™tefan Baban

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Interven˛ia mea se intituleaz„: îCanalul BÓstroe — rezultatul politicii rom‚ne∫ti“.

Scandalul care a ˛inut paginile ziarelor Ón ultimele dou„ luni, ∫i anume, construirea de c„tre Ucraina a unui canal navigabil care s„-i permit„ ie∫irea la Marea Neagr„ f„r„ a tranzita apele teritoriale ale Rom‚niei a reaprins ∫i redeschis vechi dispute politice, fiecare dintre p„r˛i Óncerc‚nd s„ demonstreze, mai mult sau mai pu˛in conving„tor, c„ de˛ine dreptatea suprem„.

Construirea Canalului BÓstroe a avut ca premis„ fundamental„, din punct de vedere al politici rom‚ne∫ti, nep„sarea ∫i indolen˛a autorit„˛ilor de la Bucure∫ti. Dezinteresul manifestat de guvern„rile din 1998 (c‚nd

serviciile secrete au prezentat inform„ri pertinente autorit„˛ilor rom‚ne∫ti) ∫i p‚n„ Ón prezent au pus Ón pericol securitatea na˛ional„ ∫i au avut ca rezultat valorificarea acestor oportunit„˛i de c„tre partea ucrainean„.

Œnc„ din acel an, autorit„˛ile rom‚ne∫ti au fost informate c„ bunii no∫tri vecini ucraineni prezentau Bra˛ul Chilia ca o posibil„ cale de naviga˛ie care s„ le permit„ accesul navelor maritime Ón porturile lor de la Dun„re, f„r„ a mai trece prin Canalul Sulina ∫i porturile rom‚ne∫ti. Aceast„ solu˛ie Ónc„lca flagrant prevederile Comisiei Dun„rii, dar Guvernul de la Bucure∫ti de la acea dat„ avea probleme mult mai importante de rezolvat, cum ar fi Ómp„r˛irea rezultatelor privatiz„rilor faimoase, Ómpropriet„rirea cu terenuri ∫i case, ob˛inerea de favoruri financiare pentru firmele de˛inute etc.

Conducerea Ucrainei nu s-a ferit niciodat„ s„ declare c„ dore∫te s„ amenajeze Bra˛ul Chilia, relu‚nd astfel un proiect mai vechi, de la Ónceputul anilor 1990, care a fost abandonat din cauza lipsei de fonduri, urm‚nd fie s„ amenajeze vechi porturi, fie s„ construiasc„ unele noi, care s„ permit„ ancorarea navelor de mare tonaj. Este de neÓn˛eles cum statul rom‚n a r„mas impasibil la toate aceste informa˛ii, av‚nd Ón vedere c„ prin reducerea sau chiar prin anularea traficului maritim cu Ucraina pe sectorul rom‚nesc al Dun„rii, pierderile financiare ce urmau a fi Ónregistrate erau imense. Cum tot la fel de neÓn˛eles r„m‚n atitudinea ∫i politica Rom‚niei Ón acest domeniu, de∫i se ∫tia c„ prin punerea Ón practic„ a acestui proiect Ucraina dob‚ndea o pozi˛ie privilegiat„ Ón transportul fluvial din acea zon„, consolid‚ndu-∫i statutul de putere european„ ∫i oblig‚ndu-ne la anumite concesii politice ∫i economice, care, Ón alte condi˛ii, nu ar fi putut fi ob˛inute.

™i Ón perioadele care au urmat p‚n„ la punerea Ón aplicare practic„ a proiectului autorit„˛ile rom‚ne∫ti au fost informate de studiile f„cute Ón zona Dun„rii de c„tre Ucraina, de interesul manifestat pentru amenaj„rile digurilor de pe Canalul Sulina, de unele inten˛ii ∫i preten˛ii teritoriale ale acestei ˛„ri care era sus˛inut„ din umbr„ de Rusia, fa˛„ de care-∫i ar„tase devotamentul ∫i sus˛inerea deplin„. Nici Ón aceste cazuri statul rom‚n nu a reac˛ionat, de∫i, la un moment dat, au fost negocieri Óntre cele dou„ p„r˛i privind definitivarea Tratatului privind regimul frontierelor ∫i delimitarea platoului continental.