de c‚teva sute de pagini neregulile comise de primarul ora∫ului S‚nnicolau Mare, domnul senator vede Ón protejatul s„u un om imaculat, demn de toat„ lauda P.S.D.-ului.

Toate aceste ac˛iuni cu care P.S.D. Óncearc„ s„ acopere golul lor intern, arat„, Ónc„ o dat„, c„ singurul lucru serios pe care Ól pot face este un continuu scandal.

Declara˛ie politic„:

îDemocra˛ia noastr„ cea de toate zilele!“

Rom‚nia se afl„ Óntr-un moment de cump„n„. La aproape nou„ luni de guvernare portocalie, luptele nesf‚r∫ite pentru putere ∫i incapacitatea actualei puteri de a aduce bun„starea risc„ s„ compromit„ sistemul democratic din aceast„ ˛ar„.

La at‚t se rezum„ actul guvern„rii Ón Rom‚nia: o lupt„ acerb„, prin toate mijloacele, inclusiv manevre oculte, Ómpotriva P.S.D., a liderilor ∫i reprezentan˛ilor s„i. Œn fapt, Alian˛a D.A. Ónc„ mai exist„ datorit„ unei singure tr„s„turi ideologice comune: antipesedismul.

Aproape zilnic avem parte de lupte ∫i vendete politice care sunt Ónso˛ite de ur„, atitudine ce nu are nimic de a face cu politica modern„. Rom‚nia nu este guvernat„ de liberali ∫i nu este guvernat„ de pedi∫ti. Este guvernat„ de antipesedi∫ti. Singurul merit al actualilor guvernan˛i este acela c„ nu sunt pesedi∫ti, de∫i, p‚n„ nu demult, o parte a coali˛iei de la putere aderase la ideologia celui mai puternic partid din Rom‚nia ∫i Ón nici un caz nu preconiza al„turarea sa partidelor a c„ror culoare Ón unele ˛„ri este purtat„ de condamna˛ii la moarte.

Tot agit‚nd steagul luptei Ómpotriva a∫a-zisului îpartid-stat“, reprezentan˛ii puterii ascund privirilor opiniei publice un fapt de o gravitate extrem„: pericolul tot mai clar al apari˛iei unei democra˛ii mimate, al unei dictaturi incipiente, care ne apropie tot mai repede de situa˛ia îomului-stat“, a conduc„torului suprem.

Orice dictatur„ respectabil„ are nevoie de legitimitate. Legitimitatea se poate ob˛ine prin rescrierea istoriei ori de c‚te ori este nevoie, Ón func˛ie de circumstan˛e, sau prin definirea unui inamic, Ón cazul de fa˛„ inexistent, a unei primejdii majore de care poporul trebuie ap„rat, de asemenea inexistent„ Ón via˛a rom‚nilor ∫i a Rom‚niei, ci doar Ón laboratoarele de propagand„ ale reprezentan˛ilor Alian˛ei D.A., care deja a legitimat Ón Rom‚nia P.S.D.-ul ca inamic public nr. 1, f„r„ a avea o baz„ real„ de sus˛inere.

La 15 ani de la Revolu˛ie, Óntr-o lume Ón care dictatura nu mai este la mod„, actuala putere, mim‚nd democra˛ia, dar ignor‚nd principiile democratice, urm„re∫te instaurarea unui regim de guvernare de tip dictatorial. Dorin˛a nu este dec‚t de a de˛ine puterea definitiv„ ∫i acest lucru a fost stabilit printr-un plan de anihilare a opozi˛iei politice, at‚t Ón Parlament, c‚t ∫i la nivelul administra˛iilor jude˛ene ∫i locale.

## Declara˛ie politic„:

îDemagogia f„r„ sf‚r∫it a Partidului Social Democrat“ Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

S„pt„m‚na trecut„ am dezb„tut ∫i votat mo˛iunea intitulat„ îNep„sarea“. De fapt, am asistat cu to˛ii la un episod Ón ac˛iunea îDemagogia f„r„ sf‚r∫it a Partidului Social Democrat“. Ne-am s„turat cu to˛ii de ac˛iunile patetice ale P.S.D.-ului ∫i am impresia c„ s-au plictisit ∫i d‚n∫ii Ónaint‚nd s„pt„m‚nal mo˛iuni populiste, lipsite de substan˛„ ∫i de argumente.

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

™tim foarte bine c‚t de mult le pas„ colegilor din P.S.D. de popula˛ia Rom‚niei, afectat„ de inunda˛iile de anul acesta. Œn fapt, ceea ce conteaz„ pentru domnii ∫i doamnele din P.S.D. este tergiversarea dezbaterilor parlamentare pe marginea modific„rii Regulamentului Camerei Deputa˛ilor. Da, stima˛i colegi, acesta este motivul real pentru care domniile lor au Ónaintat aceast„ mo˛iune, a∫a cum a Ónaintat-o Partidul Rom‚nia Mare pe cea de acum dou„ s„pt„m‚ni ∫i cum, cu siguran˛„, vor mai fi Ónaintate mo˛iuni Ón aceast„ sesiune parlamentar„.

™i asta, pentru c„ preocuparea principalului partid de opozi˛ie din Rom‚nia este de a Óngreuna ∫i a discredita activitatea forului legislativ al ˛„rii. Am v„zut ∫i s„pt„m‚nile trecute, vedem ∫i ast„zi c„ Domniile lor fac apel la orice mijloace pentru a-∫i men˛ine pre∫edin˛iile celor dou„ Camere ale Parlamentului. Nu situa˛ia din ˛ar„ Ói preocup„, ci Regulamentul ∫i pre∫edin˛ia Camerei Deputa˛ilor.

Semnatarii mo˛iunii îNep„sarea“ au vrut s„ ne conving„ c„ dumnealor le pas„. V„ asigur c„ oricine a citit textul mo˛iunii ∫i-a creat aceast„ fals„ impresie. ™i a mai Ón˛eles c„ P.S.D. nu a guvernat niciodat„ ˛ara Ón ultimii cincisprezece ani, c„ nu este vinovat cu nimic de dezastrul provocat de inunda˛ii, c„ Alian˛a îDreptate ∫i Adev„r“ dirijeaz„ cicloni ∫i alte fenomene atmosferice c„tre Rom‚nia, provoc‚nd inunda˛ii.

Poate tot Alian˛a D.A. o fi trimis ∫i uraganele Katrina ∫i Rita Ón Statele Unite. Cine ∫tie? Oare a∫a este?!

Atunci, stau ∫i m„ Óntreb — dac„ dumnealor le pas„ — oare cine a reu∫it performan˛a de a construi Ón ultimii patru ani poduri care la prima ploaie sunt luate de ape? Acele poduri inaugurate cu fast, culmea, tocmai Ónaintea campaniei electorale. Oare cine a construit — ∫i pe bani grei, doamnelor ∫i domnilor, v„ asigur — cea mai proast„ infrastructur„ feroviar„ ∫i rutier„, pe care, Ón cea mai mare parte, trebuie s„ o refacem ast„zi? Cine te-ar mai crede c„-˛i pas„, dac„ ridici diguri ∫i baraje de protec˛ie a localit„˛ilor de cea mai proast„ calitate, cu

Declara˛ie politic„:

îDe ce nu-i plac lui Flutur trandafirii?“

Via˛a fluturilor este pe c‚t de str„lucitoare pe at‚t de scurt„. Acestea sunt insecte cu metamorfoza complet„: de la stadiul de larv„ sau omid„ se transform„ Ón nimf„ sau crisalid„, apoi Ón fluture. Fluturii au o durat„ de via˛„ foarte diferit„, Ón medie una sau dou„ luni, dar unele specii, chiar politice, pot tr„i un an, Ón timp ce altele nu dep„∫esc c‚teva ore. Culorile lor vii Ói ajut„ s„-∫i g„seasc„ un partener, fie el de guvernare, sau Ói avertizeaz„ pe du∫manii lor c„ nu sunt comestibili. Deseori se nasc, tr„iesc ∫i mor Ón acela∫i loc. Acestea

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 141/11.X.2005 ar fi doar c‚teva dintre elementele de via˛„ ale unui flutur...

Dar ce se Ónt‚mpl„ c‚nd unul dintre ei, Gheorghe Flutur, ajunge la putere, prin diverse mijloace, Óntr-o ˛ar„ democratic„? Œn loc s„ fie preocupat de soarta agriculturii rom‚ne∫ti Ón perspectiv„ european„, de via˛a grea a ˛„ranului rom‚n ce se va trezi dintr-o dat„ fermier european, Ón loc s„ fac„ tot ce st„ Ón atribu˛iile unui ministru cu greutate, el nu poate dormi de grija Partidului Social Democrat.

Venit la Bistri˛a de dragul confra˛ilor din teritoriu, ce-∫i alegeau noile structuri de conducere, domnul Flutur s-a trezit vorbind nu despre programul de guvernare — poate nu avea nimic de zis! —, nu despre necesitatea armoniei Ón coali˛ie sau chiar Ón s‚nul Partidului Na˛ional Liberal, ci despre P.S.D.

îS„ nu minimaliza˛i puterea P.S.D., sunt zone Ón ˛ar„ unde P.S.D. nu a fost atins nici cu o floare“, spunea domnul Flutur, sup„rat c„ Ónc„ mai tr„im, chiar dac„ nu a∫a de bine dup„ cum a promis electoratului. Nu ne-am speriat nici c‚nd a fost mai greu, dar„mite de atingerea unui flutur care face politic„ de larv„, fie el c‚t de mare! Œn ceea ce prive∫te celelalte metafore folosite, Ói suger„m s„ se uite Ón ograda proprie dup„ îcorup˛i, baroni, ∫mecheri ∫i vrajb„“, pentru c„ ∫i asociate cu P.N.L. pot deveni pleonasme.

Domnule Flutur, nou„ nu ni s-a f„cut dor de putere. Ni s-a f„cut dor de o guvernare competent„, responsabil„, a∫a cum merit„ poporul ce ne-a acordat votul de Óncredere. Noi nu ne c„˛„r„m prin orice mijloace ca s„ ajungem unde am fost. Pe noi poporul ne-a votat, nu ne-a negociat func˛iile prin diverse c‚rciumi numite generic îculisele politicii“.

Declara˛ie politic„: îKilometrul zero“

Am aflat, f„r„ prea mare greutate, c„ imaginea din filmul american era corect„ de fapt: undeva pe o plaj„ pustie, undeva la malul unui ocean cu o culoare ciudat„, ie∫ea din p„m‚nt o m‚n„ uria∫„ cu o tor˛„. Era Statuia Libert„˛ii dup„ un cataclism nuclear. O societate bogat„, puternic„ ajunsese s„ se distrug„ pe sine, s„ se transforme Ón Ónsu∫i opusul ei ∫i al victoriilor sale, izbutise, nimeni nu mai ∫tia cum, s„ ajung„ acolo de unde plecase, adic„ la zero.

Jude˛ul Boto∫ani — un spa˛iu fabulos, Ón care au germinat min˛ile cele mai str„lucite ale geniului rom‚nesc: Enescu, Iorga, Eminescu, Luchian. Nic„ieri nu p„reau a fi mai definitive, mai eterne, frumuse˛ile lumii ∫i ale sufletului, nic„ieri nu se g„seau mai splendide echivalen˛e umane ale geniului naturii Óns„∫i. Poetul, Muzicianul, Istoricul, Pictorul au n„v„lit Ón lume tr„g‚nd dup„ ei seva miilor de genera˛ii anterioare, cuno∫tin˛ele ∫i clipele de lini∫te ale milioanelor de ochi care au privit de-a lungul istoriei cerul, Óncerc‚nd s„ Ón˛eleag„ mersul stelelor ∫i destinelor umane. Au dus Ón lume, pe unde i-au purtat pa∫ii, ve∫ti despre frumuse˛ea locurilor de care nu s-au putut desp„r˛i nici o clipit„, convin∫i c„ tot ceea ce se petrecea cu ei era, Ón primul r‚nd, pentru ca acas„, celor care r„m„seser„ s„ trudeasc„ ∫i s„ priveasc„ mai departe cerul, s„ li se Ónt‚mple ∫i lor clipe de bucurie ∫i lini∫te ∫i Ómp„care.

Am petrecut 4 ani ca deputat de Boto∫ani ∫i am v„zut c‚te Ón lun„ ∫i-n stele, dar nu am putut sc„pa nici o clip„ de sentimentul c„ privesc, iar ∫i iar, imaginea aceea Ónfior„toare din filmul american.

O planet„ a maimu˛elor am v„zut, a unor maimu˛e care erau fie cinice, conduc‚nd jeep-uri ∫i zidindu-∫i c„soaie mitoc„ne∫ti, prin dimensiune ∫i lux, fie tragice, prin s„r„cia ∫i mizeria des„v‚r∫it„ Ón care tr„iau. Copii bolnavi de sida, azv‚rli˛i sub copaci ∫i cu o plas„ pus„ pe fa˛„ ca s„ nu-i m„n‚nce mu∫tele, copii Ómb„ta˛i cu bun„ ∫tiin˛„ ca s„ nu pl‚ng„ ∫i s„ cear„ de m‚ncare, familii Óntregi Ónc„lzindu-se cu îtizic“ — un carburant f„cut din baleg„ ∫i paie — ∫i tr„ind Óntr-o duhoare de grajd Ómpu˛it, copii merg‚nd c‚te 15 kilometri pe jos p‚n„ la ∫coal„, ∫coli d„r„p„nate, ∫coli f„r„ nici o carte Ón bibliotec„, oameni m„run˛i ∫i Ónv‚rtindu-se jalnic Ón lumea lor m„runt„ ∫i f„r„ str„lucire.

îO iubire alb-albastr„“

Din 1964, anul Ón care Universitatea Craiova a promovat Ón Divizia A, toate cele 41 de Ónceputuri de campionat au fost promi˛„toare, dar nici unul nu se compar„ cu ultimul debut. Acesta din urm„ are o miz„ foarte important„: revenirea Ón primul e∫alon competi˛ional.

Acesta este principalul obiectiv al clubului fanion al oltenilor, dup„ o lung„ perioad„ Ón care echipa se b„tea pentru titlul de campioan„ sau pentru Cupa Rom‚niei. Aceste clipe nu au fost pu˛ine, ei c‚∫tig‚nd de patru ori titlul de campioni ai Rom‚niei ∫i de ∫ase ori Cupa Rom‚niei.

Universitatea Craiova s-a dovedit o deschiz„toare de drumuri atunci c‚nd devenea prima echip„ studen˛easc„ din Europa care c‚∫tiga un campionat intern sau atunci c‚nd devenea prima echip„ de club din Rom‚nia care a rupt barierele ∫i a asaltat piscul ierarhiilor europene — cumva surprinz„tor, o provincial„ lipsit„ de sprijinul familiei Ceau∫escu. Idolatrizarea echipei a creat un fenomen de mas„ ∫i imortalizat Ón memoria microbi∫tilor sub numele sugestiv de îCraiova Maxima“. Forma˛ia din B„nie r„m‚ne Ón istoria fotbalului rom‚nesc drept prima echip„ care a reu∫it Ón perioada postbelic„ s„ se califice Ón semifinalele unei competi˛ii interna˛ionale.

Universitatea Craiova nu este doar o echip„ de fotbal, ea este o stare de spirit, un simbol, un ideal. Asta e Craiova!

Dup„ o retrogradare Ón e∫alonul secund al fotbalului rom‚nesc, Universitatea Craiova reu∫e∫te s„ se reorganizeze, d‚nd speran˛e suporterilor Ónfoca˛i, care la fiecare meci iau cu asalt tribunele templului fotbalistic oltean îIon Oblemenco“. Rezultatele favorabile ale acestui Ónceput de campionat — din ∫ase meciuri disputate, oltenii reu∫ind s„ le c‚∫tige pe toate, f„r„ s„ primeasc„ nici un gol ∫i marc‚nd 12 — vin s„ Ónt„reasc„ declara˛iile conduc„torilor olteni de a reveni Ón Divizia A ∫i de a forma o echip„ competitiv„ pentru viitorul sezon.

Andrei Ionescu are 17 ani ∫i se spune despre el c„ va fi noul Balaci. C„pitanul M„d„lin Ciuc„ nu e Ónc„ ™tef„nescu, dar ar putea deveni un funda∫ central bun. D„n„nae nu e Negril„, Óns„ e peste Buhu∫, solu˛ia de pe flancul drept cu care oltenii s-au dus Ón B. Nici irakianul Jaber nu e C„m„taru, nici Daniel Orac nu e CÓr˛u, ∫i nici S„ceanu, pilonul liniei de mijloc, nu e Donose. Dar, lua˛i Ón parte, fiecare Ónseamn„ mai mult dec‚t solu˛iile costisitoare cu care s-a retrogradat.

îUn pas Ónainte, doi pa∫i Ónapoi“

A venit ∫i ziua Ón care plecarea Ón spa˛iul Schengen nu mai este o problem„ pentru majoritatea rom‚nilor. Cu pu˛in efort, po˛i s„ faci rost de 300 de euro, suma minim„ necesar„ pentru a ie∫i din ˛ar„. Cuno∫tin˛e sunt peste tot: vecinul Ion din Spania, cum„trul Gic„ din Italia, veri∫orul Vasile din Germania. Nu e nici o problem„ pentru ei s„ piard„ c‚teva zile pentru a legaliza o invita˛ie, cu at‚t mai pu˛in s„ garanteze bunele inten˛ii ale persoanelor invitate, care se vor Óntoarce Ón Rom‚nia.

Teoretic, ordinul ministrului administra˛iei este s„ faciliteze condi˛iile de ie∫ire din ˛ar„. Dar noi, rom‚nii, am fost obi∫nui˛i cu practica asta. Nu cred c„ a uitat cineva

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 141/11.X.2005 care erau condi˛iile la ie∫irea din ˛ar„ p‚n„ Ón anul 1990. De atunci, nu au trecut dec‚t 15 ani.

Din anul 2002, rom‚nii s-au bucurat de libertatea de a c„l„tori Ón spa˛iul Schengen f„r„ vize. Guvernarea P.S.D. a marcat atunci un pas important Ón construirea democra˛iei, ob˛in‚nd dreptul la libera circula˛ie a rom‚nilor. Dup„ alegerile din anul 2004, o dat„ cu declararea axei Washington—Londra—Bucure∫ti, s-a zvonit c„ se vor ridica vizele pentru Marea Britanie ∫i Statele Unite ale Americii. Bucuria a fost scurt„. Guvernarea Alian˛ei a decis c„ rom‚nii nu merit„ s„ ias„ liberi nici m„car Ón spa˛iul Schengen.

Dup„ cum ne-am obi∫nuit, pentru Alian˛a D.A. un pas Ónainte Ónseamn„ trei pa∫i Ónapoi: un pas Ónainte pentru agen˛iile de turism care vor profita din plin de aceste noi reglement„ri, trei pa∫i Ónapoi pentru rom‚nii dornici s„ petreac„ c‚teva zile Ón spa˛iul european.

Rom‚nii care vor reu∫i s„ evadeze din Rom‚nia se pot a∫tepta la orice la Óntoarcerea Ón ˛ar„, chiar ∫i la redactarea unui îjurnal“ de c„l„torie. Se pare c„ a∫a vede guvernarea actual„ drumul spre democra˛ie.

## îVotul uninominal“

Se vorbe∫te Ón ultima vreme despre necesitatea lans„rii unei ini˛iative de Ónlocuire a actualului mod de scrutin din Rom‚nia cu scrutinul majoritar uninominal.

Se face confuzia Óntre termenii de vot ∫i scrutin. Votul este mai degrab„ o no˛iune teoretic„, care reprezint„ manifestarea op˛iunii unei persoane Óntr-o anumit„ privin˛„, Ón general c‚nd este vorba de alegerea unor reprezentan˛i, atunci c‚nd are de ales Óntre mai multe variante. Votul poate fi deschis, secret, prin coresponden˛„, obligatoriu etc., Óns„ nu poate fi uninominal. Scrutinul este o no˛iune ce define∫te un act politic, acela de a vota, iar modurile de scrutin reprezint„ diferite modalit„˛i de prelucrare a voturilor depuse, Ón urma acestor prelucr„ri ap„r‚nd rezultatul votului.

Modul de scrutin adoptat de o ˛ar„ este o garan˛ie pentru o activitate politic„ corect„ ∫i eficient„. Puterea unei ˛„ri este dat„ de o combina˛ie Óntre o economie puternic„ ∫i un sistem politic decent — nu ideal„. De cele mai multe ori, sistemul Ón vigoare Óntr-o anumit„ ˛ar„ este men˛inut Ón func˛iune numai de c„tre tradi˛ie ∫i de faptul c„ a dat rezultate mul˛umitoare. A Óncerca s„-l schimbi poate Ónsemna, Ón cazul unei ˛„ri care merge bine, o ini˛iativ„ care poate duce la dezastru sau la Ónt„rirea democra˛iei Ón ˛ara respectiv„. Œn cazul unei ˛„ri care merge prost, Rom‚nia, sau care nu merge at‚t de bine c‚t ar trebui, se poate schimba modul de scrutin pentru a vedea dac„ acesta era de vin„ pentru situa˛ia ˛„rii respective.

Opiniile vehiculate p‚n„ acum Ón mass-media rom‚neasc„ nu prezint„ nici un dezavantaj al scrutinului majoritar uninominal. Ele sunt Ón general de un entuziasm nem„rginit. Unele persoane chiar socotesc c„ ar trebui s„ se Ónceap„ de urgen˛„ o ini˛iativ„ de schimbare a actualului mod de scrutin, care ar purta toat„ vina pentru comportamentul unora dintre politicienii rom‚ni fa˛„ de cei c„rora ar trebui s„ le reprezinte interesele. Scrutinul uninominal apare Óntr-o lumin„ favorabil„ Ón opinia multora, pentru c„ i-ar face pe reprezentan˛ii ale∫i Ón Parlament s„ r„spund„ prompt la cerin˛ele electoratului

lor. Acest sistem va reabilita rela˛ia dintre cel ales ∫i cel care alege, pentru o mai bun„ Ón˛elegere.

## îSprijin pentru Moneasa“ Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Dup„ cum se ∫tie, de-a lungul ultimilor ani care s-au scurs, turismul rom‚nesc a beneficiat de foarte pu˛in„ aten˛ie din partea celor de la guvernare care, printre alte preocup„ri dec‚t cele care se impuneau, au avut, printre obliga˛iile impuse de statut, ∫i pe cele de identificare a unor c„i de dezvoltare a turismului rom‚nesc.

Œntr-o situa˛ie grav„ s-a aflat o foarte lung„ perioad„ de timp ∫i turismul montan, Óntre care Ól reg„sim ∫i pe cel ar„dean. C‚nd ne referim la turismul montan ar„dean, ne referim cu prec„dere la sta˛iunea Moneasa, o sta˛iune balneo-climateric„ de interes na˛ional, pe care o localiz„m pe valea p‚r‚ului ce d„ numele sta˛iunii, la poalele Mun˛ilor Codru-Moma.

Cu toate c„ ofer„ numeroase beneficii — dintre care enumer„m izvoarele minerale hipotermale cu temperaturi de aproximativ 25˚ Celsius, bicarbonate sodice hipotone, aerul puternic ionizat negativ datorit„ vegeta˛iei abundente ∫i cu efecte benefice asupra sistemului nervos sau climatul cu ierni bl‚nde ∫i veri r„coroase cu efect fortifiant de cur„˛ire —, sta˛iunea nu a mai beneficiat de nici un fel de sprijin din partea Guvernului Ón ultimii ani, ajung‚nd astfel pe o curb„ descendent„, at‚t Ón privin˛a condi˛iilor pe care le oferea, c‚t ∫i, implicit, a num„rului de vizitatori care-i treceau pragul. At‚t hotelurile existente Ón sta˛iune, c‚t, mai ales, numeroasele vile cuprinse Ón circuitul turistic au atins, odat„ cu trecerea timpului, grade foarte pu˛in ridicate de dezvoltare, mul˛i dintre cei care o mai vizitau spun‚nd despre ea c„ e Ón stadiul de ruin„.

Iat„, deci, cum au reu∫it guvernele postdecembriste s„ pre˛uiasc„ bunuri ce ne-au fost date de Dumnezeu, bunuri ce ne-au fost date pentru a le transmite ∫i noi mai departe celor care au at‚ta nevoie de ele, dar care din nou au fost utilizate Ón scopuri personale ∫i, ce este mai grav, f„r„ a g„si absolut nici un vinovat. Un lucru Óns„ a fost clar pentru toat„ lumea: ceea ce s-a Ónt‚mplat Ón sta˛iunea Moneasa a fost de-a dreptul un jaf, ∫i nu unul de mici propor˛ii.

Datorit„ Óns„ unor oameni de afaceri responsabili, Ón ultima vreme au Ónceput investi˛iile pentru ca sta˛iunea s„ renasc„ din propria-i cenu∫„. Cei care-i trec deja pragul, pot sesiza diferen˛e Óntre ceea ce a ajuns ∫i ceea ce se Óncearc„ a deveni.

## îC‚t„ nep„sare, at‚ta neputin˛„“

Stima˛i colegi,

™tiind c„ a˛i respins cu majoritate de voturi mo˛iunea prezentat„ de P.S.D., am reluat lectura acesteia pentru a Ón˛elege unde am gre∫it ∫i pentru a v„ Ón˛elege punctele de vedere asupra acestui subiect.

V„ m„rturisesc c„ am Óncercat s„ nu fiu ancorat Óntr-o pozi˛ie partizan„ cu orice pre˛, obtuz„ doctrinar. Am Óncercat s„ v„ Ón˛eleg ca oameni, plec‚nd de la ipoteza c„ nimeni nu este r„u inten˛ionat, ∫i numai diferit informat.

V„ m„rturisesc, cu durere, c„ nu am reu∫it s„ v„ Ón˛eleg. Vedem cu to˛ii acelea∫i fenomene, suport„m cu to˛ii acelea∫i nefericite m„suri sau lipsa acestora ∫i, cu toate acestea, de∫i v„ atragem aten˛ia asupra acestora, Domniile voastre, conform stru˛ului, v„ ascunde˛i capul Ón paginile regulamentelor, continua˛i aceea∫i disput„ steril„ pentru schimbarea pre∫edin˛ilor celor dou„ Camere ∫i, Ón timpul acesta, ˛ara se scufund„ Ón apele ploilor, dar ∫i ale nep„s„rii sau ne∫tiin˛ei celor numi˛i s„ gestioneze administra˛ia.

Sunt mii de hectare de culturi acoperite de ape, sunt mii de case d„r‚mate, mii de animale plutesc moarte pe fostele uli˛e ale satelor, iar oamenii... ce s„ mai vorbim de oameni! Œn afara unor corturi militare Ón care sunt caza˛i, autorit„˛ile dau declara˛ii sfor„itoare, organizeaz„ comisii, comi˛ii ∫i comitete, consider„ c„ îse va face, se vor lua m„suri, poate..., mai vedem..., mai analiz„m...“.

Dac„ aceast„ stare existent„ nu se nume∫te nep„sare, nu ∫tiu, z„u!, cum ar putea fi numit„ altfel!

Desigur, ini˛iativa mo˛iunii a apar˛inut P.S.D. Dar oare numai apartenen˛a politic„ poate duce la aceast„ orbire, sper temporar„, a colegilor no∫tri parlamentari?

Œncerca˛i s„ dep„∫i˛i comandamentele de partid ∫i Óncerca˛i s„ fi˛i, Ónainte de toate, rom‚ni, oameni c„rora le pas„ de vecinii lor, oameni c„rora le pas„ de semenii lor Óncerca˛i de necaz. Œncerca˛i s„ nu mai da˛i vina politic„ pe ceilal˛i, mereu ceilal˛i, de parc„ am face parte din alt popor.

Fi˛i rom‚ni ∫i Óncerca˛i s„ privi˛i durerea din ochii copiilor r„ma∫i f„r„ cas„, din ochii mamelor care nu le pot oferi acestora o mas„ cald„, din ochii ˛„ranilor r„ma∫i f„r„ recolte. Sper ca apartenen˛a politic„ diferit„ s„ nu duc„ la extirparea filonului de omenie din sufletele noastre ∫i s„ putem analiza obiectiv, uman situa˛ia dezastruoas„ din ˛ar„.

îS.O.S.-ul produc„torilor ∫i exportatorilor de lemn“ Domnule ministru,

V„ adresez sesizarea mai multor agen˛i economici, produc„tori ∫i exportatori de cherestea din jude˛ul Cara∫Severin, dar ∫i din alte jude˛e, care reclam„ efectele unui control Óntreprins Ón portul Constan˛a de c„tre Corpul de control al ministrului, privind modul de respectare a Hot„r‚rii de Guvern nr. 427/2004.

Sesiz„rile primite reclam„ c„ pentru o anumit„ cantitate de cherestea s-au Óntocmit procese-verbale de confiscare, f„r„ respectarea legalit„˛ii. Pentru cea mai mare cantitate de cherestea, majoritatea de fag, ce are avize de Ónso˛ire, se invoc„ gre∫eli nesemnificative de Óntocmire, organele vamale neeliber‚nd permise de Ónc„rcare, motiv‚ndu-se ∫i dispozi˛ia verbal„ a organului de control.

Aceia∫i produc„tori afirm„ c„ s-a creat un blocaj, fiecare parte arunc‚nd r„spunderea asupra celeilalte, Ón timp ce marfa se degradeaz„, ap„r‚nd ∫i disfunc˛ionalit„˛i Ón derularea contractelor. Inerent, au ap„rut pierderile financiare pentru exportatori, dar ∫i pentru Óntreprinderile mici ∫i mijlocii prelucr„toare de lemn. Œn plus, pentru cheresteaua de fag situa˛ia este ∫i mai dificil„, deoarece cererea pe pie˛ele externe este din ce Ón ce mai redus„ ∫i, evident, dac„ se men˛ine acest blocaj, principalii importatori se vor Óndrepta spre ˛„rile vecine.

Œn aceast„ situa˛ie, produc„torii ∫i exportatorii v„ adreseaz„ solicitarea ∫i sprijinul Ón solu˛ionarea acestei probleme. Clarificarea c‚t mai urgent„ a situa˛iei create Ón port, conform prevederilor Hot„r‚rii de Guvern nr. 427/2004, art. 16 punctul b), ar duce la evitarea degrad„rii m„rfii ∫i continuarea activit„˛ii produc„torilor. Cu considera˛ie.

îSalva˛i Rom‚nia c‚t mai e timp!“ Stima˛i colegi parlamentari,

Cunoa∫te˛i cu to˛ii starea dramatic„ Ón care se afl„ multe localit„˛i datorit„ calamit„˛ilor naturale care au avut

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 141/11.X.2005 loc Ón ˛ara noastr„, Óncep‚nd cu prim„vara acestui an. Speciali∫tii meteorologi sunt de acord c„ at‚t cantitatea de ap„ c„zut„ pe metru p„trat, c‚t ∫i Óntinderea teritorial„ a acestor fenomene naturale deosebite, precum ∫i amploarea distrugerilor provocate sunt f„r„ precedent Ón istoria recent„ a Rom‚niei.

Bunul-sim˛ comun al poporului rom‚n a g„sit r„spunsul acestui ∫ir negru de nenorociri: Dumnezeu ∫i-a Óntors fa˛a de la noi!

Domnilor parlamentari, reprezentan˛i ai actualei puteri care conduce Rom‚nia, Óntoarce˛i-v„ fa˛a spre popor ∫i asculta˛i glasul Ón˛elepciunii m„car acum Ón ultimul ceas. A˛i for˛at regulile democra˛iei pentru a trece puntea sub˛ire care v„ desp„r˛ea de putere ∫i a˛i semnat un pact imoral, a˛i Ónc„lcat reguli pe care singuri vi le-a˛i impus, a˛i luat m„suri pe care anterior le considera˛i ilegale.

Domnilor care ocupa˛i, temporar, scaunele Guvernului, Ón˛elege˛i odat„ semnele pe care le primim de un an de zile ∫i pune˛i interesele Rom‚niei mai presus de interesele politice! Da˛i-v„ demisia ∫i reda˛i lini∫tea poporului rom‚n.

Da˛i-v„ demisia ∫i salva˛i Rom‚nia! Œnc„ mai este timp!

Stima˛i colegi din coali˛ie ∫i domnilor deputa˛i din opozi˛ie,

Exist„ demisii care pot salva onoarea celui Ón cauz„, aceste demisii fiind impuse de situa˛ii de impas, Óndeob∫te neimputabile demisionarului. Œn atare situa˛ii, demisia se constituie Óntr-o dovad„ cert„ a demnit„˛ii ∫i onoarei unei persoane ∫i se nume∫te demisie de onoare.

Mai exist„ Óns„ situa˛ii Ón care demisia este impus„ de acte dezonorante, ivindu-se astfel o stare de incompatibilitate Óntre respectiva persoan„ ∫i func˛ia ocupat„. F„r„ Óndoial„ c„, Ón asemenea cazuri, demisia este una a dezonoarei, dar nu dezonorant„.

Concret, procurorul general al Rom‚niei, deranjat de o critic„ banal„ formulat„ de un deputat, g„se∫te de cuviin˛„ c„ acesta trebuie pus la punct, drept pentru care afirm„ Óntr-o conferin˛„ de pres„ c„ acel deputat este cercetat penal Óntr-unul dintre cele 22 de dosare de mare corup˛ie aflate pe rolul Parchetului General ∫i care vizeaz„ fo∫ti ∫i actuali parlamentari. Œn acest fel, domnul Ilie Boto∫ l-a Ónf„˛i∫at opiniei publice pe domnul deputat Drago∫ Ujeniuc ca pe un infractor cercetat penal pentru fapte de mare corup˛ie.

Numai c„ verific„rile au eviden˛iat c„ Ón dosarul respectiv este vorba de o anonim„ referitoare la nemul˛umiri privind activitatea unor magistra˛i din Giurgiu, precum ∫i la unele manevre ale avocatului Ujeniuc pentru ob˛inerea unor solu˛ii favorabile Ón anumite cauze. De asemenea, s-a mai aflat c„ Ón acel dosar cu nr. 750/P/2005 nici m„car nu a Ónceput procesul penal, astfel Ónc‚t deputatul avocat nu are nici o calitate procesual„, lucr„rile Ón cauz„ av‚nd caracter de verific„ri preliminare.

Este greu de Ón˛eles cum a putut procurorul general s„ eticheteze un parlamentar ca fiind cercetat penal — deci, infractor — pentru acte de mare corup˛ie, ∫i aceasta Ón fa˛a Óntregii ˛„ri, Ón direct pe posturile na˛ionale de televiziune, precum ∫i Ón presa scris„

central„, f„r„ ca acel deputat s„ aib„ calitate procesual„ penal„.

Nu am nici o Óndoial„ c„ ne afl„m Ón fa˛a unei flagrante Ónc„lc„ri a legii, legate de infrac˛iunea de calomnie. Am Ón˛eles de la colegul meu Drago∫ Ujeniuc c„ nu va formula pl‚ngere Ómpotriva calomniatorului ∫i, de aceea, cred c„ deputatul i-a l„sat procurorului general cale liber„ de a-∫i retu∫a onoarea prin demisie.

Unde este prosperitatea pe care o tot promitea actuala putere? A zburat spre ˛„rile calde, odat„ cu p„s„rile c„l„toare!

Pare de-a dreptul incredibil s„ vezi acum, Ón anul 1 de dup„ Alian˛„, rom‚ni care Ón perioada 2000—2004 se Ónghesuiau prin magazine s„-∫i achizi˛ioneze centrale termice de apartament c„ vor s„ renun˛e la confort. Œi Ónconvoaie nevoile, via˛a, pre˛ul la energie electric„, petrol. ™i pre˛ul la gazele naturale s-a rostogolit ca o st‚nc„, strivind bugetele rom‚nilor. Œn epoca portocalie, cet„˛enii depun cereri la societ„˛ile de termoficare pentru a se rebran∫a la sistemul centralizat. Schimb„ binele cu r„ul.

Reversul sintagmei îS„ tr„i˛i bine!“ Ón iarna 2005—2006 este îS„ Ónghe˛a˛i bine!“.

Tributul pe care Ól pl„te∫te poporul pentru demagogie, incompeten˛„, arogan˛„, dispre˛ este mare. Z‚mbetele celor pu∫i Ón capul bucatelor nu mai Ónveselesc pe nimeni. Glumele puterii s-au transformat Ón suferin˛„. S„ r‚zi l‚ng„ un om care pl‚nge c„ ∫i-a pierdut munca de-o via˛„ ∫i s„ Óncerci s„-l Ómb„rb„tezi cu un banc este jalnic.

√∫tia s„ fie, oare, conduc„torii pe care ∫i-i doresc rom‚nii?

V„ rog s„-mi permite˛i ca de la tribuna Camerei Deputa˛ilor s„ transmit prezenta declara˛ie politic„, Ón fapt, propria dezam„gire ∫i indignare c„tre cei care s-au instalat Ón fruntea Guvernului Rom‚niei cu promisiuni am„gitoare de protec˛ie social„, dar care, iat„, nu sunt Ón stare nici s„ men˛in„ sistemul instituit de guvernarea precedent„ Ón acest domeniu, reu∫ind — fapt f„r„ precedent dup„ 1990 — s„ renun˛e la unele forme de ajutor ∫i sprijin financiar pentru cei c„rora tranzi˛ia at‚t de mult prelungit„ nu le-a putut asigura venituri pe m„sura cre∫terilor de pre˛uri ∫i tarife la produse ∫i servicii publice de absolut„ necesitate.

Œn mod concret, am Ón vedere c‚nd fac aceste afirma˛ii:

a) diminuarea subven˛iei cu 30% pentru acoperirea diferen˛elor de pre˛ la energia termic„ livrat„ popula˛iei;

b) reducerea cuantumului ajutoarelor sociale pentru unele categorii de popula˛ie, concomitent cu cre∫terea pre˛ului gazelor naturale, combustibililor ∫i energiei electrice.

Nu trebuie neglijat Óns„ faptul c„ ∫i subven˛iile pentru agricultur„, care sunt tot o form„ de protec˛ie, un sprijin financiar necesar la scar„ social„ pentru circa 40% din popula˛ie, au fost drastic diminuate Ónc„ din acest an

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 141/11.X.2005 pentru o serie de ac˛iuni, ca ∫i suportarea a 30% din pre˛ul semin˛elor — form„ de sprijin de asemenea inexistent„ din acest an Ón sistemul de subven˛ii agricole.

Am putea continua aceast„ serie a regreselor pe plan social cu efectele deosebit de negative ale m„surilor de recalculare a pensiilor, prin care, se ∫tie, s-au sistat Ón acest an index„rile Ón func˛ie de cre∫terile de pre˛uri ∫i tarife, de∫i, a∫a cum rezult„ din datele comunicate, cea mai mare parte a pensionarilor nu primesc, Ón urma acestor recalcul„ri, nici un fel de major„ri sau primesc unele nesemnificative, incomparabil mai mici fa˛„ de sc„derea indicelui puterii de cump„rare.

Œns„∫i politica impozitului unic pe salarii ∫i profit nu este un fapt pozitiv pentru cea mai mare parte dintre salaria˛i sau, Ón orice caz, pentru salaria˛ii cu retribu˛ii mici, ale c„ror venituri Ón noul sistem de impozit cresc incomparabil mai pu˛in dec‚t cre∫terile de pre˛uri ∫i tarife.

îVene˛ia, ora∫ul meu iubit“

15 ani. 15 ani au trecut peste frumoasa noastr„ capital„ de c‚nd are ca primar general un reprezentant al partidelor de dreapta.

Nu, nu este Vene˛ia, a∫a cum spune titlul declara˛iei politice. Este, bineÓn˛eles, Bucure∫ti. C„ acesta a ar„tat Ón ultimele zile precum Vene˛ia se datoreaz„ ∫i abilit„˛ii ie∫ite din comun a autorit„˛ilor locale — primar general, prefect, reprezentan˛i ai societ„˛ii îApa Nova“ — de a se lep„da de responsabilitate cu o incon∫tien˛„ ie∫it„ din limitele normalului.

Soarta bucure∫tenilor a fost s„ aib„ edili care mai de care mai incompeten˛i, dar cu sindromul pre∫edintelui de C.A.P. foarte bine dezvoltat. ™i am s„ v„ explic de ce. C‚nd erau numi˛i, pre∫edin˛ii de C.A.P. d„deau vina pe vechiul pre∫edinte Ón primul an, Ón anul al doilea Ó∫i fixau priorit„˛ile, Ón al treilea Ó∫i f„ceau autocritic„, pentru ca Ón ultimul an s„ Ó∫i dea demisia. P‚n„ la demisie, to˛i primarii au f„cut la fel.

Dar cel mai acut a fost resim˛it acest sindrom c‚nd actualul pre∫edinte Traian B„sescu era primar general ∫i nu a f„cut nimic deoarece Consiliul General al Municipiului Bucure∫ti era Ón majoritate pesedist. A reu∫it, printre pic„turi, s„ Óncheie contractul cu îApa Nova“ ∫i s„ subordoneze aceast„ societate doar primarului general, iar acum Adriean Videanu este Óngenuncheat de greaua mo∫tenire l„sat„ de predecesorul s„u.

Pentru ce s-a Ónt‚mplat Ón ultimul timp de vin„ sunt bucure∫tenii ∫i faptul c„ plou„, dup„ spusele unui reprezentant al societ„˛ii îApa Nova“, cu o minte sclipitore precum o ∫atr„ de licurici. ™i sunt vinova˛i pentru c„ se spal„ prea mult.

Halal, stimabililor! Am tr„it s„ o auzim ∫i pe asta. Nu cumva ploaia nu-i ca seceta, cum nici iarna nu-i ca vara? ™i, cu o senin„tate ie∫it„ din comun, oricine este vinovat, numai edilii ∫efi ai capitalei nu.

Primarul era plecat Ón str„in„tate ∫i, oricum, Prim„ria este folosit„ mai mult ca sediu de partid. Prefectul este

mai obi∫nuit cu recep˛iile dec‚t cu exercitarea atribu˛iilor de reprezentant al Guvernului, reprezentan˛ii îApa Nova“ cu Cel-de-Sus ∫i m„rirea tarifelor, iar bucure∫tenii cu oftatul ∫i resemnarea. ™i to˛i spuneau c„ nu au ce s„ fac„, pentru c„ a∫a este c‚nd plou„. Pe c‚t de adev„rat, pe at‚t de dezarmant.

îDrepturile femeii — drepturi ale omului“

Rom‚nia a ratificat Ón anul 1982 Conven˛ia O.N.U. asupra elimin„rii tuturor formelor de discriminare fa˛„ de femei, CEDAW, considerat„ un instrument juridic extrem de important pentru afirmarea drepturilor femeilor, document ce reafirm„ faptul c„ discriminarea fa˛„ de femei Óncalc„ principiile egalit„˛ii Ón drepturi ∫i ale respect„rii demnit„˛ii umane.

Œn conformitate cu dispozi˛iile Conven˛iei, Ón scopul evalu„rii progreselor realizate de statele p„r˛i Ón aplicarea CEDAW, s-a constituit un Comitet O.N.U. care examineaz„ periodic rapoartele na˛ionale privind m„surile legislative, juridice, administrative sau de alt„ natur„, adoptate Ón vederea aplic„rii depline a prevederilor CEDAW. Rom‚nia a transmis p‚n„ acum ∫ase rapoarte. Ultimul, din anul 2003, nu a fost Ónc„ examinat de comitet.

Œn anul 2003 ˛ara noastr„ a ratificat ∫i Protocolul op˛ional la Conven˛ie, astfel c„ prevederile Conven˛iei ∫i ale Protocolului sunt Óncorporate Ón legisla˛ia na˛ional„. Protocolul op˛ional, ratificat prin Legea nr. 283 din 2003, se refer„ la principiile egalit„˛ii ∫i nediscrimin„rii, a∫a cum sunt prev„zute Ón instrumentele interna˛ionale privind drepturile omului, incluz‚nd CEDAW. Acesta reafirm„ determinarea statelor p„r˛i s„ adopte m„surile eficiente pentru ca femeile s„ beneficieze deplin de toate libert„˛ile fundamentale ∫i de drepturile omului pentru a preveni orice Ónc„lcare a acestor drepturi ∫i libert„˛i. Protocolul prevede, la art. 2, o procedur„ de comunicare care permite, at‚t unei persoane, c‚t ∫i grupurilor de persoane, s„ adreseze pl‚ngeri Comitetului CEDAW. Dup„ procedura de admitere a pl‚ngerilor, Comitetul este autorizat s„ Ónceap„ o anchet„ pentru a culege informa˛ii ∫i s„ constate dac„ statul a Ónc„lcat drepturile prev„zute Ón conven˛ie.

Atrag aten˛ia autorit„˛ilor asupra faptului c„ Rom‚nia nu Ó∫i Óndepline∫te obliga˛iile pe care ∫i le-a asumat prin ratificarea Conven˛iei CEDAW ∫i a Protocolului op˛ional. Sus˛in aceste afirma˛ii deoarece cadrul legal ∫i institu˛ional actual nu este capabil s„ asigure o protec˛ie

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 141/11.X.2005 eficient„ ∫i sprijin specializat violen˛ei Ón familie, femeilor ∫i copiilor. Eforturile de a institui un cadru corespunz„tor de interven˛ie sunt reale, dar m„surile luate sau preconizate a fi luate nu asigur„, Ónc„, nici diminuarea fenomenului de violen˛„ domestic„ ∫i nici protec˛ia victimelor.

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi poart„ titlul: î™i chiar se Ónt‚mpl„?“, dorindu-se a fi un serios semnal de alarm„ adresat Guvernului Rom‚niei privind ceea ce se Ónt‚mpl„ Ón cadrul structurilor Poli˛iei rom‚ne.

De cur‚nd a fost dat publicit„˛ii un raport de analiz„ ∫i prognoz„ editat de Societatea Academic„ din Rom‚nia, un O.N.G. cu nume pompos care seam„n„ confuzie Ón r‚ndul cititorilor acestui raport. Œn urma sondajelor pe care S.A.R le interpreteaz„, rezult„ c„ îdintre institu˛ii, evolu˛ia poli˛iei e apreciat„ cu cel mai mare optimism“.

S„ fie chiar a∫a? Haide˛i s„ vedem ce se Ónt‚mpl„ cu adev„rat Ón aceste institu˛ii. M„ voi referi, evident, chiar dac„ succint, ∫i la Poli˛ia de Frontier„.

De la Ónceputul anului am asistat la demiteri Ón mas„ Ón r‚ndul cadrelor cu func˛ii de conducere ∫i la pension„ri care de care mai costisitoare pentru bugetul M.A.I. f n‚nd cont de faptul c„ un specialist Ón munca de poli˛ie are nevoie de cel pu˛in 10 ani pentru a se putea lupta cu eficien˛„ cu marea infrac˛ionalitate sau criminalitate, rezult„ c„, de fapt, am asistat la o epurare pe criterii politice ∫i la un atac adus bugetului M.A.I., pentru c„ fondurile alocate pl„˛ilor compensatorii pentru cei care au ie∫it la pensie Ónainte de termen puteau fi folosite Ón alte direc˛ii.

Conex la cele ar„tate, s-a trecut la Óncadrarea din via˛a civil„ a viitorilor speciali∫ti ai Poli˛iei rom‚ne. Œntrebarea r„m‚ne: de c‚˛i ani vor avea nevoie pentru a se specializa ∫i cu ce eficien˛„ se vor lupta Ómpotriva re˛elelor de crim„ organizat„, spre exemplu, cei care nu au condus niciodat„ astfel de structuri?

Fiindc„ veni vorba de crim„ organizat„, au fost promova˛i Ón num„r mare fo∫ti colegi ai actualului inspector general, rezult‚nd, Ón fapt, sl„birea capacit„˛ii acestei structuri, timp absolut necesar unora ca Duduieni, C„m„tari, Stioac„ s„ se regrupeze ∫i s„ ias„ din nou la active. De altfel, Ón acest an nu ∫tiu ca vreo re˛ea important„ de crim„ organizat„ s„ fi fost desfiin˛at„.

Ceea ce am putut Óns„ vedea cu ochiul liber au fost b„t„ile aplicate unei persoane Ón stare de ebrietate la Constan˛a, scuzele ministrului pentru c„, Ón miez de noapte, poli˛i∫tii au spart u∫a unui alt apartament dec‚t cel unde se presupunea c„ locuiesc infractori m„run˛i, b‚lbe ale unor ofi˛eri superiori pe teme de circula˛ie, cre∫terea cantit„˛ilor de droguri v‚ndute la col˛ de strad„ sau nesolu˛ionarea multor cazuri grave de jaf, cum ar fi

Faptul c„ Guvernul Rom‚niei Ó∫i parcurge traiectoria corect„ a fost demonstrat Ónc„ o dat„ de c„tre comisarul european de justi˛ie, Franco Frattini. Constat„rile acestuia, exprimate public, confirm„ faptul c„ lupta dus„ pentru ca actualul sistem de legi s„ fie aplicat nu a fost inutil„.

™i iat„ c„, Ón vreme ce o ˛ar„ Óntreag„ lupt„ pentru ca scopul final, integrarea Ón Europa, s„ fie Óndeplinit, opozi˛ia, frustrat„ de amenin˛area detron„rii din fruntea celor dou„ Camere ale Parlamentului, transmite mesaje negative Ón afara ˛„rii, Óncerc‚nd parc„ s„ d„r‚me ceea ce noi to˛i ceilal˛i Óncerc„m s„ construim.

V„ reamintesc, stima˛i colegi din opozi˛ie, c„ integrarea Ón Uniunea European„ este responsabilitatea tuturor ∫i c„ Óncercarea de a destabiliza imaginea Rom‚niei poate avea repercusiuni grave.

Œn vreme ce, Ón sf‚r∫it, semnalele din partea oficialilor europeni Ón ceea ce prive∫te cel mai vizat sector, cel din justi˛ie, sunt pozitive, iar amenin˛area clauzei de salvgardare este Óndep„rtat„, nu este admis ca un grup din opozi˛ie s„ Óncerce s„ atrag„ aten˛ia asupra unui alt aspect, ∫i anume îinstabilitatea politic„ din Rom‚nia“. Aceast„ instabilitate, cum este ea v„zut„ de o parte din politicienii din Rom‚nia, este provocat„ de aceia∫i politicieni care o reclam„ ∫i care transform„ Óncercarea Guvernului de a duce Rom‚nia c„tre o integrare c‚t mai rapid„ Ón Uniunea European„ Óntr-un joc de-a regulamentul, pe care nu numai c„ nu ∫i-l asum„, dar Ól mai ∫i arunc„ pe spatele celor care cred ∫i lupt„ pentru o Rom‚nie mai sigur„ ∫i mai stabil„.

Œn aceste condi˛ii, Ón care colegii parlamentari ai P.S.D., c„ci despre ace∫tia aminteam mai devreme, Ó∫i permit s„ se joace cu destinul unei ˛„ri aflate Óntr-o permanent„ curs„ pentru integrare, consider c„ aceia∫i colegi vor trebui s„ dea socoteal„ Ón fa˛a rom‚nilor care Ón tot acest timp se sacrific„ pentru ca Rom‚nia s„ devin„ o ˛ar„ european„ cu drepturi depline.

Œn cursul s„pt„m‚nii trecute, distinsul meu coleg ™tirbe˛ s-a hazardat Ón declara˛ii populiste, lipsite de sens ∫i actualitate, care vizau solu˛ia alegerilor anticipate, ca ultim„ modalitate de solu˛ionare a problemelor ap„rute Ón cursul dezbaterilor din Camera Deputa˛ilor pe marginea Regulamentului acestei Camere a Parlamentului.

Declara˛iile domnului ™tirbe˛ sunt generate, din p„cate, nu de dorin˛a subit„ de fluidizare a procesului legislativ, ci de simpla incapacitate a colegilor dumnealui de gestionare a luptei parlamentare, incapacitate care se traduce Ón nerespectarea termenelor limit„ stabilite cu mult„ precizie de c„tre cei doi primi licurici ai ˛„rii.

Ceea ce domnul ™tirbe˛ & company nu vor sau nu pot s„ ia Ón calcul este faptul c„ solu˛ia alegerilor anticipate este, Ón acest moment, una foarte nefast„ Rom‚niei din numeroase motive, Óntre care, cel mai important, avertismentul transmis Rom‚niei de oficialii Uniunii Europene: îNu ne da˛i motive s„ cerem am‚narea integr„rii Rom‚niei Ón Uniunea European„“.

Un calcul simplu arat„ c„, de∫i Ón bugetul pentru anul 2007 al Uniunii Europene sunt prev„zute fonduri alocate Rom‚niei, acestea nu vor mai ajunge la noi, c„ci bulversarea datorat„ declan∫„rii alegerilor anticipate ar duce, Ón mod cert, la am‚narea integr„rii. Cu alte cuvinte, cele 3 miliarde euro alocate prin programe europene Rom‚niei nu vor mai ajunge la destinatarii acestora.

Probabil Óns„ c„, Ón m„rinimia sa, domnul ™tirbe˛ este dispus s„ doneze aceast„ sum„ cet„˛enilor Rom‚niei din propriul buzunar, numai pentru a putea Óndeplini astfel ordinul Comandantului Suprem. Apreciem d„ruirea cu care domnul ™tirbe˛ r„spunde comenzilor de la Golden Blitz, dar ne sim˛im obliga˛i s„-i reamintim c„ cet„˛enii l-au trimis Ón Parlament pentru a sus˛ine interesul general al Rom‚niei ∫i nu doar ni∫te interese personale sau vendete politice. Nu cred c„ domnul ™tirbe˛ este gata s„ sacrifice viitorul acestei ˛„ri ∫i, cu at‚t mai pu˛in, c„ va putea r„spunde politic, pecuniar ∫i mai ales moral pentru zona ˛„rilor din lumea a treia, Ón care, cu siguran˛„, vom ajunge dac„ nu respect„m Óntocmai calendarul integr„rii Ón Uniunea European„.

Giurgiu este singurul municipiu din ˛ar„ re∫edin˛„ de jude˛ care nu beneficiaz„ de alimentare cu gaze naturale.

Consecin˛ele nefaste ale lipsei aliment„rii cu gaze naturale se r„sfr‚ng at‚t asupra activit„˛ii economice din municipiu — Ón zona liber„ Giurgiu Ó∫i desf„∫oar„ activitatea peste 340 de firme; datorit„ lipsei gazelor naturale, ora∫ul este ocolit de investi˛ii majore, fiind astfel prejudiciat de crearea a peste 1000 de locuri de munc„ —, c‚t ∫i asupra vie˛ii cet„˛enilor, Óntruc‚t de peste 10 ani Ón municipiul Giurgiu nu exist„ ap„ cald„, iar c„ldura s-a asigurat doar Óncep‚nd cu anul 2001.

Prin Legea nr. 322 din 6 iulie 2004 se prevedea realizarea unei investi˛ii de aduc˛iune a gazelor naturale pe un traseu care ar fi alimentat municipiul Giurgiu ∫i Ónc„ 7 comune din jude˛ str„b„tute de conducta magistral„. Investi˛ia, care ar fi trebuit s„ fie executat„ Ón

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 141/11.X.2005 perioada iulie 2004—noiembrie 2005, urma s„ fie finan˛at„ din fonduri guvernamentale, prin îDistrigaz Sud“. P‚n„ Ón prezent, lucr„rile nu au fost demarate, din motive pe care nu le cunoa∫tem, ∫i toate Óncerc„rile noastre de a determina Ministerul Industriilor s„ dispun„ m„suri de realizare a lucr„rilor au e∫uat.

Av‚nd Ón vedere importan˛a acestei magistrale de alimentare cu gaze naturale pentru municipiul Giurgiu, v„ rug„m, domnule prim-ministru, s„ dispune˛i m„suri pentru realizarea acestei investi˛ii vitale, de care depinde asigurarea unui trai decent pentru cei peste 70.000 de locuitori din municipiul Giurgiu ∫i cei 35.000 de locuitori ai comunelor str„b„tute de conducta de gaze.

îDialogul ∫i Ón˛elegerea, singura solu˛ie pentru servirea interesului na˛ional“

Alegerile parlamentare ∫i preziden˛iale din 2004 au dat c‚∫tig de cauz„ unor coali˛ii formate din c‚te dou„ partide. O coali˛ie a c‚∫tigat alegerile parlamentare, dar, peste dou„ s„pt„m‚ni, o alt„ alian˛„ a c‚∫tigat alegerile preziden˛iale. Ca pre∫edinte al Rom‚niei a fost ales, la turul doi, candidatul care a reprezentat o alian˛„ de dou„ partide, cea care a ie∫it la alegerile parlamentare pe locul doi.

Conform procedurilor constitu˛ionale, Ónt‚i se aleg conducerile celor dou„ Camere ale Parlamentului, bazate pe o majoritate parlamentar„ ∫i apoi se voteaz„ Guvernul. Dup„ alegerea pre∫edintelui ˛„rii ∫i constituirea noului Parlament se constituie coali˛ia de guvernare sus˛inut„ de o majoritate parlamentar„.

Pre∫edintele, Ón mod logic, a desemnat premierul din partea alian˛ei care l-a adus pe pre∫edinte la conducerea ˛„rii. Ce s-a petrecut Ón doar dou„ s„pt„m‚ni? Un partid a trecut dintr-o tab„r„ Ón cealalt„. S-a Ónt‚mplat ca Guvernul s„ fie constituit, investit ∫i sus˛inut de c„tre o alt„ majoritate parlamentar„ dec‚t cea care a ales conducerea Parlamentului cu c‚teva zile Ónainte.

Trec c‚teva luni ∫i partidele coali˛iei de guvernare convin ca to˛i alia˛ii s„ consolideze coali˛ia prin crearea unei majorit„˛i unite ∫i stabile Ón Parlament. Consecin˛a este c„ ar putea fi schimba˛i ∫i pre∫edin˛ii celor dou„ Camere ale Parlamentului. Folosind pozi˛ia pre∫edin˛ilor celor dou„ Camere ale Parlamentului ∫i regulamentele care Ói favorizeaz„, cele dou„ partide r„mase Ón opozi˛ie, P.S.D.+P.R.M., blocheaz„ Parlamentul s„pt„m‚ni la r‚nd, c‚nd ∫i cum vor ele, chiar dac„ nu mai au sus˛inere majoritar„.

De ce pot s„ fac„ asta? Pentru c„ Ón mandatul trecut c‚nd P.S.D.+P.R.M. de˛ineau majoritatea Ón Parlament, prin regulamente, pre∫edin˛ii celor dou„ Camere ale Parlamentului au primit puteri discre˛ionare ∫i imunit„˛i de neadmis.

De fapt ce se petrece? Ce este de f„cut? Cine, ce r„spundere are? Ce urmeaz„? Noi ce avem de f„cut ca s„ fie bine pentru ˛ar„ ∫i pentru noi?

Toate aceste Óntreb„ri ale cet„˛enilor sunt de bun-sim˛, sunt fire∫ti ∫i logice. Doar noi, cet„˛enii, nu-i a∫a?, finan˛„m prin taxe ∫i impozite sistemul politic ∫i pe politicieni ca s„ ne fie mai bine tuturor ∫i nu doar unor politicieni. Cet„˛enii aleg„tori privesc stupefia˛i la acest blocaj politic ∫i nu mai Ón˛eleg nimic. Sunt necesare alegeri anticipate? Dac„ da, c‚nd ∫i pentru ce? Doar

îAbuzul Ministerului Finan˛elor fa˛„ de Œnalta Curte de Casa˛ie ∫i Justi˛ie“

Consider un abuz demersurile Ministerului Finan˛elor Publice de a bloca deschiderile de conturi ale Œnaltei Cur˛i de Casa˛ie ∫i Justi˛ie dac„ propunerile de buget pentru 2006 nu sunt Ón limita aprobat„ de Guvern.

Acest abuz reprezint„ dovada clar„ a modului incompetent ∫i discre˛ionar Ón care Guvernul Óncearc„ s„ gestioneze finan˛ele publice ale Rom‚niei. Œn Constitu˛ia Rom‚niei sunt precizate principiile separa˛iei puterilor Ón stat. Guvernul trebuie s„ respecte acest lucru ∫i s„ sprijine institu˛iile implicate Ón Ónf„ptuirea justi˛iei.

Œn discursul de investire, premierul C„lin Popescu-T„riceanu declara ca prioritate reforma sistemului judiciar, prin asigurarea unei independen˛e totale a acesteia. Este de datoria Guvernului a oferi solu˛ii pentru suplimentarea bugetului, dac„ Óntr-adev„r bugetul Œnaltei Cur˛i de Casa˛ie ∫i Justi˛ie este dep„∫it. O justi˛ie competent„ ∫i coerent„ poate fi efectuat„ numai cu o func˛ionare coerent„ a instan˛ei supreme.

Declara˛ie politic„:

îUn spectacol de prost-gust“

Œmi exprim azi Óngrijorarea fa˛„ de ceea ce se Ónt‚mpl„ Ón ˛ara noastr„, Rom‚nia. Asist„m cu to˛ii, stupefia˛i c„, de mai bine de 10 luni, pe scena ˛„rii se joac„ un spectacol de prost-gust.

Pentru unii spectacolul pare o comedie, dar pentru Rom‚nia ∫i pentru rom‚ni, Ón mod special, el nu reprezint„ dec‚t o dram„ ∫i chiar o tragedie. Permanent apar situa˛ii de criz„ inventate sau cosmetizate, iar ˛ara este practic neguvernat„ sau, mai bine spus, guvernat„ ineficient.

Ca deputat al Partidului Social Democrat, Ómi exprim preocuparea cu privire la acutizarea crizei politice prin care trece ˛ara ca urmare a interven˛iilor pre∫edintelui Traian B„sescu Ón via˛a intern„ a partidelor politice. Derapajele care Óncalc„ Constitu˛ia ale acestuia au devenit de-a dreptul periculoase pentru echilibrul ˛„rii. Traian B„sescu s-a transformat imediat dup„ alegeri dintr-un îpre∫edinte juc„tor“ Óntr-un pre∫edinte destabilizator.

Consider inadmisibil modul brutal Ón care se amestec„ ∫eful statului Ón chestiunile interne ale forma˛iunilor politice, Ón Óncercarea de a sl„bi for˛a partidelor, ceea ce poate conduce la consecin˛e extrem de grave pentru democra˛ia rom‚neasc„. Prin Óncerc„rile sale repetate de a destabiliza Guvernul, Traian B„sescu demonstreaz„ c„ nu-∫i urm„re∫te dec‚t propriile interese, ∫i anume dezicerea de Guvernul pe care l-a propus ∫i c‚∫tigarea de capital electoral pe orice cale.

Ce imagine extern„ are Rom‚nia acum? Pre∫edintele a reu∫it, Ón scurt timp, s„ compromit„ institu˛ia preziden˛ial„ ∫i, Ón acela∫i timp, s„ induc„ ideea c„ ˛ara

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 141/11.X.2005 noastr„ nu poate fi guvernat„. La acestea se mai adaug„ imensele gre∫eli f„cute Ón planul politicii externe — vezi declara˛iile legate de contractul Bechtel sau îMarea Neagr„ este un lac rusesc“ etc. Concluzia este c„, dup„ patru ani de coeren˛„ guvernamental„, pre∫edintele Traian B„sescu a reu∫it doar s„ destabilizeze principalele institu˛ii ale statului.

De cealalt„ parte, Guvernul actual oscileaz„ ca o minge de ping-pong pe masa pre∫edintelui B„sescu. Criza declan∫at„ de pre∫edinte, cu privire la grupurile de interese care conduc din umbr„ membrii Guvernului, a fost imediat uitat„. Guvernul ∫i partidele aflate la putere s-au trezit parc„ brusc la realitate ∫i constat„ c„ principalele probleme ale ˛„rii sunt schimbarea pre∫edin˛ilor celor dou„ Camere ale Parlamentului ∫i schimbarea pre∫edin˛ilor ∫i vicepre∫edin˛ilor consiliilor jude˛ene.

## Declara˛ie politic„:

## îCoopera˛ia me∫te∫ug„reasc„“

Ne-am obi∫nuit Ón ultimii ani s„ trata˛i coopera˛ia ca pe o rud„ s„rac„, de care v„ este ru∫ine Ón lume, dar c„reia Ói tolera˛i prezen˛a din diferite motive. Din p„cate, nu a˛i considerat niciodat„ acest segment profesional ca partener economico-social de un real poten˛ial. O

asculta˛i rar, atunci c‚nd timpul sau disponibilitatea v„ permit, f„r„ a face nici un efort de a-i Ón˛elege problemele ∫i, chiar ∫i atunci, promisiunile sunt singurele rezultate ob˛inute.

Coopera˛ia nu are nevoie de promisiuni f„r„ acoperire pentru a-∫i desf„∫ura activitatea ∫i, mai ales, pentru a r„spunde, Ón mod adecvat, cerin˛elor impuse de apropiata aderare a ˛„rii noastre la Uniunea European„. Œn Programul de Guvernare a˛i specificat, cu mare economie de cuvinte, dar ∫i de idei, numai trei direc˛ii de ac˛iune Ón domeniul coopera˛iei, Ón care prima prevede, citez: îRestaurarea sistemului cooperatist prin punerea Ón aplicare neÓnt‚rziat„ a noii legi-cadru privind coopera˛ia“.

L„s‚nd la o parte exprimarea total inadecvat„, legat„ de termenul restaurare care induce ideea corect„rii unei situa˛ii dezastruoase, lucru departe de adev„r Ón condi˛iile Ón care coopera˛ia me∫te∫ug„reasc„ a realizat Ón anul 2004 venituri de 7.755 de miliarde de lei, aceast„ prevedere se refer„ la Legea nr. 1/2005 de organizare ∫i func˛ionare a coopera˛iei, publicat„ Ón Monitorul Oficial din 28 februarie 2005. Aceasta este o lege pe care Ón∫i∫i cooperatorii o contest„, sus˛in‚nd, pe bun„ dreptate, c„ nu li s-au luat Ón considerare dolean˛ele. Cu alte cuvinte, ei apreciaz„ c„ este o lege care nu le ap„r„ interesele ∫i care, mai mult, le aduce grave prejudicii. Ea Óncalc„ grav Constitu˛ia ˛„rii, ignor„ tradi˛ia cooperatist„ ∫i pune Ón pericol Óns„∫i existen˛a ∫i func˛ionarea sistemului cooperatist.

Este de domeniul eviden˛ei faptul c„ aceast„ lege nu sprijin„ dezvoltarea coopera˛iei, plas‚nd organiza˛iile cooperatiste Óntr-un proces birocratic de reorganizare, consumator inutil de bani, timp ∫i energie, cre‚nd premisele unor acte de spoliere a patrimoniului cooperatist. Toate pe fondul unui v„dit tratament discriminatoriu aplicat coopera˛iei, Ón raport cu ceilal˛i agen˛i economici din ˛ar„.

Doamn„ pre∫edint„, Stima˛i colegi,

La sf‚r∫itul s„pt„m‚nii trecute, pe data de 1 octombrie, s-a s„rb„torit Ziua Interna˛ional„ a Persoanelor V‚rstnice. Cu alte cuvinte, a avut loc ∫edin˛a Consiliului Jude˛ean al Persoanelor V‚rstnice, filiala Cluj, unde au fost scoase Ón eviden˛„ aspecte care conduc la o serie de nemul˛umiri ale pensionarilor.

Dintre acestea, amintesc: sistemul de pensii ∫i modul de aplicare a acestuia au dus la o mare inegalitate social„, prin faptul c„ efectul recalcul„rii a creat un nivel majorat pentru mai pu˛in de 42% dintre pensionarii Ón plat„ Ónainte de anul 2001; pensiile agricultorilor au r„mas la nivel derizoriu; nu exist„ o corela˛ie Óntre evolu˛ia pre˛urilor ∫i a tarifelor la consumurile de baz„, curent, gaze, alimente, fiind sistate index„rile, imperios necesar a fi reluate Ón eventualitatea cre∫terii de pre˛uri; asisten˛a social„ este tot mai pu˛in vizibil„, persoanele v‚rstnice fiind nevoite s„ aglomereze medicii de familie, fiind am‚na˛i la examin„rile de specialitate sau fiind nevoi˛i s„ suporte costul unor examin„ri de laborator; toate m„surile Óncercate pentru asigurarea cu medicamente nu au f„cut dec‚t s„ perturbe sau s„ frac˛ioneze procesul de distribuire civilizat„, cu pre˛uri accesibile sau gratuite, compensate, f„r„ cozi de ore ∫i zile Ón ∫ir. Oameni b„tr‚ni, Ómpov„ra˛i de ani ∫i m„cina˛i de boli generate de incapacitatea financiar„ de a-∫i asigura un trai decent ∫i un regim alimentar s„n„tos, sunt obliga˛i s„ alerge de la o farmacie la alta, uneori degeaba, pentru medicamente compensate sau gratuite.

Pentru completarea datelor de vechime ∫i de salarii din perioadele anterioare au fost pretinse taxe, de∫i Guvernul Rom‚niei a dispus ca acest demers s„ fie scutit de taxe. Exist„ o slab„ preocupare a autorit„˛ilor pentru tratarea ∫i solu˛ionarea lor, care este am‚nat„ la nesf‚r∫it.

Inten˛ia domnului ministru al s„n„t„˛ii Eugen Nicol„escu de a da fiec„rui pacient, la externarea din spital, un bon care s„ ateste valoarea actului medical de

care a beneficiat este hilar„. Cum poate s„-∫i imagineze domnul ministru c„ vor reu∫i spitalele s„ emit„ aceste bonuri pentru fiecare pacient? Vor fi necesari mai mul˛i contabili dec‚t medici speciali∫ti.

îDe ce uita˛i de oameni?“ Stima˛i colegi parlamentari,

Dup„ cum pute˛i observa chiar Domniile voastre atunci c‚nd v„ ridica˛i ochii din paginile regulamentelor celor dou„ Camere ale Parlamentului ∫i, desigur, atunci c‚nd v„ permite timpul, fiind, dup„ cum ∫tim cu to˛ii, deosebit de ocupa˛i cu guvernarea..., Rom‚nia se afl„ din nou, pentru a opta oar„, sub ape, sub apele ploilor, ale p‚raielor ∫i ale r‚urilor ie∫ite din matc„, ale lacurilor rev„rsate ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, ale canaliz„rilor care nu mai fac fa˛„.

Ploile acestei toamne, mult mai abundente dec‚t de obicei, au adus un sfert din popula˛ia ˛„rii Ón situa˛ia unor naufragia˛i, din p„cate sau din fericire nu pe o insul„ Ón largul m„rii, ci pe lacul format pe vatra fostei lor a∫ez„ri. To˛i ace∫ti oameni r„ma∫i Ón via˛„, uzi ∫i f„r„ nimic din avutul str‚ns Óntr-o via˛„ sau dou„ sau trei Ón urm„, stau ∫i d‚rd‚ie Ón corturile puse la dispozi˛ie de armat„. Œn cazurile fericite, sunt caza˛i cu amabilitate de rude, prieteni sau vecinii care mai au, c‚t de c‚t, un acoperi∫ deasupra capului.

Dac„ iarna va fi la fel de umed„ ∫i de bogat„ Ón precipita˛ii, dac„ va fi friguroas„, a∫a cum preconizeaz„ meteorologii, a∫ vrea s„ Óntreb, retoric, desigur, ce se va Ónt‚mpla cu ace∫ti oameni, cu locurile lor de munc„, cu copiii obliga˛i s„ Ó∫i Óntrerup„ studiile. Nu-mi r„spunde˛i! ™tim cu to˛ii, ∫i noi, ∫i Domniile voastre, c„ nu pute˛i r„spunde, pentru c„ nu ∫ti˛i ce s„ face˛i, nu ∫ti˛i s„ ac˛iona˛i ∫i, Ón general, nu prea ∫ti˛i nimic, dec‚t faptul c„ vre˛i putere, putere, mult„ putere, precum Popey marinarul spanac.

Dar s„ nu vorbim de funie Ón casa..., ∫ti˛i dumneavoastr„!

Vre˛i puterea, dar f„r„ a cunoa∫te ∫i implica˛iile acesteia, responsabilit„˛ile impuse, grija fa˛„ de oameni, grija fa˛„ de ˛ar„. Niciodat„ Ón Rom‚nia nu a fost un haos mai mare, poate doar Ón timpul r„zboaielor mondiale. Niciodat„ Ón Rom‚nia ne∫tiin˛a nu a fost ridicat„ la rang de politic„ de stat, a∫a cum se Ónt‚mpl„ Ón prezent.

Concluzia este simpl„: da˛i-v„ demisia, oameni buni, ∫i l„sa˛i ˛ara s„ se refac„!

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 141/11.X.2005

## **Doamna Daniela Popa:**

Œncheiem ∫edin˛a destinat„ declara˛iilor politice de ast„zi.

## PAUZ√ *

## DUP√ PAUZ√

## _Pauza a durat Óntre orele 9,40—10,00._

Declar deschis„ ∫edin˛a de ast„zi a Camerei Deputa˛ilor, anun˛‚ndu-v„ c„, din totalul de 331 de deputa˛i, ∫i-au Ónregistrat prezen˛a la lucr„ri un num„r de 268. Sunt absen˛i 63, din care particip„ la alte ac˛iuni parlamentare un num„r de 8.

Continu„m dezbaterea ini˛iativelor legislative de pe ordinea de zi.

De ieri am r„mas la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 91/2005 privind instituirea programului de acordare a unor ajutoare b„ne∫ti popula˛iei cu venituri reduse, care utilizeaz„ pentru Ónc„lzirea locuin˛ei gaze naturale.

Proiectul este Ón procedur„ de urgen˛„. Comisia este prezent„.

Nu s-a stabilit ieri timpul? _(Se adreseaz„ domnului Stelian Du˛u_ .) V„ rog.

Doamna pre∫edinte,

Propunem 10 minute pentru dezbateri generale ∫i dou„ minute pe articole.

## **Doamna Daniela Popa:**

## V„ mul˛umesc.

S-a prezentat ieri.

## **Domnul C„t„lin Ionel D„nil„** _**—** secretar de stat Ón_

## _Ministerul Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei_ **:**

## Mul˛umesc.

Sunt C„t„lin D„nil„, secretar de stat la Ministerul Muncii.

Acest proiect de lege are ca obiect de reglementare instituirea, Óncep‚nd cu anul 2005, a programului de acordare a unor ajutoare b„ne∫ti, sub form„ de bonuri valorice, popula˛iei cu venituri reduse, care utilizeaz„

pentru Ónc„lzirea locuin˛ei gaze naturale, Ón vederea eficientiz„rii consumului de gaze naturale utilizate la Ónc„lzirea locuin˛ei.

Ajutorul b„nesc se acord„ familiilor ∫i persoanelor singure, care au un venit lunar net pe membru de familie de p‚n„ la nivelul salariului de baz„ minim brut pe ˛ar„, garantat Ón plat„ pentru acoperirea unei p„r˛i din cheltuielile cu achizi˛ionarea, instalarea ∫i punerea Ón func˛iune a unei centrale termice individuale sau, dup„ caz, a unui arz„tor automatizat.

Bonurile valorice acordate sunt Ón valoare de 1000 de lei noi pentru achizi˛ionarea, instalarea ∫i punerea Ón func˛iune a unei centrale termice ∫i 200 de lei noi pentru achizi˛ionarea ∫i montarea arz„toarelor automatizate.

Fa˛„ de cele men˛ionate, supun aprob„rii dumneavoastr„ acest proiect de lege Ón forma comisiei. Mul˛umesc.

V„ mul˛umesc. Comisia, pentru raport.

Doamn„ pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare acordarea unor ajutoare b„ne∫ti popula˛iei cu venituri reduse, care utilizeaz„ pentru Ónc„lzirea locuin˛ei gazele naturale.

Comisia propune plenului adoptarea proiectului de lege pentru eficientizarea consumului individual de gaze naturale pentru persoanele care utilizeaz„ pentru Ónc„lzirea locuin˛ei acest combustibil, Ón scopul cre∫terii calit„˛ii vie˛ii de familie.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, conform prevederilor art. 73 din Constitu˛ia Rom‚niei.

La lucr„rile comisiei au fost prezen˛i 18 deputa˛i din totalul de 18 membri ai comisiei. Œn urma finaliz„rii dezbaterilor Ón ∫edin˛a din 16 septembrie 2005, comisia propune admiterea cu modific„ri a proiectului de lege.

V„ mul˛umesc.

Dac„ din partea grupurilor parlamentare dore∫te s„ ia cineva cuv‚ntul?

V„ rog, domnule deputat.

Mul˛umesc, doamn„ pre∫edinte. Stima˛i colegi,

A∫ vrea s„ v„ fac c‚teva preciz„ri legate de acest proiect de lege, pentru simplul motiv c„, prin prezentul proiect de lege, o dat„, se Óncalc„ normele ∫i directivele Uniunii Europene, dar, pe fond, titlul legii se adreseaz„ sau se dore∫te a fi un cadru de sprijin financiar al persoanelor cu venituri mici Ón vederea eficientiz„rii consumului de gaze, dar, pe fond, ea se adreseaz„, Ón exclusivitate, produc„torilor de echipamente de centrale termice ∫i arz„toare automatizate.

Deci un prim punct: titlul nu are nici o leg„tur„ cu con˛inutul — punctul unu.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 141/11.X.2005 Punctul doi. Contravine normelor ∫i directivelor Uniunii Europene privind modalitatea de acordare a subven˛iilor ∫i a ajutorului b„nesc — acestea nu se acord„ produc„torului, ci consumatorului.

Doi. Aplicarea se realizeaz„ Ón mod discriminatoriu pentru c„ se adreseaz„ numai de˛in„torilor de sobe de teracot„ ∫i nu, cum ar fi normal, de˛in„torilor de sobe montate Ón conformitate cu prevederile legale.

Trei. Nu ˛ine seama de strategia pentru eficien˛„ energetic„ aprobat„ de Guvern — ∫i, de fapt, a∫a cum a fost subliniat, at‚t de reprezentantul ministerului, c‚t ∫i de reprezentantul comisiei, proiectul de lege se dore∫te a fi o sus˛inere Ón vederea eficientiz„rii consumului —, dar, Ón fapt, nu are nici o men˛iune legat„ de o anumit„ limit„ de reducere a consumului prin noile echipamente ∫i aparate promovate.

Patru. tot Guvernul a Ónaintat proiectul Legii energiei termice prin care creeaz„ un suport legal Ón sprijinul sus˛inerii sistemului centralizat de alimentare cu energie termic„ Ón zonele de aglomera˛ie urban„. Or, prin prezentul proiect nu face altceva dec‚t s„ Óncurajeze debran∫area de la sistemul centralizat — ∫i v„ rog s„ vede˛i situa˛iile din Bra∫ov ∫i Zal„u de ast„zi, Ón care prim„riile se confrunt„ cu imposibilitatea sus˛inerii financiare pentru achizi˛ionarea de combustibil — ∫i, Ón fapt, vor Óncuraja Ón continuare debran∫area consumatorilor.

™i mai sunt dou„ observa˛ii. Respectiv, la unul dintre articole este prev„zut c„ aceast„ modalitate de realizare a ajutorului de subfinan˛are ∫i de realizare a ajutorului b„nesc se va acorda prin intermediul furnizorilor. Or, Ón momentul de fa˛„, Ón Rom‚nia, nici un consumator individual de gaze nu are contract cu vreun furnizor, ci numai cu distribuitorii de gaze din Rom‚nia. Doar de la 1 ianuarie 2007 vom avea furnizarea separat„ de distribu˛ie. Ca atare, de abia de atunci vom putea aplica prezenta ordonan˛„. Or, ordonan˛a s-a dorit a fi un instrument legal Ón regim de urgen˛„, iar urgen˛a este prev„zut„ Ón 3 articole prin care se sus˛ine realizarea de metodologie special„ de aplicare a ordonan˛ei. Or, nici p‚n„ la aceast„ dat„, de∫i a fost emis„ Ón iulie, nu sunt elaborate metodologii de aplicare. Ca atare, ∫i dac„ am promova-o, tot nu poate fi aplicat„ din cauza lipsei de metodologie.

## V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Domnul deputat Valentin Iliescu, Grupul parlamentar al P.D.

Doamn„ pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor colegi deputa˛i,

Grupul parlamentar al P.D. nu sus˛ine solicitarea colegilor din Grupul parlamentar al P.S.D. de retrimitere a acestei ordonan˛e de urgen˛„ la comisie, din mai multe motive.

Œn primul r‚nd, tocmai ca un partid care sus˛ine alinierea la standardele Uniunii Europene, respingem punctul de vedere formulat de colegul Iancu privind faptul c„ aceast„ ordonan˛„ de urgen˛„ ar Ónc„lca directivele europene.

V„ aduc aminte ∫i cred c„ dumnealui, cu at‚t mai mult, ca fost secretar de stat Ón Ministerul Industriilor ∫i ca membru al Comisiei pentru industrii ∫i servicii, Ón avizul pe care l-au trimis Comisiei de munc„ ∫i protec˛ie social„ nu au f„cut o asemenea afirma˛ie, de∫i au f„cut mai multe amendamente pe text. De altfel, Óntr-una din ∫edin˛ele... — pentru c„ aceast„ ordonan˛„ s-a bucurat de nu mai pu˛in de dou„ ∫edin˛e de comisie Ón care a fost dezb„tut„ la Comisia de munc„ ∫i protec˛ie social„ —, Óntr-una dintre ele a fost prezent reprezentantul Autorit„˛ii Na˛ionale de Reglementare Ón Domeniul Gazelor Naturale, domnul ™tefan Cosmeanu, care Ón nici un caz nu a ridicat o asemenea problem„.

Problema care cred c„ este Óns„ important„ este c„ Guvernul vine cu o m„sur„ important„ de protec˛ie social„ care, spre deosebire de m„surile..., a∫a-numitele pomeni electorale, cu care P.S.D.-ul a obi∫nuit electoratul Ón perioada 2000—2004, aduce o serie de valen˛e multiple acestei legi care, evident, trebuie puse Ón eviden˛„.

Este, cum spuneam, Ón primul r‚nd o m„sur„ de protec˛ie social„ ∫i subliniez acest lucru.

Este, Ón al doilea r‚nd, o m„sur„ de eficientizare a consumului de gaze naturale ∫i suntem de acord cu acest lucru, care va produce, implicit, beneficii importante ∫i pentru stat, ∫i pentru consumator.

Œn al treilea r‚nd, aduce un element extrem de important: siguran˛a Ón exploatare, reducerea emisiilor poluante ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, condi˛ii de locuire superioare celor de p‚n„ acum.

Av‚nd Ón vedere ∫i costurile, ∫i num„rul beneficiarilor, practic, dintr-un num„r poten˛ial de 200 de mii de familii ∫i persoane singure, care sunt poten˛ialii beneficiari ai acestei ordonan˛e, din care numai Ón acest an 26.000 de familii vor intra Ón primirea acestor ajutoare, ∫i ˛in‚nd cont ∫i de costurile acestei m„suri, aproximativ 390 de miliarde lei vechi Ón acest an ∫i circa 3.000 de miliarde pentru realizarea Óntregului program, Grupul parlamentar al P.D. va sus˛ine forma propus„ de comisie, motiv pentru care v„ rug„m ∫i pe dumneavoastr„ s„ face˛i acela∫i lucru.

## **Doamna Daniela Popa:**

™i eu v„ mul˛umesc.

Din partea altor grupuri parlamentare? Domnul Nicolae Popa. Sta˛i un pic, domnule Nicolae Popa.

## **Doamna Aurelia Vasile**

**:**

Dreptul la replic„!

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 141/11.X.2005

Se dore∫te un drept la replic„. Domnul deputat Iancu.

A∫ vrea s„ fie foarte clar de ce am f„cut aceast„ interven˛ie.

Œn primul r‚nd, din dorin˛a de a corecta un proiect de lege ∫i a emite cu to˛ii, aici, Ón acest cadru, un proiect de lege care s„ poat„ fi aplicat ∫i care s„ respecte prevederile ∫i normativele Uniunii Europene. Faptul c„ Ón cadrul comisiei, o dat„ supus la vot, acest proiect de ordonan˛„ de urgen˛„ nu a trecut prin vot, pentru c„ din comisie nu fac parte numai membrii P.S.D., ci ∫i membrii Alian˛ei, aceasta nu dovede∫te ∫i nu sus˛ine cu nimic faptul c„ nu se Óncalc„ directivele Uniunii Europene. ™i, repet, prin acest proiect nu se acord„ subven˛ie consumatorului, ci produc„torului.

Or, insisten˛a dumneavoastr„ Ómi d„ de Ón˛eles c„ aici se sus˛ine, practic, o afacere, o afacere a de˛in„torilor de centrale termice ∫i arz„toare. Dac„ tot dori˛i s„ promova˛i o astfel de afacere, v„ rog s„ ˛ine˛i seama de urm„torul criteriu: eficien˛„ energetic„. Putea˛i s„ propune˛i centrale termice ∫i arz„toare care reduc consumul de gaze naturale cu minimum 20% ∫i v-ar fi trecut un astfel de proiect.

Dar n-a˛i avut nici capacitatea s„-l promova˛i dup„ minimele criterii europene ∫i, cu toate acestea, aici, de la acest microfon, ni se sus˛ine c„ se acord„ ajutor b„nesc persoanelor cu venituri minime c‚nd, Ón fapt, se acord„ ajutor b„nesc de˛in„torilor de centrale termice pe stoc.

Nu este posibil s„ credem c„, Óntr-un asemenea cadru, av‚nd ∫i convingerea c„ ajut„m oamenii s„raci, de fapt noi nu facem altceva dec‚t s„ promov„m interesele unor oameni de afaceri Ón condi˛iile Ón care intr„m Ón toamn„, Ón iarn„, Ón sezonul rece ∫i oamenii sunt pu∫i Ón situa˛ia s„ fie debran∫a˛i.

Deci propunerile mele au fost punctuale, ˛in‚nd seama de directivele Uniunii Europene, de modalitatea de acordare a subven˛iei, de modalitatea Ón care se pot acorda ajutoare b„ne∫ti ∫i promova echipamente care determin„ eficien˛„ energetic„. Acestea erau argumentele ∫i nimic altceva.

Prin urmare, consider„m c„ ar fi o mare gre∫eal„ ∫i solicit„m insistent retrimiterea la comisie. ™i atrag aten˛ia c„ la Comisia de servicii ∫i industrii a fost trimis„ doar spre aviz, nu a fost pe fond trimis„, c‚nd, de fapt, la noi pe fond trebuia s„ fie. V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc ∫i eu, domnule deputat.

Haide˛i s„ nu permanentiz„m dialogul. Dac„ este procedur„, pofti˛i.

Procedur„ gra˛ioas„ s„ fie!

Da. Revenim la ceea ce spunea colegul deputat de la P.S.D. S„ reamintim regulamentul. Ar fi trebuit colegii din Comisia de industrii ∫i servicii, Ón termen de trei zile de la Ónvestirea f„cut„ aici, Ón plen, s„ solicite Biroului permanent ca ∫i Comisia pentru industrii ∫i servicii s„ fie sesizat„ pe fond, lucru care nu s-a Ónt‚mplat. Dup„

multe s„pt„m‚ni de c‚nd aceast„ lege a ajuns Ón plen, de c‚nd este pe ordinea de zi, d‚n∫ii au depus un aviz de care comisia noastr„, Comisia de munc„, a luat act ∫i asta este totul. Argumentele colegului, care au fost prezentate aici Ónainte, nu se sus˛in. Consiliul Concuren˛ei a analizat aceast„ ordonan˛„ de urgen˛„ ∫i ∫i-a dat avizul.

Mul˛umesc, domnule deputat. Domnul deputat Dan Ioan Popescu.

Mul˛umesc, doamn„ pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Eu admir luarea de cuv‚nt a distinsului meu coleg de la Partidul Democrat, Ón prezent, dar a∫ vrea s„ atrag aten˛ia c„ ∫i dumneavoastr„ a˛i spus despre neconcordan˛a titlului cu con˛inutul. Deci Ón momentul Ón care s-a prezentat Ón Camera Deputa˛ilor, s-a prezentat un titlu de ajutor social.

Noi suntem partid social-democrat ∫i suntem pentru ajutor social, dar suntem Ómpotriva ∫p„gii. Deci asta nu este altceva dec‚t o ∫pag„ pe care Partidul Democrat o sus˛ine, c‚t se poate de clar, Ón a fi dat„... _(Aplauze din partea puterii_ .)... V„ mul˛umesc, aplauda˛i, sunte˛i de acord cu acest punct de vedere... deci pe care Partidul Democrat o direc˛ioneaz„ c„tre anumite firme produc„toare de centrale termice ∫i arz„toare.

Mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea altor grupuri parlamentare dac„ mai dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul? Dac„ nu, rog comisia, punctul de vedere, v„ rog. Sta˛i un pic...

V„ rog, domnule deputat, ave˛i cuv‚ntul.

Stima˛i colegi,

™i grupul nostru parlamentar sus˛ine retrimiterea la comisie m„car pentru punerea de acord a titlului cu con˛inutul ordonan˛ei. ™i, desigur, cu aceast„ ocazie se mai pot discuta c‚teva detalii pe aceast„ ordonan˛„. V„ mul˛umim.

™i eu v„ mul˛umesc, domnule deputat.

Mai sunt Ónscrieri la cuv‚nt din partea grupurilor parlamentare? Nu.

V„ rog, pre∫edintele comisiei, punctul de vedere referitor la returnarea la comisie.

## **Domnul Stelian Du˛u:**

De ieri ∫i p‚n„ ast„zi am consultat mai mul˛i membri din comisie...

## **Domnul Marian S‚rbu**

**:**

S„ fi˛i aten˛i ce sus˛ine˛i, pentru c„ vin la microfon.

## **Domnul Stelian Du˛u:**

Nici o problem„, domnule S‚rbu, microfonul v„ apar˛ine. Comisia nu poate fi de acord cu retrimiterea la comisie...

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 141/11.X.2005 ## **Domnul Marian S‚rbu**

**:**

Drept la replic„!

Comisia de industrii a avut la dispozi˛ie timpul pentru a solicita Biroului permanent Ónvestirea Ón calitate de comisie, pe fond. Acest lucru trebuia s„ se fac„ de c„tre Biroul permanent, iar Ón condi˛iile Ón care Biroul permanent refuza, se putea adresa ∫i plenului. Respect„m orice interven˛ie ∫i orice punct de vedere ∫i v„ rog s„ constata˛i c„ termenul alocat pentru dezbateri generale s-a epuizat ∫i s„ trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Un drept la replic„. Domnul deputat Marian S‚rbu, v„ rog.

## Stima˛i colegi,

Nu este neap„rat un drept la replic„, este o interven˛ie care Óncearc„ s„ rectifice o afirma˛ie a domnului pre∫edinte al comisiei. Ieri, asear„, de fapt, Ónainte de finalul ∫edin˛ei, d‚nsul, de la acest microfon, pe baza unei consult„ri Ón biroul comisiei, eram trei membri ai biroului comisiei, am decis c„ suntem de acord cu retrimiterea la comisie a acestui proiect de lege. De atunci ∫i p‚n„ acum nu ∫tiu s„ se fi Óntrunit biroul comisiei ∫i s„ fi avut loc vreo modificare a deciziei noastre.

V„ mul˛umesc.

## **Doamna Daniela Popa:**

## ™i eu v„ mul˛umesc.

Eu trebuie s„ supun aten˛iei ∫i votului dumneavoastr„ propunerea de returnare la comisie a proiectului de lege. V„ rog, cine este pentru?

## **Domnul Miron Tudor Mitrea**

**:**

Procedur„!

Domnul deputat Miron Mitrea.

Doamn„ pre∫edinte, eu ieri am intervenit pe aceast„ tem„, de aceea am intervenit din nou. Cer s„ mergem la urm„torul proiect. Comisia de munc„ s„ se Ónt‚lneasc„, biroul, ∫i s„ decid„, pentru c„ este evident c„ a fost doar punctul de vedere al pre∫edintelui comisiei ∫i nu poate s„ ∫i-l schimbe de ieri p‚n„ ast„zi. Deci asear„ comisia ne-a prezentat un punct...

Ba poate!

## Domnule deputat,

Nu poate, pentru c„ nu poate s„ fie punctul de vedere al pre∫edintelui ∫i trebuie s„ fie al comisiei. ™i at‚ta vreme c‚t doi membri din biroul comisiei au puncte

de vedere diferite ∫i spun c„ nu s-au consultat, punctul de vedere nu este valabil.

S„ trecem la urm„torul punct ∫i Óntre timp se Óntrune∫te biroul comisiei ∫i ne transmite punctul de vedere.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Personal sunt de acord cu dumneavoastr„, dar eu trebuie s„ supun la vot plenului Ón ordinea propunerilor.

Deci v„ supun la vot returnarea la comisie a proiectului de lege.

Cine este pentru? V„ rog s„ num„ra˛i. 54 de voturi pentru.

Cine este Ómpotriv„? 89 de voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? Nu sunt ab˛ineri.

Deci trecem la dezbaterea pe articole ∫i lucr„m pe raportul comisiei.

Pozi˛ia nr. 1. Titlul legii este nemodificat, se adopt„. Pozi˛ia nr. 2. Articolul unic. Observa˛ii? V„ rog.

Un amendament, dup„ alin. 2 al art. 2, propunem un nou alineat, alin. 2[1, ] cu urm„torul cuprins...

Sta˛i pu˛in, e vorba de pozi˛ia 2 din raport. Eu nu v„d alin. 2.

E articol unic.

Da, e articol unic.

## **Doamna Daniela Popa:**

Da, deci nu sunt observa˛ii. Adoptat.

Pozi˛ia nr. 3. Titlul ordonan˛ei.

Observa˛ii? Nu sunt. Adoptat.

Este amendamentul comisiei ∫i a fost adoptat. Este acceptat de comisie.

La pozi˛ia nr. 4, text nemodificat. Se adopt„.

Pozi˛ia nr. 5, text nemodificat. Se adopt„.

Pozi˛ia num„rul.....

Eu nu v„d Ón raport amendamentele. La art. 2, da? Imediat.

Deci la art. 2 alin. 2.

V„ rog.

Amendament: îDe acela∫i ajutor b„nesc beneficiaz„ familiile ∫i persoanele singure care utilizeaz„ ∫i alt tip de combustibil, Ón localit„˛ile Ón care exist„ racordare la re˛eaua de gaze“.

Fundamentez. Programul este unul de promovare comercial„, clar. Este un program comercial ∫i nicidecum cu component„ social„, fiind diferit de orice program european asem„n„tor at‚t ca logic„, c‚t ∫i ca amploare. Toate ˛„rile membre vechi ale Uniunii Europene, cu excep˛ia Portugaliei, Spaniei ∫i Greciei, au adoptat la un

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 141/11.X.2005 moment dat pachete de legi care aprob„ astfel de programe pentru Ómbun„t„˛irea echipamentelor de Ónc„lzire Ón locuin˛e. Sunt ˛„ri care acord„ fie sume de bani pentru persoane care doresc s„ achizi˛ioneze echipamente performante energetic, fie ˛„ri care finan˛eaz„ dob‚nzile creditelor pentru achizi˛ionarea acestor tipuri de echipamente. Œn toate aceste ˛„ri, programele vizeaz„ orice beneficiar care dore∫te achizi˛ionarea de echipamente performante pentru Ónc„lzirea locuin˛ei ∫i nu dispune de venituri mari, indiferent de modalitatea de Ónc„lzire anterioar„ a locuin˛ei. Deci o discriminare propus„ de Guvern pe temeiul de˛inerii actuale a unei sobe cu gaze este inacceptabil„ din punct de vedere social. f n‚nd cont de faptul c„, Ón Rom‚nia, aproximativ 40% dintre familii se Ónc„lzesc cu lemne, am spune c„ este urgent„ ∫i obligatorie deschiderea programului ∫i pentru aceast„ categorie de persoane, din motive care ˛in ∫i de ecologie, ∫i de conservarea p„durilor.

Pe m„sur„ ce re˛eaua de distribu˛ie a gazelor se extinde la nivel na˛ional, este ira˛ional ∫i antisocial s„ Ónchidem programul pentru sute de mii de familii care Ón urm„torii ani l-ar putea utiliza pentru a Ómbun„t„˛i gradul de confort al locuin˛ei ∫i a-∫i cre∫te astfel calitatea vie˛ii.

Concluzion‚nd, putem spune c„ acest program, a∫a cum este conceput de Guvern, este unul ipocrit, pentru c„ nu recunoa∫te angajamentul comercial, iar pe de alt„ parte este discriminatoriu, pentru c„ nu recunoa∫te un drept la program pentru to˛i cei care Óndeplinesc condi˛iile de ordin social. De aceea sus˛inem acest amendament pe care l-am prezentat.

™i eu v„ mul˛umesc.

Domnul deputat Marian S‚rbu, sunte˛i de acord s„ prezenta˛i acum sau analiz„m... Pofti˛i, tot la articolul 2. Ave˛i un alineat nou, alineatul 4.

Mul˛umesc foarte mult, doamna pre∫edint„. Stima˛i colegi,

Accept‚nd faptul c„ majoritatea nu a dorit s„ discute argumentele noastre legate de retrimiterea la comisie, accept‚nd faptul c„ este un ajutor b„nesc, ∫i nu o subven˛ie indirect„ pentru anumi˛i produc„tori de centrale termice, deci accept‚nd p‚n„ la urm„ toate aceste teme impuse, pornind de la ideea c„ este un ajutor b„nesc acordat familiilor cu venituri reduse ∫i av‚nd Ón vedere c„ programul se Óntinde pe o perioad„ de mai mul˛i ani, este logic ca acest ajutor b„nesc, care se refer„ Ón mod evident la familiile cu venituri reduse, s„ fie indexat anual cu un procent egal cu rata infla˛iei. Este regimul de care a beneficiat orice tip de ajutor pe care noi l-am acordat Ón perioada Ón care ne-am aflat la guvernare ∫i ajutoare pe care, v„ asigur, le-a votat ∫i domnul deputat Valentin Iliescu, fiind atunci la noi Ón partid.

Deci iat„ care este propunerea pe care am f„cut-o noi Ón cadrul comisiei ∫i pe care n-am Ón˛eles de ce comisia a respins-o: îPrin hot„r‚re a Guvernului sumele prev„zute la alin. 2 se indexeaz„ anual cu un procent egal cu rata infla˛iei prognozat„ de Institutul Na˛ional de Statistic„“. Argumentul era foarte clar, pentru p„strarea

puterii de cump„rare a acelui ajutor b„nesc acordat de Guvern, iar ceea ce este cu adev„rat, dup„ opinia noastr„, inexact ∫i care nu are nici o leg„tur„ cu respingerea acestui amendament, Guvernul ne spune argumente pentru respingerea amendamentului: îBonurile valorice sunt documente cu regim special“. Eu a∫ ruga foarte mult ca reprezentantul Executivului s„ ne spun„ ce leg„tur„ are propunerea de indexare a acestui ajutor b„nesc cu faptul c„ bonurile valorice sunt documente cu regim special. Este clar c„ nu exist„ un argument coerent ∫i rog inclusiv majoritatea s„ voteze pentru indexarea acestor ajutoare b„ne∫ti, dac„ sunt cu adev„rat sinceri Ón dorin˛a de a ajuta persoanele cu venituri reduse pentru a-∫i monta o central„ termic„. V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc, domnule deputat. Domnul deputat Valentin Iliescu.

Nu este un drept la replic„, este un punct de vedere formulat pe marginea amendamentelor colegilor mei.

Prima problem„ pe care mi-o st‚rne∫te interven˛ia colegilor este nedumerirea. Pe de o parte unul dintre colegii de la P.S.D. spune c„ aceast„ ordonan˛„ este Ón contradic˛ie cu directivele europene, pe de alt„ parte, colegii no∫tri vin cu amendamente prin care extind num„rul beneficiarilor. Cum s-ar spune, doamna deputat Rovana Plumb vine ∫i ne propune m„rirea num„rului beneficiarilor, extinz‚ndu-l nu numai la cei care folosesc gazul natural pentru Ónc„lzirea locuin˛elor cu sobe de teracot„, ci ∫i pentru alte persoane care folosesc alt tip de combustibil. Evident c„ nu putem fi de acord cu acest punct de vedere, asta ar veni ∫i Ón contradic˛ie cu titlul ordonan˛ei, pe de o parte, iar pe de alt„ parte este o obliga˛ie, ∫i doamna deputat ar fi trebuit s„ ∫tie c„ o asemenea m„sur„ care produce efecte asupra bugetului, Ón conformitate cu Legea finan˛elor publice, o obliga s„ vin„ ∫i cu men˛ionarea sursei cu care s„ acopere cheltuielile respective.

Din punctul nostru de vedere, nu sus˛inem un asemenea amendament.

M„ scuza˛i! Doamna deputat Rovana Plumb.

Spuneam c„ este un program comercial ∫i Ón acela∫i timp este unul ipocrit, pentru c„ nu recunoa∫te angajamentul comercial, iar pe de alt„ parte este antisocial. Spuneam de Uniunea European„. Œn toate ˛„rile Ón care s-au aprobat astfel de legi pentru orice poten˛ial beneficiar care Óndepline∫te condi˛iile sociale care sunt reflectate ∫i Ón acest program, indiferent de tipul de Ónc„lzire al locuin˛ei se acord„ acest sprijin. Or, ce se Ónt‚mpl„ prin aplicarea acestui program? Œnt‚i va trebui ca cel care are re˛eaua de distribu˛ie a gazelor la poarta casei s„-∫i construiasc„ soba de teracot„, s„ trag„ conducta de gaz Ón cas„, dup„ aceea s„ d„r‚me soba respectiv„ ∫i s„ beneficieze de ajutorul propus prin aceast„ ordonan˛„, ceea ce este total ira˛ional.

V„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 141/11.X.2005

Domnul deputat Kerekes, ave˛i cuv‚ntul.

Doamn„ pre∫edint„, Stima˛i colegi,

Am auzit aici dou„ amendamente. Cel propus de c„tre doamna deputat Rovana Plumb, noi, U.D.M.R.-ul, consider„m c„ nu putem accepta acest amendament pentru c„ schimb„ filozofia, îobiectul reglement„rii“. Prin aceast„ ordonan˛„ nu s-a urm„rit extinderea categoriei beneficiarilor, deci Ón sensul s„ beneficieze de acest ajutor b„nesc ∫i al˛i consumatori care, de exemplu, folosesc combustibil solid.

Œn ceea ce prive∫te amendamentul domnului deputat S‚rbu, suntem de acord, pentru c„ orice ajutor b„nesc Ón sistemul de asisten˛„ social„, bineÓn˛eles, se indexeaz„ ∫i nu poate s„ fac„ excep˛ie nici acest ajutor b„nesc. Mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc.

Doamna deputat Aurelia Vasile, v„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

## Mul˛umesc, doamna pre∫edint„ de ∫edin˛„.

Sus˛in am‚ndou„ amendamentele, ∫i al doamnei Rovana Plumb, ∫i al domnului S‚rbu, cu urm„toarele argumente: spunea un coleg din Partidul Democrat c„, vezi Doamne, amendamentele nu sunt bine formulate, pentru c„ ar fi trebuit s„ indice sume din buget. Ordonan˛a respectiv„, deci proiectul, nu indic„ din ce rubric„ ∫i de unde vor fi lua˛i banii pentru a Óntre˛ine corup˛ia, pentru c„ acest proiect de lege este, clar, un proiect care acoper„ corup˛ia ∫i care nu are nici o leg„tur„ cu ajutorul social, ci pentru a ajutora interesele ∫i probabil c„ sunt colegi din Partidul Democrat care sunt direct interesa˛i de acest lucru.

Faptul c„ doamna Rovana, prin amendamentul propus, cere extinderea ∫i la alte solu˛ii de racordare nu intereseaz„ pe cei care sunt interesa˛i s„ treac„ a∫a cum este acest proiect de lege, pentru c„ de aici n-ar avea nimic de c‚∫tigat.

Ceea ce domnul Marian sus˛ine este un lucru corect, este un lucru care ˛ine Óntr-adev„r cu teoria de ajutor social, aceast„ indexare, ∫tiindu-se c„ valorile se modific„ Óntr-un ritm alert Ón maniera Ón care merge acum economia.

V„ mul˛umesc.

S„ ascult„m acum ∫i p„rerea comisiei referitore la cele dou„ amendamente.

V„ rog, domnul deputat Stelian Du˛u.

## Doamna pre∫edint„,

Apreciem aceast„ Óngrijorare ∫i aceast„ preocupare pentru toate persoanele care sunt Ón nevoi ∫i au nevoie de un astfel de sprijin. ™i Ón comisie s-au discutat cele dou„ amendamente, amendamentul distinsei noastre colege, doamna Rovana Plumb, dar vreau s„ fac

precizarea c„ acest proiect de act normativ se refer„ exclusiv la acele categorii de persoane care utilizeaz„ pentru Ónc„lzirea locuin˛ei gaze naturale, iar to˛i cei care au astfel de preocup„ri ∫i pe fondul Óngrijor„rii Óndrept„˛ite pe care am invocat-o, pot s„ aib„ ini˛iative legislative ∫i, de asemenea, ∫i Guvernul, astfel Ónc‚t s„ vin„ ∫i s„ solu˛ioneze problemele ∫i nevoile acestor categorii de persoane.

Comisia nu este de acord ∫i nu sus˛ine acest amendament, Ón schimb, amendamentul colegului nostru, domnul S‚rbu, Ól sus˛inem, pentru c„ este un amendament Óndrept„˛it ∫i este datoria Guvernului s„ indexeze, ori de c‚te ori este necesar, aceste sume.

Mul˛umesc.

Œn˛eleg c„ amendamentul doamnei Rovana Plumb nu este sus˛inut de comisie.

V„ supun aten˛iei ∫i votului dumneavoastr„ acest amendament.

Cine este pentru? V„ rog s„ num„ra˛i. 68 de voturi pentru.

Œmpotriv„? 95 de voturi Ómpotriv„.

Ab˛ineri? Nu sunt ab˛ineri.

Amendamentul doamnei deputat Rovana Plumb nu a fost adoptat.

Amendamentul domnului deputat Marian S‚rbu a fost agreat de comisie.

- Cine este pentru? V„ mul˛umesc. Œmpotriv„? Nu sunt voturi Ómpotriv„.

Ab˛ineri? Nu sunt ab˛ineri.

Amendamentul domnului deputat Marian S‚rbu a fost adoptat Ón unanimitate.

Supun aten˛iei ∫i votului dumneavoastr„ art. 2 Ón Óntregime.

- Cine este pentru? Mul˛umesc. 91 de voturi pentru. Œmpotriv„? 71 de voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? Nu sunt ab˛ineri.

- Art. 2 a fost adoptat.

Pozi˛ia 6 din raport, respectiv art. 3, este nemodificat„. Adoptat.

Pozi˛ia 7 din raport.

V„ rog, din partea comisiei, domnul pre∫edinte Stelian Du˛u.

Doamna pre∫edint„, v„ rog s„ constata˛i c„ la art. 3 alin. 4, unde comisia propunea o rectificare, a ap„rut Ón îMonitorul Oficial“ nr. 848/20 septembrie rectificarea respectiv„ f„cut„ chiar de îMonitorul Oficial“, Ón sensul c„ Ón loc de: î...care face parte integrant„ dn prezenta“, se va citi î...care face parte integrant„ din prezenta“.

Rectificarea aceasta Ón îMonitorul Oficial“ a ap„rut ulterior, dup„ ce comisia Óntocmise raportul, drept pentru care se renun˛„ la aceast„ rectificare propus„ de comisie, pentru c„ a fost corectat„ prin îMonitorul Oficial“ ap„rut Ón 20 septembrie.

## **Doamna Daniela Popa:**

V„ mul˛umesc.

58 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 141/11.X.2005

Ab˛ineri? Nu sunt ab˛ineri. Pozi˛ia 7 din raport, adoptat„.

La pozi˛ia 8, respectiv art. 4.

Cine este pentru? 99 de voturi pentru. Cine este Ómpotriv„? 73 de voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? Nu sunt ab˛ineri.

Pozi˛ia 8 din raport, adoptat„.

Pozi˛ia 9 din raport, nu sunt modific„ri. Adoptat„.

Pozi˛ia 10 din raport, nu sunt modific„ri. Adoptat„. Pozi˛ia 11 din raport, nu sunt modific„ri. Adoptat„.

Pozi˛ia 12 din raport, nu sunt modific„ri. Adoptat„.

Pozi˛ia 13 din raport, nu sunt modific„ri. Adoptat„.

Pozi˛ia 14 din raport, nu sunt modific„ri. Adoptat„.

Pozi˛ia 15 din raport, nu sunt modific„ri. Adoptat„.

Pozi˛ia 16 din raport, nu sunt modific„ri. Adoptat„.

Pozi˛ia 17 din raport, nu sunt modific„ri. Adoptat„.

Pozi˛ia 18 din raport, nu sunt modific„ri. Adoptat„.

Pozi˛ia 19 din raport, nu sunt modific„ri. Adoptat„.

Pozi˛ia 20 din raport, nu sunt modific„ri. Adoptat„.

Pozi˛ia 21, respectiv anexa, nu sunt modific„ri. Adoptat„.

Legea are caracter ordinar. Putem da votul chiar acum.

Cine este pentru? 99 de voturi pentru. Œmpotriv„? 74 de voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri?

S-a ridicat m‚na de dou„ ori!

Relu„m voturile Ómpotriv„, pentru c„ s-a ridicat de dou„ ori m‚na, ∫i la Ómpotriv„, ∫i la ab˛inere.

Voturi Ómpotriv„? V„ rog s„ num„ra˛i. 7 voturi Ómpotriv„.

Ab˛ineri? 66 de ab˛ineri.

Proiectul de lege a fost adoptat.

Vreau s„ explic votul.

Deci un singur reprezentant din partea grupului. Pofti˛i, domnule deputat, explicarea votului.

V„ mul˛umesc, doamn„ pre∫edint„. Stima˛i colegi,

Dac„ a˛i fi putut analiza atent punctele noastre de vedere, a˛i fi putut observa c„ noi, Grupul P.S.D., nu am f„cut altceva dec‚t s„ intervenim punctual ∫i s„ v„ solicit„m s„ retrimitem la comisie acele articole din

prezentul proiect care contravin directivelor Uniunii Europene ∫i aplic„ discriminatoriu acest proiect de lege pentru acordarea ajutorului b„nesc.

Dac„ Ón fa˛a acestor argumente, ∫i repet, dac„ se accept„ un articol Ón care se acord„ ajutor b„nesc numai celor care au sob„ de teracot„, ∫i nu tuturor celor care au sob„ montat„ Ón condi˛ii legale ∫i care utilizeaz„ gaze naturale, dac„ pe un asemenea argument sau pe argumentul c„ se Óncheie contract cu furnizorul de gaze, ∫i v„ spuneam c„ ast„zi, Ón Rom‚nia, contractele sunt Óncheiate cu distribuitorul de gaze, pentru c„ furnizor de gaze o s„ avem numai de la 1 ianuarie 2007, Ón rela˛ie direct„ cu consumatorul captiv, dac„ ∫i Ón fa˛a acestui argument dumneavoastr„, cu to˛ii, a˛i votat Ómpotriv„ Ónseamn„ c„ aici constat„m c„ afirma˛ia pre∫edintelui B„sescu legat„ de grupurile de interes Ón zona afacerilor Óncepe s„ capete contur, din p„cate, ∫i suport legal Ón Parlamentul Rom‚niei.

Ca atare, grupul nostru s-a ab˛inut, parte, parte au votat Ómpotriv„, Ómpotriv„ ˛in‚nd seama de acest statut discriminatoriu, ∫i Ón marea majoritate s-au ab˛inut, pentru c„, Ón final, vor fi beneficiari aproximativ 200 de mii de persoane. Cum vor fi beneficiari, cum vor ajunge ace∫ti bani Ón fapt la produc„torii de echipamente, acest lucru v„ asigur c„ va fi monitorizat, pentru c„ dac„ ar fi fost o urgen˛„, a∫a cum v-a˛i propus prin acest proiect, ast„zi normele metodologice de aplicare prev„zute la 4 articole din prezentul proiect ar fi fost deja elaborate.

Prin urmare, stima˛i colegi, inten˛ia noastr„ a fost de sus˛inere a unui ajutor b„nesc, dar Ón condi˛ii legale ∫i respect‚nd principiile europene.

Domnul deputat Valentin Iliescu.

Domnilor colegi, Grupul parlamentar al Partidului Democrat a votat aceast„ ordonan˛„ de urgen˛„ plec‚nd de la convingerea c„ rom‚nii, Ón special familiile ∫i persoanele singure cu venituri mici, au nevoie de un ajutor important Ón perspectiva iernii care vine.

S„ ne aducem aminte c„ una dintre problemele foarte serioase ale rom‚nilor s„raci este pre˛ul metrului cub de gaz metan. ™i dac„ ne Óntreb„m cine este responsabil de pre˛ul metrului cub, ne putem uita c„tre colegii de la P.S.D., care au responsabilitatea unor m„suri luate tocmai acum.

Resping cu fermitate acele afirma˛ii incorecte, nefondate ∫i lipsite de temei ale unor colegi de la P.S.D. care au avut curajul s„ vorbeasc„ despre ∫pag„ ∫i s„ ne aducem aminte c„ un coleg de-al Domniilor lor ∫i-a transformat porecla Ón renume interna˛ional, motiv pentru care, la alegerile trecute, guvernarea P.S.D. a fost aspru sanc˛ionat„.

Repet, singurul motiv, ∫i nu interesul economic de care d‚n∫ii vorbeau, care probabil reprezenta la momentul c‚nd se aflau la putere... era un criteriu important de a promova o lege, repet, interesul nostru de a sluji oamenii s„raci, cu venituri mici, pu∫i Ón fa˛a pl„˛ii unor facturi uria∫e la gazul natural ne-a f„cut s„ sus˛inem acest proiect de lege de aprobare a acestei ordonan˛e.

Mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 141/11.X.2005

## **Doamna Daniela Popa:**

## ™i eu v„ mul˛umesc.

Trecem la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului...

Replic„ la ce? Nu s-a pronun˛at nici un nume.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 43/2005 pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 119/2001 privind unele m„suri pentru privatizarea Societ„˛ii Comerciale Combinatul Siderurgic îSidex“ — S.A. Gala˛i ∫i a Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 51/1998 privind valorificarea unor active ale statului.

Procedura este de urgen˛„.

Invit Comisia pentru politic„ economic„, reform„ ∫i privatizare s„ fac„ propunerile pentru timpi.

procedur„ civil„, A.V.A.S. poate pl„ti sumele datorate numai Ón baza unor hot„r‚ri judec„tore∫ti irevocabile.

Œn acest sens, apelurile ∫i recursurile ini˛iate de c„tre A.V.A.S. Ón aceast„ materie suspend„ de drept executarea silit„ Ómpotriva acestei institu˛ii.

O alt„ modificare a Ordonan˛ei nr. 51/1998 const„ Ón faptul c„ cererile formulate de A.V.A.S. ∫i orice acte procedurale efectuate de aceasta Ón orice fel de cauze sunt scutite de taxe de timbru, timbru judiciar ∫i cau˛iuni. Aceast„ m„sur„ este provizorie, vremelnic„, urm‚nd a fi men˛inut„ p‚n„ pe 31 decembrie 2005.

M„sura scutirii de taxe va permite A.V.A.S., pe de o parte, s„ aib„ timpul de a-∫i modifica bugetul de venituri ∫i cheltuieli proprii ∫i, pe de alt„ parte, s„ verse la bugetul statului sume din activitatea proprie.

Pentru aceste considerente, v„ rug„m s„ aproba˛i Ordonan˛a nr. 43/2005 Ón forma Ón care a fost aprobat„ de Guvern.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc, doamna pre∫edint„.

Propunem zece minute timpul total de dezbateri, c‚te un minut pentru interven˛ie.

V„ mul˛umesc. Cine este pentru? Mul˛umesc. Œmpotriv„? Nu sunt voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? Nu sunt ab˛ineri.

S-au aprobat propunerile comisiei.

Ini˛iatorul are cuv‚ntul. Domnule C„t„lin Sandu, ave˛i cuv‚ntul.

**Domnul C„t„lin Sandu —** _vicepre∫edinte la Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului_ **:**

Mul˛umesc, doamna pre∫edint„. Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

M„ numesc C„t„lin Sandu. Sunt vicepre∫edinte la A.V.A.S., pe integrare european„ ∫i rela˛ia cu Parlamentul.

Ordonan˛a de urgen˛„ nr. 43/2005 modific„ ∫i completeaz„ Ordonan˛a de urgen˛„ nr. 119/2001 ∫i nr. 51/1998.

Œn privin˛a modific„rilor Ordonan˛ei nr. 119/2001, aceasta este modificat„ Ón sensul c„ m„surile de natura ajutorului de stat prev„zute Ón cadrul privatiz„rii îSidex“ vor fi acordate numai dup„ autorizarea lor de c„tre Consiliul Concuren˛ei, Ón limita plafonului autorizat conform condi˛iilor stabilite de aderare a Rom‚niei la Uniunea European„.

M„sura propus„ este justificat„ prin faptul c„ Rom‚nia este monitorizat„ strict la Capitolul îConcuren˛„“, iar Ónc„lcarea prevederilor privind ajutorul de stat poate atrage activarea clauzei de salvgardare, cu consecin˛a Ónt‚rzierii ader„rii Rom‚niei la Uniunea European„.

Œn privin˛a modific„rii Ordonan˛ei nr. 51/1998, aceasta are o serie de prevederi care reglementeaz„ anumite aspecte procedurale referitoare la executarea de c„tre A.V.A.S. a titlurilor executorii prin plata unor sume de bani. Astfel, prin derogarea de la dispozi˛iile Codului de

V„ mul˛umesc, doamna pre∫edint„. Raportul din partea comisiei, v„ rog.

Mul˛umesc, doamna pre∫edinte.

Raport asupra proiectului de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 43/2005 pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 119/2001 privind unele m„suri pentru privatizarea S.C. Combinatul Siderurgic îSidex“ — S.A. Gala˛i, precum ∫i a Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 51/1998 privind valorificarea unor active ale statului.

Œn conformitate cu prevederile art. 89 ∫i 108 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, Comisia pentru politic„ economic„, reform„ ∫i privatizare, Ómpreun„ cu Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i au fost sesizate spre dezbatere ∫i avizare Ón fond, Ón procedur„ de urgen˛„, cu proiectul de lege mai sus men˛ionat.

Potrivit art. 60 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, membrii celor dou„ comisii au examinat acest proiect de lege Ón ∫edin˛a din data de 16 septembrie.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Ón conformitate cu prevederile art. 73 alin. (1) din Constitu˛ia Rom‚niei.

La lucr„rile comisiei au participat 23 de deputa˛i din totalul de 23 din cadrul Comisiei pentru politic„ economic„, precum ∫i 13 deputa˛i din totalul de 25 de membri ai Comisiei juridice.

Raportul comun al celor dou„ comisii a fost adoptat cu unanimitatea voturilor celor prezen˛i.

Œn consecin˛„, v„ propunem spre adoptare proiectul de lege, Ón forma aprobat„ de Senat.

V„ mul˛umesc.

Dac„ din partea grupurilor parlamentare dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul?

Doamna deputat Gra˛iela Iordache, Grupul parlamentar al Partidului Conservator.

Ave˛i cuv‚ntul.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 141/11.X.2005

Mul˛umesc, doamna pre∫edint„. Stima˛i colegi,

Grupul parlamentar al Partidului Conservator sus˛ine ∫i felicit„ pe aceast„ cale Guvernul pentru promovarea unei asemenea ini˛iative legislative. De ce? Pentru c„ este Ón mod clar ∫i categoric un nou pas pentru realizarea unei pie˛e cu adev„rat concuren˛iale. Limitarea ajutorului de stat reprezint„, dac„ vre˛i, primul pas c„tre o competi˛ie corect„ ∫i direct„.

Faptul c„ Ónt„rim Consiliul Concuren˛ei nu este numai un ajutor c„tre integrarea Ón Uniunea European„, dar este un ajutor pentru dezvoltarea unei economii de pia˛„ func˛ionale. De foarte mult„ vreme Ón Rom‚nia se privatizeaz„ cu investitori strategici, investitori strategici care beneficiaz„ de o serie de facilit„˛i. A venit momentul ∫i timpul ca ace∫ti investitori strategici s„ intre Óntr-o concuren˛„ loial„ cu investitorii autohtoni.

V„ mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc.

Dac„ mai dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul? Dac„ nu, supun aten˛iei ∫i votului dumneavoastr„ titlul legii.

Cine este pentru? V„ mul˛umesc. Œmpotriv„? Nu sunt voturi Ómpotriv„.

Ab˛ineri? Dou„ ab˛ineri.

Titlul legii a fost adoptat. Articolul unic.

Cine este pentru? V„ mul˛umesc. Œmpotriv„? Nu sunt voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? Nu sunt ab˛ineri.

Articolul unic a fost adoptat.

Proiectul de lege are caracter ordinar. Putem da votul final acum.

Cine este pentru? Mul˛umesc. Œmpotriv„? Nu sunt voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? Nu sunt ab˛ineri. Œn unanimitate, a fost adoptat. V„ rog, ave˛i cuv‚ntul, explicarea votului.

## Doamna pre∫edint„, Stima˛i colegi,

Nu voiam s„ intervin, dar m-a provocat, ca s„ spun a∫a, doamna deputat Gra˛iela Iordache, care a felicitat actualul Guvern pentru m„surile pe care le ia Ón ceea ce prive∫te îSidex“-ul. ™i poate ar trebui s„ ˛inem cont c„ ar trebui s„ felicit„m ∫i fostul Guvern, Guvernul P.S.D., pentru faptul c„ ast„zi Ónc„ mai putem vorbi despre îSidex“ pentru o privatizare reu∫it„, care acum vreo zece ani era considerat„ de al˛i oameni politici Ón via˛„ ca un morman de fiare vechi.

## V„ mul˛umesc.

Urmeaz„ proiectul de Lege pentru modificarea lit. i) a alin. 1 al art. 45 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poli˛istului.

Legea este organic„. Comisia, v„ rog, raportul. Ave˛i ∫i raport Ónlocuitor aici, observ.

V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

Mul˛umesc, doamna pre∫edinte.

V„ rog s„ ave˛i Ón vedere propunerea de zece minute timp de dezbatere, cu dou„ minute de interven˛ie.

Ini˛iatorul? Este prezent, da. Pofti˛i, ave˛i cuv‚ntul.

## **Domnul Mircea Alexandru** _**—** secretar de stat Ón_

_Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor_ **:**

## Doamna pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

P‚n„ la demilitarizarea structurilor Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor, personalul medical ce a asigurat serviciile de specialitate din re˛eaua medical„ proprie, asemenea celor din Ministerul Ap„r„rii Na˛ionale ∫i din celelalte servicii din sistemul de ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„, avea statutul de personal militar.

Prin Ordonan˛a nr. 179/2002 privind demilitarizarea unit„˛ilor aparatului central al Ministerului de Interne, la vremea respectiv„, ∫i a structurilor subordonate acestuia, personalul militar din aparatul central al ministerului, inclusiv din re˛eaua medical„, a dob‚ndit statutul de func˛ionar public civil, cu statut special instituit prin Legea nr. 360/2002.

Deci Óntre structurile demilitarizate, Óncep‚nd cu 1 ianuarie 2003, se afl„ ∫i Direc˛ia medical„ ∫i toat„ re˛eaua medical„ a Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor, respectiv Spitalul Militar de Urgen˛„ îProf. Dimitrie Gerota“, Centrul medical de diagnostic ∫i tratament ambulatoriu — policlinica, sanatoriul ∫i centrele medicale jude˛ene.

La aceast„ dat„, medicii Óncadra˛i Ón re˛eaua sanitar„ a ministerului Ó∫i desf„∫oar„ activitatea Ón conformitate cu prevederile Legii nr. 306/2004 privind exercitarea profesiei de medic, ei fiind Ón primul r‚nd medici.

Potrivit art. 11 alin. 3 din acest act normativ, medicii pot desf„∫ura activit„˛i profesionale Ón sistemul public de s„n„tate sau/∫i Ón sistemul privat, fie ca angaja˛i, fie ca persoan„ fizic„ independent„, pe baz„ de contract, av‚nd ∫i dreptul s„ Ónfiin˛eze cabinete de practic„ medical„.

f n‚nd cont de faptul c„ medicii din re˛eaua medical„ a Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor se supun restric˛iilor instituite de Legea nr. 360 privind Statutul poli˛istului, care interzice, prin art. 45 lit. i), s„ de˛in„ orice alt„ func˛ie public„ sau privat„ pentru care sunt retribui˛i, cu excep˛ia func˛iilor didactice ∫i a activit„˛ilor de cercetare ∫tiin˛ific„ sau crea˛ie artistic„, deci Ón baza acestei interdic˛ii ei nu pot s„ profeseze ∫i Ón afara re˛elei medicale a Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor. Pentru a li se crea aceast„ facilitate, pentru a li se crea posibilitatea s„ fie medici ∫i Ón afara structurii medicale, s-a propus modificarea art. 45 lit. i) din Legea nr. 360.

™i eu v„ mul˛umesc. Raportul comisiei, v„ rog.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 141/11.X.2005

Mul˛umesc, doamna pre∫edinte.

Stimate colege,

Stima˛i colegi,

Proiectul de lege respectiv prevede modificarea prevederilor lit. i) a alin. 1 al art. 45 din Legea nr. 360/2002, a∫a cum s-a prezentat, Ón sensul permiterii medicilor din re˛eaua sanitar„ a Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor s„-∫i poat„ desf„∫ura activitatea medical„ ∫i Ón mod individual, Ón conformitate cu prevederile Legii nr. 306/2004 privind exercitarea profesiei de medic.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege. Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, potrivit prevederilor art. 73 ∫i art. 118 din Constitu˛ia Rom‚niei, republicat„.

La lucr„ri au fost prezen˛i 21 de deputa˛i din totalul de 22 de membri ai comisiei.

Raportul comisiei a fost adoptat cu 10 voturi pentru, 3 voturi Ómpotriv„ ∫i 4 ab˛ineri, din totalul celor prezen˛i la momentul exprim„rii votului.

Potrivit prevederilor art. 75 din Constitu˛ia Rom‚niei, republicat„, ∫i ale art. 86 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, Camera Deputa˛ilor este prima Camer„ sesizat„.

Œn urma discu˛iilor care au avut loc Ón ∫edin˛a din 6 septembrie 2005, comisia propune adoptarea f„r„ modific„ri a proiectului de lege.

Mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Din partea grupurilor parlamentare dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul?

Pofti˛i. Domnule deputat S„niu˛„, ave˛i cuv‚ntul.

V„ mul˛umesc foarte mult, doamna pre∫edinte. Doamna pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Ini˛iativa legislativ„ pe care ast„zi o discut„m ∫i al c„rei termen de dezbatere expir„ tot ast„zi aduce Ón esen˛„ Ón discu˛ie posibilitatea ca cei care ∫i-au ales drept carier„ medicina Ón cadrul structurilor Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor s„ poat„ profesa ∫i Ón sectorul privat, dup„ Óncheierea programului de activitate.

Sigur, aceast„ ini˛iativ„ legislativ„ a suscitat nenum„rate discu˛ii Ón cadrul comisiei, aceasta ∫i explic„ de ce avem la acest moment un raport Ónlocuitor, dup„ ce Ón prima faz„ comisia a respins aceast„ ini˛iativ„.

Pe de alt„ parte, trebuie s„ fiu la fel de deschis Ón fa˛a dumneavoastr„ ∫i s„ v„ afirm c„ ∫i Ón cadrul Grupului parlamentar al P.S.D. aceast„ ini˛iativ„ a fost extrem de discutat„, pentru c„ p‚n„ la urm„ cine Ó∫i alege cariera de medic Ón structurile Ministerului de Interne, pe o anumit„ component„, pe o anumit„ specializare, pe un anumit specific al muncii, evident trebuie s„ se bucure ∫i de avantaje, pentru c„ ele exist„ atunci c‚nd e∫ti medic militar Ón cadrul acestor structuri, dar ∫i de dezavantaje, care Ónseamn„, printre altele, p‚n„ la acest moment, imposibilitatea de a presta Ón sectorul privat o activitate medical„.

Din punctul de vedere al Grupului parlamentar al P.S.D., stima˛i colegi ∫i stima˛i invita˛i, credem, la acest

moment, c„ era mai normal s„ discut„m despre reorganizarea Casei O.P.S.N.A.J. sau despre num„rul de spitale ∫i de unit„˛i medicale alocate structurilor Ministerului de Interne care, Óntre timp, au dep„∫it cu mult structurile Ministerului Ap„r„rii Na˛ionale.

Totu∫i, ˛in‚nd cont de faptul c„ discu˛iile pe care noi le-am purtat, repet, Ón cadrul Grupului parlamentar al P.S.D. unde, prin vot, am stabilit conduita de ast„zi, da˛i-mi voie s„ v„ informez, stima˛i colegi, c„ Grupul parlamentar al P.S.D. va sus˛ine aceast„ ini˛iativ„ legislativ„.

V„ mul˛umesc foarte mult.

™i eu v„ mul˛umesc, domnule deputat.

Domnul deputat Marcu Tudor, Grupul parlamentar al P.R.M.

V„ mul˛umesc, doamna Daniela.

Doamna pre∫edinte,

V„ rog s„-mi da˛i voie s„ spun, Ón dou„ minute, punctul de vedere al Partidului Rom‚nia Mare, referitor la acest proiect de lege.

Proiectul de lege, a∫a cum zicea ∫i domnul ministru, fost ministru al internelor, Marian S„niu˛„, a suscitat numeroase discu˛ii. Am avut mari rezerve dac„ el este bine venit sau nu, tocmai de aceea a fost votat Ónt‚i negativ, dup„ aceea s-a revenit ∫i tot astfel s-a Ónt‚mplat p‚n„ acum, Ónc‚t nici p‚n„ acum nu ne-am l„murit dac„ facem bine sau nu trec‚nd acest proiect de lege.

Œn Óntreaga mea activitate de parlamentar am sus˛inut sau ini˛iat proiecte legislative pentru organizarea ∫i desf„∫urarea Ón bune condi˛iuni a activit„˛ilor din cadrul Ministerului Ap„r„rii Na˛ionale, cu dou„ mari structuri, Departamentul Ónzestr„rii ∫i logisticii armatei ∫i Marele Stat Major General al Ministerului de Interne, cu 9 astfel de mari structuri, fiecare aproape c‚t un minister, ∫i a celorlalte 5 agen˛ii ∫i servicii speciale, Ón cadrul Comisiei pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„ din care fac parte.

Œn parte, rezultatele pe parcursul anilor se ∫i v„d, Ómi place s„ cred, m„car Ón limita posibilit„˛ilor pe care le-am avut, Ón to˛i ace∫ti 9 ani, de fapt, Ón opozi˛ie.

Tocmai de aceea am fost ∫i receptiv la acest proiect de lege, cu toate c„ am Ónc„, spun, mari rezerve dac„ el este benefic sau nu. ™i v„ spun de ce am deschis discu˛ia aceasta, deoarece eu am considerat c„ un bun c‚∫tigat pentru o categorie de func˛ionari, cum ar fi, Ón spe˛„, cea a Ministerului Ap„r„rii Na˛ionale, de acelea∫i categorii de medici, este o baz„ de sus˛inere pentru alte categorii aflate Ón situa˛ii similare, ∫i nu voi proceda niciodat„ invers, s„ scad prin votul meu un avantaj numai pentru c„ al˛ii nu Ól au. Œns„ Ón acest domeniu la Ministerul de Interne revine ∫i o rezerv„ pe care o avem Ón leg„tur„ cu incompatibilitatea pe care o poate avea o decizie ca medic a unui astfel de medic Óncadrat Ón Ministerul de Interne, care face ∫i cercet„ri penale ∫i care ar putea s„ intre Ón disfunc˛ie sau Ón neconcordan˛„ cu deciziile colegilor care cerceteaz„ din cadrul cercet„rilor penale din Ministerul de Interne cazul pe care el Ól acoper„ poate cu o... cum se nume∫te?... re˛et„ medical„ care-l poate proteja de rigorile legii.

™i eu v„ mul˛umesc.

Din partea Grupului parlamentar al P.N.L., domnule deputat Calimente, ave˛i cuv‚ntul.

Doamna pre∫edinte, Stima˛i colegi,

A∫a cum au subliniat ∫i colegii mei, Ón cadrul comisiei au avut loc, Óntr-adev„r, discu˛ii destul de aprinse asupra acestui subiect, Óns„ reiese din ceea ce proiectul propune un lucru foarte important, cei asupra c„rora ne exprim„m sunt Ón primul r‚nd medici ∫i Ón al doilea r‚nd poli˛i∫ti.

Un alt aspect pe care l-am avut Ón vedere atunci c‚nd am discutat aceast„ lege a fost discriminarea, adic„ n-am vrut ca aceast„ categorie de medici, care sunt medici Ón cadrul Ministerului de Interne, s„ fie discrimina˛i vizavi de cei care sunt medici Ón cadrul Ministerului Ap„r„rii Na˛ionale.

Au existat anumite suspiciuni c„ ace∫ti medici, fiind poli˛i∫ti, ar putea influen˛a Óntr-un fel sau altul cercet„rile sau ceea ce se Ónt‚mpl„ cu anumi˛i oameni care sunt Ón anchet„. Mie mi se pare c„ aceste temeri nu sunt Óntemeiate, pentru c„ ei ar putea, chiar de pe func˛iile pe care le au Ón cadrul Ministerului de Interne ca medici, s„ influen˛eze, cine vrea s„ fac„ acest lucru.

Œn consecin˛„, pentru c„ ei sunt Ón primul r‚nd medici ∫i pentru c„ nu-i putem discrimina, Grupul parlamentar al Partidului Na˛ional Liberal va vota pentru.

V„ mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc.

Domnul deputat Nicolae Popa, Grupul parlamentar al Partidului Conservator, ave˛i cuv‚ntul.

Mul˛umesc, doamna pre∫edint„.

Doamnelor ∫i domnilor colegi,

C‚nd este vorba de domeniul s„n„t„˛ii, un domeniu care a fost adus Ón aten˛ia opiniei publice ∫i Ón aten˛ia noastr„ cu probleme foarte grave de corup˛ie, de dezordine ∫i disciplin„, deci orice m„sur„ benefic„ pentru Ómbun„t„˛irea activit„˛ii acestui sector trebuie salutat„ ∫i trebuie sus˛inut„.

De aceea, Grupul parlamentar al Partidului Conservator va sus˛ine acest proiect de lege, mai ales ˛in‚nd cont ∫i de faptul c„ noi am fost printre primii care am eviden˛iat ∫i am ar„tat caren˛ele sistemului de s„n„tate ∫i, cu acest prilej, pentru c„ veni vorba de s„n„tate, ∫i sigur c„ trebuie s„ cre„m condi˛iile pentru a-∫i desf„∫ura activitatea medicii din Ministerul de Interne,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 141/11.X.2005 pentru c„ s„n„tatea este cel mai de pre˛ bun pe care-l avem noi, trebuie s„ salut„m ∫i ini˛iativa domnului ministru Nicol„escu, care a anun˛at ast„zi Ón pres„ c„ va desfiin˛a casele de asigur„ri de s„n„tate din Ministerul de Interne, din Ministerul Ap„r„rii Na˛ionale ∫i din Justi˛ie, cre‚nd o singur„ cas„ de asigur„ri, Ón a∫a fel Ónc‚t s„ existe un control sigur asupra fondurilor care sunt destinate pentru subven˛ionarea medicamentelor.

V„ mul˛umesc.

## **Doamna Daniela Popa:**

™i eu v„ mul˛umesc. Nu mai sunt dezbateri generale, Ón˛eleg. Supun aten˛iei ∫i votului dumneavoastr„ titlul legii. Cine este pentru? V„ mul˛umesc. Œmpotriv„? Nu sunt voturi Ómpotriv„.

Ab˛ineri? V„ rog s„ num„ra˛i.

Cu 14 ab˛ineri, titlul legii a fost adoptat.

Articolul unic, cu modificarea punctului i). Cine este pentru? Mul˛umesc.

Œmpotriv„? Dou„ voturi Ómpotriv„.

Ab˛ineri? 19 ab˛ineri.

Articolul unic a fost adoptat.

Legea are caracter organic. O

Doamna pre∫edinte, Stima˛i colegi, V„ mul˛umesc pentru posibilitate.

Pe scurt, a∫ vrea s„ prezint ini˛iativa noastr„ legislativ„, ini˛iativ„ care a fost depus„ Ón Camera Deputa˛ilor de c„tre senatori ∫i deputa˛i din jude˛ul Covasna.

Este vorba despre reÓnfiin˛area, desigur, legat de Ónfiin˛area, dar este vorba de fapt despre reÓnfiin˛area comunei Estelnic. Existen˛a satului Estelnic este atestat„ documentar de la Ónceputul secolului al XIV-lea, din anul 1332, c‚nd a existat cu 15 fumuri, cum se zicea pe atunci, conform documentelor papale, ca localitate.

Isculnuc sau Estelnic, de fapt, este de origine slav„, cu Ón˛eles de scaun primar. Se de˛in date despre construirea unei biserici monumentale Ónc„ din anii 1250. Fosta comun„ Estelnic, care era de sine st„t„toare de-a lungul anilor p‚n„ Ón 1968, a fost centru cultural religios ∫i administrativ al zonei.

Datorit„ construirii, Ón anul 1647, a M‚n„stirii c„lug„rilor franciscani, Ón 1680 a fost Ónfiin˛at primul gimnaziu de pe teritoriul actual al jude˛ului Covasna, de c„tre Nagy Mozas, iar pe l‚ng„ m‚n„stire a fost deschis un seminar, ca o continuitate a gimnaziului. Este interesant ∫i de men˛ionat c„ dasc„lii Ón acest seminar au fost invita˛i, chema˛i chiar din Moldova, c„lug„ri din ordinul minoritar.

Dac„-mi permite˛i, c‚teva cuvinte despre situa˛ia economic„ actual„ a viitoarei comune.

Œn anul 1992 s-a Ónfiin˛at o fabric„ de confec˛ii, unde Ón prezent lucreaz„ aproximativ 1.000 de oameni. Pe

teritoriul viitoarei comune, ce va Ónsuma 8.300 de hectare, vor fi dou„ rezerva˛ii naturale (mla∫tin„ de turb„ din apa ro∫ie ∫i p„durea milenar„). V„d c„ domnul ministru Tab„r„ cunoa∫te regiunea. A∫ vrea chiar s„ v„ invit s„ veni˛i o dat„ acolo, pentru c„ este foarte interesant, mai ales mla∫tina de turb„.

Œn localitate func˛ioneaz„ dispensar uman, exist„ spa˛iu pentru postul de poli˛ie local„, centru civic, desigur, cu magazine ∫i societ„˛i care func˛ioneaz„ Ón localitate.

Œn baza celor prezentate mai sus, consider„m c„ sunt satisf„cute condi˛iile legale de Ónfiin˛are, mai bine zis a reÓnfiin˛„rii Estelnic, cu localit„˛ile Estelnic, Valea Scurt„ ∫i C„rpineni.

Comisia sesizat„ Ón fond este Comisia pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic.

Domnul deputat Relu Fenechiu, pre∫edintele comisiei? Nu.

Costel Iga∫, vicepre∫edintele comisiei, v„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

Mul˛umesc, doamna pre∫edinte.

Domnul deputat a prezentat aici tot ceea ce se putea prezenta, inclusiv raportul comisiei.

Comisia sus˛ine ∫i propune votului dumneavoastr„ pentru.

V„ mul˛umesc.

Dac„ dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul la dezbateri generale?

Dac„ nu, trecem la dezbaterea proiectului de lege pe raportul comisiei.

Pozi˛ia nr. 1 din raport, titlul legii. Dac„ sunt observa˛ii?

Cine este pentru? Mul˛umesc.

Œmpotriv„? V„ rog s„ num„ra˛i voturile Ómpotriv„. 15 voturi Ómpotriv„.

Ab˛ineri? Nu sunt.

Pozi˛ia nr. 1 din raport a fost adoptat„. Pozi˛ia nr. 2 din raport.

Cine este pentru? Mul˛umesc. Œmpotriv„? 14 voturi Ómpotriv„.

Ab˛ineri? Nu sunt. Pozi˛ia nr. 2 din raport, adoptat„.

Pozi˛ia nr. 3 din raport.

Cine este pentru? V„ mul˛umesc.

64 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 141/11.X.2005

Œmpotriv„? V„ rog s„ num„ra˛i voturile Ómpotriv„. 14 voturi Ómpotriv„.

Ab˛ineri? Nu sunt.

Pozi˛ia nr. 3 din raport a fost adoptat„. Pozi˛ia nr. 4 din raport, respectiv art. 3. Cine este pentru? Mul˛umesc. Œmpotriv„? 14 voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? Nu sunt. Pozi˛ia nr. 4 din raport a fost adoptat„. Pozi˛ia nr. 5 din raport, respectiv art. 4. Cine este pentru? Mul˛umesc. Œmpotriv„? 15 voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? Nu sunt. Pozi˛ia nr. 5 din raport a fost adoptat„. Pozi˛ia nr. 6 din raport, respectiv art. 5. Cine este pentru? V„ mul˛umesc. Œmpotriv„? 15 voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? Nu sunt. Pozi˛ia nr. 6 din raport, adoptat„. Pozi˛ia nr. 7 din raport, respectiv art. 6. Cine este pentru? Mul˛umesc. Œmpotriv„? 15 voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? Nu sunt. Pozi˛ia nr. 7 din raport, adoptat„. Legea are caracter organic. Votul va fi la ora 12,00.

Urmeaz„ propunerea legislativ„ privind Ónfiin˛area comunei Tescani, jude˛ul Bac„u.

Dac„ ini˛iatorul dore∫te s„ ia cuv‚ntul?

Din partea comisiei sesizate Ón fond, Comisia pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic, v„ rog.

## Mul˛umesc. doamna pre∫edinte.

Deci cu adresa nr. 237/30 iunie 2005, comisia a fost sesizat„ Ón vederea dezbaterii, aviz„rii Ón fond ∫i Óntocmirii raportului asupra propunerii legislative privind Ónfiin˛area comunei Tescani, jude˛ul Bac„u.

Din documenta˛ia de sus˛inere a propunerii ∫i din avizul Consiliului Legislativ rezult„ c„ propunerea nu Óndepline∫te prevederile Legii nr. 3/2000 privind organizarea ∫i desf„∫urarea referendumului, la referendum particip‚nd doar 48% din totalul cet„˛enilor comunei.

De asemenea, referendumul nu a fost organizat Ón toate localit„˛ile comunei Bere∫ti-Tazl„u ∫i ale comunei Scor˛eni. De asemenea, Ón propunerea legislativ„ nu este prev„zut„ componen˛a comunelor care se reorganizeaz„, respectiv Bere∫ti-Tazl„u ∫i Scor˛eni, ∫i nu cuprinde nici prevederi referitoare la m„surile organizatorice pentru solu˛ionarea problemelor curente ale comunei Tescani.

Vreau s„ v„ spun c„ comuna Tescani are o tradi˛ie cultural„, legat„ fiind de numele marelui compozitor George Enescu, am Ón˛eles, zic eu, ini˛iativa bine venit„ a deputa˛ilor care doresc Ónfiin˛area acestei comune.

Œn condi˛iile care au fost prezentate comisiei nu s-au respectat toate prevederile legislative, a∫a Ónc‚t nu am putut s„ d„m aviz favorabil pentru Ónfiin˛area acestei comune.

Œn condi˛iile Ón care se va relua referendumul ∫i toat„ procedura pentru Ónfiin˛area comunei Tescani, cred eu c„ aceast„ Ónfiin˛are este bine venit„. Deocamdat„, raportul a fost de respingere.

A fost aprobat de comisie cu 26 de voturi pentru ∫i o ab˛inere.

- Propunerea legislativ„ este de competen˛a decizional„

- a Senatului.

- A∫adar, propunem respingerea proiectului de lege. V„ mul˛umesc.

La dezbateri generale, domnul Valeriu Tab„r„. Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

## Doamna pre∫edinte, Stima˛i colegi,

M„rturisesc c„ m„ surprinde faptul c„... eu cred c„ este pentru a doua sau a treia oar„ c‚nd se vine cu o ini˛iativ„ legislativ„ pentru ca aceast„ localitate, cu rezonan˛e Ón cultur„ ∫i Ón structurile administrative ale jude˛ului Bac„u ∫i ale ˛„rii, nu poate trece datorit„ unor proceduri. Sigur, ele sunt legale, dac„ ne referim la referendum. Dar nu este nici singurul caz Ón care majoritatea sau comunele sau centrele de comune boicoteaz„ formarea acestor entit„˛i administrative.

Dup„ p„rerea mea, Tescani este una dintre comunele care, chiar dac„ nu are o infrastructur„ de institu˛ii foarte puternic„, reprezint„ ceva Ón cultura acestei ˛„ri. ™i poate c„ este momentul s„ reg‚ndim legea referendumului, pentru c„ nu se poate ca centrul de comun„ sau anumite p„r˛i dintr-o localitate s„ boicoteze, practic, reformularea sau redevenirea unor comune care au fost desfiin˛ate prin Legea nr. 2 din august 1968. Este absolut normal.

Sigur, ne supunem concluziilor comisiei, nu sunt respectate toate procedurile, dar eu cred c„ este momentul Ón care s„ reg‚ndim ceea ce Ónseamn„ puterea ∫i voin˛a unor zone, ale unor localit„˛i care doresc s„ redevin„ ceea ce au fost odat„. V„ mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc.

Dac„ ar fi dup„ mine, eu a∫ supune-o ∫i a∫ aproba aceast„ comun„. Deci s-a f„cut referendumul Ón satul respectiv, pentru c„ este un sat, dar n-au r„spuns ceilal˛i cet„˛eni din comun„. Bun, dar asta Ónseamn„ s„ m„ blochezi pentru tot parcursul acesta, p‚n„...?

Mul˛umesc.

Domnul deputat Tudor Constantin.

## Doamna pre∫edinte,

Avem Ón situa˛ia de ast„zi trei proiecte legislative care sufer„ de aceea∫i boal„, s„ spunem a∫a: nu se respect„ procedurile legale, pornind de la o greutate, firesc de Ón˛eles pentru cei din centrul de comun„. ™i aici domnul deputat Tab„r„ are perfect„ dreptate.

Dar Ón cazul Tescani, ca ∫i Ón celelalte cazuri, nu s-a adoptat, Ón primul r‚nd, hot„r‚rea de consiliu local, care trebuie s„ fie adoptat„ cu majoritate. Œn baza acestei

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 141/11.X.2005 hot„r‚ri urmeaz„ s„ se realizeze referendumul local ∫i deci, din aceste motive, cu regretele respective, noi nu putem, ca for legislativ, s„ Ónc„lc„m legi pe care tot Legislativul le-a adoptat.

De acord cu Óncercarea, ∫i promitem ca la Comisia pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic s„ ne g‚ndim la un proiect, s„ modific„m at‚t prevederea referitoare la consiliul local, la hot„r‚re, pentru c„ niciodat„ nu o s„ putem, dec‚t dac„ exist„ un consens.

De multe ori, s„ ∫ti˛i, exist„, din p„cate, atunci c‚nd comunele mari vor s„ scape de anumite localit„˛i care le creeaz„ probleme. Aici este locul s„ intervenim noi. Deci nu putem s„ sus˛inem, ca Grup parlamentar al Partidului Conservator, o asemenea ini˛iativ„ legislativ„, din lips„ de procedur„, mai ales c„ Ón aceste zile tot vorbim de proceduri.

## V„ mul˛umesc.

Din partea Grupului parlamentar al P.R.M. Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

## V„ mul˛umesc.

## Doamna pre∫edint„,

Eu a∫ vrea s„ supun aten˛iei dumneavoastr„ faptul c„, sigur, este normal ca aceast„ comun„... — eu sunt deputat de Bac„u — s„ aib„ statutul pe care-l cere, Óntruc‚t are tradi˛ie cultural„, a∫a cum ar„ta ∫i domnul coleg, domnul deputat Tab„r„.

Œn acela∫i timp, mi se pare absurd, ∫i cred c„ trebuie s„ corect„m, ca unei structuri care se desprinde s„-i trebuiasc„ aprobarea structurii din care se desprinde.

Dac„ pentru structura global„ acest lucru nu va fi favorabil, acea structur„ nu va da votul. Este o inep˛ie!

Noi trebuie s„ avem posibilitatea s„ analiz„m dac„ merit„ sau nu structura care se desprinde din structura de baz„ ∫i s„ privim din acest punct de vedere. ™i aici, m„ rog, eu sunt medic, nu am cuno∫tin˛e juridice, dar, dup„ p„rerea mea, noi, care suntem for legislativ, dup„ at‚ta lupt„ a acestor oameni care au dreptate am putea aproba acest proiect.

Sus˛inem acest proiect de lege.

## V„ mul˛umesc.

Din partea Grupului parlamentar al P.N.L.

Atunci a∫tepta˛i un pic din partea comisiei...

Din partea Grupului parlamentar al P.S.D. Scuza˛i! Din partea P.N.L., domnul deputat, ave˛i cuv‚ntul.

Mul˛umesc, doamna pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Este aceea∫i situa˛ie care a fost ∫i Ón legislatura trecut„, c‚nd eu am propus reÓnfiin˛area comunei Berecs„ul Mare, care este cunoscut„ Ón toat„ ˛ara, mai ales pentru faptul c„ acolo a fost ∫i este sediul COMTIM, Ónainte, ∫i acum îSfinx Field“, actual.

™i dau dreptate colegilor mei, Ón care comuna de re∫edin˛„ care are Ón subordine comuna care vrea s„ se desprind„, dac„ este o comun„ bogat„, o localitate

bogat„, nu-i d„ voie s„ se desprind„ din acest tot care constituie comuna de baz„.

De aceea, cred c„ este absolut necesar ca mai ales comunelor care au fost desfiin˛ate abuziv Ón 1968 trebuie s„ le facem dreptate, pentru c„ ele au poten˛ial economic, ∫i am v„zut multe localit„˛i care au devenit comune, la care poten˛ialul economic nu era suficient de mare, dar a fost aprobat„ ∫i a luat fiin˛„ acea comun„.

Acest caz este identic cu cel al Berecs„ului Mare ∫i, din p„cate, nu s-a putut respecta procedura legal„, pentru c„ centrul de comun„ nu vrea s„ piard„ o localitate cu venituri mari.

V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

Din partea Grupului parlamentar al P.S.D. V„ rog, ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

## Stima˛i colegi,

™i Ón prima sesiune parlamentar„ am adoptat un num„r foarte mare de legi privind Ónfiin˛area de localit„˛i sau schimbarea statutului unor localit„˛i.

Principiul la Comisia pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic a fost acela c„ trebuie s„ ˛inem cont de dorin˛a comunit„˛ilor locale. Dac„, ∫tiu eu, satele, cet„˛enii dintr-un sat doresc acest lucru este ∫i normal s„ aprob„m prin lege Ónfiin˛area acelor localit„˛i.

™i probabil c„ este justificat„ ∫i Ónfiin˛area comunei Tescani. Este dorin˛a cet„˛enilor de acolo. Dar, p‚n„ a face acest lucru, trebuie s„ modific„m cele trei acte normative Ón vigoare care reglementeaz„ aceast„ situa˛ie, este vorba despre Legea nr. 3, Legea referendumului, despre Legea nr. 215 ∫i despre Legea nr. 351, cea cu re˛eaua de localit„˛i, care de fapt stipuleaz„ metodologia privind Ónfiin˛area unor localit„˛i.

Dar, sigur c„ Ón cadrul acestei legi s„ stabilim ∫i criterii foarte serioase legate de localit„˛ile noi care se Ónfiin˛eaz„. Exist„ Óntotdeauna opozi˛ie la centrul din comun„ ∫i probabil c„ ar fi normal ca numai cei din localitatea care urmeaz„ s„ se Ónfiin˛eze s„-∫i exprime votul prin referendum. Dar, p‚n„ a face acest lucru, trebuie s„ aducem modific„ri la cele trei acte normative, ∫i atunci sigur comisia — Ón virtutea legii ∫i a prevederilor legale — va da aviz favorabil.

Mie Ómi pare r„u c„ la comisie trebuie s„ ajungem Ón situa˛ia de a respinge aceste proiecte de hot„r‚ri, de a respinge dorin˛a comunit„˛ilor locale ∫i a cet„˛enilor din acele localit„˛i, dar poate c„ Óntr-un termen foarte scurt vom reu∫i s„ facem aceste ini˛iative legislative de modificare a celorlalte acte normative ∫i atunci vom putea ˛ine cont de dorin˛a comunit„˛ilor locale.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Domnul deputat Márton Arpád, Grupul parlamentar al U.D.M.R.

66 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 141/11.X.2005

## Doamna pre∫edinte,

Œmi pare bine c„, Ón sf‚r∫it, Ón leg„tur„ cu aceast„ lege se pare c„ toate grupurile parlamentare sunt de acord, adic„ s„ se modifice acele prevederi care cereau ca toat„ comuna s„-∫i deie acordul pentru desprinderea unui sat sau unor grupuri de sate din comun„.

Eu cred c„ acest moment este prielnic, c„, Óntr-adev„r, exist„ acest consens. Este adev„rat c„ atunci c‚nd a fost aprobat„ aceast„ lege U.D.M.R. a sus˛inut acea idee. Nu am fost Ón˛ele∫i ∫i se pare c„ a trebuit s„ treac„ un timp de aplicare a legii ca s„ ne d„m seama c„ era mai bine a∫a. Dar, oricum, este bine c„ suntem cu to˛ii de acord. Haide˛i, c‚t mai repede, s„ modific„m legile.

Mul˛umesc.

Domnul Stelian Du˛u, Grupul parlamentar al P.D., ave˛i cuv‚ntul.

## Doamna pre∫edinte,

Am sim˛it nevoia s„ iau cuv‚ntul la acest punct de pe ordinea de zi pentru c„ ∫i Ón sesiunea trecut„ a fost un astfel de punct pe ordinea de zi. Ca unul care a lucrat Ón administra˛ie 25 de ani, a∫ vrea s„ fac o recomandare Comisiei pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic.

Œn primul r‚nd, procedurile legale trebuie respectate. Nu este nevoie de un referendum la care trebuie s„ fie consultat„ Óntreaga popula˛ie a unei unit„˛i administrativteritoriale. Legea referendumului reglementeaz„ dou„ momente ale unei declan∫„ri de procedur„ pentru intrarea unei noi unit„˛i administrativ-teritoriale: este vorba de o hot„r‚re de consiliu care s„ stabileasc„ sau s„ aprobe acest referendum ∫i organizarea unui referendum. Dar referendumul, la care trebuie s„ fie consultat„ Óntreaga popula˛ie, se refer„ la situa˛ia Ón care se schimb„ limita unit„˛ii administrativ-teritoriale. ™i sunt dou„ situa˛ii Óntr-un astfel de caz: atunci c‚nd se Ónfiin˛eaz„ o nou„ unitate administrativ-teritorial„ cu subunit„˛i de la dou„ unit„˛i administrativ-teritoriale, deci cu sate, Óntr-o astfel de situa˛ie, de la dou„ comune diferite; sau c‚nd se Ónfiin˛eaz„ o unitate administrativ-teritorial„ care vizeaz„ o subunitate din cadrul unit„˛ii administrativ-teritoriale.

Or, Ón situa˛ia prezent„, ∫i Ón cazul din sesiunea trecut„, era vorba despre Ónfiin˛area unei unit„˛i administrativ-teritoriale prin conferirea statutului de comun„ unei subunit„˛i administrativ-teritoriale. Or, caracterul de subunitate al unei entit„˛i din cadrul unit„˛ii administrativ-teritoriale Ól reg„sim Ón Legea nr. 2/1968. Œn situa˛ia Ón care avem limita unit„˛ii administrativ-teritoriale cu subunit„˛ile respective, reglementate Ón Legea nr. 2/1968, nu este nevoie de un referendum care s„ aprobe Ónfiin˛area de comun„ pentru o subunitate. Drept pentru care, eu propun Comisiei pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic s„-∫i formuleze un punct de vedere unitar cu Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor ∫i s„-l transmit„ peste tot, la toate prefecturile ∫i consiliile jude˛ene, pentru a nu mai fi Óntr-o astfel de situa˛ie.

Din punctul meu de vedere procedurile erau Óndeplinite pentru Ónfiin˛area unei astfel de comune, dac„ era ∫i hot„r‚re de consiliu pentru organizarea referendumului. Mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Din partea comisiei, clarific„ri?

V„ mul˛umesc. Doamna pre∫edinte, Domnule deputat,

Cu p„rere de r„u vreau s„ v„ contrazic ∫i s„ v„ spun c„ sunt mai multe situa˛ii care nu sunt Ón concordan˛„ cu legea.

Œn primul r‚nd, vreau s„ v„ spun c„ viitoarea comun„, care se propunea a se Ónfiin˛a, este compus„ din 4 sate, 3 dintre ele desprinse din comuna Bere∫ti-Tazl„u ∫i satul Flore∫ti, desprins din comuna Scor˛eni. Referendumul care s-a organizat ∫i la care nu au fost prezen˛i 50% — ∫i Ómp„rt„∫esc propunerile dumneavoastr„, ar trebui s„ reanaliz„m aceast„ lege —, dar referendumul a fost organizat numai Ón satul Tescani, din cele 4 sate care ar trebui s„ concureze la formarea viitoarei comune Tescani.

De asemenea, prin propunerea legislativ„ nu se propune ∫i reorganizarea comunei Scor˛eni, de∫i satul Flore∫ti face parte din componen˛a comunei Scor˛eni. Sunt mult prea multe vicii.

Consiliul Legislativ a dat aviz negativ ∫i chiar nu cred, oric‚t„ bun„voin˛„ am avea, s„ vot„m aici pentru, at‚t timp c‚t at‚tea puncte din lege sunt Ónc„lcate. V„ mul˛umesc.

Nu v-am dat cuv‚ntul, domnule deputat. Nu am auzit s„ v„ fi pomenit numele.

Ini˛iatorul am Ón˛eles c„ vrea s„ spun„ c‚teva cuvinte. V„ rog.

Doamna pre∫edinte, Domnilor colegi,

Ideea de la care am plecat Ón aceast„ ini˛iativ„ a fost, Ón primul r‚nd, faptul c„ anul acesta este Anul George Enescu. ™i, dac„ ˛inem cont de faptul c„ Tescaniul a fost pentru George Enescu un izvor de inspira˛ie, credem c„ Ónfiin˛area comunei Tescani este mai mult dec‚t un act administrativ, ci devine ∫i un act de cultur„. Un act de cultur„, dac„ vre˛i, ∫i nu cred c„ exagerez, de rezonan˛„ interna˛ional„, Óntruc‚t Centrul Cultural Tescani este de rezonan˛„ interna˛ional„.

Prin urmare, cred c„ putem lua o astfel de decizie f„r„ s„ fie nici un fel de probleme, Óntruc‚t contribuim cu to˛ii la un act de cultur„.

V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

f n s„ v„ reamintesc c„ data la care se Ómpline∫te termenul constitu˛ional pentru dezbatere ∫i vot final este

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 141/11.X.2005 ast„zi, 4 octombrie, iar raportul comisiei sesizate Ón fond propune respingerea proiectului de lege.

Camera Deputa˛ilor nu este Camer„ decizional„.

Fiind lege cu caracter organic, votul Ól vom da la ora 12,00.

Urmeaz„ propunerea legislativ„ privind modificarea ∫i completarea Legii nr. 94/1992, republicat„, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare.

Ini˛iatorul dore∫te s„ ia cuv‚ntul?

Comisia sesizat„ Ón fond este Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci.

Doamna vicepre∫edinte Gra˛iela Iordache, v„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

Doamna pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Prezenta propunere legislativ„ are ca obiect reglementarea ∫i func˛ionarea Cur˛ii de Conturi, precum ∫i complet„rile ulterioare ale acestei legi, Ón sensul c„, anual, camerele de conturi jude˛ene trebuie s„ Ónainteze prefec˛ilor rapoarte asupra activit„˛ii lor.

Œn anumite situa˛ii, la solicitarea prefectului, camerele de conturi jude˛ene trebuie s„ pun„ la dispozi˛ie speciali∫ti pentru a sus˛ine activit„˛ile de control ini˛iate de prefect.

Propunerea legislativ„ face parte din categoria legilor organice.

La lucr„rile comisiei au participat 23 de deputa˛i din totalul de 25. Raportul comisiei a fost adoptat cu 8 voturi pentru ∫i 7 Ómpotriv„.

Propunerea legislativ„ este de competen˛a decizional„ a Senatului.

Œn urma dezbaterii propunerii legislative, comisia propune respingerea acesteia, din urm„toarele considerente: potrivit legii proprii de organizare ∫i func˛ionare a Cur˛ii de Conturi, aceasta Ó∫i desf„∫oar„ activitatea Ón mod independent. Func˛iile Cur˛ii se exercit„ Ón unit„˛ile administrativ-teritoriale, prin camerele de conturi jude˛ene.

Membrii Cur˛ii de Conturi sunt numi˛i de Parlament, c„ruia Curtea de Conturi Ói Ónainteaz„ anual rapoarte Ón domeniile Ón care este competent„, iar execu˛ia propriului buget al Cur˛ii se aprob„ de Parlament.

A∫adar, Curtea de Conturi nu este Ón subordinea Guvernului sau a altei autorit„˛i a puterii executive, ∫i, prin consecin˛„, nici camerele de conturi jude˛ene.

Œn aceste condi˛ii, comisia propune respingerea acestui proiect.

V„ mul˛umesc.

Dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul la dezbaterile generale?

Nu.

V„ reamintesc c„ raportul comisiei propune respingerea.

Votul final la ora 12,00, propunerea av‚nd caracter organic.

Urm„toarea propunere legislativ„, privind Ónfiin˛area comunei Pesac, jude˛ul Timi∫.

Ini˛iatorul dac„ dore∫te s„ ia cuv‚ntul?

Dac„ nu, Comisia pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic, comisie sesizat„ Ón fond, v„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

## Mul˛umesc.

## Doamna pre∫edinte,

Comisia pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic a fost sesizat„ Ón vederea dezbaterii, Ón procedur„ obi∫nuit„, aviz„rii Ón fond ∫i Óntocmirii raportului asupra propunerii legislative privind Ónfiin˛area comunei Pesac, jude˛ul Timi∫.

La raportul comisiei s-a avut Ón vedere avizul negativ al Consiliului Legislativ, precum ∫i punctul de vedere al Guvernului, care nu sus˛ine adoptarea propunerii legislative. Astfel, nu sunt Óndeplinite condi˛iile prev„zute pentru organizarea referendumului. La lucr„rile comisiei au participat 27 de deputa˛i din totalul de 27 de membri. Propunerea legislativ„ se Óncadreaz„ Ón categoria legilor organice, iar comisia propune respingerea raportului.

## Mul˛umesc.

Dac„ dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul la dezbateri generale? Domnule deputat Tab„r„, ave˛i cuv‚ntul.

Doamn„ pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Chiar dac„ nu sunt ini˛iator, este unul dintre colegii no∫tri, senator de Timi∫, vreau s„ v„ spun, cazul este cu totul deosebit fa˛„ de cel al legii anterioare, referitor la ini˛iativa privind comuna Tescani. Vreau s„ v„ spun c„ Legea nr. 2 din 1968, dup„ p„rerea mea, ∫i nu numai, cred c„ ∫i dumneavoastr„ sunte˛i convin∫i, cei care merge˛i Ón teritoriu, Ón astfel de localit„˛i, s-a f„cut extraordinar de mult r„u acestor comune transformate Ón sate ∫i trecute apoi Ón plan secundar de c„tre administra˛iile centrale ale comunelor.

Pesacul este o astfel de expresie. Se g„se∫te l‚ng„ comuna Periam, din care face parte, are o vechime apreciabil„, o entitate extrem de bine definit„ Ón zona de c‚mpie a Banatului, Ón acela∫i timp cu un patrimoniu cultural deosebit, ∫i cred c„ acesta a fost motivul principal pentru care pes„canii au cerut desprinderea din comuna Periam ∫i retransformarea, de altfel, Óntr-o entitate comunal„ separat„.

## Stima˛i colegi,

A∫ vrea s„ mai adaug Ónc„ ceva ∫i care vine din realit„˛ile unor aprob„ri de c„tre noi Ón Camera Deputa˛ilor, respectiv Senat, a reform„rii unor comune din sate sau redevenirea vechilor comune.

Trebuie s„ facem o precizare Óntotdeauna la ceea ce este patrimoniul acestor comune, retransformate Ón comune. Este vorba despre patrimoniul pe care acestea l-au avut Ón 1968, pentru c„ de multe ori l„s„m legea nedus„ p‚n„ la cap„t ∫i se ivesc conflicte care Ómbrac„ o form„ juridic„ pentru ani de zile.

Vreau s„ Ónchei, Óns„, ∫i repet Ónc„ o dat„, voi sus˛ine, chiar dac„ comisia are raport de respingere, ca acest sat-comun„ s„ fie retransformat sau readus la statutul pe care l-a avut Ón 1968, acela de comuna Pesac.

Mul˛umesc mult.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 141/11.X.2005

V„ mul˛umesc.

V„ rog, domnule deputat, ave˛i cuv‚ntul.

Mul˛umesc, doamna pre∫edint„. Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Eu cred c„ se fac discu˛ii inutile. Noi suntem forul legiuitor al ˛„rii ∫i nu putem s„ Ónc„lc„m legile adoptate de acest for. De aceea, v„ propun s„ nu mai discut„m Ón mod inutil Ón leg„tur„ cu reÓnfiin˛area unor comune ∫i s„ trecem la modificarea legii ∫i de abia apoi s„ putem s„ facem ceea ce dorim Ón leg„tur„ cu reÓnfiin˛area comunelor.

V„ mul˛umesc.

## ™i eu v„ mul˛umesc.

Domnul deputat Hanganu, Grupul Partidului Conservator.

Doamna pre∫edint„,

## Stima˛i colegi,

Cred c„ la astfel de discu˛ii ∫i astfel de ini˛iative legislative nu ar fi deloc r„u s„ discut„m ∫i ce r„m‚ne Ón urm„, ce se Ónt‚mpl„ cu comuna de baz„. Pentru c„ de foarte multe ori asist„m la o anumit„ lupt„ a orgoliilor Ón anumite localit„˛i ∫i atunci, datorit„ faptului fie c„ un anumit sat s-a dezvoltat mai mult, a∫a cum a fost exemplul de mai Ónainte, sau din cauza chiar a unor neÓn˛elegeri din cadrul localit„˛ilor, asist„m la Ónfiin˛area altei comune ∫i la r„m‚nerea Ón spate a unei localit„˛i care nu mai Óndepline∫te de foarte multe ori statutul de comun„, chiar prin aceast„ diviziune.

Deci cred c„ este necesar„ o prezentare ∫i a situa˛iei comunei de baz„, Ón clipa Ón care se desprinde din aceast„ comun„ o nou„ comun„.

Mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc.

Din partea altor grupuri parlamentare? Nu mai sunt Ónscrieri la cuv‚nt.

V„ reamintesc c„ prin raportul comisiei sesizate Ón fond se propune respingerea acestei ini˛iative legislative. Propunerea legislativ„ are caracter organic. Votul va fi la ora 12,00.

Urmeaz„ propunerea legislativ„ privind comunitatea de informa˛ii pentru securitatea na˛ional„ a Rom‚niei.

Ini˛iatorul dac„ dore∫te s„ ia cuv‚ntul? Domnule deputat Ion Stan, ave˛i cuv‚ntul.

## **Domnul Ion Stan:**

## Doamna pre∫edint„,

## Stima˛i colegi,

Problema reglement„rii activit„˛ii comunit„˛ii de informa˛ii este o problem„ mai veche, care a mai fost discutat„ sub aceast„ cupol„ a Parlamentului.

Din p„cate, a∫ dori s„ v„ spun c„ la vremea respectiv„ nu a existat voin˛a politic„ necesar„ s„ avem un asemenea act normativ. Nu exist„ nici acum aceast„

voin˛„, pentru c„, dup„ modul Ón care au decurs dezbaterile Ón Comisia pentru ap„rare, am constatat c„ nu noi, cei care suntem Óndrept„˛i˛i s„ facem propuneri legislative, avem ∫i dreptul s„ dezbatem aceste proiecte de lege.

Mi-a fost dat s„ v„d un aviz de la Consiliul Suprem de Ap„rare a fi„rii, organism care prin legea de organizare ∫i func˛ionare nu are nici un fel de atribu˛ii Ón domeniul legifer„rii actelor normative, aviz prin care se solicita imperativ comisiei s„ nu adopte acest act normativ.

M„ Óntreb pe c‚nd un ordin de la C.S.A.T. ca parlamentarii s„ stea Ón pozi˛ie de drep˛i atunci c‚nd dezbat legi care vizeaz„ domeniul securit„˛ii na˛ionale?

Mi-a fost dat s„ v„d al doilea aviz, elaborat de consilierul primului-ministru, un aviz pe care, v„ spun sincer, eu nu mi-a∫ fi pus semn„tura, pentru c„ este un aviz neprofesionist, consilierul respectiv pun‚ndu-i sub nas, spre semnare, un act normativ care dovedea o cras„ necunoa∫tere a legisla˛iei Ón domeniul securit„˛ii na˛ionale.

S„ nu fi ∫tiut, oare, acel consilier c„ Ón Constitu˛ia Rom‚niei, modificat„, avem o sintagm„ care acum este folosit„, aceea de îsecuritate na˛ional„“? S„ nu fi ∫tiut consilierul primului-ministru sau primul-ministru c„ avem o doctrin„ na˛ional„ de informa˛ii care rezolv„ Ón plan conceptual toat„ problematica legat„ de domeniul securit„˛ii na˛ionale?

S„ nu fi ∫tiut primul-ministru c„ dup„ ce ∫i-a pus semn„tura pe Tratatul de aderare la Uniunea European„ Rom‚nia are nevoie de o strategie de securitate na˛ional„, care s„ fie bazat„ pe doi piloni: strategia de securitate NATO ∫i strategia de securitate european„?

Vreau s„ v„ spun c„ raportul de respingere nu este unul pe fond. Nu este unul pe fond pentru c„ nu s-a dep„∫it Ón comisie stadiul dezbaterilor generale.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 141/11.X.2005

Din partea comisiei sesizate Ón fond, Comisia pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„, domnul deputat Mihai St„ni∫oar„.

Ave˛i cuv‚ntul.

Mul˛umesc, doamna pre∫edint„.

Œn conformitate cu prevederile art. 89 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, republicat, Comisia pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„ a fost sesizat„ spre dezbatere Ón procedur„ obi∫nuit„ cu propunerea legislativ„ privind comunitatea de informa˛ii pentru securitatea na˛ional„ a Rom‚niei, trimis„ cu adresa nr. 266 din 19 iulie 2005 ∫i Ónregistrat„ sub nr. 32/397 din 19 iulie 2005.

Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i a avizat negativ aceast„ propunere legislativ„, Consiliul Legislativ a avizat favorabil aceast„ propunere legislativ„, Guvernul, prin punctul s„u de vedere trimis, nu sus˛ine adoptarea propunerii legislative Ón forma prezentat„, Consiliul Suprem de Ap„rare a fi„rii, prin punctul s„u de vedere solicitat de comisie, de asemenea, nu sus˛ine adoptarea acestei propuneri legislative.

Propunerea legislativ„ are ca obiect de reglementare activitatea comunit„˛ii de informa˛ii pentru securitatea na˛ional„ a Rom‚niei ∫i se refer„, Ón principal, la definirea comunit„˛ii de informa˛ii, institu˛iile ce compun sistemul na˛ional de securitate, crearea a dou„ organisme integratoare ale proceselor ini˛iale ∫i finale ale ciclului activit„˛ii informative, cunoa∫terea, prevenirea ∫i Ónl„turarea amenin˛„rilor la adresa securit„˛ii na˛ionale, sanc˛iuni, precum ∫i abrogarea Legii nr. 51/1991 privind siguran˛a na˛ional„ a Rom‚niei.

Prin votul majorit„˛ii membrilor comisiei s-a hot„r‚t elaborarea unui raport de respingere asupra acestei propuneri legislative, Ón principal pentru urm„toarele motive: ini˛iativa legislativ„ nu acoper„ Ón totalitate problematica activit„˛ii de informa˛ii Ón domeniul securit„˛ii na˛ionale, ini˛iatorii nu au prev„zut mijloacele financiare necesare Ónfiin˛„rii unor structuri a c„ror func˛ionare vizeaz„ noi cheltuieli bugetare.

De asemenea, existen˛a unor prevederi inconsecvente ∫i contradictorii Ón cuprinsul propunerii legislative, terminologia folosit„ este insuficient de adecvat„, iar adoptarea legisla˛iei ini˛iativei legislative Ón forma prezentat„ de ini˛iatori ar conduce la destructurarea actualului cadru normativ Ón acest domeniu, cadru normativ ce poate fi Ómbun„t„˛it doar prin modificarea Ón mod unitar ∫i coerent a tuturor actelor normative ce vizeaz„ siguran˛a na˛ional„ ∫i Ón str‚ns„ leg„tur„ cu noua strategie de securitate, aflat„ Ón curs de elaborare.

Mul˛umesc.

Œn cadrul dezbaterilor generale, domnul deputat Ghi∫e, v„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

Mul˛umesc, doamn„ pre∫edint„ de ∫edin˛„. Stimate doamne ∫i stima˛i domni deputa˛i, Stima˛i colegi,

Vin Ón fa˛a dumneavoastr„ s„ sus˛in un punct de vedere care cred c„ este principial corect.

Propunerea legislativ„ pe care o avem acum de dezb„tut atinge un subiect de maxim„ sensibilitate Ón ceea ce prive∫te interesul na˛ional.

Œn 22 martie 2005 f„ceam o declara˛ie politic„ legat„ de modul cum cei responsabili ast„zi s„ conduc„ Rom‚nia ar trebui s„ serveasc„ interesul na˛ional.

Ast„zi-diminea˛„, printr-o alt„ declara˛ie politic„, reiteram aceea∫i idee, ∫i anume, plec‚nd de la imperfec˛iunile de principiu ∫i de fond ale Constitu˛iei Ón vigoare, descoperim c„ mare parte din blocajul decizional la nivelul structurilor de v‚rf ale puterii de stat pleac„ de la lipsa unui acord na˛ional care s„ serveasc„ pe termen mediu ∫i lung interesele ˛„rii.

™i atunci, vin ∫i spun acum a∫a: apare ca necesar un acord pentru servirea interesului na˛ional, plec‚nd de la un set de principii ∫i valori care s„ consfin˛easc„ pe o perioad„ medie ∫i lung„ de timp care sunt structurile fundamentale ale puterii de stat ∫i rela˛iile dintre ele.

Œn m„sura Ón care responsabilii politici ai momentului, Óncep‚nd cu pre∫edintele Rom‚niei, primul-ministru ∫i pre∫edin˛ii principalelor partide parlamentare vor g„si Ón˛elepciunea s„ realizeze acest acord politic, este de presupus c„ viitorul ˛„rii va fi pus pe un f„ga∫ mai bun.

De aceea, cu toat„ modestia ∫i s„ nu spun chiar umilin˛a, Ói rog pe stima˛ii colegi, dar Ón mod special conducerile partidelor politice parlamentare, s„ vad„ propunerile din declara˛ia politic„ din 22 martie ∫i din cea de ast„zi, s„ mai reflecteze un pic ∫i apoi s„ decid„.

Sigur c„ proiectul de lege care ne este supus acum aten˛iei depinde de o oportunitate de moment, prin care un vot majoritar se va impune.

Œns„ problema supus„ dezbaterii este at‚t de important„, Ónc‚t ea nu poate fi trecut„ cu vederea ∫i am‚nat„ _sine die_ .

De aceea, rog pre∫edin˛ii de partide s„ consulte colegii ∫i grupurile parlamentare, la un moment dat dep„∫ind pasiunile de moment, s„ poarte o dezbatere principial„ care s„ duc„ la un acord politic pentru servirea interesului na˛ional.

™i eu v„ mul˛umesc.

Domnul deputat Nicolicea, Grupul parlamentar al P.S.D. Ave˛i cuv‚ntul.

Am participat la lucr„rile comisiei. Spun îla lucr„rile comisiei“, chiar dac„ nu a fost dec‚t o singur„ ∫edin˛„, pentru c„, de fapt, acest proiect de lege a fost t„r„g„nat ca s„ se ajung„ la expirarea timpului, dup„ care s„ se dea un vot Ón bloc, de respingere.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 141/11.X.2005 A∫a cum am spus la comisie, era foarte important s„ avem reglementat„ aceast„ situa˛ie, pentru c„ Ón momentul de fa˛„ intercept„rile f„cute de c„tre S.R.I. se fac Ón baza unui mandat emis Ón baza art. 13, care face trimitere la art. 3, deci respectiv la îamenin˛„ri la adresa siguran˛ei na˛ionale“.

Œn Legea siguran˛ei na˛ionale, ∫i ulterior voi interveni ∫i la Legea de organizare a S.R.I.-ului, nu este precizat„ nici un fel de obliga˛ie ∫i nici modul legal Ón care se fac intercept„ri de c„tre S.R.I. Ón alte cazuri dec‚t cele care privesc siguran˛a na˛ional„. Acest lucru o s„-l observa˛i ∫i Ón Raportul S.R.I., av‚nd Ón vedere faptul c„ la legalitatea opera˛iunilor, acolo unde se vorbe∫te despre un mandat sau o autoriza˛ie de interceptare dat„ Ón baza Legii de siguran˛„ na˛ional„ sunt indicate legea ∫i articolul, iar Ón ceea ce prive∫te punerea Ón aplicare a unor mandate privind cercetarea penal„, emise la solicitarea altor organe dec‚t S.R.I.-ul, nu se mai specific„ nici legea ∫i nici articolul. Am solicitat Ón cadrul comisiei reprezentantului S.R.I. s„ dea un r„spuns, Ón sensul de a indica legea ∫i articolul dup„ care se fac aceste intercept„ri ∫i Ón afar„ de o b‚lb‚ial„ nu am ob˛inut nimic, ceea ce m„ face s„ cred c„, de fapt, aceast„ obliga˛ie legal„ nu exist„, iar intercept„rile care se fac Ón urma unor mandate ob˛inute la cererea altor organe dec‚t S.R.I.-ul sunt de fapt intercept„ri ilegale.

Chestiunea este foarte grav„, pentru c„ toate dosarele penale care con˛in intercept„ri, dosare care prev„d fapte, altele dec‚t cele cu atentat la siguran˛a na˛ional„, nu au baz„ legal„. Ele pot fi contestate, se poate ajunge la C.E.D.O. Deci statul rom‚n, bun de plat„. Iar Ón ceea ce prive∫te Codul de procedur„ penal„, este prev„zut c„ probele ob˛inute Ón mod ilegal nu se iau Ón considerare.

Cu toate acestea, Ón mod nelegal, sunt luate Ón considerare, deci dosarele sunt viciate.

™i eu v„ mul˛umesc.

Dac„ mai sunt Ónscrieri la cuv‚nt la dezbateri? Din partea Grupului parlamentar al P.D., domnul deputat Romeo Raicu.

Ave˛i cuv‚ntul.

Conform art. 119 din Constitu˛ie, Consiliul Suprem de Ap„rare a fi„rii organizeaz„ ∫i coordoneaz„ unitar activit„˛ile care privesc ap„rarea ˛„rii ∫i securitatea na˛ional„.

Era normal s„ cerem punct de vedere at‚t la Guvern, care este unul dintre principalii beneficiari ai produsului finit de intelligence, c‚t ∫i la C.S.A.T., iar ace∫tia au dat aviz negativ propunerii legislative ∫i totodat„ ne-au comunicat c„ d‚n∫ii lucreaz„ la un nou cadru legislativ pentru modificarea actualului cadru ∫i c„ este necesar ca Ónainte de ini˛ierea unei astfel de legi s„ fie adoptat„ o nou„ lege privind securitatea na˛ional„, elaborat„ Ón concordan˛„ cu prevederile constitu˛ionale, cu realit„˛ile interne ∫i interna˛ionale care constituie cadrul general ∫i pentru Legea comunit„˛ii de informa˛ii.

Am avut discu˛ii cu ini˛iatorii at‚t Ón comisie, c‚t ∫i Ónainte de comisie. Le-am propus s„ retrag„ proiectul de lege din dezbateri, pentru a putea veni cu el Ón momentul Ón care Guvernul va veni cu pachetul legislativ pentru modificarea segmentului de siguran˛„ na˛ional„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 141/11.X.2005 D‚n∫ii nu au dorit, ne pare r„u, am fi dorit s„ prelu„m lucrurile bune din propunerile d‚n∫ilor. Aceasta s-a Ónt‚mplat. Noi vom vota Ómpotriva acestor proiecte.

Mul˛umesc.

Din partea altor grupuri parlamentare mai sunt Ónscrieri la cuv‚nt?

Din partea Grupului parlamentar al U.D.M.R. Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

Mul˛umesc, doamna pre∫edinte. Stima˛i colegi deputa˛i,

Dup„ cum ∫ti˛i bine ∫i dumneavoastr„, preocuparea Ónfiin˛„rii unei comunit„˛i de informa˛ii nu este o idee nou„. Œn vechea legislatur„ a mai fost o ini˛iativ„ legislativ„ Ón acest sens, venit„ tocmai din r‚ndul majorit„˛ii pe vremea aceea, din r‚ndul colegilor no∫tri din Partidul Social Democrat, dar nu a Óntrunit consensul nici din cadrul P.S.D.-ului pe acea vreme.

Pe de alt„ parte, a fost ∫i o alt„ ini˛iativ„ legislativ„ privind o nou„ lege a siguran˛ei na˛ionale, care a fost Óndelung dezb„tut„ Ón Comisia pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„, dar p‚n„ la urm„ nu a ajuns Ón faza de a fi dezb„tut„ Ón plenul Camerei Deputa˛ilor.

Ceea ce a ar„tat ∫i ceea ce vreau s„ subliniez ∫i aici, c„ nici Ón cadrul majorit„˛ii de atunci nu a existat un consens privind Ónfiin˛area unei asemenea structuri foarte importante privind siguran˛a na˛ional„ ∫i acest consens nu exist„ nici acum, nici Óntre putere ∫i opozi˛ie ∫i nici Ón interiorul partidelor care formeaz„ actualmente arcul guvernamental.

Ideea mea, care este o continuare a colegului meu Ghi∫e, din partea Partidului Na˛ional Liberal, este c„ este deosebit de important a scoate din disputele politice acest subiect ∫i a Óncerca s„ form„m un consens Ón leg„tur„ cu structura de siguran˛„ na˛ional„, cu toate legile privind securitatea na˛ional„ ∫i, Óntr-adev„r, trebuie Ón mod unitar abordat„ problema.

Este nevoie deci de o dezbatere public„, o dezbatere cu participarea tuturor partidelor parlamentare, cu participarea societ„˛ii civile, pentru c„ este vorba de un subiect sensibil, ∫i o punere de comun acord a tuturor institu˛iilor implicate Ón acest proces, a Consiliului Superior de Ap„rare a fi„rii, a Pre∫edin˛iei, a structurilor interesate ∫i a Guvernului Rom‚niei.

Dac„ aceast„ dezbatere se va ini˛ia, atunci Uniunea Democrat„ Maghiar„ Ó∫i va formula foarte clar pozi˛ia fa˛„ de acest subiect. Noi am avut c‚teva discu˛ii Ón cadrul grupului, respectiv Ón cadrul partidului, ∫i deocamdat„ am ajuns la concluzia c„ ar fi indicat ca aceast„ structur„ care coordoneaz„ activitatea serviciilor de informa˛ii, respectiv a serviciilor departamentale, ar fi bine s„ fie Ón subordinea Guvernului, pentru c„ astfel transparen˛a, respectiv responsabilizarea acestor servicii ar fi mai corespunz„toare.

Mul˛umesc.

Din partea altor grupuri parlamentare pentru dezbateri generale? Nu mai sunt Ónscrieri.

Preciz„ri din partea comisiei sunt necesare? Nu.

V„ reamintesc c„ Ón raportul comisiei sesizate Ón fond se propune respingerea acestei ini˛iative legislative. A luat cuv‚ntul din partea Grupului parlamentar al P.S.D.

La ora 12,00 trebuia s„ Óncepem voturile finale, conform programului adoptat luni.

Supun aten˛iei ∫i votului dumneavoastr„ primul proiect de lege, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 120/2005 privind opera˛ionalizarea Direc˛iei generale anticorup˛ie din cadrul Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor.

- Proiectul de lege are caracter organic.

- Cine este pentru? V„ mul˛umesc. Œmpotriv„? Un vot Ómpotriv„.

Ab˛ineri?

Cu un vot Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere, proiectul de lege a fost adoptat.

- Fiind lege organic„, ar trebui s„ spunem ∫i num„rul

- de voturi pentru.

- V„ rog, Ónc„ o dat„, voturile pentru acest proiect de

- lege, pentru a fi num„rate. Num„ra˛i, v„ rog.

- Rezultatul votului: 266 de voturi pentru, un vot

- Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere.

- Domnule deputat, v„ rog.

V„ mul˛umesc, doamn„ pre∫edinte. Doamn„ pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Pentru a evita orice neÓn˛elegere, prin amendamentele pe care ieri le-am acceptat cu to˛ii la dezbaterile generale ale acestui proiect de lege, unul dintre aceste amendamente se refer„ inclusiv la titlul acestei legi, care, pentru corectitudine ∫i pentru stenogram„, este urm„torul: îOrdonan˛„ de urgen˛„ privind unele m„suri de Ómbun„t„˛ire a activit„˛ii Direc˛iei generale anticorup˛ie din cadrul Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor“, ∫i nu îopera˛ionalizarea“.

V„ mul˛umesc foarte mult.

## **Doamna Daniela Popa:**

Este Ón regul„, domnule deputat. V„ mul˛umesc.

Urm„torul proiect de lege, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 113/2005 pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul str„inilor.

Proiectul de lege are caracter organic.

Cine este pentru? V„ rog s„ num„ra˛i. 266 de voturi pentru.

- Œmpotriv„? Un vot Ómpotriv„. Ab˛ineri? Dou„ ab˛ineri.

Proiectul de lege a fost aprobat.

Urmeaz„ raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 31/2002 privind interzicerea organiza˛iilor ∫i simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob ∫i a

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 141/11.X.2005 promov„rii cultului persoanelor vinovate de s„v‚r∫irea unor infrac˛iuni contra p„cii ∫i omenirii. Caracter organic.

Cine este pentru? V„ rog s„ num„ra˛i. 268 de voturi pentru.

Œmpotriv„? Nu sunt voturi Ómpotriv„.

Ab˛ineri? Dou„ ab˛ineri.

Raportul comisiei de mediere a fost adoptat.

Proiectul de Lege pentru modificarea literei i) a alin. 1 al art. 45 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poli˛istului; caracter organic.

Cine este pentru? V„ rog s„ num„ra˛i. 272 de voturi pentru. Œmpotriv„? Un vot Ómpotriv„.

Ab˛ineri? 3 ab˛ineri.

Proiectul de lege a fost adoptat.

Urmeaz„ propunerea legislativ„ privind Ónfiin˛area comunei Estelnic, jude˛ul Covasna, prin reorganizarea comunei Poian; caracter organic.

Cine este pentru? V„ rog s„ num„ra˛i. 252 de voturi pentru. Œmpotriv„? 22 de voturi Ómpotriv„.

Ab˛ineri? Dou„ ab˛ineri.

Proiectul de lege a fost adoptat.

Propunerea legislativ„ privind Ónfiin˛area comunei Tescani, jude˛ul Bac„u; caracter organic.

Comisia propune respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru? V„ rog s„ num„ra˛i. 272 de voturi pentru.

Œmpotriv„? 4 voturi Ómpotriv„.

**Mai multe voci**

**:**

Aici sunt ab˛ineri!

Nu m-au anun˛at secretarii.

Deci, v„ rog, Ónc„ o dat„, voturi Ómpotriv„?

Domnule secretar, v„ rog frumos s„ num„ra˛i. 87 de voturi Ómpotriv„.

Ab˛ineri? 21 de ab˛ineri.

Deci s-a aprobat respingerea propunerii legislative.

Vreau s„ v„ anun˛ c„ Ón ∫edin˛a din data de 3 octombrie 2005, la Camera Deputa˛ilor a fost depus„ mo˛iunea simpl„: îŒn locul respectului, dispre˛ ∫i umilin˛„“, ini˛iat„ de un num„r de 131 de deputa˛i.

Pre∫edintele Camerei Deputa˛ilor a stabilit c„ mo˛iunea va fi dezb„tut„ Ón plenul Camerei Deputa˛ilor joi, 6 octombrie, ora 10,00, Ón conformitate cu prevederile art. 151 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor.

Domnul deputat Miron Mitrea. V„ rog.

## Doamn„ pre∫edinte,

Vreau s„ fac un apel la dumneavoastr„ ∫i la secretari: s„ nu mai dea cifr„ mai mare dec‚t este num„rul maxim posibil. Pentru c„ 169 este mai mult de c‚˛i deputa˛i exist„ Ón cele patru grupuri, r„ma∫i Ón Bucure∫ti ∫i nepleca˛i acum la Bruxelles. Nu spun c„ n-au fost mai mul˛i Ón dreapta dec‚t Ón st‚nga. Nu am venit s„ contest votul, dar m„car s„ nu fim penibili. Se d„ Ón dreapta o cifr„ mai mare fa˛„ de c‚˛i, dac„-i aduna˛i, sunt la ora actual„ Ón Bucure∫ti. ™i b„nuiesc c„ nu sunt to˛i Ón sal„. V„ mul˛umesc.

## **Doamna Daniela Popa:**

Rug„mintea este aceea∫i: Ón orice zi de plen, a∫a cum dumneavoastr„ n-a˛i pus niciodat„ la Óndoial„ cifra anun˛at„ de secretarii de ∫edin˛„, nici eu nu pun la Óndoial„ aceast„ cifr„.

## Doamn„ pre∫edinte,

N-am contestat, v-am ∫i spus, nu contest acest lucru. V-am rugat numai s„-i ruga˛i pe secretari ca, atunci c‚nd exagereaz„, s„ exagereze sub limita care poate fi posibil„. Nu ne crede nimeni c„ nu suntem. S„ zic„ ∫i ei: 153, c„ sunt sub 157. At‚t am rugat.

Domnul deputat Ghi∫e.

## **Domnul Ioan Ghi∫e:**

Dac„-mi permite˛i, ar fi bine ca pe acest subiect colegii din P.S.D. s„ discute cu pre∫edintele Camerei, ca s„ pun„ mai repede Ón func˛iune aparatele de vot electronic.

Domnul deputat Hrebenciuc.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Eu a∫ vrea s„ ∫tiu dac„ domnul Ghi∫e a vorbit Ón nume personal sau Ón numele grupurilor, c„ nu cred c„ v„ convine.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 141/11.X.2005

## Stima˛i colegi,

N-am ridicat ∫edin˛a. Avem programul de lucru p‚n„ la ora 13,00. V„ rog s„ lua˛i loc.

Urmeaz„ propunerea legislativ„ pentru Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea Autorit„˛ii Na˛ionale pentru Monitorizarea Achizi˛iilor Publice.

Dac„ ini˛iatorul dore∫te s„ ia cuv‚ntul?

Din partea Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i, comisie sesizat„ Ón fond.

Doamn„ pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Membrii Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i au analizat propunerea legislativ„ pentru Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea Autorit„˛ii Na˛ionale pentru Monitorizarea Achizi˛iilor Publice.

Œn momentul Ón care am analizat ∫i am dezb„tut Ón comisie am ˛inut cont de avizul favorabil al Comisiei pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibrul ecologic, am ˛inut cont, de asemenea, de avizul negativ al Consiliului Legislativ, c‚t ∫i de punctul de vedere al Guvernului Rom‚niei, care nu sus˛ine aceast„ propunere legislativ„.

Membrii Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i, Ón majoritatea membrilor prezen˛i, cu trei ab˛ineri, v„ propun dumneavoastr„, plenului Camerei Deputa˛ilor, respingerea acestei propuneri legislative, dat fiind faptul c„, Óntre timp, Guvernul a ini˛iat o ordonan˛„ prin care a fost Ónfiin˛at„ Autoritatea Na˛ional„ pentru Reglementarea ∫i Monitorizarea Achizi˛iilor Publice ∫i, prin aceasta, au fost preluate o parte dintre propunerile din acest proiect de lege.

De aceea, noi propunem plenului Camerei Deputa˛ilor respingerea acestei propuneri legislative.

## V„ mul˛umesc.

Dac„ dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul Ón cadrul dezbaterilor generale?

Pofti˛i, domnule deputat, ave˛i cuv‚ntul.

Din partea ini˛iatorilor, Óntruc‚t problema este deja reglementat„ prin Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 74/2005 privind Ónfiin˛area Autorit„˛ii Na˛ionale pentru Reglementarea ∫i Monitorizarea Achizi˛iilor Publice, publicat„ Ón Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea I, din 4 iulie 2005, accept„m aceast„ variant„.

## V„ mul˛umesc.

Alte Ónscrieri la cuv‚nt, la dezbateri generale? Nu sunt.

V„ reamintesc c„ prin raportul comisiei sesizate Ón fond se propune respingerea acestei ini˛iative legislative. Caracterul este organic. Mar˛ea viitoare, la ora 12,00, votul final.

Urm„toarea propunere legislativ„, propunerea legislativ„ privind declararea ca ora∫ a comunei Bragadiru, jude˛ul Ilfov.

Dac„ ini˛iatorul dore∫te s„ ia cuv‚ntul? V„ rog, domnule deputat, ave˛i cuv‚ntul.

V„ mul˛umesc, doamn„ pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Sunt ini˛iatorul acestui proiect legislativ. Am reluat un proces, un drum Ónceput Ón anul 2003, prin care, Ón localitatea respectiv„, a fost organizat un referendum, iar popula˛ia a fost consultat„ Ón vederea declar„rii ca ora∫.

Propunerea legislativ„ a fost ini˛iat„ Ón toamna anului 2004 de c„tre un grup de deputa˛i ∫i senatori. Œn prim„vara anului trecut, a fost respins„ at‚t de Guvern, Camer„ ∫i Senat, pe motiv c„ este inoportun„ schimbarea statutului localit„˛ii cu foarte pu˛in timp Ónainte de alegerile locale ∫i recomandarea s„ fie reluat„ propunerea.

Guvernul, Ón toamna anului 2004, a reluat propunerea Óntr-un pachet de 5 jude˛e, 12 comune. A fost adoptat„ Ón ∫edin˛a din 8 februarie 2005 de c„tre Camera Deputa˛ilor, dar Senatul a respins-o, consider‚nd c„ pachetul este prea mare ∫i astfel de propuneri trebuie f„cute individual.

Am reluat propunerea ∫i at‚t Guvernul, c‚t ∫i comisia, nu au avizat favorabil acest proiect, urmare a unui scurtcircuit pe drumul avizelor, Óntruc‚t fi∫a localit„˛ii nu a fost actualizat„ la zi ∫i, din pachetul depus de mine, pe parcurs s-a pierdut hot„r‚rea consiliului local de organizare a referendumului.

Pentru acest motiv, eu v„ rog s„ supune˛i votului plenului reÓntoarcerea la comisie, pentru a analiza documentele actualizate la data depunerii proiectului legislativ.

V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

Din partea Comisiei pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic, comisie sesizat„ Ón fond.

V„ mul˛umesc, doamn„ pre∫edinte.

Comisia a fost sesizat„ Ón fond pentru declararea ca ora∫ a comunei Bragadiru.

Camera Deputa˛ilor este prima Camer„ sesizat„.

Termenul constitu˛ional pentru dezbatere ∫i vot final este pe 19 octombrie 2005.

Comisia a hot„r‚t respingerea propunerii legislative, din cauza faptului c„ din documenta˛ia prezentat„ lipsea fi∫a localit„˛ii.

V„ mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc. Dac„ Ón cadrul dezbaterilor generale...? V„ rog, domnule deputat.

Stima˛i colegi,

Azi am afectat un timp destul de mare proiectelor de lege privind Ónfiin˛area de noi localit„˛i.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 141/11.X.2005 ™i Ón comisie, la timpul respectiv, din cauza lipsei fi∫ei localit„˛ii, o chestiune formal„, zic eu, am atras aten˛ia c„, de∫i au aprobat foarte multe legi privind statutul localit„˛ilor sau reorganizarea acestora ∫i c„ principiul de baz„ trebuie s„ fie dorin˛a comunit„˛ii, s-a trecut u∫or ∫i s-a dat un vot de respingere. Œntre timp, a ajuns ∫i fi∫a localit„˛ii ∫i sigur c„ sunt criteriile prev„zute de Legea nr. 351 privind re˛eaua de localit„˛i, criterii pe care trebuie s„ le Óndeplineasc„ un ora∫. Sigur, s-a motivat atunci c„ nu are spital. Dar noi, acum, de fapt, spitalele le reorganiz„m ∫i le facem regionale, nu fiecare localitate din Rom‚nia va mai avea spital.

De aceea, sus˛in punctul de vedere al ini˛iatorului, s„ retrimitem la comisie. Mai este ∫i timp, pentru c„ termenul prev„zut de Constitu˛ie este data de 19, ∫i cred c„ comisia, Óntr-un termen foarte scurt, prin raportul suplimentar, va aviza favorabil Ónfiin˛area acestei localit„˛i. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Mai sunt Ónscrieri la dezbateri generale? Nu.

V„ reamintesc c„ prin raportul comisiei sesizate Ón fond se propune respingerea acestei ini˛iativei legislative.

Caracter organic. Mar˛ea viitoare, ora 12,00, votul final.

Exist„ o propunere de retrimitere la comisie!

## **Doamna Daniela Popa:**

Dar nu mi s-a p„rut explicit„ formularea.

Este Ón regul„, atunci. S-a propus retrimiterea la comisie.

V„

V„ mul˛umesc, doamn„ pre∫edint„. Stima˛i colegi,

Serviciul Rom‚n de Informa˛ii — autoritate autonom„ care este competent„ pentru culegerea de informa˛ii din domeniul siguran˛ei na˛ionale pe spa˛iul intern — Ó∫i desf„∫oar„ activitatea Ón baza a dou„ legi: una aprobat„ Ón anul 1991, este vorba despre Legea nr. 51, Legea siguran˛ei na˛ionale, ∫i Ón baza Legii de organizare ∫i func˛ionare nr. 14/1992.

Vreau s„ v„ spun c„ actualul cadru legislativ care reglementeaz„ activitatea serviciului a devenit de mult o fr‚n„, iar Consiliul Suprem de Ap„rare a fi„rii, prin hot„r‚rile pe care le-a elaborat Ón ultimii ani, vreau s„ v„

spun c„ ∫i-a dep„∫it de mult competen˛ele conferite de Legea de organizare ∫i func˛ionare a C.S.A.T.

A stabili printr-o hot„r‚re a C.S.A.T.-ului c„ Serviciul Rom‚n de Informa˛ii este autoritate autonom„ Ón interceptarea comunica˛iilor, prest‚nd servicii pentru tot sistemul de securitate na˛ional„, vreau s„ v„ spun c„ asta Ónseamn„ o dep„∫ire a competen˛elor Consiliului Suprem de Ap„rare a fi„rii.

Acest domeniu al intercept„rilor ar fi trebuit s„ constituie baza de reglementare care s„ asigure, Ón procesul de culegere prin mijloace tehnice a informa˛iilor din domeniul securit„˛ii, ∫i protec˛ia drepturilor ∫i libert„˛ilor constitu˛ionale.

Deci ce a∫ vrea s„ v„ spun? De la Ónfiin˛are, 26 martie 1990, ∫i p‚n„ Ón prezent, Serviciul Rom‚n de Informa˛ii a parcurs mai multe etape de modernizare ∫i restructurare.

Legea care Ói reglementeaz„ competen˛ele vreau s„ v„ spun c„ acum a devenit o fr‚n„.

La ora actual„, Ón planul responsabilit„˛ilor ∫i al structurii interne a serviciului exist„ o diferen˛„ total„. Serviciul are, la ora actual„, responsabilit„˛i care nu sunt prev„zute de Legea nr. 14/1992. El a devenit autoritate na˛ional„ pentru prevenirea ∫i combaterea terorismului, a devenit autoritate na˛ional„ pentru protec˛ia informa˛iilor clasificate, a devenit autoritate na˛ional„ Ón materia intercept„rilor, a sistemului informatic integrat, a managementului situa˛iilor de criz„ ∫i multe alte responsabilit„˛i stabilite Ón c‚rca acestui serviciu, f„r„ a exista o baz„ legal„ pentru hot„r‚rile Consiliului Suprem de Ap„rare a fi„rii.

™i eu v„ mul˛umesc.

Din partea Comisiei pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„, comisie sesizat„ Ón fond, ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

Mul˛umesc, doamn„ pre∫edint„.

O s„ v„ rog s„-mi permite˛i, stimate colege, stima˛i colegi, s„ v„ prezint pe scurt raportul comisiei asupra propunerii legislative privind organizarea ∫i func˛ionarea Serviciului Rom‚n de Informa˛ii.

Respectiva propunere legislativ„ are ca obiect de reglementare o nou„ organizare ∫i func˛ionare a Serviciului Rom‚n de Informa˛ii ca autoritate administrativ„, autonom„, component„ a comunit„˛ii de informa˛ii, specializat„ Ón culegerea informa˛iilor, de pe teritoriul ˛„rii, ce privesc amenin˛„ri la adresa securit„˛ii na˛ionale.

Guvernul, prin punctul s„u de vedere, nu sus˛ine adoptarea propunerii legislative Ón forma prezentat„ de ini˛iatori.

Consiliul Suprem de Ap„rare a fi„rii, prin punctul s„u de vedere, solicitat de comisie, nu sus˛ine adoptarea acestei propuneri legislative.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Comisia juridic„ a avizat favorabil. ™i Comisia pentru munc„ ∫i protec˛ie social„ a avizat favorabil aceast„ propunere legislativ„.

Membrii comisiei, Ón majoritatea lor, au hot„r‚t s„ propun„ plenului Camerei Deputa˛ilor respingerea acestei ini˛iative legislative, ca o consecin˛„ logic„ a respingerii propunerii legislative privind Comunitatea de informa˛ii pentru securitatea na˛ional„ a Rom‚niei, propunere Ón baza c„reia a fost g‚ndit„ organizarea ∫i func˛ionarea Serviciului Rom‚n de Informa˛ii ca o component„ a Comunit„˛ii de informa˛ii, a∫a cum a fost definit„ de ini˛iatori.

De asemenea, propunerea legislativ„ prezint„ o serie de deficien˛e formale ∫i de fond, cum ar fi suprapunerea unor competen˛e ale acestui serviciu peste unele competen˛e ale poli˛iei ∫i jandarmeriei, fapt care duce la concluzia c„ este necesar„ o abordare comun„ ∫i unitar„ asupra Óntregului domeniu al securit„˛ii na˛ionale.

Propunerea legislativ„ face parte din categoria legilor organice, potrivit prevederilor art. 117 alin. (3) ∫i art. 118 din Constitu˛ia Rom‚niei, republicat„.

La lucr„rile comisiei au fost prezen˛i 19 deputa˛i din totalul de 23 de membri ai comisiei. Raportul comisiei a fost adoptat cu 10 voturi pentru respingere, 8 voturi Ómpotriv„ respingerii ∫i o ab˛inere, din voturile celor prezen˛i.

V„ mul˛umesc. Œn cadrul dezbaterilor generale? Domnul deputat Canacheu, ave˛i cuv‚ntul.

Cuv‚ntul colegului Stan m-a chemat la tribun„ pentru a proclama a treia republic„! Dup„ modelul francez, vom Óncepe ∫i noi, dup„ fiecare guvernare a P.S.D.-ului, s„ reprogram„m republica. Pentru c„ am s„-i spun colegului c„ numai Ón monarhie sunt st„p‚ni, Ón republic„ fiecare are atribu˛ii constitu˛ionale ∫i ∫i pre∫edintele este unul dintre cet„˛eni. A∫a c„, Ón nici un caz, pre∫edintele B„sescu nu este st„p‚nul cuiva, este doar cet„˛eanul ales vremelnic Ón calitate de pre∫edinte.

™i acesta este motivul pentru care aceste dou„ legi sunt reluate Ón discu˛ia noastr„, pentru c„ nu propunem un model al st„p‚nilor ∫i st„p‚ni˛ilor, ci un model al noii republici, Ón care cet„˛enii au Ón aceste institu˛ii un ap„r„tor, au acolo servicii care lucreaz„ pentru interesul lor general.

Da, domnule deputat, drept la replic„, vi s-a pronun˛at numele, e corect.

Spunea domnul pre∫edinte B„sescu c„ d‚nsul ∫tie Óntotdeauna ce spune. ™i eu ∫tiu ce spun. Dac„ l-a∫ fi numit altfel dec‚t st„p‚n, l-a∫ fi numit cet„˛ean, d‚nsul ar fi trebuit s„ respecte Legea nr. 473 ∫i Ón termen de cel mult 6 luni de zile de la primirea mandatului ar fi trebuit s„ vin„ aici, Ón fa˛a Parlamentului, cu Strategia de securitate na˛ional„ a Rom‚niei, Ón contextul Ón care Rom‚nia a devenit ˛ar„ membr„ a NATO ∫i a Uniunii Europene. Nu mai era nici un impediment.

Dac„ n-a f„cut-o p‚n„ acum, da˛i-mi voie, p‚n„ c‚nd o va face, s„-l consider tot st„p‚n, pentru c„ numai st„p‚nii nu se subordoneaz„ legii!

V„ rog, domnule deputat, ave˛i cuv‚ntul. Tot la dezbateri generale, da? V„ rog.

## Doamn„ pre∫edint„,

## Stima˛i colegi,

Sigur, aceste dou„ legi au st‚rnit foarte multe pasiuni Ón comisie. Eu Ón˛eleg ∫i sup„rarea colegului nostru, se pare c„ a muncit foarte mult la aceste legi. Eu am fost cel care a spus Ón comisie c„, av‚nd Ón vedere c„ au avut loc alegeri ∫i c„ o nou„ putere politic„ conduce ˛ara, g„sesc normal ∫i firesc ca aceasta s„-∫i poat„ exprima p„rerea ∫i Ón domeniul siguran˛ei na˛ionale. Pentru c„ Ón proiectul pe care Domnia sa l-a prezentat eu n-am v„zut nici o semn„tur„ a unui deputat din vechea opozi˛ie, erau numai deputa˛i ai puterii din acea vreme. Deci probabil c„ la acea vreme nu au fost

consulta˛i deputa˛ii opozi˛iei, s„ se vad„ ce pozi˛ie au, mi se pare un lucru firesc.

Referitor la faptul c„ Ón comisie nu s-a procedat corect, eu spun c„ s-a procedat corect. Av‚nd Ón vedere c„ la lu„rile de cuv‚nt foarte mul˛i au exprimat c„ legea trebuie respins„, s-a supus la vot dac„ legea s„ mai fie discutat„ pe articole sau nu. Rezultatul votului a demonstrat clar ∫i s-a respins aceast„ propunere de a se discuta pe articole.

Mai mult dec‚t at‚t, a avut raport de respingere at‚t din partea C.S.A.T.-ului, c‚t ∫i din partea Guvernului.

Œn plus, reprezentan˛ii S.R.I.-ului, S.T.S.-ului, S.I.E. ∫i S.P.P.-ului, care erau acolo, ∫i-au Ónsu∫it punctul de vedere al C.S.A.T.-ului ∫i au recomandat respingerea proiectului de lege.

Mai democratic de at‚t cred c„ nu se poate, orice lucru se decide prin vot. Votul Ón comisie a fost pentru respingerea celor dou„ proiecte de lege ∫i, Ón consecin˛„, s-a procedat a∫a.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Din partea Grupului parlamentar al P.S.D., domnul deputat S„niu˛„, ave˛i cuv‚ntul.

V„ mul˛umesc, doamn„ pre∫edint„. Doamn„ pre∫edint„,

Stima˛i colegi,

Mie mi se pare firesc s„ iau ast„zi cuv‚ntul Ón calitate de deputat din locul unde, cu adev„rat, a fost prima republic„ Ón Rom‚nia, adic„ de la Ploie∫ti, ∫i nu din republici mai mult sau mai pu˛in Ónchipuite.

™i am s„-mi Óncep expozeul spun‚nd urm„torul lucru: domnule coleg Stan, nu sunt de acord cu dumneavoastr„, c„ face˛i, din p„cate, parte din Grupul P.S.D., v-a∫ aduce aminte c„, din fericire, lumea v-a votat la D‚mbovi˛a ∫i v-a votat bine.

Din punctul meu de vedere, vizavi de subiectul pe care ast„zi Ól dezbatem, stima˛i colegi, doresc s„ spun foarte, foarte deschis, ni s-a prezentat o analiz„ a Consiliului Suprem de Ap„rare a fi„rii, ∫i nu o hot„r‚re a acestui consiliu, nu am avut Ón cadrul comisiei un punct de vedere (pentru c„ aici s-a exprimat posibilitatea unor suprapuneri Óntre proiectul de lege ∫i ceea ce exist„ la acest moment Ón cadrul legislativ cu atribu˛iile poli˛iei ∫i jandarmeriei), nu am avut un punct de vedere al Ministerului de Interne ∫i, mai ales, al Serviciului de informa˛ii al acestui minister privind suprapunerea unor activit„˛i ∫i atribu˛ii Ón ceea ce prive∫te amenin˛„rile transfrontaliere, traficul de droguri, traficul de persoane, criminalitatea organizat„ sau cooperarea Ón domeniul ofi˛erilor afla˛i sub acoperire. Pe de alt„ parte, nu am avut, stima˛i colegi, un punct foarte clar de vedere din partea Guvernului, ci doar o combatere a ceea ce colegii no∫tri au reu∫it, din fericire, s„ prind„ Ón acest proiect de lege.

Din punctul meu de vedere ∫i din punctul nostru de vedere, Óntruc‚t, Óntr-adev„r, au fost caren˛e extrem de grave Ón ceea ce prive∫te modul de dezbatere Ón cadrul comisiei, caren˛e care au fost exprimate aici, ˛in‚nd cont de faptul c„ nu am avut aceste puncte de vedere ∫i ale

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 141/11.X.2005 serviciilor secrete, care se ocup„ de un anumit gen de informa˛ii, Óntruc‚t C.S.A.T.-ul ne-a trimis, repet acest lucru, doar o analiz„, ∫i nu o hot„r‚re, da˛i-mi voie s„ propun, Ón numele Grupului parlamentar al P.S.D., returnarea la comisie a acestui proiect de lege, pentru a putea s„-l discut„m pe Óndelete. Mai ales c„, ∫i cu asta, da˛i-mi voie s„ Ónchei, speciali∫tii Serviciului Rom‚n de Informa˛ii, prezen˛i cu ocazia dezbaterii, au sus˛inut cu t„rie necesitatea unui nou cadru legislativ care s„ reglementeze acest domeniu, ca ∫i domeniul comunit„˛ii de informa˛ii.

™i eu v„ mul˛umesc. Din partea Grupului parlamentar al U.D.M.R.

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Dup„ cum bine ∫ti˛i ∫i dumneavoastr„, Strategia Na˛ional„ de Securitate a Rom‚niei dateaz„ din anul 2001, mai precis Ónaintea evenimentului major din 11 septembrie 2001. Dup„ cum ∫ti˛i foarte bine, Ón structura sistemului de securitate interna˛ional„ nu este singura schimbare venirea domnului B„sescu la Cotroceni, ci au mai fost ∫i alte schimb„ri majore.

Deci se impune modificarea Strategiei de securitate na˛ional„, se impune corelarea tuturor legilor importante Ón domeniul securit„˛ii na˛ionale cu aceast„ nou„ strategie. Deci se impune ∫i modificarea Legii privind func˛ionarea Serviciului Rom‚n de Informa˛ii. Dar toate aceste modific„ri se impun a fi corelate, a fi f„cute Ómpreun„.

Deci mi se pare firesc ∫i normal s„ respingem acum acest proiect de lege ∫i s„ revenim cu el atunci c‚nd s-au elaborat ∫i celelalte acte normative.

Mul˛umesc.

## **Doamna Daniela Popa:**

™i eu v„ mul˛umesc.

Din dezbaterile generale a reie∫it, cel pu˛in din partea ini˛iatorului, propunerea de retrimitere la comisie. A∫a este, domnule deputat Stan? Retrimitere la comisie.

V„

Œmpotriv„? 51 de voturi Ómpotriv„.

Ab˛ineri? Nu sunt ab˛ineri.

## **Domnul Constantin Ni˛„** _(din sal„_ ) **:**

E lege organic„, doamn„ pre∫edint„, ce face˛i?

Deci propunerea legislativ„ nu se retrimite la comisie. V„ reamintesc c„ prin raportul comisiei sesizate Ón fond se propune respingerea acestei propuneri legislative.

Caracterul este organic. Votul, mar˛ea viitoare, ora 12,00.

P‚n„ la Ónchiderea ∫edin˛ei, domnul deputat Attila Kelemen.

## Domnilor colegi,

Scuza˛i pentru aceast„ interven˛ie care, Óntr-adev„r... ∫i eu v„d ceasul... dar pe punctul 38, ast„zi, Ón ordinea de zi, este Ordonan˛a Guvernului nr. 117/2005 privind acordarea unui sprijin direct al statului produc„torilor agricoli pentru Ónfiin˛area culturilor de toamn„.

Au ap„rut elemente noi, ini˛iatorul, adic„ Guvernul, a cerut s„ facem un raport Ón sensul l„rgirii ariei de ac˛iune a acestei ordonan˛e.

Deci cerem retrimiterea Ón comisie, ca s„ nu mai pierdem Ónc„ o s„pt„m‚n„, ca s„ a∫tept„m s„pt„m‚na viitoare cu acest raport suplimentar. Deci v„ rog s„ vota˛i pentru retrimiterea Ón comisie.

## **Doamna Daniela Popa:**

Mul˛umesc, domnule deputat.

Deci v„

## **Domnul Lucian Augustin Bolca∫:**

## Stima˛i colegi,

Este ora 15,00, declar deschis„ ∫edin˛a de dup„amiaz„ a plenului Camerei Deputa˛ilor.

## **Doamna Aurelia Vasile**

**:**

Nu pute˛i, nu ave˛i secretari!

## **Domnul Lucian Augustin Bolca∫:**

Pot s„ declar ∫edin˛a deschis„ ∫i f„r„ prezen˛a deputa˛ilor.

Rog pe liderii grupurilor parlamentare s„ asigure o prezen˛„ decent„ la dezbateri.

Rog s„ se prezinte staff-ul tehnic ∫i cei doi secretari, care Ón mod obligatoriu trebuie s„ m„ asiste la procedurile de vot.

Voi reveni c‚nd se vor realiza aceste condi˛ii, peste o jum„tate de or„.

V„ mul˛umesc.

## PAUZ√

DUP√ PAUZ√

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 141/11.X.2005

Œi rog pe domnii secretari s„-∫i ocupe locurile. Este trei ∫i jum„tate.

- Doamnelor ∫i domnilor colegi, Continu„m lucr„rile.

V-a∫ ruga s„ ocupa˛i locuri Ón b„nci.

Rog pe liderii grupurilor parlamentare s„ asigure o prezen˛„ decent„ ∫i, Ón acela∫i timp, ordinea ∫i lini∫tea necesar„ dezbaterilor.

Membrii comisiei pentru redactarea modific„rilor, v„ rog s„ pofti˛i.

Relu„m dezbaterile la proiectul de Hot„r‚re privind modificarea Regulamentului Camerei Deputa˛ilor.

Dezbaterile din ∫edin˛a trecut„ au fost Óntrerupte la momentul expunerii punctului de vedere al ini˛iatorului ∫i al comisiei Ón leg„tur„ cu amendamentul f„cut la art. 2 alin. 1. Este num„rul curent 1 din raportul suplimentar, amendament const‚nd Ón aceea c„: îP‚n„ la alegerea Biroului permanent lucr„rile Camerei Deputa˛ilor sunt conduse de cel mai Ón v‚rst„ deputat, Ón calitate de pre∫edinte de ∫edin˛„, asistat de 4 secretari desemna˛i din r‚ndul celor mai tineri deputa˛i, dintre care s„ fie cele mai tinere deputate ∫i cei mai tineri doi deputa˛i“, amendamentul doamnei Monalisa G„leteanu.

Dac„ dore∫te s„ se Ónscrie la cuv‚nt cu privire la acest amendament? V„ rog, domnule deputat.

## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Œn primul r‚nd, vreau s„ le mul˛umesc colegilor din Comisia pentru regulament c„ au acceptat acel amendament al meu. Œns„ o s„-l rog pe pre∫edintele comisiei sau pe cineva din comisie s„ vin„ s„ ne spun„ de ce a trebuit Óntr-o variant„ s„ aprobe Óntr-un fel, dup„ aceea, s„ aprobe o alt„ form„ a articolului ∫i acum a revenit la varianta ini˛ial„.

Din punctul meu de vedere cred c„ cei de la putere Ónc„ nu ∫tiu cum se Ónt‚mpl„ cu regulamentul, ∫i atunci accept„ o formul„ sau alta, f„r„ s„-∫i dea seama ce se Ónt‚mpl„ acolo. Dac„ pot s„ m„ contrazic„, o s„-i rog s„ vin„ s„ ne spun„ ∫i nou„ despre ce s-a Ónt‚mplat acolo. V„ mul˛umesc.

O s„-l rog pe domnul pre∫edinte al comisiei s„ r„spund„.

## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Œn plenul Camerei s-au f„cut c‚teva propuneri de reformulare a acestui alin. 1 de la art. 2. S-a acceptat ideea ca aceste reformul„ri s„ fie discutate Ón cadrul Comisiei pentru regulament.

Varianta acceptat„, propus„ de domnul deputat Iulian Claudiu Manda, a fost considerat„ ca acceptabil„, mult mai explicit„ Ón ceea ce prive∫te reformul„rile respective. Nu a fost acceptat„ Ón forma ini˛ial„, pentru c„ acest amendament, Ón forma ini˛ial„, nu a existat. Este r„spunsul logic Ón ceea ce prive∫te Óntrebarea pus„ de distinsul deputat. Sper c„ Ól mul˛ume∫te r„spunsul pe care i l-am dat la Óntrebarea pe care a pus-o.

Dac„ ave˛i elemente suplimentare Ón Óntrebare, v„ stau la dispozi˛ie.

## **Domnul Lucian Augustin Bolca∫:**

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda**

**:**

Domnule pre∫edinte, nu m„ mul˛ume∫te r„spunsul.

Doamna deputat Rovana Plumb.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Œn˛eleg c„ amendamentul a fost respins pe motivul Ónc„lc„rii principiului promov„rii celor mai tineri deputa˛i. Eu consider c„ principiul egalit„˛ii de ∫anse Ón nici un caz nu Óncalc„ principiul promov„rii celor mai tineri deputa˛i ∫i da˛i-mi voie s„ v„ dau c‚teva considerente.

Œn primul r‚nd c„ principiul egalit„˛ii de ∫anse este garantat deja prin art. 16 al Constitu˛iei, care a fost adoptat„ Ón 2003, este unul dintre pilonii consolid„rii libert„˛ilor ∫i a democra˛iei. Politica de egalitate de ∫anse Óntre femei ∫i b„rba˛i nu numai c„ favorizeaz„ o aprofundare ∫i o consolidare a democra˛iei, dar, Ón acela∫i timp, contribuie ∫i la o utilizare ra˛ional„ a resurselor umane.

Or, aici vorbim despre o participare echilibrat„ a femeilor ∫i b„rba˛ilor, o participare echilibrat„ care trebuie s„ se reg„seasc„ Ón toate domeniile vie˛ii economice, sociale ∫i politice ∫i, de asemenea, despre accesul ∫i participarea femeilor la luarea deciziei.

Intrarea Rom‚niei Ón Uniunea European„ presupune reguli ∫i practici democratice ∫i, de aceea, apreciez oportun„ admiterea unui asemenea amendament la Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, care ar da un exemplu concret al implement„rii legisla˛iei Ón domeniul discrimin„rii ∫i al egalit„˛ii de ∫anse, pentru c„ Rom‚nia, deja, a adoptat ∫i o strategie Ón domeniul egalit„˛ii de ∫anse.

Eu apreciez tratamentul colegilor no∫tri din dreapta, mai mult, care remarc„ distinc˛ia colegelor noastre...

Ierta˛i-m„, doamn„ deputat, trebuie s„ v„ fac o observa˛ie, v„ rog s„ nu dialoga˛i cu sala. V„ rog s„ continua˛i.

## Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Deci spuneam c„ apreciez tratamentul colegilor no∫tri care remarc„ distinc˛ia noastr„, a colegelor, dar a∫ aprecia ∫i mai mult dac„ ar sus˛ine acest amendament ∫i a∫ dori ca dumnealor s„ reflecteze la un angajament, pe care l-a formulat una dintre personalit„˛ile feminine ale istoriei moderne, Margaret Thatcher, care, chiar dac„ nu este de aceea∫i doctrin„ ca ∫i mine, spune un adev„r: îDac„ vrei s„ ob˛ii o promisiune, adreseaz„-te unui b„rbat, dac„ vre˛i s„ ob˛ii o certitudine, adreseaz„-te unei femei!“

V„ mul˛umesc. _(Aplauze ale opozi˛iei._ )

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 141/11.X.2005

V„ mul˛umim pentru certitudinea pe care ne-a˛i expus-o.

Doamna deputat G„l„˛eanu, care are de semnalat o eroare numai, material„.

V„ rog.

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Doresc s„ Óncep cu o certitudine, cu certitudine numele meu nu este G„le˛eanu, ci este G„leteanu, am s„ o spun de c‚te ori voi avea posibilitatea de la aceast„ tribun„, p‚n„ c‚nd colegii mei vor Ón˛elege c„ acesta este numele meu corect: G„leteanu.

Am dorit s„ revin la microfon acum, stima˛i colegi, pentru c„ am sesizat, ∫i Ón ∫edin˛a anterioar„, c„ s-a strecurat o eroare material„ Ón raportul suplimentar Óntocmit de Comisia pentru regulament.

Eu am depus c„tre aceast„ comisie amendamentul sub o alt„ form„ ∫i Ón raportul explicativ, Ón raportul suplimentar pe care dumneavoastr„ l-a˛i primit, s-a strecurat o eroare.

V„ rog s„-mi da˛i voie s„ reformulez a∫a cum eu am depus amendamentul la comisie: îP‚n„ la alegerea Biroului permanent, lucr„rile Camerei Deputa˛ilor sunt conduse de cel mai Ón v‚rst„ deputat, Ón calitate de pre∫edinte de ∫edin˛„, asistat de 4 secretari, desemna˛i din r‚ndul celor mai tineri deputa˛i, dintre care s„ fie cele mai tinere dou„ deputate“ — lipse∫te din acest raport suplimentar cuv‚ntul îdou„“ — î∫i cei mai tineri 2 deputa˛i.“

Av‚nd Ón vedere acest argument, v„ rog, domnule pre∫edinte, s„ supune˛i la vot retrimiterea la comisie a amendamentului meu, pentru a fi trecut Ón raportul suplimentar Ón forma corect„, aceea pe care eu am depus-o la comisie.

V„ mul˛umesc.

Rog pre∫edintele comisiei s„ ne r„spund„ dac„ se poate Óndrepta pe loc aceast„ eroare material„.

## Domnule pre∫edinte,

Este o eroare material„ pe care o regret„m, îdou„ deputate“ scria Ón textul propus, îdou„ deputate“ s-a discutat ∫i Ón cadrul comisiei, la paritate, îdou„ deputate“ ∫i î2 deputa˛i“ dintre cei mai tineri, sigur.

Deci este o eroare material„. Ne cerem scuze ∫i, Ón condi˛iile acestea, consider„m c„ se poate repara aici, Ón sal„, f„r„ retrimitere la comisie.

V„ mul˛umesc pentru rectificare. N-am Ón˛eles semnifica˛ia gesturilor ulterioare.

A uitat doamna deputat Constitu˛ia.

V„ rog.

Care este textul care r„m‚ne?

Dac„-mi da˛i voie, este o cerere, de∫i n-am voie s„ dialoghez cu sala, este o cerere corect„ s„ recitesc textul. Dac„-mi da˛i voie, domnule pre∫edinte.

V„ rog.

Textul propus de c„tre doamna deputat este: îP‚n„ la alegerea Biroului permanent, lucr„rile Camerei Deputa˛ilor sunt conduse de cel mai Ón v‚rst„ deputat, Ón calitate de pre∫edinte de ∫edin˛„, asistat de 4 secretari, desemna˛i din r‚ndul celor mai tineri deputa˛i, dintre care s„ fie cele mai tinere dou„ deputate ∫i cei mai tineri 2 deputa˛i.“

V„ rog, domnule deputat.

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Este o interpretare pe care vreau s„ o dau acestei propuneri a Comisiei de regulament ∫i v-a∫ ruga s„ fi˛i de acord ca Ón formulare s„ nu apar„ îdou„ deputate“, pentru a fi riguro∫i cu limba rom‚n„: dou„ doamne sau domni∫oare deputat. Dup„ cum ∫tim, îdeputat“ este defectiv de feminin, deci nu poate fi acceptat„ aceast„ formulare.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umim pentru polite˛ea dumneavoastr„, care nu este prev„zut„ Óns„ Ón normele de tehnic„ legislativ„. Dac„ mai dore∫te cineva s„ discute?

V„ rog, domnule deputat.

## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Nu vreau s„-mi contrazic colegele, noi nu facem nici discriminare ∫i nu este vorba de egalitatea ∫anselor.

Dac„ v„ aduce˛i aminte, Ón legislatura 2000—2004, lucr„rile au fost conduse de distinsa doamn„ Mitzura Arghezi, 3 colege de-ale noastre ∫i un singur b„rbat, Hogea, dac„-mi aduc aminte. Deci atunci a fost vorba de egalitatea ∫anselor sau de discriminare? Dac„ cei care au condus au fost 4 femei ∫i un b„rbat?

Mul˛umesc frumos.

Pofti˛i, domnule deputat.

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Pe mine, domnul pre∫edinte al Comisiei pentru regulament m-a buim„cit de tot.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 141/11.X.2005

## **Din sal„:**

™i ˛i-ai dat seama?!

V-a∫ ruga s„ continua˛i, domnule deputat.

Domnule pre∫edinte, nu pot s„ continuu dac„ nu este lini∫te Ón sal„, pentru c„...

## **Domnul Lucian Augustin Bolca∫:**

Dac„ nu pute˛i continua, domnule deputat, renun˛a˛i la cuv‚nt. ™edin˛a o conduc, deocamdat„, eu.

Atunci, pentru insisten˛ele dumneavoastr„, voi continua.

Deci v„ spuneam c„ domnul pre∫edinte m-a buim„cit de tot ∫i o s„ v„ spun de ce. Œn raportul suplimentar al Comisiei pentru regulament primul amendament este respins ∫i are ∫i o motiva˛ie aici, este ceea ce sus˛inea colega mea, domni∫oara deputat Monalisa G„leteanu. Acum vine ∫i spune, din c‚te am Ón˛eles, c„ nu este nici o problem„ ∫i c„ poate s„ fie admis. Ori comisia s-a Óntrunit ∫i a respins acest amendament, ori comisia s-a Óntrunit ∫i s-a hot„r‚t s„ se stabileasc„, dup„ aceea, Ón plen, Ón func˛ie de insisten˛e, ce se Ónt‚mpl„, ori atunci amendamentul din raportul suplimentar, la punctul 3, care este admis, amendamentul formulat de mine, nu mai este valabil. Eu nu mai Ón˛eleg. Œn varianta scris„ ni se spune ceva, Ón varianta pe care ne-o prezint„ domnul pre∫edinte acum ni se spune altceva, ∫i atunci Ól voi ruga pe domnul pre∫edinte s„ vin„ din nou la microfon s„ ne spun„ exact care este varianta art. 2 alin. 1, p‚n„ la urm„, pe care ne-o propune comisia. Œn˛eleg c„ aceast„ foaie nu este bun„. Œn al doilea r‚nd, pentru c„ domnul pre∫edinte pe mine nu m-a convins atunci c‚nd l-am rugat s„ vin„ s„ ne spun„ c‚teva lucruri ∫i am vrut s„ intervin imediat, o s„-l rog s„ mai vin„ s„ ne spun„ Ónc„ o dat„ ∫i s„-i spun eu despre ce este vorba.

Œn proiectul de modificare a regulamentului care a ap„rut Ón Camer„, dup„ care colegii no∫tri au f„cut amendamente, la art. 2 alin. 1 folose∫te formularea cu îcei mai tineri 4 deputa˛i Ón calitate de secretari“, ∫i aceasta este o formulare pe care au propus-o grupurile parlamentare ale P.N.L. ∫i P.D., iar la motiva˛ie ne spune despre mai mult„ acurate˛e lingvistic„.

Dup„ ce aceast„ comisie vine ∫i prezint„ parlamentarilor acest raport ∫i apar amendamente, un amendament semnat de grupurile P.N.L. ∫i P.D., plus cei 4 parlamentari P.S.D., Ónc„ o dat„ Ói citez: Viorel Hrebenciuc, ™tefan Valeriu Zgonea, Miron Mitrea ∫i Florin Iordache, accept„ varianta Ón care vorbesc de îasistat de 4 secretari desemna˛i din r‚ndul celor mai tineri“.

Deci P.N.L.-ul ∫i P.D.-ul, Ón prima variant„, folosesc termenul îcei mai tineri 4 deputa˛i Ón calitate de secretari“ ∫i vine Ón fa˛a noastr„ cu acest proiect de modificare a regulamentului, dup„ care tot P.N.L.-ul ∫i P.D.-ul formuleaz„ amendamente Ón care ne spun c„ s-au r„zg‚ndit, deci formuleaz„ amendamentul care este aprobat ∫i Ón care se vorbe∫te despre îdintre cei mai

Da, domnule deputat, varianta admis„ de comisie este prev„zut„ Ón raportul suplimentar.

V„ rog, domnule deputat, imediat ∫i dumneavoastr„.

Varianta propus„ ini˛ial de grupurile P.D. ∫i P.N.L. consider c„ este cea corect„. Nu pot s„ fiu de acord cu colegii mei pentru c„ s-au folosit ni∫te denumiri care, Óntr-adev„r, sunt defective de gen. Dac„ nu ar fi a∫a, ar Ónsemna c„ pre∫edinte de ∫edin˛„ nu poate s„ fie ∫i o femeie. N-am Ón˛eles de ce un b„rbat trebuie s„ fie cel mai Ón v‚rst„ din sal„ ∫i n-am Ón˛eles de ce doamnele trebuie s„ fie dintre cele mai tinere din sal„.

Deci vreau s„ v„ spun c„ exist„ posibilitatea ca, dac„ introducem aceasta, 2 deputa˛i ∫i dou„ deputate, dac„ se poate spune a∫a ceva, dintre cei mai tineri, cele dou„ deputate dintre cele mai tinere s„ aib„ vreo 60 de ani. Deci formularea ini˛ial„, aceea Ón care se vorbea îdin r‚ndul celor mai tineri deputa˛i“, deputa˛i la plural, Ónsemn‚nd deputa˛i ∫i deputate, dac„ se poate spune a∫a, este varianta corect„. Nu trebuie s„ mai preciz„m c„ doi trebuie s„ fie femei, doi trebuie s„ fie b„rba˛i. Deci singurul criteriu este acela al v‚rstei.

Colegul a dat un exemplu Ón care, Óntr-o anumit„ situa˛ie, majoritari au fost deputa˛ii care proveneau din r‚ndul femeilor. Atunci, dac„ mergem pe chestiunea aceasta, v„ rog frumos s„ spune˛i îde c„tre pre∫edintele sau pre∫edinta de ∫edin˛„“, c„ este alt„ discriminare. Adic„ o femeie nu poate s„ fie Ón v‚rst„ ∫i nu poate s„ conduc„ prima ∫edin˛„ a Camerei Deputa˛ilor, dup„ cum observa˛i, c„ avem secretari ∫i nu avem ∫i secretare.

P„rerea mea este c„ varianta ini˛ial„ propus„ de grupurile P.D. ∫i P.N.L. este cea corect„ ∫i eu voi vota Ón consecin˛„, ∫i s„ se ˛in„ minte c„ Ón momentul Ón care pui mai multe facilit„˛i, dar pe care le precizezi, de fapt, abia atunci Óncepi s„ bagi restric˛ii Óntr-un text ∫i s„ faci discrimin„ri.

Deci dac„ singurul criteriu r„m‚ne acela de v‚rst„, vom aveam Óntr-o perioad„ poate secretari numeric mai mul˛i din r‚ndul femeilor, c‚teodat„, din r‚ndul b„rba˛ilor. Care este problema? Dovad„ de inegalitate este tocmai atunci c‚nd Óncerc„m s„ cre„m anumite privilegii, dar Ón realitate cre„m restric˛ii. De ce n-au voie s„ fie 3 femei secretare ∫i preciz„m aici c„ trebuie s„ fie dou„? De ce n-au voie s„ fie 4?

Deci eu nu pot s„ sus˛in amendamentele care, de fapt, au ∫i fost respinse de comisie, fapt pentru care voi vota al„turi de grupurile P.D. ∫i P.N.L. _(Aplauze din partea Grupurilor parlamentare ale P.D. ∫i P.N.L._ )

S„ d„m egalitate de ∫anse ∫i s„ rug„m o doamn„ deputat s„ ia cuv‚ntul.

V„ rog.

## **Doamna Aurelia Vasile:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

BineÓn˛eles c„ am s„ votez amendamentul doamnei deputat Monalisa ∫i, Ón mod normal, trebuie s„ aduc ∫i un argument.

Dac„ mergem Ón ritmul Ón care mergem — momentul Ón care doamna Arghezi a fost pre∫edinte de v‚rst„ al Camerei Deputa˛ilor, av‚nd al„turi 3 domni∫oare deputat, este o treab„ de demult — socotind c„ Ón noua legislatur„ femeile au fost ∫i mai pu˛ine ∫i dac„ mergem Ón ritmul acesta, ele vor fi ∫i mai pu˛ine Ón urm„torul mandat.

Cred eu c„ este corect a avea departajare Óntre tinere ∫i tineri, dac„ vre˛i, ∫i ca un semnal al drepturilor pe care ni le consfin˛esc legile ∫i Constitu˛ia Rom‚niei, iar Ón condi˛iile Ón care avem 2 cu 2 consider c„ reprezentarea, la nivelul celor tineri, este corect„.

Uita˛i-v„, v„ rog, Ón actualul birou sau, teoretic, Ón afar„ de Daniela Popa nu mai avem nici o alt„ doamn„ deputat reprezentant„ la alte niveluri ∫i cred eu c„, cu scuze de modestie pentru ce am s„ spun Ón continuare, femeile pot, de foarte multe ori, s„ conduc„ Ón locul b„rba˛ilor, dac„ vre˛i, fiind mai con∫tiincioase ∫i mai aplecate asupra subiectului.

Deci voi vota amendamentul doamnei Monalisa.

Avem un domn deputat care s-a pl‚ns, nu ∫tiu, de discriminare sau de h„r˛uire.

V„ rog s„ pofti˛i la microfon.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Niciodat„ nu m-am temut c„ dumneavoastr„ m-a˛i putea h„r˛ui. Sunt convins c„ nu ne-ar face pl„cere nici mie, nici dumneavoastr„. V„ mul˛umesc.

Œn ceea ce prive∫te problema..

Este adev„rat„ aprecierea dumneavoastr„, da˛i-mi voie s-o confirm.

V„ rog.

Œn ceea ce prive∫te problema ridicat„, cred c„ problema egalit„˛ii de ∫anse trebuie privit„ cu mai mult„ aten˛ie ∫i cu mai mult„ circumspec˛ie de c„tre noi, b„rba˛ii. Tocmai de aceea am venit la acest microfon, pe aceast„ problem„. Ea se circumscrie unor deziderate europene pe care ∫i noi trebuie s„ le aplic„m ∫i pe care noi, Comisia de egalitate de ∫anse Óntre femei ∫i b„rba˛i, Óncerc„m s„ o aplic„m.

Sigur c„ anumite argumente care spun c„ pre∫edintele sau decanul de v‚rst„, primul pre∫edinte al Camerei Deputa˛ilor, este fie b„rbat, fie femeie, este normal s„ fie a∫a, pentru c„ este vorba de o singur„ persoan„.

Dar Ón cazul secretarilor cred ∫i eu c„, Ón spirit european, este bine s„ fie prev„zut ca dintre cei doi secretari dou„ s„ fie persoane feminine.

Œn consecin˛„, stimate colege ∫i stima˛i colegi, cred c„ acest amendament trebuie sus˛inut.

V„ mul˛umesc.

V„ rog, doamna deputat.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stimate colege, Stima˛i colegi,

De fiecare dat„ c‚nd Jacques Chirac se adreseaz„ francezilor, Óncepe: _îChers Français, chères Françaises,“_ sau eventual invers. De fiecare dat„ c‚nd vom r„sfoi orice anuar Ón care sunt trecute numele membrilor ∫i membrelor Camerei Deputa˛ilor ∫i ai Senatului francez, vom vedea c„ Ón dreptul femeilor este precizat _deputée_ , scris cu doi îe“ ∫i _senatrice,_ ceea ce este cu totul altceva dec‚t _senateur_ . Asta pentru ca, pe de o parte, s„ fiu de acord cu colegul meu, domnul Dan Nica. El spune, pe bun„ dreptate, c„ nu avem practica folosirii acestor denumiri la feminin, nu avem o lege sau nu avem norme ale Academiei, iar, pe de alt„ parte, Ón practic„, iat„, Europa ne d„ exemple pozitive.

Atunci, da˛i-mi voie s„ spun c„ amendamentul colegei mele — pe care eu Ól voi sus˛ine — este continuat ∫i de alte 4 amendamente pe care le-am formulat la acela∫i regulament ∫i pentru care a∫tept cu mare ner„bdare un raport suplimentar al Comisiei de regulament, Ón care propun ca principiul egalit„˛ii de ∫anse s„ fie respectat ∫i la constituirea Biroului permanent al Camerei Deputa˛ilor, comisiilor permanente, birourilor comisiilor ∫i a∫a mai departe.

Aceasta Ónseamn„ c„, Óntr-adev„r, chestiunea cu secretarii vine s„ completeze aceast„ idee a noastr„.

Mul˛umesc colegilor care au dat dovad„ de interes pentru aceast„ tem„ ∫i a∫tept ca ∫i altele dintre colegele noastre din Parlament s„ sus˛in„ acest amendament.

Domnule deputat, v„ rog s„ pofti˛i.

## **Domnul Emil Strung„:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Am ajuns ca la dezbaterea acestui articol s„ lu„m ∫i lec˛ii de limba francez„. Ba, mai mult dec‚t at‚t, Ón conformitate cu principiile st‚ngii, acelea originare, facem un pas Ónainte ∫i doi pa∫i Ónapoi.

Eu cred c„ jum„tate de or„ pentru un articol care nu prezint„ foarte mare relevan˛„, pentru c„, de fapt, el este valabil...

V„ rog s„ face˛i o excep˛ie, pentru c„ sunt singurul din partea dreapt„ a s„lii care a vorbit Ón aceast„ dup„-amiaz„ ∫i v„ promit c„ n-o s„ vorbesc mai mult de dou„ minute Ón continuare, ∫i n-am s„ cer nici drept la replic„ sau chestiuni de acestea. A∫a c„ ave˛i pu˛intic„ r„bdare.

Atmosfera din sal„...

Œn consecin˛„, pierdem foarte mult timp pentru o chestiune care nu are foarte mare relevan˛„. Aceast„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 141/11.X.2005 conducere este o conducere temporar„, provizorie ∫i, Ón consecin˛„, ea nu poate s„ dureze mai mult de c‚teva zile. A∫a c„, domnule pre∫edinte, v„ rog foarte mult, cel mai bun lucru Ón aceast„ situa˛ie este s„

V„ mul˛umim, domnule deputat.

Avem Ónscri∫i deja pe lista prezentat„ de c„tre domnii secretari Ónc„ 4 deputa˛i.

Domnul deputat independent Br‚nz„ William.

## **Domnul William Gabriel Br‚nz„:**

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Desigur, apreciem umorul rom‚nesc, dar de data aceasta, dac„ se poate, fac apel la dumneavoastr„ ca umorul ieftin s„ fie mai pu˛in apreciat ast„zi.

Cred c„ sunt probleme importante, sunt foarte importante ∫i aceste probleme, cine va conduce ∫i cine va sta la secretariat, domni sau doamne, dar, totu∫i, cred c„ ˛ara are mai multe probleme ∫i cred c„ trebuie s„ trecem peste un circ ieftin ∫i s„ ne lu„m, Óntr-adev„r, de treab„.

V„ mul˛umesc.

Sunt la primul mandat ∫i cred c„ dac„ ∫tiam c„ d„m dovad„ de o circ„real„ Ón Parlament, m„ g‚ndeam mai serios.

V„ mul˛umesc.

Domnul deputat Dan Nica.

Procedur„? Ierta˛i-m„, este o procedur„, domnule deputat.

O singur„ solicitare ca, dup„ interven˛ia celor 3 deputa˛i care mai sunt Ónscri∫i pe list„, s„ supune˛i votului sistarea discu˛iilor ∫i s„ vot„m, pentru c„ eu cred c„ am dezb„tut destul de mult aceast„ problem„.

V„ mul˛umesc.

Care?

141.

## **Domnul Lucian Augustin Bolca∫:**

Sunt de acord cu dumneavoastr„, cu un amendament, domnule deputat. Dac„ sunte˛i atent, s„-mi Óng„dui˛i ca dup„ cei 3 s„ iau ∫i eu cuv‚ntul. ™i pe urm„ sist„m discu˛iile, Óntr-adev„r.

V„ rog.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda**

**:**

Procedur„!

V„ mul˛umesc.

Domnule pre∫edinte,

Ca s„ r„spund ∫i colegilor care au vorbit Ónaintea mea, eu cred c„, Óntr-adev„r, poate n-ar trebui s„

insist„m pe acest punct, dar eu cred totu∫i c„ Ón momentul Ón care noi ne exprim„m votul Ón privin˛a unui text Ón limba rom‚n„ ar trebui s„ fim riguro∫i noi Ón∫ine cu ceea ce discut„m. Aceast„ chestiune, c„ Ón tehnica legislativ„ regulile Academiei Rom‚ne nu sunt obligatorii, da˛i-mi voie s„ v„ spun c„ nu mi-o Ónsu∫esc. Este o chestiune pe care nu pot s„ o Ón˛eleg. Deci dac„ nu exist„ genul feminin pentru cuv‚ntul deputat, cum nu exist„ nici pentru ministru, cum Ói spunem? Ministr„, ministres„? Deci exist„, p‚n„ la urm„, o anumit„ rigoare pe care trebuie s„ o respect„m cu to˛ii ∫i nu cred c„ exist„ vreun coleg Ón aceast„ Camer„ care s„ accepte c„ noi vom putea discuta sau vota un text care s„ nu fie Ón conformitate cu regulile care au fost impuse ∫i adoptate de c„tre Academia Rom‚n„.

V„ mul˛umesc.

Domnul deputat Mocanu, v„ rog s„ pofti˛i.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Stima˛i colegi,

Am venit la microfon s„ sus˛in amendamentul doamnei deputat G„l„teanu Monalisa.

Am pronun˛at bine? Mul˛umesc. Am gre∫it, m„ scuza˛i.

Fac acest lucru pentru c„ Óntotdeauna, pentru mine, femeia a fost la loc de cinste ∫i la loc de onoare ∫i mare respect.

Cred c„ dac„ noi vot„m acest amendament ast„zi, venim cu o completare ∫i cu o modificare real„ la acest regulament ∫i nu vreau s„ mai fac alte interven˛ii dec‚t s„ spun c„ este chiar o modificare european„, Ón contextul respect„rii femeii Ón ziua de azi. Sus˛in acest lucru ∫i argumentez, cum v„ spuneam la Ónceput, fiindc„ dintotdeauna c‚nd eu am fost Óncercat ∫i am fost Ón situa˛ii grele m-am sprijinit ∫i am cerut sprijinul, dintotdeauna, unor femei care m-au ajutat, ∫i nu a fost greu ∫i pentru mine s„ fac acela∫i lucru c‚nd a fost cazul, invers.

Sus˛in amendamentul doamnei deputat ∫i eu personal Ól votez.

Mul˛umesc.

Œnainte de a vorbi eu a fost domnul Mihai Tudose, care a Ón˛eles s„ cedeze dreptul d‚nsului la cuv‚nt domnului secretar Victor Ponta. Deci Ón locul domnului Tudose ia cuv‚ntul domnul Victor Ponta.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Mul˛umesc ∫i colegului meu.

Œn calitatea mea de t‚n„r socialist european voiam s„ spun c„ o discu˛ie de acest gen nici n-ar mai avea loc Óntr-un parlament. Œn Parlamentul European nediscriminarea este deja un c‚∫tig al societ„˛ii civilizate ∫i c‚nd aud comentarii de la foste partide de st‚nga cre∫tinate recent nu pot dec‚t s„-mi dau seama c„ este foarte bine c„ am sc„pat de ei din zona de st‚nga.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 141/11.X.2005 Sus˛in acest amendament ∫i cred c„ nu are rost s„-l discut„m Ón continuare. Este un c‚∫tig pentru democra˛ia din Rom‚nia. _(Aplauze din partea Grupului parlamentar al P.S.D._ )

## **Domnul Lucian Augustin Bolca∫:**

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Dac„-mi Óng„dui˛i s„ iau ∫i eu cuv‚ntul.

Stima˛i colegi,

Cred c„ am pornit pe un drum gre∫it Ón discutarea acestui amendament. Drumul gre∫it a fost invocarea principiului egalit„˛ii de ∫anse care r„sfr‚nt asupra unui asemenea text cred c„ nu are nici un fel de impact ∫i nu are absolut nici o eficien˛„. Nu este vorba de egalitate de ∫anse. S„ respect„m principiul Ón con˛inutul ∫i Ón valoarea sa, nu Ón asemenea materie.

Aici este vorba despre altceva. Constituirea Camerei Deputa˛ilor sub pre∫edin˛ia celui mai Ón v‚rst„ ∫i asistat de cei mai tineri reprezint„ o simbolistic„. Este o simbolistic„ a perenit„˛ii acestei Camere, ∫i atunci de ce s„ nu Ónnobil„m aceast„ simbolistic„ cu simbolistica echilibrului ∫i respectului pe care-l acord„m sexelor?

Aceasta este toat„ problema. Formularea este pu˛in cam ∫chioap„, este adev„rat, se putea g„si ∫i un alt text, dar, Ón lips„ de un alt amendament ∫i pentru a nu Óngreuna desf„∫urarea dezbaterilor, eu, de∫i voi avea ultimul votul, m„ pronun˛ pentru acest amendament ∫i pentru aceast„ simbolistic„ frumoas„.

V„ mul˛umesc.

O procedur„, v„ rog.

Ierta˛i-m„, doamn„, este vorba de o procedur„?

Da.

V„ rog.

Pentru c„ ˛ine de tehnica legislativ„ doar v„ indic urm„torul volum: îS„ vorbim ∫i s„ scriem corect rom‚ne∫te“ de Ilie ™tefan R„dulescu. Volumul este ap„rut sub egida Academiei ∫i depl‚nge — este procedur„, pentru c„ este vorba de termen —, ∫i depl‚nge faptul c„ Ón Rom‚nia se ignor„ anumite profesii...

Ierta˛i-m„, doamna deputat, eu am Ón˛eles c„ am reu∫it s„ v„ blochez microfonul. Nu este o problem„ de procedur„. V„ rog s„ lua˛i loc. V-am luat cuv‚ntul.

Domnule pre∫edinte, ierta˛i-m„, tehnica legislativ„...

V-am lut cuv‚ntul, doamna deputat. _(Aplauze din partea puterii_ .)

Procedur„? V„ rog s„ pofti˛i.

## **Domnul Eugen Nicolicea:**

Domnule pre∫edinte, at‚t diminea˛„, c‚t ∫i acum s-a v„zut c„ am Ónceput s„ intr„m Ón ni∫te dezbateri zic eu normale, f„r„ ca s„ se mai iveasc„ acea lupt„ de clas„ cu care am fost obi∫nui˛i zilele acestea.

Dintr-o dat„, prietenul ∫i colegul meu Márton Árpád vine cu o propunere pe care cred c„ am tran∫at-o, ∫i anume sistarea discu˛iilor. Pe list„ mai erau 4 colegi. Terminau de spus, treceam la vot. Dar d‚nsul, prin aceast„ propunere pe care a f„cut-o, din nou creeaz„ o stare de nervozitate, pentru c„ nu se poate uita Óncercarea de a ni se b„ga pumnul Ón gur„ de acum c‚teva zile.

Eu cred c„ aceast„ chestiune am tran∫at-o, ∫i pre∫edintele de ∫edin˛„ este acela care poate s„-∫i dea seama c‚nd un deputat se abate de la subiect ∫i-l trimite Ón banc„, ∫i c‚nd un deputat dep„∫e∫te acel timp, de regul„ de 5 minute, Óntr-un mod inutil, ∫i c„ nu este nevoie s„ mai facem propuneri ca aceea a domnului Márton Árpád doar ca s„ incit„m sala.

Dac„ nu-∫i retrage propunerea respectiv„, ca o contrapropunere, am s„ invoc faptul c„, evident, aceast„ Óncheiere a dezbaterilor este aprobat„ de c„tre Camer„, ceea ce Ónseamn„ un vot, ceea ce Ónseamn„ pierdere de timp, iar Ón ceea ce prive∫te votul s„ ∫ti˛i c„ votul nu se d„ oricum. Conform art. 115 alin. 2, votul poate s„ fie deschis, conform art. 115, poate s„ fie ∫i secret. Votul deschis poate s„ fie prin ridicare de m‚n„, prin ridicare Ón picioare, prin apel nominal, care, la r‚ndul lui, mai con˛ine dou„ voturi.

Deci s-au terminat vorbitorii,

Ave˛i dreptul la replic„, domnule Árpád, un minut, v„ rog.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor,

Mi se pare ∫i deja Ómi cer scuze pentru acest termen, nu g„sesc altul mai elocvent, mi se pare de neacceptat aceast„ impertinen˛„ din partea oricui.

V„ atrag aten˛ia, domnule deputat, asupra manierei de exprimare cu privire la un coleg. Sunt convins c„ nu a˛i vrut s„ spune˛i asta.

Œmi cer scuze pentru acest termen, dar este de neacceptat ca Ón timp ce o parte din Camera Deputa˛ilor ia cuv‚ntul de 10—15 ori, c‚teodat„ aceea∫i persoan„, ∫i vorbe∫te de b„gatul pumnului Ón gur„ c‚nd vorbe∫te despre necesitatea unei elegan˛e, ∫i se comport„ cum

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 141/11.X.2005 tocmai unii dintre colegii no∫tri s-au comportat actualmente Ón sal„, s„ mi se solicite s„ retrag o propunere de procedur„, altfel ei ne vor pedepsi cumva.

Mi se pare c„ este dincolo de comportamentul procedural, Ón mod evident, d‚n∫ii au, din punct de vedere procedural, posibilitatea s„ solicite un vot secret ∫i Ón aceast„ situa˛ie eu deja solicit s„ tran∫„m aceast„ problem„ printr-un vot deschis.

V„ mul˛umesc.

V„ rog s„ m„ ierta˛i, domnule deputat, propun la vot...

Dreptul la replic„!

Nu exist„ nici o replic„ aici!

S-au f„cut dou„ propuneri. Voi supune la vot propunerea procedural„ de sistare a discu˛iilor. Œnainte v„ supun la vot modalitatea votului deschis sau nominal.

Am solicitat vot secret.

## **Domnul Lucian Augustin Bolca∫:**

A, a˛i solicitat vot secret, ierta˛i-m„. Mi-a atras aten˛ia...

Deci cine este pentru votul deschis?

Cine este Ómpotriv„?

V„ rog s„-mi comunica˛i.

94 de voturi pentru, 78 Ómpotriv„.

Ab˛ineri, v„ rog.

V„ rog s„ num„ra˛i ab˛inerile.

Cu 94 de voturi pentru, 78 Ómpotriv„ ∫i 10 ab˛ineri, modalitatea votului este cea a votului deschis.

Cine este pentru sistarea discu˛iilor cu privire la amendamentul doamnei Monalisa G„l„teanu, ce figureaz„ la punctul 1 al raportului suplimentar.

V„ rog s„ num„ra˛i.

Procedur„!

Procedur„!

Œn timpul votului, nu procedur„. Deci am supus la vot. Cine este pentru sistarea discu˛iilor? V„ rog s„ num„ra˛i. Deci 100, fix. Cine este Ómpotriv„? Cine se ab˛ine, v„ rog?

Cu 100 de voturi pentru, 81 Ómpotriv„ ∫i 10 ab˛ineri s-au sistat discu˛iile Ón ceea ce prive∫te amendamentul trecut la punctul 1 al raportului suplimentar.

V„ rog, dac„ ave˛i procedur„?

Domnule pre∫edinte, nu se Óncepuse votul c‚nd am solicitat procedur„ ∫i nu mi-a˛i dat cuv‚ntul, a˛i spus c„ e Ón timpul votului. Nu era Ón timpul votului, era Óntre voturi.

Ave˛i cuv‚ntul acum, domnule deputat, v„ ascult„m cu aten˛ie.

## **Domnul Eugen Nicolicea:**

P„i, degeaba Ómi mai da˛i cuv‚ntul acum dup„ ce s-a votat.

Deci Ón ceea ce prive∫te procedura am s„ v„ explic. Votul este de dou„ feluri: secret ∫i deschis. Nu cred c„ cineva din sal„ a putut s„ v„ fac„ propunerea votului deschis prin ridicare de m‚n„. Deci, Ón momentul Ón care s-a f„cut propunerea de vot deschis, s-a aprobat de c„tre sal„ ∫i s-a aprobat, zic eu, Óntr-un mod gre∫it, pentru c„ propunerile se supun la vot Ón ordinea Ón care au fost f„cute, ∫i prima propunere a fost aceea de vot secret, pe care am f„cut-o eu ∫i nu a˛i supus-o la vot, a˛i supus la vot dac„ este vot deschis sau nu.

Dup„ ce s-a aprobat propunerea de vot deschis, acesta poate s„ fie prin ridicarea m‚inii, prin ridicare Ón picioare, prin apelul nominal sau prin mijloace electronice. Deci cel pu˛in o alt„ propunere aveam dreptul s„ fac, ceea ce am ∫i f„cut, m-am ridicat Ón picioare ∫i a˛i spus c„ e Ón timpul votului. De acord, trebuia s„ vota˛i pentru mijloace electronice ∫i votam ∫i eu cu dumneavoastr„.

O alt„ chestiune pe care a∫ vrea s„ o spun este aceea c„...

Deci domnul Ghi∫e sau Be∫e, cum v„ cheam„...

I-a∫ ruga pe colegii din sal„ s„ aib„ aceea∫i pacien˛„ de a asculta.

Nu, c„ noi ne cunoa∫tem din ’92 ∫i erau Ghi∫e, Be∫e ∫i nu mai ∫tiu cine, aici, care f„ceau la fel ∫i care ∫tiau de toate...

Domnule deputat, am interzis prin regulament dialogul cu sala. V„ rog s„ continua˛i.

Domnule pre∫edinte, cu tot respectul, v„d c„-mi interzice˛i doar monologul meu, monologul cel„lalt, ca s„ fie dialog, nu-l interzice˛i.

Œn continuare, am vrut s„ spun c„ domnul Márton Árpád nu a precizat la ce problem„ s„ se Ónchid„ subiectul, ∫i noi am vota, dar problema nu este Ón clar, pentru c„ domnul BrÓnzan, colegul meu, are un alt amendament care n-a fost discutat. Am Óncheiat discu˛iile la tot articolul sau am Óncheiat discu˛iile la amendamentul domni∫oarei G„leteanu?

Nu crede˛i c„ aceasta este problema pre∫edintelui de ∫edin˛„, domnule deputat?

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 141/11.X.2005

Ba este problema pre∫edintelui de ∫edin˛„, ∫i dac„ pre∫edintele de ∫edin˛„ ne Ómp„rt„∫ea ∫i nou„ aceasta, nu m„ aflam la acest microfon. Deocamdat„, domnul coleg BrÓnzan — ∫i am luat cuv‚ntul ca s„ nu mai vin„ ∫i d‚nsul aici ca s„ lungim timpul — are aceast„ nedumerire pe care dumneavoastr„ o s-o l„muri˛i.

Eu v„ mul˛umesc pentru aten˛ie, Ón mod special noului meu prieten de la Bra∫ov, domnul Ghi∫e, ∫i dumneavoastr„, domnule pre∫edinte.

Regret c„ nu s-a putut recep˛iona bine Ón sal„ c‚nd am spus c„ se sisteaz„ discu˛iile la punctul 1 din raportul suplimentar, amendamentul doamnei Monalisa G„l„˛eanu, aceasta pentru c„ am v„zut c„ la punctul 4 mai figureaz„ un amendament respins al domnului Ovidiu BrÓnzan.

Œl invit s„-∫i sus˛in„ amendamentul.

## **Domnul Ovidiu BrÓnzan:**

## Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Colega mi-a ∫optit din spate s„ insist Ónc„ o dat„ asupra corectitudinii numelui Domniei sale, G„leteanu.

Nu o s„ revin la acest amendament, recunosc c„ am avut unele emo˛ii c„ s-a Ónchis procedura de vot, acesta era ∫i motivul pentru care am dorit s„ iau cuv‚ntul pe procedur„, fiindc„ am crezut c„ a˛i Ónchis procedura Ónainte s„ discuta˛i un amendament care nu avea nici o leg„tur„ cu problemele prezentate anterior.

De fapt, dup„ cum observa˛i, dezbaterea este destul de larg„, dar ea p‚n„ acum s-a purtat asupra sexului persoanelor care urmeaz„ a fi desemnate ca fiind cele mai tinere din Camer„ ∫i care vor Óndeplini func˛ia de secretari. Problema pe care eu o pun nu este o problem„ de sex, ci este mai mult o problem„...

V„ rog, domnilor deputa˛i, s„ p„stra˛i sobrietatea necesar„ acestor dezbateri.

O s„-i rog pe domnii chestori s„ asigure lini∫tea Ón sal„, dac„ liderii grupurilor parlamentare nu sunt Ón stare s„ o fac„. E o not„ proast„ pentru to˛i liderii grupurilor parlamentare.

V„ rog s„ continua˛i, domnule deputat.

## Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

E o problem„ de rigurozitate Ón ultim„ instan˛„, fiindc„, de∫i eu sunt medic, totu∫i Ómi plac lucrurile foarte riguros exprimate. Este vorba despre alegerea acestor prime func˛ii din Camera Deputa˛ilor, Ón spe˛„ organele de lucru, pre∫edintele ∫i secretarii de ∫edin˛„.

Acum, Ón privin˛a pre∫edintelui Ón˛eleg c„ el trebuie desemnat, m„ rog, de to˛i cei prezen˛i Ón func˛ie de v‚rsta Domniei sale, dar am propus ca, pentru o rigurozitate mai mare, Ón momentul Ón care exist„ un pre∫edinte de ∫edin˛„, de v‚rst„ sau cum i-om spune, acesta s„ aib„ puterea s„-∫i desemneze aparatul de lucru, deci secretarii, fiindc„ altfel nu rezult„ de niciunde cine totu∫i desemneaz„ aceste persoane.

Singurul argument, singurul contraargument cu care comisia a venit, la dorin˛a mea, ca secretarii de v‚rst„ indiferent cum vor fi ei ale∫i s„ fie desemna˛i de c„tre pre∫edintele de ∫edin˛„, a fost c„ ∫i pre∫edintele ∫i secretarii sunt numi˛i de la Ónceput. Din p„cate, nimeni nu ∫tie s„ ne spun„ cine de c„tre cine sunt numi˛i ace∫tia de la Ónceput. Œn˛eleg c„ ar exista o cutum„ parlamentar„ sau, mai degrab„, extraparlamentar„ — pentru c„, practic, Parlamentul nu este Óntrunit Ón momentul despre care vorbim — pe problema aceasta, ca cineva din staff-ul tehnic s„ fac„ aceast„ numire. Cred, totu∫i, domnule pre∫edinte, c„ pentru o mai bun„ rigurozitate a textelor, Ón momentul Ón care putem s„ Ónlocuim o cutum„ cu o liter„ de regulament, am putea s„ sus˛inem totu∫i — ∫i poate comisia de regulament dore∫te s„-∫i revizuiasc„ pozi˛ia —, deci am putea s„ accept„m ca secretarii, repet, Ón varianta pe care votul o va decide, s„ fie desemna˛i de c„tre pre∫edintele de ∫edin˛„ dac„ pe acesta nu reu∫im s„ stabilim cum Ól desemn„m.

V„ mul˛umesc.

Œl rog pe domnul pre∫edinte al comisiei s„ argumenteze respingerea amendamentului.

## Domnule pre∫edinte,

Problema desemn„rii celor 4 secretari, ca procedur„, este identic„ ∫i trebuie acceptat„ ca ∫i problema desemn„rii pre∫edintelui de v‚rst„.

Œn consecin˛„, nu putem dezlega cele dou„ modalit„˛i de desemnare ∫i s„ le facem Ón mod diferit, de la caz la caz. Desemnarea respectiv„, v-am explicat ∫i data trecut„, Ón cutuma acestei Camere, se realizeaz„ tehnic de c„tre secretariatul tehnic al acestei Camere, care este singurul element de continuitate Óntre dou„ legislaturi ∫i nu are rostul dec‚t de a pune la dispozi˛ia Óntregului plen sau plenului prezent la prima convocare aceast„ informare. Dac„ sunt obiec˛iuni, atunci se mai poate discuta, dac„ nu sunt obiec˛iuni, atunci se reia ca atare. Sigur c„ e posibil s„ se stabileasc„ prin noul regulament ∫i o persoan„ desemnat„ care s„ fac„ aceast„ informare a Camerei respective. Repet, cutuma a fost p‚n„ acum secretarul, de regul„, secretarul general f„cea aceast„ informare Ón primul moment al plenului.

V„ mul˛umesc.

Cu privire la acest aspect, v„ rog, domnul deputat.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

## Doamnelor ∫i domnilor,

Œn ceea ce prive∫te aceast„ desemnare cred c„ discu˛ia o ducem mai departe dec‚t trebuie ∫i eu cred Ón soliditatea cutumei care nu face dec‚t s„ m„soare, dac„ vre˛i, o chestiune m„surabil„, ∫i anume v‚rsta.

Deci, din acest punct de vedere, aparatul tehnic pune la dispozi˛ia Camerei, Ón totalitatea ei, anun˛‚nd acest lucru, numele celui care este cel mai Ón v‚rst„ ∫i al celor mai tineri, pentru a ocupa pozi˛iile acestui Birou

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 141/11.X.2005 permanent p‚n„ la constituirea organelor de lucru permanente ale Camerei.

Cred c„ simbolistica este atins„, domnule pre∫edinte, cum bine a˛i men˛ionat, prin acest transfer de genera˛ii, pe de alt„ parte cred c„ nici unul dintre ei nu poate s„ aib„ autoritatea de a-i desemna pe ceilal˛i. Aceast„ organizare a Camerei, Ón prim„ instan˛„, pe criteriul de v‚rst„ este un mod, sigur, simbolic de lucru ∫i Ón acela∫i timp provizoriu, care se refer„, repet, la o chestiune m„surabil„, ∫i anume v‚rsta, ∫i aici nu avem ce s„ discut„m, pentru c„ dac„ ar fi alte criterii, ar interveni negocierea Óntre grupurile politice, de exemplu. Am putea s„ vorbim c„ ei sunt secretarii, spre exemplu, reprezentan˛ii primelor 4 grupuri ca m„rime ∫i a∫a mai departe, ceea ce ar trebui s„ duc„ la o decizie, ca s„-i spun a∫a, de natur„ calitativ„. Or, aici, noi nu stabilim dec‚t v‚rsta, iar v‚rsta fiecare o are Ónscris„ pe actele cu care se prezint„ aici pentru validarea Camerei.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Dac„ mai dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul pe aceste aspecte?

Ne afl„m Ón urm„toarea situa˛ie: la art. 2 s-au formulat un num„r de 4 amendamente: unul al doamnei Monalisa G„leteanu, al doilea al domnului deputat Claudiu Manda, al treilea este men˛ionat ca amendament care nu a fost concretizat Óntr-un text, al domnului deputat C„lian Petru, care, Ón conformitate cu prevederile regulamentului, nu a putut fi pus Ón discu˛ia comisiei, neav‚nd text, a∫a c„ nu pot s„-l supun dezbaterii, ∫i ultimul este al domnului deputat Ovidiu BrÓnzan.

Av‚nd Ón vedere c„ Ón conformitate cu art. 103 din regulament amendamentele se supun la vot Ón ordinea formul„rii acestora, v„ supun la vot primul amendament.

Varianta comisiei.

Varianta comisiei, evident.

Potrivit raportului, ierta˛i-m„, cred c„ este o neconcordan˛„ ca s„ ne l„mureasc„.

Conform regulamentului se supune, Ón primul r‚nd, la vot varianta propus„ de comisie. Œn cazul acesta varianta este pozi˛ia nr. 2 din acest raport suplimentar, comisia ∫i-a Ónsu∫it acest amendament ∫i, Ón consecin˛„, acesta este primul care se supune la vot, urm‚nd ca al doilea s„ fie, Óntr-adev„r, al domni∫oarei G„leteanu.

Da, este corect punctul de vedere al domnului pre∫edinte al comisiei, pentru c„ acestea sunt amendamente la un amendament admis ∫i a fost retrimis la comisie.

Deci v„ supunem la vot amendamentul admis de comisie, art. 2 alin. 1, Ón urm„toarea formulare: îP‚n„ la alegerea Biroului permanent, lucr„rile Camerei Deputa˛ilor sunt conduse de cel mai Ón v‚rst„ deputat Ón calitate de

pre∫edinte de v‚rst„, asistat de cei mai tineri 4 deputa˛i Ón calitate de secretari.“

Amendament admis de comisie. Cine este pentru? Cine este Ómpotriv„? Ab˛ineri?

Cu 147 de voturi pentru, 19 Ómpotriv„ ∫i 14 ab˛ineri, amendamentul a fost admis.

Av‚nd Ón vedere c„ acest amendament le exclude pe celelalte, nu se mai supun la vot.

Vreau s„ explic votul.

Da, pofti˛i, numai pentru explicarea votului.

## Domnule pre∫edinte,

Œn primul r‚nd vreau s„ le mul˛umesc colegilor din partea dreapt„ a s„lii pentru c„ au sus˛inut un amendament al meu, ceea ce Ónseamn„ c„ nu sunt sup„ra˛i pe mine c„ am venit de mai multe ori la microfon ca s„ sus˛in acest lucru.

Œn al doilea r‚nd, vreau s„ le mul˛umesc ∫i colegilor care au votat a∫a cum au votat, m-au sus˛inut pe mine sau pe colega mea din P.S.D., era clar c„ de-aia avem un vot Ómp„r˛it, pentru c„ ∫i eu ∫i colega mea de la Dolj avem sus˛inere Ón grupul parlamentar.

V„ mul˛umesc.

Fa˛„ de mul˛umirile dumneavoastr„ pentru modul Ón care s-a votat acest amendament, eu nu pot s„ spun dec‚t s„ fie de bun augur.

Continu„m.

La punctul 5 al raportului.

V„ rog, domnul deputat.

Œmi cer mii de scuze, domnule pre∫edinte, Óns„ amendamentul de la nr. 4 curent, care Ómi apar˛ine, nu este automat respins, fiindc„ el este valabil ∫i Ón formularea adoptat„ de c„tre comisie ∫i votat„ de c„tre plen. De aceea v„ rog s„ supune˛i la vot ∫i aceast„ formulare care completeaz„ formularea adoptat„ de comisie ∫i votat„ adineauri.

Este un amendament respins de comisie ∫i, Ón condi˛iile Ón care a fost adoptat articolul Ón formularea admis„ de comisie care exclude formularea dumneavoastr„, nu se mai supune la vot.

Trecem la punctul 5, e vorba de art. 4 alin. 3, un amendament admis al comisiei, Ón sensul c„ art. 4 alin. 3 va avea urm„toarea formulare: îPre∫edintele de v‚rst„ prezint„ Camerei aceste propuneri Ón ordinea descresc„toare a num„rului membrilor grupurilor parlamentare, iar Camera Deputa˛ilor hot„r„∫te asupra lor cu votul majorit„˛ii deputa˛ilor prezen˛i.“

Este amendamentul domnului deputat BrÓnzan. V„ rog s„-l sus˛ine˛i.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 141/11.X.2005

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Nu o s„ vorbesc prea mult despre acest amendament. Este o corelare lingvistic„ ∫i felicit comisia pentru faptul c„ a acceptat aceast„ variant„ care d„ o mult mai mare elegan˛„ textului ∫i nu las„ loc unor interpret„ri, cum ar fi fost posibil Ón varianta precedent„, ∫i sper ca Ón continuare Comisia de regulament s„ accepte ∫i s„ dea dovad„ de aceea∫i elegan˛„ ∫i la amendamentele care urmeaz„ a fi depuse Ón continuare.

V„ mul˛umesc.

V„ rog, domnule pre∫edinte.

Domnule pre∫edinte, rug„mintea din partea comisiei este ca Ón partea final„ s„ se preia, totu∫i, precizarea din amendamentul ini˛ial propus de comisie: î...iar plenul Camerei Deputa˛ilor hot„r„∫te asupra lor cu votul majorit„˛ii deputa˛ilor prezen˛i.“ Asta este rug„mintea, pentru c„ aceast„ Camer„, totu∫i, nu este Ónc„ legal constituit„. E vorba de plenul Camerei.

Discu˛ii pe marginea acestui amendament cu completarea f„cut„ de domnul pre∫edinte. Este adev„rat, nu ne afl„m Ón prezen˛a unei Camere constituite, deci plenul hot„r„∫te.

Dac„ nu sunt discu˛ii, supun la vot amendamentul astfel cum a fost admis de c„tre comisie.

Cine este pentru? Œmpotriv„?

Ab˛ineri?

Cu unanimitate, amendamentul astfel cum a fost admis de comisie a fost votat.

Domnule pre∫edinte al comisiei, dac„ mai exist„ ∫i un alt raport suplimentar pentru vreun alt text? Nu exist„. Œn aceste condi˛ii, continu„m cu dezbaterile de la articolul la care am r„mas.

Punctul 19, art. 6 alin. 4: îDup„ expirarea termenului de 3 zile, discutarea dosarelor nesolu˛ionate se face Ón plenul comisiei de validare.“

Dac„ exist„ discu˛ii pe marginea acestui text? Nu exist„.

Supun la vot textul astfel dup„ cum a fost propus de c„tre comisie.

Cine este pentru?

Cine este Ómpotriv„?

Ab˛ineri?

Pe cale de consecin˛„, partea final„ î...∫i asupra sesiz„rilor prev„zute la alin. 3[1] “ trebuie eliminat. Deci s„ r„m‚n„ textul î...con˛inute Ón dosarele primite de la Biroul Electoral Central.“

Da. V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Cu aceast„ precizare de corelare Óntre texte, dac„ exist„ discu˛ii?

V„ rog, domnule deputat.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Corect ar trebui s„ sune Ón formulare î...∫i asupra celor a c„ror solu˛ionare...“, nu îa acelora“.

Œn textul meu scrie î...∫i asupra acelora a c„ror solu˛ionare...“ Deci propunerea dumneavoastr„ s-o auzim.

Am spus nu îacelora“, ci îcelor“.

î...celor a c„ror solu˛ionare...“ V„ rog, domnule deputat.

Comisia, prin domnul pre∫edinte, a propus s„ scurteze acest text, ∫i atunci avem nevoie de c‚teva l„muriri. Biroul Electoral Central Ónainteaz„ Parlamentului contesta˛ii nesolu˛ionate? Care este motiva˛ia pentru care ar face acest lucru, pentru c„, Ón momentul c‚nd am t„iat textul, r„m‚ne doar î...con˛inute Ón dosarele primite de la Biroul Electoral Central“.

De ce nu i-am trimite Biroului Electoral Central contesta˛ii nesolu˛ionate?

O alt„ chestiune: î...se pronun˛„ asupra contesta˛iilor acelora a c„ror solu˛ionare s-a f„cut cu Ónc„lcarea dispozi˛iilor legale.“ De unde ∫tie anterior comisia dac„ s-a f„cut cu Ónc„lcarea dispozi˛iilor legale Ónainte de a le studia?

Deci eu cred c„ accept o alt„ solu˛ie a comisiei pe care s-o prezinte. Nu cred c„ Biroul Electoral Central trimite Ón cadrul dosarului contesta˛ii nesolu˛ionate.

Mul˛umesc.

Domnul deputat Gheorghiof.

Unanimitate.

Punctul 20, art. 6 alin. 5: îComisia de validare se pronun˛„ asupra contesta˛iilor nesolu˛ionate ∫i asupra acelora a c„ror solu˛ionare s-a f„cut cu Ónc„lcarea dispozi˛iilor legale referitoare la procedura de solu˛ionare con˛inute Ón dosarele primite de la Biroul Electoral Central, precum ∫i asupra sesiz„rilor prev„zute la alin. 3[1] .“

V„ reamintesc c„ alin. 3[1] a fost eliminat.

V„ rog, domnule pre∫edinte.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi ∫i colege,

Amendamentul de fapt care a fost admis de c„tre comisie provine din Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat. Eu cred c„ de vreme ce a∫a a fost admis, cred c„ a∫a cum a fost formulat de c„tre grup... referitor la prima parte a acestui amendament, vede˛i c„ e preluat art. 6 din vechea reglementare.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 141/11.X.2005 De fapt, grupul n-a f„cut dec‚t s„ adauge — ∫i anume ce? — îcon˛inute Ón dosarele primite de la Biroul Electoral Central“, pentru c„ partea a doua a fost art. 3[1] eliminat, alin. 3[1] eliminat, ∫i nu se mai putea re˛ine îprecum ∫i sesiz„rile prev„zute“. Deci la îBiroul Electoral Central“ practic se opre∫te amendamentul, a∫a cum l-a propus ∫i l-a sus˛inut Ón comisie Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat.

Cred c„ domnul Nicolicea, ∫i astfel Ói dau dreptul la replic„, a lipsit de la ∫edin˛a de grup.

Da. V„ rog, domnule deputat.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Amendamentul nostru a fost acceptat Ón condi˛iile Ón care Comisia pentru regulament accepta amendamentul de la punctul 3[1] , dar eu v-a∫ propune dumneavoastr„ s„ fi˛i de acord cu urm„toarea formulare: îcon˛inute Ón dosarele primite de la Biroul Electoral Central, precum ∫i asupra sesiz„rilor primite de la cet„˛eni.“ Astfel d„m dovad„ de mai mult„ transparen˛„, ∫i acele sesiz„ri pe care le primim de la cet„˛eni, respectiv comisia de validare prime∫te sesiz„ri de la cet„˛eni ∫i poate s„ se pronun˛e asupra acestor sesiz„ri.

Domnule deputat, v„ reamintesc c„ art. 3[1 ] a fost eliminat prin votul majorit„˛ii. Deci nu-l mai putem pune Ón discu˛ie.

V„ rog, domnule deputat.

Nu trebuie s„ v„ mire c„ avem opinii contrare, a˛i v„zut ∫i la articolul anterior c„ am votat al„turi de grupurile P.D. ∫i P.N.L.

cred c„ Biroul Electoral Central poate s„ trimit„ Ón dosare contesta˛ii nesolu˛ionate.

## **Domnul Lucian Augustin Bolca∫:**

Da. Propunerea dumneavoastr„ de eliminare a art. 5 Ómi permite ∫i mie s„ iau cuv‚ntul pe aceast„ problem„.

Fa˛„ de aceast„ propunere de eliminare a alin. 5 al art. 6, pe care am Ónregistrat-o ca atare, sper c„ este corect, vreau s„ v„ men˛ionez urm„torul lucru: aceast„ eliminare nu este posibil„, pentru c„ Óntre Biroul Electoral Central ∫i Parlamentul Rom‚niei, ∫i Camera Deputa˛ilor, Ón spe˛„, exist„ deosebiri institu˛ionale totale.

Ne afl„m Ón fa˛a unor alte sisteme de organe, ele nu sunt ierarhizate, ele au o alt„ natur„ juridic„ ∫i o alt„ func˛ionalitate. Un organism de lucru al Camerei Deputa˛ilor, care este comisia de validare, nu s-ar putea pronun˛a asupra lucr„rilor unui alt organ dintr-un alt sistem, din sistemul administrativ, care are capacitate jurisdic˛ional„ numai dac„ este Ónvestit special cu aceste atribu˛ii.

Rolul acestui articol care, de fapt, ∫i Ón regulamentele anterioare, de la primul regulament, a existat ca atare este tocmai de a da capacitate acestei comisii de a se pronun˛a asupra modului Ón care au fost solu˛ionate anumite contesta˛ii adresate altui organ jurisdic˛ional dintr-un alt sistem.

De unde ∫tie comisia care sunt solu˛ionate cu Ónc„lcarea dispozi˛iilor legale? S-a Óntrebat mai mult sau mai pu˛in retoric distinsul nostru coleg. R„spunsul este simplu. Comisia analizeaz„ modul de solu˛ionare ∫i, Ón condi˛iile Ón care analizeaz„ acest mod de solu˛ionare, atunci c‚nd Ónt‚lne∫te o nelegalitate se pronun˛„ asupra ei. Dar ca s„ aib„ dreptul de a se pronun˛a, trebuie s„ existe acest text. De aceea, m„ opun acestei idei de eliminare a textului articolului.

V„ mul˛umesc.

V„ rog, domnule deputat BrÓnzan.

Vorbesc cu domnul secretar.

Œn ceea ce prive∫te ce am sus˛inut eu...

Fa˛„ de precizarea dumneavoastr„, vreau s„ v„ atrag aten˛ia c„ vorbi˛i cu plenul Camerei Deputa˛ilor. V„ mul˛umesc.

Da. Vorbesc cu plenul Camerei Deputa˛ilor, dar c‚teodat„ mi se mai adreseaz„ ∫i c‚te un coleg ∫i ˛ine˛i cont c„ sunt la dreptul la replic„ ∫i, prin urmare, am dreptul s„ m„ adresez celui care mi-a oferit acest drept.

Œn ceea ce am precizat eu, sus˛ineam amendamentul Óntreg, a∫a cum era el. Faptul c„ a fost eliminat art. 3 alin. 1, am cerut comisiei s„ fac„ o nou„ formulare, iar amendamentul Grupului P.S.D., din care s-a t„iat o bucat„, nu mai este amendamentul Grupului P.S.D., deci n-am ce sus˛ine. Tocmai acea t„ietur„ m-a pus Ón situa˛ia de a veni s„ discut.

Œn ceea ce prive∫te amendamentul domnului Dorneanu, o s„ observa˛i, domnule Gheorghiof, c„ propune eliminarea cu totul a alin. 5 ∫i sunt de acord ∫i cu aceast„ chestiune, av‚nd Ón vedere c„, v-am spus, nu

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Eu n-am nimic nici cu p„strarea, nici cu eliminarea acestui text, Óns„, fiindc„ suntem la ultimul alineat de la art. 6, cred c„, dup„ p„rerea mea, a ap„rut o problem„ la discutarea art. 6, problem„ care a existat de fapt ∫i Ón vechiul regulament, ∫i anume v„ citesc alin. 1 al art. 6, care deja a fost votat: îBiroul comisiei de validare repartizeaz„ grupurilor de lucru dosarele referitoare la alegerea deputa˛ilor, primite de la Biroul Electoral Central, cu excep˛ia celor privind membrii grupurilor de lucru.“

Deci dosarele membrilor grupurilor de lucru nu sunt repartizate nici unde. Se termin„ art. 6, citind textul Ón continuare, de unde nu mai rezult„ ce se Ónt‚mpl„ cu aceste dosare ale membrilor grupurilor de lucru. ™i, realmente, pe textul regulamentului, rezult„ c„ acestea nu sunt dezb„tute de c„tre nimeni ∫i nimeni nu le analizeaz„.

De aceea, fiindc„ au ap„rut aceste discu˛ii referitoare la alin. 5 al art. 6 ∫i fiindc„ problema ar necesita a fi aprofundat„, ∫i fiindc„ problema pe care eu o semnalez, realmente, las„ Ón coad„ de pe∫te Óntregul articol, r„m‚n ni∫te deputa˛i cu dosare nesolu˛ionate de c„tre nimeni.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 141/11.X.2005 Probabil, plenul comisiei de validare va trebui s„ se Óntruneasc„ ∫i Ón plen s„ discute ∫i dosarele membrilor sau, m„ rog, nu ∫tiu care va fi solu˛ia pe care Comisia de regulament o va g„si.

Cred, domnule pre∫edinte, c„ ar fi util ca alin. 5 s„ fie retrimis la comisie pentru a rezolva ∫i problema pe care eu o ridic referitor la dosarele membrilor grupelor de lucru.

V„ mul˛umesc.

Domnule deputat, nu pot primi cererea dumneavoastr„, atributul meu de a hot„rÓ, pentru c„ ar Ónsemna s„ revenim asupra unui text votat.

Œn ceea ce prive∫te excep˛ia repartiz„rii, evident prive∫te dosarele acelui grup de lucru, nu se repartizeaz„ aceluia∫i grup de lucru. Este normal. Nici p‚n„ acum nu am avut impedimente Ón aplicare.

Deci, Ón leg„tur„ cu alin. 5 al art. 6, dac„ mai dore∫te cineva?

V„ rog, domnule deputat.

## Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Œmpreun„ cu domnul deputat Dorneanu am formulat acest amendament care figureaz„ Ón anexa amendamentelor respinse ∫i vreau s„ v„ explic faptul c„ noi am fost consecven˛i, pentru c„ Ón cadrul Grupului P.S.D. au existat viziuni diferite asupra art. 6 alin. 3[1] , acolo unde noi am sus˛inut un alt punct de vedere, un lucru care v„d c„ acum Ól surprinde pe domnul secretar Titu Gheorghiof... La noi democra˛ia nu mai surprinde, domnule Gheorghiof.

™i dac„ s-a eliminat art. 6 alin. 3[1] prin votul plenului, vreau s„ v„ spun c„, practic, motiva˛ia comisiei, aceea privind necorelarea cu propuneri admise, Ón ceea ce prive∫te amendamentul formulat de noi, iat„ c„ nu mai st„ Ón picioare. Amendamentul nostru era unul foarte bun. Mul˛umesc.

Da, domnule deputat. Este adev„rat, exist„ acest amendament la art. 6 alin. 5, de eliminare, motivat de necorelare.

Invit din nou pe aceast„ cale to˛i colegii care au amendamente respinse s„ le sus˛in„ Ón cadrul discu˛iilor, altfel nu vor fi supuse la vot.

Dac„ mai dore∫te cineva.?

V„ rog, domnule deputat. Este Óntr-adev„r pe linia amendamentului dumneavoastr„ de eliminare.

## Domnule pre∫edinte,

Am solicitat comisiei, prin pre∫edintele ei, s„ ne clarifice ce Ónseamn„ contesta˛ii nesolu˛ionate trimise de Biroul Electoral Central. De ce trimite Biroul Electoral Central contesta˛ii nesolu˛ionate?

Cred c„ aceast„ l„murire ar trebui s-o solicita˛i Biroului Electoral Central.

V„ rog, domnule pre∫edinte, s„ r„spunde˛i colegului nostru.

Voi uza de sfatul dumneavoastr„ ∫i voi solicita Biroului Electoral Central Ón 2008, dac„ nu sunt alegeri anticipate.

## **Domnul Lucian Augustin Bolca∫:**

V„ rog, domnule pre∫edinte, s„-i r„spunde˛i colegului nostru.

Imediat! S„-i dea r„spunsul. S-a solicitat un r„spuns de la pre∫edintele comisiei. Respect„m calitatea de pre∫edinte al comisiei.

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Acest text, m„ refer la textul ini˛ial care a primit aceast„ completare, care aceast„ completare, sigur, c„ este bine venit„, este un text care a rezistat multor legislaturi ∫i nu a fost contestat p‚n„ Ón prezent niciodat„.

Aceste contesta˛ii nesolu˛ionate primite de la Biroul Electoral Central Ón dosarele respective, al„turi de contesta˛iile solu˛ionate, constituie acest pachet care se pune la dispozi˛ia comisiei de validare. Sigur c„ Comisia de regulament nu are suficient„ c„dere juridic„ ca s„ discute mai mult Ón leg„tur„ cu aceast„ solu˛ie adoptat„, cu at‚t mai mult cu c‚t aceast„ solu˛ie adoptat„ a primit ∫i girul Comisiei juridice.

Œn consecin˛„, pentru a definitiva cum vom vota sau care solu˛ie va fi acceptat„ Ón final, apropo de observa˛iile f„cute de domnul deputat Nicolicea, a∫ ruga, domnule pre∫edinte, ca aceast„ Comisie juridic„, domnul pre∫edinte al Comisiei juridice s„ ne explice mai bine ceea ce Ónseamn„ contesta˛ii nesolu˛ionate cuprinse Ón dosarele primite de la Biroul Electoral Central, dup„ care, Ón cuno∫tin˛„ de cauz„, vom accepta sau nu vom accepta amend„rile sus˛inute.

Am lut act de punctul dumneavoastr„ de vedere. Domnul deputat Ni˛„.

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Cred c„ este bine s„ conex„m art. 6 alin. 5 cu art. 7 ∫i, a∫a cum propunea colegul meu, s„ trimitem acest articol la comisie ∫i eventual ∫i la Comisia juridic„. Pentru c„ art. 7, domnule pre∫edinte, spune a∫a: îComisia de validare poate propune invalidarea alegerii unui deputat Ón cazurile Ón care constat„ c„ alegerea acestuia s-a f„cut prin Ónc„lcarea legii, inclusiv prin fraud„ electoral„.“

Mergem la art. 6 ∫i spunem c„ îÓnc„lcarea dispozi˛iilor legale referitoare la procedura de solu˛ionare a contesta˛iilor con˛inute Ón dosarele primite de la Biroul Electoral Central“, ∫i atunci cred c„ Ón continuare ar trebui s„ mergem pe aceea∫i variant„ c„ dac„ dosarele primite de la Biroul Electoral Central sau dac„ Ón unul dintre dosarele primite de la Biroul Electoral Central se constat„ c„ alegerea unui deputat s-a f„cut prin

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 141/11.X.2005 Ónc„lcarea legii, inclusiv prin fraud„ electoral„, comisia de validare poate propune invalidarea alegerii unui deputat. V-a∫ ruga s„ ˛ine˛i cont de acest lucru, ∫i pre∫edintele comisiei sau comisia s„ constate acest lucru. Mul˛umesc.

V„ rog, domnule deputat. Unul dintre dumneavoastr„. Pofti˛i.

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Stima˛i colegi ∫i stimate colege,

Dac„ p‚n„ acum, de bine, de r„u, s„ spunem c„ mai aveam r„spunsuri, c„ vine dos„relul ∫i Ón dos„rel avem nu ∫tiu ce h‚rtii pe baza c„rora trebuie s„ lu„m nu ∫tiu ce decizie, a∫a cum spunea mai devreme colegul nostru, la art. 7, comisia de validare ar trebui s„ constate frauda electoral„.

Dac„ mergem Ón continuare cu aceast„ logic„, va trebui s„ avem ∫i o comisie de anchet„ proprie, cu organe de investiga˛ie etc. care la r‚ndul lor s„ aib„ un anumit tip de regulament de organizare ∫i func˛ionare, cu competen˛e foarte clare. Eventual, cu posibilitatea de a emite mandate de arestare.

Iar nebunia continu„, fiindc„ chiar dac„ constat„m fraud„ electoral„, noi, la comisia de validare, marii detectivi, constat„m Ónc„lcarea legii prin fraud„ electoral„, facem un raport, venim cu el Ón fa˛a plenului, plen care poate invalida acest raport ∫i, prin votul Camerei, consfin˛im o ilegalitate ∫i mai mare.

Œn acest sens, eu am vorbit, domnule pre∫edinte ∫i stima˛i colegi, cu colegii no∫tri de la Comisia juridic„, atunci c‚nd a fost retrimis raportul, sper‚nd ∫i vorbind cu ace∫ti colegi, c„ acest art. 7 oricum va trebui s„ dispar„, iar toate aceste prevederi la comisia de validare Ón ceea ce prive∫te competen˛a de a face anchete, de a da verdicte, eventual s„ chem„m justi˛iabilii Ón fa˛a noastr„, s„ le lu„m declara˛ii scrise ∫i s„-i pedepsim exemplar, s„ fie ori excluse total din acest regulament, ori g„sit„ o alt„ solu˛ie, dar care s„ nu ne suprapun„ pe noi, comisia de validare, peste alt„ instan˛„ civil„ sau penal„.

S„ nu ne suprapun„ pe noi peste ceea ce Ónseamn„ competen˛a Biroului Electoral Central ∫i ca nu, apoi, dup„ ce noi, comisia de validare, facem un tip de raport, plenul s„ aib„ posibilitatea s„ consfin˛easc„ o ilegalitate pe care noi o constat„m, eventual.

Œn acest sens, m„ raliez pozi˛iei antevorbitorului meu, domnul deputat Ni˛„, ca eventual tot ce Ónseamn„ aceast„ parte din ceea ce reglementeaz„ comisia de validare s„ fie retrimis„ la comisia de validare, la Comisia juridic„, Ómpreun„ cu Consiliul Legislativ, Ómpreun„ cu, nu ∫tiu, cu Biroul Electoral Central, cu Autoritatea Electoral„ Permanent„. G„si˛i o solu˛ie, fiindc„ nu ne pute˛i cere comisiei... Eu sunt Ón comisia de validare, domnule pre∫edinte, ∫i pe noul regulament o s„ se Ónt‚mple un caz, ∫tiu eu, vine un alt coleg, peste un an c‚nd termin„m regulamentul, ∫i m„ pune s„ constat dac„ are sau nu fraud„ electoral„.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte,

Un coleg de-al meu invoca mai devreme avizul Comisiei juridice. Dumneavoastr„ ∫ti˛i cum Comisia juridic„ s-a pronun˛at asupra amendamentelor admise, au fost admise ∫i s-a dat un aviz pentru constitu˛ionalitate Ón Óntregul s„u, deci acest art. 6[5] , Comisia juridic„ s-a pronun˛at ∫i a spus c„ este constitu˛ional.

De aceea, domnule pre∫edinte, eu am supus plenului eliminarea alin. 3[1] , dar tocmai pentru a acoperi toate aceste dosare care, Óntr-un fel sau altul, n-au fost solu˛ionate eu am propus îprecum ∫i asupra sesiz„rilor venite de la cet„˛eni.“

Mai dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul?

Stima˛i colegi, ne afl„m Ón urm„toarea situa˛ie: Ón ceea ce prive∫te art. 6 alin. 5 exist„, pe de o parte, o propunere de eliminare, un amendament de eliminare, iar, pe de alt„ parte, la amendamentul admis de comisie ∫i modificat, pentru corelare, Ón ∫edin˛a de ast„zi, domnul pre∫edinte al comisiei a sim˛it nevoia unui aviz al Comisiei juridice.

Œn continuare, a venit propunerea ca ∫i art. 7, pe care nu-l supunem dezbaterilor dec‚t dac„ exist„ modific„ri, fiind vorba de un text nemodificat, numai dac„ exist„ observa˛ii, s„ fie retrimis la comisie, av‚nd Ón vedere c„ formularea sa las„ loc de interpret„ri: îprin Ónc„lcarea legii, inclusiv prin fraud„ electoral„.“

Eu g„sesc c„ ambele texte care sunt p„strate de la adoptarea primului Regulament al Camerei trebuiesc corelate cu prevederile actualei Legi pentru alegerea Camerei Deputa˛ilor ∫i Senatului, cu precizarea îa c„ror dispozi˛ii legale referitoare la procedura de solu˛ionare de c„tre Biroul Electoral Central“ se refer„ la acest text, pentru c„ procedurile Ón legile respective au fost modificate, iar no˛iunea de fraud„ electoral„ nu se mai Ónt‚lne∫te Ón aceste dispozi˛ii legale privind alegerea Camerei Deputa˛ilor ∫i Senatului.

Deci, ˛in‚nd seama de necesitatea corel„rii legislative ∫i de solicitarea pre∫edintelui Comisiei de regulament pentru un aviz sau un punct de vedere al Comisiei juridice, Ón conformitate cu art. 102 din Regulamentul Camerei, retrimit la Comisia de regulament pentru a lua avizul Comisiei juridice numai cu privire la aceste texte ∫i pentru a prezenta o formulare corelat„ cu legisla˛ia electoral„ Ón vigoare.

Domnule pre∫edinte, c‚nd poate fi gata raportul? Va trebui s„ fixez un termen ∫i nu o fac colegial f„r„ s„ v„ consult.

## Domnule pre∫edinte,

Pentru rigoare, s„ Ón˛eleg c„ aceste amendamente sau pozi˛iile 20 ∫i 21 din raport, ambele texte s„ fie retrimise la Comisia de regulament. Am Ón˛eles bine, sper, da?

Este absolut incredibil.

Da. Cine mai dore∫te? V„ rog, domnule deputat.

Corect, nu putem trimite la Comisia juridic„. Trimitem la Comisia de regulament, pentru c„ aceasta este subiectul cu care oper„m, ∫i Comisia de regulament

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 141/11.X.2005 solicit„ ∫i avizul Comisiei juridice. V„ Ómputernicim s„ solicita˛i acest aviz.

V„ rog.

Œn condi˛ia Ón care Ómputernici˛i Comisia de regulament s„ solicite acest aviz, ∫i, sigur, pe cale de consecin˛„, Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i va trebui s„ dea acest aviz, presupunem c„ vom putea s„ Ónaint„m, Comisia pentru regulament, acest raport suplimentar Ón ziua de luni.

V„ mul˛umim, domnule deputat. Sunte˛i Ón asentimentul nostru; ne-am consultat ∫i cu domnii secretari ∫i ne g‚ndeam la aceea∫i solu˛ie. Deci, pentru consemnare, Ón cursul zilei de luni, Comisia pentru regulament va difuza raportul suplimentar. V„ rog, domnule deputat, pentru art. 6 alin. 5 ∫i art. 7, at‚t.

V„ supun aten˛iei, la art. 7, dac„ s-ar putea avea Ón vedere urm„toarea corelare lingvistic„: îComisia de validare poate propune invalidarea alegerii unui deputat, Ón cazul Ón care constat„ c„ alegerea acestuia s-a f„cut prin Ónc„lcarea legii, inclusiv prin fraud„ electoral„.“ Pare a fi redundant, pentru c„ ar p„rea c„ facem o concesie faptului c„ frauda electoral„ este o Ónc„lcare a legii.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umim, domnule deputat.

S„ se prind„ Ón stenogram„, evident, ∫i comisia sesizat„ s„ se pronun˛e Ón continuare.

Trecem la punctul 22 al raportului, art. 8 alin. 1; Ón redactarea comisiei, art. 8 alin. 1 are urm„torul con˛inut: îComisia, Ón cel mult 4 zile de la constituirea sa, Óntocme∫te un raport Ón care vor fi preciza˛i deputa˛ii pentru care se propune validarea, invalidarea sau, dup„ caz, am‚narea valid„rii mandatelor, cu motivarea pe scurt a propunerilor de invalidare sau de am‚nare.“

Cu privire la acest text, v„ rog, domnule deputat.

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Pentru consecven˛„, v-a∫ propune s„ trecem îcomisia de validare“, pentru c„ permanent Ón textul legii am trecut comisia de validare. Deci, p‚n„ acum, Ón toate textele, c‚nd am f„cut referire, am f„cut referire la comisia de validare.

De aceea, eu v„ propun pentru completare ∫i pentru consecven˛a textului, îcomisia de validare“.

Da, eu sunt de acord cu dumneavoastr„, dar vreau s„ aud punctul de vedere al domnului pre∫edinte al comisiei. De acord.

V„ rog, domnule deputat.

Domnule pre∫edinte,

Prin faptul c„ avem situa˛ia Ón care c‚teva articole au fost trimise la Comisia de regulament, aceste articole av‚nd influen˛„ extraordinar de mare ∫i asupra art. 8, art. 9, art. 11, art. 12, deci ne afl„m Ón situa˛ia Ón care solicit„m ori toate aceste articole s„ fie trimise ∫i dezb„tute Ómpreun„ la Comisia pentru regulament, s„ a∫tept„m Óntoarcerea lor cu totul, ori, dac„ nu se accept„ aceast„ chestiune, aceast„ rug„minte de a trece direct la art. 14, atunci v„ solicit„m o pauz„ de consult„ri de 45 de minute, pentru c„ discu˛iile pe care le avem la aceste articole depind de rezultatul pe care-l aveam de la Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i ∫i deja Ón grup avem mult mai multe p„reri divergente ∫i nu ∫tim s„ lu„m o pozi˛ie unitar„.

Domnule deputat, am luat act de propunerea dumneavoastr„. A˛i indicat o serie de texte care sus˛ine˛i c„ au o intim„ leg„tur„ cu cele retrimise la comisie f„r„ a motiva, dar, Ón acela∫i timp, a˛i solicitat o pauz„ de consult„ri, de data aceasta corect motivat„, pentru c„, Óntr-adev„r, se ridic„ ni∫te probleme pentru discutarea Ón continuare.

Œn aceste condi˛ii, v„ acord o pauz„ de consult„ri, dar nu de 45 de minute. Totdeauna m„ voi p„stra la limita celor 30 de minute, de acum Óncolo.

V„ rog, pauz„ 30 de minute.

## _Pauza a durat Óntre orele 17,16—17,50._

## Stima˛i colegi,

S-a Óncet„˛enit o cutum„, una dintre pu˛inele care nu-mi plac, ca pre∫edintele de ∫edin˛„ s„ a∫tepte venirea deputa˛ilor Ón sal„.

Œi rog pe domnii secretari s„-∫i ocupe locurile.

Œi rog pe liderii grupurilor parlamentare s„ asigure prezen˛a Ón sal„.

Continu„m. Am r„mas la art. 8.

V„ rog, domnule deputat, pofti˛i.

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Œn urma consult„rilor cu o parte dintre colegi, care au lucrat pe acest regulament, avem urm„toarea propunere. Nu ∫tiu Ón ce m„sur„ este regulamentar„, poate ne ajuta˛i chiar dumneavoastr„, dar ca tot...

V-a∫ ruga, foarte mult, s„ schimba˛i replicile direct, ∫i nu prin intermediul tribunei Parlamentului.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 141/11.X.2005

## Mul˛umesc.

Ca tot ceea ce Ónseamn„ comisia de validare, capitolul care reglementeaz„ comisia de validare, Ón spe˛„ mai avem c‚teva articole, s„ le discut„m f„r„ s„ le vot„m. Comisia de regulament ∫i reprezentan˛ii din Comisia juridic„ din sal„, inclusiv cei care sunt Ón ambele comisii — domnul Buda, de exemplu —, s„ ∫i le noteze, s„ retrimitem tot ce Ónseamn„ capitol la comisia de validare, la Comisia de regulament ∫i Ómpreun„ cu acele consult„ri cu Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i s„ avem p‚n„ luni, mar˛i, nu ∫tiu c‚nd o fi gata, poate duminic„, un capitol Ón ceea ce prive∫te comisia de validare care s„ respecte ∫i legea ∫i, ∫tiu eu, litera Ón care a fost scris, ca pe noi s„ ne ajute, ∫i nu s„ ne Óncurce sau s„ ne pun„ s„ facem lucruri pentru care nu avem competen˛„.

Domnule deputat, vreau s„ v„ invoc o imposibilitate Ón ceea ce prive∫te propunerea de trimitere Ón bloc a capitolului privind comisia de validare, av‚nd Ón vedere c„ exist„ c‚teva texte care au fost deja votate de plen.

Vreau s„ v„ spun c„ Ón m„sura Ón care vor exista texte de corelare sau care vor pune problemele prev„zute de art. 102 din regulament, mi s-a mai semnalat deja, s„ semnala˛i ∫i s„ argumenta˛i, iar fiecare text Ón parte va primi soarta care i se cuvine.

Deci o asemenea trimitere Ón bloc ∫i o discutare f„r„ vot nu este posibil„.

V„ rog, domnule deputat.

## Domnule pre∫edinte,

Propunerea colegului meu, de∫i eu o consider, ca ∫i dumneavoastr„, neregulamentar„, n-a vrut s„ fac„ dec‚t s„ scurt„m acest timp ∫i s„ nu mai avem ni∫te discu˛ii.

Eu a∫ dori, dac„ putem, oricum, ca aceste articole care fac trimitere la ceea ce am trimis la comisie... Nu ∫tim cum s„ mergem mai departe, observa˛i c„ se vorbe∫te la art. 8 de deputa˛ii pentru care se propune validarea, invalidarea sau am‚narea valid„rii mandatelor, ceea ce ˛ine exact de obiectul comisiei, la alin. 2 îam‚narea valid„rii mandatului“, la art. 9: îraportul este aprobat de comisia de validare. Œn caz de paritate votul este hot„r‚tor“. Dar, ce voteaz„? Art. 10, din nou se vorbe∫te despre comisia de validare, p‚n„ la art. 12, inclusiv, ∫i am mai avea o variant„, ∫i anume s„ s„rim peste aceste articole pentru moment, p‚n„ c‚nd se Óntoarce raportul comisiei ∫i s„ Óncepem direct cu art. 13, ∫i articolele acestea s„ le l„s„m, s„ le discut„m dup„ ce afl„m punctul de vedere al comisiei.

Evident c„ nu am un text de regulament care s„ ne permit„ acest lucru. Textul de regulament este acela pe care l-a˛i spus dumneavoastr„, adic„ s„ discut„m fiecare articol ∫i s„ le trimitem pe r‚nd. A se Ón˛elege, ∫i colegii trebuie s„ Ón˛eleag„ c„ aceste dou„ propuneri au fost tocmai pentru a nu mai tergiversa.

Dac„ exist„ o posibilitate de acceptare, v„ rug„m s-o face˛i. Dac„ nu, respect„m regulamentul, a∫a cum a˛i indicat dumneavoastr„.

Eu cred c„ Ón dezbaterea unor modific„ri la regulament este esen˛ial s„ ˛inem cont de litera regulamentului Ón vigoare ∫i, de aceea, v„ invit ∫i pe dumneavoastr„ la discutarea fiec„rui articol, c‚nd exist„ justific„ri pentru aceast„ propunere pe care acum a˛i f„cut-o global, s„ interveni˛i ∫i s„ face˛i propunerea Ón concret.

Este adev„rat, ∫i trebuie s„ v„ m„rturisesc ∫i Ón calitate de pre∫edinte de ∫edin˛„, care are atributul de a retrimite la comisie, sim˛im acut lipsa unui raport complet din partea Comisiei juridice. Acesta este adev„rul, pe care nu trebuie s„-l ocolim Ón nici un mod.

Œn consecin˛„, suntem la art. 8 alin. 1, Ón propunerea formulat„ de comisie, cu completarea solicitat„ de un coleg, care a spus: îComisia de validare, Ón cel mult 4 zile de la constituirea sa, Óntocme∫te un raport Ón care vor fi preciza˛i deputa˛ii pentru care se propune validarea, invalidarea sau, dup„ caz, am‚narea valid„rii mandatelor, cu motivarea pe scurt a propunerilor de invalidare sau de am‚nare“.

- Domnul pre∫edinte al comisiei, dac„ este de acord cu

- aceast„ ad„ugire?

- Comisia de validare? Da, de acord. V„ rog, doamna deputat.

## Domnule pre∫edinte,

La acela∫i articol se stabile∫te termenul Ón care comisia va prezenta, va elabora raportul respectiv, pentru a respecta normele de tehnic„ legislativ„.

- V„ propun s„ ne reÓntoarcem la textul ini˛ial, Ón sensul

- c„ perioada, timpul de 4 zile s„ fie scris Ón cifre arabe. V„ mul˛umesc.

Da, am luat act de propunerea dumneavoastr„.

Domnul pre∫edinte al comisiei, v„ rog s„ v„ pronun˛a˛i: textul ini˛ial, î4 zile“, dar urmeaz„ sintagma îde la constituirea sa“, pentru a ∫ti de unde curge acest termen.

- V„ mul˛umesc.

Alte propuneri?

- V„ rog, domnilor deputa˛i, nu...

Domnule deputat, l-am invitat pe colegul dumneavoastr„.

## Domnule pre∫edinte,

- Stima˛i colegi,

V-a∫ supune aten˛iei, pentru proprietatea textului, dac„ sunte˛i de acord s„ Ónlocuim aici îvor fi preciza˛i deputa˛ii“, este impropriu. Preciz„m detalii, date cu nominaliza˛ii, adic„ stabilim numele ∫i prenumele deputa˛ilor care sunt valida˛i, invalida˛i sau am‚na˛i. V„ mul˛umesc.

Œl rog pe domnul pre∫edinte al Comisiei de regulament...

De acord cu Ónlocuirea. Deci nominaliza˛i. Altcineva?

V„ rog, domnule deputat.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 141/11.X.2005

Deci propun ∫i acest articol s„ fie retrimis la comisie, av‚nd Ón vedere c„ se vorbe∫te de validarea mandatelor, am‚narea sau invalidarea mandatelor, care sunt Ón str‚ns„ leg„tur„ cu contesta˛iile pe care peten˛ii le consider„ a fi solu˛ionate necorespunz„tor sau cu acele contesta˛ii nesolu˛ionate primite de la Biroul Electoral Central.

Se observ„ c„ propunerea de invalidare sau de am‚nare trebuie s„ aib„ o motivare pe scurt, care motivare pe scurt nu se poate face dac„ nu ∫tim cum se solu˛ioneaz„ ceea ce am trimis la comisie.

De asemenea, consider c„ ar trebui, dac„ tot este pe scurt propunerea de invalidare sau de am‚nare, de∫i c‚nd este cazul de invalidare ar trebui s„ fie _in extenso_ , nu pe scurt, ar trebui ∫i propunerea de validare s„ fie motivat„ pe scurt, deci este un tabel cu cei mai mul˛i deputa˛i, dac„ nu chiar to˛i, Ón care se propune validarea, motivarea pe scurt, dac„ Óndeplinesc condi˛iile cerute de lege.

Deci n-am Ón˛eles de ce trebuie motivat„ doar invalidarea sau am‚narea, ∫i nu ∫i validarea, de parc„ validarea s-ar face f„r„ nici un fel de motiv.

Deci propunerea mea este, a∫a cum a˛i spus ∫i dumneavoastr„, art. 8 alin. 1 s„-l reg‚ndeasc„ comisia Ón str‚ns„ corelare, a∫a cum Ói place s„ motiveze, cu articolele anterioare.

## V„ mul˛umesc.

Am re˛inut prima observa˛ie. Ca prim„ observa˛ie pe cea de-a doua formulat„, Ón ordine, f„cut„ de dumneavoastr„, ∫i anume: completarea textului Ón sensul îcu motivarea pe scurt a propunerilor de validare, invalidare sau am‚nare“.

Domnul pre∫edinte al comisiei, v„ rog s„ aprecia˛i dac„ ∫i validarea trebuie motivat„.

## Domnule pre∫edinte,

Nu consider„m c„ aceast„ validare trebuie s„ fie motivat„. Avem suficiente elemente care s„ stabileasc„ Ón ce condi˛ii aceast„ comisie de validare consider„ c„ un mandat poate fi validat. Dac„ aceast„ comisie consider„ ∫i se voteaz„ Ón comisia de validare, Ón final, aceast„ validare a fiec„rui deputat, este destul de clar c„ Ón textul de prezentare a acestei liste de validare se spune: îcorespunz„tor prevederilor regulamentului“, articolul ∫i alineatul... Asta Ónseamn„ motivarea.

Œn ceea ce prive∫te motivarea propunerilor de invalidare sau am‚nare, cred c„ pe undeva deranjeaz„ acest îpe scurt“, pentru c„, Óntr-adev„r, o propunere de invalidare sau de am‚nare deranjeaz„, Ón primul r‚nd, pe cel care Ó˛i vine cu acest mandat Ón Parlament ∫i, sigur, trebuie s„ ofere suficiente date pentru o dezbatere. Se face o dezbatere, pentru care, dup„ aceea, se supune votului plenului aceast„ propunere.

™i ar fi... Vorbesc acum Ón calitate de membru al Comisiei de regulament, nu m-am consultat cu colegii, dar consider c„ aceast„ sintagm„ îpe scurt“ ar trebui eliminat„, doar îcu motivarea propunerilor de invalidare sau de am‚nare“, pentru c„ aceasta trebuie s„ fie un atribut al comisiei de validare ∫i Ó∫i motiveaz„ cum

consider„ ea de cuviin˛„, este singurul for de autoritate Ón acel moment constituit de plenul Camerei ∫i poate stabili dac„ aceast„ motivare poate s„ fie mai scurt„ sau poate s„ fie mai lung„.

## V„ mul˛umesc.

Œn ceea ce prive∫te prima propunere de retrimitere ∫i a acestui text la comisie Ón vederea corel„rii, v„ rog s„ constata˛i c„ acest text are un obiect special, Ón raport de celelalte texte, el stabilind numai termenul Ón care urmeaz„ s„ se depun„ raportul.

Dac„ am fi Ón cazul comisiei care lucreaz„, sigur c„ ne-am pune problema c‚nd se valideaz„ ∫i c‚nd se invalideaz„. Dar aceste lucruri se vor l„muri Ón procesul de rediscutare a art. nr. 6 ∫i 7. Aici avem de-a face numai cu momentele care sunt stabilite.

Astfel c„ nu v„d o corelare care s„ duc„ la necesitatea restituirii. Nu v„ propun restituirea.

Œn aceste condi˛ii, v„ supun la vot, dac„ nu mai sunt alte interven˛ii.

V„ rog, domnule deputat.

## Domnule pre∫edinte,

Acum v„ demonstrez logica pe care am avut-o c‚nd v-am propus s„ discut„m f„r„ s„ vot„m. Fiindc„, dac„ vot„m acum art. 8 alin. 1, dup„ aceea trecem la art. 8 alin. 2, care curge firesc, logic, dup„ alin. 1, numai c„ la art. 8 alin. 2 avem ni∫te pozne mici sau mari. ™i vi-l citesc: îAm‚narea valid„rii mandatului unui deputat sau mai multor deputa˛i se propune de c„tre comisie plenului Camerei Deputa˛ilor pentru o dat„ ulterioar„ dac„ nu s-a putut clarifica Ón termenul prev„zut solu˛ionarea unor contesta˛ii, sesiz„ri ori dac„ deputa˛ii“ — ∫i aici aten˛ie! — înu au depus toate documentele prev„zute de lege pentru validarea mandatului lor“.

Domnule pre∫edinte, eu v„ repet c„ deputa˛ii nu trebuie s„ depun„ ei personal nici un act. Sunt acte care vin de la Biroul Electoral Central, sunt acte care vin de la judec„toriile locale ∫i sunt acte care vin de la Curtea de Conturi, ∫i dac„ cineva — la comisia de validare Ónc„ nu ave˛i declara˛ia de avere —, dac„ sunt acte care nu au fost trimise de o Curte de Conturi dintr-un jude˛, acel deputat nu este Ón cauz„ cu nimic. El nu a gre∫it cu nimic. Nu este Ón sarcina lui s„ aduc„ acele acte.

Numai c„ Ón acest art. 8 nu se pomene∫te nic„ieri despre sanc˛iune, eventual asupra celor care nu trimit actele Ón termen sau despre buna-credin˛„ a deputatului respectiv, care trebuie validat ∫i f„r„ acele acte pe care cineva uit„ s„ le trimit„ sau nu vrea s„ le trimit„.

Œn acest sens, domnule pre∫edinte, art. 8, Ón integralitatea lui, trebuie s„ urmeze soarta art. 6 ∫i 7.