Stenogramă plen

3. Victimele, ∫i atunci, ∫i acum, sunt cet„˛enii ˛„rii.

4. Œn pierdere de imagine, ∫i acum, ∫i atunci, sunt Rom‚nia ∫i primul-ministru.

5. Ministerul Transporturilor pe care Ól conduce˛i acum, dar ∫i cel condus de altcineva atunci sunt Ón afara oric„rei culpe.

Surprinz„tor, nu? Nu mai continuu cu aceast„ asem„nare, pentru c„ îPrietenii ∫tiu de ce!“.

Am constatat, totu∫i, ∫i unele diferen˛e Óntre mineriad„ ∫i greva ceferi∫tilor de acum.

1. Atunci l-a˛i destituit pe inginerul Ioan Manucu pentru nerespectarea dispozi˛iilor date de dumneavoastr„. Acum, surprinz„tor, nu cunosc s„ fi luat vreo decizie de acest fel.

2. Atunci, mineriada sf‚r∫ea Óntr-o baie de s‚nge. Acum, regia pare a fi de catifea.

3. Daunele mineriadei, at‚t cele morale, c‚t ∫i cele materiale, par s„ fi fost incalculabile. Acum suntem informa˛i c„ zilnic statul rom‚n pierde 40 de miliarde. Nu ∫tim cine a f„cut aceste calcule ∫i pe ce criterii, ∫tim doar c„ Óntregi sectoare ale economiei se apropie rapid de colaps ∫i am s„ v„ dau doar exemplul unei societ„˛i miniere din Cara∫-Severin, care zilnic Ónregistreaz„ pierderi de 900 milioane lei. Adresa cu situa˛ia dramatic„ Ón care se g„se∫te Œntreprinderea îMiniera Banat“ Anina o anexez la aceast„ declara˛ie.

4. Mineriada s-a produs postalegeri. Acum, aceast„ grev„ pare un fel de preludiu al multdoritelor anticipate.

5. Atunci, at‚t sindicatele, c‚t ∫i clasa politic„ erau îs„race ∫i cinstite, ∫i lipsite de exerci˛iul democratic“. Acum, evident, Nicolae Filimon ar scrie ∫i Ón completare romanul modern al arivismului rom‚nesc.

V„ mul˛umesc.

Œl invit pe domnul Mircia Giurgiu. Va urma domnul Mihai Apostolache.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 91/28.VI.2005

## **Domnul Mircia Giurgiu:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Titlul declara˛iei mele politice de ast„zi este îProtestele sindicale din calea ferat„“.

Mai ales c„, a∫a cum s-a spus de la acest microfon, deocamdat„, nici administra˛ia, conducerea companiilor din calea ferat„, nici Ministerul Transporturilor se pare c„ nu doresc s„ g„seasc„ o solu˛ie ∫i de pe urma acestui conflict sufer„ at‚t popula˛ia, c‚t ∫i salaria˛ii de acolo. Dar ceea ce este mai grav, a∫a cum se amintea, Ón fiecare zi se produc mari pierderi ∫i nu ∫tim c‚nd vor fi recuperate ∫i cum.

Cine este r„spunz„tor? Probabil c„, Ón afar„ de cei de la putere, care ar trebui s„ ia decizii clare, concrete, nu pot s„ fie f„cu˛i r„spunz„tori salaria˛ii de acolo, care nu fac dec‚t s„-∫i cear„ ∫i s„-∫i apere drepturile.

V„ mul˛umesc.

Luna aprilie a Ónsemnat Ónceputul conflictului de munc„ al angaja˛ilor din C.F.R. Protestele declan∫ate Ón cursul lunii aprilie ∫i cele din aceast„ perioad„ au la baz„ o serie de nemul˛umiri. Principala revendicare se refer„ la majorarea salariilor, Ón condi˛iile Ón care toate pre˛urile cresc Ón fiecare lun„ ∫i se aliniaz„ la cele europene, Ón timp ce salariile r„m‚n la acela∫i nivel, adic„ foarte sc„zut.

Mecanicii de locomotiv„ ∫i angaja˛ii din depouri au intrat din 8 iunie 2005 Ón grev„ general„, Ón condi˛iile Ón care negocierile cu Guvernul au e∫uat ∫i continu„ s„ fie la fel de sterile Ón ceea ce-i prive∫te pe sindicali∫ti. Grevi∫tii au o serie de revendic„ri: majorarea salariilor, acordarea tichetelor de mas„ ∫i Ómbun„t„˛irea condi˛iilor de munc„.

Œn sprijinul mecanicilor de locomotiv„, ∫i angaja˛ii din depouri, cele patru federa˛ii sindicale din domeniul infrastructurii feroviare — Federa˛ia îMi∫care-Comercial“, Federa˛ia Na˛ional„ îDrum de Fier“, îElcatel“ ∫i îUsifer“ Atlas — au anun˛at c„ inten˛ioneaz„ s„ intre Ón grev„ de la Ónceputul acestei s„pt„m‚ni, asigur‚nd, la fel ca ∫i colegii lor, o treime din servicii.

Dat„ fiind importan˛a acestor ramuri ale economiei — pierderile Ónregistrate zilnic se ridic„ la 35 miliarde lei — este nevoie ca solicit„rile sindicali∫tilor s„ fie onorate pentru a preÓnt‚mpina alte mi∫c„ri de protest.

Mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul domnului deputat Mihai Apostolache. Va urma domnul deputat Grigore Cr„ciunescu.

Stima˛i colegi,

Œn ultima perioad„, ∫i m„ refer mai ales la ultimele trei luni, am senza˛ia c„ Rom‚nia s-a transformat Óntr-o uria∫„ sal„ de cinematograf, Ón care, intrarea fiind liber„, ne-am gr„bit s„ prindem fiecare un loc pentru a viziona un film halucinant... Scenariul este relativ simplu: Óntr-o ˛ar„ Ón care nu se petrecea mai nimic ie∫it din comun Óncep dintr-o dat„ s„ se Ónt‚mple o sumedenie de evenimente Ónc„rcate de dramatism.

Exact Ón ziua Ón care ∫eful statului vizita for˛ele armate din Irak se afl„ c„ trei jurnali∫ti rom‚ni sunt lua˛i ostatici acolo. Valuri de cerneal„ tipografic„ ∫i sute de ore de

emisie curg numai ∫i numai pentru mediatizarea acestui eveniment. Happy-end: acela∫i ∫ef de stat Ói elibereaz„ pe ostatici aproape personal. Acela∫i se ceart„ cu presa rom‚n„. Hayssami ∫i Munafi ne populeaz„ g‚ndurile ∫i conversa˛iile, ne b‚ntuie somnul ∫i ne trezesc apuse vigilen˛e. Fri∫ca pe tort: ziarista din Fran˛a, care ba a fost, ba n-a fost coleg„ de beci cu ai no∫tri. Bomboana de final: implicarea agen˛ilor fostei Securit„˛i, afla˛i Ón adormire Ón Irak...

Œn paralel, de parc„ ar fi fost un zefir de prim„var„, undeva, Ón fundalul filmului na˛ional, se Óntrez„resc sate Óntregi potopite de ploi ∫i furtun„, oameni r„ma∫i f„r„ gospod„rii.

Tocmai c‚nd ac˛iunea se cam sub˛iase ∫i intriga nu ne prea mai ˛inea cu sufletul la gur„, revine Ón aten˛ie Miron Cozma, eliberat ∫i el, absolut Ónt‚mpl„tor, chiar la momentul Ómplinirii a 15 ani de la mineriad„.

Un alt zefir de prim„var„: greva ceferi∫tilor trece aproape neobservat„.

Ar mai fi meritat amintit„ ∫i avalan∫a de arest„ri ∫i eliber„ri pe infrac˛iuni economice, lacrimile protagoni∫tilor ∫i declara˛iile emo˛ionante f„cute de c„tre unii dintre ei.

Iar un zefir de prim„var„: deriva Ón care pare s„ se afle Uniunea European„, o dat„ cu rezultatul referendumurilor din Fran˛a ∫i Olanda ∫i cu e∫ecul adopt„rii bugetului.

Œntre timp, pentru c„, nu-i a∫a, Ón ˛ar„ nu prea sunt probleme, parlamentarii rom‚ni se cam plictisesc, Ónv‚rtind pe toate p„r˛ile bruma de material de lucru sosit de la Guvern, Executiv, care, iat„, prin recenta sa asumare a responsabilit„˛ii pe un pachet de legi esen˛iale pentru prezentul ∫i viitorul Rom‚niei, ne arat„ clar c„ pu˛in Ói pas„ de existen˛a puterii legislative!

Dau cuv‚ntul domnului deputat Grigore Cr„ciunescu. Va urma doamna Angela Buciu.

Declara˛ie politic„: î15 ani de la mineriada din iunie 1990“.

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor si domnilor deputa˛i,

Anul acesta s-au Ómplinit 15 ani de la evenimentele din iunie 1990. Privind la televizor cele Ónt‚mplate atunci, ne constern„m ∫i ast„zi, r„m‚nem stupefia˛i de ceea ce s-a petrecut, iar sentimentele de groaz„ ne st„p‚nesc ∫i ast„zi cu aceea∫i intensitate.

Relu„rile zilnice ale acelor violen˛e de neimaginat de c„tre toate televiziunile, pe perioada 13—15 iunie 2005, ne-au f„cut s„ sim˛im un sentiment de ru∫ine pentru c„ asemenea fapte s-au petrecut la noi, Ón Rom‚nia, ∫i, mai mult, ne sunt cugetul ∫i con∫tiin˛a Ónc„rcate de faptul c„ nici p‚n„ ast„zi justi˛ia nu a g„sit responsabilii morali ai acelor evenimente. Suntem cu to˛ii de acord c„ acei oameni cu fe˛ele negre de praful de c„rbune, Ómbr„ca˛i jalnic ∫i cu privirile Ónc„rcate de ur„, cu b‚te ∫i t‚rn„coape Ón m‚ini, oameni veni˛i la Bucure∫ti direct din

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 91/28.VI.2005 m„runtaiele p„m‚ntului, nu-∫i d„deau seama c„ erau manipula˛i ∫i participau la evenimente de care ast„zi le este ru∫ine, incon∫tien˛i la acea vreme de r„ul pe care ∫i-l fac lor ∫i Ón acela∫i timp ˛„rii. Rom‚nia a fost aruncat„ Ónapoi cu mul˛i ani, iar simpatia cu care eram privi˛i dup„ Revolu˛ie de o lume Óntreag„ a disp„rut.

Faptul c„ Liga Minerilor din Valea Jiului ∫i-a cerut scuze Ón aceste zile pentru ororile pe care le-au s„v‚r∫it minerii Ón 1990 este un fapt de asumare a responsabilit„˛ii, dar acest lucru nu este suficient. Trebuie f„cut urm„torul pas, ∫i anume acela de a-i nominaliza pe cei ce i-au chemat ∫i i-au condus prin Bucure∫ti la adrese precise de persoane, redac˛ii de ziare ∫i sedii ale partidelor politice.

Faptul ca responsabilii politici de la acea vreme, Ón frunte cu domnul Ion Iliescu, o dau din col˛ Ón col˛, g„sind o serie de justific„ri, nu-i absolv„ de responsabilitate. Dup„ Ónregistr„rile existente Ón dosarele de anchet„ de la procuratur„, purtate de cei ce conduceau ac˛iunile Ón teren, rezult„ clar implicarea conduc„torilor ˛„rii de la acea vreme ∫i c„ ace∫tia aveau cuno∫tin˛„ de modul Ón care se desf„∫urau evenimentele.

## V„ mul˛umesc.

O invit la microfon pe doamna deputat Angela Buciu. Urmeaz„ domnul deputat Becsek-Garda Dezso Kálmán.

## Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Œn vremuri tulburi, c‚nd norii furtuno∫i amenin˛au hotarele ˛„rii, iar la Bucure∫ti conduceau politicienii lipsi˛i

de patriotism, salvarea a venit de la rezisten˛a popular„, adesea spontan„. A∫a s-a Ónt‚mplat ∫i Ón Maramure∫ acum exact 60 de ani, fapte pe care doresc s„ le prezint ast„zi Ón Parlament. Vreau s„ evoc acel moment pentru a-mi exprima recuno∫tin˛a fa˛„ de cei care au salvat jude˛ul atunci, oameni al c„ror exemplu de patriotism trebuie s„-l urm„m ∫i noi.

Œn 1944—1945 s-a Óncercat o secesiune a Maramure∫ului Ón favoarea U.R.S.S. Œn acel moment, din cei 135.013 locuitori ai jude˛ului 99.796 erau rom‚ni, 23.790 ucraineni, 9.174 unguri. Neput‚nd s„ se impun„ singuri, ungurii au format o coali˛ie cu ucrainenii, sus˛in‚nd tendin˛ele secesioniste ale acestora. Astfel se ac˛iona conform ideii larg r„sp‚ndite Ón acel moment Óntre maghiarii transilv„neni: îEste acceptabil„ orice st„p‚nire, numai cea rom‚neasc„ nu!“ Aflate sub protectoratul armatei sovietice de ocupa˛ie, cele dou„ minorit„˛i au acaparat conducerea jude˛ului ∫i la 27 ianuarie 1945 l-au declarat unit cu U.R.S.S. Rom‚nii au fost alunga˛i din func˛iile administrative, steagul Rom‚niei a fost interzis ∫i liderii rom‚nilor au fost aresta˛i.

Drept r„spuns, rom‚nii au adunat peste 70.000 de semn„turi ce au Ónso˛it un memoriu, trimis la Bucure∫ti, prin care cereau realipirea Maramure∫ului la Rom‚nia. Neprimind r„spuns, la 5 martie 1945 s-a organizat o mare manifesta˛ie na˛ional„ la Sighet, unde au participat peste 30.000 de oameni. Coloanele veneau de pe Valea Izei, Valea Vi∫eului, Valea Marei ∫i Valea Tisei. Constat‚nd c„ o mas„ imens„ de ˛„rani se Óndreapt„ spre Sighet, comandantul sovietic i-a somat pe intelectualii rom‚ni organizatori s„ opreasc„ imediat coloanele, Ón caz contrar va interveni Armata Ro∫ie. Cum un conflict cu U.R.S.S. ar fi mic∫orat ∫ansele ca Maramure∫ul s„ r„m‚n„ Rom‚niei, intelectualii au dat curs soma˛iei, cer‚nd ˛„ranilor s„ se Óntoarc„. Cu toat„ aceast„ contramandare, poli˛ia, format„ din ucraineni ∫i unguri, a omor‚t doi rom‚ni ∫i a r„nit peste o sut„. Manifesta˛ia a avut un ecou la Moscova, de unde a venit ordinul anul„rii secesiunii, pentru c„ ru∫ii nu aveau nevoie de un conflict militar Ón spatele frontului, Maramure∫ul fiind astfel salvat. Ac˛iunile secesioniste ucrainene, sprijinite de unguri, au continuat totu∫i, oblig‚ndu-i pe rom‚ni s„ fie permanent Ón alert„.

Mul˛umesc.

Œl invit la microfon pe domnul deputat Becsek-Garda Dezso˝ Kálmán.

Va urma domnul deputat Mihai Dumitriu.

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Œntr-un articol din 13 iunie a.c., publicat Ón ziarul îAdev„rul“, se afirm„ c„ conducerea Ministerului Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale vrea s„ modifice Ón cursul acestei veri legisla˛ia din domeniul silviculturii printr-o ordonan˛„ de urgen˛„ privind modul de administrare a p„durilor. Dup„ declara˛ia domnului ministru Gheorghe Flutur, îva fi creat„ o singur„ structur„ de administrare Óntr-un bazin cu mai multe categorii de proprietari cu contabilit„˛i diferite. Aceast„ structur„ va fi obligat„ s„ dea socoteal„ fiec„rui proprietar Ón parte ∫i anual va negocia transparent cheltuielile ∫i veniturile Óntregului bazin“.

Poate n-am Ón˛eles eu bine! Un ministru liberal vrea s„ renun˛e la cele 55 de ocoale particulare ∫i vrea s„ revin„ la sistemul centralizat, prin care personalul silvic, Ón ultimul deceniu, a distrus o parte a p„durilor care trebuiau s„ fie retrocedate fo∫tilor proprietari? Mai concret, Ón loc de liberalism, s„ fie introdus centralismul excesiv! Œn loc de regim silvic ∫i gospod„rire eficient„ a p„durilor, s„ prefer„m jaful ∫i batjocorirea prin defri∫„ri a proprietarilor de p„duri!

Situa˛ia mizerabil„ din p„durile Rom‚niei o recunoa∫te chiar ministrul, c‚nd afirm„ c„ îp„durarii sunt Ón c‚rd„∫ie cu ho˛ii de lemne“. Domnia sa recunoa∫te clar Óng‚mfarea ∫i reaua-voin˛„ a silvicultorilor fa˛„ de proprietari: îMai avem de lucrat la dispre˛ul ∫i arogan˛a de care dau dovad„ unii dintre oamenii no∫tri din teritoriu.“

Domnul ministru Gheorghe Flutur nu dore∫te s„ aplice sanc˛iuni Ómpotriva acelor silvicultori care Ón ultimii ani au contribuit la distrugerea fondului forestier na˛ional, fapt dovedit prin sus˛inerea mafiei din Gheorgheni, care a defri∫at mun˛i Óntregi ∫i a realizat Ómp„duriri fictive. îLegea prevede executarea silit„ a celor care au defri∫at ∫i nu au reÓmp„durit, dar, din p„cate, aceast„ m„sur„ nu a fost luat„ Ón ultimii ani“, afirma domnul ministru al agriculturii Ón articolul din ziarul îAdev„rul“.

Domnule ministru Gheorghe Flutur,

Ce v-a oprit ca Ón aceste ∫ase luni de c‚nd conduce˛i Ministerul Agriculturii s„ nu lua˛i m„suri Ómpotriva acelora care au defri∫at ∫i nu au reÓmp„durit? N-ar fi mai bine s„ impune˛i ocrotirea p„durilor ∫i pedepsirea mafio˛ilor? Œn loc de ordonan˛e de urgen˛„ prin care Óncerca˛i s„ men˛ine˛i Ón continuare privilegiile silvicultorilor ∫i ale vechilor structuri neocomuniste Ón domeniul silviculturii, proprietarii de p„duri a∫teapt„ din partea dumneavoastr„ s„-i ajuta˛i Ón redob‚ndirea ∫i ocrotirea propriet„˛ii lor forestiere fa˛„ de blocajul impus de societatea silvicultorilor, fa˛„ de r„zboiul p„durarilor ∫i al inginerilor

Mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul domnului deputat Mihai Dumitriu. Va urma domnul deputat Tiberiu B„rbule˛iu.

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi se intituleaz„ îDemagogul Emil Boc“.

Cu toate c„ magistra˛ii din toate jude˛ele Moldovei, ale Transilvaniei ∫i din sudul ˛„rii ∫i-au exprimat prin vot direct ∫i hot„r‚t opinia potrivit c„reia modific„rile actualului cadru legislativ (statutul magistra˛ilor, organizarea ∫i func˛ionarea instan˛elor, modul de organizare a Consiliului Superior al Magistraturii) Óncalc„ principiul fundamental al independen˛ei magistratului, sunt Ón contradic˛ie cu Constitu˛ia ∫i cu Codul civil, doamna ministru Macovei nu a luat Ón considerare.

Criticile vehemente din partea magistra˛ilor au vizat modific„rile propuse de Macovei Monica, crescut„, educat„ ∫i instruit„ Ón perioada regimului totalitar ceau∫ist, ce permite amestecul politicului Ón actul de justi˛ie. Mai mult, doamna ministru a indus acreditarea ideii c„ magistra˛ii care ∫i-au exprimat dezacordul sunt o fr‚n„ Ón calea reformei ∫i a integr„rii Ón Uniunea European„, ceea ce nu este adev„rat.

Astfel, ministrul de justi˛ie va fi cel care propune pre∫edintelui Rom‚niei numirea Ón func˛ie, dar ∫i revocarea procurorului general al Rom‚niei, a procurorului general al Parchetului Na˛ional Anticorup˛ie, a adjunc˛ilor acestora, a ∫efilor de sec˛ie. Se Óncalc„ cea mai important„ obliga˛ie asumat„ de Rom‚nia Ón negocierile cu Uniunea European„ Ón acest domeniu.

Aceast„ opera˛iune a Monic„i Macovei, de subordonare politic„ a justi˛iei, a fost sus˛inut„ public de Emil Boc, liderul Partidului Democrat, partid care de˛ine, de altfel, portofoliul justi˛iei, Ón cadrul algoritmului guvernamental, Guvern patronat de pre∫edintele B„sescu. Domnul Boc a sf„tuit-o pe doamna Macovei s„ nu mai a∫tepte avizul consultativ al Consiliului Superior al Magistraturii ∫i s„ supun„ direct aprob„rii Guvernului, Ón regim de urgen˛„, modific„ri legislative privind sistemul judiciar, sistem ce va institui dictatura ca mod de guvernare.

Atitudinea domnului Emil Boc este mai mult dec‚t surprinz„toare, fiind cunoscut drept unul dintre cei mai ferven˛i ap„r„tori ai independen˛ei justi˛iei, p‚n„ a ajuns la putere.

## Mul˛umesc.

Œi dau cuv‚ntul domnului Tiberiu B„rbule˛iu.

Va urma domnul Király Andrei Gheorghe.

Deputa˛ii Viorel Pupez„, Vasile Pu∫ca∫, Petru T„rniceru, Mihaela Rusu, Florin Iordache, Ioan Oltean, Cezar Preda, Romeo Raicu, Mircea Ciopraga, Viorel Oancea, Eugen Nicol„escu, Mihai Sandu-Capr„, Mircea Co∫ea, Claudius Zaharia, Vlad Hogea ∫i Miron Ignat au depus la secretariat declara˛iile.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor,

Jude˛ul Alba a fost ∫i el, Ón ultimul timp, victima inunda˛iilor care s-au ab„tut asupra aproape Óntregii ˛„ri. De∫i de mai mici propor˛ii, rev„rs„rile de ape din Alba s-au aflat mai multe zile Ón aten˛ia popula˛iei, deoarece a fost afectat un renumit loca∫ de cult. M„n„stirea R‚me˛ a fost izolat„ pentru patru zile de restul lumii, drumul jude˛ean de acces fiind ∫ters de pe fa˛a p„m‚ntului pe o por˛iune de circa 800 de metri. Œn acel moment, la m„n„stire se aflau ∫i 10 turi∫ti belgieni, dar ∫i mai bine de 40 de turi∫ti rom‚ni.

Acest eveniment nefericit ∫i nedorit a produs prejudicii de imagine statului rom‚n. Presa str„in„ a relatat dur subiectul, ajung‚ndu-se chiar p‚n„ la a se spune c„ degeaba se aloc„ fonduri europene Rom‚niei, din moment ce unele dintre ele nu sunt cheltuite sau iau alte c„i. Œn acest caz nu era vorba de nici un ban venit de la U.E., dar impactul a fost negativ, de∫i autorit„˛ile jude˛ene au rezolvat problema Ón deplin„ siguran˛„ ∫i Óntr-un timp record.

Trebuie s„ ne Óntreb„m cum s-a ajuns Ón aceast„ situa˛ie. Drumul jude˛ean Ón cauz„ este un drum construit Ón anii ’70, care de atunci nu a fost reparat niciodat„. De∫i f„cea leg„tura cu un obiectiv turistic important, dar a∫ezat Óntr-o zon„ s„lbatic„ ∫i mai pu˛in populat„, acest drum a fost ignorat de autorit„˛ile P.S.D., Ón favoarea lucr„rilor electorale, lucr„ri electorale care au f„cut ca ∫i firma DPL — S.A., firm„ din subordinea Consiliului Jude˛ean Alba, ce a reparat acum drumul, s„ ajung„ Ón stare de faliment din cauza managementului defectuos. Firma era folosit„ pentru lucr„rile politice ce erau subcontractate de P.S.D. sau efectua lucr„ri pe teritoriul prim„riilor P.S.D. Astfel, s-a ajuns ca drumuri importante din jude˛ul Alba s„ fie ignorate pentru simplul motiv c„ primarul f„cea parte din alt partid, drumuri care s-au deteriorat continuu Ón ultimii patru ani, rezult‚nd situa˛ii ca cea de acum.

Jude˛ul Alba de˛ine peste 1.000 de kilometri de drumuri jude˛ene ∫i dispune de un buget anual de circa 125 de miliarde de lei pentru Óntre˛inerea lor, la un pre˛ mediu de 4 miliarde de lei/kilometrul de covor asfaltic. Face˛i un calcul simplu ∫i ve˛i ajunge la 30 de kilometri de drum ref„cut anual, Ón condi˛iile Ón care, timp de patru ani, P.S.D. a b„gat banii Ón drumuri comunale ∫i Ón buzunarul propriilor firme.

## Mul˛umesc ∫i eu.

Œl invit la microfon pe domnul Király Andrei Gheorghe. Va urma domnul Cosmin Nicula.

## **Domnul Király Andrei Gheorghe:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stimate doamne,

## Stima˛i domni deputa˛i,

Guvernul T„riceanu a depus un pachet de legi pe masa Parlamentului ∫i ∫i-a asumat r„spunderea pentru actele legislative cuprinse Ón acest pachet. Suntem de acord cu tot ce este cuprins Ón ele ∫i votul nostru Ón privin˛a lor va fi unul aprobativ, deoarece prevederile lor le consider„m necesare, oportune ∫i acceptabile din perspectiva oric„rui curent politic sau a oric„rei ideologii.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 91/28.VI.2005 Cu at‚t mai mult nu pot fi acceptate Óns„ manifest„rile antimaghiare generate de iminen˛a adopt„rii pachetului de legi. Aceste manifest„ri s-au materializat chiar ∫i Ón declara˛ii politice rostite recent de la aceast„ tribun„, cer‚nd ca retrocedarea averilor comunitare ∫i biserice∫ti maghiare s„ fie condi˛ionat„ de disponibilitatea Guvernului Ungariei de a rezolva definitiv problema îMo∫tenirii Gojdu“.

Unii colegi de ai no∫tri par s„ uite c„ bunurile a c„ror situa˛ie legea Ón cauz„ o va reglementa se vor retroceda nu Guvernului Ungariei sau Republicii Ungare, ci unor persoane juridice sau biserici care au luat na∫tere sau Ó∫i desf„∫oar„ activitatea Ón Rom‚nia. Uit„ c„ religiile, inclusiv cea ortodox„, nu au na˛ionalitate. Religiile romano-catolic„, reformat„ sau evanghelic„ nu sunt numai ale maghiarilor, a∫a cum nici religia ortodox„ nu este doar a rom‚nilor.

Sentimentele colegului nostru, fie ele de adversitate fa˛„ de o ˛ar„ vecin„ ∫i aliat„ Rom‚niei, ar merita s„ fie respectate, ca orice sentiment sau p„rere a unui om de r‚nd. Fiind vorba Óns„ de un politician, personalitate a unui partid parlamentar din Rom‚nia, aceast„ atitudine ridic„ cel pu˛in trei Óntreb„ri.

Prima Óntrebare: oare c‚t de politicianist„ este aceast„ atitudine fa˛„ de o ˛ar„ care ne este vecin„, Ómpreun„ cu care suntem membri Ón Alian˛a Nord-Atlantic„ ∫i care, cu fiecare ocazie, ∫i-a manifestat ∫i ∫i-a dovedit disponibilitatea, dorin˛a chiar, de a face tot ce este posibil pentru aderarea ˛„rii noastre la Uniunea European„?

A doua Óntrebare: oare cu c‚t„ bucurie prive∫te asemenea manifest„ri Parlamentul European, care de la cooptarea reprezentan˛ilor Rom‚niei sper„ foloase politice, dorind s„ apeleze la profesionalismul noilor membrii? Va afla cu consternare c„ Ón locul beneficiilor sperate import„ atitudini de cert„re˛, atitudine de care unii, se vede treaba, nu se pot lep„da.

## Mul˛umesc ∫i eu.

Œl invit pe domnul deputat Nicolae Popa. Domnii Ioan Aurel Rus ∫i Máté András au depus la secretariat declara˛iile.

## Mul˛umesc ∫i eu.

Dau cuv‚ntul domnului Cosmin Nicula ∫i va urma ultimul vorbitor, domnul Nicolae Popa. Este ora 9,30.

## Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

## Stima˛i colegi,

Œn calitate de deputat, am considerat ∫i consider c„ trebuie s„ p„str„m continu„ comunicarea cu electoratul pe care Ól reprezent„m. Poate pentru c„ sunt t‚n„r ∫i, s„-i spunem, mai energic, m„ concentrez mai mult asupra problemelor comunit„˛ii pe care o reprezint Ón Parlament.

## **Domnul Nicolae Popa:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Agricultura este ∫i va fi pentru orice guvernare piatra de Óncercare ∫i singurul domeniu economic, cel mai sensibil, care poate crea cele mai multe probleme, dac„ acestea nu sunt tratate cu toat„ responsabilitatea.

De 15 ani am tot f„cut experimente dintre cele mai nefericite, s„r„cia produc„torilor agricoli a devenit proverbial„, ca s„ nu folosim un termen mai dur, un fel de b„taie de joc la adresa acestor minuna˛i ˛„rani care ne ofer„ nou„ lucrul cel mai minunat pe lume: p‚inea cea de toate zilele.

A∫a se face c„ pe fondul indiferen˛ei ∫i al deciziilor care mai de care mai gre∫ite s-a ajuns ast„zi la ingrata

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 91/28.VI.2005 performan˛„ ca peste 30% din suprafa˛a arabil„ a ˛„rii, adic„ peste 3 milioane de hectare, s„ r„m‚n„ nelucrat„. Un fel de paragin„, un fel de rai al buruienilor ∫i b„l„riilor!

™i, ca acest tablou sinistru s„ fie complet, anul acesta produc˛ia de gr‚u, estimat„ la 6,5 milioane tone, se preconizeaz„, se are Ón vedere a se vinde la un pre˛ derizoriu de 2.700 de lei pe kilogram. Pentru c„ a∫a doresc procesatorii! A∫a doresc samsarii de pe pia˛a neagr„ a gr‚ului!

Stima˛i colegi,

Trebuie s„ intervenim, p‚n„ nu este prea t‚rziu, altfel vom avea parte doar de ˛„rani ∫i produc„tori falimentari, arunca˛i Ón bra˛ele disper„rii ∫i ale dezn„dejdii. Costurile de anul acesta se ridic„ la 15 milioane de lei la hectar. Œn medie se realizeaz„ cam 3,5 milioane de tone, rezult‚nd un pre˛ de cost pe kilogramul de gr‚u de 4.300 de lei. Nicic‚nd nu s-a mai v„zut ca cineva s„ v‚nd„ Ón pierdere sau s„-l arunce pe apa s‚mbetei!

Œn calitate de membru al Comisiei pentru agricultur„ ∫i de vicepre∫edinte al Asocia˛iei Fermierilor din Rom‚nia, Ómpreun„ cu asocia˛iile patronale, vom lupta prin toate mijloacele de care dispunem ca Guvernul s„ aloce un pre˛ de interven˛ie de 4.500 de lei pe kilogramul la gr‚u, pentru acoperirea tuturor cheltuielilor, dar ∫i pentru a da posibilitatea produc„torilor s„-∫i reia ciclul de produc˛ie Ón toamna acestui an.

Tot un paradox, anul acesta, din cauza importurilor necontrolate ∫i a scoaterii de la rezervele statului a unor mari cantit„˛i de gr‚u, Rom‚nia se g„se∫te, ca niciodat„, cu un stoc de gr‚u, la ora actual„, de dou„ milioane de tone, exist‚nd riscul de a nu fi valorificat pe pia˛„. De aceea este nevoie de o interven˛ie urgent„ din partea Guvernului, de a prelua la rezervele statului o parte din aceast„ cantitate, pentru a crea condi˛ii de depozitare a noii produc˛ii din anul acesta.

## **Domnul Corneliu Ciontu:**

Mul˛umesc.

V„ mul˛umesc ∫i v„ doresc o zi bun„!

Prin declara˛ia de ast„zi vreau s„ v„ aduc la cuno∫tin˛„ apelul pe care societatea civil„ l-a f„cut pe 14 iunie c„tre institu˛iile statului responsabile pentru aflarea adev„rului cu privire la represiunea revoltei muncitorilor de la Bra∫ov din 1987, la Revolu˛ia din 1989, la evenimentele de la T‚rgu-Mure∫ din martie 1990 ∫i la mineriadele din 1990, 1991 ∫i 1999.

Astfel, sub titlul îApel pentru Rom‚nia“, 22 din cele mai reprezentative organiza˛ii ale rom‚nilor care au luptat pentru ca noi to˛i s„ ne bucur„m ast„zi de o ˛ar„ care func˛ioneaz„ Ón baza principiilor democratice s-au unit pentru a cere ca dreptatea ∫i adev„rul s„ fie scoase la suprafa˛„.

Ca cet„˛ean al Rom‚niei ∫i locuitor al Bucure∫tiului care a participat la Revolu˛ia din ’89 ∫i care a cunoscut Óndeaproape ororile mineriadei din ’90, vreau ca solicit„rile celor care doresc s„ afle adev„rul ∫i care cer s„ li se fac„ dreptate celor care au pl„tit scump pentru c‚∫tigarea libert„˛ii s„ se aduc„ ∫i de la tribuna Camerei Deputa˛ilor.

Solicit„rile poporului rom‚n sunt:

1. Declararea crimelor ∫i abuzurilor regimului comunist, Ón baza dovezilor existente, ca fiind crime Ómpotriva omenirii ∫i, Ón consecin˛„, imprescriptibile juridic.

2. Anularea pe cale legislativ„ a sentin˛elor de condamnare politic„ emise de justi˛ia comunist„, dup„ principiile luptei de clas„, Óntre anii 1945—1989.

3. Prezentarea de c„tre pre∫edintele Rom‚niei, Ón fa˛a Camerelor reunite ale Parlamentului, ∫i adoptarea de c„tre acestea a unei declara˛ii de condamnare a comunismului ca fiind ilegitim ∫i criminal.

4. Adoptarea Legii lustra˛iei, Ón spiritul punctului 8 al Proclama˛iei de la Timi∫oara.

5. Finalizarea cercet„rilor Ón dosarele represiunii revoltei muncitorilor de la Bra∫ov din 1987, ale Revolu˛iei

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 91/28.VI.2005 din Decembrie 1989, ale evenimentelor de la T‚rguMure∫ din martie 1990, ale mineriadelor (1990, 1991, 1999), precum ∫i ale celor care privesc modul Ón care s-a reconsolidat oligarhia securisto-comunist„ Ón Rom‚nia.

6. Accelerarea ∫i radicalizarea luptei Ómpotriva corup˛iei, verificarea corectitudinii privatiz„rilor f„cute de oligarhia securisto-comunist„, care a acaparat fraudulos puterea economic„ Ón Rom‚nia.

7. Deschiderea arhivelor, predarea integral„ a arhivelor Securit„˛ii ∫i a altor servicii secrete c„tre C.N.S.A.S.

îRolul ∫i contribu˛ia politic„ a Rom‚niei Ón configurarea viitorului politicilor Uniunii Europene“

Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Recent Óncheiatul summit al Consiliului European de la Bruxelles a reconfirmat pozi˛ia pe care Rom‚nia o are Ón clubul statelor Uniunii Europene ∫i statutul s„u de ˛ar„ respectat„ de partenerii no∫tri occidentali. Mai mult, faptul c„ Ón documentele de lucru ∫i Ón concluziile acestui Consiliu European se vorbe∫te de îEuropa celor 27“, incluz‚nd aici Rom‚nia ∫i Bulgaria, ne ofer„ garan˛ii c„ Bucure∫tiul va fi capital„ european„ la 1 ianuarie 2007, Ón condi˛iile Ón care angajamentele asumate vor fi duse la Óndeplinire. Progresele Ónregistrate Ón ultimele luni ∫i accelerarea reformelor necesare ader„rii sunt Ón mod evident apreciate de Uniune, iar dezbaterile aprinse pe tema unor eventuale noi extinderi ale Europei nu mai pun Ón discu˛ie aderarea Rom‚niei.

Totu∫i, acest summit a prilejuit discu˛ii intense cu privire la viitorul institu˛iilor europene, iar disputa francobritanic„ pe tema bugetului Uniunii Europene pentru perioada 2007—2013 reprezint„ Ón fond o dezbatere asupra modului Ón care Uniunea poate s„-∫i duc„ la Óndeplinire obiectivul strategic de cre∫tere a competitivit„˛ii economice.

Strategia de la Lisabona, care a fundamentat acest obiectiv european, are Ón mod evident nevoie de relansare. Œn acest sens, liberalii europeni sus˛in ideea cre∫terii competitivit„˛ii europene ca o garan˛ie a dezvolt„rii economice, sociale ∫i a securit„˛ii Uniunii Europene.

Succesul politicilor de relaxare fiscal„ din multe ˛„ri europene, printre care ∫i Rom‚nia, arat„ for˛a politicilor economice liberale. Din acest motiv, credem c„ o economie european„ competitiv„ trebuie s„ Ónglobeze solu˛ii liberale. Astfel, va fi realizat„ o construc˛ie european„ care va aduce bun„stare pentru cet„˛eni, dezvoltare ∫i progres, o economie deschis„ ∫i liber„, precum ∫i o func˛ionare competitiv„ a pie˛elor Óntr-o uniune economic„ extins„.

Consider c„ este necesar„ lansarea unei dezbateri publice Ón Rom‚nia cu privire la pozi˛ia ˛„rii noastre Ón

privin˛a principalelor direc˛ii pe care va trebui s„ se dezvolte Uniunea European„ Ón urm„torii ani. Cred c„ suntem direct interesa˛i, at‚t clasa politic„, c‚t ∫i societatea civil„ rom‚neasc„, de modul Ón care atuurile economice, sociale ∫i culturale ale Rom‚niei pot fi folosite la justa lor valoare Ón viitor pentru a Ónt„ri construc˛ia european„ ∫i pentru a consolida pozi˛ia ˛„rii noastre Ón acest concert de valori.

V„ mul˛umesc.

î22 iunie — ziua invad„rii Rusiei de c„tre armatele hitleriste“

Stimate colege,

Stima˛i colegi,

Secolul al XX-lea a fost unul marcat de evenimente devastatoare pentru Óntreaga omenire. La Ónceput de secol, vechiul continent european a tr„it co∫marul primei conflagra˛ii mondiale, care prin semnarea Tratatului de la Versailles, Ón 28 iunie 1919, a preg„tit omenirea pentru cel mai devastator r„zboi mondial din toate timpurile: cel de-Al Doilea R„zboi Mondial.

Œnceputul celui de-Al Doilea R„zboi Mondial nu a fost o surpriz„ pentru liderii statelor europene, c„ci sf‚r∫itul Primului R„zboi Mondial a constituit doar Óntreruperea ostilit„˛ilor dintre marile puteri, Fran˛a ∫i Germania. A fost poate nevoie doar de apari˛ia pe scena politic„ a lui Adolf Hitler pentru ca Europa ∫i mai apoi Óntregul mapamond s„ retr„iasc„ co∫marul ∫i drama unui r„zboi.

Prin invadarea Poloniei, la 1 septembrie 1939, Hitler Ó∫i propusese un r„zboi rapid. A urmat ocuparea pe r‚nd a Danemarcei, a Norvegiei, a Belgiei, a Olandei ∫i a Fran˛ei. R„zboiul Ón vestul Europei s-a soldat cu e∫ec o dat„ cu rezisten˛a avia˛iei engleze. Astfel, pe data de 22 iunie, Hitler a atacat Uniunea Sovietic„, na˛iune devastat„ ∫i Ón Primul R„zboi Mondial de r„zboaie, na˛iune care a rezistat nu numai ambi˛iilor politice ∫i expansioniste ale lui Napoleon, dar Ón final a decis soarta celui de-Al Doilea R„zboi Mondial, prin victoria Ómpotriva armatelor germane. Armata Uniunii Sovietice de atunci, alc„tuit„ din oameni care Ó∫i ap„rau ˛ara, p„m‚ntul ∫i familiile, a Ónfr‚nt armatele germane, pun‚nd astfel cap„t celui de-al doilea, ∫i sper„m ultimul, r„zboi mondial.

S„ nu uit„m, stima˛i colegi, c„ Ón focul distrug„tor al acestui conflict au murit peste 50 de milioane de oameni, din care mai mult de 27 de milioane solda˛i ru∫i, care s-au jertfit nu numai pentru eliberarea p„m‚ntului lor str„vechi, dar ∫i pentru eliberarea teritoriilor a zeci de ˛„ri din Europa.

M‚ine, pe data de 22 iunie 2005, se Ómplinesc 64 de ani de la invadarea Rusiei de c„tre armatele germane. At‚t noi, c‚t ∫i urma∫ii no∫tri nu trebuie s„ uit„m aceast„ dat„ c‚nd Rom‚nia a fost t‚r‚t„ Ón r„zboi, r„zboi care a adus suferin˛e grele poporului rom‚n.

îAm‚narea adopt„rii bugetului U.E. for˛eaz„ reg‚ndirea construc˛iei europene“

Nici nu se uscase bine cerneala Ón urma semn„rii Tratatului de aderare a Rom‚niei la Uniunea European„ ∫i o criz„ f„r„ precedent avea s„ se declan∫eze dup„ respingerea Constitu˛iei Europene Ón Fran˛a ∫i Olanda.

Vineri noaptea, dup„ negocierile intense purtate Óntre liderii ˛„rilor membre, Ón special cei ai Marii Britanii, Fran˛ei, Olandei, Germaniei, Italiei ∫i Spaniei, pre∫edintele Ón exerci˛iu al U.E., Jean-Claude Junker, a anun˛at e∫ecul acestor negocieri ∫i am‚narea adopt„rii bugetului U.E. La absen˛a unui acord pentru proiectul de buget pentru perioada 2007—2013 se adaug„ ∫i nesiguran˛a provocat„ de respingerea Constitu˛iei U.E. Ón urma referendumurilor din Fran˛a ∫i Olanda.

Œn momentul de fa˛„, Uniunea European„ se confrunt„ cu una dintre cele mai grave crize din istoria sa. Blocajul institu˛ional actual nu face dec‚t s„ dovedeasc„ necesitatea redefinirii proiectului extinderii europene, precum ∫i cel al institu˛iilor menite s„ gestioneze aceast„ extindere. Aceast„ criz„ era previzibil„. Barometrele de opinie public„ efectuate Ón ˛„rile membre au ar„tat cu mult timp Ónainte de organizarea referendumurilor c„ cet„˛enii, nemul˛umi˛i de performan˛ele guvernelor din ˛„rile proprii, vor respinge Constitu˛ia U.E. Se vede treaba c„ cei care au g‚ndit construc˛ia european„ actual„ s-au Óndep„rtat destul de mult de ceea ce doresc

cet„˛enii din ˛„rile membre de la proiectul european. Noua construc˛ie european„ va trebui s„ ˛in„ cont mai mult dec‚t Ónainte de realit„˛ile sociale, economice, culturale ∫i politice, at‚t de diverse ∫i complexe, din ˛„rile membre ∫i cele Ón curs de aderare. Proiectele birocratice care ignor„ aceste realit„˛i vor trebui abandonate.

Aceast„ criz„ european„ va avea cu siguran˛„ urm„ri ∫i asupra procesului de integrare a Rom‚niei, planificat„ pentru anul 2007. Politicieni ∫i anali∫ti, comentatori ∫i simpli cet„˛eni vorbesc despre o m„rire a exigen˛elor Comisiei Europene Ón ceea ce prive∫te reformele pe care ˛ara noastr„ trebuie s„ le Óndeplineasc„. Important este faptul c„ am‚narea adopt„rii bugetului U.E., precum ∫i am‚narea organiz„rii referendumurilor pentru adoptarea Constitu˛iei U.E. Ón celelalte ˛„ri membre nu reprezint„ ∫i o decizie de stopare a procesului de aderare a Rom‚niei ∫i a Bulgariei Ón 2007.

## Stima˛i colegi,

For˛at de necesitatea reglement„rii unor aspecte sensibile legate de independen˛a justi˛iei ∫i de reforma Ón domeniul propriet„˛ii, Guvernul T„riceanu ∫i-a angajat r„spunderea asupra unui pachet legislativ menit s„ Óndrepte c‚teva dintre problemele grave din aceste domenii, conform art. 114 din Constitu˛ia Rom‚niei. Presiunile exercitate Ón aceste direc˛ii de c„tre Uniunea European„ au obligat Executivul la acest act constitu˛ional, venit s„ repare ceea ce, cu indiferen˛„ total„ sau, poate, chiar rea-voin˛„, guvernarea din 2000— 2004 a omis s„ fac„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 91/28.VI.2005 Grupurile parlamentare ale Partidului Social Democrat Ónainteaz„ acum mo˛iunea de cenzur„ intitulat„ îDictatura ∫i incompeten˛a Guvernului T„riceanu Ómpotriva integr„rii europene a Rom‚niei“, blam‚nd ∫i critic‚nd pachetul de legi privind reforma Ón domeniile propriet„˛ii ∫i justi˛iei. Asist„m, astfel, la Óncercarea social-democra˛ilor de a manipula opinia public„ ∫i de a crea o imagine defavorabil„ actualei guvern„ri, acum, Ón pragul integr„rii europene, critic‚nd chiar m„suri cerute de Uniunea European„. Pare-se c„ tocmai ace∫tia se dovedesc a fi Ómpotriva integr„rii europene a Rom‚niei!

îDictatura ∫i incompeten˛a“, o sintagm„ ce se potrive∫te perfect, numai c„ este gre∫it„ continuarea. Corect ar fi fost: îDictatura ∫i incompeten˛a Guvernului Adrian N„stase“, dar probabil c„ atunci nu s-ar mai fi putut numi mo˛iune de cenzur„, ci realitatea crud„ a guvern„rii precedente.

Semnatarii mo˛iunii sau creatorul acesteia, pentru c„ de-a lungul expunerii, ca o sc„pare, lucru ce a caracterizat ∫i guvernarea pesedist„, este folosit„ persoana I a verbelor, at‚t la plural, c‚t ∫i la singular — ipocrizia ∫i perfidia sunt cele doua caracteristici principale ale semnatarilor —, pot oare d‚n∫ii vorbi despre Óncercarea de subordonare politic„ a justi˛iei, c‚nd se ∫tie foarte bine cum a func˛ionat aceasta p‚n„ Ón prezent? Au uitat oare de clauza de salvgardare l„sat„ mo∫tenire actualei puteri? Pot oare critica m„surile referitoare la restituirea propriet„˛ii c‚nd, timp de 15 ani, nici m„car nu au Óncercat s„ reglementeze situa˛ia dezastruoas„ din acest domeniu? Pot, cu siguran˛a, arogan˛a cu care s-au prezentat Ón fa˛a electoratului ∫i care i-a penalizat Ón toamna anului trecut conferindu-le Ónc„ aceast„ putere.

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

La sf‚r∫itul s„pt„m‚nii trecute, mai precis duminic„ seara, am participat, ce-i drept, ca spectator, la un eveniment deosebit. Despre ce este vorba? Dou„ institu˛ii mass-media central„ ∫i local„ au organizat la Timi∫oara un spectacol de muzic„ popular„, cu participarea unor soli∫ti de prim„ m„rime, spectacol de binefacere pentru copiii din localitatea Ionel, jude˛ul Timi∫. Ace∫ti copii, peste o sut„ la num„r, au r„mas f„r„ s„lile de clas„ deoarece le-au fost distruse de inunda˛iile din prim„vara acestui an.

Pe parcursul celor mai bine de dou„ ore de spectacol, transmis Ón direct de televiziunea na˛ional„ ∫i de radiodifuziune, cei binevoitori s„ ajute ∫coala din Ionel au donat sume impresionante. ™i cred c„ au fost foarte mul˛i rom‚ni solidari cu locuitorii din Ionel, pentru c„ numai a∫a se explic„ sutele de milioane de lei intrate Ón contul ∫colii. Ba, mai mult, reprezentantul unei firme str„ine puternice cu sediul Ón Bucure∫ti a donat acestei ∫coli un miliard de lei, iar un altul s-a angajat s„ utileze cu tot ce este necesar laboratorul de chimie.

Luni, adic„ asear„, aflu tot pe canale audio-video c„ Ón Banat se vor construi 735 de case afectate de viituri din fonduri guvernamentale, iar Ón total Ón zonele afectate de inunda˛ii se vor ridica circa 900 de noi case.

Ambele fapte amintite de mine p‚n„ acum sunt lucruri l„udabile care vin s„ aline durerea celor lovi˛i de furia apelor.

Ca deputat de Arge∫, Óns„, nu pot s„ nu v„ reamintesc c„ ∫i Ón jude˛ul pe care-l reprezint Ón Camera Deputa˛ilor au avut loc inunda˛ii care au afectat aproape 140 de case, zeci de gospod„rii, mii de hectare de teren agricol. Valoarea pagubelor dep„∫e∫te suma de 120 de miliarde de lei. Am Ón˛eles ∫i ne str„duim ca pe plan local s„ facem tot ce ne st„ Ón putin˛„ s„ Ónl„tur„m urmele l„sate de inunda˛ii, dar, cum v„ spuneam mai Ónainte, valoarea pagubelor este destul de mare, peste posibilit„˛ile financiare ale localit„˛ilor afectate de ploile abundente.

Av‚nd Ón vedere situa˛ia critic„ ce se ive∫te mai ales pe anumite tronsoane de drum ∫i a unor case distruse, precum ∫i cerin˛ele insistente ale cet„˛enilor din localit„˛ile afectate de inunda˛ii, consider c„ este necesar s„ se intervin„ din partea Guvernului cu sprijinul material ∫i financiar necesar pentru demararea tuturor lucr„rilor de repara˛ie ∫i reabilitare a obiectivelor distruse de furia apelor.

15 ani reprezint„ o bun„ parte din via˛„. 15 ani Ónseamn„ aproape toat„ perioada de ∫colarizare complet„ a unui om. 15 ani poate constitui o perioad„ de Óncarcerare pentru un delict grav ∫i exemplele pot continua.

Ne-au trebuit 15 ani pentru ca justi˛ia rom‚n„ s„ demareze procedurile de anchetare a evenimentelor din decembrie 1989 ∫i ale mineriadei din iunie 1990.

Œn privin˛a primului, istoricii au emis mai multe ipoteze pe baza informa˛iilor ce le-au fost oferite sau la care au avut acces, insuficiente, de altfel, pentru concluzii definitive. Decembrie 1989 a intrat deja Ón c„r˛ile de istorie, dar asupra Óntregului fenomen planeaz„ Ónc„, din p„cate, un nor speculativ. Suntem datori opiniei publice, revolu˛ionarilor ∫i mai ales celor care nu mai sunt ca la terminarea cercet„rii s„ oferim poporului rom‚n un raport integral, a∫a cum am promis Ón campania electoral„, care s„ fac„ lumin„ asupra unor aspecte ale Revolu˛iei. Acest document trebuie s„ reflecte adev„rul, c‚t mai aproape de adev„rul absolut.

Dac„ pentru decembrie 1989 unele lucruri s-au spus, au existat procese, inculpa˛i ∫i pedepse, pentru mineriada din 1990, eveniment ce Ón opinia mea a Óngreunat cu mult dezvoltarea ˛„rii ∫i a Ónt‚rziat integrarea Ón structurile Uniunii Europene, nu au existat, iar consecin˛ele s-au v„zut. Ei bine, aici trebuie ∫i suntem, o spun din nou, datori ca adev„rul s„ ias„ o dat„ pentru totdeauna la suprafa˛„. Adev„rul integral, indiferent de consecin˛e!

Iunie 1990 reprezint„ Ónc„ o pat„ Óntunecat„ a istoriei recente rom‚ne∫ti, un subiect sensibil al societ„˛ii, asupra c„ruia trebuie f„cut„ Ón sf‚r∫it lumin„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 91/28.VI.2005

Declara˛ie politic„ intitulat„ îLustra˛ia, un bun necesar societ„˛ii ∫i clasei politice rom‚ne∫ti“.

Domnilor parlamentari,

Colegii mei liberali au depus Ón urm„ cu o s„pt„m‚n„ o ini˛iativ„ legislativ„ referitoare la limitarea temporar„ a accesului la unele func˛ii ∫i demnit„˛i publice pentru persoanele care au f„cut parte din structurile de putere ∫i din aparatul represiv al regimului comunist. Cunoscut„ ∫i sub numele de Legea lustra˛iei, ini˛iativa legislativ„ a Partidului Na˛ional Liberal, bazat„ pe principiile Proclama˛iei de la Timi∫oara, este momentan supus„ dezbaterii publice.

Am primit de la numero∫i cet„˛eni ai jude˛ului Cluj, pe care Ói reprezint Ón Parlament, semnale pozitive ∫i Óncuraj„ri pentru a promova acest proiect. Am observat c„ cet„˛enii Rom‚niei privesc Legea lustra˛iei ca pe o deta∫are util„ de comunism, ca pe o speran˛„ de debarasare a clasei politice rom‚ne∫ti de clasa politrucilor comuni∫ti instala˛i dup„ 1990 Ón posturile cheie ale administra˛iei ∫i ale justi˛iei rom‚ne∫ti.

Am primit informa˛ii c„ Legea lustra˛iei a primit, de asemenea, un important sprijin din partea mai multor lideri ai societ„˛ii civile ∫i ai partidelor politice, care au subliniat faptul c„ este necesar ca fo∫tii activi∫ti s„ lase actul politic pe m‚inile unei noi genera˛ii, mai energice ∫i mai sincere.

Œmi dau seama c„ este destul de t‚rziu ∫i foarte greu s„-i elimin„m pe tovar„∫ii transforma˛i peste noapte Ón domni, care de 15 ani continu„ s„ ia decizii Ón func˛ie de propriile interese, bloc‚nd evolu˛ia Rom‚niei ∫i procesul de integrare european„. Domnul Ion Iliescu, acest ve∫nic tovar„∫ al politicii rom‚ne∫ti, care ∫i acum se simte ca la 45 de ani, a declarat cu non∫alan˛„ c„ Legea lustra˛iei este îinacdevat„ ∫i nedemocratic„“. Domnul Adrian N„stase, urma∫ul domnului Iliescu, a spus, de asemenea, c„ nu va vota Legea lustra˛iei, pe motiv c„ nu ar fi util„. ™i, culmea ironiei, domnul Corneliu Ciontu o declar„ anticonstitu˛ional„ ∫i nedemocratic„, pentru c„ ar Ónc„lca drepturile omului.

## Stima˛i colegi,

Vreau s„ punctez faptul c„ dac„ domnul Iliescu ar fi l„sat Ón 1990 puterea Ón m‚na tinerilor, Rom‚nia ar fi acum, cu siguran˛„, mai evoluat„ cu 15 ani, iar domnul Iliescu nu ar fi r„mas Ón istorie cu deosebita realizare de a-l fi gra˛iat pe Miron Cozma. De∫i e greu de imaginat, sunt convins c„ dac„ s-ar fi aplicat la timp punctul 8 al Proclama˛iei de la Timi∫oara, P.S.D. nu ar mai fi avut Ón r‚ndurile sale zeci de baroni ∫i fo∫ti nomenclaturi∫ti, persoane cu care Ó∫i identific„ imaginea, iar P.R.M. nu ar fi existat pe scena politic„.

Declara˛ie politic„ intitulat„ îRestituirea propriet„˛ilor, o prioritate pentru Rom‚nia“.

Legile privind reforma Ón domeniul propriet„˛ii ∫i justi˛iei, cu care Guvernul ∫i-a asumat r„spunderea Ón fa˛a Parlamentului, trebuie Ón˛elese Ón esen˛a lor de c„tre electorat, cu at‚t mai mult cu c‚t P.S.D. nu face altceva dec‚t s„ inoculeze Ón r‚ndul cet„˛enilor ideea c„ modific„rile legilor propriet„˛ii ∫i ale celor din domeniul justi˛iei reprezint„ o sfidare la adresa Parlamentului.

Guvernul, prin institu˛iile sale deconcentrate, are datoria s„ l„mureasc„ oamenii c„ nu vor fi puse sub semnul Óntreb„rii investi˛iile Ón exploata˛iile agricole sau bazinele piscicole amenajate, Ón sere sau planta˛ii pomicole sau viticole. Spun asta Óntruc‚t am fost Ón teritoriu ∫i am sim˛it c„ oamenii nu sunt l„muri˛i Ón leg„tur„ cu ceea ce se Ónt‚mpl„ ∫i ce se vrea cu modificarea legilor propriet„˛ii. Se acrediteaz„ ideea, de c„tre P.S.D., c„ modific„rile propuse la Legea nr. 10/2001 duc la dublarea costurilor retroced„rii, iar _restitutio in integrum_ Ón ceea ce prive∫te propriet„˛ile preluate abuziv va crea haos ∫i dezordine.

Tocmai de aceea este nevoie ca oamenii s„ Ón˛eleag„ c„ acest pachet legislativ va ajuta Rom‚nia s„ fac„ pa∫ii necesari pentru aderarea la Uniunea European„. Œn locul conflictelor ∫i proceselor, folosite ca argumente de opozi˛ie, Guvernul trebuie s„ explice clar ce Ónseamn„ Fondul îProprietatea“, prezentat de c„tre P.S.D. mai degrab„ ca un fond de investi˛ii de risc dec‚t o form„ de desp„gubire a celor deposeda˛i de bunuri Ón perioada comunist„.

Modific„rile legislative care survin nu trebuie s„ dea na∫tere la decizii arbitrare sau s„ declan∫eze conflicte Ón r‚ndul cet„˛enilor, ∫i a∫a deruta˛i de ceea ce se Ónt‚mpl„ Ón interiorul Uniunii Europene.

Guvernul, Parlamentul, coali˛ia aflat„ la putere, for˛ele politice democrate trebuie s„ fac„ eforturi suplimentare pentru Óndeplinirea angajamentelor asumate de Rom‚nia la Óncheierea negocierilor cu Uniunea European„. Iar reforma Ón domeniul justi˛iei ∫i Ón domeniul propriet„˛ii sunt priorit„˛i ∫i trebuie receptate de cet„˛eni ca atare.

Declara˛ie politic„ intitulat„ îCenzurita“.

Dup„ ce s-au antrenat d‚ndu-∫i la picioare unul altuia Ón propriul partid, cei de la P.S.D., prinz‚nd gustul s„ritului la g‚t ∫i pentru a se men˛ine Ón form„, au pus-o de o mo˛iune de cenzur„. Cu o ur„ proletar„ ∫i-au prezentat ieri mo˛iunea, Ónfier‚nd legile propriet„˛ii ∫i cele ce vizeaz„ justi˛ia.

Cum s„ Ón˛eleag„ ei îmoftul“ propriet„˛ii dac„ nu este vorba despre averea lor? Sau ce justi˛ie e aceea care nu-i scoate pe ei din necazuri, f„c‚ndu-i îmai cura˛i... mai usca˛i“?

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 91/28.VI.2005 Se pl‚nge P.S.D. de starea agriculturii, dar uite c„ n-au f„cut nimic pentru ˛„ranii rom‚ni, Óncerc‚nd doar s„-i mituiasc„ Ón campaniile electorale de la locale ∫i de la generale de anul trecut. Au mai f„cut ceva pentru agricultur„... Au f„cut pre˛ul de depozitare a produc˛iei agricole Ón toate bazele de recep˛ie, subven˛ion‚nd din bugetul statului, din banul public, aceast„ ac˛iune... ∫i poate ne spun ei Ón buzunarul cui s-au dus ace∫ti bani.

Domnilor de la P.S.D., dup„ ce a˛i dezbr„cat, violat ∫i jupuit bugetul s„n„t„˛ii Ón pia˛a public„, c„uta˛i vinova˛i Ón coali˛ie?!

Dup„ ce a˛i ridicat arogan˛a îpe cele mai Ónalte culmi“, v„ pl‚nge˛i de arogan˛„?!

Dup„ ce a˛i f„cut din institu˛iile statului adev„rate cluburi de familie ∫i a˛i ridicat no˛iunea de capitalism de cumetrie la rangul de politic„ de stat, ne acuza˛i pe noi de clientelism politic?!

Se pl‚ng colegii no∫tri din P.S.D. c„ asumarea r„spunderii Guvernului las„ Parlamentul f„r„ dezbateri legislative. Dar cine v„ Ómpiedic„, stimabililor, s„ veni˛i cu proiecte legislative care s„-∫i urmeze cursul firesc ∫i procedural al dezbaterilor parlamentare?

Se pl‚ng — cine? — cei care au trecut de la îDaciade“ la mineriade, care au transformat reclama comunist„ înici o mas„ f„r„ pe∫te“ Ón faimosul înici un jude˛ f„r„ baronii s„i locali“?!

Sunt convins c„ Ón P.S.D. exist„ tineri care vor Óntr-adev„r s„ fac„ politic„ social-democrat„, ∫i nu c„p„tuial„ social-democrat„.

Ajuta˛i-i pe cei din e∫alonul 2 ∫i 3 ai Partidului Comunist s„-∫i cumpere o ˛„ri∫oar„ printr-un col˛ al lumii, c„ bani au — n-au jumulit degeaba ˛ara asta 11 ani —, unde s„ transforme v‚n„toarea Ón sport na˛ional ∫i s„ fac„ afaceri Óntre ei pe comisioane grase.

## Declara˛ie politic„

Œn declara˛ia mea politic„ de ast„zi a∫ vrea s„ revin asupra declara˛iilor domnului Emil Boc, care au marcat sf‚r∫itul s„pt„m‚nii trecute ∫i Ón leg„tur„ cu care a∫ dori s„-mi exprim punctul de vedere.

Dup„ cum ∫ti˛i ∫i dumneavoastr„, s‚mb„t„, pre∫edintele interimar al P.D., primarul municipiului ClujNapoca, Emil Boc, a cerut liderilor Partidului Conservator ∫i ai U.D.M.R. îs„ stabileasc„ definitiv alternativa pe care ∫i-o doresc, la putere sau Ón opozi˛ie“. Motivul invocat a fost refuzul constant al acestora de a pune um„rul la Óndep„rtarea lui Adrian N„stase ∫i a lui Nicolae V„c„roiu din fruntea Camerelor Parlamentului.

Duminic„, Boc a revenit cu un mesaj ∫i mai explicit, avertiz‚nd: ori cele dou„ forma˛iuni amintite guverneaz„ al„turi de Alian˛a D.A., ori facem alegeri anticipate, ∫i a mai ad„ugat c„ P.C. si U.D.M.R. au timp de g‚ndire p‚n„ Ón luna iulie pentru a lua decizii Ón leg„tur„ cu pozi˛ia pe care vor s-o ia.

f n s„ v„ informez Óns„ despre un fapt petrecut tot s„pt„m‚na trecut„ la ∫edin˛a Consiliului Jude˛ean Cluj, care nu poate fi ignorat, cu at‚t mai mult dup„ aceste afirma˛ii. La fel ca ∫i colegii mei din U.D.M.R., am luat cuno∫tin˛„ cu surprindere c„ la dezbaterea unei hot„r‚ri privind locuin˛ele A.N.L. reprezentan˛ii Alian˛ei D.A. au votat Ómpreun„ cu cei ai P.S.D. ∫i P.R.M. ∫i, implicit, Ómpotriva partenerilor de coali˛ie, a c„ror atitudine a fost ˛inta repro∫urilor lui Boc.

## Stima˛i colegi,

Da˛i-mi voie s„-mi exprim dezam„girea fa˛„ de aceste dou„ aspecte Ón leg„tur„ cu care se impune automat Óntrebarea: oare Ón aceste condi˛ii c‚t de legitim„ poate fi o avertizare de genul aceleia pe care domnul Emil Boc a adresat-o partenerilor de coali˛ie?

Eu personal cred c„ Ónainte de o astfel de declara˛ie ar fi mult mai oportun ca forma˛iunea politic„ reprezentat„ de d‚nsul s„-∫i clarifice propria pozi˛ie. Numai astfel va fi credibil„ afirma˛ia d‚nsului, cu care, de altfel, Ón contextul unei alian˛e politice putem fi de acord: îNu mi se pare normal ca cineva din coali˛ie s„ Ó∫i bea cafeaua diminea˛a cu T„riceanu, iar ceaiul dup„-amiaza cu N„stase ∫i V„c„roiu.“

Putem afirma f„r„ putin˛„ de t„gad„ c„ autorit„˛ile sucevene Ó∫i fac din plin datoria, demonstr‚nd c„ sprijinul acordat de cet„˛eni poate fi ∫i este respectat ∫i r„spl„tit.

Anul acesta, Ón municipiul Suceava zeci de mii de metri p„tra˛i de str„zi au fost asfalta˛i, lucr„rile de reparare a str„zilor cunosc‚nd o mare amploare. Prim„ria Suceava a atribuit lucr„rile de asfaltare unei firme locale care p‚n„ Ón prezent s-a achitat cu brio de sarcinile contractate. Desigur, gurile rele au Óncercat s„ critice modul de execu˛ie, Óns„ acesta este doar un scurt episod din lungul serial al luptelor politice, urm„rindu-se, astfel, acuzarea indirect„ a Prim„riei Municipiului Suceava. Sunt chestiuni ce ˛in de etic„, moral„ ∫i de fair-play, lucruri despre care o mare parte a contestatarilor nu are prea vaste cuno∫tin˛e.

Calitatea lucr„rilor nu poate fi contestat„ de nimeni, speciali∫ti ai prim„riei, precum ∫i ai Inspec˛iei Ón Construc˛ii exprim‚ndu-se favorabil referitor la repara˛iile Ón discu˛ie. Mai mult dec‚t at‚t, executantul ofer„ o garan˛ie a lucr„rilor timp de un an de zile, dublu fa˛„ de c‚t se acord„ de obicei pentru acest tip de lucr„ri. Av‚nd Ón vedere condi˛iile meteorologice neprietenoase din ultima vreme, ploile abundente cu care ne-am confruntat, evolu˛ia lucr„rilor ∫i profesionalismul cu care sunt efectuate trebuie salutate.

Seriozitatea cu care Prim„ria Municipiului Suceava a tratat acest aspect extrem de important pentru locuitorii ora∫ului nu trebuie trecut„ cu vederea. Œn condi˛iile Ón care Ón 2007 vom face parte din marea familie european„, problema infrastructurii rutiere trebuie s„ fi fost deja rezolvat„, Ón Suceava exist‚nd deja premisele acestui succes.

Sper„m ca ∫i alte institu˛ii publice s„ urmeze exemplul jude˛ului nostru, pentru c„ principalii beneficiari sunt cet„˛enii, cei care Ón 2004 le-au acordat Óncrederea.

Am asistat ieri la prezentarea mo˛iunii de cenzur„ de c„tre P.S.D. Prin mo˛iunea prezentat„ Ón plenul Parlamentului Rom‚niei, fostul partid de guvern„m‚nt, aflat acum pe banca opozi˛iei ∫i care se dore∫te a fi un partid reformat, demonstreaz„, pentru a nu ∫tiu c‚ta dat„, orientarea sa antireform„, uit‚nd c„ drumul Rom‚niei este cel c„tre Uniunea European„.

Rom‚nia se afl„ ast„zi Ón aceast„ situa˛ie de excep˛ie din cauza faptului c„ timp de patru ani P.S.D. s-a f„cut c„ face reform„, Ón realitate edific‚nd un cadru juridic

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 91/28.VI.2005 caracterizat prin ambiguitate, realizat prin Ónscenarea unor m„suri spectaculoase menite s„ induc„ Ón eroare opinia public„ ∫i s„ favorizeze clientela politic„ a P.S.D.

Dup„ ce timp de patru ani P.S.D. a fost incapabil s„ administreze ˛ara, s„ apere ∫i s„ serveasc„ interesele acestei ˛„ri, dup„ ce a guvernat abuziv ∫i clientelar, sfid‚nd cu arogan˛„ institu˛iile statului, cet„˛enii acestei ˛„ri, statul de drept, valorile ∫i principiile democra˛iei, se transform„ peste noapte, prin demagogismul prea bine cunoscut, Óntr-un ap„r„tor al democra˛iei. Fostul partid de guvern„m‚nt nu este capabil s„ Ón˛eleag„ nici m„car acum, Óntr-un moment de r„scruce pentru Rom‚nia, c„ interesul acestei ˛„ri trebuie s„ fie mai presus de convingerile personale ∫i c„ nu putem merge mai departe ∫i privi spre viitor Óntr-o stare de ambiguitate, f„r„ respectarea valorilor ∫i a principiilor fundamentale ale democra˛iei.

P.S.D. a dat din nou dovad„ de imaturitate politic„, uit‚nd c„ drumul Rom‚niei este c„tre Uniunea European„ ∫i c„ avem nevoie de rezolvarea problemelor Ón materia propriet„˛ii ∫i Ón domeniul justi˛iei pentru a putea face parte din familia european„.

S„ nu uit„m c„ va veni luna octombrie, luna scaden˛ei, c‚nd vom fi judeca˛i aspru de c„tre Comisia European„ dac„ vom avea insuccese Ón domeniul reformei.

îAutorizarea farmaciilor devine o afacere profitabil„ pentru ministrul s„n„t„˛ii, Mircea Cintez„“

Criza ∫i haosul din sistemul sanitar se ad‚ncesc f„r„ ca Guvernului T„riceanu s„ Ói pese. Doar c‚teva farmacii mai elibereaz„ ast„zi medicamente gratuite ∫i compensate ∫i sunt jude˛e unde nu mai exist„ nici una. La cele c‚teva farmacii care mai au fonduri pensionarii stau la cozi interminabile, la care se a∫az„ cu noaptea Ón cap, f„r„ s„ aib„ garan˛ia c„ li se vor onora re˛etele. Œn lipsa medicamentelor de care au nevoie ei sunt condamna˛i la boal„, suferin˛„ ∫i moarte, c„ci nu au banii necesari ca s„ le cumpere.

Œn aceste condi˛ii dramatice, ministrul s„n„t„˛ii, Mircea Cintez„, spune cu senin„tate c„ nu are nici bani, nici solu˛ii ∫i caut„ vinova˛ii oriunde, numai Ón propria ograd„ nu. ™i, Óntruc‚t de bolnavi nu-i pas„, Mircea Cintez„ a g„sit o metod„ pentru a satisface m„car interesele clientelei politice, schimb‚nd procedura de autorizare a farmaciilor. Dac„ p‚n„ acum autoriza˛ia se elibera cu avizul Colegiului Farmaci∫tilor din Rom‚nia dup„ criterii obiective, de acoperire teritorial„ ∫i Ón func˛ie de num„rul de locuitori, de acum Ónainte Ministerul S„n„t„˛ii va decide singur ce farmacii se vor deschide, f„r„ nici un alt criteriu Ón afar„ de rela˛iile personale.

Aceast„ procedur„ este lipsit„ de transparen˛„, ceea ce na∫te multe semne de Óntrebare, ∫i va fi atacat„ Ón justi˛ie de c„tre Colegiul Farmaci∫tilor din Rom‚nia.

Este cinic ∫i iresponsabil s„ sco˛i la mezat deschiderea de noi farmacii, de parc„ nu ar fi destule, Ón loc s„ te ocupi de cele existente, s„ elibereze din nou medicamente gratuite ∫i compensate. Dar probabil c„ aceasta este politica liberal„, a interesului personal, care primeaz„ Ón fa˛a interesului general.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Rolul oric„rei opozi˛ii este s„ critice puterea atunci c‚nd gre∫e∫te. A∫a am f„cut ∫i noi Ón perioada 2001— 2004. Numai c„ am f„cut-o constructiv ∫i nu am apelat la fantezii. Am spus concret lucrurilor pe nume. Am s„ dau doar un singur exemplu: pomposul ∫i prapagandistul program al construirii celor 400 de s„li de sport. S-a v„zut c„ am avut dreptate. Nu a existat lun„ f„r„ ca la jurnalele de ∫tiri ale televiziunilor s„ nu apar„ primari sau profesori care s„ acuze nefunc˛ionalitatea respectivelor s„li de sport sau, mai corect spus, s„li de educa˛ie fizic„.

Acum, P.S.D. atac„ absolut orice mi∫care a actualei puteri. Stau s„ m„ g‚ndesc dac„ nu cumva domnii din Kiseleff cred c„ sunt unicii de˛in„tori ai realiz„rilor perfecte. Duminic„, domnul fost ministru al finan˛elor Mihai T„n„sescu a declarat Óntr-o conferin˛„ de pres„: îDac„ analizezi aceste prime ∫ase luni de guvernare ale acestui patrulater liberalo-democrat-maghiaro-conservator, tr„ie∫ti senza˛ia c„ ai mai v„zut acest film. Un film prost, din p„cate, fiindc„ Óncepi s„ te plictise∫ti v„z‚nd acelea∫i gre∫eli care sunt f„cute ca ∫i Ón perioada 1996-2000.“ Domnul T„n„sescu uit„ dou„ lucruri:

1. Respectiva guvernare a avut de suportat un mare handicap: a venit dup„ guvernarea V„c„roiu ∫i acest lucru a costat-o enorm.

2. Parc„ Ón structurile respectivei guvern„ri s-a aflat ∫i Domnia sa. Deci, dac„ a fost vorba de un film prost, ∫i Domnia sa a avut atunci un rol Ón distribu˛ie.

Dar s„ revenim Ón prezent. O s„ vedem c„ Ón îfilmul“ care îruleaz„“ acum domnul T„n„sescu de˛ine un rol principal. îExist„ un buget mai s„rac dec‚t Ón perioada anilor trecu˛i“, a mai declarat duminic„ Domnia sa. Da, a∫a este. Domnul T„n„sescu are perfect„ dreptate. Dar cine este autorul bugetului pe 2005? Nu P.S.D.? Cine a fost ministru de finan˛e Ón fostul Cabinet N„stase? Nu domnul T„n„sescu? Crede cineva c„ pu˛inii parlamentari ai P.N.L. ∫i P.D. din legislatura trecut„ au avut vreun cuv‚nt Ón alc„tuirea bugetului pe 2005? Evident c„ nu. P.N.L. a avut 80 de amendamente Ón toamna trecut„ la proiectul de buget. Doar unul cred c„ a fost admis.

## Stima˛i colegi,

Iat„ c„ potrivit Raportului S.R.I. pe 2004 cancerul corup˛iei s-a extins din zona politic„ p‚n„ Ón lumea afacerilor. Astfel, Ón raport sunt trecute mai multe tipuri de ac˛iuni care au afectat diferite sectoare ale vie˛ii economice, politice, sociale.

Am s„ m„ refer, totu∫i, Ón declara˛ia mea de ast„zi la ac˛iunile de la nivel central ∫i local care au fost Ón defavoarea interesului public.

La capitolul din raport dedicat ap„r„rii valorilor constitu˛ionale autorii raportului fac referire la

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 91/28.VI.2005 îobstruc˛ionarea activit„˛ii unor institu˛ii ale statului ori deturnarea Ón sensuri neconforme cu interesul general, ca urmare a agreg„rii ∫i consolid„rii unor grupuri de interese dispun‚nd de conexiuni Ón mediile de decizie“.

Astfel, au fost identificate situa˛ii Ón care factori de decizie din administra˛ia public„ central„ ∫i local„ au utilizat abuziv prerogativele func˛iei pentru: aplicarea discriminatorie a cadrului normativ ori ini˛ierea unor reglement„ri destinate promov„rii unor interese oneroase; acordarea nejustificat„ a unor facilit„˛i, scutiri ∫i e∫alon„ri la plata taxelor ∫i impozitelor; organizarea de licita˛ii trucate pentru atribuirea unor lucr„ri sau servicii de interes public; deturnarea fondurilor disponibile Ón beneficiul personal sau al unor grupuri de interese agregate la nivel central sau local, inclusiv Ón cadrul unor proiecte ∫i programe de finan˛are nerambursabil„ extern„, prin acte ilicite sau Óncheierea de contracte dezavantajoase comunit„˛ii; gestionarea frauduloas„ a patrimoniului public, materializat„ Ón subevaluarea pre˛ului unor terenuri ∫i imobile scoase la v‚nzare ori trecerea abuziv„ a acestora din domeniul public Ón cel privat; concesionarea ilegal„ ori dezavantajoas„ a unor spa˛ii comerciale sau terenuri; utilizarea informa˛iilor la care au acces Ón virtutea atribu˛iilor de serviciu pentru satisfacerea unor interese personale sau de grup. Toate aceste lucruri ne sunt foarte cunoscute, exemplele fiind multiple la fiecare dintre aceste situa˛ii.

De asemenea, Ón anul 2004 au fost elaborate 4.947 de documente integrate, Ón baza c„rora, prin difuzare simultan„, au fost puse la dispozi˛ia factorilor de decizie 12.528 de inform„ri. Circa 82% din totalul documentelor de informare au fost destinate Guvernului, iar la Pre∫edin˛ia Rom‚niei au ajuns 14% din total.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

P.S.D. se opune categoric ideii c„ Guvernul va trece un pachet legislativ prin Parlament ∫i Ó∫i justific„ pozi˛ia ∫i, totodat„, depunerea mo˛iunii de cenzur„ prin faptul c„ legile privind reforma justi˛iei sunt îantireformiste“. Problema legat„ de legile justi˛iei este Óns„ rezolvat„ prin numeroase semnale venite din partea oficialilor Uniunii Europene, ∫i m„ limitez doar s„ citez o ultim„ declara˛ie a comisarului european pentru extindere Olli Rehn: îMonica Macovei este o persoan„ cu un rol esen˛ial Ón reformarea justi˛iei rom‚ne∫ti.“

™i cei din P.S.D. sunt con∫tien˛i de acest lucru, dar nu-∫i schimb„ tactica, pentru c„ dac„ ∫i-ar ar„ta adev„ratele nemul˛umiri fa˛„ de pachetul legislativ atunci, cu siguran˛„, eticheta de partid antireformist i-ar fi atribuit„ chiar ∫i de o parte a propriului electorat.

Am s„ v„ demonstrez cu adev„rat ceea ce Ói doare pe reprezentan˛ii P.S.D. P.S.D. este speriat de unele

nout„˛i din legisla˛ia restituirii propriet„˛ii, pentru c„ vizeaz„ o parte din clientela sa politic„ ∫i, poate, chiar unii membri ai partidului. Œn cele ce urmeaz„ nu este vorba de un simplu eseu politic, ci de prezentarea inten˛iilor concrete pe care P.S.D. le-a avut vizavi de legisla˛ia restituirilor. Argumentele sunt reprezentate prin o serie de amendamente pe care P.S.D. le-a propus la pachetul legislativ.

P.S.D. a cerut eliminarea alin. 2 al art. 4 din Legea nr. 10/2001, care spune: îDe prevederile prezentei legi beneficiaz„ ∫i mo∫tenitorii legali sau testamentari ai persoanelor fizice Óndrept„˛ite.“ Ce Ónsemna dac„ amendamentul era acceptat? Se reducea cu peste 60% num„rul celor care mai puteau beneficia de restituiri Ón natur„ ∫i Ón echivalent. Practic, Legea nr. 10/2001 devenea pe jum„tate o legum„. Calculul P.S.D. a fost unul simplu: num„rul fo∫tilor proprietari afla˛i Ón via˛„ este relativ redus. Grosul Ól reprezint„ urma∫ii acestora. Dac„ ace∫ti urma∫i sunt sco∫i din prevederile legii, atunci o mare parte dintre cei care locuiesc ∫i acum Ón casele celor abuziv deposeda˛i r„m‚n f„r„ probleme Ón ele.

Ceea ce mi se pare interesant este faptul c„ prevederile acestui articol existau ∫i Ón varianta ini˛ial„ a Legii nr. 10/2001 — modificarea adus„ acum este doar de ordin etnic — ∫i oricine se poate Óntreba de ce P.S.D. nu l-a anihilat la momentul adopt„rii legii. R„spunsul este simplu. P.S.D. era la guvernare ∫i eliminarea acestui articol — pentru cine nu Ó∫i aduce aminte, articolul este opera fostului deputat P.N.L. Andrei Chiliman — l-ar fi etichetat f„r„ echivoc, Ón U.E., ca un du∫man clar al retroced„rilor. P.S.D. nu putea s„-∫i ri∫te atunci cariera european„. Acum, c‚nd este Ón opozi˛ie, nu mai reprezint„ nici un risc s„ Óncerce s„ provoace amputarea masiv„ a legii.

Declara˛ie politic„ intitulat„ îCriza sistemului sanitar“. Conform prevederilor Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 38/2005, copiii, studen˛ii, gravidele ∫i l„uzele s„race, persoanele cu handicap ∫i veteranii de r„zboi nu vor mai primi medicamente gratuite. Noile prevederi introduc un pre˛ de referin˛„ la toate categoriile de medicamente. Acest pre˛ de referin˛„ va reprezenta

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 91/28.VI.2005 pre˛ul cel mai mic pentru substan˛a activ„ care este componenta principal„ din pre˛ul medicamentului. Pe l‚ng„ acesta, pre˛ul medicamentului mai cuprinde ∫i costul altor ingrediente, al ambalajului, c‚t ∫i costul de produc˛ie. Cu toate c„ unii pacien˛i beneficiaz„ de o compensare de 100%, ei vor fi nevoi˛i s„ suporte toate aceste costuri. Chiar dac„ substan˛a activ„ reprezint„ circa 80—90% din pre˛ul medicamentului, conform noii ordonan˛e, ∫i la medicamentele ieftine bolnavii vor trebui s„ pl„teasc„ restul de 10—20% din valoarea medicamentului. Acest lucru se datoreaz„ faptului c„ gratuitatea sau compensarea total„ se aplic„ numai pre˛ului de referin˛„ al substan˛ei active.

Printre categoriile defavorizate de aceast„ ordonan˛„ vor fi ∫i copiii, elevii ∫i studen˛ii, gravidele, care beneficiau p‚n„ acum de gratuitate la medicamentele cu prescrip˛ie medical„. Aceste medicamente au fost ∫i ele introduse pe lista de compensate ∫i li se va aplica acela∫i pre˛ de referin˛„.

Noul sistem nu sus˛ine Ón nici un fel categoriile sociale defavorizate. Decizia acestei modific„ri a fost luat„, conform notei de fundamentare, î˛in‚nd cont de situa˛ia de criz„ creat„ Ón sistemul sanitar“, dar f„r„ a se ˛ine cont de componen˛a social„ pe care trebuie s„ o aib„ orice guvernare.

Este adev„rat c„ Guvernul P.S.D. a adus sistemul sanitar Ón cea mai grav„ criz„ pe care sistemul de s„n„tate a Ónregistrat-o de la revolu˛ie Óncoace. Principalele cauze ale crizei din s„n„tate sunt determinate de managementul defectuos al Guvernului trecut, care a subfinan˛at sistemul de s„n„tate, a deturnat sume din Fondul asigur„rilor sociale de s„n„tate ∫i a utilizat aceste fonduri pentru alte scopuri. Œn acea perioad„ au fost introduse metodologii nejustificate economic, precum ∫i folosirea practicii de schimbare permanent„ a normelor de compensare a medicamentelor.

Declara˛ie politic„ intitulat„ îCurcubeul“. Stima˛i colegi,

La sf‚r∫itul s„pt„m‚nii trecute ne-a fost oferit„ o mostr„ de g‚ndire P.D.-isto-portocalie.

A fost stabilit un termen, sf‚r∫itul lunii iunie, p‚n„ la care tot ceea ce Ónseamn„ func˛ie, indiferent dac„ este ocupat„ prin concurs, numire sau chiar func˛ie aleas„, toate, dar toate, trebuie s„ devin„ portocalii. Altfel, P.D.-ul

Ó∫i ia juc„riile ∫i pleac„ de la Guvern, ∫i mai face ∫i alegeri anticipate.

Œn acest sens, reamintesc ∫i pe aceast„ cale portocaliilor P.D.-i∫ti c„ Ón decembrie ’89, printre altele, a fost c‚∫tigat ∫i dreptul la opinie, ∫i deci nu mai poate fi incriminat ∫i pedepsit delictul foarte, foarte grav de a nu fi portocaliu!

Sugestii pentru o lini∫te deplin„ ∫i o guvernare, ∫i o ˛ar„ Ón care îportocaliii s„ tr„iasc„ mai bine“:

1. Ini˛ierea de c„tre Guvern a unui proiect de lege care s„ anuleze cele ∫apte culori ale spectrului solar (ca fiind de sorginte neocomunist„), acestea fiind Ónlocuite cu una singur„, portocaliu intens.

2. Modificarea drapelului na˛ional, acesta men˛in‚ndu-∫i structura de trei culori, dar acestea s„ fie nuan˛e de portocaliu.

3. Organizarea unui concurs de crea˛ie Ón urma c„ruia s„ fie desemnat noul imn na˛ional, tema principal„ fiind îportocalie este via˛a noastr„“.

Eventual, toate acestea trei s„ fie legate Ómpreun„ Óntr-un pachet de legi pe baza c„ruia Guvernul s„-∫i asume r„spunderea.

Sau, o variant„ mai simpl„, to˛i rom‚nii s„ poarte ochelari cu lentile portocalii, prin care s„ vad„ portocaliu c‚t de bine, frumos ∫i temeinic ni∫te tipi portocalii distrug o ˛ar„ care nu are nici o vin„ c„ deasupra ei, c„ deasupra noastr„, din c‚nd Ón c‚nd, poate mai mult dec‚t ar dori ei, omule˛ii portocalii, apare un curcubeu care, neav‚nd nici o vin„ ∫i neparticip‚nd la ∫edin˛ele P.D.-ului, are mai multe culori!

V„ mul˛umesc.

Democratizarea justi˛iei, ca parte integrant„ a procesului de reabilitare ∫i Ónt„rire a statului de drept Ón Rom‚nia, depolitizarea Óntregului sistem judiciar, prin numirea Ón func˛ie a magistra˛ilor ∫i promovarea acestora numai pe baza competen˛ei profesionale ∫i a calit„˛ii morale, au fost numai dou„ dintre obiectivele prioritare ale reformei Ón domeniul justi˛iei pe care Guvernul ∫i le-a propus. Lupta Guvernului Ómpotriva criminalit„˛ii, Ón deplinul respect al legii ∫i f„r„ conota˛ii politice, precum ∫i combaterea corup˛iei prin diminuarea substan˛ial„ a fenomenelor de evaziune fiscal„, de contraband„ ∫i de sp„lare a banilor, implicit a economiei subterane, au fost alte dou„ obiective Ónscrise Ón Programul de guvernare. ™i m„ opresc aici cu enumerarea.

Stima˛i colegi,

Ceea ce am redat p‚n„ acum se reg„se∫te Ón capitolul VII, îŒnt„rirea statului de drept ∫i reconsiderarea reformei Ón justi˛ie“, capitol cuprins Ón Programul de guvernare pe perioada 2001—2004 al Cabinetului N„stase.

Ce s-a realizat din ce s-a propus? Simplu! Nimic, criza din justi˛ie ating‚nd cote specifice statelor totalitare. La sf‚r∫itul celor patru ani de guvernare P.S.D.-ist„ starea justi˛iei este mai mult dec‚t lamentabil„, Guvernul Adrian N„stase promov‚nd o imixtiune f„r„ precedent a politicului, sfidarea principiului separa˛iei puterilor Ón stat, numirea ∫i promovarea la comand„ politic„, pe baza criteriilor de simpatie politic„ fa˛„ de P.S.D., care au culminat cu declara˛ia premierului de atunci, domnul Adrian N„stase: îNu trebuie s„ exager„m cu corup˛ia din

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 91/28.VI.2005 magistratur„. Magistra˛ii sunt ∫i ei oameni, sunt ∫i ei rom‚ni.“ Sau, altfel spus, Rom‚nia este o ˛ar„ corupt„, iar noi to˛i suntem ni∫te corup˛i. Atunci nu trebuie s„ ne mai mire de ce capitolul îJusti˛ie ∫i afaceri interne“ a putut fi Ónchis foarte greu, fiind pus„ Ón pericol integrarea Rom‚niei Ón marea familie european„ Ón anul 2007.

Iat„ de ce necesitatea unei reale reforme Ón justi˛ie este mai actual„ ca oric‚nd, acesta fiind unul dintre motivele pentru care actuala guvernare a f„cut acest pas, de ce s„ nu recunoa∫tem, riscant, al asum„rii r„spunderii pe un pachet de legi ce vizeaz„, printre altele, accelerarea reformei din justi˛ie. Œnclin s„ cred c„ dac„ Guvernul P.S.D. ar fi Ónf„ptuit ceea ce ∫i-a propus la Ónceputul guvern„rii, privitor la reformarea justi˛iei, ast„zi Guvernul Alian˛ei D.A. poate c„ nu ar mai fi fost nevoit s„ uzeze de procedura asum„rii r„spunderii guvernamentale pe acest capitol.

Declara˛ie politic„: îAmestecul politicului Ón actul de justi˛ie, o procedur„ institu˛ionalizat„ a Guvernului D.A.“ Doamnelor ∫i domnilor colegi,

M„ adresez ast„zi dumneavoastr„ nu pentru a v„ reaminti recenta surprindere ∫i comentariile actualului Guvern pe marginea unei decizii judec„tore∫ti, ci pentru a Óncerca s„ Ón˛elegem situa˛ia Ón care se afl„ ast„zi justi˛ia din Rom‚nia.

## Stima˛i colegi,

Dup„ ∫ase luni de guvernare a patrulaterului portocaliu, putem constata c„ principiul separa˛iei puterilor Ón stat, clamat de liderii Alian˛ei D.A., a disp„rut cu des„v‚r∫ire. Dezbaterea parlamentar„ a fost eliminat„ aproape Ón totalitate. Executivul prefer„ procedurile de urgen˛„ ∫i asumarea r„spunderilor politice, iar justi˛ia este din ce Ón ce mai mult golit„ de atribu˛ii.

Œn perioada 2001—2004 s-a creat un cadru legislativ ∫i institu˛ional menit s„ garanteze independen˛a justi˛iei. La finalizarea negocierilor de aderare cu Uniunea European„, Comisia European„ sublinia faptul c„ avem cadrul legislativ ∫i institu˛ional care s„ asigure buna desf„∫urare a actului judec„toresc. Mai era necesar„ doar aplicarea legilor adoptate.

Prima m„sur„ luat„ de c„tre actualul Guvern, ∫i Ón numele reformei, a fost tocmai modificarea acestui cadru institu˛ional ∫i legislativ, Ón sensul de a Ónt„ri rolul politicului. Statutul magistratului este un exemplu elocvent

Ón acest caz. Recent, observ„m c„ nu doar ministrul justi˛iei emite opinii cu privire la unele decizii judec„tore∫ti, dar ∫i al˛i lideri ai Alian˛ei D.A. ∫i Ónsu∫i ∫eful Executivului.

Devine tot mai evident faptul c„ Alian˛a D.A. confund„ puterea judec„toreasc„ cu serviciile deconcentrate sau cu o autoritate de reglementare Ón domeniu, crez‚nd c„ ∫i aceasta trebuie s„ fac„ politica Guvernului, principiu sus˛inut de speciali∫tii Ón drept constitu˛ional ai Guvernului cvadripartit.

Fa˛„ de aceast„ situa˛ie, Ónregistr„m tot mai multe voci din r‚ndul magistra˛ilor care se opun ingerin˛elor actualei puteri Ón justi˛ie. Astfel, membrii Asocia˛iei Magistra˛ilor din Rom‚nia — Filiala Cluj, au protestat la sf‚r∫itul s„pt„m‚nii trecute printr-o scrisoare deschis„ Ómpotriva imixtiunii politicului Ón realizarea actului de justi˛ie, acuz‚nd doi membri marcan˛i ai coali˛iei guvernamentale de Óncerc„ri de discreditare a sistemului de justi˛ie.

## Stima˛i colegi,

A∫a cum ∫tim cu to˛ii, v‚rstnicii reprezint„ una dintre cele mai defavorizate categorii sociale. Pensiile mici, care nu reu∫esc uneori s„ acopere nevoile ce nu Ónseamn„ doar utilit„˛i ∫i hran„, ci ∫i cump„rarea de medicamente, abandonul familial sunt aspecte care Ói transform„ Ón victime sigure.

Cum fondurile sunt insuficiente, o modalitate de rezolvare a problemelor sociale r„m‚ne atragerea finan˛„rilor str„ine, bineÓn˛eles, Ón baza unor proiecte bine fundamentate. Ceea ce s-a ∫i Ónt‚mplat la Piatra-Neam˛. La Ónceputul acestei s„pt„m‚ni a fost marcat„ Óncheierea proiectului Centrul Social îCrizantema“, ini˛iat ∫i implementat printr-un parteneriat Óncheiat Óntre Prim„ria Piatra-Neam˛, Funda˛ia de Œngrijiri Comunitare Bucure∫ti, Funda˛ia de Œngrijiri Comunitare din Piatra-Neam˛ ∫i Sindicatul Liber al Pensionarilor.

Proiectul a fost sus˛inut de Uniunea European„, sprijinul financiar nerambursabil av‚nd o valoare de 200.000 de euro. Finalul implement„rii acestei ini˛iative venite Ón sprijinul persoanelor v‚rstnice defavorizate a fost transformat Óntr-un moment de s„rb„toare la restaurantul Hotelului Central, unde a fost organizat„ ac˛iunea de binefacere îAdopta˛i un b„tr‚n!“ la care, al„turi de autorit„˛i ∫i asista˛ii Centrului îCrizantema“, au fost invita˛i numero∫i oameni de afaceri, fondurile donate, circa

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 91/28.VI.2005 60 milioane de lei, urm‚nd s„ fie folosite Ón sprijinul b„tr‚nilor asista˛i. Aceast„ sum„ ar putea cre∫te p‚n„ la 80 milioane de lei, cu dona˛ia promis„ de reprezentan˛ii B.R.D., o m‚n„ de ajutor Óntins„ b„tr‚nilor Ón nevoie.

Durata de implementare a proiectului Centrul Social îCrizantema“ a fost de 18 luni, adres‚ndu-se persoanelor Ón v‚rst„ singure, cu venituri mici, care au diverse afec˛iuni ce le cauzeaz„ dependen˛a ∫i izolarea la domiciliu, persoanelor care reprezint„ cazuri sociale, aflate Ón situa˛ii disperate, singure, f„r„ venituri, cu familii numeroase ∫i care nu se pot Óntre˛ine pentru c„ au dependen˛e sociomedicale, persoanelor cu handicapuri fizice, paralizii sau scleroz„ Ón pl„ci, izolate la domiciliu Ón urma dependen˛ei de boal„ ∫i care nu sunt incluse Ón programe de ajutorare, precum ∫i altor cazuri sociale aflate Ón situa˛ii-limit„, pe care nu le pot rezolva singure.

Unul dintre cele mai mediatizate puncte ale Programului de guvernare al Alian˛ei D.A. Ón campania electoral„ a anului 2004 a fost cel al recalcul„rii pensiilor. Iat„ c„ acum, Ón iunie 2005, ne afl„m aproape de finalizarea celei de a doua etape a acestui program.

Apreciez Ón acest sens efortul depus Ón aceast„ perioad„ de Ministerul Muncii, care a reu∫it s„ finalizeze prima etap„ a recalcul„rii Ón luna martie 2005, conform planului stabilit ∫i, de asemenea, finalizarea celei de a doua etape Ón aceast„ lun„. Este o munc„ demn„ de l„udat, av‚nd Ón vedere c„ actualul Guvern a reu∫it s„ se ˛in„ de cuv‚nt fa˛„ de electorat ∫i, Óncep‚nd din luna iulie, mai mult de jum„tate din popula˛ia pensionat„ p‚n„ Ón anul 1990 Ó∫i va primi pensia majorat„.

Desf„∫urarea eficient„ ∫i rapid„ a procesului de recalculare a pensiilor a presupus angajarea unui num„r considerabil de persoane la Casa Na˛ional„ de Pensii, aproximativ 4.000, ceea ce Ónseamn„ un num„r de cinci ori mai mare fa˛„ de personalul Casei de la Ónceputul anului 2005. Cele 7.045 miliarde de lei acordate costurilor bugetare pentru recalcularea pensiilor, sum„ estimat„ numai pentru anul 2005, reprezint„, de asemenea, un efort considerabil al actualului Guvern, cu at‚t mai mult cu c‚t aceste costuri se vor m„ri Ón viitor.

Apreciind, a∫adar, c„ primele dou„ etape ale proiectului au fost Óncheiate, Ómi exprim convingerea c„ programul de recalculare a pensiilor va fi finalizat cu succes la sf‚r∫itul anului 2005 ∫i pentru persoanele pensionate Óncep‚nd cu anul 1991 ∫i, astfel, s„ reprezinte o garan˛ie pentru popula˛ie c„ obiectivele exprimate de Alian˛a D.A. Ón campania electoral„ a anului 2004 pot fi realizate cu succes de c„tre actualul Guvern al Rom‚niei.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Au trecut ∫ase luni de la instalarea noii puteri ∫i constat„m Ón continuare c„ se fac presiuni politice,

materializate prin diverse forme, Ómpotriva organelor locale ale P.S.D. ∫i a oamenilor de afaceri simpatizan˛i P.S.D. Anumite persoane cu func˛ii politice din a∫a-zisa alian˛„ dau comenzi organelor jude˛ene ∫i centrale, la anumite institu˛ii ale statului, pentru a regiza tot felul de îinfrac˛iuni“.

M„ Óntreb, domnilor de la guvernare, acesta este programul dumneavoastr„? A∫a crede˛i c„ trebuie s„ proceda˛i? Acestea sunt promisiunile din campanie?

Sunte˛i neputincio∫i ∫i a˛i ales cea mai murdar„ metod„ ∫i, Ón stil mafiot, a˛i trecut la reglare de conturi. V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

M„ adresez ast„zi dumneavoastr„ pentru a v„ aduce la cuno∫tin˛„ neseriozitatea mo˛iunii de cenzur„ depuse de P.S.D.

Dup„ 15 ani de la evenimentele din decembrie 1989, moment care ar fi trebuit s„ marcheze trecerea Óntr-o nou„ etap„ a politicii rom‚ne∫ti, iat„ c„ stilul adoptat de P.S.D., partid p‚n„ nu demult aflat la guvernare, este Ón continuare unul neserios ∫i ipocrit. Acest fapt este demonstrat Ónc„ o dat„ prin textul mo˛iunii depuse de acest partid.

Simpla lecturare a acestui document care, Ón viziunea P.S.D., este unul cu o Ónalt„ Ónc„rc„tur„ european„ ∫i democratic„, creeaz„ o stare de revolt„, nu numai pentru un politician responsabil, dar ∫i pentru oricare cet„˛ean al Rom‚niei. Œn primul r‚nd, mo˛iunea este Óndreptat„ Ómpotriva modului Ón care Guvernul T„riceanu a ales s„ adopte un ansamblu de legi esen˛iale pentru momentul actual al dezvolt„rii societ„˛ii rom‚ne∫ti. f n s„ reamintesc semnatarilor mo˛iunii faptul c„ pe vremea Guvernului de trist„ amintire de la Cornu a fost adoptat„ aceea∫i solu˛ie pentru promovarea unui pachet legislativ, ba, mai mult, la acea vreme P.S.D.-ul nu a dat posibilitatea parlamentarilor s„ formuleze amendamente.

De asemenea, reprezentan˛ii P.S.D. consider„ c„ pachetul legislativ Ón discu˛ie nu ar avea leg„tur„ cu integrarea european„. Nimic mai fals! Problematica justi˛iei, reglementat„ cu aceast„ ocazie, este unul dintre punctele slabe ale Rom‚niei Ón procesul de integrare european„, domeniu Ón care ˛ara noastr„ a ob˛inut note slabe. De aceea, noile modific„ri sunt absolut necesare, mai ales Ón contextul Ón care P.S.D. s-a jucat ani de zile cu soarta justi˛iei, aduc‚nd-o Óntr-o situa˛ie de criz„.

Œn ceea ce prive∫te problematica propriet„˛ii, este necesar ca o ˛ar„ care Ón scurt timp va face parte din marea familie european„ s„ solu˛ioneze Ón mod echitabil aceast„ ran„ a societ„˛ii rom‚ne∫ti. Aceasta, Ón condi˛iile Ón care, ani la r‚nd, puterea pesedist„ din Rom‚nia a f„cut tot ce i-a stat Ón putin˛„ pentru a putea tergiversa ∫i chiar uita aspectele legate de adev„rata retrocedare a propriet„˛ilor c„tre fo∫tii de˛in„tori. De altfel, m„ a∫teptam ca un partid ca P.S.D.-ul, care se dore∫te unul cu aspira˛ii europene, s„ fie primul care s„ sus˛in„ un astfel de proiect legislativ, ∫i nu s„ Óncerce prin toate mijloacele blocarea sa.

Declara˛ie politic„: îCompatibilizarea politicii sociale cu cerin˛ele integr„rii“

Politica economic„ a anului 2005 iese din monotonia anilor preceden˛i printr-o serie de elemente nu numai cu caracter de noutate, dar ∫i de risc. 2005 este at‚t anul reformei fiscale liberale, al flot„rii libere a monedei na˛ionale, al liberaliz„rii contului de capital, c‚t ∫i al Ónceperii procesului de recalculare a pensiilor ∫i al cre∫terii de pre˛uri ∫i tarife. Este ∫i anul trecerii la leul greu ∫i al lu„rii Ón calcul a procentelor de contribu˛ie la bugetul comunitar.

Nout„˛ile anului 2005 au fost deseori prezentate ca fiind expresia unei noi concep˛ii de guvernare, promovat„ de o alian˛„ politic„ bazat„ pe principiile liberalismului modern, caracterizat prin Ómbinarea mecanismului pie˛ei libere cu un sistem activ de politici sociale. O astfel de prezentare este Óns„ numai pe jum„tate valabil„, deoarece nu se men˛ioneaz„ condi˛iile Ón care a fost elaborat„ ∫i urmeaz„ s„ fie aplicat„ aceast„ nou„ concep˛ie. Dac„ aceste condi˛ii ar fi specificate, atunci s-ar putea ajunge la concluzia c„ noua concep˛ie de guvernare, Ónainte de a fi o rezultant„ doctrinar„, este o Óncercare pragmatic„ de a solu˛iona gravele Ónt‚rzieri pe care le avem Ón planul preg„tirii economiei rom‚ne∫ti pentru aderare.

Astfel, ar fi bine s„ nu se uite stadiul rela˛iei Rom‚niei cu Uniunea European„ la preluarea mandatului de c„tre noul Guvern. Este adev„rat c„ negocierile erau Óncheiate, dar obliga˛iile ce r„m‚neau de Óndeplinit erau multe ∫i dificile. Mai mult, se acceptase o clauz„ de salvgardare extrem de periculoas„, ca ∫i angajamentul Óndeplinirii, pe parcursul unui singur trimestru, p‚n„ la data semn„rii tratatului de aderare, a unor criterii de performan˛„ pe care Rom‚nia nu reu∫ise s„ le Óndeplineasc„ pe Óntreg parcursul celor patru ani anteriori.

Nout„˛ile anului 2005 trebuie, deci, s„ fie puse Ón leg„tur„ direct„ nu numai cu necesitatea Óndeplinirii unor criterii esen˛iale din punctul de vedere al compatibilit„˛ii cu structurile Uniunii Europene, dar ∫i cu necesitatea unei

extrem de rapide viteze de reac˛ie Ón Óndeplinirea acestor criterii, f„r„ de care pericolul decupl„rii de Bulgaria sau chiar al unei am‚n„ri a datei de integrare ar fi real. Integrarea este un proces reciproc, Ón sensul Ón care ˛ara candidat„ nu numai c„ respect„ criteriile de compatibilitate cu Uniunea European„, dar ∫i Ón sensul Ón care aceste criterii de compatibilitate creeaz„ ˛„rii candidate posibilitatea cre∫terii poten˛ialului de competi˛ie Ón rela˛ia cu Uniunea European„. Œn lipsa unei astfel de reciprocit„˛i, putem fi accepta˛i cu aplauze la 1 ianuarie 2007 de c„tre Uniunea European„ ca membru deplin, dar imediat dup„ acest moment de euforie s„ Ónregistr„m o situa˛ie economic„ ∫i social„ dramatic„, datorat„ incapacit„˛ii noastre de a face fa˛„ unei concuren˛e libere.

îSabotaj — substantiv neutru; ac˛iune de Ómpiedicare sau de fr‚nare inten˛ionat„ a unei ac˛iuni sociale, politice, a unui proces de produc˛ie“, Dic˛ionarul explicativ al limbii rom‚ne

Lupta de denigrare a actualului Guvern continu„ asiduu, sus˛inut„ din r„sputeri de lupii morali∫ti socialdemocra˛i. Cu to˛ii s-au unit ∫i, profit‚nd de situa˛ia jalnic„ din C.F.R. — de ei creat„, de altfel —, Óncearc„ s„-∫i creeze capital politic. Uit„, Óns„, c„ C.F.R.-ul se afl„ pe lista societ„˛ilor monitorizate, pentru c„ ei l-au plasat acolo, la fel ca ∫i îPo∫ta Rom‚n„“, Ón urma Ón˛elegerilor semnate cu Fondul Monetar Interna˛ional. Deci orice majorare de salariu contravine obliga˛iilor asumate de Guvernul N„stase.

T„cerea cu care liderii de sindicat au tratat anul trecut trecerea C.F.R. pe lista de monitorizare ne face s„ credem c„ Ón momentul de fa˛„ aceast„ grev„ nu este altceva dec‚t un mic aranjament al P.S.D., doar, doar l-or da jos pe T„riceanu, poate chiar pe B„sescu. Domnii Adrian N„stase, Miron Mitrea ∫i al˛ii stau la p‚nd„. O flac„r„ de speran˛„ tot lic„re pe undeva ∫i trebuie exploatat„ la maximum.

Acelea∫i probleme le avea C.F.R.-ul ∫i anul trecut, c‚nd era p„storit de domnul Miron Mitrea. Se ∫tia Ónc„ de anul trecut c„ bugetul nu prevede m„riri de salariu. Atunci nu s-a f„cut grev„. Protestele angaja˛ilor C.F.R. afla˛i Ón grev„ ar trebui s„ se Óndrepte spre liderii de sindicat care, Ón momentul Ón care se hot„ra sistemul de salarizare, au t„cut complici.

Toate acestea ne duc cu g‚ndul la ac˛iuni concertate de stopare a cursului firesc al m„surilor ce trebuie luate Ón eficientizarea Óntregii societ„˛i rom‚ne∫ti, care se vrea european„, ne duc cu g‚ndul la ac˛iuni premeditate de sabotare a integr„rii Rom‚niei Ón structurile europene, doar de dragul de a c‚∫tiga c‚teva procente Ón plus Ón sondaje.

Lucr„rile ultimului Consiliu European desf„∫urat la Bruxelles s-au soldat cu un e∫ec, bugetul pentru perioada 2007—2013 fiind respins. Acest e∫ec s-a datorat faptului c„ at‚t Anglia, c‚t ∫i Fran˛a au avut pozi˛ii inflexibile fa˛„ de modul de constituire a viitorului buget european.

Din nefericire pentru noi, performan˛ele economice Ónregistrate de Rom‚nia, Ón urma conducerii Guvernului T„riceanu, nu sunt cele mai favorabile. Este Óngrijor„tor mai ales c„ Ón toamn„ urmeaz„ raportul Comisiei asupra Rom‚niei, un raport strict tehnic, dar cu implica˛ii privind data intr„rii noastre Ón Uniunea European„.

O eventual„ am‚nare nu poate fi imputat„ poporului rom‚n, care a f„cut toate eforturile pentru a fi compatibil cu statele europene, ci Guvernului T„riceanu, care nu reu∫e∫te, la ∫ase luni de la Ónvestire, s„ intre Óntr-un ritm normal de lucru at‚t cu Parlamentul, c‚t ∫i cu ˛ara.

Nu trebuie uitate eforturile deosebite ale Guvernului Adrian N„stase, cel care a Óncheiat, practic, capitolele de negociere cu Uniunea European„, eforturi care nu au fost continuate Ón acela∫i ritm ∫i cu aceea∫i calitate de Guvernul T„riceanu.

Anun˛„m ∫i pe aceast„ cale c„ am aflat care este unul dintre motivele pentru care Anghel Stanciu ∫i complicii s„i refuz„ cu obstina˛ie s„ predea arhiva, actele contabile ∫i inventarul mobil apar˛in‚nd P.R.M. Ia∫i: banii filialei jude˛ene a partidului nostru au fost toca˛i de c„tre membrii clanului Stanciu, iar acum ace∫ti indivizi Óncearc„ s„ z„d„rniceasc„ anchetarea de c„tre organele Ón drept a infrac˛iunilor comise.

Luni, 13 iunie 2005, P.R.M. Ia∫i a reu∫it s„ recapete controlul asupra contului bancar deschis la Sucursala jude˛ean„ a B.R.D. Am avut Óns„ parte de o surpriz„ nepl„cut„: mai este disponibil„ doar o sum„ infim„, circa 1,1 milioane lei! De notat c„ pe parcursul anului curent nu au fost efectuate nici depuneri, nici retrageri din contul P.R.M. Ia∫i, ceea ce indic„ faptul c„ banii Óncasa˛i din cotiza˛ii, dona˛ii, aloca˛ii bugetare, contribu˛ii ale parlamentarilor sau ale∫ilor locali ai partidului etc. erau imediat dirija˛i c„tre destina˛ii necunoscute. Œn orice caz, aceste sume importante de bani, mai ales pentru un partid s„rac, cum este al nostru, nu au ajuns niciodat„ acolo unde le era locul, adic„ Ón contul bancar al P.R.M. Ia∫i.

Solicit„m institu˛iilor statului s„-∫i fac„ datoria ∫i s„ intervin„ pentru predarea imediat„ de c„tre grupul

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 91/28.VI.2005 Stanciu a arhivei ∫i a bunurilor P.R.M. Ia∫i c„tre noua conducere a filialei jude˛ene.

De asemenea, se impune declan∫area cercet„rilor penale Ómpotriva lui Anghel Stanciu ∫i a complicilor s„i, pentru furt calificat ∫i delapidare.

îProfesorii din jude˛ul Buz„u pleac„ Ón concediu cu buzunarele goale“

Dup„ un an de activitate Ón condi˛ii dintre cele mai vitrege, dasc„lii buzoieni au aflat zilele trecute c„ nu vor primi Ón avans, a∫a cum prevede legea, banii pentru lunile iunie, iulie ∫i august. Œn aceast„ situa˛ie sunt aproape 5.000 de cadre didactice pentru care autorit„˛ile jude˛ene au cerut, f„r„ succes p‚n„ acum, sprijin la Guvern pentru alocarea sumei de 128 de miliarde de lei, necesar„ pentru plata acestui drept.

Potrivit Legii Ónv„˛„m‚ntului, bugetele de venituri ∫i cheltuieli aferente cheltuielilor de personal au fost aprobate Ón 2004 Ón propor˛ii inegale, pe diferite perioade ale anului ∫colar. Potrivit acestei repartiz„ri, p‚n„ pe 20 iunie dasc„lii ar fi trebuit s„ primeasc„, Ón avans, trei salarii.

Autorit„˛ile buzoiene au mai solicitat Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii ∫i Ministerului de Finan˛e ca fondurile de pe trimestrul al IV-lea s„ fie alocate acum, tocmai pentru ca plata respectiv„ s„ poat„ fi f„cut„. Acum, depinde numai de cele dou„ ministere dac„ profesorii din jude˛ul Buz„u Ó∫i vor primi drepturile.

Prin aceast„ declara˛ie politic„ doresc s„ trag un semnal de alarm„ responsabililor ∫i factorilor de decizie din cadrul celor dou„ ministere. Consider c„ ace∫tia trebuie s„ g„seasc„, Ón regim de urgen˛„, o solu˛ie pentru ca toate cadrele s„-∫i primeasc„ drepturile.

Dup„ cum se ∫tie, aceast„ categorie profesional„ a fost una dintre victimele fostei guvern„ri. Salariile mici ∫i lipsa unor privilegii normale Óntr-o ˛ar„ civilizat„ i-au plasat nepermis pe dasc„li la limita de jos a societ„˛ii.

A sosit momentul s„ facem ceva pentru ei, iar acest mic gest al guvernan˛ilor ar putea Ónsemna o mare bucurie pentru mii de oameni care au dreptul la concediu dup„ un an de munc„ asidu„.

## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Se pare c„ nici acum, Ón al doisprezecelea ceas, pesedi∫tii nu se pot descotorosi de obiceiurile bine Ómp„m‚ntenite Ón mentalit„˛i, ce nu au cum s„ mai fie schimbate, ∫i nu Ón˛eleg c„ azi politica nu se mai face cu ajutorul abuzurilor ∫i al lozincilor def„im„toare.

Dup„ ce ∫i-au desf„∫urat activit„˛ile ce ˛in de buc„t„ria interioar„ a partidului, de organizare ∫i rea∫ezare pe pozi˛ii, ba chiar ∫i de schimbare a culorii reprezentative, P.S.D.-ul ∫i-a ascu˛it suli˛ele ∫i a ie∫it din nou la atac Ómpotriva actualului Guvern. P.S.D.-ul depune mo˛iunea de cenzur„ numit„ mai mult dec‚t ostentativ îDictatura ∫i incompeten˛a Guvernului T„riceanu Ómpotriva integr„rii europene a Rom‚niei“, Ón care nu ezit„ s„ considere ît‚rg politic“ ceea ce reprezint„ reglementarea a dou„ dintre componentele fundamentale Ón procesul de modernizare a Rom‚niei ∫i de construc˛ie a proiectului european.

Pachetul de legi depus de Guvernul T„riceanu dore∫te s„-∫i ating„ principalele obiective Ón materie juridic„, Óncep‚nd cu pedepsirea cazurilor de corup˛ie, mai ales a celor care au tangen˛„ cu sfera politicului ∫i a c„ror amplificare poate aduce pierderi enorme Ón procesul de aderare.

Œn ceea ce prive∫te legile propriet„˛ii, acestea au ca principiu de baz„ restituirea integral„ pe vechile amplasamente ∫i plata de desp„gubiri f„r„ vreo limit„ maxim„. Asumarea r„spunderii asupra acestui pachet de legi are o importan˛„ deosebit„, iar Guvernul dore∫te astfel s„ dea un r„spuns Ón ceea ce prive∫te angajamentele privind rezolvarea retroced„rilor ∫i s„ Ónl„ture consecin˛ele unor nedrept„˛i istorice care au supravie˛uit dictaturii comuniste.

Gestul P.S.D.-ului nu este dec‚t un exerci˛iu de imagine, un gest politicianist, f„r„ nici o ∫ans„ de succes, ba, mai mult, este un gest ce reflect„ opozi˛ia P.S.D.-ului fa˛„ de reforma Ón justi˛ie ∫i a propriet„˛ii ∫i de preg„tire a Rom‚niei pentru integrarea Ón cadrul Uniunii Europene.

îPoate v„ g„si˛i timp ∫i pentru Ómplinirea nevoilor din agricultur„.“

Declara˛ia este adresat„ domnului Gheorghe Flutur, ministrul agriculturii, p„durilor ∫i dezvolt„rii rurale. Domnule ministru,

Promisiunile din campania electoral„ par s„ se dizolve sub lumina realit„˛ilor instaurate de o guvernare pr„bu∫it„ sub greutatea nevoilor rom‚nilor.

Sunt multe motivele dezam„girii popula˛iei, sunt numeroase Óntreb„rile celor care nu g„sesc logica m„surilor izvor‚te c‚nd la Ónt‚mplare, c‚nd parc„ dintr-o rea-voin˛„ lipsit„ de moral„.

M„ Óntreb care s„ fie ra˛iunile dup„ care se conduce destinul agriculturii Ón Rom‚nia, pentru c„ nu Ómi dau seama dac„ domne∫te mai mult incompeten˛a sau lipsa de interese. S„ fie oare de vin„ managementul prost sau interesele unor grup„ri politice aservite, Ón defavoarea omului simplu? Parc„ v-a˛i unit for˛ele s„ g„si˛i calea de distrugere a sectorului de procesare a laptelui ∫i, prin crearea programului ASAL, sunte˛i foarte aproape de reu∫it„. Sunt declara˛ii oficiale venite de la direc˛iile agricole care sus˛in c„ exist„ o comand„ pentru Ónchiderea c‚torva sute sau chiar mii de unit„˛i, ce nu vor face dec‚t s„ elimine competi˛ia ∫i s„ bulverseze sistemul Ón care exist„ deja contracte negociate.

Ocupa˛i cu fabricarea scenariilor de anihilare a competi˛iei, a˛i Ónt‚rziat elaborarea programului de monitorizare a produc˛iilor de lapte la cresc„torii de animale.

Œn˛elegem c„ e prioritar„ deservirea clientelei politice, Óns„ era chiar a∫a important„ Ónc‚t s„ l„sa˛i toate celelalte aspecte din agricultur„ nerezolvate?! Fermierii Ónc„ nu ∫tiu, dup„ 3 luni, c„ trebuie s„ Ó∫i declare produc˛iile Ón realitate sau c„ trebuie s„ ˛in„ eviden˛e stricte privind valorificarea acestora.

Am fost acuza˛i c„ nu inform„m destul popula˛ia despre m„surile necesare integr„rii Ón Uniunea European„, dar dumneavoastr„ nu face˛i absolut nimic Ón aceast„ direc˛ie, ca s„ nu mai vorbim c„ momentul ader„rii bate la u∫„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 91/28.VI.2005 ™i, dac„ tot vorbeam despre promisiuni, Ónc„ r„sun„ Ón mintea aleg„torilor Ón„l˛„torul proiect de sus˛inere a fermierilor prin acordarea de 15 mii de euro celor care vor s„ Ó∫i fac„ ferme, proiect, repet, Ón„l˛„tor, care, vorba lui nenea Iancu, îeste sublim, dar lipse∫te cu des„v‚r∫ire“. Totu∫i, observ„m singura nou„ form„ de sus˛inere aplicat„ Ón domeniu, cea a îCuponiadei II“, m„sur„ de care majoritatea ˛„ranilor se ru∫ineaz„, fiind inutil„ fa˛„ de nevoile reale ale Ónfiin˛„rii culturilor agricole.

îChemare pentru combaterea terorismului ∫i ap„rarea omenirii“

Conferin˛a Interna˛ional„ îContra terorismului, pentru adev„r ∫i justi˛ie“ a Óntrunit Ón zilele de 2, 3 ∫i 4 iunie 2005 la Havana, Ón Cuba, 681 de participan˛i, provenind din 67 de ˛„ri, cele mai multe din America Latin„, chemate la promovarea mi∫c„rii contra terorismului, denun˛area ∫i condamnarea terorii instaurate de r„uf„c„torii planetei.

M„rturiile emo˛ionante ale victimelor ∫i familiilor, precum ∫i rapoartele documentate ale unor juri∫ti recunoscu˛i, oameni de stat, ziari∫ti, economi∫ti ∫i al˛i intelectuali angaja˛i Ón ap„rarea drepturilor omului au reliefat ∫i reconstruit structura terorismului implementat Ón Conul sud, America Central„ ∫i Caraibe.

Din materialele dezb„tute se desprinde ideea clar„ c„ nu se pot trece cu vederea leg„turile dovedite cu probe ∫i documente ale terori∫tilor interna˛ionali cu Casa Alb„, Departamentul de Stat ∫i serviciile de spionaj nordamericane. Nu poate fi uitat rezultatul atroce al

opera˛iunii îCondor“, acea interna˛ional„ a terorii, cum o calific„ laureatul Premiului Nobel pentru Pace, Adolfo Perez Esquivel, dar nici r„zboiul murdar din America Central„ ∫i Caraibe.

Este imperios necesar s„ fie dezv„luit„ esen˛a terorist„, iar Cuba acuz„ dinastia Bush de leg„turi cu mafia de la Miami ∫i consider„ c„ acestea aduc ofens„ memoriei victimelor atentatelor de la 11 septembrie 2001 ∫i a celor c„zu˛i Ón numele unui fraudulos r„zboi contra terorismului.

Opinia public„ din Statele Unite, care s-a mobilizat contra nazi-fascismului ∫i a contribuit decisiv la terminarea r„zboiului din Vietnam, care a sprijinit lupta pentru drepturi civile ∫i Óntoarcerea Ón Cuba a copilului Elian Gonzalez, trebuie s„ fie informat„ prin toate mijloacele despre caracterul criminal al guvernului s„u.

Œn continuare, Cuba spune c„ impunitatea terori∫tilor nu mai poate continua. Nici o crim„ nu poate r„m‚ne nepedepsit„ ∫i cei prezen˛i la reuniune au decis Ónfiin˛area unui Tribunal Emisferic îContra terorismului ∫i Ón ap„rarea omenirii“, format din juri∫ti de prestigiu, intelectuali ∫i lupt„tori pentru drepturile omului.

## **Doamna Mihaela Adriana Rusu:**

îA.N.R.G.N., repetent„ la opera˛ii aritmetice“

Guvernul are grij„ s„ strice vacan˛a de var„ a rom‚nilor, anun˛‚nd major„ri importante de pre˛uri ∫i tarife la utilit„˛i. De∫i ini˛ial Guvernul vorbea de o scumpire a gazelor naturale de aproximativ 5—6% de la 1 iulie, anun˛ul f„cut de Autoritatea Na˛ional„ de Reglementare Ón Domeniul Gazelor Naturale a luat pe toat„ lumea prin surprindere: majorarea este de 10,2%.

Ca de obicei explica˛iile sunt l„sate Ón coad„ de pe∫te, oficialii se spal„ pe m‚ini cu explica˛ii de genul: îPre˛ul gazelor naturale va cre∫te la 1 iulie Ón medie cu 10,2% ca urmare a obliga˛iilor asumate prin acordul negociat cu Fondul Monetar Interna˛ional ∫i a major„rii pre˛ului gazelor din import Ón prima parte a anului“. Scumpirea va afecta, ca de fiecare dat„, popula˛ia, care va avea de pl„tit facturi mai mari la Óntre˛inere.

Noua m„sur„ va avea ca efect desfiin˛area multor locuri de munc„ Ón industrie ∫i Ón special Ón sectorul

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 91/28.VI.2005 Óntreprinderilor mici ∫i mijlocii, care nu vor putea s„-∫i p„streze pia˛a din cauza scumpirilor. Agricultura, industria alimentar„, industria chimic„, transporturile ∫i metalurgia sunt puternic afectate de scumpiri. La fel este afectat„ ∫i popula˛ia, din cauza reg„sirii acestor major„ri Ón pre˛ul produsului. Mai mult, scumpirile ce vor avea loc de la 1 iulie vor Óngreuna ∫i mai mult situa˛ia financiar„ a furnizorilor de utilit„˛i, pentru c„ rata de Óncasare a facturilor va cunoa∫te din nou o curb„ descendent„.

Nu este posibil ca Óntr-o economie func˛ional„ pre˛ul gazelor naturale s„ se modifice de la 1 ianuarie cu 5%, apoi de la 1 aprilie cu 20%, urm‚nd ca, de la 1 iulie, modificarea s„ fie ajustat„ iar cu 10,2%, deci Ón decurs de 6 luni major„rile s„ ajung„ la 35,2%. Acela∫i lucru se Ónt‚mpl„ ∫i la energia electric„, modific‚ndu-se de la 1 ianuarie cu 4,6%, de la 1 aprilie cu 6,8%, urm‚nd ca, de la 1 iulie, majorarea Ón plus s„ fie de 5%, deci pe 6 luni, 16,4%.

Pre∫edintele A.N.R.G.N., convocat la premierul T„riceanu, a promis ∫i a realizat recalcularea tarifelor la gazele naturale prin eliminarea abonamentului, stabilind noile tarife valabile de la 1 iunie a.c., evident, îgre∫ind Ón plus“.

## **Domnul Adrian N„stase:**

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Declar deschis„ ∫edin˛a de ast„zi a Camerei Deputa˛ilor.

V„ anun˛ c„, din totalul celor 331 de deputa˛i, ∫i-au Ónregistrat prezen˛a la lucr„ri 246. Sunt absen˛i 85, din care particip„ la alte ac˛iuni parlamentare un num„r de 15.

Intr„m Ón ordinea de zi ∫i v„ prezint informarea cu privire la ini˛iativele legislative Ónregistrate la Camer„ ∫i care urmeaz„ s„ fie avizate de comisiile permanente:

1. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 50/2005 privind Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urm„toarele comisii: Ón fond, Comisia pentru munc„ ∫i protec˛ie social„; pentru avize, Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.

Termen de depunere a raportului: 23 iunie 2005. Camer„ decizional„: Senatul.

Œn conformitate cu prevederile art. 108 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, acest proiect de lege urmeaz„ a fi dezb„tut Ón procedur„ de urgen˛„.

2. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Rom‚nia ∫i Comisia Comunit„˛ilor Europene, care modific„ Acordurile anuale de finan˛are 2000, 2001, 2002, 2003 ∫i Acordul multianual de finan˛are, semnat la Bruxelles ∫i, respectiv, la Bucure∫ti la 24 decembrie 2004, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urm„toarele comisii: Ón fond, Comisia pentru agricultur„, silvicultur„, industrie alimentar„ ∫i servicii specifice; pentru avize, Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, Comisia pentru politic„ extern„, Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i. Termen de depunere a raportului: 28 iunie 2005. Camer„ decizional„: Senatul.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 91/28.VI.2005 3. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului de securitate dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Guvernul Republicii Italiene privind protec˛ia reciproc„ a informa˛iilor clasificate, semnat la Bucure∫ti la 6 aprilie 2005, primit de la Guvern.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œntr-adev„r, era o problem„ de procedur„. Am discutat-o ∫i cu pre∫edintele Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, domnul T„n„sescu, Ón sensul Ón care, la Codul de procedur„ fiscal„, dup„ o deplasare la Bruxelles a unor Ónal˛i demnitari din Ministerul Finan˛elor Publice, s-a ajuns la concluzia c„, Ón textul final, ar mai trebui aduse c‚teva corecturi, drept pentru care voiam s„ v„ propunem retrimiterea la comisie a acestui proiect de lege. Comisia, Ón ∫edin˛a sa de ast„zi, s„ fac„ analiz„ ∫i raport suplimentar ∫i, Ón ∫edin˛a de plen de joi diminea˛„, s„ d„m votul pentru acest proiect de lege.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Adrian N„stase:**

V„ mul˛umesc.

Cred c„ este o solicitare care poate fi acceptat„.

Domnule pre∫edinte,

Propun 15 minute total ∫i trei minute de fiecare interven˛ie.

## **Domnul Adrian N„stase:**

Dac„ sunt observa˛ii?

Dac„ nu,

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Are cuv‚ntul reprezentantul ini˛iatorului, doamna Georgeta Ionescu, secretar de stat.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 91/28.VI.2005 ## **Doamna Georgeta Elisabeta Ionescu** _— secretar_

_de stat la Departamentul pentru Rela˛ia cu Parlamentul_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Œn practica parlamentar„ au fost adoptate, de regul„, legi de abilitare Ónainte de Óncheierea sesiunilor parlamentare ordinare, Guvernul fiind Ómputernicit s„ emit„ ordonan˛e pe durata vacan˛ei parlamentare Ón domenii limitativ prev„zute de actul normativ, domenii care nu fac obiectul legilor ordinare, stabilite de art. 73 din Constitu˛ia Rom‚niei, republicat„.

Potrivit art. 115 alin. (2) din Constitu˛ia Rom‚niei, republicat„, legea de abilitare stabile∫te, Ón mod obligatoriu, domeniul ∫i data p‚n„ la care se pot emite ordonan˛ele.

Prin proiectul de lege al„turat se stabilesc urm„toarele domenii Ón care Guvernul va putea emite ordonan˛e pe perioada vacan˛ei parlamentare, Ón lunile iulie ∫i august 2005: domeniul buget-finan˛e, transporturi, construc˛ii ∫i turism, agricultur„, s„n„tate, munc„ ∫i solidaritate social„, educa˛ie ∫i cultur„, ap„rare na˛ional„, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„, administra˛ie public„.

Guvernul a elaborat acest proiect de lege prin care, la propunerea ministerelor interesate, se solicit„ Parlamentului abilitarea prin legiferare prin ordonan˛„, pe perioada men˛ionat„. Guvernul este, de asemenea, de acord cu amendamentele propuse la Comisia juridic„ din Camera Deputa˛ilor, de introducere a noi capitole.

## V„ mul˛umesc.

Dac„ din partea grupurilor parlamentare mai dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul?

Da, v„ rog, domnul deputat Cristian Dumitrescu.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Doresc, Ón primul r‚nd, s„ spun c„ noi, Grupul parlamentar al P.S.D., suntem de acord, Ón principiu, cu o lege de abilitare. Este o prevedere constitu˛ional„ ∫i consider„m c„, Ón limitele legii, aceast„ procedur„ de mandatare a Guvernului de a emite ordonan˛e Ón perioada de vacan˛„ este corect.

Principiile de la care pornim sunt, Óns„, urm„toarele: Ón primul r‚nd, extinderea acestei abilit„ri a Guvernului trebuie s„ fie corect ∫i precis circumscris„ unui ansamblu de obliga˛ii pe care le are Guvernul ∫i pe care trebuie s„ ∫i le Óndeplineasc„ Óntr-o perioad„ Ón care Legislativul se afl„ Ón vacan˛„; Ón al doilea r‚nd, avem obliga˛ia s„ preciz„m, Ón prezentarea proiectului de lege, domeniile ∫i actele normative care urmeaz„ a fi propuse spre a fi elaborate de Guvern Ón aceast„ perioad„ ∫i s„ urm„rim cu foarte mare aten˛ie dou„ lucruri, s„ nu extindem foarte mult aria acestei deleg„ri legislative dincolo de nevoile clare, concrete ∫i bine precizate ale Guvernului. Un alt argument este acela ca niciodat„ atunci c‚nd abilit„m Guvernul de a emite ordonan˛e Ón perioada de vacan˛„ s„ nu se Ónt‚mple s„ Óncalce o prevedere

constitu˛ional„ fundamental„, potrivit c„reia aceast„ abilitare nu trebuie s„ intre Ón domeniul legilor organice.

Contextul general Ón care este prezentat„ aceast„ lege este Óns„ urm„torul: la ∫ase luni de la Ónvestirea Guvernului T„riceanu, Ón toat„ aceast„ perioad„ am constatat o lips„ foarte mare de proiecte legislative, adic„ ini˛iativa guvernamental„ a fost foarte, foarte sc„zut„.

Ne confrunt„m cu un alt aspect al vie˛ii noastre parlamentare. Suntem Óntr-o procedur„ special„, de asumare a r„spunderii pe un pachet de 17 legi, deci 17 legi pentru care Guvernul Ó∫i asum„ r„spunderea. Acest lucru Ónseamn„ c„ s-au scos din dezbaterea parlamentar„ legi extrem de importante, un num„r de 17 legi. Dac„ ad„ug„m la inactivitatea Guvernului Ón a promova proiecte de lege aceast„ introducere a asum„rii r„spunderii pentru un num„r important de legi ∫i av‚nd Ón vedere num„rul mare de domenii Ón care solicit„ Guvernul abilitare pentru a emite ordonan˛e, putem s„ tragem urm„toarea concluzie, la care se adaug„, Ónainte de a trece la concluzie, faptul c„ deja se vehiculeaz„ ideea c„, din toamn„, din nou, Guvernul vrea s„-∫i asume r„spunderea, se desprinde clar o anumit„ tendin˛„, o tendin˛„ clar„ de eludare a activit„˛ii legislative de c„tre Guvern, prin proceduri, este adev„rat, constitu˛ionale, dar de care se folose∫te Ón mod abuziv.

V„ mul˛umesc.

Dac„ mai sunt comentarii?

Un singur reprezentant al grupului. Deci este vorba de procedur„ de urgen˛„, de reprezentan˛ii grupurilor. V„ rog.

V„ rog, domnul deputat Popa.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 91/28.VI.2005

## Stima˛i colegi,

Interven˛ia mea se datoreaz„, Ón principal, unor dou„ obiec˛iuni cu referire la ceea ce spunea antevorbitorul meu.

Œn primul r‚nd c„ nu poate fi catalogat„ procedura abilit„rii Guvernului de a emite ordonan˛e pe perioada c‚t Legislativul nu poate normativiza, Ón mod primar, ca un abuz de drept. Abuzul de drept are, clar, o alt„ definire.

Nu pot fi de acord, de asemenea, cu antevorbitorul meu, c„ Legislativul trebuie s„ stabileasc„ domeniile ∫i actele normative care urmeaz„ s„ fie adoptate de Guvern pe perioada deleg„rii legislative.

Parlamentul stabile∫te doar domeniile, domnule Dumitrescu, nu ∫i actele normative care urmeaz„ s„ fie adoptate.

Sigur, delegarea legislativ„ este o practic„ european„ ∫i se Óncadreaz„ Ón prevederile constitu˛ionale.

Este adev„rat, Ón ultimii 15 ani, de fiecare dat„, Executivul, din nefericire, for˛eaz„ nota vizavi de aceast„ delegare legislativ„. Dar, acest lucru, pentru numele lui Dumnezeu, trebuia s„-l rezolva˛i prin Constitu˛ie, ∫i nu _de facto,_ atunci c‚nd se dezbate Legea de abilitare a Guvernului de a emite ordonan˛e.

A∫adar, cred c„ este o practic„ normal„, fireasc„, s„ se legifereze.

™i o ultim„ referire ∫i cu aceasta Ónchei, evident c„ Legislativul va putea s„ ia Ón t„rbac„ nu numai la pornire, la plecare, deci Ón momentul c‚nd stabilim domeniul legilor organice, dar vom putea ∫i ulterior controla activitatea Executivului de a∫a natur„ Ónc‚t vom putea penaliza situa˛iile de exces, eventual de normativizare a unor domenii care pot fi de apanajul legilor organice.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc. Domnul deputat Bolca∫.

Av‚nd experien˛a mai multor legi de abilitare, vin Ón fa˛a Domniilor voastre pentru a contabiliza plusurile ∫i minusurile acestei legi ce v„ este propus„.

Exist„ un plus fa˛„ de toate celelalte. De∫i constitu˛ional se vorbe∫te de domenii de reglementare pentru aceast„ delegare legislativ„, de data aceasta, spre deosebire de toate celelalte legi anterioare, se merge p‚n„ la am„nuntul multora dintre actele normative ce suport„ modific„ri Ón aceste domenii. ™i eu spun c„ este bine. ™tim ce se urm„re∫te, ∫tim ce s„ facem, putem cenzura care dintre aceste acte normative sunt de domeniul legilor organice ∫i s„ vot„m Ón consecin˛„. Avem un plus.

Exist„, Óns„, o problem„ pe care domnul deputat ™tirbe˛ numai a enun˛at-o, dar care este foarte complex„. Noi d„m o delegare legislativ„ Guvernului care dore∫te, este voin˛a sa politic„ de a emite acte normative Ón timpul perioadei vacan˛ei parlamentare. Putem noi s„ aducem amendamente Ón sensul de a complini ceea ce Guvernul a propus? Punctul meu de vedere este c„ nu. Delegarea legislativ„ este permisiv„ ∫i, Ón aceste condi˛ii,

putem s„-i permitem Guvernului s„ emit„ Ón domeniile pe care le-a propus sau putem s„-i restr‚ngem aceste domenii. Dar delegarea nu este o obliga˛ie ∫i, Ón aceste condi˛ii, nu putem s„-i d„m Guvernului ceea ce nu a cerut. Œn aceste condi˛ii, toate amendamentele de completare, poate utile ∫i poate legate de textele care sunt propuse, sunt nule ∫i neavenite constitu˛ional. Nu putem s„ extindem ceea ce Guvernul a cerut.

Din acest punct de vedere votul nostru va fi nuan˛at. V„ mul˛umesc.

Stima˛i colegi, punctul de vedere al comisiei?

## Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i a fost sesizat„ spre dezbatere Ón fond, Ón procedur„ de urgen˛„, cu proiectul de Lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonan˛e.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege. Potrivit art. 75 din Constitu˛ia Rom‚niei, competen˛a decizional„ Ón cazul acestui proiect de lege revine Camerei Deputa˛ilor.

Prin proiectul de lege se abiliteaz„ Guvernul de a emite, pe perioada vacan˛ei parlamentare, ordonan˛e care nu fac obiectul legilor organice, potrivit art. 115 alin. (1) din Constitu˛ia Rom‚niei, republicat„. Œn conformitate cu prevederile art. 60 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, membrii Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i au examinat proiectul de lege men˛ionat mai sus Ón ∫edin˛a din 15 iunie 2005. Dup„ dezbateri, membrii comisiei au hot„r‚t, cu majoritate de voturi, s„ se supun„ spre dezbatere ∫i adoptare plenului Camerei Deputa˛ilor proiectul de Lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonan˛e, cu amendamentele admise, care sunt redate Ón anexa nr. 1 la prezentul raport.

Amendamentele respinse sunt redate Ón anexa nr. 2.

Œn raport de obiectul ∫i con˛inutul s„u, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Mul˛umesc.

## **Domnul Adrian N„stase:**

## V„ mul˛umesc.

Proiectul de lege este un proiect de lege ordinar. V„ propun s„ Óncepem dezbaterea Ón ceea ce prive∫te titlul legii.

Nu sunt amendamente din partea comisiei.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Aici, la acest capitol, îEconomie, buget, finan˛e“ avem, paradoxal ∫i pentru prima oar„, Ón opinia mea, Ón Parlamentul Rom‚niei, 3 amendamente, amendamente care angajeaz„ Ón mod precis Guvernul Rom‚niei pentru efectuarea unor pl„˛i, mari, mici, dar, presupun, destul de importante. Aceste amendamente nu sunt ale Guvernului, sunt amendamentele unui coleg al nostru, domnul deputat ™tirbe˛. ™i am s„ v„ dau numai un exemplu: dup„ pozi˛ia 4, pozi˛ia 5, îReglement„ri privind rambursarea ratelor de capital pentru cota-parte din creditul acordat de Guvernul S.U.A. Ón baza Legii publice nr. 480 din 1992 pentru achizi˛ionarea de bumbac fibre din S.U.A.“. Da˛i-mi voie s„ am cel pu˛in nevoie din partea Executivului ca pentru aceste trei amendamente... noi ∫tim c„ o condi˛ie fundamental„ a unui amendament sau a unui proiect de lege este s„ aib„ avizul Guvernului, mai ales atunci, Ón situa˛ia Ón care se face Óntr-un fel atingere bugetului, deci este vorba de o finan˛are. Aici sunt angajamente precise, importante ∫i masive ∫i vrem s„ ∫tim dac„ Guvernul, pentru c„ am tot respectul pentru domnul deputat ™tirbe˛, se poate ∫i vrea s„ se angajeze pentru a rezolva aceste probleme, Ón care caz vom decide prin vot dac„ putem fi de acord ca angajamente guvernamentale s„ poat„ fi luate prin propuneri de amendamente ale unui deputat. Œn principiu, se poate, dar cu condi˛ia, din partea Guvernului, dac„ aceste angajamente, Óntr-adev„r, se dore∫te a fi sus˛inute la plat„.

Da, v„ rog, domnule deputat ™tirbe˛.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

A∫ vrea s„ l„muresc problema amendamentelor care s-au f„cut la prezentul proiect de lege.

Œn primul r‚nd, cred c„ este o discu˛ie prin care se Óncearc„ s„ nu se recunoasc„ realitatea. Acest proiect de lege a fost Ónaintat Senatului, ca prim„ Camer„ sesizat„, Ónc„ din 19 mai. Parte din reglement„ri, propuse de Guvern, au fost modificate Ón Senat ∫i noi am dezb„tut forma aprobat„ de Senat Ón Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i a Camerei.

Ca urmare, parte din amendamente au fost preluate din cele f„cute ini˛ial de Guvern. Cele care nu au fost f„cute ini˛ial de Guvern evident c„ le-am f„cut nu din proprie ini˛iativ„, ci la sugestia ∫i dup„ discu˛ia cu ministrul delegat pentru rela˛ia cu Parlamentul ∫i cu ministerele implicate, av‚nd, evident, Ón vedere, nevoia stringent„ de a reglementa Ón perioada vacan˛ei parlamentare. Deci chiar la discu˛iile din comisie a participat reprezentantul Guvernului, care a sus˛inut ∫i el aceste amendamente.

Œn fapt, nu este vorba de amendamente sus˛inute numai de un deputat, este vorba de colaborarea cu Guvernul ∫i preluarea acestor amendamente pentru a respecta procedura legal„ de amendare a proiectelor Ón comisie. ™i domnul coleg Dumitrescu se face c„ nu Ón˛elege aceast„ procedur„, dar cred c„ s-a practicat Ón toat„ perioada 2000—2004 ∫i nu cred c„ Ón aceea∫i perioad„ s-a respins vreunul dintre amendamentele f„cute chiar ∫i Ón aceast„ situa˛ie. Deci cred c„ este cazul s„ adopt„m acest proiect de lege Ón forma care s-a prezentat.

V„ mul˛umesc.

Da. Domnul deputat Dumitrescu.

Domnule pre∫edinte, ∫i mai ales m„ adresez colegului meu, domnul deputat ™tirbe˛.

S„ fi˛i convins c„ niciodat„ de la aceast„ tribun„ ∫i cel pu˛in eu nu Ómi amintesc c„ fac interven˛ii Ón care nu cred. Cred Ón aceast„ interven˛ie. Nu am pus niciodat„ sub semnul Óntreb„rii posibilitatea ca un parlamentar s„ fac„ un amendament, ∫i acest amendament s„ fie Ónsu∫it de c„tre plen. Este crezul meu c„ este func˛ia noastr„ principal„ de a legifera ∫i face parte din acest crez. Dar eu sunt obligat ca atunci c‚nd acest amendament aduce Óntr-un fel sau altul o responsabilitate financiar„, cunosc‚nd prevederile constitu˛ionale, s„ Óntreb Ón fa˛a plenului Guvernul dac„ sus˛ine aceste angajamente. Au fost nenum„rate cazuri Ón activitatea parlamentar„ c‚nd, Ón dorin˛a noastr„ de parlamentari de a face poate lucruri pozitive, lucruri bune, dar care au adus, din punct de vedere financiar, atingere bugetului de stat, s„ ne Ónt‚lnim cu opozi˛ia Guvernului sau Ón orice caz cu pozi˛ia Guvernului. Mai ales c„ este vorba de angajamente financiare precise, a∫a cum au fost subliniate aici, a∫ dori s„ am pozi˛ia Guvernului, f„r„ ca Ón acest fel s„ doresc s„ reduc dreptul colegului nostru de face astfel de amendamente, fie prin procedura amintit„: au fost Ónsu∫ite de c„tre Domnia sa de la Guvern, de la partid, de la majoritate, de unde dore∫te.

Stima˛i colegi, vreau s„ v„ reamintesc c„ suntem Ón procedur„ de urgen˛„ ∫i am stabilit 15 minute pentru dezbateri pentru acest proiect de lege.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 91/28.VI.2005 Œn al doilea r‚nd, vreau s„ v„ informez c„ Guvernul tr„ie∫te, exist„, cel pu˛in p‚n„ m‚ine, ∫i din acest punct de vedere eu cred c„ lucrul cel mai simplu este s„ Óntreb„m Guvernul, care este prezent aici, reprezentat prin doamna secretar de stat, dac„ este de acord cu aceste lucruri, dac„ cumva domnul deputat ™tirbe˛ a fost doar un agent al Guvernului Ón cadrul comisiei ∫i vectorul care a completat, de fapt, forma ini˛ial„ a legii sau mergem pe formula clasic„, _si tacet consentire videtur._ Dac„ tace Guvernul, Ónseamn„ c„ este de acord. Deci fiind prezent aici eu v„ propun, pentru a Óncheia aceast„ dezbatere, dar, f„r„ Óndoial„, nu f„r„ participarea domnului deputat lider al Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare, care ne va spune, Ón final, domnul deputat Bolca∫, care este interpretarea corect„ a acestei situa˛ii, iar dup„ aceea v„ propun s„ o ascult„m pe doamna secretar de stat.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

V„ voi da interpretarea mea, nu interpretarea corect„. Corectitudinea o stabili˛i dumneavoastr„.

Vreau s„ ∫ti˛i c„ problema r„m‚ne efectiv foarte interesant„, ∫i domnul deputat ™tirbe˛ a ridicat un alt aspect care este esen˛ial. Noi suntem Camera decizional„. Prima Camer„ sesizat„ a fost Senatul. Œn aceste condi˛ii, mi se pare normal, fiind vorba de o lege de abilitare, care Ói d„ Guvernului ceea ce a cerut sau mai pu˛in, s„ se poat„ p„stra forma ini˛ial„ a proiectului de lege. Dar, Ón aceste condi˛ii, este necesar„ refacerea raportului Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i, Ón sensul Ón care s„ se precizeze la fiecare amendament f„cut de un deputat, c„ci numai el are dreptul s„ fac„, dac„ solicit„ men˛inerea formei ini˛iale a proiectului, revenirea la forma ini˛ial„ a proiectului, ∫i asta o putem pune la vot.

Ceea ce a g‚ndit fiecare deputat c„ ar trebui s„ fac„ Guvernul ∫i Guvernul nu a cerut nu putem pune la vot, chiar dac„ la ora actual„ Guvernul achieseaz„, prin t„cere sau prin prezen˛„ fermec„toare, evident.

V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

Doamna secretar de stat, v„ rog s„ ne lumina˛i, s„ ne explica˛i ce vrea, de fapt, Guvernul de la Parlament, Ón leg„tur„ cu abilitarea pe timpul verii.

Domnule pre∫edinte,

Domnilor ∫i doamnelor deputa˛i,

Da˛i-mi voie mai Ónt‚i s„ v„ spun ce vrea Parlamentul aprob‚nd aceast„ lege.

Parlamentul este deplin de acord s„ trimit„ Guvernul la munc„ timp de dou„ luni Ón care Parlamentul se afl„ Ón vacan˛„. Œn ceea ce prive∫te amendamentele pe care le-a f„cut Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i ∫i pe care, a∫a cum am precizat Ónc„ Ón prima interven˛ie, Guvernul le accept„, pot s„ fac precizarea c„ acest Guvern fiind, Óntr-adev„r, un Guvern foarte capabil, Ó∫i asum„ ∫i aceste responsabilit„˛i suplimentare.

Referitor la cele trei amendamente puse Ón discu˛ie de reprezentantul Grupului parlamentar al P.S.D., pot s„ fac chiar completarea c„ sunt angajamente nu doar ale actualului Guvern, ci inclusiv ale guvernelor anterioare, dac„ ne referim cel pu˛in la punctul V, introdus suplimentar, ∫i care reglementeaz„ rambursarea unor credite angajate Ónc„ din 1992 de Guvernul Rom‚niei, care, indiferent de cine era condus, era acela∫i Guvern al Rom‚niei.

A∫ mai vrea s„ fac o completare sau s„ dau un r„spuns interven˛iilor anterioare, pentru a nu utiliza de mai multe ori microfonul. S-a pus Ón chestiune lentoarea cu care actualul Guvern ar fi trimis proiecte c„tre Parlament. Nu voi face dec‚t c‚teva preciz„ri, ∫i anume: actualul Guvern a trimis p‚n„ la aceast„ dat„ Ón Parlament un num„r de 147 de proiecte, dintre care 51 sunt ordonan˛e de urgen˛„, Ón compara˛ie cu 98 de ordonan˛e de urgen˛„ emise Ón aceea∫i perioad„ a anului 2001 de Guvernul de la acea dat„, 23 de ordonan˛e simple ∫i 73 de proiecte de lege.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Adrian N„stase:**

Am impresia c„ dac„ a˛i vrut s„ ostiliza˛i o parte din Parlament, atunci a˛i reu∫it ∫i reflectam dac„ exist„ sinonimie Óntre abilitare ∫i abilitate. Probabil c„ nu.

Stima˛i colegi,

Ca s„ fie foarte clar, Guvernul, Óntr-un anumit moment, a considerat c„ temele de activitate pentru var„ erau cele cuprinse Ón formula ini˛ial„, dar sigur c„, reflect‚nd pe perioada dezbaterilor de la Senat, a descoperit c„ mai sunt ∫i alte zone care ar trebui s„ fie acoperite prin abilitarea Guvernului. Neav‚nd posibilitate, din punct de vedere procedural, s„ intervin„ Ón activitatea Parlamentului prin complet„ri ulterioare, a confiat aceast„ sarcin„ unui om de Óncredere, care a fost domnul deputat ™tirbe˛. Acesta este un secret pe care Ól cunoa∫te˛i cu to˛ii ∫i pe care Ól intui˛i.

Guvernul Ón˛eleg c„ nu a considerat c„ este vorba de ni∫te sarcini speciale pe care domnul ™tirbe˛, Ón Ón˛elepciunea sa, le-a stabilit pentru activitatea Guvernului ∫i, Ón aceste condi˛ii, eu cred c„ trebuie s„ prelu„m aceste solicit„ri venite pe aceast„ filier„ ca fiind de fapt solicit„rile Guvernului. ™i v„ rog s„ ne pronun˛„m asupra lor pe fond sau, altfel spus, f„r„ s„ facem aceast„ diferen˛iere Ón leg„tur„ cu solicitarea Ón sine.

Œn ceea ce prive∫te opiniile legate de caracterul, de zona Ón care ar intra unele dintre aceste ini˛iative Ón domeniul legilor organice sau nu, acest examen nu va putea fi f„cut dec‚t ulterior, dup„ ce vor fi adoptate legile referitoare la ordonan˛ele respective, ∫i atunci se poate face controlul firesc la Curtea Constitu˛ional„.

Œn aceste condi˛ii, v„ propun s„ examin„m punctele din legea de abilitare.

Œncepem, deci, cu punctul 4 din raport, care vizeaz„ Titlul I, devenit II, îEconomie, buget ∫i finan˛e“, Ón varianta comisiei.

Cine este pentru? V„ rog s„ num„ra˛i. V„ mul˛umesc. Œmpotriv„? Ab˛ineri? Unanimitate.

Da. Trecem la titlul III.

Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 91/28.VI.2005

Guvernul nu este de acord cu eliminarea acestei pozi˛ii referitoare la modificarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 150/2002 privind organizarea ∫i func˛ionarea sistemului de asigur„ri sociale de s„n„tate. Aceast„ Ordonan˛„ a Guvernului nr. 150 din 2002 nu a fost Ónc„ aprobat„ prin lege, dar a suferit mai multe modific„ri, inclusiv pe calea deleg„rii legislative de ordin legal. Astfel, Ón temeiul Legii de abilitare nr. 291/2004, publicat„ Ón Monitorul Oficial al Rom‚niei, nr. 569 din 2004, Guvernul a emis Ordonan˛a Guvernului nr. 93/2004 pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 150 din 2002, care a fost aprobat„ de c„tre Parlament prin Legea nr. 583/2004, Ón condi˛iile art. 76 alin. (2) din Constitu˛ie, deci ca lege ordinar„.

De asemenea, pe fond, Ón cadrul procesului de negociere Ón vederea integr„rii europene, Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor a elaborat planul cuprinz‚nd principalele m„suri ∫i ac˛iuni pe linia integr„rii europene pentru lunile iunie—decembrie 2004, care, la pozi˛ia 51, cuprinde aplicarea de programe de reintegrare social„ a persoanelor returnate, Ón special a victimelor traficului de persoane.

Œn vederea realiz„rii acestei ac˛iuni a fost constituit un grup de lucru la activitatea c„ruia au participat ∫i reprezentan˛i ai Ministerului S„n„t„˛ii. Œn cadrul reuniunilor acestui colectiv s-a stabilit necesitatea cuprinderii persoanelor returnate sau expulzate, inclusiv a victimelor traficului de persoane, aflate Ón timpul procedurilor necesare stabilirii identit„˛ii, Ón prevederile Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 150 din 2002 privind organizarea ∫i func˛ionarea sistemului de asigur„ri sociale de s„n„tate.

Apare astfel necesitatea modific„rii ∫i complet„rii prevederilor art. 6 ∫i 54 din actul normativ sus-men˛ionat, Ón sensul asigur„rii pentru aceste persoane a serviciilor medicale prev„zute pentru to˛i asigura˛ii, plata contribu˛iei la Fondul Na˛ional Unic de Asigur„ri Sociale de S„n„tate urm‚nd a fi efectuat„ de la bugetul de stat.

Da. Punctul de vedere al comisiei?

Domnule pre∫edinte,

Av‚nd Ón vedere argumentele invocate, suntem de acord cu men˛inerea acestui articol, mai ales c„ ∫i Ón comisie a fost un vot de 6 la 6 ∫i restul ab˛ineri, a∫a c„ eu cred c„ putem achiesa la punctul de vedere al Guvernului.

Domnule deputat, ierta˛i-m„, v-a˛i Ónt‚lnit cu ceilal˛i colegi din comisie? Deci acesta poate s„ fie, eventual, un punct de vedere personal. Dar deocamdat„ aici noi discut„m despre un raport al comisiei, indiferent de faptul c„ propunerea apar˛ine unui coleg din comisie.

## Domnule pre∫edinte,

Am precizat c„ Ón comisie voturile au fost egale: 6 la 6. Admiterea acestui amendament s-a f„cut Ón condi˛iile pe care le-am spus. Sigur, putem discuta dac„ asta ar presupune o Óntrunire a comisiei, dac„...

Nu, nu, am vrut numai s„ ar„ta˛i foarte clar c„ nu este vorba de un amendament al unui coleg, ci este un amendament al comisiei, care a fost considerat admis.

Nu, este amendamentul unui coleg, este vorba de amendamentul...

Da, dar care este aprobat de c„tre comisie, de aceea figureaz„ la amendamente admise din partea comisiei.

Deci dumneavoastr„ supune˛i la vot amendamentul ∫i dac„ se...

™tiu ce am de f„cut. V„ mul˛umesc. Domnul Dumitrescu.

## Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Nu pot s„-l acuz de rea inten˛ie pe domnul coleg ™tirbe˛, am fost Ón aceea∫i comisie, la acest amendament am votat ∫i a fost admis de comisie, Ón condi˛iile... n-a fost nici o egalitate, n-a fost... a fost foarte clar c„ Ón afar„ de îda“ ∫i îpentru“ au fost ab˛ineri, care au f„cut ca acest amendament s„ fie adoptat de comisie.

Deci el a fost propus de domnul deputat Sergiu Andon, pre∫edintele Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i. Considerentele pentru care a˛i f„cut acest amendament este c„ legea respectiv„ reglementeaz„ foarte clar Ón domeniul organic. Conform prevederilor constitu˛ionale se interzice Ón mod expres s„ abilit„m Guvernul Ón domeniul legilor organice. Acest amendament a fost Ónsu∫it la vremea respectiv„ de c„tre comisie, prin vot. Nu am s„ mai aduc alte argumente de natur„ constitu˛ional„ Ón leg„tur„ cu aceast„ sus˛inere, dar v„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 91/28.VI.2005 spun Ónc„ o dat„ ∫i amintesc c„ domnul pre∫edinte Andon este pre∫edintele Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i ∫i puterea argumentelor ne-a convins pe to˛i c„ este vorba de domeniul organic. Mai mult dec‚t at‚t, nu vreau s„ fac o interven˛ie de natur„ politic„, Domnia sa a spus foarte clar, public, c„, Ón condi˛iile Ón care acest amendament va fi respins, el se va al„tura celor care vor sesiza Curtea Constitu˛ional„ pentru neconstitu˛ionalitatea acestui text.

V„ mul˛umesc foarte mult.

V„ mul˛umesc. Domnul deputat Br‚nzan.

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Ca o completare la cele discutate, con˛inutul amendamentului aflat Ón discu˛ie face de fapt obiectul Ordonan˛ei Guvernului nr. 38/2005, de modificare a Legii nr. 150, ordonan˛„ care se afl„ Ón dezbaterea Comisiei pentru s„n„tate ∫i familie ∫i care cred c„ este Óndrituit„ s„ clarifice acest punct, fiindc„ el face parte din corpul respectivei ordonan˛e. Este mai bine s„ r„m‚n„ la Comisia pentru s„n„tate ∫i familie, care va discuta chiar ast„zi ∫i o s„ prezinte raportul plenului.

Domnul deputat Bolca∫.

Problema este foarte simpl„, Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i solicit„ eliminarea pentru neconstitu˛ionalitatea textului.

Scurt, da˛i-mi voie s„ creditez Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i, care a votat Ón acest sens. Peste neconstitu˛ionalitate nu se mai poate ad„uga nimic. Œmprejurarea c„ la ora actual„ este un proces legislativ Ón derulare tocmai Ón leg„tur„ cu o atare modificare este un argument Ón plus ∫i bine c„ a fost sesizat, nu putem permite Guvernului, ∫i asta iar„∫i este neconstitu˛ional, s„ opreasc„ printr-o ordonan˛„ un proces legislativ care se desf„∫oar„.

De aceea, vom vota pentru raportul comisiei.

## **Domnul Adrian N„stase:**

## Stima˛i colegi,

Avem pe de o parte propunerea comisiei, pe de alt„ parte a˛i ascultat argumentele Guvernului, care ar dori men˛inerea acestui text. Comisia sugereaz„, pentru ra˛iuni de neconstitu˛ionalitate, ar„t‚nd faptul c„ ar fi Ónc„lcat art. 73 din Constitu˛ie, alin. (3) lit. p) care vizeaz„ îregimul general privind raporturile de munc„, sindicatele, patronatele ∫i protec˛ia social„“. Deci acest domeniu de reglementare propus pentru abilitare ar fi Ón aceast„ zon„ ∫i, ca atare, propunerea ar fi neconstitu˛ional„.

Deci supun... ierta˛i-m„, deja suntem Ón afara timpului pe care l-am alocat.

Din acest moment, Parlamentul se va pronun˛a cu îda“ sau înu“ Ón ceea ce prive∫te textele urm„toare. Œn leg„tur„ cu acest punct din raportul comisiei, la Titlul V — îS„n„tate“, primul aspect vizeaz„ alin. 1, ∫i aceasta

este propunerea con˛inut„ Ón raportul comisiei cu amendamentele admise, punctul 7 din raport.

Repet, propunerea de eliminare a acestui punct din Legea de abilitare, propunerea comisiei, la care, sigur, ve˛i ˛ine seama de faptul c„ Guvernul a avut un punct de vedere contrar, ∫i anume de men˛inere a acestui punct.

Cine este pentru propunerea comisiei, de eliminare a acestui punct? V„ rog s„ num„ra˛i.

131 de voturi pentru. V„ mul˛umesc.

Œmpotriv„? V„ rog s„ num„ra˛i. V„ rog, voturile Ómpotriv„, v„ rog s„ mai ridica˛i Ónc„ o dat„ m‚na. Nu v„ enerva˛i!

133 de voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? O ab˛inere.

Œn aceste condi˛ii, propunerea comisiei, de respingere, nu a fost votat„ ∫i, ca atare, textul acesta r„m‚ne Ón zona de abilitare p‚n„ la votul final, sigur, o s„ decidem Ón final, dar, deocamdat„, acest text... nu. Deci, din acest moment intr„m pe voturi. Am dep„∫it timpul alocat ∫i, ca atare, intr„m pe ghilotin„. Trebuie s„ continu„m, dar acum, f„r„ comentarii...

- Œmpotriv„? V„ rog s„ num„ra˛i. 118 voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri?

Titlul V a fost aprobat.

Titlul VI. Propunerile comisiei, varianta comisiei.

- Cine este pentru? V„ rog s„ num„ra˛i. 137 voturi

- pentru.

Œmpotriv„?

Domnule Hrebenciuc, avem nevoie de un lider de

grup la P.S.D. Pentru c„ nu ∫tim...

Domnule Stanciu, poate face˛i conversa˛ie dup„ aceea, c„ trebuie s„ num„r„m acum ∫i ne gr„bim, suntem Ón... Nu v„ sup„ra˛i! Trebuie s„ num„r„m ∫i nu mai ∫tiu cum num„r„m aici.

Œnc„ o dat„. Deci, voturile Ómpotriv„. V„ rog s„ num„ra˛i. 118 voturi Ómpotriv„.

- Ab˛ineri?

Cu majoritate de voturi, titlul VI a fost aprobat.

- Titlul VII — îEduca˛ie ∫i cultur„“.

Nu mai sunt observa˛ii, c„ am spus c„ trecem direct

- la vot, pentru c„ am terminat timpul alocat de 15 minute.

Œmpotriv„? 90 voturi Ómpotriv„.

Ab˛ineri?

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 91/28.VI.2005 Cu majoritate de voturi, titlul VIII a fost aprobat. Titlul IX. Varianta comisiei. Ave˛i vreo observa˛ie?

A fost renumerotat gre∫it.

## **Domnul Adrian N„stase:**

Da. De aceea am ∫i spus IX. Era X ∫i este renumerotat IX. Da. Am anun˛at IX.

Titlul IX îAdministra˛ie public„“.

Cine este pentru? 165 voturi pentru. Œmpotriv„? 91 voturi Ómpotriv„.

Ab˛ineri?

Cu majoritate de voturi, titlul IX a fost aprobat. Se introduce titlul X, este propunerea comisiei.

Cine este pentru? 139 voturi pentru. Œmpotriv„? 117 voturi Ómpotriv„.

Ab˛ineri?

Cu majoritate de voturi, titlul XII din raport, referitor la un titlu X propus de comisie, a fost aprobat.

™i art. 2, text nemodificat, ultimul text al legii de abilitare.

Ab˛ineri?

Cu majoritate de voturi, propunerea referitoare la art. 2 al legii de abilitare a fost aprobat„.

Stima˛i colegi,

Cu 166 voturi pentru, 91 voturi Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere, proiectul de lege a fost aprobat.

V„ rog, domnule deputat.

Sunt dator cu o explica˛ie a votului, Óntruc‚t pe parcurs, la anumite articole, am votat Ómpotriv„, dar pe final am votat pentru aceast„ lege de abilitare.

Am votat pentru aceast„ lege de abilitare pentru c„ este o normalitate ca Guvernul s„ func˛ioneze ∫i totdeauna Parlamentul a admis aceast„ normalitate.

Am avut numai ni∫te obiec˛iuni care ˛in de tehnica ∫i, mai ales, de constitu˛ionalitatea adopt„rii acestor legi. Avem tot timpul s„ le cenzur„m, nu neap„rat printr-un atac la Curtea Constitu˛ional„, dar prin legile care trebuie s„ aprobe aceste ordonan˛e.

Dac„ Guvernul nu va ie∫i din sfera legilor ordinare ∫i dac„ aceste ordonan˛e vor reprezenta ceea ce dorim cu to˛ii, interesul na˛ional, desigur c„ le vom aproba ∫i atunci.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Adrian N„stase:**

V„ mul˛umesc. Trecem la voturile finale.

1. Proiectul de Lege privind unele m„suri prealabile lucr„rilor de reabilitare a infrastructurii feroviare publice. Este o lege cu caracter organic. Cine este pentru? V„ rog s„ num„ra˛i. 258 voturi pentru. Œmpotriv„? Ab˛ineri?

Am o rug„minte la colegii care au o tendin˛„ s„ r„m‚n„ cu m‚na ridicat„. Nu este obligatoriu pentru procedura parlamentar„. ™i v„ rog s„ lua˛i loc Ón b„nci. Suntem Ón procedur„ de vot final. V„ rog foarte mult s„ lua˛i loc Ón b„nci.

2. Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege

pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 195/2002 privind circula˛ia pe drumurile publice.

Este un vot cu caracter organic.

Cine este pentru? 258 voturi pentru. Œmpotriv„? Ab˛ineri?

Cu majoritate de voturi, raportul comisiei a fost aprobat.

3. Propunerea legislativ„ privind Ónfiin˛area satelor Nicole∫ti, Foi ∫i Ciba, prin reorganizarea comunei Cr„ciune∫ti, jude˛ul Mure∫.

Este din nou vorba de o propunere legislativ„ cu caracter organic.

O

4. Propunerea legislativ„ privind completarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 43/2002 privind Parchetul Na˛ional Anticorup˛ie.

Propunere legislativ„ cu caracter organic.

V-o

Cu majoritate de voturi, propunerea legislativ„ a fost respins„, Ón baza propunerii comisiei noastre.

V„ mul˛umesc.

Stima˛i colegi,

Trecem acum la ultima parte a programului nostru de ast„zi. Este vorba de cererea Grupului parlamentar al P.R.M. privind revocarea mandatului unui vicepre∫edinte al Camerei, ales Ón func˛ie la propunerea acestui grup parlamentar.

Este vorba de o solicitare care a fost f„cut„ de liderul acestui grup.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 91/28.VI.2005 V„ rog, domnule deputat Bolca∫, s„ prezenta˛i aceast„ solicitare Camerei Deputa˛ilor, dup„ care vom trece la desf„∫urarea votului secret cu bile.

Solicitarea noastr„ este urmare a retragerii sprijinului politic acordat domnului deputat Cornel Ciontu, care nu mai face parte din grupul nostru parlamentar.

Œn aceste condi˛ii, noi am apelat la prevederile art. 64 alin. (2) din Constitu˛ia Rom‚niei, care permite revocarea membrilor Biroului permanent, ∫i, Ón acela∫i timp, la prevederile art. 20 alin. 3 al regulamentului nostru, care specific„ c„ Biroul permanent se alc„tuie∫te reprezent‚nd configura˛ia politic„ a Camerei a∫a cum rezult„ din constituirea grupurilor parlamentare.

Este evident c„ un deputat independent, care nu face parte din nici un grup parlamentar, nu poate s„ fac„ parte din Biroul permanent al Camerei Deputa˛ilor. Este eviden˛„ regulamentar„.

Œn ceea ce prive∫te procedura de urmat, a∫a cum este ea prev„zut„ de art. 25 din regulamentul nostru, s-a ridicat incidentul, recunosc cu onestitate, privind inaplicabilitatea acestui text Ón lumina Deciziei nr. 62 din 2005 a Cur˛ii Constitu˛ionale. Numai c„ lectura atent„ a acestei decizii demonstreaz„ c„ procedura revoc„rii la cererea grupului parlamentar este constitu˛ional„ ∫i ea se extinde ∫i asupra procedurilor de revocare a pre∫edintelui. Ceea ce nu mai este Ón vigoare ca urmare a acestei decizii a Cur˛ii Constitu˛ionale este acea prevedere procedural„ din art. 25 care se refer„ la revocarea pre∫edintelui ∫i nu se refer„ la revocarea membrilor Biroului permanent.

Vreau s„ v„ spun, Ón Óncheierea solicit„rii noastre, pe care v-am enun˛at-o a∫a cum am formulat-o Ón scris, un singur lucru, votul pe care vi-l cerem pentru aprobarea acestei solicit„ri este un vot de normalitate ∫i constitu˛ionalitate. A nu da curs acestei solicit„ri Ónseamn„, practic, a bulversa ∫i acum, ∫i pentru viitor structura Parlamentului, care este, Ón primul r‚nd, o structur„ politic„.

Œn aceste condi˛ii, v„ rog s„ v„ asuma˛i responsabilitatea votului ca atare.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Adrian N„stase:**

V„ mul˛umesc.

Stima˛i colegi,

Rog chestorii s„ organizeze votul. V„ rog s„ aduce˛i urnele.

Rog chestorii s„ vin„ la prezidiu. Domnul Kelemen Hunor, Nicolicea Eugen ∫i Ioan Oltean.

Stima˛i colegi, sensul votului este urm„torul: pentru cei care sunt obi∫nui˛i cu votul cu bile probabil c„ nu trebuie s„ mai explic, poate pentru ceilal˛i, pu˛in.

Deci, bil„ alb„ Ón urn„ alb„ ∫i bil„ neagr„ Ón urn„ neagr„ Ónseamn„ vot Ón favoarea cererii de revocare. Bil„ alb„ Ón urn„ neagr„ ∫i bil„ neagr„ Ón urn„ alb„ Ónseamn„ vot Ómpotriva solicit„rii de revocare.

Œncepem votul. V„ rog s„ face˛i lini∫te Ón sal„. Cei care Ó∫i aud numele rug„mintea mea este s„ spun„ îprezent“, sau îaici“, sau îda“, Ón orice caz s„-∫i anun˛e cumva prezen˛a pentru a fi trecu˛i Ón lista de prezen˛„, astfel Ónc‚t la final cei care n-au r„spuns prezent s„ poat„ fi striga˛i Ónc„ o dat„, s„ se mai poat„ striga o

dat„ lista celor care n-au fost prezen˛i Ón sal„ pentru vot.

Am Ónceput deja votul. Veni˛i p‚n„ aici, v„ rog. Dar procedura de vot a Ónceput, deci nu pot s„ v„ mai dau cuv‚ntul pe procedur„.

Interpretarea votului o vom face la revocare, Ón mod simetric cu procedura de numire. Aceasta era observa˛ia, dar este o chestiune pe care o vom interpreta Ón final ∫i p‚n„ atunci Óns„ v„ rog s„ Óncepem procedura de vot.

|**Domnul Victor Viorel Ponta:**|| |---|---| |Adomnic„i Mirela Elena|absent„| |Adomni˛ei Cristian Mihai<br>Albu Gheorghe<br>Alm„janu Marin<br>Alm„∫an Liviu<br>Amarie Constantin<br>Amet Aledin<br>Anastase Roberta Alma<br>Andea Petru<br>Andon Sergiu<br>Andronescu Ecaterina<br>Andreica Romic„<br>Ántal Árpád-András<br>Ántal István<br>Antonescu George Crin Lauren˛iu<br>Apostolache Mihai Cristian<br>Ardelean Cornelia<br>Asztalos Ferenc<br>Avram Dumitru<br>Baban ™tefan<br>Bara Nicolae<br>Barbu Gheorghe<br>Bardan Cornel ™tefan<br>B„d„l„u Nicolae<br>B„e∫u George<br>B„nicioiu Nicolae<br>B„rbule˛iu Tiberiu<br>Becsek-Garda Dezso˝-Kálmán<br>Bec∫enescu Dumitru<br>Bejinariu Eugen<br>Bentu Dumitru<br>Bivolaru Ioan|absent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent„<br>prezent<br>absent<br>prezent„<br>prezent<br>absent<br>prezent<br>absent<br>prezent<br>prezent„<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>absent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent| |BÓrsan Iulian-Gabriel|prezent| |Boagiu Anca-Daniela<br>Bobeanu R„zvan-Petric„<br>Boeriu Valeriu-Victor<br>Bolca∫ Lucian Augustin|prezent„<br>prezent<br>absent<br>prezent| |Bonis Istvan<br>Borbély László<br>Boureanu Cristian Alexandru<br>Br‚nz„ William Gabriel<br>BrÓnzan Ovidiu<br>Bruchental-Pop Ionela<br>Buciu Angela|prezent<br>absent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent„<br>prezent„| |Buda Daniel|prezent| |Buda Ioan|prezent| |Buh„ianu Obuf C„t„lin Ovidiu|prezent| |Buruian„ Aprodu Daniela|prezent„| |Bu∫oi Cristian Silviu|prezent| |Buzatu Dan Hora˛iu|prezent| |Buzea Cristian Valeriu|prezent| |Calimente Mih„i˛„|prezent| MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 91/28.VI.2005

|Canacheu Costic„|absent| |---|---| |Cantaragiu Bogdan|prezent| |Cazan Romeo Gheorghe Leonard|prezent| |C„lian Petru|prezent| |C„lin Ion|prezent| |C‚mpanu Liviu|absent| |Chiper Gheorghe|prezent| |Chi∫ Filona∫|prezent| |Cindrea Ioan|prezent| |Cioc‚lteu Alexandru|prezent| |Ciontu Corneliu|prezent| |Ciopraga Mircea|prezent| |Ciuc„ Liviu Bogdan|prezent| |Cliveti Minodora|absent„| |Cocrea Olgu˛a|prezent„| |CodÓrl„ Liviu|prezent| |Constantinescu Anca|absent„| |Constantinescu Viorel|prezent| |Corl„˛ean Titus|prezent| |Co∫ea Dumitru Gheorghe Mircea|prezent| |Cr„ciunescu Grigore|prezent| |Cre˛u Gabriela|prezent„| |Cutean Vasile Emilian|prezent| |Dan Iosif|prezent| |Diaconescu Marin|prezent| |Diaconescu Renic„|prezent|

Domnule Victor Ponta, v„ rog, o clip„, ∫i a∫ vrea s„ m„ asculte to˛i colegii. Aten˛ie!

Avem o procedur„ ceva mai special„. V„ rog s„ v„ uita˛i la art. 23, procedura de numire pentru membrii Biroului presupune c„ Ón primul tur de scrutin este necesar„ majoritatea din num„rul total al deputa˛ilor.

Dac„ nu se ob˛ine majoritatea din num„rul total al deputa˛ilor, atunci se face un al doilea tur de scrutin, pe majoritatea din cei prezen˛i.

Ca atare, sub rezerva unei discu˛ii cu membrii Biroului permanent, interpretarea mea este c„ dac„ la votul care va avea loc nu se va ob˛ine o majoritate din num„rul total, deci 167 de voturi pentru cererea de revocare, pentru c„ revocarea trebuie f„cut„ cu o procedur„ simetric„, atunci va trebui s„ facem un al doilea tur de scrutin, pentru a se ajunge la majoritatea simpl„.

Am f„cut aceast„ precizare, v„ rog s„ v„ uita˛i pe regulament, la art. 23. Deci v-am anun˛at aceste lucruri, pentru c„, dac„ va fi nevoie de un al doilea tur de scrutin, Ól vom face imediat dup„ acest vot.

De aceea, v„ rog s„ nu pleca˛i din cl„direa Parlamentului.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule secretar Ponta.

|**Domnul Victor Viorel Ponta:**|| |---|---| |Dida Corneliu Ioan|prezent| |Dobre Traian|absent| |Dorneanu Valer|prezent| |Dragomir Dumitru|prezent| |Dragomir Gheorghe|prezent| |Dr„gu∫ Radu-C„t„lin|prezent| |Dre˛canu Doina Mic∫unica|prezent„| |Dumitrescu Cristian Sorin|prezent| |Dumitrescu Liana|prezent„| |Dumitrescu Zamfir|prezent|

|Dumitriu Drago∫ Petre|prezent| |---|---| |Dumitriu Mihai|prezent| |Dumitru Ion|prezent| |Du∫a Mircea|absent| |Du˛u Stelian|prezent| |Erdei-Dolóczki István|prezent| |Eserghep Gelil|prezent| |Faina Constantin|prezent| |F‚r∫irotu Vladimir Mircea|prezent| |Fenechiu Relu|absent| |Firczak Gheorghe|prezent| |Florea Damian|absent| |Fotopolos Sotiris|absent| |Fr‚ncu Emilian Valentin|prezent| |Furo Iuliu Ioan|prezent| |Gabor Gheorghe|prezent| |Gan˛ Ovidiu Victor|prezent| |G„leteanu Monalisa|prezent„| |Georgescu Filip|absent| |Gerea Andrei Dominic|prezent| |Gheorghe Valeriu|prezent| |Gheorghiof Titu Nicolae|prezent| |Ghiorghioni Ionesie|prezent| |Ghi∫e Ioan|prezent| |Giurescu Ion|prezent| |Giurgiu Mircia|prezent| |Gl„van ™tefan<br>Godja Petru|absent<br>absent| |Gon˛ea Ion|prezent| |Grigore Dan|prezent| |Grosaru Mircea|prezent| |Gubandru Aurel|prezent| |Gu∫„ Cozmin Horea|absent| |Gvozdenovici Slavomir|prezent| |Hanganu Romeo Octavian|prezent| |Hellvig Eduard Raul|prezent| |Hoban Ioan|prezent| |Hogea Vlad Gabriel|prezent| |Hoinaru Marian|prezent| |Hrebenciuc Viorel|prezent| |Iacob-Ridzi Monica Maria|prezent„| |Iancu Iulian|prezent| |Ibram Iusein|prezent| |Ifrim Mircea|prezent| |Iga∫ Traian Constantin|prezent| |Ignat Miron|prezent| |Iliescu Valentin Adrian|prezent| |Ionescu Daniel|prezent| |Iordache Florin|prezent| |Iordache Gra˛iela Denisa|prezent„| |Iriza Marius|prezent| |Iustian Mircea Teodor<br>Jipa Florina Ruxandra|prezent<br>absent„| |Kelemen Attila Béla Ladislau|absent| |Kelemen Hunor|prezent| |Kerekes Károly|prezent| |Király Andrei-Gheorghe|prezent| |Kónya-Hamar Sándor|prezent| |Kovacs Attila|prezent| |Lakatos Petru|prezent| |Lambrino Radu|prezent| |Lari-Iorga Leonida|prezent„| |Lificiu Petru|prezent|

## 42 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 91/28.VI.2005

Liga D„nu˛ prezent Ol„rean Aurel prezent Longher Ghervazen absent Oltean Ioan prezent Luchian Ion prezent Olteanu Bogdan absent Macale˛i Costic„ prezent Oprea Gabriel prezent Magheru Paul prezent Ovidenie Costel prezent Man Mircea prezent Pal„r Ionel prezent Manda Iulian Claudiu prezent Pambuccian Varujan prezent Manolescu Oana prezent„ Pard„u Dumitru prezent Manta Pantelimon prezent Pascu Bogdan prezent Marian Dan Mihai prezent Pa∫cu Ioan Mircea absent Marinescu Marian-Jean absent Pavelescu Aurelian absent Martin Eduard-Stelian absent Paveliu Marian Sorin prezent Márton Árpád-Francisc absent P„un Nicolae absent Máté András-Levente absent Petrea Constantin prezent Matei C„t„lin Lucian prezent Plumb Rovana prezent„ Maz„re Alexandru prezent Podgorean Radu prezent M„laimare Mihai Adrian prezent Ponta Victor-Viorel prezent M„n„stireanu Vladimir Alexandru absent Pop Claudiu Adrian prezent M„nescu Rare∫ ™erban prezent Popa Cornel prezent M„rcule˛-Petrescu Mira Anca Victoria absent„ Popa Daniela prezent„ M„tu∫a Tudor prezent Popa Nicolae prezent Meir Nati prezent Popeang„ Petre prezent Merce Ilie prezent Popescu Dan Ioan absent Merka Adrian-Miroslav prezent Popescu Florin Aurelian prezent Micula C„t„lin absent Popescu Ionica Constan˛a prezent„ Mihalache Sorin Dan prezent Popescu-T„riceanu C„lin Constantin Anton absent Mih„ilescu Teodora Dorina prezent„ Popp Cosmin Gabriel prezent Mihei Andrian-Sirojea prezent Preda Cezar Florin prezent Mircea Costache prezent Preda Ion prezent Mircovici Niculae prezent Pruteanu Vasile prezent Mironescu Lauren˛iu prezent Puchianu Ioan Dumitru prezent Miro∫eanu Liviu Alexandru prezent Pupez„ Viorel prezent Mitrea Manuela prezent„ Purceld Octavian-Mircea prezent Mitrea Miron Tudor prezent Pu∫ca∫ Vasile prezent Miu˛escu Gheorghe Adrian prezent Pu∫c„ Mircea Valer prezent MÓnzÓn„ Ion prezent Puzdrea Dumitru prezent Mocanu Alexandru prezent Racoceanu Viorel absent Mocanu Vasile absent Radan Mihai prezent Moc„nescu Coloros Dan Constantin prezent Radu Octavian-Claudiu absent Mocioalc„ Ion absent Raicu Romeo Marius prezent Mohora Tudor prezent R„dulescu Cristian prezent Moisoiu Adrian prezent Rogin Marius prezent Moldovan Emil Radu prezent Romanescu Marcel Lauren˛iu prezent Momanu Corneliu prezent Rus Ioan Aurel prezent Motreanu Dan ™tefan prezent Rusu Mihaela Adriana prezent„ Movil„ Petru prezent Ru∫anu Dan Radu absent Munteanu Ioan prezent Sanda Victor prezent Musc„ Monica Octavia absent„ Sandu Gabriel prezent Mu∫etescu Tiberiu-Ovidiu absent Sandu-Capr„ Mihai prezent Nassar Rodica prezent„ Sasu Ion prezent N„stase Adrian prezent S„niu˛„ Marian Florian prezent Nechita Aurel prezent S„punaru Nini prezent Nedelcu Gabriela absent„ S‚rb Gheorghe prezent Nica Dan prezent S‚rbu Daciana Octavia prezent„ Nicol„escu Gheorghe-Eugen prezent S‚rbu Marian prezent Nicolicea Eugen prezent S‚rbu Mugurel Liviu prezent Nicula Vasile Cosmin prezent Scutaru Adrian George absent Niculescu-Duv„z Bogdan Nicolae prezent Semcu Adrian Emanuil prezent Nistoran Dorin-Liviu prezent Seres Dénes absent Ni˛„ Constantin prezent Severin Adrian absent Ni˛ulescu Teodor prezent Silaghi Ovidiu Ioan prezent Nosa Iuliu absent Sire˛eanu Mihail prezent Oancea Viorel prezent Sóki Béla prezent

A votat toat„ lumea? Bun. Rog chestorii s„ ia urnele. Mergem la num„rat, Ón sala Biroului permanent.

Am s„ mai citesc o dat„ absen˛ii. Dac„ a venit cineva dintre ace∫tia, v„ rog s„-mi confirma˛i.

Adomnic„i Mirela Elena absent„ Adomni˛ei Cristian Mihai absent Andon Sergiu absent Antal Árpád-András absent Antonescu George Crin Lauren˛iu absent Barbu Gheorghe absent

Dup„ aceea, Ón func˛ie de rezultatul votului, rog membrii Biroului permanent s„ facem o scurt„ ∫edin˛„ de birou... dar membrii Biroului oricum reprezint„ Comisia pentru num„rarea voturilor.

PAUZ√

44 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 91/28.VI.2005

DUP√ PAUZ√

Stima˛i colegi, V„ rog, s„ ascult„m procesul-verbal.

Proces-verbal referitor la rezultatul votului cu privire la revocarea mandatului unui membru al Biroului permanent al Camerei Deputa˛ilor.

Œn temeiul prevederilor art. 117 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, membrii Biroului permanent au procedat la verificarea ∫i num„rarea voturilor exprimate de c„tre deputa˛i, prin vot secret cu bile, asupra cererii Grupului parlamentar al P.R.M. privind revocarea mandatului de vicepre∫edinte al domnului deputat Corneliu Ciontu, Ón conformitate cu dispozi˛iile art. 64 alin. (2) din Constitu˛ie ∫i ale art. 25 din regulament, ∫i au constatat urm„toarele:

- num„rul total al deputa˛ilor — 331;

- num„rul deputa˛ilor prezen˛i — 269;

- num„rul total de voturi exprimate — 269;

- num„rul de voturi anulate — 68;

- num„rul de voturi valabil exprimate — 201,

- din care:

Ca urmare a faptului c„ din totalul de 331 de deputa˛i au votat valabil pentru 82, iar 119 contra, majoritatea voturilor deputa˛ilor cerute de regulament pentru revocare nu a fost Óntrunit„.

Mul˛umesc.

Rog membrii Biroului permanent ∫i liderii grupurilor parlamentare s„ vin„, pentru o scurt„ ∫edin˛„, la sala Biroului permanent.

- ™i noi ce facem, a∫tept„m aici?

Œn mod evident ast„zi nu vom mai putea s„ organiz„m Ón nici un caz alt vot, dac„ s-ar lua o astfel de decizie. Ast„zi programul este, deci, Óncheiat, este ora unu f„r„ un sfert.

Vom decide, Óns„, la Biroul permanent, Ón func˛ie de rezultatul votului, cum vom proceda Ón continuare.

Deci rog colegii din Biroul permanent ∫i liderii de grupuri s„ vin„ la sala Biroului permanent.

- voturi pentru revocare — 82;

- voturi contra revoc„rii — 119.

## _™edin˛a s-a Óncheiat la ora 12,45._

Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, Str. Parcului nr. 65, sectorul 1 **,** Bucure∫ti, IBAN: RO75RNCB5101000000120001 Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti ∫i IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 318.51.29/150, fax 318.51.15, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 410.47.30, tel./fax 410.77.36 ∫i 410.47.23 Tiparul: Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“

&JUYDGY|007888]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 91/28.VI.2005 con˛ine 44 de pagini.**

Pre˛ul: 84.700 lei vechi/8,47 lei noi