™tefan Baban

## Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i, îSezonul estival Óncepe cu scumpiri“.

Luna iulie preg„te∫te o surpriz„ total nepl„cut„ rom‚nilor: scumpirile de var„, care le afecteaz„ at‚t bugetele de vacan˛„, c‚t ∫i bugetele anuale, planificate pe termen scurt ∫i termen lung, ca s„ nu mai vorbim de disconfortul pe care-l vor resim˛i c‚nd vor scoate mai mul˛i bani din buzunare. Œncep‚nd de la biletele de tren — doar vine vacan˛a! — ∫i termin‚nd cu electricitatea, gazul metan, energia termic„ etc., toate vor mai c‚∫tiga ceva

procente la pre˛, iar popula˛ia va mai pierde ceva din banii considera˛i ca economii dup„ achitarea tuturor d„rilor c„tre stat.

A∫a dup„ cum se laud„ oficialii rom‚ni, aceasta este ultima majorare de pre˛uri la utilit„˛i, dar cred, de exemplu, c„ Ónceputul noului an ∫colar va aduce iar major„ri, dar de data asta impuse din exterior, scuz„ perfect valabil„ ∫i oric‚nd pertinent„. Toate aceste cre∫teri de pre˛uri vor atrage dup„ sine, gen suveic„, ∫i o majorare a tuturor pre˛urilor de pe pia˛a rom‚neasc„, Óncep‚nd de la produsele alimentare ∫i sf‚r∫ind cu cele privitoare la vacan˛ele noastre.

Adev„rul este c„ rom‚nii s-au Ónv„˛at, Ón cei cincisprezece ani de pur„ democra˛ie, mai mult cu cre∫teri de pre˛uri ∫i sc„deri ale nivelului de trai dec‚t cu realiz„ri economice ∫i mai ales cu economie de pia˛„. Acum sunt perfect con∫tien˛i c„ viitoarele major„ri de pre˛uri, inclusiv cele ale biletelor de tren, se vor reg„si at‚t Ón pre˛ul medicamentelor, dar ∫i al verde˛urilor pe care le cump„r„ zi de zi de pe pia˛„. S-au Ónv„˛at de cincisprezece ani cu acest lucru ∫i au scuz„ c„ ne cer al˛ii aceste sacrificii, de∫i sunt perfect con∫tien˛i c„, dac„ economia rom‚neasc„ duduie, duduitul ei nu poate acoperi toate pierderile ascunse sau vizibile, prin care reprezentan˛ii societ„˛ilor de resort Óncearc„ ∫i reu∫esc, prostind pe to˛i, s„-∫i acopere ineficien˛a managementului practicat.

Este adev„rat c„ trebuie s„ ne aliniem la standardele impuse de U.E. Dar oare numai c‚nd pl„tim? Atunci c‚nd trebuie s„ fim pl„ti˛i, c‚nd trebuie s„ ne vindem for˛a de munc„ afl„m cu surprindere c„ nu Óndeplinim standardele europene ∫i, Ón acest caz, nu putem avea preten˛ii prea mari. De∫i, dac„ am fi reali∫ti, am sesiza c„ for˛a de munc„ rom‚neasc„ este totu∫i solicitat„ Ón str„in„tate, deci putem s„ ne compar„m ∫i Ón acest domeniu cu cerin˛ele Uniunii Europene.

Scumpirile lunare, trimestriale sau chiar s„pt„m‚nale, ca Ón cazul carburan˛ilor, au devenit o chestiune cotidian„. Rom‚nii vocifereaz„, comenteaz„, strig„ cu disperare, dar Ón cei 15 ani de democra˛ie au Ónv„˛at c„ nu prea mai au ce face cu cei 50.000, 100.000 sau 500.000 lei, fiecare dintre aceste bancnote devenind foarte repede ineficient„, f„c‚nd loc alteia ∫i acoperind, Ón mod real, cheltuielile curente ale unei familii obi∫nuite.

Œngrijorarea cet„˛enilor rom‚ni se manifest„ vizavi de momentul c‚nd nu vor putea achita cheltuielile, pentru c„, dup„ ultimele pronosticuri, sistemul de pensii va fi Ón aer, agricultura primitiv„ nu va putea asigura nici m„car minimul subzisten˛ial, iar industria fie va fi falimentat„, nef„c‚nd fa˛„ cerin˛elor europene, fie va deveni o surs„ de minim c‚∫tig pentru o mic„ parte a popula˛iei.