™tefan Baban

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

îRestructurarea agriculturii rom‚ne∫ti — un fiasco total.“

A∫a-zisa restructurare a agriculturii rom‚ne∫ti a dus practic la dispari˛ia acesteia de pe scena economic„ a ˛„rii. Agricultura de stat, ca sector productiv, nu mai figureaz„ nici m„car Ón statisticile oficiale. Pentru gestionarea relicvelor acesteia s-a Ónfiin˛at o agen˛ie na˛ional„, Agen˛ia Domeniilor Statului, care are ca obiect al muncii doar negocierea ∫i Óncasarea rentei funciare Ón contul celor peste 600.000 hectare r„mase Ón proprietatea statului.

Nivelul redeven˛ei stabilit de stat este de-a dreptul ridicol. De exemplu, pentru gr‚u Óntre 350—400 kg la hectar, adic„ doar a zecea parte din c‚t pot produce Ón mod normal cele mai fertile terenuri arabile rom‚ne∫ti.

Œntr-un an foarte greu pentru agricultur„, cum a fost 2003, statul a Óncasat de pe urma concesion„rii ∫i arend„rii hectarelor din gestiune aproximativ 800 miliarde lei, ceea ce reprezint„ cam a treia parte din cifra de afaceri a unui holding agricol profitabil.

Mul˛i dintre dumneavoastr„ ar spune, la prima vedere, c„ totu∫i acest procedeu de lucru Ón agricultur„ reprezint„ un succes, deoarece bugetul statului Óncaseaz„ ni∫te bani, mul˛i, pu˛ini, Ón loc s„ continue s„ Ónregistreze pierderi, ca Ónainte de programul de restructurare.

Totu∫i, nu este normal s„ uit„m at‚t de repede c„ p‚n„ la aplicarea restructur„rii sectorului agricol, acesta sus˛inea cu brio politicile de protec˛ie social„ practicate de toate guvernele de la Revolu˛ie Óncoace, pe seama produselor furnizate pie˛ei la pre˛uri cu mult sub costul lor

real, fapt care a determinat decapitalizarea acestui domeniu de activitate ∫i implicit sf‚r∫itul agriculturii de stat din Rom‚nia.

Fie ∫i privindu-l din punct de vedere statistic, bilan˛ul restructur„rii sectorului agricol este unul dezastruos. De exemplu, din cele peste 700 de I.A.S.-uri, pentru circa 500 dintre ele, restructurarea a Ónsemnat, de fapt, lichidarea judiciar„. Aceste unit„˛i agricole, alt„dat„ prospere ∫i faimoase, se afl„ acum Ón gestionarea finan˛atorilor sau a bancherilor ∫i este greu de crezut c„ vor putea s„-∫i recupereze c‚te ceva din creditele sau datoriile bugetare ale acestor societ„˛i aflate sub sechestru.

De pe urma privatiz„rii I.A.S.-urilor statul rom‚n a ob˛inut peste 2.000 miliarde lei. Acest fapt ar putea fi considerat o reu∫it„ dac„ ar exista garan˛ia c„ aceste active devin mai rentabile dup„ privatizare.

Av‚nd Ón vedere c„ dup„ v‚nzarea lor statul rom‚n nu mai este interesat de acestea, mul˛umindu-se cu banii ob˛inu˛i ∫i cu sc„parea de griji — adic„ reducerea num„rului de unit„˛i agricole din portofoliul statului care trebuie Ónstr„inate —, nimeni nu prea ∫tie cum stau lucrurile. Din teritoriu v„ pot informa c„ unele dintre unit„˛ile agricole privatizate au Ón continuare succes, pe c‚nd altele au fost demolate ∫i rev‚ndute ca fier vechi sau materiale de construc˛ie, cu o rent„ funciar„ ridicol„.