Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·22 martie 2002
other
Cristian Sandache
Discurs
## Domnule pre∫edinte,
## Doamnelor ∫i domnilor deputaþi,
Necesitatea integr„rii Rom‚niei Ón cadrul structurilor economice, politice ∫i militare ale lumii democratice nu reprezint„ un capriciu al Guvernului P.S.D., un puseu de orgoliu al domnului prim-ministru Adrian N„stase, ci echivaleaz„ cu reintrarea þ„rii noastre Ón normalitate. Exist„ Ónc„ unele voci indignate care neag„ acest proces ori Ól identific„ Ón mod invariabil cu abandonarea demnit„þii noastre naþionale.
Ne vom iubi Óntotdeauna istoria ∫i ne vom cinsti figurile tutelare ale culturii ∫i civilizaþiei autohtone. Œn acela∫i timp, am vrea s„ tr„im ∫i acea zi Ón care ap„r„tor al intereselor Rom‚niei sau, Ón orice caz, iubitor de Rom‚nia va fi socotit ∫i acela care trude∫te modest ∫i t„cut pentru mai buna stare a drumurilor, mai buna administrare a localit„þilor ori extinderea relaþiilor internaþionale ale þ„rii, concretizate prin atragerea de noi fonduri, inteligent ∫i cu folos valorificate.
Tr„im, Ón anul 2002, Óntr-o lume a interdependenþelor ∫i ne dorim tot ce poate fi mai bun pentru Rom‚nia. Urm„rim cu admiraþie performanþele tehnologice ale occidentului, iar p„rinþii ∫i bunicii no∫tri au Ónfruntat perioada totalitar„ comunist„, vis‚nd la acea zi Ón care frica va disp„rea din suflete ∫i cet„þeanul rom‚n va putea tr„i cu adev„rat mai bine.
De ce oare imensa majoritate a rom‚nilor din diaspora se adapteaz„ cu succes exigenþelor democraþiilor consolidate, oferind chiar ei Ón∫i∫i exemple antologice, prin valoarea probat„ Ón at‚tea domenii de activitate? Este un argument cert Ón favoarea compatibilit„þilor noastre genetice cu modelul cultural ∫i etic al democraþiei.
Tradiþia naþional„ rom‚neasc„ rezoneaz„ Ón mod armonios cu elementele esenþiale ale civilizaþiei europene. Drumul spre normalitate nu este u∫or. Cel mai greu se modific„ mentalit„þile.
S„ Ónþelegem c„ pentru mai binele acestui popor sunt necesare uneori unele procese istorice, care pot p„rea, la un moment dat, nepopulare. Œn Polonia, de pild„, reforma economic„ a premierului Balcerovici i-a atras acestuia numeroase adversit„þi, pentru ca, Ón cele din urm„, meritele s„-i fie recunoscute.
Avem nevoie de o societate performant„, o societate Ón care fiecare om s„ se poat„ integra Ón chip armonios
∫i s„ nu se simt„ Ónstr„inat ori abandonat. Nici crearea unor realit„þi à la Potemkin, nici negarea Ónver∫unat„ a anumitor neÓmpliniri nu ne vor face mai fericiþi ori mai prosperi.
C‚ndva, un om politic britanic le-a promis concet„þenilor s„i doar îS‚nge, sudoare ∫i lacrimi!“ Reforma, sub multiplele sale aspecte, nu trebuie Ónþeleas„ ca un scop Ón sine, iar integrarea operaþional„ Ón structurile europene nu trebuie identificat„ altfel dec‚t ca un proces al concurenþei ∫i al creativit„þii, adesea foarte dur. Regulile jocului trebuie asumate Ón mod colectiv, pentru c„ ne subsum„m cu toþii unui destin comunitar.