Œn primul r‚nd, a∫ dori s„ v„ spun c„ ministrul Mihai R„zvan Ungureanu ∫i-a dorit s„ fie prezent aici, ast„zi. Din p„cate, a trebuit s„ fie al„turi de domnul pre∫edinte Traian B„sescu, la Constan˛a, la o conferin˛„ pe tema M„rii Negre.
Sunt, Óns„, Ómputernicit de Domnia sa s„ v„ asigur c„ Ministerul Afacerilor Externe crede Ón juste˛ea logic„, moral„, istoric„ ∫i politic„ a Óncheierii ∫i ratific„rii acestui acord, asupra c„ruia sunte˛i ast„zi chema˛i s„ v„ pronun˛a˛i.
De asemenea, tocmai pentru c„ s-au adus numeroase critici acestui acord, a∫ dori s„ v„ transmit c„ Ministerul Afacerilor Externe consider„ oportun„ dezbaterea care se deruleaz„ pe marginea acestei teme. Este o chestiune foarte important„ ∫i credem c„ este esen˛ial ca Parlamentul Rom‚niei s„ fie informat Ón mod comprehensiv, astfel Ónc‚t s„ adopte o decizie bine fundamentat„.
Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i s-a pronun˛at Ón favoarea ratific„rii acordului, complet‚nd textul ordonan˛ei de urgen˛„ cu o declara˛ie interpretativ„, prin care se Ónt„re∫te faptul c„ interesele ∫i drepturile Funda˛iei de la Sibiu nu sunt lezate de acest acord ∫i se specific„ faptul c„ partea rom‚n„ consider„ c„ Acordul din 1937 este Ón vigoare, pozi˛ie care a fost, de altfel, sus˛inut„ ∫i de diploma˛ia rom‚n„ Ón negocierile cu partea ungar„.
A∫ dori s„ v„ prezint c‚teva clarific„ri. Ministerul Afacerilor Externe, Guvernul Rom‚niei nu au renun˛at la mo∫tenirea îGojdu“ ∫i nu au cedat nimic Ungariei. O spunem cu toat„ responsabilitatea. Sunt dou„ paliere de ac˛iune care sunt diferite: ceea ce poate face statul rom‚n ∫i ceea ce poate face Funda˛ia de la Sibiu, care este continuatoarea Funda˛iei îGojdu“.
Este important ca cele dou„ paliere s„ nu se exclud„ — ∫i nu se exclud — prin acordul care s-a Óncheiat la 20 octombrie 2005. Propunerea Óncheierii acestui acord apar˛ine fostului Guvern. ™i spunem acest lucru pentru c„ actualul Guvern consider„ c„ este important ca acest lucru s„ se cunoasc„. Este un proiect la care s-a reflectat mult timp, pentru negocierea c„ruia au ac˛ionat at‚t fostul Guvern, c‚t ∫i actualul Guvern.
Œn al doilea r‚nd, Biserica Ortodox„ Rom‚n„ a fost permanent consultat„, prin reprezentan˛ii s„i Ón conducerea executiv„ a Funda˛iei îGojdu“ de la Sibiu, cu privire la propunerea de Ónfiin˛are a Funda˛iei Publice Rom‚no-Ungare.
Au fost dezbateri publice coorganizate de Ministerul Afacerilor Externe, Funda˛ia îGojdu“ de la Sibiu, Academia Rom‚n„, Ón 2002 ∫i 2003, la care s-a prezentat ∫i propunerea de Ónfiin˛are a unei funda˛ii comune.
Biserica Ortodox„ Rom‚n„ joac„ un rol foarte important Ón problematica îGojdu“, rol pe care Guvernul nu l-a contestat ∫i nu-l va contesta vreodat„.
Testamentul lui Emanoil Gojdu las„ cu limb„ de moarte unei funda˛ii patronate de biseric„ s„ se ocupe
de administrarea averii sale. Acest lucru este c‚t se poate de clar. Este ∫i motivul pentru care o parte a imobilelor care au apar˛inut Funda˛iei îGojdu“, Ónso˛it„ de o desp„gubire Ón bani, a fost retrocedat„ Vicariatului Bisericii Ortodoxe Rom‚ne din Ungaria Ón anul 1993, Ón baza Legii nr. 1991 privind reglementarea situa˛iei fostelor propriet„˛i imobiliare ale bisericilor din Ungaria. Œn acest spa˛iu func˛ioneaz„ Ón prezent Capela Ortodox„ a Rom‚nilor din Ungaria.
Aplicarea testamentului lui Emanoil Gojdu, care continu„ s„ r„m‚n„ un act juridic valabil, este misiunea Funda˛iei îGojdu“ de la Sibiu, continuatoarea de drept a Funda˛iei îGojdu“ Óntemeiate de Emanoil Gojdu.
Inspir‚ndu-se din g‚ndirea lui Emanoil Gojdu, cele dou„ Guverne nu au dorit s„ uzurpe drepturile ∫i Óndatoririle funda˛iei de la Sibiu. Ar fi fost un demers imoral, nejustificat ∫i ira˛ional.
Totodat„, faptul c„ Funda˛ia Public„ Rom‚no-Ungar„ poart„ patronimul lui Emanoil Gojdu nu este de natur„ s„ genereze confuzie Óntre nou-creata funda˛ie, care va fi persoan„ juridic„ ungar„, ∫i cea deja existent„ la Sibiu. Echipa rom‚n„ care a negociat acordul din 20 octombrie 2005 s-a Óngrijit ca denumirea Funda˛iei Publice Rom‚noUngare s„ fie diferit„ de cea consacrat„ Ón testamentul lui Gojdu.
Œntre Funda˛ia Public„ Rom‚no-Ungar„ îGojdu“ ∫i Funda˛ia îGojdu“ exist„ — nu doar Ón ceea ce prive∫te modul de func˛ionare, conceptul, sediul ∫i chiar ∫i Ón ceea ce prive∫te denumirea — diferen˛e clare. Numele ales pentru Funda˛ia rom‚no-ungar„ a fost acesta, ∫i nu altul, pentru c„, pe bun„ dreptate, Emanoil Gojdu este considerat a fi o personalitate-liant Óntre Rom‚nia ∫i Ungaria, care a ∫tiut s„ Ómbine Óntr-un mod unic ∫i foarte personal, f„r„ contradic˛ii, calitatea sa de bun rom‚n ∫i pe aceea de cet„˛ean loial ungar.
Interpretarea potrivit c„reia Guvernul rom‚n, prin Óncheierea acestui acord, ar fi urm„rit s„ se derobeze de problema îGojdu“ ∫i s„ lase biserica singur„ Ón demersurile sale de punere Ón aplicare a testamentului lui Emanoil Gojdu ∫i de Óndreptare a nedrept„˛ilor pe care vicisitudinile istoriei le-au impus funda˛iei create de Emanoil Gojdu este complet eronat„.
Statul rom‚n a ob˛inut foarte mult sau, mai precis, a ob˛inut ceea ce putea ob˛ine de c„tre stat, ca persoan„ de drept public. Statul nu se poate substitui Funda˛iei îGojdu“. Funda˛ia are la fel de multe ∫anse s„ c‚∫tige imobilele, independent de existen˛a acordului. Acordul nu abrog„ implicit sau explicit nici un alt acord anterior. Acordul, Óns„, asigur„ cre∫terea prezen˛ei rom‚ne∫ti Ón Cur˛ile îGojdu“ ∫i nu Ómpiedic„ funda˛ia s„ ob˛in„ mai mult. Este un demers care asigur„ prezen˛a amintirii lui Gojdu Ón aceste Cur˛i.
Statul ungar nu este actualul proprietar al Cur˛ilor îGojdu“, pentru a se putea negocia cu statul ungar problemele legate de proprietatea asupra acestor cur˛i. Cur˛ile îGojdu“ au trecut Ón luna decembrie 2004 Ón proprietatea unei firme private care se afl„ Ón plin proces de restaurare a imobilelor, planul ini˛ial al firmei fiind ca aceste cl„diri s„ fie transformate integral Óntr-un complex comercial.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 44/7.IV.2006
Imobilele îGojdu“ din Budapesta sunt Ón acest moment v‚ndute sau Ónchiriate de compania privat„. Œn memoria Óntemeietorului acestora, este datoria moral„ a statului rom‚n de a se asigura c„ aceste Cur˛i vor p„stra, sfid‚nd timpul ∫i transform„rile economico-sociale, memoria marelui mecena Emanoil Gojdu.
Ini˛ial, ∫ansele proiectului funda˛iei publice erau reduse. Partea ungar„ a acceptat, dup„ negocieri dificile, s„ se implice Ón succesul acestui proiect. Acordul Óncheiat nu prevede nimic altceva dec‚t Ónfiin˛area Funda˛iei Publice Rom‚no-Ungare îGojdu“, cu sediul Ón Cur˛ile îGojdu“ din Budapesta.
Sub egida Funda˛iei Publice se vor Ónfiin˛a Ón acele Cur˛i Institutul Parteneriatului Strategic Rom‚no-Ungar îEmanoil Gojdu“, Biblioteca ∫i Muzeul îEmanoil Gojdu“.
Œn prezent, Cur˛ile îGojdu“ sunt Ón curs de renovare ∫i urmeaz„ s„ devin„ unul dintre reperele capitalei ungare, at‚t din punct de vedere economic, c‚t ∫i cultural.
Activitatea Funda˛iei Publice Rom‚no-Ungare îGojdu“, a Institutului Parteneriatului Strategic Rom‚no-Ungar, a Muzeului ∫i a Bibliotecii îEmanoil Gojdu“ reprezint„ o garan˛ie a faptului c„ personalitatea lui Emanoil Gojdu va continua s„ fie emblematic„ pentru Cur˛ile îGojdu“ din Budapesta.
Ministerul Afacerilor Externe a fost Ónvinuit pe nedrept Ónt‚i c„ ar fi cedat Ungariei mo∫tenirea Gojdu prin Acordul din octombrie 2005, apoi s-a clarificat faptul c„ nu s-a cedat nimic.
Ministerul Afacerilor Externe a fost acuzat c„ nu a ob˛inut Ón negocieri bunurile Funda˛iei de la Sibiu, spre a-i fi restituite acesteia. Or, statul ungar, nemaifiind proprietar, ob˛inerea prin negocieri nu ar fi fost posibil„. Acest lucru nu este posibil dec‚t printr-un demers Ón justi˛ie, pe care nu statul rom‚n Ól poate Óntreprinde, ci Funda˛ia de la Sibiu. Statul rom‚n nu este proprietar pentru a face un demers Ón justi˛ie.
C‚nd nimeni nu se preocupa de problema îGojdu“, Ministerul Afacerilor Externe a adus Ón negocierile rom‚no-ungare problematica îGojdu“ Ónc„ din anul 1998.
De asemenea, Ministerul Afacerilor Externe a pl„tit bani pentru restaurarea monumentului funerar al lui Emanoil Gojdu care, altfel, nu s-ar fi realizat, funda˛ia nedispun‚nd de suficiente fonduri. Este eronat s„ se spun„ c„ Ministerul Afacerilor Externe nu s-a preocupat de problematica îGojdu“. A f„cut-o c‚nd aceast„ problem„ era ignorat„ de mul˛i, din p„cate.
Problema este s„ se Ón˛eleag„ c„ statul nu se poate substitui Funda˛iei îGojdu“. Funda˛ia de la Sibiu nu a ini˛iat, p‚n„ acum, un proces bine preg„tit, Ón justi˛ia ungar„ ∫i, Ón loc s„ fie preg„tit un asemenea demers sau s„ Ónceap„ s„-l preg„teasc„, Ó∫i Óndreapt„ criticile ∫i energia Ómpotriva acestui acord, care nu are nici o leg„tur„ cu revendicarea bunurilor din Budapesta.
Independent de decizia Funda˛iei îGojdu“ de la Sibiu, referitoare la un eventual proces, trebuie s„ se ia m„surile necesare astfel Ónc‚t s„ nu ne g„sim Ón situa˛ia Ón care firma proprietar„ a imobilelor le transform„ integral Óntr-un centru comercial, din care dispar prezen˛a rom‚neasc„ ∫i orice amintire despre Gojdu, cu excep˛ia Capelei.
A∫ dori s„ mai adaug c‚teva cuvinte referitoare la Acordul din 1937, care, potrivit unor opinii, ar fi invalidat de Acordul Óncheiat Ón octombrie 2005.
Partea ungar„ consider„ c„, prin Conven˛ia din 1953, partea rom‚n„ a renun˛at la preten˛iile sale asupra imobilelor îGojdu“. Œn schimb, partea rom‚n„ a interpretat textul Conven˛iei din 1953 Ón sensul c„ statul nu putea renun˛a la acele drepturi sau preten˛ii care nu-i apar˛ineau, Óntruc‚t Ón Acordul din 1937 nu avea calitate de proprietar.
Acordul din 2005 nu invalideaz„ Acordul din 1937. Obiectul acordului este diferit. Œn plus, un tratat bilateral nu poate afecta drepturile ∫i obliga˛iile unor ter˛i. Prin urmare, drepturile Funda˛iei private îGojdu“ nu pot fi afectate de Tratatul rom‚no-ungar, la fel cum nu au fost afectate de Conven˛ia din 1953.
Statul rom‚n ∫i cel ungar vor achizi˛iona o suprafa˛„ relativ restr‚ns„ din cele ∫apte blocuri care con˛in Cur˛ile îGojdu“, numai acele spa˛ii necesare pentru realizarea muzeului, a bibliotecii ∫i a Institutului Parteneriatului Strategic Rom‚no-Ungar.
Funda˛ia îGojdu“ poate, Ón continuare, demara un proces care s„ aib„ ca obiect revendicarea bunurilor care au apar˛inut Funda˛iei îGojdu“ Ón Ungaria, cu luarea Ón considerare a ∫anselor pe care un asemenea proces le poate avea Ón special Ón ceea ce prive∫te imobilele, Ón lipsa unui cadru juridic intern Ón Ungaria care s„ permit„ retrocedarea imobilelor na˛ionalizate.
Procesul pe care funda˛ia Ól poate intenta ∫i realizarea proiectelor in memoriam Emanoil Gojdu, la care este asociat„ ∫i Funda˛ia îGojdu“ de la Sibiu, nu se exclud reciproc. P‚n„ la eventuala intentare de c„tre Funda˛ia de la Sibiu a unui proces Ón Ungaria ∫i la finalizarea unui asemenea proces, care poate dura ani, este important ca statul rom‚n s„ se asigure c„ va exista o prezen˛„ rom‚neasc„ Ón Cur˛ile Gojdu, care, Ón prezent, se supun regulilor pie˛ei, Óntruc‚t apar˛in unei firme private.
Voi Óncheia, rezum‚nd argumentele care au stat la baza Óncheierii Acordului din 20 octombrie 2005.
Primul: Cur˛ile s„ nu se transforme integral Óntr-un complex comercial impersonal, din care s„ dispar„ orice prezen˛„ rom‚neasc„. Este important„ o prezen˛„ rom‚neasc„ substan˛ial„ Ón centrul Budapestei.
Al doilea: solu˛ia s„ nu prejudicieze dreptul Funda˛iei îGojdu“ de a Óntreprinde orice demersuri Ón justi˛ie care sunt necesare pentru reconstituirea drepturilor sale, dar cu luarea Ón considerare a ∫anselor pe care un astfel de proces le-ar avea.
Al treilea: minoritatea rom‚neasc„ din Ungaria s„ fie implicat„ Ón deciziile Funda˛iei Publice Rom‚no-Ungare.
Al patrulea: Óntregul ansamblu de solu˛ii s„ se transforme Óntr-un model de transpunere Ón planul cultural-educativ ∫i al reflec˛iei politico-strategice a reconcilierii rom‚no-ungare prin Ónfiin˛area muzeului, a bibliotecii, a Institutului Parteneriatului Strategic Rom‚noUngar.
Iat„ c„ Ministerul Afacerilor Externe nu a urm„rit s„ nesocoteasc„ interesele ∫i drepturile nim„nui. Solu˛ia pe care diploma˛ia rom‚n„ a g„sit-o este singura la Óndem‚na statului rom‚n. Putem ∫i spune c„ nu dorim s„
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 44/7.IV.2006
ne implic„m deloc Ón aceast„ chestiune. Putem s-o facem. Vrem, Óns„, s-o facem? Funda˛ia are la fel de multe ∫anse s„ c‚∫tige imobilele, indiferent de existen˛a acestui acord.
Sus˛inem acordul pentru c„ este un acord bun. Este o etap„ Óntr-un proces care include mai mul˛i pa∫i. Funda˛ia de la Sibiu nu exclude ideea unui proces Ón justi˛ie pentru a-∫i recupera bunurile.
Acordul ne asigur„, Óns„, o prezen˛„ rom‚neasc„ cert„ Ón Cur˛ile îGojdu“ ∫i nu Ómpiedic„ funda˛ia s„ ob˛in„ mai mult.
Dac„ nu facem diferen˛a ∫i separarea Óntre cele dou„ teme care gre∫it sunt puse laolalt„ — ce face Funda˛ia de la Sibiu ∫i ce face Funda˛ia Public„ Rom‚no-Ungar„ —, d‚nd acordul la o parte d„m, de fapt, la o parte o oportunitate foarte bun„ ca Rom‚nia s„-∫i creasc„ prezen˛a Ón exterior. Rom‚nia c‚∫tig„, ∫i nu pierde, prin acest acord.
Am convingerea c„, analiz‚nd toate aceste argumente, ve˛i fi de acord c„ acordul Óncheiat este oportun s„ fie aprobat Ón Camera Deputa˛ilor.
V„ mul˛umesc pentru aten˛ia dumneavoastr„.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.