Stenogramă plen

191 de discursuri

1. Corneliu Ciontu

   #26327

   Bun„ diminea˛a!

   Œncepem prima parte a ∫edin˛ei noastre de ast„zi dedicat„ interven˛iilor deputa˛ilor.

   Dau cuv‚ntul domnului Liviu Bara.

   Urmeaz„ domnul Adrian Moisoiu.

2. Radu-Liviu Bara

   #26530

   Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

   Titlul interven˛iei mele de ast„zi este: îEpitaf pentru un coleg“.

   C‚∫tig‚nd alegerile din 2000, Partidul Social Democrat ∫i-a propus, prin Guvernul Adrian N„stase, s„ realizeze o serie de obiective, at‚t pe plan intern, c‚t ∫i pe plan extern, care s„ apropie Rom‚nia de ˛„rile europene dezvoltate.

   Dintre obiectivele propuse se desprind, Ón principal, cele legate de aderarea Rom‚niei la structurile nordatlantice, cele legate de aderarea Rom‚niei la Uniunea European„.

   Dac„ aderarea Rom‚niei la structurile nord-atlantice reprezint„ o problem„ deja rezolvat„, astfel Ónc‚t pe 2 aprilie se vor semna tratatele, aderarea la Uniunea European„ reprezint„ un proces mai Óndelungat.

   Oricum, se preconizeaz„ ca p‚n„ la sf‚r∫itul anului 2004 s„ se Óncheie toate capitolele aflate Ón discu˛ie, astfel Ónc‚t aceasta s„ se realizeze Ón anul 2007.

   Spuneam c„ aceast„ ac˛iune presupune un proces mai Óndelungat, av‚nd Ón vedere c„ Ón perioada ’96— 2000, c‚nd la putere era Coali˛ia P.D.—P.N.L.— P.N.fi.C.D., nu numai c„ nu s-au f„cut progrese Ón acest domeniu, dar s-a pierdut ∫i ce s-a realizat anterior anului 1996.

   Œn aceste condi˛ii, Guvernul N„stase a trebuit s„ reia de la Ónceput unele ac˛iuni, situa˛ie care a Óngreunat procesul de aderare la Uniunea European„.

   De altfel, Comitetul de politic„ extern„ al Parlamentului European a f„cut o serie de recomand„ri politice Guvernului, care vor fi tratate cu mult„ seriozitate. Tocmai pentru c„ aceste recomand„ri reprezint„ criterii politice, transpunerea lor Ón practic„ devine posibil„ atunci c‚nd toate for˛ele politice se vor angaja activ Ón aceast„ ac˛iune.

   Din acest motiv, mi se pare anormal„, dac„ nu chiar obraznic„ scrisoarea deschis„ adresat„ domnului Jonathan Scheele, de c„tre un deputat P.D.-ist, fost P.U.N.R.-ist, fost P.S.D.-ist. Acesta Ól invit„ pe ∫eful delega˛iei Comisiei Europene Ón Rom‚nia la o dezbatere cu grupurile parlamentare, unde parlamentarii no∫tri s„ îtoarne“ puterea actual„, Ón cel mai pur stil d‚mbovi˛ean.

   Sigur, problema nu ar fi nou„, rom‚nii fiind confrunta˛i de-a lungul istoriei cu multe situa˛ii Ón care îcozile de

   topor“ rom‚ne∫ti s-au dus la Œnalta Poart„ s„-∫i Ónjure conduc„torii.

   Toate aceste interven˛ii au fost Óns„ nefavorabile Rom‚niei, astfel c„ cred c„ nici acum nu le vor ar„ta celor din exterior voin˛a noastr„ de a intra Ón Uniunea European„. Oare ce ar fi zis fostul coleg dac„ ar fi fost Óntrebat, cum i-a avertizat el, Ón perioada c‚t era Ón partidul aflat la putere, pe membrii Guvernului, privitor la corup˛ie, la baroni locali, la libertatea presei sau la disfunc˛ionalit„˛ile din administra˛ie?

   Dac„ a t„cut m‚lc ∫i nu a Óntreprins nimic, ∫i asta este realitatea, f„˛arnicii ∫i tr„d„torii nu sunt agrea˛i nici Ón alte colective, dar„mite Ón Parlament. Surprinde revolt„tor vehemen˛a cu care este atacat fostul ministru al administra˛iei publice, ∫i actualul secretar executiv al P.S.D., domnul Octav Cozm‚nc„. El este f„cut responsabil pentru toate relele din administra˛ie, ca ∫i c‚nd acestea au ap„rut din anul 2000 Óncoace ∫i nu s-ar fi reg„sit Ón aceste structuri ∫i Ónainte de anul 2000.

   De asemenea, este considerat, ca fost comunist, predispus la abuzuri, adept al promov„rii incompeten˛ei, interesat numai Ón ob˛inerea de foloase proprii din administrarea banului public.

   Ca membru al Comisiei pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic din Camera Deputa˛ilor, am c„utat s„-mi explic aceast„ vehemen˛„, cunosc‚nd c„ fostul P.U.N.R.-ist, P.S.D.-ist ∫i actual P.D.-ist, nef„c‚nd parte din aceast„ comisie, nu cunoa∫te preocup„rile ministrului de resort ∫i, Ón consecin˛„, nu are cum s„ aprecieze un om cu care nu a lucrat.

   Explica˛ia vine, Óns„, din alt„ parte, ∫i anume din faptul c„, analiz‚ndu-se activitatea sau mai bine zis inactivitatea sa Ón teritoriu ∫i Ón Parlament, conducerea partidului din care, a∫a cum am spus, f„cea parte, a ajuns la concluzia c„ Ón viitor domnul, Ónc„ deputat, nu se va reg„si pe nici o list„. Aceast„ stare de fapt l-a transformat din mielu∫el, Ón c‚ine care rupe lan˛ul, ∫i a decis s„ plece la alt partid, unde s-ar putea s„ i se g„seasc„ ∫i lui un os de ros.

   Din p„cate pentru el, cred c„ cei din P.D. Ól cunosc mult mai bine, ∫i cum ∫i ei sunt Ón c„utare de îoase de ros“, m„ Óndoiesc c„ Ói vor l„sa ∫i lui m„car vreun oscior. Mul˛umesc.

3. Corneliu Ciontu

   #30932

   Mul˛umesc. Domnul Adrian Moisoiu.

   Va urma domnul deputat Dumitru Bentu.

4. Adrian Moisoiu

   #31038

   Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

   Interven˛ia mea de ast„zi de diminea˛„ este intitulat„: îChemarea maghiarului simplu“.

   Œntreaga omenire este Ón doliu.

   Dintre toate ˛„rile lovite de terorismul interna˛ional, prin num„rul mare al celor uci∫i, Rom‚nia ocup„, dup„ Spania, un tragic loc secund. S„r„cia extrem„ ∫i lipsa oric„rei perspective Ón ˛ar„, i-a Ómpins pe rom‚ni s„-∫i Óncerce norocul pe alte meleaguri pentru a putea s„

   MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 32/25.III.2004 c‚∫tige o bucat„ de p‚ine. Indiferent de etnie, Ion ∫i János, cet„˛eni rom‚ni, oameni simpli, s-au urcat Ón autocarele care i-au transportat ∫i care Ói mai transport„ spre alte z„ri. Dorin˛a unui trai decent pentru ei ∫i familiile lor este o problem„ existen˛ial„. Nu conteaz„ riscul la care se expun, chiar dac„ unii dintre ei sunt con∫tien˛i c„ ar putea s„ nu se mai Óntoarc„ Ónapoi niciodat„. Pentru aceasta au dat sacrificiul suprem.

   Buna convie˛uire, condi˛ionat„ permanent de cei care instig„ la ur„, dispu∫i s„ semneze fel de fel de protocoale care Ómpiedec„ legiferarea unor m„suri decente de trai care s„ st„vileasc„ flagelul corup˛iei, este folosit„ ca moned„ de schimb pentru acordarea de fel de fel de autonomii, de ridicare de monumente care s„ ne dezbine, de separ„ri pe criterii etnice, de t„bli˛e bilingve.

   De aceea nu este de mirare c„, radicali sau modera˛i, liderii U.D.M.R-i∫ti au fost taxa˛i Ón ajunul s„rb„torii ce a marcat 156 de ani de la Revolu˛ia maghiar„ din 1848.

   Œn noaptea de s‚mb„t„ spre duminic„, 13 spre 14 martie a.c., Ón cutiile po∫tale ale locuitorilor din T‚rguMure∫ a fost difuzat un flutura∫ — manifest intitulat îChemarea maghiarului simplu cu ocazia anivers„rii zilei de 15 martie“. El demasc„ faptul c„ ∫i de aceast„ dat„ conduc„torii U.D.M.R.-ului vor Óncerca s„ le exploateze îsentimentele na˛ionale“ Ón scop electoral, îpentru ca astfel s„-∫i p„streze func˛iile comode pe care Ón at‚˛ia ani le-au folosit Ón interes propriu, pentru a se Ómbog„˛i“.

   Œn manifest se spune: îG‚ndi˛i-v„ doar la Frunda, Borbély, Kelemen, Benedek ∫i al˛ii care tr„iesc pe spatele mul˛imii de maghiari ∫i ve˛i Ón˛elege c„ totul se Ónt‚mpl„ Ón numele nostru, numai c„ noi r„m‚nem doar cu promisiuni ∫i speran˛e.

5. Corneliu Ciontu

   #35676

   Domnul Dumitru Bentu.

   Va urma domnul ™tefan L„p„dat.

   Domnii parlamentari Petre Posea, Ion Mocioalc„, Gheorghe Ana, Dan Rasovan, Tudor Mohora, Florin Iordache, ™tefan Baban, Ion MÓnzÓn„, Dorin Popescu, Valeriu Gheorghe ∫i Anton Marin au depus declara˛iile la secretariat.

6. Dumitru Bentu

   #35982

   Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

   Declara˛ia mea politic„ se nume∫te: îPre∫colarii“.

   Consternant„ ∫i aiuritoare este atitudinea Opozi˛iei din ultimele s„pt„m‚ni Ón ceea ce se nume∫te îlupta cu Puterea“! M„ refer la acea parte a Opozi˛iei care se Óntoarce Óncet, dar sigur, la pre∫colaritatea competi˛iei politice.

   S„ ne explic„m: folosind alfabetarul, ∫i-a ales din cartea de colorat o sigl„ albastr„, perimetrat„ cu galben, din care ne z‚mbesc, voit subtil, D mare de tipar ∫i A mare de tipar.

   Apoi, parc„ pentru a se recunoa∫te ei, ∫i a nu permite altora s„ le strice jocul, poart„ banderole cu stelu˛e, demonstr‚nd c„ ∫i ei, micu˛ii din Balcani, se joac„ de-a Europa.

   Recuzita folosit„ s-a diversificat ∫i ea: au ap„rut bilele, bolurile, iar ca noutate absolut„ papagalii, care sunt ruga˛i s„ reproduc„ singurele cuvinte ce se aud cu obstina˛ie Ón sala lor de clas„: îJos Guvernul!“

   ™i au dreptate — Guvernul este jos, Ón Pia˛a Victoriei, g‚ndindu-se ∫i la îmicu˛ii“ mai sus-aminti˛i, pentru care l„pticul ∫i cornul ar trebui s„ nu lipseasc„ din meniul zilnic pentru a cre∫te s„n„to∫i la trup ∫i la minte.

   N„zuro∫i ∫i neast‚mp„ra˛i, nu respect„ programul ∫i pleac„ din sal„ apel‚nd la inven˛ia ce ar trebui brevetat„: îtrenule˛ul“.

   MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 32/25.III.2004 Se Óncoloneaz„ g„l„gio∫i Ón spatele îfratelui mai mic“ ∫i la un semn, urc„ voio∫i sc„rile, flutur‚nd m‚nu˛ele ∫i se pierd Ón tunelul care duce spre îrecrea˛ia mare“.

   Revin pe r‚nd, ∫i dac„ mai au timp, declan∫eaz„ distrac˛ia lor preferat„: îconsum„ microfonul ∫i fugi“.

   Programul se termin„. Nu-i nimic! E ∫i m‚ine o zi. Œmpreun„ cu îeducatoarele“ o preg„tesc cu minu˛iozitate sub semnul lui,

   îUnu, doi, unu, doi

   face˛i to˛i la fel ca noi,

   a∫a cre∫tem noi cei mici,

   s„n„to∫i, voio∫i, voinici.“

   Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

   Dincolo de ceea ce s-a vrut o schi˛„ de pamflet, se ascunde ∫i mult„ Óngrijorare.

   Colegii din opozi˛ia — D.A. — ar trebui s„ Ón˛eleag„, o dat„ pentru totdeauna, c„ îjocul politic nu Ónseamn„ joac„“!

7. Corneliu Ciontu

   #38077

   Mul˛umesc ∫i eu. Dau cuv‚ntul domnului ™tefan L„p„dat. Va urma domnul Vasile Miron.

8. ™tefan L„p„dat

   #38194

   Domnule pre∫edinte, Domnilor deputa˛i,

   Declara˛ia mea politic„ se intituleaz„: îMai merit„ P.S.D.-i∫tii s„ fie vota˛i? Nu!“.

   Atrag aten˛ia Guvernului asupra cre∫terii periculoase a datoriei externe a ˛„rii noastre: dac„ Ón decembrie 1989 aceast„ datorie era zero, Ón decembrie 2003 ea era de 20 miliarde de dolari. Pur ∫i simplu, c‚t n-a reu∫it s„ se Óndatoreze regimul comunist Ón 45 de ani — fiindc„ nivelul maxim a fost de 17 miliarde de dolari Ón anul 1970 — a reu∫it regimul a∫a-zis democrat Ón doar 14 ani.

   Cu un spor de îaccelera˛ie“ pentru Guvernul N„stase, care a preluat ˛ara Ón decembrie 2000, la 10,5 miliarde de dolari datorie extern„, a reu∫it Ón doar 3 ani s„ mai fac„ datorii de 9,5 miliarde de dolari. Mai ales anul 2003 a fost devastator din punctul de vedere al Óndator„rii externe: cea mai gr„itoare dovad„ a faptului c„ economia real„ nu func˛ioneaz„ ∫i c„ totul nu e dec‚t o propagand„ de∫„n˛at„ a îechipei de zgomote“ a Guvernului o reprezint„ deficitul comercial Ónregistrat Ón 2003, adic„ diferen˛a dintre valoarea importurilor ∫i cea a exporturilor, suma fiind de 6,4 miliarde de dolari!

   O alt„ oglind„ a falimentului de partid ∫i de stat o constituie incapacitatea Guvernului de a garanta siguran˛a alimentar„ a popula˛iei. Astfel, o cantitate de 70% din necesarul de hran„ al rom‚nilor provine din import. Asta ca s„ nu mai vorbim de faptul c„ tot mai multe categorii de cet„˛eni nu-∫i mai pot procura alimentele ∫i produsele de baz„ care erau accesibile oamenilor s„raci ∫i pe timpul vl„guirii ˛„rii de c„tre U.R.S.S., Ón anii ’50, Ón contul datoriilor de r„zboi.

   Œn anul 2003, importul de cereale s-a dublat fa˛„ de cel din anul 2002. S-a adus gr‚u din Statele Unite ale Americii, Canada, Brazilia, Fran˛a, Ucraina ∫i din alte ˛„ri, importuri care continu„ ∫i Ón prima parte a anului 2004.

   Totul ne cost„ de ne usuc„, av‚nd Ón vedere c„ Ón anul 2002 o ton„ de gr‚u ni se vindea cu sume variind Óntre 95 ∫i 110 dolari, ast„zi, aceea∫i ton„ de gr‚u a ajuns Óntre 216 ∫i 230 de dolari. Pre˛ul cerealelor s-a dublat pe plan interna˛ional, iar aceast„ situa˛ie ne prinde total descoperi˛i.

   Concomitent cu dezastrul industriei gr‚ului, s-a Ónregistrat ∫i dezastrul industriei zah„rului. Dintr-un mare exportator de zah„r, Rom‚nia a ajuns, Ón numai c‚˛iva ani, un mare importator de zah„r, de fapt cel mai mare importator din aceast„ zon„ a Europei.

9. Corneliu Ciontu

   #41719

   Mul˛umesc.

   Œl invit pe domnul deputat Vasile Miron.

   Va urma domnul ™tefan P„∫cu˛.

   Domnii deputa˛i Liviu Maior ∫i Gelil Eserghep au depus la secretariat declara˛iile.

   V„ mul˛umesc ∫i eu.

   Œl invit pe domnul ™tefan P„∫cu˛.

   Va urma domnul Ioan Oltean.

   Domnul Pavel T‚rpescu a depus la secretariat.

10. Vasile Miron

    #42053

    Declara˛ie politic„: îUn r„spuns prompt al unui ministru din Guvernul N„stase la interpelarea unui deputat“.

    La bugetul asigur„rilor de stat pe 2004 am depus la Comisia pentru cultur„ Ón Camera Deputa˛ilor un amendament pentru alocarea sumei de 3 miliarde lei pentru repara˛ii la **Palatul Ghika** —Com„ne∫ti, jude˛ul Bac„u, care Ón mod miraculos a fost trecut ca fiind al domnului St„ni∫oar„ Mihai, amendament care a fost

    MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 32/25.III.2004 respins cu men˛iunea c„ suma necesar„ pentru aceste repara˛ii va fi trecut„ Ón Planul Na˛ional de Restaurare a Monumentelor Istorice.

    Urmare a articolului ap„rut Ón cotidianul _Adev„rul_ din data de 12 februarie 2004, intitulat îValea Trotu∫ului — o vale a Loirei Ón varianta moldoveneasc„“, am depus o interpelare c„tre domnul ministru al culturii ∫i cultelor, R„zvan Theodorescu, Ón care am solicitat prezentarea situa˛iei privitoare la includerea investi˛iei respective Ón cadrul Planului Na˛ional de Restaurare a Monumentelor Istorice ∫i, Ón caz afirmativ, precizarea sumei alocate.

    Am r„mas pl„cut impresionat de r„spunsul primit de la domnul ministru al culturii ∫i cultelor la interpelarea mea ∫i, mai mult dec‚t at‚t, domnul ministru Ón persoan„ a efectuat o vizit„ la **Palatul Ghika** din Com„ne∫ti. Œn prezen˛a oficialit„˛ilor jude˛ene ∫i locale, domnul ministru a fost vizibil impresionat de modul Ón care sunt prezentate obiectele de art„ din galeriile muzeului.

    Constat‚nd la fa˛a locului c„ palatul familiei princiare Ghika se afl„ Óntr-adev„r Óntr-o stare avansat„ de degradare, a promis edililor locali alocarea, pentru Ónceput, a sumei de 2 miliarde de lei, necesar„ Ónceperii lucr„rilor de repara˛ii la acest important obiectiv de patrimoniu.

    Cu aceast„ ocazie, domnul ministru a vizitat ∫i celelalte obiective de patrimoniu din ora∫ele D„rm„ne∫ti, T‚rgu Ocna, One∫ti ∫i comuna Dofteana.

    Œn numele locuitorilor zonei V„ii Trotu∫ului, mul˛umesc pe aceast„ cale domnului ministru pentru promptitudinea cu care a abordat aceste probleme, a c„ror solu˛ionare ar permite implementarea unui program turistic Ón aceast„ frumoas„ zon„ a V„ii Trotu∫ului.

11. ™tefan P„∫cu˛

    #44249

    ## Domnule pre∫edinte,

    ## Doamnelor ∫i domnilor,

    Suntem Ón doliu. Spania este Ón doliu, Rom‚nia este Ón doliu, Europa este Ón doliu. Terorismul interna˛ional, acest flagel groaznic al zilelor noastre, inamicul tuturor a lovit din nou. Au c„zut victime oameni simpli, femei ∫i copii a c„ror singur„ vin„ a fost c„ s-au aflat la un moment dat acolo, Ón calea celor care, cu min˛ile bolnave de ur„, au detonat Ónc„rc„turile de exploziv.

    Printre aceste victime sunt ∫i mul˛i rom‚ni. Aproape 100 la num„r, din care — p‚n„ la aceast„ or„ — au murit 11.

    Cum au ajuns, Óns„, ace∫ti rom‚ni, at‚t de mul˛i, s„ fie la Madrid, Ón Spania? Au fugit din fa˛a unei alte forme de terorism, aceea cauzat„ de foame, de disperare, de lipsa speran˛ei Óntr-un trai decent. Au plecat s„ caute o via˛„ mai bun„ pentru c„ guvernele post-decembriste nu au reu∫it ∫i nu reu∫esc s„ gestioneze treburile ˛„rii. Nu au fost Ón stare ∫i nu sunt nici acum Ón stare s„ asigure celor guverna˛i de ei o via˛„ demn„.

    ™i, iat„ cum actele de terorism, precum cele petrecute la Madrid, Ón 11 martie, nu-i pot opri pe rom‚ni s„ se prezinte la ambasadele ˛„rilor str„ine pentru a c„uta de lucru.

    Chiar ∫i dup„ acest groaznic atentat, cozile sunt la fel de lungi la ghi∫ee pentru a pleca Ón str„in„tate.

    Nu-i sperie at‚t de mult actele teroriste, atentatele s‚ngeroase, ale c„ror victime pot fi ∫i ei, c‚t spectrul foametei Ón propria ˛ar„. Nu pot fi opri˛i s„ caute Ón ˛„rile str„ine o coaj„ de p‚ine pentru copiii lor Ónfometa˛i.

    Lipsa locurilor de munc„, lipsa mijloacelor minime necesare pentru un trai c‚t de c‚t acceptabil afecteaz„ ∫i jude˛ul Hunedoara, din care eu fac parte, care, dintr-un jude˛ puternic industrializat, a ajuns un jude˛ puternic defavorizat. ™i de aici au fost sili˛i s„ plece foarte mul˛i oameni s„-∫i caute de lucru Ón Spania sau Ón alte ˛„ri.

    Œn Valea Jiului, Ón urma reducerii activit„˛ii Companiei Na˛ionale a Huilei, din 43.000 de angaja˛i, Ón 1997, au mai r„mas circa 16.500, iar num„rul acestora este Ón sc„dere continu„, datorit„ unei noi etape de disponibiliz„ri, care va afecta Ón vara aceasta circa 1.500 de angaja˛i.

12. Corneliu Ciontu

    #47144

    ## Mul˛umesc.

    Dau cuv‚ntul domnului deputat Ioan Oltean. Va urma domnul Becsek-Garda Dezideriu Coloman. Domnul Valentin P„duroiu a depus la secretariat.

13. Ioan Oltean

    #47331

    ## Domnule pre∫edinte,

    ## Doamnelor ∫i domnilor colegi,

    ™i s„ fi dorit, n-a∫ fi putut s„ nimeresc dup„ o declara˛ie politic„ ce are ca obiect principal aceea∫i tem„ pe care ∫i eu doresc s„ o dezvolt. ™i anume, tragedia tinerilor din Rom‚nia, tragedie care se constituie tot mai mult Óntr-o tragedie a poporului rom‚n.

    Evenimentul petrecut s„pt„m‚na trecut„ la Madrid, Ón Spania, a fost cel care a inspirat ∫i care m-a determinat s„ vin ast„zi Ón fa˛a acestui microfon pentru a dezvolta o tem„ at‚t de important„, ca cea care se refer„ la genera˛ia t‚n„r„.

    Prin cap. IV din Programul de guvernare pentru perioada 2001-2004, intitulat îCombaterea s„r„ciei ∫i a ∫omajului“, partidul de guvern„m‚nt promitea rom‚nilor mai multe locuri de munc„, solidaritate social„, asigurarea locului de munc„ pentru ob˛inerea de venituri permanente ∫i Ón cre∫tere. Iar Ón cap. VI, din acela∫i program, tinerii

    MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 32/25.III.2004 sunt am„gi˛i cu acordarea de ∫anse egale, cu sporirea particip„rii lor la via˛a economic„, prin facilitarea accesului la pia˛a muncii, a adapt„rii ∫i readapt„rii acestora la rigorile economiei de pia˛„.

    Un milion de locuri de munc„ erau avute Ón vedere de c„tre guvernarea actual„, pentru a se dezvolta Ón Rom‚nia, iar marea majoritate a acestora s„ fie ocupate de tineri.

    Din p„cate, promisiunile, l„udabile, de altfel, ∫i demne de luat Ón seam„, au totu∫i o hib„ major„, ∫i anume: nu se precizeaz„ nici c‚nd se vor Ómplini aceste realiz„ri, ∫i nici ˛ara, dac„ vor fi Ón ˛ar„ sau Ón str„in„tate.

    De∫i au trecut mai bine de 3 ani de la aceste promisiuni, este limpede pentru toat„ lumea c„ Ón Rom‚nia ele acum nu pot s„ se Ómplineasc„, guvernan˛ii asist‚nd neputincio∫i la un exod f„r„ precedent al for˛ei de munc„, Ón special tinere, Ón afara grani˛elor ˛„rii, dezam„girea, mizeria ∫i s„r„cia Ómping‚nd-o la acest gest, ca o ultim„ salvare ∫i speran˛„ Óntr-o via˛„ mai bun„.

    Cel pu˛in dou„ sunt efectele majore ale acestui gest de lehamite fa˛„ de Guvernul mincinos P.S.D.-ist. Rom‚nia pierde o important„ categorie a for˛ei de munc„, cea a tinerilor sili˛i s„-∫i p„r„seasc„ ˛ara ∫i familia pentru un salariu mai bun Ón str„in„tate, chiar dac„ acesta presupune mult„ umilin˛„ sau prestarea unor munci ingrate.

14. Corneliu Ciontu

    #51747

    Œl invit pe domnul Becsek-Garda Dezideriu. Va urma domnul Metin Cerchez.

    Domnul Emil R„dulescu a depus la secretariat.

15. Becsek-Garda Dezideriu Coloman

    #51900

    Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

    Œn ziua de 15 martie am s„rb„torit ziua Revolu˛iei maghiare, s„rb„toarea na˛ional„ a maghiarilor de pretutindeni.

    Ca parte integrant„ a prim„verii europene, Revolu˛ia maghiar„, prin programele sale, viza desfiin˛area radical„ a rela˛iilor feudale, democratizarea societ„˛ii prin acordarea drepturilor ∫i libert„˛ilor civice.

    Mi∫c„rile din Transilvania, la Ónceput prefa˛au o revolu˛ie pa∫nic„, at‚t prin programul de la Cluj, c‚t ∫i prin manifesta˛iile popula˛iei maghiare de la T‚rgu-Mure∫.

    Dieta Transilvaniei din ziua de 29 mai a adoptat legi importante at‚t pentru poporul maghiar, c‚t ∫i pentru na˛iunea rom‚n„, cum au fost: desfiin˛area iob„giei, suportarea Ón comun de c„tre to˛i cet„˛enii a sarcinilor publice, asigurarea drepturilor cet„˛ene∫ti ∫i religioase ale rom‚nilor ∫i noua lege a presei.

    Cu toate acestea, datorit„ politicii duplicitare a Cur˛ii de la Viena, s-a ajuns la un r„zboi civil Óntre cele dou„ na˛iuni, c‚nd comunit„˛i Óntregi ale maghiarimii erau masacrate la Abrud, Zlatna, zona Zarandului sau la Aiud.

    Pentru a cinsti memoria revolu˛ionarilor maghiari, la sf‚r∫itul secolului al XIX-lea s-a amplasat la Arad îStatuia Libert„˛ii“, care ar trebui s„ reprezinte aceea∫i semnifica˛ie ∫i pentru na˛iunea rom‚n„, pentru c„, peste 30.000 de revolu˛ionari rom‚ni au luptat ∫i Ón armata revolu˛ionar„ ungar„, mul˛i sub comanda generalilor aminti˛i.

    Evenimentele din anii 1848—1849 prezint„ numeroase exemple care permit reconcilierea dintre cele dou„ na˛iuni, ∫i nu du∫m„nia fa˛„ de Revolu˛ia maghiar„, ceea ce percepem din retorica celor care nu sunt de acord cu reamplasarea îStatuii Libert„˛ii“ la Arad.

    Din p„cate, evenimentele pa∫optiste sunt tenden˛ios interpretate ∫i se Óndeamn„ la ur„ ∫i lips„ de toleran˛„ fa˛„ de popula˛ia maghiar„ din Transilvania.

    Prin urmare, ar fi de preferat ca amplasarea grupului statuar Ón cinstea celor 13 generali ai armatei revolu˛ionare maghiare s„ reprezinte un moment

    MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 32/25.III.2004 important Ón reconcilierea dintre cele dou„ popoare, pentru c„ cunoa∫terea inexact„ a evenimentelor Óngreuneaz„ apropierea rom‚no-maghiar„.

16. Corneliu Ciontu

    #54182

    ## V„ mul˛umesc.

    Dau cuv‚ntul domnului deputat Metin Cerchez. Va urma doamna Liana Naum.

    Domnii deputa˛i Aurel Daraban, Mihai Tudose, Arn„utu Eugen au depus la secretariat declara˛iile.

17. Metin Cerchez

    #54403

    Mul˛umesc. Domnule pre∫edinte,

    Stima˛i colegi,

    Interven˛ia de ast„zi are dou„ p„r˛i. Prima referitoare la pozi˛ia musulmanilor din Rom‚nia referitoare la atentatul terorist din 11 martie din Spania. ™i a doua, o pozi˛ie mult mai grav„, referitoare la Óncercarea de a mi se b„ga pumnul Ón gur„ pentru aceste declara˛ii politice pe care le-am dat de aici din Parlamentul Rom‚niei.

    Musulmanii din Rom‚nia privesc cu Óngrijorare escaladarea actelor teroriste de pe glob, comise Ón numele unui fanatism islamic, ce nu are nici o leg„tur„ ∫i logic„ cu prevederile Coranului, Ón care st„ scris c„ nimeni, dar absolut nimeni nu are voie s„ ia via˛a unui semen.

    C‚t„ durere poate fi Ón sufletul unui om ce-∫i pierde copilul, indiferent c„ este cre∫tin sau musulman. Nu este normal ca to˛i musulmanii de pe glob s„ fie asimila˛i unor criminali care ucid Ón numele lui Satan, ∫i nu al lui Allah. Musulmanii n„scu˛i, crescu˛i Ón Rom‚nia sunt al„turi de familiile Óndurerate care au pierdut persoane dragi Ón atentatele din 11 martie 2004 din Spania.

    Cerem autorit„˛ilor rom‚ne, serviciilor secrete, comisiilor de acordare a cet„˛eniei rom‚ne s„ verifice ∫i r„sverifice persoanele str„ine care au p„truns legal sau ilegal Ón Rom‚nia, pentru a nu da posibilitatea unor iresponsabili uciga∫i s„ aduc„ v„lul negru al mor˛ii ∫i terorismului ∫i Ón ˛ara noastr„. Exist„ semnale interne ∫i interna˛ionale care confirm„ Óngrijorarea noastr„.

    De asemenea, facem un apel la pace, la dialog Óntre conduc„torii lumii cre∫tine ∫i cei ai lumii musulmane. Nu este logic s„ moar„ oameni nevinova˛i, Ón numele unor conduc„tori iresponsabili.

    Orice escaladare a terorismului poate duce la izbucnirea unui r„zboi mondial.

    Este nevoie de pace. Trimit de aici, din Rom‚nia mesajul de pace al musulmanilor c„tre musulmani, al musulmanilor c„tre cre∫tini.

    Mileniul al III-lea va fi al p„cii sau nu va fi deloc! Odihneasc„-se Ón pace cei uci∫i Ón 11 martie 2004! îBruhuna el fatiha“ — cum spunem noi.

    Iar partea a doua a acestei interven˛ii se refer„ la pozi˛ia cel pu˛in dubioas„ a reprezentan˛ilor Ministerului de Interne ∫i ai Ministerului Justi˛iei, care nu au g„sit altceva mai bun de f„cut dec‚t s„-mi intenteze dou„ procese pentru lucruri pe care le-am spus aici.

18. Corneliu Ciontu

    #58439

    V„ mul˛umesc ∫i eu.

    O invit pe doamna deputat Liana Naum. Va urma domnul Dan Bruda∫cu.

    Domnii parlamentari Ioan Timi∫, Codrin ™tef„nescu ∫i Mihail Sire˛eanu au depus la secretariat declara˛iile.

19. Liana-Elena Naum

    #58669

    V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

    Declara˛ia mea politic„ de ast„zi se nume∫te: îŒntre Óncercare ∫i e∫ec“.

    Suferind vertiginos de o boal„ numit„ îo imagine favorabil„“, membrii Alian˛ei P.N.L.—P.D. au considerat c„ o grev„ japonez„ de inspira˛ie european„ i-ar aduce Ón fa˛„. Un gest total naiv ∫i lipsit de orice etic„, a∫ zice, sau chiar lipsit de imagina˛ie, for˛at ∫i jenant.

    Este adev„rat, suntem un stat democratic, iar Partidul Social Democrat a afirmat mereu libertatea de exprimare ∫i de manifestare a oric„rui cet„˛ean.

    Prin urmare, partidele de opozi˛ie au avut tot dreptul s„-∫i exprime p„rerea. Puteau Óns„ s„ o fac„ Óntr-un mod mai pu˛in caraghios.

    MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 32/25.III.2004 A folosi Ónsemnele Uniunii Europene pe o banderol„ ce reprezint„ o grev„ japonez„ mi se pare chiar denigrant. Liderii opozi˛iei s-au prevalat de aceste Ónsemne ∫i au pus interesele meschine de partid, aflat Ón campanie electoral„, Ónaintea interesului ˛„rii privind integrarea european„.

    Parlamentarii care au lansat aceast„ grev„ s-au g‚ndit mai mult cum s„ o denumeasc„ pentru a ie∫i cumva Ón eviden˛„ ∫i aproape c„ nu mai ∫tiau cum s„ o argumenteze ∫i s„ o motiveze.

    Œn afar„ de faptul c„ au purtat banderole, nimeni nu a Ón˛eles nimic de la aceast„ grev„, ie∫ind la iveal„, ca Óntotdeauna, interesele ascunse de campanie ale Alian˛ei P.N.L.—P.D. ∫i dorin˛a nest„vilit„ de a se afirma cu ceva, cu orice.

    V„z‚nd c„ nu le-a reu∫it farsa, liberalii ∫i democra˛ii au trecut la fapte total lipsite de ra˛ionament, comport‚ndu-se Ón incinta forului suprem din Rom‚nia ca ni∫te elevi care nu ∫tiu s„ fac„ diferen˛a Óntre ce li se cuvine ∫i ce este interzis de Codul bunelor maniere.

    Nici m„car nu ∫i-au putut st„p‚ni reac˛ia de dezam„gire c„ nu le-a reu∫it farsa de tip grev„ japonez„, manifest‚ndu-se Óntr-un mod prin care, cu siguran˛„, partidele de opozi˛ie nu-∫i pot crea un prestigiu na˛ional sau interna˛ional.

    Dorind s„ creeze un protest inedit, membrii opozi˛iei nu au ob˛inut dec‚t o dezaprobare public„, apropiindu-se perfect de vorba lui Alecsandri: îDe la sublim p‚n„ la ridicol nu este dec‚t un pas“.

20. Corneliu Ciontu

    #63573

    Mul˛umesc.

    Dau cuv‚ntul domnului Dan Bruda∫cu. Va urma domnul deputat Virgil Popescu.

    Domnii deputa˛i Alexandru Mocanu ∫i Puiu Ha∫otti au depus la secretariat declara˛iile.

21. Dan Bruda∫cu

    #63781

    Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

    Declara˛ia mea politic„ de ast„zi am intitulat-o: îAgresiuni ∫i provoc„ri hungariste“.

    Dup„ preluarea Ón decembrie 2000 a puterii de c„tre P.D.S.R. ∫i constituirea odioasei coali˛ii P.D.S.R.— U.D.M.R., actele de sfidare, agresiune ∫i provoc„ri hungariste s-au ˛inut lan˛. D‚nd dovad„ c„ reprezint„ Guvernul Rom‚niei, dar c„ au tr„dat interesul na˛ional de dragul men˛inerii cu orice pre˛ la putere, Adrian N„stase ∫i Pre∫edintele Ion Iliescu au tolerat ∫i au Ónchis ochii Ón fa˛a acestei obr„znicii f„r„ seam„n, de∫i prin gravitatea lor constituiau ∫i mai constituie Ónc„ un grav atentat la adresa integrit„˛ii statului na˛ional unitar ∫i a demnit„˛ii poporului rom‚n.

    Dac„ asemenea ac˛iuni revizionist-∫ovine, revan∫arde ∫i extremiste ar fi avut loc Ón Fran˛a, Germania, Italia, Spania sau Ón Statele Unite ale Americii, toate apar˛in‚nd sistemului democra˛iei ∫i statului de drept, autorii lor ar fi putrezit Ón Ónchisori.

    Doar Ón Rom‚nia, unde m‚ndria na˛ional„ nu mai conteaz„, ace∫ti du∫mani ai armoniei ∫i Ón˛elegerii, ai respect„rii valorilor spiritualit„˛ii rom‚ne∫ti se bucur„ de Ónalte demnit„˛i.

    S-a ajuns at‚t de departe Ónc‚t cred c„ este vorba mai degrab„ de prostie, dec‚t de toleran˛„. Actele ∫i

    MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 32/25.III.2004 faptele de ostilitate, rea-credin˛„ ∫i dispre˛ din partea extremismului unguresc sunt s„v‚r∫ite zi de zi, profit‚nd de frica ∫i la∫itatea autorit„˛ilor rom‚ne.

    Este adev„rat c„ ∫efii serviciilor secrete ∫i ministrul de interne Ioan Rus au sesizat c„ Ón jude˛ele Harghita, Covasna ∫i Mure∫ s-a ajuns Ón situa˛ia ca autoritatea statului rom‚n s„ fie umilit„ ∫i c„lcat„ Ón picioare.

    Œn ultimele luni asist„m, noi, cet„˛enii, cu Óngrijorare, iar autorit„˛ile, fie indiferente, fie neputincioase, la escaladarea manifest„rilor antirom‚ne∫ti. Se urm„re∫te cu cinism provocarea majorit„˛ii, eventual trecerea la ac˛iuni de for˛„. Liderii extremi∫ti, mul˛i dintre ei parlamentari sau de˛in„tori ai unor Ónalte demnit„˛i ale statului rom‚n, ar fi deplin satisf„cu˛i dac„ ar putea determina acte de violen˛„, pentru a solicita apoi interven˛ia for˛elor militare str„ine ∫i transforma Ardealul Óntr-un veritabil Kosovo, scen„ a crimelor ∫i v„rs„rii de s‚nge nevinovat.

22. Corneliu Ciontu

    #69729

    Mul˛umesc.

    Dau cuv‚ntul domnului Virgil Popescu. Va urma domnul Paul Magheru.

    Domnii deputa˛i Cristian Nechifor, Adrian Ionel ∫i Cristian Sandache au depus la secretariat declara˛iile.

23. Virgil Popescu

    #69949

    V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

    Declara˛ia mea politic„ de ast„zi are ca subiect atitudinea politic„ a partidelor din opozi˛ie — Partidul Democrat ∫i Partidul Na˛ional Liberal — privind eforturile ˛„rii noastre pentru integrarea european„.

    Printr-o politic„ coerent„, stabilit„ Ón mod democratic cu participarea tuturor partidelor angrenate Ón via˛a politic„ rom‚neasc„ Ón principalele ei obiective — integrarea european„ ∫i cea deja realizat„ Ón NATO —, ˛ara noastr„ a reu∫it s„-∫i c‚∫tige o pozi˛ie apreciat„ pe plan interna˛ional ca fiind cooperant„, modern„ ∫i constructiv„.

    Totu∫i, realiz„rile economice, politice ∫i sociale evidente ∫i consemnate statistic, dar ∫i recunoscute prin organisme interna˛ionale precum Fondul Monetar Interna˛ional ∫i rapoartele de ˛ar„ ale Uniunii Europene sunt de natur„ s„ creeze insatisfac˛ii pentru cele dou„ partide.

    Œn aceast„ situa˛ie, recenta mo˛iune prezentat„ de Partidul Democrat ∫i Partidul Na˛ional Liberal a fost

    MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 32/25.III.2004 destinat„ neg„rii oric„rui progres real, recunoscut pe plan extern, de altfel, ca o Óncercare — nu str„in„ de apropiatele alegeri locale — de a ie∫i Ón public ca singurii ap„r„tori fermi ai unor pozi˛ii democratice.

    Aruncarea Ón lupt„ Ón preambulul mo˛iunii a 10 teme majore, cu no˛iuni ∫i Ón˛elesuri ale termenilor voit tenden˛ioase ∫i incriminatoare, este rapid uitat„ pentru a face loc Ón con˛inut altor tematici la fel de nesus˛inute.

    De altfel, nu argumentarea, rigurozitatea ∫i demonstra˛ia sunt prezente Ón sus˛inerea mo˛iunii, ci denigrarea prin frazeologie ieftin„ ∫i declarativ„.

    Programul Guvernului de macrostabilizare este un succes care nu poate fi negat, fiind sus˛inut de: cre∫terea constant„ a rezervelor B„ncii Na˛ionale, descre∫terea anual„ a infla˛iei, cre∫terea cu 37% a investi˛iilor str„ine directe Ón ˛ara noastr„, de cele 130.000 construc˛ii de locuin˛e, spa˛ii de produc˛ie ∫i a∫ez„minte culturale.

    Transparen˛a pozi˛iei guvernamentale Ón realizarea privatiz„rii unor obiective deosebite ca B.C.R., sectorul energetic, Societatea Na˛ional„ PETROM ∫i altele, nu poate dec‚t s„ dovedeasc„ fermitatea actualului Executiv Ón realizarea deplin„ a unei economii de pia˛„ func˛ionale.

24. Corneliu Ciontu

    #74147

    Mul˛umesc ∫i eu. Dau cuv‚ntul domnului deputat Paul Magheru. Va urma domnul Tiberiu Sb‚rcea.

    Domnii deputa˛i Ioan Sonea, Corneliu Ciontu, Eugen Nicol„escu au depus la secretariat.

    La 9,20 Óntrerup ∫edin˛a, ora stabilit„.

25. Paul Magheru

    #74403

    Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

    Duminic„, 14 martie 2004, la ini˛iativa Filialei jude˛ene P.R.M. — Arad, a avut loc, Ón municipiul de pe Mure∫, din Ónt‚mplare, Óntr-o zi de doliu na˛ional, o manifestare de solidarizare cu victimele atentatelor din 11 martie de la Madrid ∫i de condamnare a terorismului. Ini˛ial, autoriza˛ia fuseser„ solicitat„ pentru o demonstra˛ie pa∫nic„ Ómpotriva Óncerc„rilor de amplasare Ón Pia˛a Pompierilor din Arad a monumentului celor 13 generali maghiari care, Ón timpul Revolu˛iei din 1848, sub conducerea lui Kossuth Lájos, s-au f„cut vinova˛i de uciderea a peste 40.000 rom‚ni, distrugerea a sute de sate, biserici ortodoxe ∫i alte atrocit„˛i. Au participat membri de partid ∫i simpatizan˛i P.R.M. din Arad ∫i jude˛ele ardelene limitrofe ∫i nu numai, parlamentari, deputa˛i ∫i senatori ai P.R.M. ∫i P.U.N.R., pre∫edintele Vetrei Rom‚ne∫ti, candidatul P.R.M. la prim„ria municipiului Arad ∫i secretarul general al P.R.M., primarul municipiului Cluj-Napoca, ec. dr. Gheorghe Funar.

    Cei prezen˛i, Ón num„r de aproximativ 3.000, ∫i-au manifestat solidaritatea fa˛„ de ar„deni, care se opun transform„rii Aradului Óntr-un talcioc politic Óntre P.S.D. ∫i U.D.M.R., care sfideaz„ adev„rul istoric ∫i voin˛a legitim„ a tuturor locuitorilor, indiferent de na˛ionalitate. Fiind zi de doliu na˛ional, s-a manifestat Ón t„cere ∫i cu pietate Ón memoria celor c„zu˛i Ón atentatele teroriste de la Madrid ∫i Ómpotriva terorismului de orice fel. Pe pancartele celor masa˛i Ón Pia˛a îAvram Iancu“ se puteau citi lozinci mobilizatoare, la care e bine s„ reflect„m: îGrupul statutar al libert„˛ii ungure∫ti— grup statutar al umilin˛ei rom‚ne∫ti!“; îNu vrem statuia criminalilor!“; îVrem bani pentru spitale, nu pentru monumentele criminalilor neamului rom‚nesc!“; îP.R.M. vrea Ón Europa unit„!“

    Din Ónt‚mplare, mitingul Ómpotriva amplas„rii monumentului libert„˛ii ungure∫ti, cu cei 13 generali vinova˛i de crime Ómpotriva popula˛iei civile rom‚ne∫ti, a coincis cu ziua de doliu na˛ional ∫i de condamnare a terorismului. M„car Ón asemenea momente trebuie s„ fim mai ra˛ionali ∫i mai lucizi.

    Mania statuilor poate rena∫te mon∫tri, reabilit„ri de criminali Ómpotriva umanit„˛ii. Ordonan˛a Guvernului nr. 31/2002 condamn„ asemenea Óncerc„ri. Œntre rom‚ni ∫i maghiari nu e nevoie de nici o reconciliere.

26. Corneliu Ciontu

    #80380

    Mul˛umesc.

    Dau cuv‚ntul domnului deputat Tiberiu Sb‚rcea. Va urma domnul Ilie Merce.

    Domnii deputa˛i Ion Bozg„, Emil Rus, Mircea Costache au depus la secretariat declara˛iile.

27. Tiberiu-Sergius Sb‚rcea

    #80591

    Interven˛ia mea se intituleaz„: îOare, pentru omenire, data de 11 devine fatidic„?“

    Domnule pre∫edinte,

    Stimate colege ∫i stima˛i colegi,

    Este inimaginabil ce s-a putut Ónt‚mpla pe 11 martie 2004 Ón Spania unde Ón urma atentatului terorist s-au Ónregistrat p‚n„ Ón prezent un num„r de 200 mor˛i ∫i peste 1.500 de r„ni˛i, ca un bilan˛ a ceea ce spaniolii numesc acum î11 septembrie al Europei“.

    Printre aceste victime erau ∫i numero∫i rom‚ni, care se aflau Ón trenurile-navet„ care transportau zilnic la orele de v‚rf ale dimine˛ii lucr„tori din zonele periferice ale Madridului, multe dintre ele, cartiere muncitore∫ti, c„tre centru.

    Bilan˛ul tragic pentru Rom‚nia: 11 mor˛i, 6 disp„ru˛i ∫i 80 de r„ni˛i.

    Œn urma exploziilor care au avut loc la distan˛„ de 4— 5 minute una de cealalt„, Ón trei din cele 4 trenuri, iar Ón al 4-lea, cu circa dou„ ore mai t‚rziu, s-a produs un c‚mp de fiare torsionate, s‚nge, ∫oc, carnagiu, cu alte cuvinte spus infernul pe p„m‚nt, produc‚nd panic„, lacrimi, team„, teroare, iar mai t‚rziu flori ∫i lum‚n„ri aprinse Ón zona catastrofei, unde erau oameni ar∫i, trupuri s‚nger‚nde, buc„˛i de carne ∫i oase.

    Mass-media din Óntreaga lume semnaleaz„ faptul c„ a fost r‚ndul Europei s„ cunoasc„ tragedia unui î11 septembrie“, Óns„ Ón privin˛a autorilor atentatelor sunt p„reri Ómp„r˛ite Óntre demen˛ii separatismului (gruparea ETA) ∫i nebunii lui Dumnezeu (gruparea Al-Qaida), sau, poate, o alt„ dement„ grupare. De fapt, aceasta este Óntrebarea la care trebuie s„ se r„spund„: cine se afl„ Ón spatele criminalului act terorist?

    Milioane de cet„˛eni din Capital„ ∫i din Óntreaga Spanie au manifestat Ón semn de solidaritate, sub sloganul îAl„turi de victime, de Constitu˛ie ∫i pentru Ónfr‚ngerea terorismului“.

    Regele Spaniei, Juan Carlos I, a f„cut apel Ón cursul unei interven˛ii televizate la îunitate ∫i fermitate“, Ómpotriva barbariei teroriste.

    Œn semn de solidaritate, Ón Fran˛a ∫i Germania drapelele na˛ionale au fost cobor‚te Ón bern„, iar Ón Portugalia a fost declarat„ o zi de doliu na˛ional.

    Œn Rom‚nia, Guvernul Rom‚niei a decis ca ziua de 14 martie 2004 s„ fie decretat„ drept zi de doliu na˛ional, Ón memoria cet„˛enilor rom‚ni victime ale atentatelor teroriste din Spania. Drapelul na˛ional a fost cobor‚t, duminic„, 14 martie 2004, Ón bern„. Tot la aceast„ dat„ peste 1.000 de bucure∫teni au str„b„tut

28. Corneliu Ciontu

    #84050

    Mul˛umesc ∫i eu. Œi dau cuv‚ntul domnului Ilie Merce. Va urma doamna Mitzura Arghezi. Domnul Prunaru a depus la secretariat.

29. Ilie Merce

    #84208

    ## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

    Œn Raportul de ˛ar„ prezentat la Bruxelles, Uniunea European„ acuz„ politizarea justi˛iei rom‚ne∫ti, gradul ridicat de corup˛ie Ónregistrat Ón administra˛ia noastr„ ∫i obstruc˛ionarea libert„˛ii de exprimare a presei. Indiferent de numele sub care a evoluat, de la F.S.N. la P.S.D., actualul partid de guvern„m‚nt a demonstrat clar c„ este incapabil s„ respecte regulile democra˛iei. S„ nu uit„m c„ partidul lui Ion Iliescu a gestionat 10 din cei 14 ani de perpetu„ tranzi˛ie, timp Ón care a clamat sus ∫i tare reformarea ∫i modernizarea economiei ∫i a societ„˛ii rom‚ne∫ti. Rezultatele le vedem ast„zi, c‚nd Rom‚niei i se tr‚nte∫te Ón nas u∫a Uniunii Europene.

    Democratul Pre∫edinte Ion Iliescu uit„, probabil, c„ este cel care a ini˛iat, cu peste un deceniu Ón urm„, h„r˛uirea ziari∫tilor, prin celebrul Óndemn preziden˛ial, îM„i, animalule!“, Óndemn intensificat o dat„ cu revenirea P.D.S.R.-ului la putere, Ón urma alegerilor din 2000. De aceast„ dat„, Óns„, P.S.D.-ul (P.D.S.R., pe vechi) a trecut de la h„r˛uire la coruperea ∫i intimidarea ziari∫tilor.

    Mult mai grav, actualul partid de guvern„m‚nt nu s-a mai mul˛umit s„ cumpere ziari∫ti îcu bucata“, ci a trecut la achizi˛ii angro, concretizate prin preluarea unor pachete de ac˛iuni la principalele institu˛ii mass-media. Ac˛iunea a fot dublat„ de manipularea posturilor de televiziune privat„, prin îiertarea“ acestora de plata datoriilor c„tre bugetul de stat. Manevrele nu au sc„pat observatorilor europeni, care le-au Ónregistrat Ón Raportul de ˛ar„, sub

    forma: îexercitarea unor presiuni economice asupra institu˛iilor media, pentru manipularea politic„“.

    De∫i liderii P.S.D. s-au gr„bit s„ nege orice implicare, registrele Ministerului Finan˛elor Ói contrazic, demonstr‚nd c„ posturile private de televiziune au, Óntr-adev„r, mari datorii c„tre buget. Tot Ón eviden˛ele Ministerului Finan˛elor sunt men˛ionate ∫i ree∫alon„rile de care beneficiaz„, evident, prin bun„voin˛a factorilor de decizie, mai toate posturile de televiziune.

    Situa˛ia devine ∫i mai critic„ atunci c‚nd este vorba de posturile na˛ionale de radio ∫i televiziune. Supus„ puterii prin defin˛ie, TVR demonstreaz„, prin toate emisiunile informative, c„ r„spunde prompt comenzilor politice venite de la Palatele **Cotroceni** ∫i **Victoria** . Obedien˛a singurului post na˛ional de televiziune devine ∫i mai evident„ atunci c‚nd se fac transmisii directe din Parlament, iar opozi˛ia este, cu regularitate, cenzurat„ sau chiar exclus„. De acest tratament se îbucur„“, Ón mod special, partidul din care fac ∫i eu parte, Partidul Rom‚nia Mare, de∫i constituie cea mai puternic„ forma˛iune de opozi˛ie. De ce sunt rom‚nii obliga˛i s„-i vad„ pe micile lor ecrane doar pe Adrian N„stase ∫i Ion Iliescu? Iat„ o Óntrebare la care s-ar putea s„ primim r„spuns doar dac„ va fi pus„ de oficialii europeni.

30. Corneliu Ciontu

    #88999

    Œi dau cuv‚ntul doamnei deputat Mitzura Arghezi. Va urma domnul Dumitru B„l„e˛.

    Domnul deputat Ioan Miclea a depus declara˛ia la secretariat.

    Cum ve˛i scoate din mizerie ∫i foamete ˛ara, domnilor guvernan˛i? Trimi˛‚nd rom‚nii salahori pe alte meleaguri? V„ mul˛umesc.

31. Corneliu Ciontu

    #89302

    Pofti˛i, domnule B„l„e˛!

32. Mitzura-Domnica Arghezi

    #89360

    ## Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

    Mult visatul spa˛iu Schengen, oarecare facilit„˛i oferite de unele ˛„ri au Ónfierb‚ntat mintea rom‚nului la g‚ndul unei mai u∫oare circula˛ii Ón intangibila Europ„. Ofertele de munc„ din str„in„tate au creat cozi nesf‚r∫ite, pentru a ob˛ine un loc pe listele sosite prin birourile specializate ale Ministerului Muncii. Se cerea ∫i o cunoa∫tere relativ„ a limbii Ón ˛„rile solicitate.

    Spania a ar„tat o disponibilitate deosebit„ pentru for˛a de munc„ rom‚neasc„, Ón special Ón domeniul agricol. Sate Óntregi, unde tinerii ∫i v‚rstnicii nu mai aveau ce munci, ∫i-au Óncercat norocul plec‚nd. Zeci de mii de oameni au pornit Ón necunoscut, dar cu determinarea ca soarta s„ le sur‚d„ ∫i s„ le schimbe via˛a Ón bel∫ug. Sperau Ón siguran˛a zilei de m‚ine. C‚∫tigurile au fost atr„g„toare fa˛„ de sumele ce le-ar fi primit Ón ˛ar„. Cei r„ma∫i acas„ a∫teptau cu r„bdare s„ le fie trimis ∫i lor ceva din ce c‚∫tigau cei pleca˛i.

    S-a g‚ndit, oare, cineva ce a determinat plecarea zecilor de mii de rom‚ni spre o destina˛ie necunoscut„, f„r„ siguran˛a unui acoperi∫, a unui pat ∫i a unei mese zilnice?

    Rom‚nii s-au dovedit mai harnici ∫i pricepu˛i dec‚t al˛i neferici˛i, spre a nu-l dezam„gi pe angajator. A trecut un an ∫i Ónc„ multe luni mai erau p‚n„ la sf‚r∫itul contractului lor, ce era a∫teptat cu ner„bdare s„ se Óncheie.

    La 11 martie, la 7,00 diminea˛a, Ón 4 trenuri cu destina˛ia Madrid au explodat simultan bombele. Mii de r„ni˛i ∫i o gr„mad„ de mor˛i Ón trenurile ce aduceau la lucru, zilnic, miile de truditori de toate na˛ionalit„˛ile. Radioul ∫i toate televiziunile din lume au transmis continuu acest dezastru nemaiÓnt‚lnit p‚n„ ast„zi. Salv„rile, brancardele nu mai conteneau. Evident, ∫i Rom‚nia a pl„tit tributul ridicat p‚n„ ast„zi la 11 mor˛i, dar ∫i, Ónc„, mul˛i rom‚ni r„ma∫i Ón spitale.

    Declara˛iile disperate ale celor r„ma∫i acas„, smulse de microfoanele ce se Ónghesuiau, relevau adev„rul: plec„rile se datorau nevoilor Ón care se zb„teau la sate, Ón suburbii, Ón ora∫e. Ei au plecat Ón Spania din cauza s„r„ciei ∫i a lipsurilor, Ón speran˛a s„ realizeze acolo ce nu putuser„ s„ fac„ acas„.

33. Dumitru B„l„e˛

    #92117

    Domnule pre∫edinte,

    Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

    M„ v„d obligat, Ón cadrul acestei declara˛ii politice, s„ fac o m„rturisire dureroas„: ziua doliului na˛ional, 14 martie a.c., Ón leg„tur„ cu moartea ∫i mutilarea, pe 11 martie, a at‚tor muncitori rom‚ni Ón Spania, mi-a adus Ón suflet, pe l‚ng„ compasiunea fa˛„ de familiile Óndurerate, ∫i un sentiment de vin„ ∫i de ru∫ine. Œl m„rturisesc Ón fa˛a oamenilor ∫i a lui Dumnezeu, de∫i, chiar ∫i acest fapt Ómi m„re∫te sentimentul de vinov„˛ie fa˛„ de cele ce s-au Ónt‚mplat cu muncitorii rom‚ni c„zu˛i victime nevinovate trenurilor mor˛ii de la periferia Madridului.

    Vinova˛ii pentru aceast„ tragedie nu se afl„ acolo, ci aici, printre noi, iar eu m„ simt unul dintre ace∫ti vinova˛i. M„ simt vinovat c„, Ón ciuda strig„telor ∫i protestelor mele Ón Parlament, ca ∫i ale reprezentan˛ilor P.R.M., Ómpotriva degringoladei economiei noastre na˛ionale, aceast„ degringolad„ s-a produs ∫i se produce Ón continuare, oblig‚nd sute de mii de rom‚ni s„-∫i caute o bucat„ de p‚ine, pentru ei ∫i pentru familiile lor, Ón str„in„tate.

    V-a˛i Óntrebat prin ce cortegiu al umilin˛elor ∫i al corup˛iei au trecut ∫i trebuie s„ treac„ ace∫ti oameni? De pild„, Ón Fran˛a, unde rom‚nii sunt socoti˛i ˛igani ∫i ni se arunc„ Ón c‚rc„ metehnele acestora, sau Ón Germania, unde orice patrona∫, o ∫ti sau n-o ∫ti ceva despre noi, dar, c‚nd aude de numele de rom‚n, r‚nje∫te, amintindu-∫i de faptul c„ Armata german„ a pierdut Ón Rom‚nia dou„ r„zboaie mondiale.

    Œn Spania, ˛ar„ latin„, ca ∫i a noastr„, Óns„ cu economie prosper„, datorit„ politicii Ón˛elepte a Guvernului spaniol, soarta rom‚nilor pleca˛i Ón str„in„tate pentru o bucat„ de p‚ine e mai buni∫oar„, motiv pentru care mul˛i s-au stabilit acolo, cre‚nd adev„rate colonii rom‚ne∫ti pe l‚ng„ marile centre economice spaniole ∫i Ón agricultura de acolo. Este ∫i motivul pentru care ac˛iunea terorist„ din Spania ne-a lovit pe noi at‚t de grav. Premeditat„ pentru a lovi Ón noi sau nu, ac˛iunea terorist„ din Spania a dublat tragedia rom‚nilor, c„ci una e s„ mori acas„, printre ai t„i, ∫i alta Ónstr„inat, cu familiile rupte Ón dou„, la cele dou„ capete ale Europei.

    Desigur, Guvernul nostru a procedat umanitar c‚nd a facilitat comunicarea ∫i transportul Óntre cei pleca˛i Ón Spania ∫i cei r„ma∫i acas„, dar vina pentru cele ce s-au petrecut acolo r„m‚ne: noi, cei din opozi˛ia P.R.M., na˛ional„, pentru faptul c„ nu am fost destul de vehemen˛i ∫i de puternici pentru a fi Ón˛ele∫i de electorat ∫i de Guvern Ón problema ocrotirii economiei noastre na˛ionale rom‚ne∫ti; Guvernul ∫i majoritatea parlamentar„ care Ól sus˛ine, care au mers ∫i merg surzi Ónainte, pe linia distrugerii economiei rom‚ne∫ti ∫i vinderea ei la

34. Corneliu Ciontu

    #95880

    V„ mul˛umesc.

    Domnul Eugen Ple∫a a depus la secretariat declara˛ia. _Urm„toarele declara˛ii au fost consemnate conform materialelor depuse de deputa˛i la secretariatul de ∫edin˛„._

35. ™tefan Baban

    #96095

    Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

    îRestructurarea agriculturii rom‚ne∫ti — un fiasco total.“

    A∫a-zisa restructurare a agriculturii rom‚ne∫ti a dus practic la dispari˛ia acesteia de pe scena economic„ a ˛„rii. Agricultura de stat, ca sector productiv, nu mai figureaz„ nici m„car Ón statisticile oficiale. Pentru gestionarea relicvelor acesteia s-a Ónfiin˛at o agen˛ie na˛ional„, Agen˛ia Domeniilor Statului, care are ca obiect al muncii doar negocierea ∫i Óncasarea rentei funciare Ón contul celor peste 600.000 hectare r„mase Ón proprietatea statului.

    Nivelul redeven˛ei stabilit de stat este de-a dreptul ridicol. De exemplu, pentru gr‚u Óntre 350—400 kg la hectar, adic„ doar a zecea parte din c‚t pot produce Ón mod normal cele mai fertile terenuri arabile rom‚ne∫ti.

    Œntr-un an foarte greu pentru agricultur„, cum a fost 2003, statul a Óncasat de pe urma concesion„rii ∫i arend„rii hectarelor din gestiune aproximativ 800 miliarde lei, ceea ce reprezint„ cam a treia parte din cifra de afaceri a unui holding agricol profitabil.

    Mul˛i dintre dumneavoastr„ ar spune, la prima vedere, c„ totu∫i acest procedeu de lucru Ón agricultur„ reprezint„ un succes, deoarece bugetul statului Óncaseaz„ ni∫te bani, mul˛i, pu˛ini, Ón loc s„ continue s„ Ónregistreze pierderi, ca Ónainte de programul de restructurare.

    Totu∫i, nu este normal s„ uit„m at‚t de repede c„ p‚n„ la aplicarea restructur„rii sectorului agricol, acesta sus˛inea cu brio politicile de protec˛ie social„ practicate de toate guvernele de la Revolu˛ie Óncoace, pe seama produselor furnizate pie˛ei la pre˛uri cu mult sub costul lor

    real, fapt care a determinat decapitalizarea acestui domeniu de activitate ∫i implicit sf‚r∫itul agriculturii de stat din Rom‚nia.

    Fie ∫i privindu-l din punct de vedere statistic, bilan˛ul restructur„rii sectorului agricol este unul dezastruos. De exemplu, din cele peste 700 de I.A.S.-uri, pentru circa 500 dintre ele, restructurarea a Ónsemnat, de fapt, lichidarea judiciar„. Aceste unit„˛i agricole, alt„dat„ prospere ∫i faimoase, se afl„ acum Ón gestionarea finan˛atorilor sau a bancherilor ∫i este greu de crezut c„ vor putea s„-∫i recupereze c‚te ceva din creditele sau datoriile bugetare ale acestor societ„˛i aflate sub sechestru.

36. Ioan Timi∫

    #101041

    ## Domnule pre∫edinte,

    Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

    La 15 martie 1990, maghiarii din Harghita au aniversat Ómplinirea a 142 de ani de la izbucnirea Revolu˛iei de la 1848 din Ungaria. Cu acest prilej s-a arborat drapelul maghiar pe institu˛iile publice, s-au depus coroane de flori cu drapelul Ungariei, la Sovata a fost dat„ jos statuia lui Nicolae B„lcescu, iar la T‚rgu-Mure∫ a fost profanat„ statuia lui Avram Iancu. La aniversarea Revolu˛iei, au venit din Ungaria peste 10 mii de persoane care au provocat incidente la Satu Mare, Sovata ∫i T‚rgu-Mure∫, lez‚nd sentimentele na˛ionale ale rom‚nilor.

    Œn replic„, Ón zilele urm„toare, mii de manifestan˛i rom‚ni protesteaz„ Ómpotriva separatismului etnic din ∫coli, a arbor„rii Ónsemnelor de stat ungare, a profan„rii unor monumente istorice rom‚ne∫ti. Au loc un ∫ir de manifesta˛ii ∫i contramanifesta˛ii, care au culminat cu confrunt„rile violente dintre rom‚ni ∫i unguri, la T‚rguMure∫ (19—20 martie), soldate cu mor˛i ∫i r„ni˛i. Acestea au fost, din p„cate, faptele.

    La 14 ani de la aceste evenimente tulburi, Óntrebarea pe care ar trebui s„ ne-o punem este dac„ ast„zi, 16 martie 2004, ar mai fi posibil„ repetarea lor Ón viitor. R„spunsul este, dup„ p„rerea mea, un categoric NU, iar argumentele pe care a∫ putea s„ le invoc sunt, Ómi place s„ cred, cum nu se poate mai conving„toare.

    Œn primul r‚nd, este destul de limpede pentru toat„ lumea c„ Ón prezent, Ón Rom‚nia, nu exist„ tensiuni interetnice de natur„ s„ provoace izbucniri violente. Ca atare, nici cercurile interesate Ón exacerbarea lor nu mai pot manipula acum eventuale situa˛ii de conflict.

    Œn al doilea r‚nd, contextul interna˛ional este Ón momentul de fa˛„ fundamental diferit fa˛„ de cel din 1990. Rom‚nia este profund angajat„ Ón procesul de integrare european„, Ón care tratamentul minorit„˛ilor ocup„ un loc proeminent. Relativ aproape de r„zboaiele postiugoslave, lumea este puternic sensibilizat„ fa˛„ de orice evolu˛ii care ar putea st‚rni animozit„˛i interetnice.

    Rom‚nia, de∫i pare s„ fie Ónscris„ inevitabil pe traiectoria unei democra˛ii consolidate, a oferit, Ón evolu˛ia ei de dup„ 1989, c‚teva exemple Ón care dolean˛ele minorit„˛ilor au urm„rit logica îdrepturi Ónainte de democra˛ie“, manifest„rile de acest gen dovedindu-se contraproductive tocmai din perspectiva interesului major comun, acela de a consolida democra˛ia Ón beneficiul tuturor.

37. Ioan Miclea

    #105738

    Declara˛ie politic„: îCampanie electoral„ cu orice pre˛“.

    Vestea Ónceperii construc˛iei autostr„zii Bor∫—Bra∫ov a surprins pl„cut pe to˛i rom‚nii din Ardeal, ea venind ca o compensa˛ie pentru multele frustr„ri ce le-au suferit din partea guvernelor postdecembriste. Spun acest lucru deoarece este de notorietate c„ majoritatea fondurilor pentru infrastructura transporturilor au fost Óndreptate, prin grija celor interesa˛i, spre Moldova ∫i Muntenia.

    ™i C.D.R. ∫i P.S.D. au avut ∫i au conduc„tori moldoveni ∫i munteni carismatici care ∫i-au folosit Ón scop electoral oportunit„˛ile de care dispuneau prin func˛iile de˛inute ∫i au Óndreptat masiv fonduri spre locurile lor de ba∫tin„.

    Ardelenii no∫tri, oameni cu o oarecare jen„ Ón rela˛iile cu semenii, jen„ dat„ de bun„-cuviin˛a de a nu sup„ra sau jigni ∫i, de ce nu, de a nu cere ceva ce nu li se cuvine, dac„ au fost Ón conducerea guvernelor trecute ∫i Ón cel actual, nu au ∫tiut s„ se impun„ Ón acest sens.

    Dac„ vrem s„ fim drep˛i, autostrada despre care vorbim se va construi nu datorit„ voin˛ei P.S.D. — care Ón alegerile din 2000 a suferit un ustur„tor e∫ec Ón Ardeal ∫i Banat, e∫ec pe care sunt sigur c„ Ól va suferi ∫i Ón anul 2004, ∫i pentru care nu a uitat nici un moment s„ pedepseasc„ pe tr„itorii de pe aceste meleaguri —,

    MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 32/25.III.2004 ci datorit„ voin˛ei Budapestei ∫i a insisten˛elor colegilor U.D.M.R.-i∫ti care, fiind Ón asociere cu P.S.D., au condi˛ionat aceast„ asociere ∫i de construirea autostr„zii ∫i trecerea ei prin ora∫e ce le poate aduce un capital electoral. Nu vreau s„ absolutizez Óns„ cauzele favorizante ale construirii acestei autostr„zi acum.

    Trebuie s„ recunoa∫tem c„ ea era necesar„ pentru o deschidere a ˛„rii spre vestul Europei, iar factorii pe care i-am enumerat mai sus au facilitat gr„birea Ónceperii construc˛iei.

    Œn acest context, mi se pare cel pu˛in aberant ca partidul de la putere s„ fac„ din aceast„ construc˛ie un motiv de propagand„ electoral„. Spun c„ mi se pare aberant, deoarece, dac„ ar fi fost dup„ voin˛a Domniilor lor, aceast„ autostrad„ ar fi fost construit„ poate Ón anul 2010 sau mai t‚rziu. Ardelenii trebuiau pedepsi˛i pentru îneobr„zarea“ de a nu fi votat cu partidul-stat.

38. Tudor Mohora

    #109660

    Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Stimate colege,

    ## Stima˛i colegi,

    Interven˛ia pe care doresc s„ o supun aten˛iei dumneavoastr„ se refer„ la folosirea judicioas„ a posibilit„˛ilor oferite pentru cre∫terea economic„.

    Este bine cunoscut c„ economia na˛ional„ rom‚neasc„ trebuie s„ depun„ eforturi sporite pentru accelerarea cre∫terii economice ∫i, ca urmare, pentru reducerea decalajelor care o despart de ˛„rile membre ale Uniunii Europene.

    Exist„, f„r„ Óndoial„, unele tendin˛e Ón economia noastr„ care dau speran˛e justificate pentru realizarea acestui obiectiv prioritar.

    Este un fapt notabil c„ exporturile Rom‚niei Ón anul 2003 au fost cu aproape 70% mai mari dec‚t cele realizate Ón anul 1989 (17,6 miliarde de dolari fa˛„ de 10,5 miliarde de dolari).

    Constituie, de asemenea, un element pozitiv faptul c„ Ón anul 2003, productivitatea muncii pe un salariat Ón industrie a crescut cu 12,1% fa˛„ de o cre∫tere a produc˛iei industriale cu 3,4%, ceea ce reflect„ o sporire a eficien˛ei, Ón condi˛iile Ón care au fost aplicate m„suri de restructurare.

    Cu toate c„ la majoritatea produselor fizice realiz„rile ob˛inute Ón anul 2003 se situeaz„ sub nivelul anului 1989, totu∫i la unele produse nivelul realizat al produc˛iei a fost mai mare la: lapte de consum (+99,65%), bere (+8,7%), gaze lichefiate (+72,7%), anvelope autotractor (+111,6%), frigidere pentru uzul casnic (+1,5) etc.

    Principala cale pentru cre∫terea produc˛iei industriale, ∫i nu numai, este sporirea continu„ a investi˛iilor productive ∫i mai ales folosirea judicioas„ a celor alocate prin bugetul de stat, a fondurilor alocate de organiza˛iile financiare interna˛ionale, a investi˛iilor efectuate de persoanele juridice ∫i fizice din sectorul privat ∫i realizarea pe aceast„ baz„, Ón anul 2004, a unei cre∫teri de cel pu˛in 13% a form„rii brute de capital fix.

    Totodat„, o posibilitate important„ pentru accelerarea cre∫terii economice revine utiliz„rii fondurilor alocate pentru ˛ara noastr„ de c„tre Uniunea European„. Ele sunt substan˛iale ∫i vor cre∫te ∫i mai mult dup„ aderarea la Uniunea European„.

    Œn perioada 2002—2006, Uniunea European„ aloc„ anual pentru Rom‚nia urm„toarele fonduri:

39. Dan Grigore Rasovan

    #115311

    Declara˛ie politic„: îS„ nu ne facem c„ nu ∫tim!“

    M„ adresez dumneavoastr„ ∫i, poate, mai corect este s„ declar c„ m„ adresez anume unor personaje din spectrul opozi˛iei politice, cuprinse dubios de o suspect„ amnezie. Mai pe rom‚ne∫te, m„ adresez acelor politicieni care n-au ˛inere de minte.

    Cu o pasiune b„t„toare la ochi, suntem asedia˛i, literalmente, de s„pt„m‚ni bune, de îbocitoarele“ opozi˛iei, cu un potop de vorbe ∫i p„reri, care de care mai alarmante: s„r„cie, popor dezam„git, Europ„ dezam„git„ ∫i, mai ales, guvernare catastrofal„, îJos Guvernul!“

    S-a dezb„tut Ón Parlament mo˛iunea simpl„ Ómpotriva Guvernului. Œnainte, la ∫edin˛a comun„ a celor dou„

    Camere ale Parlamentului pentru aprobarea restructur„rii Guvernului N„stase, deputa˛ii P.N.L.—P.D. s-au dat Ón spectacol — grev„ japonez„, carevas„zic„, numai c„ japonezii muncesc pe rupte la greva asta. Deputa˛ii P.N.L.—P.D. au p„r„sit Óns„ sala de vot, a∫a..., de kiki — scuza˛i! —, s„ vedem noi c„ ei nu pot fi p„rta∫i la Óngroparea Rom‚niei!

    A∫ spune îca la circ“, dac„ n-am ∫ti c„ ∫i la circ sunt oameni serio∫i, meseria∫i ∫i arti∫ti, nu c‚rpaci!

    Domnii ajun∫i din structurile de conducere din P.N.L., P.D. ∫i P.R.M., ca s„ ne referim doar la partide parlamentare, ca ∫i m„run˛ii care se agit„ prin Ac˛iunea Popular„, r„m„∫i˛ele P.N.fi.C.D. etc., etc. se dau cu alifie ∫i cu rumenele, s„ ias„ bine Ón poz„. Ei sunt neprih„ni˛i, Guvernul ∫i ai lor sunt netrebnici!

    S„ nu ne facem c„ nu ∫tim, domnilor, care nu mai pute˛i de grija noastr„! O spun cu ad‚nc„ convingere: a∫a cum v„ prezenta˛i ast„zi, s„ ne fereasc„ Cel de Sus s„ v„ Ón˛elege˛i pentru o h‚rtie: Mo˛iunea de cenzur„ Ómpotriva Guvernului, care v„ era la inim„. Doar spectacolul v-a preocupat. Cine s-o citeasc„?! Haos Ón g‚ndire, neÓn˛elegeri, care ne readuc Ón memorie interminabilele certuri pentru putere care au paralizat ˛ara Ón perioada 1997—2000.

    Œn ultimele zile am avut parte de un spectacol lamentabil, oferit de cruntul Stolojan, comediantul B„sescu ∫i lupul cu blan„ de oaie Vadim Tudor, care, ba se Ómbr„˛i∫au, entuziasma˛i de be˛ia momentului, ba se delimitau unii de al˛ii, cu vorbe Ón doi peri.

40. Eugenu Arn„utu

    #122248

    Declara˛ie politic„: îCe se ascunde sub pre∫ul acuza˛iilor?“

    Alian˛a P.N.L—P.D., prin preziden˛iabilul Stolojan, a anun˛at s„pt„m‚na trecut„, cu surle ∫i tr‚mbi˛e, apari˛ia unui raport economic cu iz de studiu, bine îdocumentat“ din recentele rapoarte efectuate de Societatea Academic„ Rom‚n„, a∫a cum reiese Ón ceea ce prive∫te lista cu m„surile pentru rec‚∫tigarea credibilit„˛ii Guvernului Ón negocierile cu forurile europene.

    Le amintim colegilor no∫tri c„, Ón ceea ce prive∫te m„surile propuse pentru Guvern, pe l‚ng„ faptul c„ mai mult de jum„tate dintre ele le recunoa∫tem ca fiind preluate din alte surse, care nu au fost citate, sunt ∫i tardive.

    Œn privin˛a acuzelor aduse de Alian˛„, precum aceea conform c„reia cre∫terea economic„ s-a realizat printr-o Óndatorire f„r„ precedent, a∫a cum ∫i domnul ministru T„n„sescu a subliniat, datoria public„ nou creat„ a fost utilizat„ ∫i pentru finan˛area unor proiecte majore, care au stagnat Ón perioada 1996—2000 ∫i care au fost reluate Ón 2001, precum ∫i pentru sus˛inerea balan˛ei de pl„˛i.

    Ceea ce nu apare Ón raport, dar este evident este faptul c„ economia Rom‚niei a crescut Ón 2003 cu 4,8%, iar rata ∫omajului la nivelul Óntregii ˛„ri a sc„zut la 7,5 procente.

    Nu Ón˛eleg de ce politica fiscal„ privitoare la for˛a de munc„, care, Ón opinia liderului liberal este îÓngrijor„toare ∫i agresiv„“, a dus, ca urmare a politicilor aplicate Ón 2003, la o cre∫tere a salariului mediu brut cu 11,4%, de la 5.350.900 lei la 6.612.800 lei, ∫i cu 23,6% a salariului minim, de la 1.750.000 lei la 2.500.000 lei.

    Un alt semnal pozitiv Ón ceea ce prive∫te starea economiei din Rom‚nia, care a fost trecut cu vederea, este domeniul investi˛iilor str„ine directe, care au crescut Ón 2003 la 1,18 miliarde de euro. Majoritatea investitorilor str„ini sunt din ˛„ri precum Italia, Germania ∫i Fran˛a.

    Din p„cate, popula˛ia tinde s„ uite de îperforman˛ele“ guvern„rii din 1997—2000, iar Alian˛a mizeaz„ pe practica Óngrop„rii gunoaielor guvern„rii trecute sub pre∫ul acuza˛iilor aduse guvern„rii P.S.D. Nu o s„ r„m‚nem surzi ∫i mu˛i la o asemenea abordare neru∫inat„, o s„ avem grij„ de o bun„ informare asupra activit„˛ii celor care au constituit dramatica guvernare din trecut.

41. ™tefan Valeriu Zgonea

    #124506

    îStatul Ón perspectiva integr„rii“

    Procesul de descentralizare trebuie Ónso˛it de o viguroas„ mi∫care de Ónt„rire a structurilor locale. Structurile democratice create Ón urma alegerilor nu trebuie s„ devin„ simple juc„rii Ón m‚na unor puternice grupuri de interese ∫i de presiune. De aceea, tuturor celor care doresc p„strarea dimensiunilor pluralismului Ón libertate le adresez mesajul de a se opune f„r‚mi˛„rii

    MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 32/25.III.2004 autorit„˛ii statale. Œnsu∫i Parlamentul trebuie s„ lupte democratic pentru conservarea autorit„˛ii sale deliberative.

    Statul trebuie s„ creeze nu numai o anumit„ realitate pe termen scurt, dar ∫i condi˛iile necesare dezvolt„rii Ón viitor. Nu se poate pune problema unei — metaforic vorbind — îg‚ndiri a statului“ pe termen scurt, dec‚t cu imensul risc, inacceptabil, al submin„rii fundamentelor sale.

    Existen˛a noastr„ comun„ nu poate fi Ón˛eleas„ Ón afara unei ac˛iuni eficiente a statului, care asigur„ infrastructura public„, social„ ∫i cultural„ f„r„ de care economia nu poate prospera. Subliniez c„ o asemenea viziune nu are nimic comun cu cea de sorginte centralist„, pe care o resping, a∫a cum, pe de alt„ parte, resping ∫i a∫a-numitul individualism al prosperit„˛ii de cazinou, care echivaleaz„ cu dispre˛ul fa˛„ de lege ∫i fa˛„ de munca onest„.

    Func˛ionarea armonioas„ a statului este intens sus˛inut„ prin aplicarea corect„ ∫i prin ad‚ncirea bunei func˛ion„ri a principiului autonomiei locale. Problema real„ este c„ autonomia local„ duce la valorificarea cu maxim„ eficien˛„ a tuturor resurselor locale, naturale, umane, financiare etc., Ón cadrul unei politici generale echilibrate. Œn realitate, cu c‚t autonomia local„ devine mai solid„, cu at‚t spore∫te integrarea comunit„˛ilor locale Óntr-un ansamblu na˛ional coerent. Autonomia local„ nu duce la adversitate fa˛„ de stat ci, dimpotriv„, la gospod„rirea optim„ a resurselor locale Ón contextul statului de drept. Autonomia local„ presupune, obligatoriu, ∫i ordine administrativ„, implementarea ferm„ a m„surilor legislative ca solu˛ie pentru eficien˛a institu˛iilor, dar ∫i ca important„ cale pentru lupta anticorup˛ie, un comportament adecvat, principial al func˛ionarului public Ón raport cu cet„˛eanul.

42. Gelil Eserghep

    #129721

    îPe cine reprezint„ oare terori∫tii?“

    Ne-a fost dat s„ tr„im Ónc„ o dat„ durerea ∫i stupoarea pe care orice om le simte Ón fa˛a sutelor de mor˛i ∫i a miilor de r„ni˛i, victime ale atentatelor teroriste de la Madrid. Durerea este cu at‚t mai mare cu c‚t printre victime au fost ∫i rom‚ni. Ca orice om ∫i mai ales ca rom‚n mi-am pus Óntrebarea: ce vin„ au avut ace∫ti oameni? Singura lor vin„ sau gre∫eal„ a fost s„ fie la locul nepotrivit la timpul nepotrivit. Œns„ pentru ei locul nepotrivit sau timpul nepotrivit a fost parte a rutinei lor zilnice, un Ónceput de zi care ar fi trebuit s„ fie ca oricare altul. Œns„ pentru unii dintre ei ziua s-a sf‚r∫it Ónainte de a fi Ónceput, iar pentru mul˛i al˛ii va r„m‚ne o zi a terorii, a spaimei ∫i a ororii.

    Doresc s„-mi exprim condamnarea ferm„ a acestor atentate teroriste ∫i-mi exprim speran˛a c„ ne vom uni for˛ele ∫i resursele pentru a pune cap„t acestui teribil fenomen. Œmi pun Óntrebarea dac„ vom reu∫i, c„ci terorismul pare a fi o boal„ incurabil„, o boal„ imposibil de diagnosticat ∫i de prevenit. Asta pentru c„ suntem la cheremul sor˛ii ∫i al istoriei sau, mai precis, la cheremul unor persoane sau organiza˛ii care Ó∫i justific„ activitatea pornind de la îcauze nobile“, dar ajung s„ fie percepute ca organiza˛ii criminale al c„ror singur scop este uciderea Ón mas„ a unor oameni nevinova˛i.

    Cu c‚t m„ Óntristeaz„ neputin˛a noastr„ de a preveni sau Ón˛elege logica acestor acte, cu at‚t mai mult Ómi

    MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 32/25.III.2004 repugn„ ignoran˛a unor surse din mass-media care din prostie ori rea-voin˛„ generalizeaz„ ∫i Ómping spre limite nepermise acest fenomen.

    Este oare comunitatea basc„ vinovat„ de aceste atentate? Care este partea lor de vin„ c‚nd gruparea separatist„ ETA, Ón numele lor, s„v‚r∫e∫te aceste acte abominabile? ™tiu doar at‚t: 99% dintre basci sunt Ómpotriva ac˛iunilor s„v‚r∫ite de ETA.

    Cu at‚t mai mult m„ Óntristeaz„ catalogarea actelor teroriste ale grup„rii Al-Qaida drept îacte teroriste ale musulmanilor“. Unele surse din mass-media folosesc Ón vocabularul lor ignorant ∫i incult termeni ca îterorism islamic“, îrezisten˛„ arab„“, îgrupare terorist„ musulman„“ _._ Astfel de catalog„ri sunt nepermise ∫i asta pentru c„ religia islamic„ n-a fost ∫i nu va fi niciodat„ una terorist„ ∫i cu at‚t mai mult nu putem generaliza p‚n„ la a asocia Óntreaga comunitate arab„ ∫i musulman„ cu terorismul. Generalizarea aceast„ este o crim„ s„v‚r∫it„ de cei ignoran˛i.

43. Marin Anton

    #135028

    Rom‚nia are nevoie Ón continuare de un nou acord cu F.M.I., pentru c„ numai astfel Uniunea European„ poate verifica serios dac„ acest Guvern face sau nu reforme economice, dac„ respect„ sau nu angajamentele privind restructurarea ∫i construirea unei economii de pia˛„ func˛ionale.

    Dup„ discu˛iile F.M.I. cu guvernan˛ii, am Ón˛eles c„ se va adopta aceea∫i manier„ de a spori veniturile regiilor de utilit„˛i pentru acoperirea pierderilor, adic„ scumpirea trimestrial„ a tarifelor la gaze naturale, energie electric„ ∫i energie termic„.

    F.M.I. a Ón˛eles c„ Guvernul nu este capabil s„ ia m„suri economice ferme ∫i a impus Rom‚niei m„suri care s„ acopere pierderile. Numai c„ Óntreprinderile nerentabile sunt protejate sau ˛inute la limita de supravie˛uire Ón a∫a fel Ónc‚t muncitorii acestora s„ nu fie afecta˛i Ón drepturile lor de votan˛i s„raci ∫i simpli. Aceasta este modalitatea real„ prin care reformele sunt mimate, iar culmea demagogiei se afl„ Ón discursuri centrate pe ideea c„ rom‚nii nu sunt at‚t de s„raci pe c‚t se spune ∫i c„ Guvernul N„stase îa f„cut demonstra˛ia c„ pre˛ul reformei nu este s„r„cia“.

    Cu aceste idei îgeneroase“, Guvernul Adrian N„stase are impresia c„ a redat Óncrederea rom‚nilor, de∫i toate ac˛iunile sale se cantoneaz„ Ón interesul exclusiv electoral al P.S.D.

    Exemplul cel mai concludent este c„ un ministru care a b„tut pasul pe loc ∫i a Ónt‚rziat toate reformele din sectorul utilit„˛ilor a ajuns s„ fie promovat, s„ r„spund„ ca ministru de stat de sectorul economic din Rom‚nia, ceea ce Ónseamn„ c„, Ón acest an, se blocheaz„ toate presupusele reforme ∫i restructur„ri.

    Despre lipsa de voin˛„ politic„ a P.S.D. pentru reform„ real„ ∫i ameliorarea condi˛iilor de via˛„ ale oamenilor este vorba Ón aceast„ atitudine gre∫it„ ∫i nep„s„toare.

44. Valeriu Gheorghe

    #136838

    îImixtiunea politicului Ón justi˛ie, extins„ ∫i Ón teritoriu — cazul Bac„u“

    S„pt„m‚na trecut„, la audierile care au avut loc Ón Palatul Parlamentului pentru viitorul îCabinet european“

    MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 32/25.III.2004 condus de Adrian N„stase, ministrul de justi˛ie s-a prezentat Ón fa˛a auditoriului cu urm„toarea fraz„: îNu voi admite ingerin˛a politicului Ón justi˛ie!“. Toate bune ∫i frumoase Ón teorie, dar practica ne pune adeseori be˛e Ón roate!

    Iat„ un exemplu cu care l-am interpelat pe vechiul ministru, dar la care va trebui s„-mi r„spund„ noul ministru numit.

    Cu toate c„ a fost Ónc„lcat„ legea, Parchetul Bac„u a dat o decizie Ón favoarea primarului ∫i Consiliului Local Bac„u, ceea ce Ónseamn„ evident implicarea justi˛iei Ón via˛a politic„.

    Doresc s„ v„ aduc la cuno∫tin˛„ un caz grav de Ónc„lcare a Legii nr. 3/2000 privind organizarea ∫i desf„∫urarea referendumului, capitolul V, Contraven˛ii ∫i infrac˛iuni. Conform art. 54 alin. (1) îPromisiunea, oferirea sau darea de bani ori de alte foloase Ón scopul de a determina aleg„torul s„ voteze sau s„ nu voteze Ón cadrul referendumului se pedepse∫te cu Ónchisoare de la 6 luni la 5 ani.“ Conform alin. (2), îPedeapsa prev„zut„ la alin. (1) se aplic„ ∫i persoanei care voteaz„ f„r„ a avea drept de vot ori aleg„torului care voteaz„ de mai multe ori Ón ziua referendumului“.

    Fac referire la scandalul îTombol„ la referendum“. Mai precis, a fost organizat„ o tombol„ Ón incinta sec˛iilor de votare. La vremea respectiv„, au fost sesizate institu˛iile Ón drept pentru a reac˛iona la aceast„ Ónc„lcare a legii.

    Constat c„ procurorii Parchetului de pe l‚ng„ Judec„toria Bac„u au dat o sentin˛„ discutabil„, cu toate c„, a∫a cum ar„tam mai sus, legea este destul de clar„ din acest punct de vedere. Prin decizia sa, Parchetul Óncurajeaz„ pe to˛i cei ce sunt preg„ti˛i s„ promoveze frauda electoral„, Ón dispre˛ul total al legilor.

    Am cerut explica˛ii despre cum Ón˛elege Ministerul Justi˛iei s„ se constituie Ón garant al respect„rii legilor Ón aceast„ ˛ar„. Opinia public„ din jude˛ul Bac„u, ∫i nu numai, dore∫te s„ cunoasc„ dac„ vor fi luate m„suri pentru respectarea legilor privind organizarea ∫i desf„∫urarea alegerilor locale, parlamentare ∫i preziden˛iale.

45. Gheorghe-Eugen Nicol„escu

    #139140

    Guvernul Rom‚niei este tot mai departe de realit„˛ile acestei ˛„ri ∫i se comport„ ca ∫i cum totul este vopsit Ón roz bombon ∫i nu mai este nimic de f„cut.

    Marile nerealiz„ri, e∫ecurile pe toate planurile, falimentul politicilor economice ∫i sociale sunt transformate Ón semne pozitive ∫i Óncurajatoare.

    Probabil Ón mintea guvernan˛ilor lucrurile se prezint„ invers dec‚t sunt Ón via˛a de zi cu zi ∫i de aceea neputin˛a de a Ón˛elege c„ dincolo de orice vorb„, oric‚t ar fi de me∫te∫ugit„, Óntr-o bun„ zi trebuie s„ existe ∫i fapte concrete.

    De aceea cred c„ recentele declara˛ii ale raportorului european prin care s-a subliniat c„ Rom‚nia are probleme cu fenomenul generalizat al corup˛iei ar trebui s„ produc„ frisoane guvernan˛ilor, pentru c„ ei au fost demasca˛i, pentru c„ ei sunt cei care acoper„ furtul, ho˛ia, mafia politic„ pesedist„.

    Guvernan˛ii au introdus Ón aceast„ ˛ar„ arbitrarul, bunul-plac Ón aplicarea legii ∫i, mai ales, Ón prezent plimb„ procese pe la diferite instan˛e din ˛ar„ pentru a se pierde urma pesedi∫tilor depista˛i ca fiind evazioni∫ti, mincino∫i ∫i corup˛i.

    Este din ce Ón ce mai clar pentru to˛i cet„˛enii, uneori chiar ∫i pentru membrii simpli P.S.D., c„ Adrian N„stase conduce un guvern pretins restructurat, remaniat, modificat, numai pentru c„ a∫a se putea min˛i iar„∫i Uniunea European„.

    Cu aceast„ ocazie s-a v„zut c„ Guvernul rezultat are amprenta luptelor dintre Ion Iliescu ∫i Adrian N„stase, lupt„ care nu are de a face cu via˛a cet„˛eanului, ci numai cu cine are mai mult„ putere.

    Ion Iliescu a impus oameni de ai s„i Ón coastele lui Adrian N„stase, iar acesta ∫i-a numit sprijinitori Ón func˛ii Ón Guvernul pe care teoretic Ól mai conduce.

    Ion Iliescu ∫i-a menajat ∫i perpetuat corup˛ii Ón Guvernul N„stase, de∫i el, teoretic, este îs„rac ∫i cinstit“, iar Adrian N„stase ∫i-a promovat oamenii de baz„ Ón afaceri, pentru c„ el, practic, Óntre˛ine corup˛ii.

    P‚n„ la urm„ at‚t corup˛ii lui Iliescu, c‚t ∫i corup˛ii lui N„stase fur„ din Rom‚nia de ast„zi ∫i se Ómbog„˛esc pe m„sur„ ce cet„˛enii s„r„cesc.

46. Ioan Sonea

    #141238

    îMarea necunoscut„“

    Œn urm„ cu un an era la ordinea zilei situa˛ia I.M.M.-urilor din Rom‚nia. Se constata atunci c„ num„rul Óntreprinderilor mici ∫i mijlocii din Rom‚nia era de trei ori mai mic dec‚t cel din ˛„rile Uniunii Europene ∫i de peste patru ori mai mic dec‚t Ón ˛„rile mai pu˛in dezvoltate din U.E. (Grecia, Portugalia) Ón situa˛ia Ón care Ón ˛ara noastr„ I.M.M.-urile reprezentau 99,62% din totalul societ„˛ilor comerciale cu capital privat. Œn Rom‚nia se Ónregistrau 13,64 I.M.M.-uri la 1.000 de locuitori, comparativ cu 75,46 Ón Grecia, 71,26 Ón Italia, 68,24 Ón Spania, 68,01 Ón Portugalia, 58,22 sau 52,69 Ón ansamblul Uniunii Europene.

    Distribu˛ia pe ramuri economice a I.M.M.-urilor din Rom‚nia era, de asemenea, total diferit„ fa˛„ de Uniunea European„, c„ci dac„ Ón ˛ara noastr„ ponderea I.M.M. urilor cu profil industrial era apropiat„ de cea din U.E., Ón construc˛ii func˛ionau de peste trei ori mai pu˛ine dec‚t Ón U.E., timp Ón care I.M.M.-urile din domeniul comer˛, hoteluri sau restaurante (69,33%) erau de circa dou„ ori mai multe dec‚t media U.E., procentul I.M.M. urilor axate pe servicii financiare era de patru ori mai mic dec‚t cel european, iar cele axate pe servicii fiind excesiv de reduse.

    Œn anul 2001 Ón Rom‚nia erau Ónregistrate 408.000 de Óntreprinderi micro, mici ∫i mijlocii, oferind 1.732.000 de locuri de munc„.

    Au existat la vremea aceea 33 de recomand„ri elaborate de exper˛ii OECD - BERD pentru sectorul I.M.M.-urilor din Rom‚nia. Agen˛ia pentru Dezvoltare Interna˛ional„ a Statelor Unite ale Americii (U.S.-Aid) promitea c„ va finan˛a cu 15,8 milioane de dolari un program pe cinci ani destinat sprijinirii Óntreprinderilor mici

    MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 32/25.III.2004 ∫i mijlocii din Rom‚nia, ceea ce promitea crearea a circa 70.000 de locuri de munc„.

    Acum, Ón 2004, Oficiul Na˛ional al Registrului Comer˛ului, aflat Ón subordinea Ministerului Justi˛iei, la care se afl„ Ónregistrate 690.000 de societ„˛i comerciale a anun˛at c„ peste 400.000 societ„˛i comerciale, dintre care majoritatea de tipul I.M.M.-urilor, sunt Ón prag de dizolvare din cauza unor nereguli. Ni se spune c„ îdizolvare nu Ónseamn„ lichidare“, firmele av‚nd posibilitatea s„ Ó∫i rezolve neregulile din momentul declan∫„rii procedurii de dizolvare. Œn conformitate cu Legea nr. 161/2003 se poate pronun˛a dizolvarea firmei Ón cazul c„ nu se mai pot Óntruni organele statutare, dac„ nu s-au depus Ón termen legal situa˛iile financiare, dac„ firma nu are sediu cunoscut, dac„ nu a fost completat capitalul social etc.

47. Puiu Ha∫otti

    #146084

    îB‚rna din ochiul. P.S.D.“

    Œn fiecare zi suntem îbombarda˛i“. Deschidem televizorul, Ói vedem. Deschidem radioul, Ói auzim. Frunz„rim un ziar, tot de ei d„m. Sunt peste tot. Mul˛i, tot mai mul˛i dintre ei sunt convin∫i c„ nimeni ∫i nimic nu-i mai poate opri Ón aceast„ ˛ar„. Nu au team„ de lege, nu au ru∫ine, doar o nesf‚r∫it„ arogan˛„. Sunt specia ciocoilor noi numi˛i îpesedi∫ti“ sau îbaroni“.

    Œn fruntea lor, Adrian N„stase. Pre∫edinte, prim-ministru, prim-v‚n„tor, prim-colec˛ionar, prim-fermier, primul Ón toate. Atunci c‚nd se aude o voce critic„, Ónsu∫i premierul conduce atacul Ómpotriva vinovatului. Nu exist„ gre∫eli, nu exist„ corup˛ie guvernamental„, institu˛ionalizat„, exist„ doar greaua mo∫tenire. Œn Rom‚nia imaginat„ de D‚ncu, Teodorescu sau Duv„z ∫i proiectat„ pe ecranele televizoarelor, Guvernul ∫i P.S.D. nu gre∫esc. Exist„, uneori, doar ˛api isp„∫itori, atunci c‚nd nu mai poate fi g„sit„ nici o alt„ solu˛ie.

    C‚nd eu, un liberal, am pus public Ón plenul Parlamentului o Óntrebare care fr„m‚nt„ o parte important„ a opiniei publice, ∫i anume dac„ P.S.D dore∫te cu adev„rat integrarea Rom‚niei Ón Uniunea European„, s-a l„sat t„cerea. Nici un r„spuns.

    Dar iat„ c„ primul-ministru al Rom‚niei afirm„ public c„ îare impresia c„ sunt Ón Rom‚nia ∫i Ón alte ˛„ri grupuri de interese care ne Ónt‚rzie intrarea Ón U.E. Œn felul acesta, regulile «gri» ale economiei de tranzi˛ie ar fi perpetuate.“ Trec‚nd peste faptul c„ primul-ministru ar trebui s„ ∫tie, nu s„ aib„ impresii, m„ ofer s„-l ajut Ón continuare. Œn spiritul opozi˛iei constructive pe care o tot solicit„ ∫i av‚nd Ón vedere c„ interesul na˛ional Ónseamn„ integrarea Rom‚niei Ón Uniunea European„ Ón 2007, Ói dau domnului Adrian N„stase un indiciu pentru identificarea îgrupurilor de interese“: poate c„uta Ón Parlamentul Rom‚niei, unde ∫i la Camera Deputa˛ilor ∫i la Senat va g„si multe informa˛ii utile; un succes garantat va avea c„ut‚nd Ón toate jude˛ele Rom‚niei — punctele-cheie din fiecare jude˛ sunt prefectura, consiliul jude˛ean, prim„ria ∫i mai ales sediul P.S.D. De altfel este suficient s„ deschid„ u∫a biroului de la Guvern ∫i s„ se uite Ón jur. Va vedea nu paiul din ochiul altuia, ci b‚rna din ochiul… P.S.D.

48. Dorin-Grigore Popescu

    #149598

    îTaxa radio-tv“

    M„ Óntreb, domnilor guvernan˛i abia instala˛i Ón comodele fotolii, v„ mai aduce˛i aminte de faptul c„ cet„˛enii simpli ai acestei ˛„ri au destul de multe biruri de pl„tit?

    Poate acum, Ón an electoral, ve˛i reevalua condi˛iile privind plata taxei radio-tv, care afecteaz„ un mare num„r de contribuabili afla˛i Ón situa˛ia de a nu ∫ti cum s„-∫i mai chibzuiasc„ veniturile. Privi˛i Ón urm„, la propriul program de guvernare, apoi privi˛i la buzunarele rom‚nilor ∫i ar„ta˛i-ne la modul concret ce Ónseamn„ pentru dumneavoastr„ cre∫terea calit„˛ii vie˛ii ∫i a condi˛iilor de via˛„.

    Aceast„ tax„ este profund nedreapt„ ∫i imoral„, ea trebuie pl„tit„ de sute de mii de familii care nu de˛in aparate radio sau televizoare.

    Aici fac referire la cazurile dramatice ale oamenilor care, de∫i au un handicap major care Ói Ómpiedic„ s„ ocupe un loc de munc„ ∫i s„ fie remunera˛i, nu beneficiaz„ de scutire de la plata acestei taxe pentru simplul fapt c„ nu fac parte din categoria îHandicap grav, gradul I“. Pentru guvernan˛i nu conteaz„ dec‚t faptul c„ cet„˛eanul trebuie s„ se poat„ deplasa la oficiile Electrica S.A. ∫i s„ pl„teasc„ con∫tiincios taxa pe propaganda P.S.D.

    Luni de-a r‚ndul, Partidul Na˛ional Liberal a militat pentru retragerea ordonan˛ei guvernamentale privind taxa radio-tv. A avut ∫i o campanie de str‚ngere de semn„turi Ón acest sens, fapt care a demonstrat c‚t de antisociale sunt m„surile Guvernului N„stase. Chiar ∫i Curtea Constitu˛ional„ din Rom‚nia s-a aplecat asupra sesiz„rii depuse de P.N.L. ∫i de P.D. ∫i a declarat-o neconstitu˛ional„.

    Dup„ ce luni de zile simplii cet„˛eni au stat la cozi interminabile ca s„ pl„teasc„ aceast„ aberant„ ∫i ilegal„ tax„, nici m„car nu au primit scuze din partea guvernan˛ilor care au gafat grav.

    Toate argumentele opozi˛iei au fost ignorate ∫i tratate cu tot dispre˛ul de majoritatea pesedist„, de∫i noi am cerut reintroducerea, Ón legea de aprobare a ordonan˛ei, a categoriilor de persoane pentru care sunt permise scutiri la plata celor dou„ taxe de abonament.

    Aceast„ tax„ radio-tv ar trebui reg‚ndit„ Ón condi˛ii acceptabile ∫i care s„ poat„ s„ fie suportate de popula˛ia acestei ˛„ri!

49. Iosif Arma∫

    #151804

    Dup„ cum se ∫tie, noii mini∫tri ai Guvernului au depus jur„m‚ntul joi, s„pt„m‚na trecut„, la Palatul Cotroceni, Ón fa˛a pre∫edintelui Rom‚niei.

    F„r„ Óndoial„, m„sura care a determinat decizia de restructurare a Guvernului reprezint„ efectul undei de ∫oc venite de la Bruxelles, dup„ repro∫urile f„cute la adresa conducerii de la Bucure∫ti de anumi˛i reprezentan˛i de seam„ ai Uniunii Europene. Crearea func˛iei de viceprimministru, Ónfiin˛area unei cancelarii a primului-ministru, cu atribu˛ii extinse, apari˛ia unor noi structuri administrative, toate acestea las„ s„ se Óntrevad„ inten˛ia Executivului de a certifica prin m„suri prompte angajamentul f„cut la Bruxelles, de c„tre premier, de a conferi activit„˛ii Guvernului un plus de fermitate ∫i coeren˛„ Ón urgentarea finaliz„rii dosarelor cu chestiuni nevralgice Ón planul negocierilor de aderare a Rom‚niei la U.E.: reforma justi˛iei, reforma administra˛iei publice, lupta Ómpotriva corup˛iei.

    Guvernul restructurat va trebui s„ ac˛ioneze astfel Ónc‚t obiectivele noastre strategice privind Óncheierea negocierilor la sf‚r∫itul acestui an ∫i, respectiv, integrarea propriu-zis„ Ón 2007 s„ fie Óndeplinite. Acest lucru nu va fi posibil f„r„ voin˛a politic„ de a accelera reformele, mai ales cele din domeniile precizate. Pentru c„ asta cere acum Uniunea European„ de la noi. Oficialii de la Bruxelles nu doresc s„ ne rezolv„m toate problemele pe care le mai avem Ón patru sau cinci luni. A∫a ceva este imposibil. Dac„ testul integr„rii Rom‚niei ar fi fost rezolvarea tuturor problemelor existente acum, decizia de neintegrare a Rom‚niei s-ar fi luat demult ∫i ar fi fost una ferm„. Cerin˛a Uniunii Europene este una cu mult mai modest„, ea se refer„ la garan˛ii politice c„ autorit„˛ile statului chiar inten˛ioneaz„ s„ fac„ toate reformele necesare ∫i s„ rezolve toate problemele Rom‚niei. Altfel spus, se dore∫te s„ d„m dovad„ de seriozitate, s„ ne punem pe treab„ ∫i s„ aplic„m legile pe care deja le avem ∫i care sunt la standardele europene.

    îGuvernul de la Bucure∫ti a demonstrat c„ Ón˛elege mesajele primite de la Bruxelles — a declarat, recent, prim-ministrul Adrian N„stase — ∫i conteaz„ pe dialogul continuu cu structurile europene, pe sprijinul ∫i cooperarea lor“.

50. Raj-Alexandru Tunaru

    #154708

    îCu terori∫tii nu se negociaz„“

    Acum un an, Ónaintea izbucnirii R„zboiului din Golf, mai precis Ón data de 18 februarie 2003, am rostit o declara˛ie politic„ Ón care aten˛ionam c„ terori∫tii ∫i, printr-o simbioz„, ∫i comuni∫tii nu se vor schimba niciodat„.

    MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 32/25.III.2004 Œn privin˛a terori∫tilor, din nefericire, am avut dreptate. Ce s-a Ónt‚mplat pe 11 martie 2004 Ón Spania trebuie s„ ne dea de g‚ndit ∫i nou„, rom‚nilor, iar serviciile noastre de informa˛ii s„ colaboreze intensiv cu serviciile celorlalte state din coali˛ia proamerican„ Ómpotriva terorismului.

    Ieri s-a Ónt‚lnit C.S.A.T.-ul, care a concluzionat c„ Ón Rom‚nia nu exist„ posibilitatea unui atac terorist Ón viitorul apropiat.

    Eu nu pot s„ contrazic concluziile C.S.A.T.-ului, dar am o mic„ rezerv„. Nu cred c„ ar trebui s„ avem Óncredere Ón ace∫ti mon∫tri, neoameni, satane, care nu vor uita niciodat„ c„ noi am fost alia˛i cu S.U.A., Anglia, Italia, Spania ∫i alte state Ómpotriva lor ∫i c„ avem trupe Ón Irak ∫i Afganistan.

    De aceea, eu nu cred c„ ei ne vor avertiza Ón vreun fel atunci c‚nd se vor r„zbuna ∫i vor lovi pe la spate, mi∫ele∫te, a∫a cum au f„cut-o de zeci de ori Ón alte p„r˛i ale lumii. Œn urma celor spuse p‚n„ acum, conduc la ideea c„ m„surile Angliei de a infiltra ofi˛eri antitero Ón locuri publice ar trebui preluat„ urgent ∫i de noi, mai ales Ón locuri expuse ca: Gara de Nord, Complexul Mall, sta˛iile de metrou ∫.a.m.d.

    S„ nu uit„m c„ paza bun„ trece primejdia rea.

    Concluzia este una singur„, ∫i anume, cu terori∫tii nu se negociaz„ ∫i nu se poate avea Óncredere Ón ei nici o secund„, iar cea mai bun„ ap„rare Ómpotriva lor este atacul, adic„ prinderea, arestarea ∫i judecarea.

    Domnilor colegi,

    A∫a cum v„ spuneam la Ónceputul declara˛iei mele politice, voi face acum o simbioz„ Óntre terori∫ti ∫i comuni∫ti, care, ca ∫i terori∫tii, duc la crime ∫i genocid Ón mai toate perioadele istorice ∫i Ón toate locurile unde ei sunt la putere.

    Voi repeta finalul declara˛iei mele politice din 18 februarie 2003, Ón care spuneam: îCe spune˛i, domnule pre∫edinte al Rom‚niei, care a˛i contribuit la at‚tea schimb„ri Ón politica Rom‚niei Ón ultima perioad„? Nu lansa˛i ideea pe care Guvernul N„stase ar prelua-o ∫i ar implementa-o Ón legile electorale — locale, generale ∫i preziden˛iale —, ∫i anume intrarea Ón vigoare ∫i respectarea punctului 8 din Proclama˛ia de la Timi∫oara Óncep‚nd cu alegerile din acest an? Eu v„ garantez, domnule pre∫edinte al Rom‚niei, at‚t Domniei voastre, dar ∫i celorlal˛i vectori de putere ai acestei ˛„ri c„ acest amendament, coroborat cu votul uninominal, ar reduce substan˛ial corup˛ia din Rom‚nia ∫i ne-ar lumina drumul spre Uniunea European„“.

51. Grigore-Emil R„dulescu

    #158537

    Onorat auditoriu,

    Din anul ∫colar 1995—1996 ∫i p‚n„ Ón prezent, Ónv„˛„m‚ntul preuniversitar rom‚nesc a pierdut 1,5 milioane de lei. Din surse ale Institutului Na˛ional de Statistic„, cele mai mari pierderi le-a suferit Ónv„˛„m‚ntul primar ∫i gimnazial. Œn ultimii nou„ ani, popula˛ia ∫colar„ de la clasele I-VIII a sc„zut cu 1.353.633. Cea mai mic„ pierdere s-a Ónregistrat Ón Ónv„˛„m‚ntul liceal, unde, Ón aceea∫i perioad„ de timp, s-au pierdut doar 46.797 de elevi.

    Œn re˛eaua unit„˛ilor pre∫colare, Ón ultimul an ∫colar au figurat ca Ónscri∫i cu 68.185 mai pu˛in copii fa˛„ de 1995—1996.

    Potrivit aceleia∫i surse, cea mai mare sc„dere a num„rului de elevi s-a Ónregistrat Ón ∫colile gimnaziale din mediul urban: de la 60,2% Ón 1995—1996 la 52,6% Ón 2002—2003.

    Institutul Na˛ional de Statistic„ avertizeaz„ c„ îde∫i Ón mediul rural este cuprins„ o propor˛ie Ónsemnat„ din popula˛ia ∫colar„, elevii nu beneficiaz„ de condi˛ii ca cei din urban“. Anali∫tii sus˛in c„ principalele cauze ale acestei situa˛ii sunt: dot„rile materiale precare, lipsa personalului calificat, izolarea, greut„˛ile de comunicare ∫i informare. Œn schimb, plec‚nd de la principiul promovat al egalit„˛ii ∫anselor Ón ceea ce prive∫te accesul la educa˛ie, autorii studiului au remarcat c„ îat‚t Ón unit„˛ile de Ónv„˛„m‚nt din mediul urban, c‚t ∫i Ón cele din mediul rural structura pe sexe a popula˛iei ∫colare arat„ c„ nu exist„ dispropor˛ii, ponderea popula˛iei ∫colare feminine fiind egal„ cu cea masculin„!“

    O alt„ informa˛ie pozitiv„ arat„ dac„ gradul de cuprindere ∫colar„ a tinerilor de 19—23 de ani a crescut semnificativ Ón anul ∫colar universitar 2002—2003, cu 18,1% mai mult fa˛„ de 1995—1996. Aceast„ evolu˛ie a fost Ón mare m„sur„ determinat„ de dezvoltarea Ónv„˛„m‚ntului privat ∫i de cre∫terea num„rului de facult„˛i.

    A∫adar, concluzion‚nd asupra Ónv„˛„m‚ntului rom‚nesc Ón ultimii nou„ ani, putem spune c„ mul˛i au fost, pu˛ine au r„mas.

    V„ mul˛umesc.

52. Petre Posea

    #160524

    Declara˛ie politic„: îP.N.L.—P.D., o alian˛„ lipsit„ de identitate!“

    Jalnicul spectacol de care rom‚nii au avut parte dup„ alegerile din 1996 este repus Ón scen„ pas cu pas.

    MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 32/25.III.2004 ™i f„r„ desene se poate vedea de la o po∫t„ c„ prin alian˛a preelectoral„ P.N.L.—P.D. s-a decis Ón fapt refacerea Conven˛iei Democrate din Rom‚nia, cele dou„ partide tinz‚nd c„tre o guvernare de dreapta, viitoarea politic„ a acestora fiind imprimat„, evident, de c„tre P.N.L.

    Œn viziunea C.D.R. edi˛ia 2003 — alian˛a-hibrid Óntre liberalism ∫i social-democra˛ie mimat„ — formula de conducere, ca ∫i Ón edi˛ia trecut„ este Ón dev„lm„∫ie, afl‚ndu-se la cheremul liderilor acesteia, care Ó∫i negociaz„ Ón fapt situa˛ia personal„ viitoare, posturi ∫i pozi˛ii sociale, nicidecum o ofert„ de guvernare serioas„ pe care s-o prezinte cet„˛enilor. Dac„ nu au reu∫it atunci c‚nd s-au aflat la putere s„ se afirme cu politici inteligente, forma˛iunile P.N.L. ∫i P.D. caut„ Ón prezent, cu Ónver∫unare, solu˛ii oculte pentru a-∫i defini identitatea.

    Astfel, aceast„ îstru˛o-c„mil„“, subestim‚nd bunul-sim˛ ∫i inteligen˛a rom‚nilor, consider„ c„ ultimii trei ani sunt suficien˛i pentru ca dezastrul economic din perioada guvern„rilor, c‚nd economiile popula˛iei au fost furate prin intermediul unor afaceri ca SAFI sau F.N.I., s„ fie uitat.

    Cine Óndr„zne∫te s„ ne acuze ast„zi de incompeten˛„? Tocmai liberalii ∫i democra˛ii, dup„ ce Ón perioada 1997—2000 s-au remarcat, din p„cate, doar prin lupte feroce pentru func˛ii ∫i posturi-cheie Ón mul˛imea de guverne ∫i care au destabilizat Rom‚nia timp de 4 ani. Culmea tupeului ∫i a indolen˛ei! Cum poate o alian˛„ de conjunctur„, f„r„ un program bazat pe valori politice compatibile, o uniune unic„, f„cut„ pentru a parazita suferin˛ele oamenilor ∫i a p„c„li electoratul printr-o etichet„ fals„, s„ vin„ ast„zi s„ cear„ socoteal„ ∫i demisia Guvernului?!

    ™i atunci, pe bun„ dreptate, aceast„ alian˛„ este etichetat„ cel mai obiectiv de c„tre Executiv ca îax„ a r„ului“, care paraziteaz„ suferin˛ele popula˛iei, care Óncearc„, prin minciun„ ∫i inducerea Ón eroare a popula˛iei, s„ concureze Partidul Social Democrat, f„r„ pic de fair-play sau mijloace democratice. Deplorabil„ opozi˛ie, cel pu˛in Ón opinia mea, ∫i sper s„ nu gre∫esc! Œn conduita ∫i discursurile acesteia ar trebui s„ se g„seasc„ identificarea problemelor cu care se confrunt„ societatea rom‚neasc„, definirea naturii lor, analiza simptomelor, dar mai ales a cauzelor acestora, prescrierea remedierilor ∫i a terapiilor potrivite.

53. Alexandru Mocanu

    #165630

    Declara˛ie politic„: îAc˛iuni de control, cu tem„!“ Joi, 11 martie a.c., ora 7,10, la ™coala general„ nr. 3 Videle s-a prezentat o comisie de inspectori din cadrul Ministerului Œnv„˛„m‚ntului ∫i Cercet„rii ∫i al Inspectoratului ™colar Jude˛ean pentru a face, chipurile, un control.

    Interesant de semnalat este faptul c„ surse din inspectorat afirm„ c„ ™coala nr. 3 din Videle a fost îb„gat„ Ón control“ urmare a unui ordin venit îla drum de sear„“, Ón baza c„ruia trebuia îf„cut“ profesorul Nicolae Sorescu, directorul acestei ∫coli, important lider local ∫i jude˛ean al Partidului Democrat.

    Nu a deranjat Ón nici un fel c„ activitatea acestei ∫coli a f„cut obiectul unui control inopinat. Dimpotriv„, controlul a eviden˛iat rezultate foarte bune, inspectorii av‚nd cuvinte de apreciere la adresa cadrelor didactice, elevilor, bazei materiale etc.

    Cu toate acestea, c‚nd a venit vorba despre activitatea directorului, tonul, atitudinea ∫i aprecierile inspectorilor s-au schimbat la 180[o] . Ace∫tia, neÓn˛eleg‚nd defel rostul cuv‚ntului îcercet„rii“ din titulatura ministerului, dup„ modelul stalinist al anilor ’50, ∫i comport‚ndu-se din anumite puncte de vedere mai r„u dec‚t îmasca˛ii“ din cadrul trupelor S.P.I.R., au t„b„r‚t pe

    MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 32/25.III.2004 director s„-l desfiin˛eze, pur ∫i simplu, at‚t ca manager, c‚t ∫i ca dasc„l.

    Martorii oculari sus˛in c„ n-au v„zut a∫a ceva Ón via˛a lor, directorul ∫colii cu at‚tea rezultate bune fiind Ónvinuit, cu expresii jignitoare ∫i dispre˛uitoare, de c‚te Ón lun„ ∫i Ón stele ∫i amenin˛at c„ i se va... revizui dosarul.

    Afirm cu toat„ r„spunderea c„ nu este prima dat„ c‚nd un membru P.D. sufer„ nemeritat din cauza unor lideri politici ai P.S.D. a c„ror minte bolnav„ nu realizeaz„ c„ a distruge, spre pild„, un parc din centrul municipiului nu-i tot una cu a distruge cariera ∫i destinele unor oameni.

    Primul caz de acest fel s-a petrecut Ón prim„vara lui 2001, imediat dup„ alegeri, c‚nd o minte bolnav„, folosindu-se de umili ∫i efemeri panagofle˛i, a amenin˛at-o pe doamna profesoar„ Cristina Burlacu, directorul ™colii Generale nr. 1 Ro∫iori de Vede, vicepre∫edinte al B.P.J. al P.D., c„ va îbeneficia“ de o echip„ de control din partea ministerului care Ói va îm‚zg„li“ dosarul ∫i, pe cale de consecin˛„, va fi schimbat„, spre a elibera postul pe care, vai, pusese ochii so˛ia unui P.S.D.-ist local. Fiind la Ónceputul guvern„rii P.S.D. ∫i cunosc‚ndu-le bine caracterul ∫i apuc„turile, am sf„tuit-o pe doamna Burlacu s„ nu se lase atins„ de aceste nevertebrate politice ∫i s„ demisioneze.

54. Florin Iordache

    #169176

    îUn NU hot„r‚t prolifer„rii terorismului mondial“

    La 11 martie 2004, Madridul a fost lovit de cel mai periculos flagel existent la aceast„ or„ Ón lume, terorismul.

    Œn aceast„ tragedie mondial„, pentru c„ au murit oameni nevinova˛i de diverse na˛ionalit„˛i, Rom‚nia ocup„ un nedorit loc II Ón ceea ce prive∫te pierderile de vie˛i omene∫ti.

    Au murit sau au fost grav r„ni˛i b„rba˛i, femei, copii, oameni care mergeau la serviciu sau la ∫coal„, care au avut o singur„ vin„, aceea de a urca Ón ni∫te trenuri care au devenit trenuri ale groazei.

    Acest teribil dezastru survine dup„ 11 septembrie, care a Óndoliat America ∫i lumea Óntreag„.

    Œn fa˛a acestei amenin˛„ri, nu avem dec‚t o singur„ solu˛ie: solidaritate Ón fa˛a r„ului, unitate Ón fa˛a acestui flagel — terorismul.

    Numai a∫a viitorul nostru ∫i al copiilor no∫tri va fi unul singur ∫i f„r„ grij„.

    Avem datoria de a face cu to˛ii front comun Ómpotriva r„ului, urii ∫i terorii.

55. Ion MÓnzÓn„

    #170146

    Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

    2004 reprezint„ un an crucial pentru Rom‚nia, hot„r‚tor pentru destinul acestui popor. Nu ne referim numai la alegerile locale, parlamentare ∫i preziden˛iale, dar ∫i la modul Ón care actuala guvernare Ón˛elege s„-∫i respecte obliga˛iile fa˛„ de Uniunea European„, esen˛iale Ón procesul de aderare.

    Œn momentul de fa˛„, percep˛ia organismelor europene asupra Rom‚niei — ∫i, ca s„ accentu„m, asupra guvern„rii P.S.D. — este una dezastruoas„. Rom‚nia este v„zut„, pe bun„ dreptate, drept cea mai corupt„ ˛ar„ de pe continent, sufocat„ de birocra˛ie, clientelism politic, s„r„cie, boli ∫i analfabetism. Œn ultimii 14 ani, popula˛ia Rom‚niei a sc„zut de la 23 de milioane la 21, iar sociologii estimeaz„ c„, Ón anul 2050, ˛ara noastr„ va mai avea doar 16 milioane de cet„˛eni.

    De la Bruxelles la Strasbourg, Rom‚nia este perceput„ ca o ˛ar„ a falimentelor bancare ∫i a privatiz„rilor frauduloase, Ón care economia subteran„ prolifereaz„, o ˛ar„ Ón care oamenii de afaceri str„ini — mai pu˛in cei malaiezieni sau indieni — nu mai au Óncredere s„ investeasc„.

    Fiindc„ tot am atins problema investi˛iilor str„ine, a∫ vrea s„ ne oprim, succint, asupra ultimei îrealiz„ri“ a Guvern„rii N„stase. Ne referim la construc˛ia autostr„zii Bra∫ov—Bor∫, o afacere dubioas„ Óncheiat„ de ministrul transporturilor, Miron Mitrea, cu firma american„ îBechtel“, care a scandalizat organismele europene. Ne vom limita la aprecierile unui prestigios cotidian american, _Financial Times_ , care anun˛a c„, Ón opinia unor oficiali europeni, aceast„ afacere îpute“. Nu credem c„ este nici pe departe o afirma˛ie calomnioas„ la adresa Cabinetului N„stase. Cum s„ nu put„ — ca s„ citez exact din articolul jurnali∫tilor americani — dac„ aceast„ lucrare, a c„rei valoare este estimat„ la uria∫a cifr„ de 3 miliarde euro, a fost Óncredin˛at„ direct c„tre firma îBechtel“, f„r„ s„ fie organizat„ nici o licita˛ie?!

    Pe bun„ dreptate, purt„torul de cuv‚nt al Comisiei Europene, Diego de Ojedro, declara oficial c„ sunt suficiente elemente Ón aceast„ afacere care st‚rnesc Óngrijorarea organismelor europene. Ceea ce este Óns„ ∫i mai grav este faptul c„ aceast„ inginerie financiar„ a Cabinetului N„stase, a c„rei amploare nu are precedent, va fi investigat„ de Comisia European„, iar dac„ se va constata c„ Guvernul N„stase a Ónc„lcat legea ∫i angajamentele asumate de Rom‚nia Ón procesul de aderare la Uniunea European„, atunci putem spune adio

56. Ion Bozg„

    #181135

    îDemagogia politic„ reprezentat„ de mo˛iunea simpl„ ini˛iat„ de Grupurile parlamentare ale P.D. ∫i P.N.L.“

    Toate realiz„rile Guvernului Adrian N„stase privind eliminarea vizelor, intrarea Ón structurile nord-atlantice ∫i efortul foarte mare depus p‚n„ Ón prezent Ón vederea integr„rii Ón Uniunea European„ nu reprezint„ nimic pentru Alian˛a P.D.—P.N.L. Ba, dimpotriv„, din punctul de vedere al reprezentan˛ilor Alian˛ei P.D.—P.N.L., Guvernul Adrian N„stase este un guvern care minte, care nu a reu∫it separarea puterilor Ón stat, care nu a f„cut nimic pentru a combate corup˛ia, care nu a reformat justi˛ia, care a sc„zut nivelul de trai ∫i nu a asigurat protec˛ia social„, care nu a efectuat reforma economic„, nu a

    f„cut privatizarea, care a dezinformat privind adop˛iile interna˛ionale. Nimic mai fals!

    Efortul f„cut de Guvernul Rom‚niei este evident. Numai cine este r„u inten˛ionat nu observ„ nimic. Se pare c„ despre acest lucru este vorba c‚nd facem referire la Alian˛a P.D.—P.N.L.

    Guvernul a reu∫it, prin eforturile sale conjugate, s„ ob˛in„ calificativele de economie de pia˛„ func˛ional„, a reu∫it s„ fac„ reforma tuturor institu˛iilor statului, a reu∫it s„ instaureze un stat de drept.

    Prin eforturi foarte mari, Guvernul a reu∫it s„ asigure o protec˛ie social„ bun„, situa˛ie f„r„ precedent. A indexat pensiile, a dublat pensiile ˛„ranilor, a alocat pentru lucr„torii ogoarelor sub form„ de subven˛ie 15 mii miliarde lei, iar pentru cresc„torii de animale, 5 mii miliarde lei. Acest efort bugetar este f„r„ precedent Ón ultimii 14 ani. Efortul f„cut de Guvernul Rom‚niei este de 100 de ori mai mare raportat financiar fa˛„ de anul 2000.

    Deci Alian˛a P.D.—P.N.L. este r„u inten˛ionat„. Altfel, nu se explic„ de ce nu reu∫e∫te s„ observe efortul f„cut de Guvernul Rom‚niei.

57. Aurel Daraban

    #182952

    Doamnelor ∫i domnilor,

    Atentatul extrem de s‚ngeros produs s„pt„m‚na trecut„ la Madrid, unde au c„zut victime ∫i cet„˛eni rom‚ni, reprezint„ o nou„ dovad„ asupra numeroaselor ∫i diverselor surse ale terorismului Ón cadrul unei amenin˛„ri globale ce poate lovi oric‚nd ∫i oriunde.

    Ultimul bilan˛ al victimelor atentatului terorist de la Madrid este, din p„cate, tragic ∫i pentru Rom‚nia. De∫i bilan˛ul este Ónc„ provizoriu, 8 dintre persoanele decedate au fost identificate ca fiind de cet„˛enie rom‚n„ de c„tre autorit„˛ile spaniole. Din nefericire, 8 cet„˛eni rom‚ni sunt da˛i disp„ru˛i de c„tre familii, care au confirmat prezen˛a acestora Ón trenurile unde s-au produs exploziile, iar 29 de cet„˛eni rom‚ni se afl„ Ónc„ sub Óngrijire medical„ Ón spitalele din Madrid. Autorit„˛ile spaniole au comunicat c„ mai exist„ 42 de cadavre neidentificate.

    Ca parlamentari, apreciem c„, Ónc„ de la primele informa˛ii privind posibilitatea existen˛ei unor victime de na˛ionalitate rom‚n„, Guvernul a trimis operativ o delega˛ie interministerial„ Ón capitala Spaniei. Un membru al Guvernului, Ónso˛it de reprezentan˛i ai Ministerului Muncii ∫i Solidarit„˛ii Sociale, Ministerului S„n„t„˛ii, Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor, precum ∫i reprezentan˛i ai Direc˛iei Consulare din Ministerul Afacerilor Externe sunt prezen˛i Ón toate spitalele Ón care sunt interna˛i cet„˛eni rom‚ni r„ni˛i Ón timpul atacului terorist din 11 martie ∫i Ómpreun„ cu autorit„˛ile spaniole ∫i membrii Ambasadei Rom‚niei Ón Spania au g„sit solu˛ii pentru ajutorarea concet„˛enilor no∫tri, victime ale acestui atentat.

    Œmi exprim p„rerea ca ∫i la nivelul Camerei s„ dovedim ini˛iativ„ ∫i s„ Óncerc„m s„ fim aproape de cei afecta˛i, s„ sprijinim familiile Óndurerate, s„-i ajut„m pe r„ni˛i, s„ g„sim solu˛ii pentru cei care au acum probleme.

    Joi, 11 martie, a fost o zi neagr„ pentru Spania, a fost o zi neagr„ pentru Europa, a fost o zi neagr„ pentru

    MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 32/25.III.2004 umanitate, dar este o zi neagr„ ∫i pentru Rom‚nia. La 11 martie 2004 s-au pierdut cele mai multe vie˛i rom‚ne∫ti de dup„ Revolu˛ie.

    Cuvintele noastre sunt neputincioase pentru cei disp„ru˛i, prea pu˛ine pentru durerea familiilor ∫i prietenilor acestora, dar, dincolo de sentimentele de compasiune ∫i de triste˛e Ón fa˛a unor asemenea absurde pierderi, trebuie s„ stea hot„r‚rea noastr„ ∫i a tuturor oamenilor responsabili din lumea civilizat„ de a ne opune cu toat„ fiin˛a noastr„ fenomenului care a generat aceast„ tragedie.

58. Mihai Tudose

    #185994

    îAgita˛ii cu iz electoral“

    Ultima lun„ s-a desf„∫urat sub agita˛ia generat„ de amendamentele introduse Raportului de ˛ar„ de c„tre eurodeputa˛ii Emma Nicholson ∫i Arie Oostlander. Finalitatea dezbaterilor din Parlamentul European a adus cu sine recomandarea privind reorientarea strategiei de aderare a Rom‚niei.

    Œn ˛ar„, Ón perioada premerg„toare dezbaterilor din cadrul Parlamentului European, paroxismul opozi˛iei atingea cote inimaginabile. Profit‚nd de starea de nelini∫te generat„ de cele c‚teva paragrafe ce f„ceau con˛inutul unor amendamente, paragrafe care ulterior nici nu au mai fost p„strate, precum acela care f„cea referire la inducerea Ón eroare a oficialilor europeni de c„tre guvernan˛ii rom‚ni, opozi˛ia a realizat un scurt exerci˛iu de campanie, blam‚nd continuu Guvernul P.S.D. Acuza˛iile aduse de opozi˛ie au avut ca fond recomand„rile f„cute de oficialii europeni.

    Vreau s„ subliniez faptul c„ recomand„rile exprimate de c„tre forul european la care am f„cut referire sunt parte din ra˛iunea sa existen˛ial„, precum ∫i faptul c„ constan˛a exerci˛iului parlamentar poate cunoa∫te uneori ∫i oscil„ri. Dac„ la Ónceputul anului se recuno∫teau printr-o variant„ progresele Rom‚niei ∫i, desigur, ∫i restan˛ele, a urmat o schimbare de ton Ón versiunea aprobat„ de comisie. Dar, pe l‚ng„ recomand„rile f„cute, Parlamentul European a salutat ∫i numeroasele ini˛iative efectuate recent de Guvernul rom‚n.

    Œn acest context, vreau s„ precizez c„ ac˛iuni precum cele la care au apelat reprezentan˛i ai opozi˛iei ∫i prin care au Óncercat discreditarea unei guvern„ri care a adus Rom‚nia aproape de pragul integr„rii, spre deosebire de guvernarea anterioar„, care nu a f„cut dec‚t s„ Óncetineasc„ acest proces, sunt nefondate ∫i populiste.

    Rapoartele ∫i recomand„rile pe care opozi˛ia se laud„ c„ le-a ini˛iat nu au adus nici o alternativ„ viabil„ actualului proiect guvernamental. Transpira˛ia opozi˛iei se

    datoreaz„ numai demersului de a capta aten˛ia publicului. Adev„ratul demers apar˛ine tot Guvernului P.S.D., care, prin reorganizarea sa, ∫i-a concentrat aten˛ia coordon„rii eficiente Ón aceast„ direc˛ie, precum ∫i adoptarea Ón cadrul pachetului de legi referitoare la drepturile copilului.

59. Pavel T‚rpescu

    #188612

    V„ rog s„-mi permite˛i s„ abordez Ón plenul Camerei c‚teva reflec˛ii cu privire la recenta restructurare a Guvernului ∫i atitudinea opozi˛iei fa˛„ de acest demers. Restructurarea a fost conceput„ ca o schimbare de vitez„ pe care Executivul o dore∫te pentru atingerea obiectivelor de integrare Ón Uniunea European„ conform calendarului stabilit, av‚ndu-se Ón vedere, pe de o parte, multitudinea ∫i complexitatea problemelor nerezolvate, dar ∫i recomand„rile Comisiei Europene, care trebuie privite cu toat„ responsabilitatea.

    Dovedind un machiavelism lamentabil, conform c„ruia Ón politic„ pot fi folosite orice mijloace pentru a-∫i atinge scopul, din care morala ∫i scrupulele sunt excluse, opozi˛ia a Óncercat s„ blocheze restructurarea ∫i, prin aceasta, s„ se opun„ respect„rii calendarului de aderare la Uniunea European„.

    Asemeni mamelucilor, unii membri ai onoratei opozi˛ii urmeaz„ cu sfin˛enie ordinele primite din partea liderilor de partid, Ón speran˛a unui os mai mare sau mai mic, privit ca o man„ cereasc„. Unde este rolul constructiv al opozi˛iei, dac„ scandalul ∫i g„l„gia sunt ridicate la rang de principii politice? Mesajele opozi˛iei contrapun P.S.D.-ului doar populism ∫i demagogie, apropiindu-se Ón mod evident de orient„rile P.R.M. îS„ uzezi, dar s„ nu abuzezi“, spuneau latinii, Óndemn‚nd la cump„tare ∫i sobrietate. Onorata opozi˛ie uit„ c„, Ón legislatura trecut„, rom‚nii au fost strivi˛i de greut„˛i, umili˛i de s„r„cie, de ∫omaj, de violen˛„ ∫i de dispre˛ul celor care au condus ˛ara, Ón∫ela˛i de cei care s-au dovedit incapabili s„-∫i onoreze promisiunile.

    Asum‚ndu-∫i cu responsabilitate ∫i demnitate gre∫elile trecutului, P.S.D. guverneaz„ cu oamenii pentru oameni, ∫i nu Ómpotriva intereselor acestora.

    Partidul nostru reprezint„ Rom‚nia profund„, Rom‚nia celor care muncesc din greu, dar pentru care, din nefericire, s„r„cia ∫i nesiguran˛a n-au fost Ónc„ din p„cate Ónl„turate definitiv.

    Dar Rom‚nia nu are doar un trecut ∫i prezent, ci ∫i un viitor. Iar viitorul nostru este conceput ca f„c‚nd parte dintr-o Europ„ unit„ ∫i prosper„. Pentru a apropia acest viitor de Rom‚nia, Guvernul trebuie s„ fie mai eficient, mai dinamic, mai hot„r‚t Ón ac˛iunile sale. Acesta este sensul restructur„rii Executivului, domnilor din opozi˛ie, dar nimeni nu-i obligat la mai mult dec‚t poate Ón˛elege.

60. Adrian Ionel

    #191039

    Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

    Ultimele afirma˛ii publice pe care le-a f„cut baroana Emma Nicholson referitore la adop˛iile interna˛ionale disculp„ din nou factorii de decizie de la nivelul Óntregii ˛„ri. Se vorbea la un moment dat, Ón toiul scandalului declan∫at cu inten˛ii r„uvoitoare ∫i ˛inte directe, despre faptul c„ Rom‚nia ar fi reprezentat o pepinier„ de copii oferi˛i efectiv adop˛iilor interna˛ionale, de parc„ cei care vorbeau s-ar fi referit la o marf„ ce era de v‚nzare. Nici vorb„ de a∫a ceva! Cei abilita˛i s„ ia m„suri Ómpotriva ilegalit„˛ilor din acest domeniu au verificat situa˛ia ∫i s-a demonstrat c„ nu a fost vorba de fapte sau decizii care s„ poat„ incrimina organiza˛iile rom‚ne desemnate legal s„ se ocupe de adop˛ii.

    Trec‚nd peste toate acestea, baroana Emma Nicholson a afirmat, av‚nd dovezi ∫i cifre clare, c„ Bulgaria se afl„ Ónaintea Rom‚niei ca num„r de adop˛ii interna˛ionale realizate Ón aceea∫i perioad„ de timp. Num„rul adop˛iilor a fost mai mare ∫i per total, dar ∫i raportat la num„rul de locuitori ai ˛„rii respective, deci nici nu se poate pune problema unui îcaz“ Ón privin˛a adop˛iilor din Rom‚nia. Iat„ deci c„ se dovede∫te Ónc„ o dat„ faptul c„ o multitudine de probleme false afecteaz„ sau tind s„ afecteze imaginea partidului care guverneaz„ acum, ∫i asta Óntr-un context clar, cel al Óncerc„rilor altor partide sau organiza˛ii de a discredita. Chiar ∫i a∫a se poate vedea foarte clar c„ nimeni din cei implica˛i Ón conducerea executiv„ a Guvernului nu Óncearc„ s„ arunce vina asupra cuiva, pentru c„ nu are rost. Minciuna are picioare scurte ∫i asta nu poate dec‚t s„ fie Ón beneficiul Partidului Social Democrat ∫i al imaginii noastre ca na˛iune. Este p„cat c„ se Óncearc„ blocarea unor at‚t de importante ∫i dorite deziderate Ón interesul unor grup„ri care nu doresc dec‚t dezbinare pentru a putea s„ profite mai apoi de situa˛ie.

    V„ mul˛umesc pentru aten˛ia acordat„.

61. Codrin ™tef„nescu

    #192995

    ## Domnule pre∫edinte,

    Referirile la ˛ara noastr„, pe care baroneasa Emma Nicholson le-a f„cut acum dou„ s„pt„m‚ni ∫i care au constituit, Ón mod nefiresc, deliciul opozi˛iei, s-au dovedit Ón final a fi inoportune, pripite ∫i dezavuate pe r‚nd de c„tre mass-media, personalit„˛i europene ∫i europarlamentari.

    Realitatea rom‚neasc„ a determinat-o, desigur, pe doamna Nicholson s„ admit„ c„ modelul pozitiv promovat de Rom‚nia este unul veritabil, muncit ∫i imposibil de fabricat peste noapte sau Ón decurs de o s„pt„m‚n„. Din p„cate, acest model recunoscut Ón mod unanim este vehement negat de c„tre politicienii din opozi˛ie, paradoxal, concet„˛eni de-ai no∫tri.

    Stima˛i colegi,

    Responsabilitatea ader„rii Rom‚niei la Uniunea European„ apar˛ine Óntregii clase politice rom‚ne∫ti.

    Este de preferat ca opozi˛ia s„ lase deoparte toate aceste intrigi ori dispute care Óngreuneaz„ vizibil procesul

    de aderare ∫i s„ analizeze Óndelung asupra declara˛iilor pozitive pe care foarte multe personalit„˛i europene le fac la adresa Rom‚niei. Le recomand liderilor Stolojan ∫i B„sescu s„ reflecte Ón mod serios la ceea ce este mai important: imaginea Rom‚niei Ón lume ∫i integrarea Ón U.E. sau procentele electorale ca apanaj al interesului propriu.

    Atitudinea distructiv„ promovat„ de actuala alian˛„, concretizat„ Ón dorin˛a acesteia de un eventual, dar improbabil insucces al Guvernului N„stase, nu poate avea ca efect dec‚t deprecierea imaginii Rom‚niei la nivel interna˛ional ∫i, totodat„, de anulare a acelui dram de opozi˛ie, Ónc„ existent.

62. Valentin P„duroiu

    #194571

    ## Domnule pre∫edinte,

    ## Stima˛i colegi,

    Asist„m Ón aceste zile stupefia˛i ∫i neputincio∫i chiar, Ón ghilimelele de rigoare, la îcircul politic“ pe care a∫azisa opozi˛ie democratic„ ∫i constructiv„ Ól face Ón modul cel mai josnic posibil.

    Spun cel mai josnic, dragi colegi, Óntruc‚t alian˛a C.D.R. 2004 c‚t ∫i P.R.M. sunt Ón stare, ∫i o dovedesc zilnic, c„ pot sacrifica interesele na˛ionale ale acestui popor pentru c‚teva procente electorale puse peste cele c‚teva aflate deja Ón îtraista“ ultimelor sondaje de opinie.

    Este inadmisibil ca atunci c‚nd ˛ara are nevoia cea mai mare pentru a-∫i dovedi apartenen˛a la civiliza˛ia european„, la valorile democra˛iei, pentru a dovedi c„ are o clas„ politic„ matur„ ∫i bine orientat„ spre viitor, s„ duci Ón derizoriu demersurile ∫i eforturile politice de aderare ale acestui popor, ca ∫i c‚nd ar deveni cet„˛eni ai Uniunii Europene numai membrii ∫i simpatizan˛ii P.S.D.

    V„ Óntreb, domnilor colegi, membri declara˛i ai acestei opozi˛ii: cum ve˛i r„spunde Ón fa˛a aleg„torilor dumneavoastr„ care v-au votat Ón 2000, mai ales c„ acum, c‚t de cur‚nd, ve˛i ap„rea din nou Ón fa˛a lor? Cu banderolele pe m‚n„, cu dispari˛ii ∫i retrageri de la lucr„rile din plen ale Parlamentului la discu˛ii deosebit de importante, cum ar fi ratificarea tratatelor de bun„ vecin„tate, adoptarea legisla˛iei comunitare, reglement„rile Ón domeniul adop˛iilor copiilor?

    Œnc„ o dat„ a˛i dovedit c‚t de m„run˛i sunte˛i Ón politic„, c‚t de simplist ∫i p„rtinitor v„ conduce˛i ac˛iunile politice. V„ spun sincer, nu constitui˛i nici pe departe o alternativ„ politic„ la guvernarea social-democrat„ ∫i sper c„, spre binele acestui popor, c‚t mai mul˛i cet„˛eni s-au convins de presta˛ia dumneavoastr„.

    V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

63. Mihail Sire˛eanu

    #196361

    ## Domnule pre∫edinte,

    ## Stima˛i colegi,

    Nu am dorit s„ iau cuv‚ntul ast„zi, nu aveam planificat„ nici o interven˛ie, dar tragicele evenimente de la Madrid de s„pt„m‚na trecut„ m-au obligat moral, suflete∫te ∫i nu Ón ultimul r‚nd ca politician s„ iau pozi˛ie fa˛„ de ceea ce s-a Ónt‚mplat.

    MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 32/25.III.2004 Am sperat c„ tragedia de la 11 septembrie 2001 de la New York nu se va mai repeta niciodat„, am sperat c„ a fost o ac˛iune singular„ a unor min˛i bolnave.

    Din p„cate nu a fost s„ fie a∫a. Terori∫tii au lovit din nou, orbe∫te, omor‚nd f„r„ discern„m‚nt copii, femei, oameni simpli a c„ror singur„ îvin„“ a fost aceea c„ se aflau Ón acel loc.

    De aceast„ dat„ ∫i cet„˛eni rom‚ni sunt victime ale acestor nelegiui˛i. Durerea este imens„. Mor˛i, schilodi˛i, copii ∫i p„rin˛i cu fe˛ele Ómpietrite de durere, de pierderea celor dragi.

    Am v„zut scene de co∫mar pe care nu ∫tiu dac„ le voi putea ∫terge vreodat„ din minte.

    A∫a ceva nu trebuie s„ se mai Ónt‚mple.

    Lupta Ómpotriva terorismului este prioritar„ Ón acest moment pentru toate for˛ele democratice din lume. Nu conteaz„ cum se numesc terori∫tii, din ce organiza˛ie fac parte, de ce religie sau na˛ionalitate sunt. Trebuie opri˛i cu orice pre˛ s„ mai ac˛ioneze.

    Acum, mai mult ca niciodat„, toate for˛ele democratice din Europa, din lume, to˛i liderii politici trebuie s„-∫i dea m‚na, s„ dea dovad„ de solidaritate ∫i Ómpreun„ s„ pun„ stavil„ ac˛iunilor acestor demen˛i.

    Democra˛ia nu poate fi zdruncinat„ prin aceste ac˛iuni disperate. Nu trebuie s„ mai existe un New York, un Madrid sau un Istanbul. Nu trebuie s„ mai existe victime inocente.

    fiara noastr„ s-a angajat de la Ónceput, al„turi de celelalte ˛„ri din coali˛ia antiterorist„, Ón aceast„ lupt„ de combatere a acestui flagel al Ónceputului de mileniu — terorismul.

    Chiar dac„ lupta nu va fi u∫oar„, am convingerea c„ succesul nu este departe. Vinova˛ii trebuie prin∫i ∫i pu∫i s„ pl„teasc„ pentru f„r„delegile lor.

    Doresc s„ Ónchei scurta mea interven˛ie prin a transmite sincere condolean˛e familiilor celor deceda˛i Ón aceast„ tragedie.

64. Corneliu Ciontu

    #198557

    ## îMita electoral„“

    Œnc„ de la primele sale experimente democratice, Rom‚nia a demonstrat o capacitate special„ de a adapta rigorile democra˛iei la sl„biciunile spa˛iului autohton. Œn perioada 1866—1930, de pild„, Ón ˛ara noastr„ au avut loc nenum„rate alegeri parlamentare, organizate aparent Ón cel mai modern ∫i democratic spirit. Ast„zi cunoa∫tem procedura electoral„ efectiv„ a epocii: regele numea un cabinet provizoriu care organiza alegerile ∫i le c‚∫tiga Óntotdeauna, prin mijloace care s-au conservat p‚n„ Ón zilele noastre Ón unele zone rurale — amenin˛„ri discrete, mobilizarea poli˛iei, beneficii bahice la c‚rciuma comunal„. Sistemul democratic avea la baz„ un mecanism vicios, pe care toat„ lumea Ól accepta Ón t„cere.

    Œn zilele noastre suntem confrunta˛i cu un alt proces aflat la marginea legii sau a moralei, care a devenit o regul„ de fier a democra˛iei autohtone: mita electoral„ guvernamental„. Dup„ ce, timp de patru ani, guvernele sus˛in c„ index„rile sau m„ririle salariilor ∫i pensiilor sunt

    imposibile, Ón anul electoral acestea devin prioritare. Cu orice risc pentru bugetul de stat, electoratul trebuie c‚∫tigat Ón favoarea partidului de guvern„m‚nt.

    Œn Rom‚nia exist„ aproape 7 milioane de pensionari. Spre deosebire de tineri, dintre care mul˛i nu au Ómplinit Ónc„ 18 ani, sau de cet„˛enii maturi care se g„sesc de multe ori la lucru Ón afara grani˛elor, pensionarii au trei calit„˛i care Ói fac de nepre˛uit pentru guvernan˛i: au cu to˛ii drept de vot, se afl„ cu siguran˛„ Ón ˛ar„ ∫i, mai ales, au o profund„ con∫tiin˛„ civic„, fiind cei mai con∫tiincio∫i aleg„tori. Iat„ de ce cheia c‚∫tig„rii alegerilor este asigurarea simpatiei celor de v‚rsta a treia. Aceast„ simpatie se poate ob˛ine printr-o mit„ oficial„: indexarea sau m„rirea pensiilor.

    Acest proces este imoral din trei ra˛iuni. Œn primul r‚nd, el tr„deaz„ o grav„ lips„ de respect. Pensionarii sunt trata˛i Ón mod ostentativ ca simple ma∫ini de vot, ale c„ror probleme devin importante abia Ón perioada alegerilor. Dup„ ce, timp de patru ani, b„tr‚nii no∫tri sunt cei care resimt cel mai ad‚nc s„r„cia, criza medicamentelor ∫i a spitalelor, birocra˛ia ∫i nep„sarea flagrant„ a administra˛iei, iat„ c„ Ón anul electoral guvernan˛ii devin sensibili ∫i caritabili. Este prea cinic, mult prea cinic faptul c„ unii g‚ndesc c„ pot c‚∫tiga simpatii politice cu c‚teva zeci de mii de lei proveni˛i din bani publici. ™i este ∫i mai cinic faptul c„ pensionarii — al c„ror mod de a supravie˛ui tranzi˛iei r„m‚ne cumva miraculos — sunt chiar impresiona˛i de astfel de gesturi electorale.

65. Dumitru Dragomir

    #204046

    ## Stima˛i colegi,

    Doresc s„ v„ aduc ast„zi Ón aten˛ie o problem„ aparent secundar„, dar care, privit„ cu responsabilitate, are implica˛ii ample asupra s„n„t„˛ii, educa˛iei ∫i dezvolt„rii sociale armonioase a copiilor no∫tri. Œn plus, aceast„ problem„ ridic„ un semn de Óntrebare asupra raportului dintre capitalul privat ∫i binele public.

    Probabil c„ cei mai mul˛i dintre cei de fa˛„ Ó∫i amintesc de terenurile de joac„ ale copil„riei, de banalele îmaidane“ unde se putea bate mingea, se putea practica, cu pu˛in„ imagina˛ie, orice fel de sport sau de joc. Œn urm„ cu patruzeci de ani, aceste terenuri publice pentru sport ∫i joac„ puteau fi Ónt‚lnite la tot pasul. Œntr-o ˛ar„ pu˛in urbanizat„, ele erau o apari˛ie fireasc„ Ón orice mahala, dar ∫i Ón unele zone centrale. Genera˛ia noastr„, a celor de fa˛„, s-a bucurat a∫adar de binefacerile unor terenuri publice de sport înaturale“, neamenajate, datorate, Ón fond, s„r„ciei comunit„˛ilor locale.

    Œn anii ’60 ∫i ’70, c‚nd, Ón marile ora∫e, procesul de urbanizare a devenit mai accentuat, edilii comuni∫ti, cu toate limitele ∫i gre∫elile lor, au proiectat parcuri publice, de multe ori prev„zute cu terenuri pentru fotbal, volei, tenis sau alte sporturi de echip„. Chiar dac„, Ón anii ’80, aceste terenuri au fost neglijate sau au intrat Ón paragin„, ele au oferit genera˛iilor mai tinere ∫ansa sporturilor ∫i jocurilor colective ∫i — aten˛ie! — gratuite, aflate la Óndem‚na tuturor, lucru aflat Ón consonan˛„ cu ideologia regimului comunist. A fost, domnilor, unul din acele lucruri pe care conduc„torii prim„riilor din perioada anterevolu˛ionar„ l-au f„cut mai bine dec‚t cei de ast„zi.

    Nu cred c„ trebuie s„ explic nim„nui rolul extrem de important pe care sporturile ∫i jocurile colective practicate Ón copil„rie Ól au nu numai pentru educa˛ia fizic„ a

    tinerilor, ci ∫i pentru dezvoltarea lor psihic„ ∫i social„. Banalele îmiu˛e“ din spatele blocului sunt, oric‚t ar p„rea de for˛at, veritabile ∫coli ale vie˛ii. Ele dezvolt„ capacitatea tinerilor de a se socializa, de a intra Ón interac˛iune. Ele Ói Ónva˛„ pe copii spiritul de echip„, importan˛a colabor„rii, a dep„∫irii egoismului elementar. Ele deprind pe tineri cu respectarea unor reguli, cu respectarea partenerului de joc. Modul spontan Ón care un grup de copii inventeaz„ jocuri sportive ∫i elaboreaz„ reguli nu face dec‚t s„ premearg„ creativitatea oamenilor maturi de mai t‚rziu.

66. Costache Mircea

    #212050

    Doamnelor ∫i domnilor,

    îTerorism pesedist“

    Decadentismul care paralizeaz„ societatea rom‚neasc„ nu mai poate fi pus azi doar pe seama exager„rilor unor opozan˛i ai regimurilor care ne-au adus aici. Aceea∫i stare de lucruri este blamat„ de to˛i raportorii pentru Rom‚nia ai comunit„˛ii interna˛ionale. P‚n„ unde se va mai pr„bu∫i ∫i c‚t se va mai degrada, oare, via˛a Ón aceast„ ˛ar„? Nimic nu mai func˛ioneaz„ Ón interesul omului de r‚nd. Pretutindeni dispre˛, murd„rie, ho˛ie, mafie ∫i amenin˛„ri, amenin˛area cu disponibilizarea, cu suspendarea dosarului de ajutor, cu tr‚ntitul u∫ii Ón nas, cu privarea de cele mai elementare drepturi cet„˛ene∫ti. Omenirea Óntreag„ depl‚nge soarta crud„ a celor c„zu˛i sub atentatele teroriste.

    Œntr-o interpelare adresat„ ministrului administra˛iei ∫i internelor atr„geam aten˛ia c„ la noi exist„ alte forme de terorism dec‚t exploziile sinuciga∫e ori atentatele cu bomb„. Œn societatea noastr„, cele mai nimicitoare bombe sunt s„r„cia, umilin˛ele ∫i sfidarea ciocoiasc„. D„deam exemplul terorii instaurate Ón comuna buzoian„ Boldu, unde primarul, viceprimarul, na∫ul primarului ∫i ∫eful de post patroneaz„ din umbr„ un grup de b„t„u∫i care aplic„ la comand„ corec˛ii violente tuturor celor care au curajul de a avea alte op˛iuni politice dec‚t ei.

    Reprezentantul ministerului Ón cauz„, domnul Alexandru Mircea, mi-a furnizat de la tribuna Camerei Deputa˛ilor cel mai stupefiant r„spuns care se putea da unei asemenea interpel„ri. Un r„spuns demn de un mili˛ian tembel care, f„r„ s„ vrea, confirm„ punct cu punct cele semnalate de mine. R„spunsul lui va r„m‚ne m„rturie pentru istoricii viitorului despre tic„loasele vremuri pe care ne-a fost dat s„ le tr„im.

    Ca s„ demonstreze, chipurile, c„ fabulez, domnul secretar de stat afirm„ c„ numitul Bogdan nu putea fi b„tut demonstrativ Ón centrul comunei pentru c„ nu se numea Ion, ca Ón interpelare, ci Tudorache, ∫i pentru c„ a plecat la munc„ Ón Spania. Tot a∫a, c„ t‚n„rul T„nase Ionel nu putea fi amenin˛at, ∫icanat, supus unor controale comandate p‚n„ la alungarea din comun„ pentru c„, de∫i avea, Óntr-adev„r, un magazin Ón casa p„rinteasc„, Ó∫i avea domiciliul Ón buletin la R‚mnicu-S„rat. De asemenea, domnul secretar de stat consider„ c„ Morogan Ion nu a fost pedepsit cu oprirea conductei de gaz la 100 metri de cas„ pentru op˛iunea sa politic„, ci din cauza lipsei de fonduri. Mai departe, reprezentantul ministerului constat„ c„ locuin˛a lui Cirea∫„ Dumitru are accesul Ón curte din strada principal„, care este asfaltat„, c‚nd, de fapt, intrarea se afl„ pe uli˛a Ónspre Ghergheasa, l„sat„ ostentativ nepietruit„ pe distan˛„ de 40 metri. Ca s„ fie ∫i mai conving„tor, obtuzul fost mili˛ian a dispus s„ li se ia cet„˛enilor v‚na˛i ∫i teroriza˛i de ∫tabii comunei declara˛ii scrise, smulse sub presiune ∫i intimidare, dictate Ón cel mai cretin stil poli˛ienesc, Óncheiate invariabil cu formula îaceasta Ómi e declara˛ia pe care o sus˛in ∫i semnez“ prin care Morogan ∫i Cirea∫„ ar fi negat c„ ar fi membri P.R.M.

67. Dorin-Laz„r Maior

    #215885

    Atentatul terorist din Spania a zguduit lumea Ónc„ o dat„, dup„ ∫ocul resim˛it la 11 septembrie. Violen˛a oarb„ ∫i moartea unor oameni nevinova˛i au cauzat Ónc„ o dat„ durere ∫i consternare Ón sufletele noastre, Óndemn‚ndu-ne s„ ne revolt„m Ómpotriva acestor acte ∫i s„ ne unim for˛ele cu to˛i cei care lupt„ Ómpotriva terorismului, cu at‚t mai mult c„ ∫i ˛ara noastr„ ∫i-a pl„tit din greu tributul de s‚nge.

    Aceast„ violen˛„ s„lbatic„ ∫i f„r„ sens, Óns„, nu trebuie s„ ne descurajeze, ci s„ ne uneasc„ Óntr-un efort comun de a face aceast„ lume mai sigur„. Solidaritatea uman„ Ómpotriva terorismului trebuie s„ se manifeste indiferent de grani˛e, religii, credin˛e ∫i interese.

    Atacurile teroriste nu au discern„m‚nt ∫i de aceea o lume mai sigur„ trebuie s„ fie un ˛el comun al tuturor na˛iunilor. Dincolo de ralierea la aceast„ lupt„ interna˛ional„, statul rom‚n trebuie s„ ia m„suri interne pentru ca astfel de evenimente s„ nu se Ónt‚mple pe teritoriul ˛„rii noastre. Apropierea Rom‚niei de integrarea Ón Uniunea European„ ne va aduce Ón c„utarea celor care pun la cale aceste acte teroriste. De aceea, autorit„˛ile trebuie s„ ia m„surile de securitate care se impun, de la sporirea controalelor pe aeroporturi, g„ri sau sta˛ii de metrou ∫i p‚n„ la supravegherea apropiat„ a locurilor publice aglomerate. Acestui fenomen trebuie s„-i acord„m o aten˛ie sporit„ ∫i s„ nu precupe˛im nici un efort Ón combaterea lui.

    Chiar dac„ p‚n„ acum aceste evenimente nefericite ne-au ocolit, nu Ónseamn„ c„ nu putem fi lovi˛i de terori∫ti, iar pruden˛a trebuie considerat„ un imperativ ∫i tratat„ ca atare. Nu putem r„m‚ne indiferen˛i fa˛„ de acest flagel, iar atitudinea noastr„ trebuie s„ descurajeze orice astfel de manifestare. Astfel, to˛i cei care au c„zut victime terorismului nu au fost doar ni∫te nume, ci reprezint„ semnalul de alarm„ de care trebuie s„ ˛inem seama, mai ales pe plan intern. Faptul c„ suntem a doua ˛ar„ cu pierderi Ón atentatul din Spania trebuie s„ ne arate c„ ne-am angajat Óntr-o lupt„ care se duce la nivel interna˛ional, dar care Óncepe cu m„surile antiteroriste luate Ón ˛ar„.

    Suntem ∫i vom fi al„turi de poporul spaniol Ón aceast„ cumplit„ tragedie. De asemenea, moartea compatrio˛ilor no∫tri Ón acest atentat ne Óndeamn„ la compasiune ∫i solidaritate pentru to˛i care au pierdut pe cineva drag ∫i

68. Ion Mocioalc„

    #218368

    ## îDespre mo˛iune“

    Mo˛iunea, de cenzur„ sau simpl„, este o practic„ frecvent Ónt‚lnit„ Ón democra˛ia parlamentar„. Ea este un instrument la Óndem‚na opozi˛iei pentru a-∫i manifesta atitudinea ∫i pozi˛ia fa˛„ de demersul guvernamental. Œn toat„ lumea unde opozi˛ia se respect„ pe ea Óns„∫i. Unde respect„ electoratul, interesul na˛ional general, mo˛iunea are un caracter constructiv.

    La noi, Ón aceast„ perioad„, dreptul la mo˛iune este folosit de opozi˛ie Ón scop propagandistic ∫i va fi utilizat tot mai pregnant Ón campania electoral„. Din dorin˛a de a atrage aten˛ia electoratului, Alian˛a P.N.L.—P.D., care s-a autointitulat îopozi˛ia democratic„“, probabil pe ideea continuit„˛ii cu C.D.R. din vechea guvernare, a uitat diferen˛ele ideologice ∫i a dorit colaborarea cu P.R.M., etichetat ca extremist, pe care Ól consider„ ca fiind îopozi˛ia nedemocratic„“ ∫i care, Ón ace∫ti ani de tranzi˛ie, a avut atitudini ∫i manifest„ri nu tocmai favorabile integr„rii Rom‚niei Ón structurile euroatlantice ∫i U.E.

    Pentru depunerea mo˛iunii de cenzur„, participarea P.R.M. era absolut obligatorie, deoarece, separat, nici una dintre cele dou„ forma˛iuni nu Óndepline∫te condi˛iile privind num„rul necesar de parlamentari. Discu˛iile purtate mai multe zile au e∫uat din cauza orgoliilor ∫i dorin˛ei de imagine politic„. P.R.M. a condi˛ionat semnarea mo˛iunii de rolul de vioara Ónt‚i al lui Vadim Tudor, care trebuia s„ citeasc„ textul acesteia Ón Parlament. Mo˛iunea de cenzur„, Ón aceast„ situa˛ie, se pare c„ se va transforma Ón una simpl„.

    Fiind cunoscut limbajul unor lideri din Alian˛a P.N.L.P.D., este clar c„ energia politic„ nu va fi utilizat„ pentru g„sirea unor solu˛ii clare, concrete, care s„ netezeasc„ drumul spre U.E. Dezbaterea este programat„ s„ aib„ caracter negativist, s„ diminueze realiz„rile ob˛inute de actuala guvernare ∫i s„ anuleze Ón totalitate aspectele negative ale fostei guvern„ri, unde P.N.L. ∫i P.D. au responsabilit„˛i majore Ón Ónt‚rzierile privind Ónceperea negocierilor cu Uniunea European„.

    Se va face din nou compara˛ia cu Bulgaria, care este p„guboas„ pentru c„ nu spune adev„rul. Imaginea Bulgariei este mai bun„, dar realitatea este alta. Situa˛ia este mai rea Ón ceea ce prive∫te drepturile omului, starea de s„r„cie a popula˛iei, flagelul mafiei ∫i al crimei organizate, corup˛ia din domeniul privatiz„rii. Reprezentan˛ii P.N.L. s-au transformat Ón avoca˛ii Bulgariei ∫i se fac c„ nu ∫tiu care sunt drepturile rom‚nilor acolo, care este siguran˛a turi∫tilor, cum sunt respectate reglement„rile privind mediul Ónconjur„tor ∫i care este gradul de poluare care ne e exportat nou„. Œn aceste condi˛ii, apare Óntrebarea fireasc„: ce este mai scump, politicianismul sau sentimentul na˛ional?

69. Cristian Sandache

    #222420

    Declara˛ie politic„: îPentru o Rom‚nie european„ nu numai geografic“

    Domnule pre∫edinte,

    ## Stima˛i colegi,

    Sunt incontestabile eforturile pe care actualul Executiv le face Ón sensul moderniz„rii structurilor economicosociale ale statului rom‚n. Nu-i mai pu˛in adev„rat Óns„ c„ ritmul imprimat nu este Óntotdeauna cel a∫teptat ∫i dorit. Integrarea noastr„ Ón marea familie european„ va avea de suferit atunci c‚nd nu vom avea t„ria de a elimina toate acele aspecte negative — efecte pe termen lung ale unei istorii nu de pu˛ine ori capricioase.

    Mentalitatea noastr„ este, la r‚ndu-i, paradoxal„, nereu∫ind s„ ac˛ion„m riguros ∫i metodic, ci Ón salturi ∫i ruperi de ritm, cu o deta∫are contraproductiv„, Ón condi˛iile Ón care timpul nu mai are Ón nici un fel r„bdare (spre a-l parafraza pe prozatorul Marin Preda).

    Vom fi cu adev„rat vrednici de elita Europei atunci c‚nd corup˛ia va primi lovituri din ce Ón ce mai puternice, c‚nd nu vor mai exista dec‚t Ón propor˛ii infime demnitari ori factori de decizie care se Ómbog„˛esc Ón mod necinstit ∫i neru∫inat, sfid‚nd suferin˛ele at‚tor pl„titori de taxe ∫i impozite, c‚nd grosol„nia ∫i mitoc„nia unor oameni politici fa˛„ de mass-media se va diminua p‚n„ aproape de dispari˛ie, totul, pe fundalul unei munci asidue, performante ∫i inteligente care, Ón mod evident, va presupune ∫i situa˛ii dintre cele mai dureroase.

    Integrarea Ón structurile Uniunii Europene este un proces frustrant pentru foarte mul˛i dintre rom‚ni ∫i oamenii trebuie s„ ∫tie exact la ce s„ se a∫tepte. Este, Ón primul r‚nd, datoria politicienilor de a-i informa Ón mod cinstit. Nu prin discursuri sfor„itoare ∫i sterile totodat„, despre Europa sau valorile occidentale vom reu∫i Ón acest demers na˛ional, ci muncind organizat ∫i Óncerc‚nd s„ cultiv„m onestitatea ∫i adev„ratele valori. P‚n„ la

    urm„, ∫i cur„˛enia exemplar„ a unei simple str„zi este un pas Ónainte pe acest drum.

70. Cristian Nechifor

    #224361

    Alian˛a Ómpotriva naturii ∫i a firii dintre dou„ partide care au devenit Ón timp meschine ca inten˛ii ∫i obscure ca organizare ∫i mod de abordare a problemelor reale ale na˛iunii nu poate dec‚t s„ ne Óngre˛o∫eze.

    Partidul Na˛ional Liberal ∫i Partidul Democrat, de fapt, liderii de la nivel na˛ional au Óncercat ∫i Óncearc„ Ón continuare s„ atrag„ de partea lor oameni cu popularitate, care ar putea s„ le aduc„ voturi ∫i nimic altceva.

    Oamenii care au sim˛it c„ nu mai fac fa˛„ presiunilor exercitate de liderii partidelor despre care vorbim acum au p„r„sit barca ∫i s-au retras din planul politic sau au adoptat o atitudine clar„ de dezaprobare a ac˛iunilor necurate ∫i mizerabile Óndreptate mai ales Ómpotriva bunului-sim˛.

    Sunt destule cazuri la nivel na˛ional Ón care lideri ai P.N.L. au trecut la P.D., pentru a putea accede la un loc pe listele electorale sau invers. Œn acest caz, cum se mai poate pune problema unei alian˛e care s„ reprezinte cu adev„rat interesele ∫i dezideratele cet„˛enilor? Cine poate s„ cread„ c„ o persoan„ care a fugit de la P.N.L., trec‚nd la P.D., a f„cut acest lucru doar pentru c„ a sim˛it o apropiere de doctrina democrat„?

    De fapt, Óntrebarea este: exist„ vreo doctrin„ la vreunul dintre cele dou„ a∫a-zise partide? Sau, dac„ cele dou„ partide ar fi avut doctrine ∫i interese politice curate, comune, de ce se produc aceste schimb„ri care, Ón mod evident, nu au nici un sens Óntr-o organiza˛ie care are preten˛ii de partid politic cu inten˛ii serioase?

    Eu sunt convins deja c„ asist„m la jocurile murdare ale unor persoane care Óncearc„ s„ se erijeze Ón lideri politici, dar care, de fapt, vizeaz„ doar interese personale murdare. Œn ultimele s„pt„m‚ni, majoritatea rom‚nilor au sanc˛ionat dur modul de abordare a problemelor de c„tre ace∫ti m„sc„rici politici care nu vor dec‚t putere. E grav c„ au asemenea dorin˛e ∫i e mai grav c„ ei v„d Ón ascensiunea politic„ o stratagem„ pentru a ob˛ine putere.

    Ce Ónseamn„, de fapt, putere? Dac„ nu Ónseamn„ sus˛inerea ideilor unui popor care Ó∫i dore∫te zi de zi s„ o duc„ mai bine ∫i dac„ nu reprezint„ Ón mod real interesele na˛iunii, nu poate s„ Ónsemne nimic.

71. Gheorghe Ana

    #227561

    ## Doamnelor ∫i domnilor,

    Rom‚nia de ast„zi Óncearc„ s„ g„seasc„ calea spre adev„rata democra˛ie, spre valorile universal valabile — demnitate, pace ∫i prosperitate. Aceste c„ut„ri incumb„ perseveren˛„, fermitate, profesionalism ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, solidaritate.

    S„pt„m‚na trecut„, raportorul pentru Rom‚nia, Emma Nicholson, ∫i-a prezentat raportul Ón Parlamentul European, pe care nu doresc s„-l comentez, el reprezent‚nd Óntr-o oarecare m„sur„ realit„˛ile rom‚ne∫ti. Ceea ce m-a determinat s„ vin la tribuna Parlamentului este f„˛„rnicia cras„ ∫i cinismul partidelor din opozi˛ie, manifestate dup„ prezentarea ∫i discutarea raportului Ón Parlamentul European.

    Acest lucru, la care se adaug„ minciunile con∫tient m„sluite ∫i acuza˛iile infame la adresa Guvernului, Ómi Ónt„re∫te ideea c„ partidele din opozi˛ie nu doresc respectarea calendarului de integrare a Rom‚niei Ón Uniunea European„, ci compromiterea intern„ ∫i interna˛ional„ a Guvernului Adrian N„stase ∫i, implicit, a P.S.D.

    Lipsa de solidaritate a tuturor for˛elor politice fa˛„ de obiectivul cel mai important al Rom‚niei, integrarea Ón Uniunea European„, a reie∫it ∫i din lu„rile de pozi˛ie ale unor europarlamentari cu ocazia dezbaterii raportului doamnei Emma Nicholson (vezi discursul vicepre∫edintelui Parlamentului European), care au afirmat tran∫ant c„ opozi˛ia parlamentar„ din Rom‚nia nu sus˛ine integrarea Rom‚niei Ón 2007; de asemenea, de la tribuna Parlamentului European s-a afirmat c„ parlamentarii europeni liberali au fost influen˛a˛i de omologii lor rom‚ni afla˛i Ón opozi˛ie.

    Cu alte cuvinte, mai pe rom‚ne∫te, unii s-au dus cu p‚ra la îŒnalta Poart„“, ca pe vremuri! Halal solidaritate! Cu declara˛ii de genul Theodor Stolojan: îRom‚nia se afl„ aproape de un adev„rat crah european“ sau îGuvernul a implicat Rom‚nia Óntr-o profund„ criz„ european„“, nu putem vorbi de solidaritate fa˛„ de obiectivul crucial al Rom‚niei, integrarea Ón Uniunea European„.

    Dac„ ast„zi avem anumite probleme Ón respectarea calendarului de aderare nu este de vin„ numai Guvernul Adrian N„stase. Cum a Ónf„ptuit reforma Ón justi˛ie P.N.L., al c„rui reprezentant a condus Ministerul Justi˛iei? Nu exista corup˛ie Ón Rom‚nia c‚nd P.N.L. ∫i P.D. se aflau la putere?

72. Emil Rus

    #231219

    Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

    Despre integrarea Rom‚niei Ón Uniunea European„ Ón preocup„rile Guvernului Adrian N„stase vreau s„ vorbesc ast„zi Ón declara˛ia mea politic„.

    Interesul na˛ional prezent ∫i dezideratul major, totodat„, al partidelor politice ∫i al tuturor cet„˛enilor este aderarea ˛„rii noastre la Uniunea European„.

    Drumul este anevoios, exigen˛ele Óndrept„˛ite ale europenilor sunt mari, gre∫elile puterii social-democrate sau, mai precis, compromisurile sunt o erup˛ie Ón lan˛, concretizat„ Ón corup˛ie ∫i iar„ corup˛ie, Ón privatizare, justi˛ie, administra˛ie, culmin‚nd cu inumanul act al exportului de copii ∫i adul˛i.

    S-a ajuns, astfel, la Raportul îNicholson“, Ón care progresele ˛„rii noastre Ón procesul ader„rii sunt puse sub semnul Óntreb„rii, fapt deosebit de grav pentru Rom‚nia, ∫i care, p‚n„ la urm„, sufer„ amend„ri favorabile nou„, Ónc‚t, atunci c‚nd este supus aprob„rii Parlamentului European, este adoptat cu 375 de voturi pentru, 10 voturi Ómpotriv„ ∫i 29 ab˛ineri.

    Imediat dup„ votul exprimat la Strasbourg, Ón Rom‚nia s-a Óntrerupt emisiunea la Pro Tv (nu ∫tiu eu de alte Óntreruperi, dar cred c„ au mai fost) ∫i Ón fa˛a ˛„rii apare primul-ministru Adrian N„stase spre a informa despre marea victorie ob˛inut„ de Guvernul s„u. La merite nu mai Óncape nimeni, nici pre∫edintele ˛„rii, nici Parlamentul, nici opozi˛ia (∫i mai ales), nici societatea civic„, ci numai ∫i numai Guvernul Adrian N„stase, Ón frunte cu primministrul s„u.

    Concluziile premierului nostru nu sunt cele referitoare la ceea ce trebuie s„ Óndeplineasc„ Rom‚nia Ón prezent ∫i Ón viitor, ci la opozan˛ii str„ini: îAu fost c‚˛iva parlamentari europeni care au cerut suspendarea negocierilor cu Rom‚nia, ∫i aceast„ Óncercare nu a

    MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 32/25.III.2004 reu∫it“; ∫i Ón conferin˛a cu prefec˛ii de vineri, 12 martie a.c., subliniaz„: îExager„rile, unele neadev„ruri puse ini˛ial Ón raport au disp„rut datorit„ unor eforturi conjugate nu doar din partea sociali∫tilor europeni, ci a unei abord„ri mai largi“, pentru c„ domnul Adrian N„stase are prieteni Ón toat„ Europa.

    La toate acestea prim-ministrul mai adaug„ reorganizarea benefic„ a Guvernului Ón direc˛ia marilor obiective ale integr„rii Rom‚niei Ón Uniunea European„ drept alt„ mare victorie a politicii sale.

73. Eugen-Lucian Ple∫a

    #234496

    Instan˛ele de judecat„ din Óntreaga ˛ar„, continu‚nd campania Ónceput„ Ón perioada 1996—2000, dau sentin˛e de evacuare Ómpotriva chiria∫ilor ∫i anuleaz„ titluri de proprietate ob˛inute legal Ón baza Legii nr. 112/1995, neabrogat„, Ón vigoare.

    De la data de 10 septembrie 2002, c‚nd am atras aten˛ia pentru prima oar„ asupra acestor practici inumane, tot Ón ∫edin˛a Camerei Deputa˛ilor, nu s-a schimbat nimic.

    Ast„zi, dup„ ce avem o nou„ Constitu˛ie, constat c„ exist„ persoane ∫i institu˛ii care nu doresc s„ aplice prevederile ei, de∫i declara˛iile despre îlegalitate, moralitate ∫i combaterea corup˛iei“ au devenit o mod„.

    Se p„streaz„ practica evacu„rii din locuin˛„ Ón strad„, stimate Guvern al Rom‚niei!

    Acest procedeu, mai barbar ∫i mai josnic dec‚t deportarea sau str„mutarea for˛at„ folosit„ Ón perioada anilor ’40—’50, c‚nd se cuno∫tea cel pu˛in destina˛ia celor izgoni˛i din locuin˛e, se aplic„ cu neru∫inare, ca efect al corup˛iei de care dau dovad„ unii judec„tori, executori judec„tore∫ti ∫i avoca˛i.

    Unde este statul de drept, onorat Guvern?

    Unde sunt magistra˛ii statului, procurorii ∫i to˛i ceilal˛i care au datoria s„ se sesizeze din oficiu Óntru respectarea legilor Ón vigoare, pentru ap„rarea drepturilor tuturor cet„˛enilor, f„r„ discrimin„ri de orice natur„?

    Este o dovad„ de cinism ∫i iresponsabilitate ca Óntr-un stat european Guvernul s„ tolereze asemenea practici ale unor magistra˛i lipsi˛i de cel mai elementar spirit uman.

    Evacu„rile se fac cu violen˛„, execut„rile sunt silite, oamenii sunt Ómbr‚nci˛i Ón strad„ ∫i lucrurile aruncate pe trotuare.

    Violen˛a Ón azv‚rlirea cet„˛enilor nevinova˛i Ón strad„, Ón favoarea infractorilor ∫i impostorilor, va genera violen˛„, dar Ómpotriva celor care nu-∫i fac datoria ∫i tolereaz„ jaful.

    P.S.D., aflat la putere, ar fi trebuit de mult„ vreme s„ con∫tientizeze c„ nu se pot materializa doctrine socialdemocrate pe structuri liberale, mo∫tenite de la îconstructorul“ Stoica Valeriu, care ∫i Ón aceste zile savureaz„ roadele operei sale, Óntr-un mediu pe care P.S.D. nu Ól tulbur„... ™i se mai mir„ de conflictele permanente pe care le genereaz„ tagma magistra˛ilor îemana˛i“ de Stoica, pu∫i pe c„p„tuial„ veroas„.

74. Corneliu Ciontu

    #236941

    ## **Domnul Corneliu Ciontu:**

    V„ mul˛umesc ∫i v„ urez succes Ón continuare.

75. Valer Dorneanu

    #237183

    ## Stima˛i colegi,

    V„ rog s„ Ómi permite˛i s„ deschid a doua parte a ∫edin˛ei de ast„zi, destinat„ dezbaterii proiectelor Ónscrise pe ordinea de zi ∫i votului final.

    ™i-au Ónregistrat prezen˛a 281 de deputa˛i din cei 345, 64 sunt absen˛i, 15 particip„ la alte ac˛iuni parlamentare.

    Primul punct Ónscris pe ordinea de zi de ast„zi este propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea unor articole ale Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic.

    Comisia pentru Ónv„˛„m‚nt, ∫tiin˛„, tineret ∫i sport este prezent„.

    Fiind vorba de un raport de respingere, autorul propunerii va lua cuv‚ntul dup„ raportul comisiei.

76. Vasile Miron

    #237856

    Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

    La Óntocmirea acestui raport comisia a avut Ón vedere urm„toarele avize: avizul Comisiei pentru munc„ ∫i protec˛ie social„, care este negativ; avizul Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i, care este pozitiv; avizul pozitiv al Consiliului Legislativ ∫i punctul de vedere al Guvernului, care este negativ.

    Œn esen˛„, propunerea legislativ„ vizeaz„ modificarea unor reglement„ri referitoare la condi˛iile de promovare a cadrelor didactice universitare ∫i la organizarea activit„˛ii didactice.

    MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 32/25.III.2004 Lucr„rile comisiei s-au desf„∫urat Ón ziua de 15 martie 2004. Œn urma dezbaterii, comisia, cu 15 voturi Ómpotriv„ ∫i 3 ab˛ineri, a hot„r‚t respingerea propunerii legislative din anumite motive, ∫i se expun mai multe, dintre care cele principale ar fi urm„toarele: textul propus nu con˛ine criterii concrete Ón raport cu care s„ se aprecieze activitatea didactic„, ∫tiin˛ific„ ∫i instructiv-educativ„ a persoanei Ón cauz„, termenul îbun„“, utilizat Ón cuprinsul textului, fiind de natur„ a crea dificult„˛i Ón procesul de interpretare ∫i aplicare.

    Consider„m c„ nu este oportun„ acum modificarea ∫i completarea Legii Statutului personalului didactic, care trebuie corelat„ ∫i armonizat„ cu prevederile europene Ón domeniul Ónv„˛„m‚ntului superior, cu prevederile altor acte normative care urmeaz„ a fi dezb„tute ∫i adoptate, Ón primul r‚nd cu Legea Ónv„˛„m‚ntului superior, aflat„ Ón stadiu de proiect. Propunerile din ini˛iativa legislativ„ pot fi re˛inute pentru discu˛ia asupra unei astfel de legi.

    V„ mul˛umesc.

77. Valer Dorneanu

    #239511

    V„ mul˛umesc. Pofti˛i, domnule Antonescu.

78. Niculae-Napoleon Antonescu

    #239585

    De la Ónceput vreau s„ v„ spun c„ sunt de acord cu propunerea comisiei, Ón sensul c„ aprecierea asupra acestor obiective de schimbare a Legii Statutului personalului didactic pe care le-am propus noi a fost c„ sunt corecte, dar c„ trebuie corelate cu celelalte modific„ri care se prev„d la Legea Ónv„˛„m‚ntului superior, aflat„ Ón curs de elaborare.

    Vreau s„ v„ spun totu∫i c„ argumentele Guvernului, care de fapt sunt ale Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii, nu sunt deloc corecte, ci dimpotriv„.

    Prin propunerile pe care noi le-am f„cut am vrut s„ introducem criterii Ón statut, astfel ca promovarea s„ se fac„ pe baz„ de calitate, ∫i nu de cantitate, ceea ce de fapt se ∫i practic„.

    Vreau s„ v„ spun c„ toate modific„rile pe care le-am propus provin de la Consiliul Na˛ional al Rectorilor, din practica curent„, pentru c„, de fapt ∫i Ón fond, indiferent dac„ aprob„m sau nu aceste modific„ri, universit„˛ile le-au operat.

    Œn al treilea r‚nd, vreau s„ v„ spun c„ Ministerul Educa˛iei folose∫te argumente cum Ói convine. C‚nd a avut posibilitatea s„ m„reasc„ num„rul de elevi Ón clase, deci ministerul s„ o aib„ prin excep˛ie, ∫i am fost de acord, acum folose∫te argumentele pe care le-au folosit cei care au fost Ómpotriva acestuia, pentru a respinge argumenta˛ia noastr„ privind autonomia senatelor universitare Ón a-∫i stabili forma˛iile de studiu ∫i normele didactice.

    Vreau s„ v„ spun c„ Ón condi˛iile actuale, conform statutului actual, exist„ universit„˛i Ón care normele didactice sunt Ónc„lcate grosolan — sunt prev„zute 22 de ore, 24 de ore ∫i chiar 36 de ore pentru un post didactic, ca ∫i c‚nd un profesor ar lucra la strung, tocmai

    pentru c„ statutul nu prevede m„suri exprese Ón acest caz.

    Œn concluzie, ca s„ nu prelungim prea mult discu˛ia, am fost de acord ca Ón momentul de fa˛„ s„ respingem aceast„ lege (de fapt, noi am vrut s„ o retragem), dar comisia ∫i ministerul au promis c„ toate aceste propuneri de modificare vor fi avute Ón vedere imediat, Ón perioada urm„toare, pentru c„ este Ón curs de elaborare o modificare mai ampl„ a Statutului personalului didactic, precum ∫i Legea Ónv„˛„m‚ntului superior.

79. Valer Dorneanu

    #241781

    V„ mul˛umesc. Pofti˛i, domnule deputat.

80. Paul Magheru

    #241853

    Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

    Ca membru Ón Comisia pentru Ónv„˛„m‚nt, ∫tiin˛„, tineret ∫i sport sus˛in punctul de vedere al comisiei. Deci am votat ∫i eu exact cum a votat Óntreaga comisie, inclusiv argumentele pertinente pe care Guvernul le-a adus Ón favoarea respingerii acestei ini˛iative legislative.

    A∫ vrea s„ spun doar at‚t: ini˛iatorii s-au prevalat prea mult de autonomia universitar„, invoc‚nd o prevedere constitu˛ional„, ∫i anume art. 32 alin. 6 din Constitu˛ie, care spune c„: îAutonomia universitar„ este garantat„“. A∫a este, numai c„ autonomia universitar„ nu se situeaz„ deasupra legii, pentru c„ tot legea stipuleaz„ exact ce Ónseamn„ autonomie universitar„, ∫i punctul de vedere al Guvernului a fost Ón tonul unei corecte Ón˛elegeri a autonomiei universitare.

    Astfel, am votat Ómpotriva acestei ini˛iative ∫i v„ rog ∫i pe dumneavoastr„ s„ sus˛ine˛i acela∫i punct de vedere al Guvernului.

81. Valer Dorneanu

    #242799

    Pofti˛i, doamna Apostolescu.

82. Maria Apostolescu

    #242860

    ## Domnule pre∫edinte,

    ## Stima˛i colegi,

    Referitor la aceast„ propunere legislativ„, sunt Óntr-adev„r pentru respingere Óntruc‚t mi se pare c„ nu se prea ˛ine cont de o serie Óntreag„ de aspecte, dintre care doar pe unul vreau s„ Ól semnalez: Óntotdeauna un dasc„l, un profesor universitar Ón special, a fost ∫i va fi un model Ón tot ceea ce face, adic„ un model de etic„ moral„ ∫i mai ales un model ∫tiin˛ific.

    Cu Ónaintarea Ón v‚rst„, o dat„ cu acumul„rile ∫tiin˛ifice, se produce ∫i o acumulare de probleme de s„n„tate, de uzur„ fizic„, astfel c„ modelul care apare Ón fa˛a discipolilor, Ón fa˛a studen˛ilor Óncepe s„ sufere o serie de deform„ri, nemaiav‚nd Óntru totul rolul educativ. Din acest punct de vedere, este moral ∫i etic ca o parte din activit„˛i, Ón special cele administrative, s„ fie l„sate de-o parte, ∫i m„ refer la func˛iile de rector ∫i de decan, care solicit„ foarte mult un cadru didactic dep„∫it de o

    MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 32/25.III.2004 anumit„ v‚rst„, ∫i s„ r„m‚n„ doar cu activit„˛ile care privesc acumul„rile ∫tiin˛ifice, prin acestea valorific‚ndu-se prestigiul ∫tiin˛ific c‚∫tigat, notorietatea, c‚t ∫i leg„turile acestor personalit„˛i ∫tiin˛ifice cu personalit„˛i similare din ˛ar„ ∫i din str„in„tate. De asemenea, s„ fie valorificat„ toat„ acumularea ∫tiin˛ific„ Ón Óndrumare de studen˛i, de doctoranzi.

    De aceea, sunt pentru respingere ∫i nu sunt pentru acordarea de noi ∫i noi mandate de rector ∫i decan.

    V„ mul˛umesc.

83. Valer Dorneanu

    #244389

    Domnul Ifrim, pre∫edintele Comisiei pentru s„n„tate ∫i familie.

84. Octavian-Constantin Petru∫

    #244485

    Eu vreau s„ fac apel la colegii de la P.S.D...

85. Valer Dorneanu

    #244576

    Stimate coleg, eu cred c„ nu a˛i venit aici, la tribun„, ca s„ v„ mira˛i pentru ni∫te pozi˛ii personale, ci pentru a v„ exprima punctul de vedere pe fond!

    V„ atrag agen˛ia c„ discut„m o propunere legislativ„, nu o disput„ personal„.

86. Octavian-Constantin Petru∫

    #244842

    Eu rog colegii de la P.S.D. s„ fie de acord cu propunerea Guvernului, care este o propunere foarte bun„ Ón acest caz.

    V„ mul˛umesc.

87. Mircea Ifrim

    #245019

    ## **Domnul Mircea Ifrim:**

    V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

    Voi fi foarte scurt, fiind ∫i eu unul dintre ini˛iatori.

    A∫ dori s„ Ómi exprim acordul cu hot„r‚rea luat„ Ón comisie — ca prevederile respective s„ fie luate Ón calcul la viitorul proiect de lege pentru Ónv„˛„m‚ntul superior. Vreau Óns„ s„ precizez c„ toate aceste prevederi pe care noi le-am inclus acolo sunt Ón spiritul autonomiei universitare ∫i, dac„ atunci c‚nd a fost f„cut„ Legea Ónv„˛„m‚ntului Ón Constitu˛ie se spunea îAutonomia universitar„ este garantat„ prin lege.“, urm‚nd deci reglement„ri, la ora actual„ punctul vine dup„ îgarantat„“: îAutonomia universitar„ este garantat„.“ Œn acest sens, dac„ o comunitate universitar„ dore∫te s„ Ó∫i aleag„ un om, trebuie s„ Ói d„m autonomia.

    V‚rsta Ónc„ nu este un criteriu de competen˛„ ∫i vreau s„ v„ spun c„ profesorul Palade, pe care le-am Ónt‚lnit anul trecut la San Diego, are 86 de ani ∫i este decan al Facult„˛ii de Medicin„ din San Diego de 22 de ani. ™i putem continua cu aceste exemple.

    Deci legea nu face dec‚t s„ lase comunitatea universitar„ s„ fac„ ceea ce trebuie ∫i s„ nu Ói ∫tirbeasc„ autonomia.

    V„ mul˛umesc.

    ## **Domnul Octavian-Constantin Petru∫**

88. Mircea Ifrim

    #246224

    **:**

    Domnule pre∫edinte...

89. Valer Dorneanu

    #246255

    Domnule Petru∫, nu este prea mult„ zbatere pentru o respingere?

90. Octavian-Constantin Petru∫

    #246351

    Domnule pre∫edinte,

    Stima˛i colegi,

    Eu Ómi exprim surprinderea: ieri colegii ini˛iatori au renun˛at la aceast„ ini˛iativ„ Ón comisie ∫i ast„zi au continuat s„ o sus˛in„!

91. Valer Dorneanu

    #246567

    Dreptul la replic„ solicitat de ini˛iator.

92. Niculae-Napoleon Antonescu

    #246642

    Am fost de acord de la Ónceput.

    ™i spun Ónc„ o dat„, nu sunt de acord cu motiv„rile Guvernului pentru c„ sunt puerile ∫i, dac„ le citi˛i, observa˛i c„ nici nu au citit legea, pentru c„ nu se refer„ la legea aceasta, probabil se refer„ la altele.

    Dar vreau s„ v„ aduc la cuno∫tin˛„ un fapt care nu s-a mai Ónt‚mplat Ón Parlamentul Rom‚niei de c‚nd sunt eu, din 1996. Unii autori din subcomisie ∫i-au permis s„ fac„ pe ini˛iatorii legii — ∫i doamna Barto∫, ∫i al˛ii sunt printre ei —, s„ Ói fac„ înelegiui˛i“: îSunt ni∫te nelegiui˛i care propun o lege. Sunt ni∫te avizi de putere.“ ∫i a∫a mai departe, cu at‚t mai mult cu c‚t legea aceasta nu era _pro domo_ ; nu are nici o leg„tur„ cu persoanele noastre, pentru c„ noi deja am f„cut alegerile, le-am respectat ∫i a∫a mai departe.

    Dar s„ Ó˛i permi˛i s„ Ó˛i faci colegii din Parlament ∫i din comisie înelegiui˛i“?! Probabil c„ nu ∫tie ce Ónseamn„ termenul acesta! O fi vrut s„ spun„ nelegal. Dar c‚nd i-am spus c„ poate a vrut s„ spun„ înelegal“ a r„spuns: îNu. Nu sunte˛i to˛i nelegiui˛i; numai unii din autori sunt nelegiui˛i.“

    Acesta este un fapt foarte grav ∫i eu voi cere o analiz„ a Comisiei de etic„ a Parlamentului, dac„ o avem, iar dac„ nu, a Biroului, pentru c„ a∫a ceva nu s-a mai Ónt‚mplat Ón Parlamentul Rom‚niei. Œn loc s„ Ói comba˛i cu argumente, s„ Ó˛i faci colegii de Parlament, indiferent dac„ au dreptate sau nu, nelegiui˛i!

93. Valer Dorneanu

    #248081

    Vom supune propunerea de respingere votului final ast„zi, la sf‚r∫itul ∫edin˛ei.

    Punctul 4, propunerea legislativ„ privind Legea turismului.

    Rog Comisia pentru industrii ∫i servicii s„ Ó∫i motiveze propunerea de respingere.

94. Ion-Florentin Sandu

    #248339

    ## **Domnul Ion-Florentin Sandu:**

    ## **Domnul Niculae-Napoleon Antonescu**

95. Ion-Florentin Sandu

    #248429

    **:**

    Nu este adev„rat! Suntem de acord cu hot„r‚rea comisiei.

    Domnule pre∫edinte,

    Œn conformitate cu prevederile art. 89 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, Comisia pentru

    MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 32/25.III.2004 industrii ∫i servicii a fost sesizat„, spre dezbatere Ón fond, cu propunerea legislativ„ privind Legea turismului, trimis„ cu adresa Pl-x16 din 18 februarie 2004.

    Consiliul Legislativ a avizat favorabil propunerea legislativ„, cu unele observa˛ii ∫i propuneri.

    Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci a hot„r‚t respingerea propunerii legislative.

    Comisia pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic a hot„r‚t avizarea favorabil„ a propunerii legislative.

    Guvernul Rom‚niei a trimis punctul s„u de vedere, prin care a precizat c„ nu sus˛ine adoptarea acestei ini˛iative legislative.

    Propunerea legislativ„ are ca obiect de reglementare instituirea cadrului juridic privind organizarea, desf„∫urarea ∫i dezvoltarea turismului rom‚nesc.

    Œn conformitate cu prevederile art. 60 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, comisia a examinat propunerea men˛ionat„ mai sus Ón ∫edin˛ele din 3 martie ∫i 15 martie 2004. Cu aceast„ ocazie, membrii comisiei au constatat urm„toarele: capitolele I, II, IV, V ∫i VI sunt preluate din Ordonan˛a Guvernului nr. 58 din 1998, unele din articole fiind reformulate, dar av‚nd Ón principal acela∫i con˛inut. Prin urmare, Ón propor˛ie de 80%, ini˛iativa legislativ„ este constituit„ din preluarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 58.

    Capitolul III, care reglementeaz„ cadrul institu˛ional ∫i Ónfiin˛area Autorit„˛ii Na˛ionale pentru Turism, nu mai este necesar Óntruc‚t, prin Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului privind restructurarea administra˛iei publice centrale, adoptat„ Ón ∫edin˛a Guvernului din 11 martie 2004, a fost Ónfiin˛at„ Autoritatea Na˛ional„ pentru Turism, care aplic„ politica Guvernului Ón domeniul turismului.

    Capitolul V — îResurse ∫i facilit„˛i fiscale“ — nu este Ón concordan˛„ cu legisla˛ia fiscal„ din Rom‚nia.

    Œn conformitate cu prevederile art. 1 alin. (3) din Codul fiscal, nu pot fi promovate prevederile fiscale Ón alte acte normative, Ón caz de conflicte Óntre acestea aplic‚ndu-se dispozi˛iile Codului fiscal.

96. Valer Dorneanu

    #251587

    V„ mul˛umesc. Dac„ mai dore∫te cineva s„ intervin„? Nu.

    Vom supune propunerea de respingere votului final ast„zi.

    Punctul 5 Ól vom dezbate joi, potrivit programului pe care l-am stabilit Ón Comitetul ordinii de zi ∫i Ón Biroul permanent.

    Punctul 11. Propunerea legislativ„ privind reÓnfiin˛area satului S‚nv„sii Ón componen˛a comunei G„le∫ti, jude˛ul Mure∫.

    Rog ini˛iatorul s„ o sus˛in„.

97. Kerekes Károly

    #252011

    Domnule pre∫edinte,

    Stima˛i colegi,

    Propunerea legislativ„ are ca obiect de reglementare reÓnfiin˛area satului S‚nv„sii Ón cadrul comunei G„le∫ti, jude˛ul Mure∫, desfiin˛at ca efect al Legii nr. 2/1968, prin contopire cu satul G„le∫ti.

    Din punct de vedere istoric, a∫ezarea este una dintre cele mai vechi ∫i mai importante din zona Nirajului, prima atestare dat‚nd Ónc„ din anul 1332.

    De-a lungul secolelor, denumirea satului a suferit c‚teva modific„ri, iar ca urmare a reorganiz„rii teritoriale intervenite dup„ Primul R„zboi Mondial satul poate fi reg„sit ca S‚nv„sin, sat distinct.

    Œn anexa Legii nr. 2/1968, la capitolul X al documentarului îSatele desfiin˛ate ca urmare a contopirii cu alte sate“, apare la pozi˛ia 24 contopirea satului S‚nv„sii cu satul G„le∫ti, Ón cadrul comunei G„le∫ti, legifer‚ndu-se astfel desfiin˛area acestui sat.

    De-a lungul timpului au ap„rut nenum„rate probleme de ordin administrativ, dar au r„mas nerezolvate p‚n„ Ón prezent.

    Œn contextul introducerii eviden˛ei informatizate a persoanelor, de carte funciar„ etc., actualul mod de eviden˛„ a gospod„riilor poate lesne genera confuzii ∫i distorsiuni majore.

    Œn conformitate cu prevederile Legii nr. 215/2001 privind administra˛ia public„ local„ ∫i ale Legii nr. 3/2000 privind organizarea ∫i desf„∫urarea referendumului, a avut loc consultarea popula˛iei cu privire la ini˛iativa de reÓnfiin˛are a satului S‚nv„sii, iar rezultatele sunt edificatoare, ∫i anume: la o rat„ de participare de peste 63% dintre locuitori la referendum, 99,5% s-au pronun˛at Ón favoarea acesteia.

    A∫adar, ˛in‚nd cont ∫i de dorin˛a locuitorilor satului de a se reveni la vechea form„ de organizare distinct„ a satului Ón cadrul comunei, precum ∫i de necesitatea solu˛ion„rii problemelor administrative actuale, redob‚ndirea de c„tre S‚nv„sii a statutului de sat component al comunei G„le∫ti se contureaz„ ca fiind solu˛ia cea mai fireasc„.

    Av‚nd Ón vedere aceste considerente, supun dezbaterii ∫i adopt„rii aceast„ ini˛iativ„ legislativ„, bineÓn˛eles Ómpreun„ cu amendamentele propuse de comisie, care se reg„sesc Ón raport.

    V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

    MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 32/25.III.2004

98. Valer Dorneanu

    #254240

    Domnule Bara, v„ rog s„ prezenta˛i raportul comisiei.

99. Radu-Liviu Bara

    #254326

    V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

    Comisia pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic, ˛in‚nd cont de avizul favorabil al Consiliului Legislativ, de punctul de vedere al Guvernului, care sus˛ine adoptarea propunerii legislative, ∫i ˛in‚nd cont de problemele multe ∫i de concordan˛ele Óntre eviden˛ele prim„riei — eviden˛a informatizat„ a persoanei ∫i cea de carte funciar„, determinate de desfiin˛area acestui sat prin Legea nr. 2 din 1968, propune plenului Camerei Deputa˛ilor aprobarea reÓnfiin˛„rii satului S‚nv„sii Ón componen˛a comunei G„le∫ti, jude˛ul Mure∫.

    Propunerea legislativ„ a fost adoptat„ cu unanimitate de voturi Ón ∫edin˛a comisiei. V„ mul˛umesc.

100. Valer Dorneanu

     #255057

     Mai dore∫te cineva s„ intervin„?

     Atunci trecem la dezbaterea textelor acestei propuneri.

     La titlu v-a∫ ruga s„ urm„ri˛i amendamentul de la punctul 1. Ave˛i obiec˛iuni la amendamentul de la punctul 1? Admis amendamentul ∫i se modific„ titlul propunerii. La art. 1 urm„ri˛i amendamentul de la punctul 2.

     Nefiind obiec˛iuni, este admis amendamentul de la punctul 2 ∫i se modific„ textul art. 1 Ón mod corespunz„tor.

     La art. 2, comisia nu are propuneri. Dac„ ave˛i dumneavoastr„ obiec˛ii? Nu ave˛i.

     Votat Ón unanimitate.

     Vom supune votului final acest proiect Ón cursul zilei de ast„zi.

     Proiectul Ónscris la punctul 14 a mai fost am‚nat. Proiectul de Lege privind buna conduit„ Ón cercetarea ∫tiin˛ific„, dezvoltarea tehnologic„ ∫i inovare.

     Este ini˛iatorul? Nu este.

     Œl mai am‚n„m o dat„.

     ™i proiectul Ónscris la punctul 15 a mai fost am‚nat. Propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea art. 2 ∫i art. 3 din Legea nr. 61/1991 pentru sanc˛ionarea faptelor de Ónc„lcare a unor norme de convie˛uire social„, a ordinii ∫i lini∫tii publice.

     Este ini˛iatorul? Nu este.

     Punctul 16 a r„mas la vot final.

     Punctul 17, propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea lit. a) a alin. 2 al art. 94 din Legea nr. 161/2003 privind unele m„suri pentru asigurarea transparen˛ei Ón exercitarea demnit„˛ilor publice, a func˛iilor publice ∫i Ón mediul de afaceri, prevenirea ∫i sanc˛ionarea corup˛iei.

     S-a prezentat ini˛iatorul? Nu s-a prezentat.

     Punctul 18, propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 161/2003 privind unele m„suri pentru asigurarea transparen˛ei Ón exercitarea demnit„˛ilor publice, a func˛iilor publice ∫i Ón mediul de afaceri, prevenirea ∫i sanc˛ionarea corup˛iei.

     Nu este ini˛iatorul.

     Punctul 19, propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea unor prevederi din cartea II, titlul II din Legea nr. 161/2003 privind unele m„suri pentru asigurarea transparen˛ei Ón exercitarea demnit„˛ilor publice, a func˛iilor publice ∫i Ón mediul de afaceri, prevenirea ∫i sanc˛ionarea corup˛iei.

101. Valer Dorneanu

     #259788

     Domnule pre∫edinte Ifrim, v„ rog s„ prezenta˛i raportul.

102. Mircea Ifrim

     #259877

     V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

     Acest proiect de lege este de natur„ s„ Ómbun„t„˛easc„ activitatea de medicin„ legal„.

     Noi, comisia, am f„cut o serie de amendamente, Ón acord cu Ministerul S„n„t„˛ii, ∫i socotim c„ prin acest proiect se realizeaz„ un pas mai departe spre dezvoltarea sistemului de medicin„ legal„, Ón acord cu cerin˛ele Uniunii Europene ∫i ale autonomiei acestui sistem.

     V„ rug„m s„ vota˛i proiectul Ón forma aprobat„ de comisie.

     V„ mul˛umesc.

103. Valer Dorneanu

     #260373

     Stima˛i colegi,

     Trecem la dezbaterea acestui proiect, pe textele acestuia.

     Cu privire la titlul legii comisia nu are nici un fel de amendamente. Dac„ dumneavoastr„ ave˛i obiec˛iuni?

     Adoptat titlul legii Ón formula propus„.

     De asemenea, la articolul unic comisia nu are obiec˛iuni. Dac„ ave˛i dumneavoastr„?

     Votat Ón unanimitate, Ón formula prezentat„.

     La punctul 1 de la articolul unic v„ rog s„ urm„ri˛i amendamentul 3. Dac„ ave˛i obiec˛ii?

     Admis Ón unanimitate.

     Œn leg„tur„ cu punctul 2, alin. 2 al art. 8, urm„ri˛i punctul 4 din raport. Comisia nu are obiec˛ii. Dac„ dumneavoastr„ ave˛i?

     Adoptat Ón unanimitate.

     Punctul 2 din proiectul de lege. Urm„ri˛i punctul 8 din raport. Comisia nu are obiec˛iuni. Dac„ ave˛i dumneavoastr„?

     Votat Ón unanimitate.

     Cu privire la punctul 3, alin. 3 al art. 12, v„ rog s„ urm„ri˛i amendamentul 5.

     Adoptat Ón unanimitate.

     La punctul 6 din raport v„ rog s„ urm„ri˛i textul propus de comisie Ón ordonan˛„. Dac„ ave˛i obiec˛iuni? Votat Ón unanimitate.

     La punctul 7 din raport, la amendamentul 7, cel cu privire la art. 1, punctul 5, lit. e) a art. 13, dac„ ave˛i obiec˛iuni? Nu ave˛i.

     Adoptat Ón unanimitate amendamentul 7.

     Punctul 8 l-am votat.

     La punctul 9 v„ rog s„ urm„ri˛i punctul 9 din raport, care corespunde punctului 3 din proiectul de lege. Comisia nu are obiec˛iuni. Dac„ ave˛i dumneavoastr„? Votat textul ini˛ial.

     La punctul 4 reveni˛i Ón proiectul de lege. Urm„ri˛i, v„ rog, acest punct, care se refer„ la art. 25[1] . Comisia nu are obiec˛iuni. Dac„ dumneavoastr„ ave˛i?

     Votat textul ini˛ial.

     Urm„ri˛i Ón continuare amendamentul 12, care se refer„ la art. 25[4] . Dac„ ave˛i obiec˛iuni?

     Admis amendamentul, modificat textul art. 25[4] .

     La amendamentul 13, v„ rog s„ urm„ri˛i textul comisiei, cu privire la art. 25[6] . Dac„ ave˛i obiec˛iuni? Admis amendamentul, modificat art. 25[6] .

     La amendamentul 14, care se refer„ la punctul 5 din proiectul de lege, comisia propune modificarea acestui punct. V„ rog s„ urm„ri˛i cu aten˛ie amendamentul 14 de la pagina 9.

104. George Pavelescu

     #264909

     ## Domnule pre∫edinte,

     Efortul Guvernului de a asigura o finan˛are adecvat„ a sistemului de s„n„tate a fost marcat, din p„cate, de arieratele acumulate de spitale Ón perioada 1997—2000, care s-au reportat de la un an la altul, afect‚nd func˛ionarea sistemului la parametri normali. Astfel, datoria de 185,6 milioane de dolari S.U.A. acumulat„ de spitale la sf‚r∫itul anului 2000 a marcat bugetul spitalelor Ón anul 2001, fiind apoi reg„sit„ cu o valoare majorat„ de la an la an, reprezent‚nd, Ón anul 2003, echivalentul sumei de 278,2 milioane de dolari, echivalentul sumei de 9.195,7 miliarde. Œn anul 2003, au fost achitate 4.523 de miliarde din arieratele acumulate p‚n„ la sf‚r∫itul anului 2002.

     Pentru degrevarea sistemului sanitar de aceste sume, de valoarea acestor arierate ∫i asigurarea func˛ion„rii sistemului, pentru a reglementa rela˛iile cu distribuitorii de medicamente ∫i materiale sanitare prin onorarea obliga˛iilor restante, s-a impus continuarea eforturilor depuse Ón anul 2002, pentru achitarea, Ón 2004, a tuturor datoriilor acumulate p‚n„ la sf‚r∫itul anului 2002. De fapt, ordonan˛a crea cadrul legal ca Ministerul S„n„t„˛ii, respectiv Casa Na˛ional„ de Asigur„ri de S„n„tate, s„ poat„ pl„ti sumele datorate ca servicii prestate de c„tre spitale p‚n„ la 31.12.2002.

     Œntruc‚t a fost aprobat„ o alt„ ordonan˛„, iar comisia de specialitate, Comisia pentru s„n„tate, a preluat con˛inutul Ordonan˛ei nr. 1, aceasta r„m‚n‚nd f„r„ obiect de reglementare, suntem de acord cu raportul comisiei de a fi respins„.

     Mul˛umesc.

105. Valer Dorneanu

     #266484

     Mul˛umesc.

     Comisia pentru s„n„tate, domnul pre∫edinte Ifrim.

106. Mircea Ifrim

     #266578

     ## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

     Domnul ministru Pavelescu a explicat mecanismul, este vorba de dou„ ordonan˛e care Ómbun„t„˛esc sistemul de finan˛are a s„n„t„˛ii, astfel Ónc‚t comisia propune, actualmente, respingerea Ordonan˛ei nr. 1/2004,

     Óntruc‚t toate prevederile au fost preluate Ón Ordonan˛a nr. 12/2004.

     V„ rug„m s„ aproba˛i respingerea acestei ordonan˛e.

107. Valer Dorneanu

     #266979

     Dac„ dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul? Pofti˛i, domnule Márton!

108. Márton Árpád-Francisc

     #267072

     Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor,

     Am venit la acest microfon, la dezbateri generale, numai pentru a puncta, a sublinia un punct de vedere al grupului nostru parlamentar. Ar fi fost mai bine s„ se fac„ o singur„ ordonan˛„, av‚nd Ón vedere c„ s-a f„cut de acela∫i Guvern, una poart„ num„rul 1, iar cealalt„ num„rul 12 din acela∫i an.

     Eu cred c„ e mai bine s„ se chibzuiasc„ mai mult, mai atent ∫i s„ nu fim f„cu˛i s„ lucr„m degeaba.

     Deci Ón continuare spun c„ se scot prea multe ordonan˛e, unele le schimb„ pe altele, ∫i prea multe ordonan˛e de urgen˛„. Ar fi mai bine s„ se chibzuiasc„ mai mult ∫i s„ dea mai pu˛ine ordonan˛e.

     V„ mul˛umesc.

109. Valer Dorneanu

     #267764

     ## Mul˛umesc.

     Supunem dezbaterii textele proiectului de lege. La titlul acesteia dac„ ave˛i obiec˛iuni? Votat Ón unanimitate.

     Cuprinsul articolului unic, care con˛ine dispozi˛ia de respingere a Ordonan˛ei nr. 1. Dac„ ave˛i obiec˛iuni?

     Votat Ón unanimitate textul articolului unic.

     Vom supune votului final acest proiect, la sf‚r∫itul acestei zile.

     Punctul 25, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 12/2004 pentru reglementarea unor m„suri financiare Ón sistemul sanitar.

     Dau cuv‚ntul domnului ministru Pavelescu, pentru a sus˛ine, Ón numele Guvernului, acest proiect.

110. George Pavelescu

     #268394

     ## Domnule pre∫edinte,

     Din acelea∫i considerente a fost emis„ aceast„ ordonan˛„. Ini˛ial, p‚n„ s-au f„cut evalu„rile corecte asupra serviciilor ce puteau fi validate, prestate de c„tre spitale, Ón ceea ce prive∫te achizi˛iile de materiale sanitare, medicamente s-a definitivat suma exact„, care a fost confruntat„ cu distribuitorii ∫i cu furnizorii de medicamente ∫i echipamente medicale.

     Œn prima ordonan˛„ nu se asigura cadrul legal ca ∫i furnizorii de servicii medicale care apar˛ineau Caselor de Asigur„ri de S„n„tate cu re˛ea sanitar„ proprie, nu aveau baza legal„, s„-∫i pl„teasc„ aceste servicii. Ordonan˛a nr. 12 modific„ art. 35 din Ordonan˛a nr. 150 privind organizarea ∫i func˛ionarea sistemului de asigur„ri sociale de s„n„tate cu o prevedere legal„ care s„ permit„ Ministerului S„n„t„˛ii s„ sprijine conducerile unit„˛ilor sanitare cu paturi Ón achizi˛ionarea de medicamente, materiale sanitare, reactivi, necesare Ón avizarea curent„

     MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 32/25.III.2004 a acestora pentru un an de activitate ∫i, de asemenea, s„ asigure decontarea serviciilor medicale din anul 2002, p‚n„ la nivelul cheltuielilor angajate ∫i neachitate p‚n„ Ón prezent.

     Men˛ionez c„ suma de 4.607 miliarde de dolari a fost negociat„ cu furnizorii, s-au f„cut protocoale ∫i deja a Ónceput plata acestor arierate, servicii medicale prestate, astfel Ónc‚t, Ón luna august, s„ fie Óncheiate, s„ fie achitate datoriile spitalelor. Prin aprobarea acestei ordonan˛e se creeaz„ baza legal„ Ón acest scop.

     Suntem de acord cu raportul comisiei ∫i cu amendamentele cuprinse Ón raportul acesteia. Mul˛umesc.

111. Valer Dorneanu

     #270061

     Domnul pre∫edinte Ifrim.

112. Mircea Ifrim

     #270118

     Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

     Prin Ordonan˛a nr. 12, a∫a cum s-a subliniat de c„tre domnul ministru Pavelescu, reu∫im s„ achit„m datorii din anul 2002 ∫i s„ putem finan˛a medicamentele la nivelul unit„˛ilor sanitare. Ordonan˛a este benefic„ pentru sistemul de s„n„tate.

     A∫ mai face doar men˛iunea c„, privind Ordonan˛a nr. 1, ea ∫i-a avut rolul ei, la momentul respectiv, ∫i a fost bun„. Œntre timp, au ap„rut aceste lucruri Ón plus, care o optimizeaz„. Deci nu a∫ zice c„ au fost inutile nici una dintre ele.

     Propunem aprobarea Ordonan˛ei nr. 12 Ón forma prezentat„ de comisie.

     V„ mul˛umesc.

113. Valer Dorneanu

     #270746

     Mul˛umesc. Dac„ mai dore∫te cineva s„ intervin„ la dezbateri generale? Nu.

     Trecem la dezbaterea textului proiectului de lege ∫i a ordonan˛ei.

     La titlul proiectului de lege, Ón forma adoptat„ de Senat, dac„ ave˛i obiec˛iuni?

     Adoptat Ón unanimitate.

     Preambulul articolului unic.

     Votat Ón unanimitate.

     V-a∫ ruga s„ urm„ri˛i textul linioarei articolului unic, care se refer„ la art. II, care introduce un punct 3. Dac„ ave˛i obiec˛iuni? Nu.

     Votat Ón formula Senatului.

     Titlul ordonan˛ei. Dac„ ave˛i obiec˛iuni? Votat Ón unanimitate.

     Art. I. Dac„ ave˛i obiec˛iuni? Nu ave˛i.

     Votat Ón unanimitate.

     Art. II, punctele 1 ∫i 2. Dac„ ave˛i obiec˛iuni? Nu ave˛i.

     Votate Ón unanimitate.

     V„ reamintesc c„ atunci c‚nd am dezb„tut proiectul de lege, la acest art. II am introdus un punct 3, care se va ad„uga la punctele 1 ∫i 2, pe care le-a˛i votat.

     Art. III din ordonan˛„. Nu ave˛i obiec˛iuni. Adoptat Ón unanimitate.

     Vom supune proiectul de lege votului final, ast„zi.

     La punctul 26, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 29/2004.

     Solicit„ cuv‚ntul domnul Grigora∫, din partea Comisiei pentru buget.

     Ave˛i cuv‚ntul, domnule coleg.

114. Neculai Grigora∫

     #271938

     V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

     Dup„ ce Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci a dezb„tut proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 29/2004 pentru reglementarea unor m„suri financiare ∫i a Óntocmit raportul respectiv, au ap„rut o serie de observa˛ii din partea Comisiei pentru industrii ∫i servicii, referitoare la art. I din con˛inutul ordonan˛ei, care se refer„ la Ordonan˛a nr. 28/1999 privind obliga˛ia agen˛ilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, observa˛ii care au fost v„zute ∫i de reprezentan˛ii Ministerului de Finan˛e, ∫i se apreciaz„ c„ ele trebuie reluate Ón discu˛ie la Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, pentru a completa prevederea respectiv„ din cadrul actului normativ pe care-l discut„m ast„zi ∫i, din acest motiv, domnule pre∫edinte, v-a∫ ruga s„ accept„m s„ fie retrimis la comisie, ca s„ facem un raport suplimentar, lu‚nd Ón considerare ∫i observa˛iile respective.

     V„ mul˛umesc.

115. Valer Dorneanu

     #272945

     ## **Domnul Valer Dorneanu:**

116. Vot · Amânat

     Dezbaterea proiectului de Lege pentru respingerea Ordonan˛ei Guvernului nr. 1/2004 privind m„suri financiare Ón sistemul sanitar. (Am‚narea votului final.) 49

117. Valer Dorneanu

     #273417

     ## **Doamna Maria Manolescu** — _secretar de stat Ón_

     _Ministerul Finan˛elor Publice_ **:**

     Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

     Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

     Œn conformitate cu prevederile Legii datoriei publice nr. 81/1999, Guvernul, prin Ministerul Finan˛elor Publice, stabile∫te anual plafonul de Óndatorare public„, care este supus Parlamentului pentru aprobare.

     Plafonul de Óndatorare public„ reprezint„ totalitatea Ómprumuturilor pe care le poate contracta ∫i garanta statul pe o perioad„ de un an ∫i cuprinde plafonul de Óndatorare public„ intern„ ∫i plafonul de Óndatorare public„ extern„. Pentru anul 2003, a fost aprobat un plafon de Óndatorare public„ intern„ Ón sum„ de 34.643 de miliarde lei, iar pentru 2004 suma este de 33.406 miliarde, determinat ca diferen˛„ dintre soldul datoriei

     MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 32/25.III.2004 publice Óntre 31 decembrie 2004 ∫i soldul datoriei publice interne la 31 decembrie 2003. Plafonul de Óndatorare public„ extern„ pentru 2004 se stabile∫te la suma de 4,4 miliarde dolari, fa˛„ de 3,4 miliarde dolari Ón anul 2003, ∫i respectiv Ón anul 2002. Suma neutilizat„, Ón cadrul unuia dintre plafoanele stabilite, prev„zute mai sus, poate fi utilizat„ pentru majorarea celuilalt.

     Senatul a adoptat actul normativ Ón data de 1 martie 2004, comisiile de specialitate ale Camerei Deputa˛ilor au Óntocmit raport de adoptare, cu un amendament care este legat de terminologia domeniului reglementat, respectiv Ónlocuirea termenului îstoc“ cu termenul îsold“.

     Fa˛„ de cele de mai sus, Ministerul Finan˛elor, Ón numele Guvernului, propune ∫i sus˛ine adoptarea actului normativ, Ón forma rezultat„ din raport.

     V„ mul˛umesc.

118. Valer Dorneanu

     #275113

     Domnul Grigora∫, din partea Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci.

119. Neculai Grigora∫

     #275214

     ## Domnule pre∫edinte,

     ## Stima˛i colegi,

     Œn urma examin„rii proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 13/2004 privind aprobarea plafonului de Óndatorare public„ a Rom‚niei pentru anul 2004, Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci a decis, cu unanimitate de voturi, s„ fie supus spre dezbatere ∫i adoptare plenului Camerei, cu amendamentele care sunt Ón raport.

     V„ mul˛umesc.

120. Valer Dorneanu

     #275647

     Dac„ dore∫te cineva dintre dumneavoastr„ s„ intervin„ la dezbateri generale? Nu.

     Trecem la dezbaterea proiectului de lege. V„ rog s„ urm„ri˛i, Ón paralel, proiectul ∫i raportul comisiei.

     - La titlul proiectului de lege dac„ ave˛i obiec˛iuni? Votat Ón unanimitate.

     Textul articolului unic. V„ rog s„ urm„ri˛i amendamentul 1. Nu ave˛i obiec˛iuni.

     - Admis amendamentul, modificat textul articolului unic. Titlul ordonan˛ei. Dac„ ave˛i obiec˛iuni?

     - Votat Ón unanimitate.

     - La art. 1 comisia nu a avut obiec˛iuni. Dac„ ave˛i

     - dumneavoastr„?

     - Votat Ón unanimitate, Ón formula din ordonan˛„.

     La art. 2 din ordonan˛„ urm„ri˛i amendamentul 3. Admis amendamentul, modificat art. 2.

     La art. 3 comisia nu a avut obiec˛iuni. Dac„ ave˛i dumneavoastr„?

     Votat art. 3, Ón formula din ordonan˛„.

     La art. 4 comisia nu a avut amendamente. Nici dumneavoastr„.

     Votat textul din ordonan˛„ Ón unanimitate.

     Vom supune votului final proiectul, la sf‚r∫itul acestei zile.

     Punctul 28, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 37/2004 pentru modificarea ∫i completarea reglement„rilor privind auditul intern. Doamn„ ministru Manolescu, ave˛i cuv‚ntul!

121. Maria Manolescu

     #276850

     ## V„ mul˛umesc.

     Prin acest act normativ se asigur„ o mai precis„ delimitare a domeniilor reglementate ∫i armonizarea dispozi˛iilor privind auditul intern ∫i entit„˛ile publice prev„zute Ón Legea nr. 672/2002 privind auditul intern ∫i, respectiv, Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 75/1999 privind activitatea de audit financiar. Toate aceste modific„ri asigur„ armonizarea dispozi˛iilor referitoare la auditul intern con˛inute Ón acest act normativ cu cele ale Legii nr. 672/2002 privind auditul public intern.

     Senatul a adoptat actul normativ Ón data de 1 martie 2004, iar comisiile de specialitate ale Camerei Deputa˛ilor au Óntocmit raport de adoptare Ón forma Senatului.

     Fa˛„ de cele de mai sus, Ministerul Finan˛elor Publice, Ón numele Guvernului, propune ∫i sus˛ine adoptarea actului normativ Ón forma rezultat„ din raport.

     V„ mul˛umesc.

122. Valer Dorneanu

     #277735

     ## Mul˛umesc.

     Domnule vicepre∫edinte Grigora∫, v„ rog s„ prezenta˛i raportul Comisiei pentru buget.

123. Neculai Grigora∫

     #277868

     Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci a examinat proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 37/2004 pentru modificarea ∫i completarea reglement„rilor privind auditul intern, a Óntocmit raport favorabil, propune plenului Camerei Deputa˛ilor dezbaterea ∫i adoptarea Ón forma adoptat„ de Senat. V„ mul˛umesc.

124. Valer Dorneanu

     #278228

     Dac„ dore∫te cineva s„ intervin„ la dezbateri generale? Nu.

     Trecem la dezbaterea proiectului de lege Ón forma pe care a adoptat-o Senatul.

     La titlul proiectului dac„ ave˛i obiec˛iuni? Adoptat Ón unanimitate.

     - Textul articolului unic, care cuprinde dispozi˛ia de

     - aprobare a Ordonan˛ei nr. 37.

     Votat Ón unanimitate.

     Titlul ordonan˛ei, votat Ón unanimitate.

     - Art. I, punctele 1, 2, 3, 4. Nu sunt obiec˛iuni. Votate Ón unanimitate.

     - Punctele 5, 6, 7 din ordonan˛„, art. I. Votate Ón unanimitate.

     Art. II, votat Ón unanimitate.

     Art. III, votat Ón unanimitate, nefiind obiec˛iuni.

     Vom supune proiectul de lege votului final, ast„zi.

     La punctul 29, propunerea legislativ„ pentru completarea art. 6 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 108/2001 privind exploata˛iile agricole.

     MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 32/25.III.2004 Autorul propunerii? Pofti˛i, doamn„ deputat!

125. Liana-Elena Naum

     #279168

     ## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

     Problemele majore ale agriculturii Rom‚niei, Ón contextul integr„rii Ón marea familie european„, sunt cele de ordin structural, privind dimensionarea fermelor agricole ∫i utilizarea for˛ei de munc„ ocupat„ Ón acest domeniu. Din aceste considerente, a ap„rut necesitatea reglement„rii printr-un act legislativ, ceea ce a condus la apari˛ia Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 108/2001. Ca orice act legislativ care Ó∫i propune s„ organizeze o anumit„ problematic„, concomitent cu implementarea acesteia, apar situa˛ii ini˛ial neprev„zute, care trebuie reglementate ulterior. Sus˛inerea Óntreprinz„torilor eficien˛i, prin reducerea limit„rii dezvolt„rii productivit„˛ii muncii ∫i concentr„rii produc˛iei, reprezint„ un obiectiv principal al actualei guvern„ri.

     Œn forma ei actual„, Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 108/2001, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare ale art. 6, nu cuprinde exploata˛iile agricole care sunt constituite din terenuri aflate Ón administrarea unor institu˛ii publice, ∫i m„ refer aici la Direc˛ia General„ a Penitenciarelor.

     Prezenta propunere legislativ„ creeaz„ acces la finan˛are ∫i pentru exploata˛iile sus-men˛ionate, mai ales c„ acesta are un dublu scop: o dat„, asigurarea produc˛iei pentru aprovizionarea proprie, precum ∫i specializarea, cu ajutorul institu˛iilor de resort, a celor din deten˛ie, pentru a lucra p„m‚ntul mai t‚rziu, c‚nd vor fi Ón libertate.

     Am f„cut aceast„ propunere deoarece suntem Óncredin˛a˛i c„ numai Ón condi˛iile unor exploata˛ii agricole func˛ionale se pot ob˛ine produc˛ii, productivit„˛i ∫i eficien˛„ economic„ corespunz„toare. De aceea, v„ rog s„ fi˛i de acord ∫i s„ vota˛i favorabil aceast„ propunere legislativ„.

     Trebuie s„ recunoa∫tem c„ sunt Ónc„ multe lucruri nerezolvate at‚t Ón agricultur„, c‚t ∫i Ón societatea rom‚neasc„ ∫i Ón zona de responsabilitate a Ministerului Justi˛iei. Iat„ de ce nu putem fi de acord s„ gir„m incapacitatea unor responsabili din acest minister de a-∫i rezolva problemele ap„rute la Direc˛ia General„ a Penitenciarelor prin accesarea de fonduri financiare din banii destina˛i apari˛iei ∫i dezvolt„rii de exploata˛ii agricole. Azi-m‚ine ne vom trezi, probabil, cre‚nd acest precedent, ca ∫i din Ministerul Ap„r„rii Na˛ionale, Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor, Ministerul Educa˛iei, cei care mai de˛in suprafe˛e de teren agricol ∫i sunt institu˛ii publice s„ Óncerce ∫i s„ acceseze fonduri care nu le sunt destinate prin bugetul de stat pe care Ól vot„m Ón Parlament.

126. Valer Dorneanu

     #281855

     Mul˛umesc.

     Trecem la dezbaterea textelor proiectului de lege. La titlul acestuia dac„ ave˛i obiec˛iuni?

     Votat Ón unanimitate.

     Cuprinsul articolului unic. V„ rog urm„ri˛i amendamentul 2. Dac„ ave˛i obiec˛iuni la amendamentul 2? Nu sunt obiec˛iuni.

     Adoptat Ón unanimitate.

     V„ rog s„ constata˛i c„ am parcurs textele acestui proiect, pe care-l vom supune votului final, ast„zi.

     La punctul 30 — proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 93/2003 pentru prorogarea termenului prev„zut la art. 59 alin. (1) din Legea nr. 38/2003 privind transportul Ón regim de taxi.

     V„ rog, domnule ministru, s„ prezenta˛i acest proiect ∫i rog Comisia pentru industrii, prezent„ prin domnul vicepre∫edinte Moraru.

     ## **Domnul Dan Banciu** — _consilier Ón Ministerul_

127. Valer Dorneanu

     #282658

     Mul˛umesc, doamn„ Naum. Dac„ cineva dore∫te s„ intervin„? Pofti˛i, domnule deputat!

128. Alexandru Pere∫

     #282774

     Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

     Œntr-adev„r, Ordonan˛a de urgen˛„ nr. 108/2001, devenit„ Legea nr. 166/2002, are ca scop ∫i spirit dorin˛a ∫i necesitatea de apari˛ie ∫i stimulare a noilor forme de organizare Ón agricultur„, conform negocierilor Ón curs cu Uniunea European„. Acest lucru, esen˛ial pentru produc˛ia agricol„, se poate realiza, conform Ordonan˛ei nr. 108/2001, ∫i prin acordarea de facilit„˛i financiare similare cu cele practicate Ón statele din Uniunea European„. Œns„ modific„rile propuse prin proiectul legislativ al stimatei noastre colege ∫i pe care-l discut„m azi au cu totul un alt substrat, ∫i anume de a rezolva o problem„ de insuficien˛„ financiar„, dintr-o zon„ bugetar„ total alta dec‚t cea patronat„ de Ministerul Agriculturii.

     _Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului_ **:**

     Ordonan˛a Guvernului nr. 28/1999, aprobat„ cu modific„ri ∫i republicat„ sub form„ de Legea nr. 64/2002, a instituit obligativitatea agen˛ilor economici care presteaz„ servicii direct c„tre popula˛ie sau efectueaz„ livr„ri de bunuri de a utiliza aparate fiscale de marcat. Œn acest sens, art. 30 din Legea nr. 38/2003 a prev„zut la r‚ndul ei obligativitatea operatorilor de transport Ón regim de taxi de a-∫i dota ∫i preg„ti taxiurile Ón vederea autoriz„rii. Termenul era, evident, Ón conformitate cu cealalt„ lege, 1 ianuarie 2004.

     Constat„rile noastre la Ónceputul anului au vizat faptul c„ la data respectiv„ nu exista, din cele 7 tipuri care se vehiculau pe pia˛„ de aparate adaptabile pentru transportul Ón regim de taxi, unul singur avea omologare ∫i aprobare de model, ∫i pentru a nu crea distorsiuni concuren˛iale, am propus prin ordonan˛a de fa˛„ prorogarea termenului p‚n„ la data de 30 iunie 2004. V„ mul˛umesc.

     MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 32/25.III.2004

129. Valer Dorneanu

     #284613

     ## Mul˛umesc.

     Domnul vicepre∫edinte Bivolaru. V„ rog s„ prezenta˛i raportul Comisiei pentru industrii ∫i servicii.

130. Ioan Bivolaru

     #284761

     Domnule pre∫edinte,

     ## Stima˛i colegi,

     Aceast„ ordonan˛„ a Guvernului a trecut ∫i pe la Comisia pentru industrii, care a Óntocmit acest raport Ón forma adoptat„ de c„tre Senat. Rug„m s„ supune˛i aprob„rii Camerei aceast„ prorogare de termen.

131. Valer Dorneanu

     #285036

     ## **Domnul Valer Dorneanu:**

     Dac„ dore∫te cineva s„ intervin„ la dezbateri generale?

     La titlul proiectului de lege, Ón forma adoptat„ de Senat, dac„ ave˛i obiec˛iuni?

     Adoptat Ón unanimitate.

     Cuprinsul articolului unic, dac„ ave˛i obiec˛iuni? Nu ave˛i.

     Votat Ón unanimitate.

     Titlul ordonan˛ei, dac„ ave˛i obiec˛iuni? Nu ave˛i. Votat Ón unanimitate.

     Textul articolului unic. Nu ave˛i obiec˛iuni.

     Votat Ón unanimitate.

     Vom supune proiectul de lege votului final, ast„zi.

     La punctul 31, propunerea legislativ„ pentru modificarea Legii nr. 38/2003 privind transportul Ón regim de taxi ∫i Ón regim de Ónchiriere, probabil, Ón consecin˛„ a primului proiect votat, comisia ne-a propus respingerea.

     Ave˛i cuv‚ntul, domnule vicepre∫edinte!

     Nu este stima˛i colegi, nici o leg„tur„ Óntre proiectul de la punctul 31... era vorba de modificarea aceleia∫i legi, dar dau cuv‚ntul domnului...

132. Valer Dorneanu

     #286009

     Nu, nici m„car aceea∫i lege, era vorba doar de regim de taxi. Nu au deci nici o leg„tur„ cele dou„ proiecte de lege, cel de la punctul 30 ∫i cel de la punctul 31.

     Dau cuv‚ntul domnului vicepre∫edinte al Comisiei pentru industrii, s„ v„ propun„ respingerea.

133. Ioan Bivolaru

     #286269

     ## Domnule pre∫edinte,

     ## Stima˛i colegi,

     Aceast„ propunere legislativ„ a fost respins„ printr-o propunere venit„ de la Guvern, a fost respins„ ∫i de c„tre Senat, ∫i comisia noastr„ propune Camerei s„ sus˛in„ propunerea de respingere, exact a∫a cum a venit de la Senat.

     V„ mul˛umesc.

134. Valer Dorneanu

     #286587

     ## Mul˛umesc.

     Dac„ dore∫te cineva s„ intervin„ Ón dezbateri? Nu. Vom supune propunerea comisiei votului final, ast„zi.

     La punctul 32, propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 115/1996. Comisia juridic„, este domnul secretar al Comisiei juridice, v„ rog s„ v„ sus˛ine˛i propunerea de respingere.

135. Florin Iordache

     #286942

     ## Domnule pre∫edinte,

     ## Stima˛i colegi,

     Œn conformitate cu art. 89 din Regulamentul Camerei, Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i a fost sesizat„ spre dezbatere Ón fond cu propunerea legislativ„ privind modificarea ∫i completarea Legii nr. 115/1996.

     Consiliul Legislativ, cu Avizul nr. 1.064 din 17.VII.2003, a avizat negativ propunerea legislativ„. De asemenea, Guvernul Rom‚niei, cu Adresa nr. 161 din 16.I.2004, a transmis punctul s„u de vedere, Ón care a precizat c„ nu sus˛ine promovarea ini˛iativei legislative.

     Comisia juridic„ a hot„r‚t cu majoritate de voturi s„ supun„ plenului Camerei Deputa˛ilor respingerea propunerii legislative pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 115/1996, modificat„ ∫i completat„, privind unele m„suri privind asigurarea transparen˛ei.

136. Valer Dorneanu

     #287767

     Mul˛umesc.

     Dac„ dore∫te cineva s„ intervin„? Nu.

     Vom supune propunerea comisiei votului final, ast„zi. Urm„toarea propunere, cea de la punctul 33, propunerea legislativ„ pentru completarea Ordonan˛ei nr. 85/2001 privind organizarea ∫i func˛ionarea asocia˛iilor de proprietari. Comisia juridic„ v„ propune, de asemenea, respingerea.

     Ave˛i cuv‚ntul, domnule secretar, s„ v„ sus˛ine˛i punctul de vedere!

137. Florin Iordache

     #288203

     Comisia juridic„, ˛in‚nd cont de Avizul nr. 96 al Consiliului Legislativ, de asemenea, av‚nd Ón vedere adresa din 17 februarie a Departamentului pentru rela˛ia cu Parlamentul, Ón ∫edin˛a din 3 martie 2004, a hot„r‚t cu majoritate de voturi s„ propun„ plenului Camerei Deputa˛ilor respingerea propunerii legislative privind completarea Ordonan˛ei nr. 85 privind organizarea ∫i func˛ionarea asocia˛iilor de proprietari.

138. Valer Dorneanu

     #288654

     Dac„ dore∫te cineva s„ intervin„?

     Domnule deputat Dan Bruda∫cu, sunte˛i ini˛iator?

139. Dan Bruda∫cu

     #288770

     Nu. Sunt Ón calitate de participant la dezbateri, ini˛iator este un coleg de-al meu.

140. Valer Dorneanu

     #288885

     Dac„ d‚nsul nu se opune. Dac„ domnul ini˛iator nu se opune propunerii comisiei.

141. Dan Bruda∫cu

     #288997

     Nu este prezent, deci nu are cum s„ se manifeste.

142. Valer Dorneanu

     #289077

     V„ rog.

     MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 32/25.III.2004

143. Dan Bruda∫cu

     #289188

     Œmi pare r„u, dar nefiind prezent, nu are cum s„ se manifeste dec‚t eventual prin telepatie sau simpatie.

     Domnule pre∫edinte,

     Problema asocia˛iilor de locatari ∫i proprietari este Ón momentul de fa˛„ o problem„ pentru care, din p„cate, Legislativul ∫i Executivul nu au g„sit solu˛iile pentru a le asigura func˛ionalitatea. Invocarea din raportul de respingere al Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i a faptului c„ Normele metodologice privind organizarea ∫i func˛ionarea asocia˛iilor de proprietari au fost aprobate prin hot„r‚rea Guvernului nu cred c„ poate constitui un motiv de respingere a unei legi. Normele acestea nu au fost supuse dezbaterii Camerei Deputa˛ilor, prin urmare, nu cred c„ norma poate bate legea. Dac„ este a∫a, atunci este foarte grav ∫i nu mai putem vorbi despre democra˛ie.

     Pe de alt„ parte, elementele pe care le cuprinde aceast„ propunere de lege sunt elemente absolut necesare pentru a elimina disfunc˛ionalit„˛ile din activitatea acestor asocia˛ii de proprietari. Œn momentul de fa˛„, acestea sunt confruntate cu dou„ elemente importante. Unul dintre elemente Ól constituie costurile, pentru c„, potrivit modific„rilor aduse prin eliminarea acestor conven˛ii sociale, sunt obliga˛i la angaj„ri care presupun o serie de taxe care m„resc nejustificat de mult cheltuielile de Óntre˛inere pentru locatari.

     Pe de alt„ parte, este vorba de posibilitatea interven˛iei, cel pu˛in din punct de vedere al asigur„rii asisten˛ei de specialitate a consiliilor locale, a compartimentelor specializate din cadrul acestora pentru a ac˛iona Ón calitate de comisie de cenzori pentru a verifica Ón permanen˛„ ∫i a elimina posibilit„˛ile de fraud„ ∫i de ilegalit„˛i. Elimin‚ndu-se acest proiect de lege sau consider‚nd c„ el nu reprezint„ o necesitate, nu facem dec‚t s„ l„s„m Ón continuare ca Ón acest domeniu important, care creeaz„, altfel, dificult„˛i locatarilor, s„ troneze, s„ persiste haosul ∫i dezordinea.

     V„ asuma˛i, stima˛i colegi, resping‚nd acest proiect de lege, o r„spundere deosebit„ fa˛„ de cei care au nevoie ca Ón domeniul administr„rii spa˛iilor locative s„ existe ordine, s„ existe respectarea legii.

144. Valer Dorneanu

     #291363

     ## Dac„ mai dore∫te cineva s„ intervin„?

     Vom supune propunerea de respingere votului final, ast„zi.

     La punctul 34, propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 161/2003 privind unele m„suri pentru asigurarea transparen˛ei Ón exercitarea demnit„˛ilor publice. Comisia juridic„ a formulat, de asemenea, propunere de respingere a acestei ini˛iative legislative.

     Ave˛i cuv‚ntul, domnule secretar.

145. Florin Iordache

     #291813

     ## Domnule pre∫edinte,

     Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i, ˛in‚nd cont de avizul Consiliului Legislativ, analiz‚nd ∫i punctul de vedere al Guvernului, cu nr. 161 din 16.I.2004, care a

     precizat c„ nu sus˛ine adoptarea acestei ini˛iative legislative, cu majoritate de voturi, propune respingerea propunerii legislative pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 161/2003.

146. Valer Dorneanu

     #292229

     Dac„ dore∫te cineva s„ intervin„ la aceast„ propunere? Nu.

     Vom supune votului final propunerea comisiei.

     La punctul 35, propunerea legislativ„ privind Ónfiin˛area comunei Cip„ieni, jude˛ul Mure∫, prin reorganizarea comunei M„gherani.

     Comisia pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic, domnul pre∫edinte. Ave˛i cuv‚ntul, stimate coleg.

147. Ion Florescu

     #292633

     Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte,

     Stima˛i colegi,

     Comisia pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic propune respingerea acestui proiect, pentru simplul motiv c„ nu Óntrune∫te criteriile prev„zute de Legea nr. 351/2001. A∫adar, domnule pre∫edinte, v„ rug„m s„ propune˛i plenului respingerea acestui proiect.

     Mul˛umesc frumos.

148. Valer Dorneanu

     #293042

     Mul˛umesc, domnule secretar Ion Florescu. Dac„ dore∫te cineva s„ intervin„?

     Pofti˛i, domnule deputat. Nu sunte˛i printre ini˛iatori.

149. Adrian Moisoiu

     #293208

     ## Domnule pre∫edinte,

     Nu v„ sup„ra˛i, dar aici s-a strecurat o gre∫eal„ ∫i ar trebui undeva s„ se fac„ o reanalizare, dac„ nu cumva a fost o confuzie Ón cazul acesta, Ón cadrul Comisiei pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic. Comuna Cip„ieni nu s-ar putea ob˛ine din reorganizarea comunei M„gherani, este Óntr-o alt„ parte a jude˛ului, deci, nici Óntr-un caz, nu poate s„ fie, poate eventual comuna S‚nger s„ fie cea care se reorganizeaz„. Deci propun ca comisia s„ analizeze. V„ mul˛umesc.

150. Valer Dorneanu

     #293770

     Rog comisia s„ r„spund„, dac„ este vorba de o eroare sau...

     Domnul vicepre∫edinte Bara.

     Ini˛iatorii, oricum, se refer„ explicit la comuna Cip„ieni, prin reorganizarea comunei M„gherani.

151. Radu-Liviu Bara

     #293990

     ## **Domnul Radu-Liviu Bara:**

     Exact, ∫i Ón expunerea de motive pentru Ónfiin˛area comunei Bereni, se scrie clar: bugetul.

     ## **Domnul Adrian Moisoiu**

152. Radu-Liviu Bara

     #294157

     **:**

     Cip„ieni!

     MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 32/25.III.2004

153. Radu-Liviu Bara

     #294247

     Cip„ieni. Nu, eu Bereni am!

154. Valer Dorneanu

     #294308

     Cred c„ s-a referit reprezentantul comisiei la urm„toarea propunere. E vorba de dou„ comune rezultate prin reorganizarea aceleia∫i comune, M„gherani.

155. Radu-Liviu Bara

     #294490

     ## **Domnul Radu-Liviu Bara:**

     Œn expunerea de motive se spune clar: viitoarea comun„ Cip„ieni, cu satele apar˛in„toare, Pripoare ∫i V„li∫oara, cu vecin„t„˛ile men˛ionate, situat„ Ón C‚mpia Transilvaniei, iar la modul de organizare, Cip„ieni este prezentat ca ∫i cum ar fi trecut... at‚t Ómi scrie. Deci Cip„ieniul, av‚nd Ón componen˛„ satele Cip„ieni, Pripoare... prin reorganizarea comunei S‚nger.

     ## **Domnul Adrian Moisoiu**

156. Radu-Liviu Bara

     #294934

     **:**

     Mai trebuie s„ analiza˛i, domnule vicepre∫edinte.

157. Radu-Liviu Bara

     #294993

     ## **Domnul Radu-Liviu Bara:**

     Ne cerem scuze, a intervenit o gre∫eal„, probabil, Ón raport.

     ## **Domnul Dan Bruda∫cu**

158. Radu-Liviu Bara

     #295128

     **:**

     Comisia nu ∫i-a f„cut datoria.

159. Valer Dorneanu

     #295168

     Stima˛i colegi, v-a∫ ruga s„ nu privi˛i cu vinov„˛ie spre comisie, nu este vina comisiei, este vina ini˛iatorilor.

     Titlul legii, prezentat de ini˛iatori, se refer„ la Ónfiin˛area comunei Cip„ieni, prin reorganizarea comune M„gherani. Oricum, propunerea este de respingere.

     Vom supune propunerea de respingere a acestei ini˛iative votului final, ast„zi.

     Urm„toarea propunere, tot din comuna M„gherani, se dore∫te Ónfiin˛area comunei Bereni.

     Ave˛i cuv‚ntul, domnule Florescu.

160. Ion Florescu

     #295678

     Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

     Din acelea∫i considerente, comisia, Ón unanimitate de voturi, propune respingerea. Principalul motiv este neÓndeplinirea criteriului popula˛ie, ∫tiindu-se c„ num„rul minim admis de lege, num„rul minim de locuitori admis de lege este de 1.500, comuna propus„ a se Ónfiin˛a nu are dec‚t 1.353 de locuitori.

     V„ mul˛umesc.

161. Valer Dorneanu

     #296060

     ™i eu v„ mul˛umesc.

     Dac„ dore∫te cineva s„ intervin„ la propunerea comisiei? Nu. Nici chiar domnul deputat Dan Bruda∫cu. Vom supune votului final aceast„ propunere a comisiei.

     La punctul 37, Ónainte de a da cuv‚ntul Comisiei pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic, rog ∫efii grupurilor parlamentare s„-∫i invite colegii Ón sal„, se apropie votul final ∫i vreau s„

     v„ anun˛ c„ sunt preg„tite ∫i listele pentru apel nominal, Ón situa˛ia Ón care nu avem prezen˛a necesar„.

     Dau cuv‚ntul domnului Bara, pentru a-∫i sus˛ine raportul de respingere la aceast„ propunere legislativ„ de modificare ∫i completare a Legii nr. 48/2003.

162. Radu-Liviu Bara

     #296756

     Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

     Propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 48 a fost retrimis„ comisiei din plenul Camerei. Œn urma reanaliz„rii, comisia a hot„r‚t, Ón unanimitate, la aceast„ ini˛iativ„, respingerea, ca ∫i prima dat„ c‚nd a completat raportul.

     Deci comisia Ó∫i men˛ine propunerea de respingere, pe care vreau s„ o supune˛i plenului Camerei.

163. Valer Dorneanu

     #297172

     Dac„ dore∫te cineva c„ intervin„? Pofti˛i.

164. Adrian Moisoiu

     #297247

     Domnule pre∫edinte,

     Œmi pare r„u pentru aceast„ form„ Ón care se prezint„ un raport la o lege de o deosebit„ importan˛„, poate, pentru o anumit„ localitate, pentru simplu motiv c„ comisia eu nu cred c„ a mai analizat Ónc„ o dat„ aceast„ situa˛ie. ™i anume, spunea domnul coleg, domnul deputat Bara, adineauri, c„ comisia a respins-o, la o nou„ analiz„, Ón unanimitate. Œntr-un raport pe care eu l am avut Ón m‚n„, spune c„ a fost respins„ cu 12 voturi la dou„. Deci nu Ón˛eleg, atunci, ori este unanimitate, ori este cu 12 la dou„, ∫i aceasta vine s„ dovedeasc„ — ca ∫i exemplul trecut pu˛in mai repede, Ón leg„tur„ cu satul Cip„ieni din cadrul comunei S‚nger — superficialitatea cu care lucreaz„ aceast„ comisie.

     Pe de alt„ parte, revenind la modificarea propus„ prin propunerea legislativ„ nr. 611/2003, a∫ dori s„ atrag aten˛ia Ónc„ o dat„ c„ este absolut necesar ca aceast„ comisie care are sarcina de a atribui denumiri... este foarte bine ca aceast„ comisie s„ aib„ vot deliberativ, ∫i nu vot consultativ, drept de vot deliberativ, ∫i nu drept de vot consultativ, pentru c„, a∫a cum se vede, se poate Ónt‚mpla ca s„ se lucreze superficial, pe de o parte, pe de alt„ parte, cazul concret, la Mure∫, Óntr-o situa˛ie similar„, solu˛ia consiliului local este atacat„ de prefectur„ ∫i se trambaleaz„ prin tribunale ca s„ se g„seasc„ o sentin˛„ Ón acest caz. Chiar dac„ Legea nr. 215 spune ceva Ón aceast„ direc˛ie, eu cred c„ de o comisie de speciali∫ti ori este nevoie, ori nu este nevoie. Dac„ este nevoie, atunci s„ se ia Ón considera˛ie p„rerea lor, ori, dac„ nu, atunci haide˛i s„ facem o modificare de lege Ón care s„ spunem: de aceast„ comisie de speciali∫ti nu este nevoie, s„ o desfiin˛„m ∫i nu mai are nici un rost ca s„ mai existe ∫i o asemenea comisie pe l‚ng„ prefecturi, Ón acest caz.

     Deci propun ca, Ónc„ o dat„, comisia s„ se Óntruneasc„ ∫i s„ analizeze cu mai mult„ aten˛ie propunerea legislativ„.

     V„ mul˛umesc.

     MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 32/25.III.2004

165. Valer Dorneanu

     #299284

     Domnul deputat... Numai pu˛in!

     Domnule vicepre∫edinte, l„sa˛i s„ vorbeasc„ ∫i pe domnul deputat Dan Bruda∫cu, ca s„ le r„spunde˛i la am‚ndoi.

166. Dan Bruda∫cu

     #299459

     Adoptarea unei asemenea propuneri legislative se justific„ din mai multe considerente, ∫i considerente de natur„ istoric„. Reamintesc, Ón acest sens, c„ atunci c‚nd s-au maghiarizat denumirile de localit„˛i din Transilvania autorit„˛ile maghiare au dat Ón sarcina Academiei maghiare de la Budapesta s„ constituie o comisie care s„ analizeze ∫i din punct de vedere istoric, dar ∫i din punct de vedere etnologic, motivele pentru atribuirea anumitor denumiri maghiare localit„˛ilor rom‚ne∫ti din Transilvania.

     Deci, dac„ autorit„˛ile maghiare au f„cut acest lucru, cred c„ ∫i autorit„˛ile rom‚ne ar trebui s„ ac˛ioneze pe cale de consecin˛„. Acesta este un aspect.

     Al doilea aspect de care trebuie s„ se ˛in„ cont este faptul c„ Ón ultima perioad„ asist„m la tot felul de Óncerc„ri f„cute de c„tre cercuri extremist-revizioniste de a reabilita o serie de fo∫ti criminali de r„zboi sau o serie de du∫mani declara˛i ai poporului rom‚n, atribuindu-le denumiri de institu˛ii, ridic‚ndu-le monumente ∫i statui sau Óncerc‚nd tot felul de alte manifest„ri care frizeaz„ demnitatea poporului rom‚n.

     Av‚nd Ón vedere persisten˛a ∫i insisten˛a cu care se urm„re∫te un asemenea deziderat, consider c„ este obligatoriu, pentru eliminarea situa˛iilor Ón care s„ ne trezim c„, m‚ine-poim‚ine, denumiri de localit„˛i, de str„zi, de institu˛ii poart„ numele unor mari criminali de r„zboi sau unor mari criminali Ómpotriva umanit„˛ii, ca s„ evit„m asemenea situa˛ii, trebuie s„ existe acest filtru care s„ fie constituit din persoane ∫i personalit„˛i cu preg„tire ∫tiin˛ific„, academic„ ∫i care s„ fie de bun„-credin˛„ Ón aplicarea acestei posibilit„˛i de schimb„ri de denumiri, de localit„˛i, str„zi, institu˛ii ∫.a.m.d.

     Œn cazul Ón care nu dori˛i acest lucru, Ón cazul Ón care dori˛i reabilitarea de o manier„ for˛at„ a criminalilor de r„zboi, atunci, domnilor colegi, nu ave˛i dec‚t s„ accepta˛i ideea respingerii acestei propuneri legislative de bun-sim˛.

167. Valer Dorneanu

     #301432

     Domnul vicepre∫edinte Bara.

     Sta˛i pu˛in, domnule Bara, c„ mai dore∫te, din partea P.R.M.-ului, domnul deputat Costache.

168. Costache Mircea

     #301585

     Sunt Óntre ini˛iatori, domnule pre∫edinte de comisie, v„ rog frumos! Nu dezinforma˛i plenul!

     Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

     A∫a cum am mai precizat ∫i Ón cazul dezbaterilor generale, este vorba despre un proiect care nu Óncalc„ autonomia local„, a∫a cum s-a precizat de c„tre reprezentan˛ii Comisiei pentru administra˛ie public„, ci, dimpotriv„, Ón baza autonomiei locale, Ónseamn„ c„ un

     consiliu local este autonom s„ constituie o comisie specializat„ pentru atribuirea de nume de str„zi ∫i localit„˛i, pentru a se preveni monopolizarea acestor denumiri numai din cultura ∫i istoria altor na˛ionalit„˛i dec‚t cea rom‚n„. Nu este vorba de Ónc„lcarea autonomiei locale, ci de consolidarea autonomiei locale, prin delegarea de competen˛e c„tre o comisie specializat„.

169. Valer Dorneanu

     #302387

     Domnul Bara, v„ rog s„ r„spunde˛i acestor interven˛ii.

170. Radu-Liviu Bara

     #302474

     Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

     Cred c„ ini˛iatorii... de aceea nu am enun˛at observa˛iile f„cute de c„tre comisie, pentru c„ unii dintre ini˛iatori au fost Ón cadrul comisiei ∫i acolo au aflat. Probabil c„ au uitat. ™i la referiri din astea, c„... noi, s„ ∫ti˛i, c„… poate Ón Comisia pentru cultur„, domnule coleg, se face politica nu ∫tiu cui..., la Comisia pentru administra˛ie nu se face politica nici a rom‚nilor, nici a maghiarilor. S„ ∫ti˛i, Ómi pare foarte r„u c„ de la acest microfon pute˛i s„ v„ exprima˛i asemenea p„reri Ón leg„tur„ cu lucrul Óntr-o alt„ comisie.

     ™i acuma am s„ Óncerc, pentru domnul coleg Moisoiu, s„ le citesc Ónc„ o dat„, c‚nd a fost la comisie le-am citit, dar v„d c„ probabil c„ a uitat.

     Deci motivele pentru care a respins comisia aceast„ ini˛iativ„... ∫i Ón primul ∫i Ón primul r‚nd, indiferent ce spunea colegul respectiv, nu se poate, Óncalc„ principiul autonomiei locale, ∫i am s„ explic ∫i de ce, dar v„ rog s„ fi˛i atent.

     Deci, potrivit Ordonan˛ei Guvernului nr. 63, consiliile locale pot atribui sau schimba denumiri prin hot„r‚re pentru parcuri, pie˛e, oboare, cartiere, str„zi, sta˛ii ale mijloacelor de transport Ón comun. Proiectele de hot„r‚ri ale consiliilor locale av‚nd ca obiect atribuirea sau schimbarea de denumiri vor putea fi adoptate numai dup„ ce au fost analizate ∫i avizate de comisia pentru atribuiri de denumiri, constituit„ la nivelul jude˛ului, respectiv a municipiului Bucure∫ti. Solicitarea avizului este obligatorie, dar are caracter consultativ pentru consiliile locale.

     Hot„r‚rile consiliilor locale adoptate f„r„ avizul comisiei de atribuire de denumiri sunt nule de drept, nulitatea constat‚ndu-se de instan˛a de contencios administrativ, la sesizarea prefectului sau a oric„rei persoane interesate. Modific„rile propuse a fi aduse prin aceast„ ini˛iativ„ legislativ„, respectiv motivarea ∫i caracterul obligatoriu al avizului comisiei de atribuire de denumiri pentru consiliile locale, este de natur„ a Ónc„lca principiul autonomiei locale, o comisie tehnic„ infirm‚nd practic o hot„r‚re a unui consiliu local, care este Ón drept s„ decid„ asupra schimb„rii sau atribuirii de denumiri la acele obiective pentru care este competent, potrivit legii.

171. Valer Dorneanu

     #305855

     Replic„ sau ce dori˛i?

172. Adrian Moisoiu

     #305910

     ## Domnule pre∫edinte, v„ mul˛umesc.

     Œmi permite˛i s„ reiau un pic toat„ treaba aceasta, dup„ ce domnul Bara a ridicat problemele acestea, cum le-a prezentat.

     Œn primul r‚nd, problema care s-a pus aici a fost dac„ aceast„ comisie — tehnic„, cum Ói spune domnul Bara — are vreun sens sau nu are vreun sens. Dac„ nu are sens, atunci face˛i bine ∫i ∫terge˛i-o, pentru c„ dac„ numai Óntrebi ce face aceast„ comisie, dar n-o iei Ón considera˛ie, Ónseamn„ c„ cheltuiesc banii statului de poman„ ∫i timpul statului de poman„. Deci acesta este primul aspect pe care, o dat„, trebuie ca s„ l„murim.

     Doi. A∫a cum s-a mai discutat aici ∫i ast„zi, se ∫tie foarte bine c„ este vorba ∫i de Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 31/2002, care se refer„ la infrac˛iuni contra p„cii ∫i umanit„˛ii. P„i, nu putem l„sa un consiliu local s„ fac„ ce vrea el, Ón condi˛iile Ón care numele unor criminali de r„zboi se atribuie unor localit„˛i. Nu se poate! ™i atunci, este normal ca o asemenea comisie tehnic„ s„ aib„ dreptul s„ intervin„. Se cunosc multe cazuri Ón aceast„ situa˛ie. De ce trebuie ca s„ ne t‚rguim pentru un asemenea aspect? Este absolut necesar„ aceast„ comisie tehnic„ ∫i, Ón consecin˛„, rolul ei s„ nu fie decorativ, ci s„ fie, Óntr-adev„r, un rol deliberativ. V„ mul˛umesc.

173. Valer Dorneanu

     #307217

     Domnul Dan Bruda∫cu.

174. Dan Bruda∫cu

     #307270

     ## Domnule pre∫edinte,

     Nu pot dec‚t s„ remarc tonul mai mult dec‚t violent ∫i jignitor al domnului vicepre∫edinte Bara vizavi de aceast„ propunere a colegilor mei. Nu ∫tiu dac„ Domnia sa, prin preg„tire ∫i experien˛„, are c„derea s„ aprecieze ca fiind bun„ sau proast„ o propunere legislativ„, de aceea, pretind s„-∫i cear„ scuze fa˛„ de cei pe care i-a

     jignit prin aprecierile Domniei sale, tumultuoase ∫i neavenite.

     Doi. Reamintesc cele Ónt‚mplate de c‚t„va vreme Óncoace. Mai exact faptul c„ o serie de denumiri din Transilvania au c„p„tat nu denumirile lor ini˛iale, cele istorice, consemnate Ón documente incontestabile prin calitatea actului istoric al lucr„rilor respective, ci au c„p„tat denumiri din perioada horthismului.

     Dac„ dumneavoastr„ dori˛i ca teritoriile rom‚ne∫ti s„ fie Ómp‚nzite de asemenea denumiri care reamintesc de perioada horthist„, atunci v„ rog s„ admite˛i o asemenea situa˛ie.

     Pe de alt„ parte, m„ surprinde declara˛ia f„cut„ de vicepre∫edintele Comisiei pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic Ón Parlamentul Rom‚niei, c„ acea comisie nu face politica poporului rom‚n, c„ ea trebuie s„ fac„ ∫i s„ se identifice cu interesele majore ale poporului rom‚n, ∫i nu cu inven˛ii ∫i fantezii.

175. Valer Dorneanu

     #308556

     Domnul pre∫edinte al Comisiei pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic, domnul Ioan Oltean.

176. Ioan Oltean

     #308715

     ## Domnule pre∫edinte,

     ## Doamnelor ∫i domnilor colegi,

     A∫ vrea, Ón primul r‚nd, s„ subliniez faptul c„ niciodat„, la nivelul comisiei, nu s-a pus Ón discu˛ie o propunere legislativ„, indiferent cine este autorul acesteia, Ón sensul c„ ar fi mai important„ sau mai pu˛in important„ dec‚t celelalte.

     Toate propunerile legislative au fost tratate cu aceea∫i unitate de m„sur„ ∫i asupra fiec„reia membrii comisiei s-au aplecat cu foarte mult„ aten˛ie, Óncerc‚nd s-o solu˛ioneze Ón strict„ concordan˛„ cu legisla˛ia Ón vigoare ∫i cu realit„˛ile pe care respectivul act normativ sau respectiva propunere le reglementeaz„.

     Œn ceea ce prive∫te propunerea ce face obiectul dezbaterii actuale comisia ∫i-a men˛inut punctul de vedere, pentru c„ Ón opinia acesteia atributul exclusiv Ón ce prive∫te stabilirea de denumiri nu poate fi dec‚t al consiliului local. Aceasta nu Ónseamn„ c„ noi neglij„m competen˛ele ∫i punctul de vedere al comisiei tehnice, care are posibilitatea s„ se exprime ∫i s„ exprime un punct de vedere care s„ fie luat Ón seam„ de c„tre consiliul local. Dar cel care decide nu poate fi altul dec‚t consiliul local, pentru c„, altfel, am afecta Ón mod evident autonomia consiliului local, Ón ceea ce prive∫te modul de decizie la nivelul autorit„˛ii locale.

     Pe de alt„ parte, consiliul local are obliga˛ia s„ cear„ un punct de vedere competent ∫i autorizat al acestei comisii tehnice. Deci nu se pune Ón discu˛ie faptul c„ aceast„ comisie ar avea un rol doar a∫a, pur teoretic. Consiliul local este obligat s„ cear„ punctul de vedere al acestei comisii.

     ™i, Ón al treilea r‚nd, domnule pre∫edinte, stima˛i colegi, orice persoan„ care este nemul˛umit„ de

     MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 32/25.III.2004 hot„r‚rea unui consiliu local, chiar ∫i Ón ce prive∫te luarea unei asemenea decizii, are posibilitatea de a se Óndrepta Ómpotriva acestei hot„r‚ri pe calea contenciosului administrativ.

     Deci o hot„r‚re care pe fond Óncalc„ prevederile legale este atacabil„, respect‚nd normele contenciosului administrativ.

     De aceea, nu exist„ nici un fel de problem„ care s„ impun„ o alt„ decizie Ón ce prive∫te propunerea respectiv„ ∫i nu pot dec‚t s„ sus˛in raportul Comisiei pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic ∫i s„ solicit plenului Camerei Deputa˛ilor s„-l sus˛in„ Ón consecin˛„.

177. Valer Dorneanu

     #311110

     V„ mul˛umesc.

     Vom supune, stima˛i colegi, propunerea de respingere votului dumneavoastr„ final.

     Domnul vicepre∫edinte Bara.

178. Radu-Liviu Bara

     #311268

     ## Domnule pre∫edinte,

     Am o rug„minte: la punctul 41, punctul 42, punctul 43, punctul 44 ∫i punctul 45 din ordinea de zi sunt un num„r de comune care deja au fost cuprinse Ón legea de transformare a satelor Ón comune, declararea satelor ca ∫i comune sau ora∫e. Sunt cam de vreo lun„ ∫i jum„tate pe ordinea de zi. Eu v„ rog frumos, p‚n„ c‚nd... eventual, dac„ supune˛i plenului s„ aprobe, s„ le putem discuta ∫i aceste 5 cazuri, p‚n„ c‚nd, eventual, se face cvorumul pentru votul final.

     Dac„ ∫i plenul este de acord?

179. Valer Dorneanu

     #311819

     ## Stima˛i colegi,

     Pentru c„ deocamdat„ prezen˛a nu este cea potrivit„ votului final, v„ propun s„ fim de acord cu aceast„ cerere a Comisiei pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic. Da?

     V„ mul˛umesc.

     La punctul 38, propunerea legislativ„ privind acordarea unui procent de minimum 10% din construc˛iile realizate prin A.N.L. angaja˛ilor din toate domeniile siguran˛ei na˛ionale.

     Comisia pentru industrii ∫i servicii. Nu este nimeni din Comisia pentru industrii ∫i servicii?

     Domnul Bivolaru.

180. Ioan Bivolaru

     #312382

     ## Domnule pre∫edinte,

     ## Stima˛i colegi,

     Ini˛iativa legislativ„ respectiv„, prin care se solicit„ acordarea unui procent de minimum 10% din construc˛iile realizate prin A.N.L. unor angaja˛i din toate domeniile siguran˛ei na˛ionale, a primit aviz negativ din partea Guvernului, raportul Senatului este de respingere, ∫i Comisia de industrii ∫i servicii, la fel, v„ propune respingerea acestei ini˛iative legislative, deoarece, prin

     Legea nr. 152/1998 privind Ónfiin˛area Agen˛iei Na˛ionale pentru Locuin˛e, s-au stabilit condi˛iile prin care se poate avea acces la locuin˛ele realizate de A.N.L., ∫i aceste condi˛ii pot fi Óndeplinite ∫i de c„tre personalul respectiv pentru care se face aceast„ trimitere, aceast„ ini˛iativ„ legislativ„.

     Œn consecin˛„, v„ propunem respingerea acestei ini˛iative legislative.

181. Valer Dorneanu

     #313227

     Dac„ dore∫te cineva s„ intervin„? V„ rog. Domnul Metin Cerchez.

182. Metin Cerchez

     #313323

     C‚nd am dorit ca aceast„ ini˛iativ„ s„ devin„ realitate, nu m-am g‚ndit, Óntr-adev„r, s„ defavoriz„m o clas„ Ón favoarea celeilalte, adic„ cei din siguran˛a na˛ional„ s„ primeasc„ acele locuin˛e ∫i, practic, nu era vorba de foarte multe locuin˛e, ci doar 10% din cele care se repartizeaz„ Ón mod normal de c„tre A.N.L., pentru c„ exist„ foarte multe cadre, at‚t din Ministerul Ap„r„rii Na˛ionale, c‚t ∫i din Ministerul de Interne ∫i din S.R.I., care stau cu chirie, foarte mul˛i tineri, ∫i vreau s„ v„ spun c„ fenomenul, indiferent c„ vrem noi sau nu, va exista. Primarii vor da locuin˛e acelor ofi˛eri de poli˛ie sau acelor procurori sau acelor judec„tori pentru a le mu∫amaliza cazurile de corup˛ie. Deci indiferent c„ vrem noi sau al˛ii, aceste locuin˛e vor fi date anumitor poli˛i∫ti, anumitor procurori, anumitor judec„tori. Pe c‚nd a∫a, dac„ noi aveam cadrul legislativ, de a se da 10% de c„tre A.N.L., adic„ f„r„ imixtiunea primarului, atunci nu mai existau cazuri de corup˛ie. Deci primarul, prin repartizarea de bun„ voie a acestor locuin˛e c„tre anumi˛i poli˛i∫ti, va crea premisa pentru cazul de corup˛ie.

183. Valer Dorneanu

     #314471

     Domnul Raj Tunaru.

184. Raj-Alexandru Tunaru

     #314522

     Œmi pare r„u c„ trebuie s„-l contrazic pe colegul ∫i prietenul meu, dar, prin acest amendament, dac„ s-ar adopta, am ajunge Ón situa˛ia de dinainte de ’89, pe vremea lui Ceau∫escu, c‚nd o categorie anume, nu conteaz„ c„ sunt militari, ofi˛eri, strungari, doctori sau ingineri, sunt favoriza˛i.

     Eu propun, v„ rog s„ vota˛i propunerea Guvernului, ∫i anume to˛i s„ aib„ ∫ans„ egal„, conform legisla˛iei Ón vigoare.

     V„ mul˛umesc.

185. Valer Dorneanu

     #314988

     Nemaifiind interven˛ii, v„ mul˛umesc foarte mult celor care m-au Ón˛eles, vom supune votului final propunerea comisiei, la sf‚r∫itul ∫edin˛ei.

     La punctul 39, propunerea legislativ„ privind instituirea voluntariatului Ón armat„.

     Comisia de ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„ este?

     Nu este.

     MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 32/25.III.2004 Domnul Popescu, de la Comisia pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„, la propunerea legislativ„ privind instituirea voluntariatului Ón armat„.

186. Virgil Popescu

     #315554

     Comisia de ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„ a fost sesizat„ pentru dezbatere ∫i avizare Ón fond cu proiectul de lege, Ón procedur„ obi∫nuit„.

     Am avut aviz favorabil de la Consiliul Legislativ, dar cu observa˛ii de fond, de redactare ∫i de tehnic„ legislativ„.

     Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci a avizat negativ propunerea legislativ„, iar comisia a analizat ∫i punctul de vedere negativ al Guvernului.

     Propunerea legislativ„ este de competen˛a decizional„ a Camerei Deputa˛ilor ∫i comisia a hot„r‚t respingerea acesteia, Ón unanimitate de voturi, cu motivarea c„ instituirea voluntariatului Ón armat„, ca unic„ form„ de participare a popula˛iei la ap„rarea ˛„rii, nu ar putea reprezenta legea-cadru care s„ Ónlocuiasc„ actuala Lege nr. 46/1996 privind preg„tirea popula˛iei pentru ap„rare.

     De asemenea, ini˛iativa legislativ„ nu ˛ine seama de etapele Ón care se realizeaz„ reforma Ón armat„ ∫i nici de efectele trecerii directe de la stagiul militar obligatoriu la voluntariat.

     V„ mul˛umesc.

187. Valer Dorneanu

     #316602

     ## V„ mul˛umesc.

     Dac„ dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul? Nu.

     Vom supune votului final aceast„ propunere, la sf‚r∫itul acestei zile.

     L-a∫ ruga pe domnul vicepre∫edinte Bara s„ prezinte Ón continuare motiva˛ia deciziei comisiei de a ne propune respingerea propunerilor de la punctul 41, punctul 42, punctul 43, punctul 44, punctul 45 ∫i punctul 46.

188. Radu-Liviu Bara

     #316980

     V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

     Av‚nd Ón vedere c„ toate aceste propuneri au fost cuprinse Ón cele dou„ legi — Legea de transformare a unor comune Ón ora∫e sau a unor sate Ón comune —, care deja au trecut de Camer„, ˛in‚nd seama c„ nu mai au obiect, v„ propun ca cele de la punctele 41, 42, 43, 44, 45 ∫i 46 s„ le supune˛i Ón bloc plenului Camerei Deputa˛ilor pentru respingere, repet, av‚nd Ón vedere c„ ele au fost cuprinse Ón cele dou„ legi amintite.

     V„ mul˛umesc.

189. Valer Dorneanu

     #317485

     ## **Domnul Valer Dorneanu:**

     Dac„ dore∫te cineva s„ intervin„? Nu.

     Vom supune cele 6 propuneri, pe r‚nd, votului final, pentru a fi respinse, pentru motivele ar„tate de comisie.

     Punctul 40, propunerea legislativ„ pentru organizarea ∫i exercitarea profesiei de tehnician din medicina modern„ ∫i complementar„.

     Comisia de s„n„tate ∫i familie? Nu este nimeni. Am‚n„m acest proiect.

     ## Stima˛i colegi,

     Regret c„ prezen˛a Ón sal„ nu este cea potrivit„. Suntem nevoi˛i s„ facem apelul nominal.

     Domnule secretar Mohora, v-a∫ ruga s„ citi˛i lista colegilor no∫tri.

     ## Stima˛i colegi,

     Œnainte de apel, v-a∫ ruga s„-mi permite˛i un scurt intermezzo. V„ anun˛ c„ ne viziteaz„ ˛ara doamna pre∫edinte Françoise Schepmans, a Parlamentului Valon din Belgia, Ómpreun„ cu o delega˛ie.

     V-a∫ ruga s„ o aplaud„m ∫i s„ salut„m, astfel ,prezen˛a Domniei sale.

190. Valer Dorneanu

     #318346

     V„ mul˛umesc mult.

     Œl rog pe domnul secretar Mohora s„ fac„ apelul nominal.

191. Tudor Mohora

     #318426

     ## **Domnul Tudor Mohora:**

     |**Domnul Tudor Mohora:**|| |---|---| |Abi˛ei Ludovic|prezent| |Afr„sinei Viorica<br>Albu Gheorghe|prezent„<br>prezent| |Ana Gheorghe|prezent| |Andea Petru<br>Andrei Ioan<br>Andronescu Ecaterina<br>Antal István|prezent<br>absent<br>prezent„<br>prezent| |Anton Marin<br>Antonescu George-Crin-Lauren˛iu|absent<br>absent| |Antonescu Niculae-Napoleon|prezent| |Apostolescu Maria<br>Arghezi Mitzura-Domnica<br>Ariton Gheorghe<br>Arma∫ Iosif<br>Arn„utu Eugenu<br>Asztalos Ferenc<br>Avramescu Constantin-Gheorghe<br>Baban ™tefan<br>Babiuc Victor|prezent„<br>absent„<br>prezent<br>absent<br>prezent<br>absent<br>prezent<br>prezent<br>absent| |Baciu Mihai|absent| |Bahrin Dorel|absent| |Balt„ Mihai<br>Balt„ Tudor<br>Bar Mihai<br>Bara Radu-Liviu<br>Barbu Gheorghe<br>Barto∫ Daniela<br>B„doiu Cornel<br>B„l„e˛ Mitic„<br>B„l„∫oiu Amalia<br>B„ncescu Ioan|prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent„<br>prezent<br>prezent<br>prezent„<br>prezent| |B‚ldea Ioan<br>Becsek-Garda Dezideriu-Coloman|prezent<br>prezent| |Bentu Dumitru|prezent| |Berc„roiu Victor|prezent| |Berceanu Radu-Mircea|absent| |Bereczki Endre|prezent| |Birtalan Ákos|absent| |Bivolaru Ioan|prezent| |Bleotu Vasile|prezent| |Boabe∫ Dumitru|prezent|

     60 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 32/25.III.2004

     |Boagiu Anca-Daniela|absent„|Enescu Nicolae|absent| |---|---|---|---| |Boaj„ Minic„|absent|Erdei Dolóczki István|prezent| |Boc Emil|prezent|Eserghep Gelil|absent| |Bogea Angela|prezent„|F‚c„ Mihail|prezent| |Boiangiu Cornel|prezent|Firczak Gheorghe|prezent| |Bolca∫ Augustin-Lucian|absent|Florea Ana|prezent„| |Böndi Gyöngyike|prezent„|Florescu Ion|prezent| |Borbély László|prezent|Fotopolos Sotiris|prezent| |Bozg„ Ion|prezent|Frunz„verde Sorin|absent| |Bran Vasile|prezent|Gaspar Acsinte|prezent| |BrÓnzan Ovidiu|absent|Georgescu Filip|prezent| |Bruda∫cu Dan|prezent|Georgescu Florin|prezent| |Bucur Constantin|absent|Gheorghe Valeriu|absent| |Bucur Mircea|prezent|Gheorghiof Titu-Nicolae|prezent| |Buga Florea|prezent|Gheorghiu Adrian|prezent| |Burnei Ion|prezent|Gheorghiu Viorel|absent| |Buruian„-Aprodu Daniela|prezent„|Ging„ra∫ Georgiu|absent| |Buzatu Dumitru|prezent|Giuglea ™tefan|prezent| |Buzea Cristian-Valeriu|prezent|Godja Petru|absent| |Calcan Valentin-Gigel|prezent|Gr„dinaru Nicolae|prezent| |Canacheu Costic„|absent|Grigora∫ Neculai|prezent| |Cazan Gheorghe Romeo-Leonard|prezent|Gubandru Aurel|prezent| |Cazimir ™tefan|prezent|Gvozdenovici Slavomir|prezent| |C„∫unean-Vlad Adrian|absent|Ha∫otti Puiu|prezent| |Cerchez Metin|prezent|Hogea Vlad-Gabriel|prezent| |Cherescu Pavel|absent|Holtea Iancu|prezent| |Chiliman Andrei-Ioan|absent|Hrebenciuc Viorel|absent| |Chiri˛„ Dumitru|absent|Ianculescu Marian|absent| |Ciontu Corneliu|prezent|Ifrim Mircea|prezent| |Ciuceanu Radu|prezent|Ignat Miron|prezent| |Ciuperc„ Vasile-Silvian|prezent|Iliescu Valentin-Adrian|prezent| |CÓrstoiu Ion|absent|Ionel Adrian|prezent| |Cladovan Teodor|prezent|Ionescu Anton|prezent| |Cliveti Minodora|absent„|Ionescu Costel-Marian|prezent| |Coifan Viorel-Gheorghe|prezent|Ionescu Dan|absent| |Cojocaru Nicu|absent|Ionescu Daniel|absent| |Cr„ciun Dorel-Petru|prezent|Ionescu Mihaela|prezent„| |Cre˛ Nicoar„|absent|Ionescu R„zvan|prezent| |Cristea Marin|prezent|Ionescu Smaranda|absent„| |Cri∫an Emil|prezent|Iordache Florin|prezent| |Dan Matei-Agathon|absent|Iriza Marius|absent| |Daraban Aurel|prezent|Iriza Scarlat|prezent| |D„ianu Dorin|prezent|Iv„nescu Paula-Maria|prezent„| |Dinu Gheorghe|prezent|Jipa Florina-Ruxandra|absent„| |Dobre Traian|prezent|Kelemen Attila-Béla-Ladislau|absent| |Dobre Victor-Paul|prezent|Kelemen Hunor|prezent| |Dobrescu Smaranda|absent„|Kerekes Károly|prezent| |Dol„nescu Ion|prezent|Kónya-Hamar Sándor|prezent| |Dorian Dorel|absent|Kovács Csaba-Tiberiu|prezent| |Dorneanu Valer|prezent|Kovács Zoltán|prezent| |Dragomir Dumitru|absent|Lari-Iorga Leonida|prezent„| |Drago∫ Liviu-Iuliu|absent|Laz„r Maria|prezent„| |Dragu George|absent|L„p„dat ™tefan|prezent| |Dr„g„nescu Ovidiu-Virgil|absent|L„pu∫an Alexandru|prezent| |Dre˛canu Doina-Mic∫unica|absent„|Leon„chescu Nicolae|prezent| |Dumitrescu Cristian-Sorin|prezent|Lep„datu Lucia-Cornelia|prezent„| |Dumitriu Carmen|prezent„|Lep∫a Victor-Sorin|absent| |Du˛u Constantin|absent|Loghin Irina|absent„| |Du˛u Gheorghe|prezent|Longher Ghervazen|prezent|

192. Tudor Mohora

     #326445

     Semcu Adrian-Emanuel absent **Domnul Valer Dorneanu:** Sersea Nicolae prezent Severin Adrian absent Stima˛i colegi, Simedru Dan-Coriolan prezent Avem cvorumul necesar, Ól avem cu condi˛ia s„ nu Sire˛eanu Mihail prezent p„r„si˛i sala, cum o face˛i acum, ∫i prin st‚nga ∫i prin Sonea Ioan prezent dreapta. Spiridon Nicu prezent V-a∫ ruga s„ v„ lua˛i locurile Ón sal„ ∫i rog colegii s„ Stan Ioan prezent fie aten˛i la num„rare, trecem la votul final. Stan Ion prezent 1. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Stana-Ionescu Ileana prezent„ Guvernul Rom‚niei ∫i Guvernul Republicii Albania privind Stanciu Anghel absent cooperarea Ón domeniul militar. Lege ordinar„. Stanciu Zisu prezent Cine este pentru? 279 de voturi pentru. St„nescu Alexandru-Octavi prezent Voturi Ómpotriv„? Ab˛ineri? Nu sunt. St„ni∫oara Mihai prezent 2. Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege Stoian Mircea prezent pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului Stroe Radu prezent nr. 89/2003 pentru modificarea ∫i completarea Legii Stuparu Timotei prezent nr. 362/2000 privind Statutul poli˛istului, lege organic„. Suciu Vasile absent Cine este pentru? Nu voteaz„ toat„ lumea. 258 de Suditu Gheorghe prezent voturi. Székely Ervin-Zoltán prezent Voturi Ómpotriv„? Un vot. Szilágyi Zsolt prezent Ab˛ineri? O ab˛inere. ™naider Paul prezent Cu 258 de voturi pentru, o ab˛inere, un vot contra s-a ™tefan Ion prezent adoptat. ™tef„nescu Codrin absent 3. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de ™tef„noiu Luca absent urgen˛„ a Guvernului nr. 33/2004 privind Ónfiin˛area, ™tirbe˛ Cornel prezent organizarea ∫i func˛ionarea Agen˛iei Rom‚ne de Tamás Sándor absent Interven˛ii ∫i Salvare Naval„. Lege ordinar„. T„r‚˛„ Culi˛„ prezent Cine este pentru? 75 voturi pentru. T‚rpescu Pavel prezent Voturi Ómpotriv„? Nu sunt. Tcaciuc ™tefan absent Ab˛ineri? Nu sunt. Timi∫ Ioan prezent 4. Proiectul de Lege pentru modificarea Ordonan˛ei de Toader Mircea-Nicu absent urgen˛„ a Guvernului nr. 20/1992 privind activitatea de Todoran Pavel prezent metrologie. Lege ordinar„. Tokay Gheorghe absent Cine este pentru? 279 de voturi pentru. Toró Tiberiu prezent Voturi Ómpotriv„? Ab˛ineri? Tudor Marcu absent Adoptat. Tudose Mihai prezent 5. Proiectul de Lege privind majorarea unor drepturi Tunaru Raj-Alexandru prezent salariale ale personalului de specialitate artistic„ din f bulc„ Alexandru prezent cadrul Filarmonicii îGeorge Enescu“ din Bucure∫ti. Lege fiocu Iulian Costel absent ordinar„. Varga Attila prezent Cine este pentru? 180 voturi pentru. Vasile Aurelia prezent„ Voturi Ómpotriv„? Vasilescu Lia-Olgu˛a absent„ Ab˛ineri? 41 de ab˛ineri. Vasilescu Nicolae absent Adoptat, cu 180 de voturi pentru, nici un vot contra, Vasilescu Valentin prezent 41 ab˛ineri. Vekov Károly-János prezent 6. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de Verbina Dan prezent urgen˛„ a Guvernului nr. 109/2003 privind modificarea Vida Iuliu prezent Codului de procedur„ penal„. Lege cu caracter organic.

Pentru noi doar s„r„cie, nenorociri ∫i g‚nduri—pentru ei bog„˛ie, lux ∫i lips„ de probleme. Azi se uit„ la noi de sus, distan˛i ∫i cer∫esc cu acelea∫i promisiuni neonorate, de∫i la Revolu˛ia din 1989 eram egali. Idealurile de baz„ ale maghiarilor ardeleni au r„mas doar iluzii, care nici p‚n„ ast„zi nu s-au realizat.

Nu tr„im bine! Nu avem locuri de munc„! Nu avem garantat dreptul de a studia Ón limba maghiar„! Nu sunt respectate istoria, cultura ∫i obiceiurile sau tradi˛iile maghiare. ™i aceasta pentru c„ p‚n„ acum a existat o singur„ op˛iune, U.D.M.R.-ul, ai c„rui conduc„tori, pentru interese personale m„runte au acceptat s„ se a∫eze la mas„ cu liderii din Bucure∫ti“.

Œn continuare se precizeaz„ c„: îTocmai Ón aceste zile s-a semnat protocolul cu P.S.D-ul, care nu ˛ine seama ∫i nu rezolv„ problemele reale ale maghiarimii.

Cu c‚˛i maghiari de r‚nd s-au sf„tuit, la c‚˛i li s-a cerut p„rerea? Toate le fac dup„ capul lor, conform propriilor interese meschine, acelea pe care le au prioritare, pentru ca numai lor s„ le fie bine. A venit timpul s„ ar„t„m c„ nu suntem poporul pe care s„ Ól duci de nas la nesf‚r∫it. La acest 15 martie nu avem nevoie de discursurile lor, nu avem nevoie de campania lor electoral„. Putem ∫i ne vom aminti cu respect deosebit de str„mo∫ii no∫tri ∫i vom refuza propunerea U.D.M.R.-ului de a participa. Fiecare maghiar are datoria s„ spun„ o rug„ciune ∫i s„ aprind„ o lum‚nare la

fereastr„, s„-∫i Ónal˛e spiritul pe care Ól Óntineaz„ prin interesele ∫i manipul„rile lor.

S„ fie aceasta forma noastr„ de comemorare, a omului simplu, a acelora care s-au s„turat de minciun„ ∫i de ipocrizie! A acelora care nu pot s„ accepte, c„ doar atunci exist„ conduc„tori, c‚nd sunt chema˛i s„ voteze!“

Fie ca acest flutura∫—manifest s„ fie Ónceputul trezirii acelor maghiari care Ón˛eleg c„ Ómpreun„ trebuie s„ construim o Rom‚nie Ón care s„ tr„im frumos, s„ ne cre∫tem copiii ∫i s„ ne bucur„m de toate cu tot ce bunul Dumnezeu ne-a binecuv‚ntat. Via˛a Ón comun, ∫i nu separat, rezolvarea problemelor vitale aici, ∫i nu peste m„ri ∫i ˛„ri, trebuie s„ fie preocup„rile noastre de zi cu zi. Œnv„˛area limbii oficiale a statului, dorin˛a de a construi un stat de drept care s„ respecte demnitatea, drepturile ∫i libert„˛ile tuturor cet„˛enilor, m‚ndria de a fi rom‚ni, respectarea poporului rom‚n, s„ ne fie obiective prioritare!

Mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Se aduce zah„r Ón Rom‚nia de pe tot globul. Œn anul 1990 aveam 33 de fabrici de zah„r. Ast„zi mai func˛ioneaz„ numai 10 fabrici, iar din acestea doar 4 sunt preg„tite s„ fac„ fa˛„ concuren˛ei din Uniunea European„.

La ora actual„, Rom‚nia mai produce doar 12% din consumul intern. Interesant este c„, prin zonele considerate a fi defavorizate, intr„ pe pia˛a rom‚neasc„ zah„r scutit de taxele vamale. Asta este o afacere de peste 120 milioane de dolari pe an, pe care nimeni n-o deranjeaz„, ba, dimpotriv„, sunt destui cei care o Óncurajeaz„.

Alte afaceri ilegale cu alimente sunt acelea cu carne. Dintre numeroasele exemple vom semnala cazul ap„rut Ón revista _Avicultorul_ , num„rul 4 din decembrie 2003, unde se scrie: îStatisticile oficiale din Statele Unite ale Americii spun c„ s-au exportat Ón Rom‚nia 25 mii de tone de carne de pas„re pe semestrul I al anului 2003. Œn schimb, din statisticile rom‚ne∫ti reiese faptul c„ Ón ˛ar„ au intrat 19.300 tone de carne! Deci ∫i din Statele Unite ale Americii intr„ carne nedeclarat„ la vam„“.

™i atunci mai merit„ P.S.D.-i∫tii s„ fie vota˛i? NU! V„ mul˛umesc.

La **Siderurgica** — Hunedoara au mai r„mas circa 2.200 de angaja˛i, din cei peste 18.000, care erau Ón 1990. Numai Ón anul 2003 au fost disponibiliza˛i — aproximativ 6.000 de muncitori de la **Siderurgica** Hunedoara. **Sidermet** — C„lan, momentan este oprit, iar ora∫ul C„lan este un ora∫ mort. ™i ora∫ul Or„∫tie este crunt lovit de valurile succesive de disponibiliz„ri, toate acestea f„c‚ndu-se f„r„ a se lua m„suri viabile de protec˛ie social„.

Œn ciuda rapoartelor triumfaliste pe care actualii guvernan˛i le prezint„ pe toate c„ile de comunicare Ón mas„, realitatea este aceasta: rom‚nii fug, cu toate riscurile, Ón alte ˛„ri, din fa˛a s„r„ciei ∫i a foamei, pe care actualii guvernan˛i le-o ofer„ cu mult„ generozitate. Mul˛umesc.

Expunerea tinerilor unor riscuri majore, cum sunt atentatele care au zguduit Spania ∫i Óntreaga Europ„, rom‚nii pl„tind mult prea scump dorin˛a lor ∫i a familiilor lor pentru un c‚∫tig care s„ le asigure o via˛„ c‚t de c‚t decent„.

De∫i mul˛i rom‚ni au fost nenoroci˛i Ón urma atentatelor teroriste, Rom‚nia fiind a doua ˛ar„, dup„ Spania, ca num„r de victime, un lucru este totu∫i ∫i mai Ónsp„im‚nt„tor: refuzul tinerilor de a veni Ón ˛ar„, chiar dac„ pentru aceasta trebuie s„ pl„teasc„ cu via˛a.

Œnd‚rjirea cu care sunt acceptate greut„˛ile ∫i umilin˛ele exilului, demonstreaz„ c„ nimic nu este mai Ónfrico∫„tor dec‚t s„r„cia ∫i via˛a f„r„ nici o perspectiv„ pe care a reu∫it s„ le-o Ómp„m‚nteneasc„ hidoasa guvernare P.S.D.-ist„, preocupat„ doar de propria bun„stare.

™i ca s„-∫i arate interesul fa˛„ de situa˛ia familiilor Óndoliate ∫i Óndurerate, premierul N„stase promite ajutoare pentru acestea, Ón stilul ciocoiului care arunc„ o f„r‚mitur„ de la masa sa Ómbel∫ugat„, a∫tept‚nd imediat laude ∫i osanale din partea acestora.

Nu de ajutoare reparatorii au nevoie rom‚nii, dup„ ce au stropit cu s‚nge un p„m‚nt str„in, ci de locuri de munc„ Ón ˛ar„, care s„ le asigure c‚t de c‚t un c‚∫tig, cu care s„ fac„ fa˛„ nevoilor zilnice ∫i a nu mai fi nevoi˛i s„-∫i p„r„seasc„ familiile pentru un c‚∫tig iluzoriu, pl„tit mult prea scump.

Din p„cate, nici Guvernul ∫i nici partidul de guvern„m‚nt nu realizeaz„ situa˛ia critic„ Ón care se afl„ tinerii din Rom‚nia, lipsa acestora de orice perspectiv„ sub actuala guvernare.

Marea tragedie a Rom‚niei, Ón aceste vremuri, este plecarea tinerilor din ˛ar„, exodul acestora pentru a-∫i pune priceperea ∫i cuno∫tin˛ele Ón slujba altora, ∫i nu Ón slujba propriului popor.

Va veni vremea c‚nd acest Guvern va trebui s„ dea socoteal„ pentru aceast„ tragedie. Va veni vremea c‚nd poporul va trebui s„ sanc˛ioneze aspru lipsa de interes a actualului Guvern fa˛„ de tineri, fa˛„ de viitorul acestora, fa˛„ de lipsa total„ de performan˛„ Ón actul de guvernare. ™i sper ca aceast„ vreme s„ nu fie prea Óndep„rtat„, spre binele nostru, al tuturor.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

M„ refeream atunci la mafia care exist„ Ón poli˛ia const„n˛ean„. Practic, s-a demonstrat acest lucru. O poli˛ist„ din Constan˛a, Beatrice Popescu, a fost g„sit„ cu 55 de dosare ˛inute la blat, cel mai vechi dosar era din 1996 — iat„, ne afl„m Ón 2004 —, dosare Ón care era vorba de infrac˛iuni ca viol, crime ∫i multe alte lucruri grave.

Am spus atunci c„ nu poate fi vinovat„ doar o poli˛ist„, ci ∫i superiorii s„i, pentru c„ este greu s„ pui la blat din 1996 p‚n„ Ón 2004 55 de dosare cu infrac˛iuni grave.

S„pt„m‚na trecut„ am primit o cita˛ie la Parchetul de pe l‚ng„ Curtea Suprem„ de Justi˛ie, dup„ ce fusesem dat Ón judecat„ pentru calomnie de c„tre poli˛i∫tii respectivi. Acum sunt chemat pentru art. 239 — îUltraj ∫i ofens„ adus„ autorit„˛ii statului“.

Vreau s„ spun c„ Ón decembrie 1989 a avut loc o Revolu˛ie ∫i ca orice cet„˛ean al Rom‚niei am primit dreptul de a vorbi liber ∫i deschis despre toate aceste infrac˛iuni comise de subordona˛ii domnului ministru de interne Rus. Am dovada clar„ Ón care domnul Rus Ómi trimite r„spuns la interpelare, Ón care spune c„ respectivul infractor turc nu are nici un dosar penal ∫i, ulterior, Ón dosarele ascunse ale poli˛istei se descoper„ ∫i acest dosar al respectivului cet„˛ean turc.

™i atunci m„ Óntreb: cum de zburd„ at‚˛ia îterori∫ti“ turci Ón Rom‚nia, ap„ra˛i de mari nume sonore din avocatura pesedist„, cum de pun laba pe fabrici care produc explozibil ∫i nimeni Ón ˛ara aceasta nu ia nici o m„sur„. Eu ∫tiu c„-i deranjez, dar nimeni nu-mi va pune pumnul Ón gur„ ∫i sunt dispus s„ fac ∫i Ónchisoare, numai ∫i numai s„ aduc la cuno∫tin˛a opiniei publice toate aceste escrocherii. ™tiu c„ au pierdut milioane de dolari, dar... Ómi pare r„u. Sper ca cinstea s„ promoveze Ón Rom‚nia.

V„ mul˛umesc.

Gesturile disperate de a cer∫i imaginea ale liberalilor ∫i democra˛ilor ∫i de a rec„p„ta Óncrederea pierdut„ definitiv c‚t timp au fost la guvernare par s„ nu le satisfac„ a∫tept„rile.

Membrii P.N.L. ∫i cei ai P.D. sunt oarecum obi∫nui˛i cu asemenea e∫ecuri Ón Óncerc„rile lor de a induce popula˛ia Ón eroare, prin mu∫amalizarea situa˛iei reale ∫i realizarea de scenarii falimentare, aceasta nefiind prima ac˛iune care nu le reu∫e∫te.

Mult mai potrivit era dac„ liberalii ∫i democra˛ii ar fi l„sat la o parte ambi˛iile ∫i orgoliile, angren‚ndu-se la efortul comun pentru a convinge Uniunea European„ c„ ˛ara noastr„ merit„ o alt„ pozi˛ie dec‚t cea de˛inut„ Ón prezent.

Or, Ón cazul de fa˛„, nu rezult„ dec‚t faptul c„ P.N.L. ∫i P.D. sunt Ón stare de orice, chiar de a vinde ˛ara ∫i de a Ómpiedica Ónaintarea ei pe calea european„, numai pentru a-∫i atinge ni∫te scopuri meschine.

Situa˛ia tensionat„ se amplific„ din ce Ón ce mai mult pe fondul unor presiuni electorale tot mai intense. Aceast„ grev„ japonez„ de proast„ inspira˛ie a membrilor opozi˛iei anuleaz„ orice tentativ„ de credibilitate a politicii lor, eviden˛iindu-le dorin˛a de lansare Ón mesaje politice neinspirate ∫i neÓntemeiate.

Cu un program lipsit de perspective ∫i cu Óncerc„ri premeditate, dar ieftine ∫i sortite e∫ecului nu po˛i construi o Rom‚nie modern„ ∫i nici nu po˛i urma reformele de factur„ european„.

Nici la cifre pare c„ nu se pricep membrii Alian˛ei P.N.L.—P.D. Se Óncurc„ mereu atunci c‚nd fac calculele

politicii economice Ónf„ptuite de P.S.D. ∫i nu dau gre∫ niciodat„ c‚nd stau s„ ascund„ cumva gre∫elile majore pe care le-au comis Ón timpul guvern„rii 1997—2000.

La candidaturi, de asemenea, nu le-au prea ie∫it calculele ∫i din toat„ alian˛a lor nu au rezultat dec‚t dou„ candidaturi comune pentru alegerile locale.

Ar fi poate mai bine s„-∫i recalculeze inten˛iile, propunerile ∫i strategiile electorale, s„ se uite Ón propria curte ∫i apoi s„ dea curs ini˛iativelor gen grev„ japonez„ de inspira˛ie european„.

Oricum, din toat„ aceast„ s„pt„m‚n„ cu banderole purt‚nd Ónsemnele europene, cu greve ∫i proteste f„r„ ecou, nimeni nu prea a Ón˛eles nimic din mesajul liberalilor ∫i democra˛ilor.

Nu s-a ajuns la nimic, nu s-a construit nimic. Este stilul tipic al Alian˛ei P.N.L.—P.D., mo∫tenitoarea C.D.R., care este sortit„ parc„ s„ cad„ prad„ propriilor Ónscen„ri.

Cum am mai men˛ionat, P.S.D. a Óncurajat manifestarea liber„ a opiniilor politice, prin urmare a respectat ∫i dorin˛a neinspirat„ a naivilor politicieni de a se lansa Ón spectacole f„r„ spectatori.

Oricum, mult mai respectabile sunt manifest„rile cu rezultat, care trezesc reac˛ii ∫i conduc Ón final la realiz„ri care merit„ efortul.

V„ mul˛umesc.

Œntre cele mai recente manifest„ri de acest gen, amintim cele petrecute Ón cursul zilei de 11 martie anul curent, pe raza jude˛ului Harghita.

Reprezentan˛ii for˛elor teroriste extremiste ungure∫ti ∫i-au permis s„ aplice pe t„bli˛ele indicatoare la intrarea unor localit„˛i situate Óntre Miercurea-Ciuc ∫i Odorheiul Secuiesc, Vl„hi˛a, Vl„de∫ti, C„pelni˛a ∫i la ie∫irea spre municipiul Satu Mare o serie de autocolante cu harta Ungariei mari, Ón culorile ro∫u, alb, verde.

Aceste Ónsemne injurioase ∫i periculoase pentru integritatea ∫i demnitatea statului rom‚n au con˛inut mesaje care incitau la revolt„ ∫i reprezentau un afront la adresa popula˛iei rom‚ne∫ti din zon„.

Chiar dac„ reprezentan˛ii U.D.M.R. din jude˛ au negat cu jum„tate de gur„ c„ ar avea cuno∫tin˛„ despre astfel de ac˛iuni iredentiste, consider„m c„ tocmai ace∫tia sunt principalii vinova˛i, pentru c„ aceast„ nou„ mi∫care este Ónscris„ Ón programul U.D.M.R. de constituire a unor spa˛ii autonome, exclusiv pe criterii etnice pe teritoriul Rom‚niei.

Apreciez c„ m„surile luate p‚n„ acum de prefectul jude˛ului Harghita, ca ∫i de inspectorul-∫ef al Inspectoratului Jude˛ean de Poli˛ie Harghita ca fiind f„r„ urm„ri ∫i insuficiente, respectiv lipsite de demnitate.

Constat„m cu sincer regret totala lips„ de reac˛ie a restului autorit„˛ilor rom‚ne fa˛„ de asemenea provoc„ri neru∫inate.

Cine permite ministrului administra˛iei ∫i internelor sau chiar primului-ministru s„ lase nesanc˛ionate astfel de infrac˛iuni ce aduc atingere siguran˛ei na˛ionale ∫i lini∫tii majorit„˛ii rom‚ne∫ti din Ardeal? Chiar s„ nu v„ mai pese de interesul na˛ional, domnilor guvernan˛i?!

Luni, 15 martie a.c., s-a asistat la o nou„ sfidare din partea extremismului unguresc. Viceprimarul ∫i consilierii locali ai U.D.M.R. din cadrul Consiliului Local al Municipiului Cluj-Napoca, de∫i au jurat s„ respecte legile ˛„rii ∫i Constitu˛ia, s-au prezentat Ón cadrul ∫edin˛ei programate pentru aceast„ zi sfid„tor ∫i obraznic, cu cocarde tricolore ungure∫ti.

Mai mult, ei au distribuit at‚t Ón consiliul local, c‚t ∫i Ón afar„, c„r˛i po∫tale cu un mesaj virulent, care incit„ la subminarea ordinii de drept.

Infatuarea ∫i obr„znicia lor au st‚rnit justificat revolta cet„˛enilor ce au asistat la lucr„rile consiliului local. Cu o singur„ excep˛ie: consilierii locali ai P.S.D., care, ca autentice p„pu∫i manipulate de U.D.M.R., au interzis intonarea Imnului na˛ional la Ónceputul de ∫edin˛„.

Un alt fapt lipsit de demnitate este cel petrecut Ón municipiul Dej. Ioan Ungur, primarul Dejului, cunoscut ∫i el pentru slug„rnicia ar„tat„ U.D.M.R., ∫i-a prins cu m‚ndrie Ón piept cocarda tricolor„ ungureasc„.

Reamintim Óns„ c„ acela∫i primar rom‚n, Ioan Ungur, a refuzat la 1 Decembrie 2003, de Ziua Na˛ional„ a Rom‚niei, s„ poarte cocarda tricolor„ rom‚neasc„. Halal demnitate na˛ional„, domnule primar!

Mai reamintesc agresivitatea ∫i insisten˛a boln„vicioas„ a acelora∫i extremi∫ti maghiari pentru monumentul de la Arad, omagierea celor 13 foste provincii ale Ungariei mari dualiste, nicidecum a celor 13 generali criminali de la 1848, ca ∫i pentru Ónfiin˛area celor dou„ facult„˛i ungure∫ti la Cluj-Napoca.

™i Ón aceste autentice atentate Ómpotriva demnit„˛ii rom‚nilor Guvernul N„stase nu ac˛ioneaz„ pentru stoparea, ci contribuie la materializarea lor.

Este clar c„ Guvernul Ón exerci˛iu nu este Guvernul de care are nevoie poporul rom‚n pentru a face fa˛„ ac˛iunilor du∫m„noase Óndreptate Ómpotriva lui.

Atragem Óns„ aten˛ia tuturor c„, spre deosebire de putere, Partidul Rom‚nia Mare nu va mai tolera la nesf‚r∫it asemenea agresiuni, provoc„ri ∫i obr„znicii hungariste.

Mul˛umesc.

Func˛ionarea Ón agricultur„ a peste 127.000 exploata˛ii agricole cu peste 6,2 milioane hectare, alocarea unor forme de sprijin de peste 8.000 miliarde lei Ón primele dou„ luni din 2004 — adic„ cu 1200 miliarde lei mai mult dec‚t bugetul alocat pentru agricultur„ de c„tre P.D. ∫i P.N.L. Ón anul 2000 —, dublarea pensiilor agricultorilor, atribuirea Ón folosin˛„ a peste 2.000 de spa˛ii zootehnice dezafectate nu sunt, pentru cele dou„ partide, contribu˛ii guvernamentale la revigorarea acestui sector economic.

De altfel, no˛iuni ∫i ac˛iuni ale Guvernului pentru sprijinul pensionarilor cum sunt recorelarea pensiilor Ón 2004 ∫i reevaluarea acestora Ón 2007 sunt confundate ∫i neÓn˛elese de P.D. ∫i P.N.L., probabil pentru c„ nici nu fac obiectul preocup„rilor sociale Ón platforma acestor partide.

Neputin˛a rezolv„rii unor asemenea probleme Ón perioada c‚nd s-au aflat la guvernare, inexisten˛a unor astfel de prevederi economice ∫i sociale Ón doctrina celor dou„ partide le-a determinat îsaltul Ónainte“ cu acuze, ca de obicei, nefondate, dar concepute pentru ac˛iuni electorale.

Printr-o atitudine Ón˛eleapt„, ra˛ional„, Guvernul a examinat cu profesionalism observa˛iile Comisiei de politic„ extern„ a Parlamentului European ∫i a prezentat imediat m„surile ∫i ac˛iunile menite s„ constituie rezolvarea aspectelor legate de integrarea european„.

Ceea ce r„m‚ne Óns„ pentru istorie este atitudinea de satisfac˛ie a P.D. ∫i P.N.L. pentru anumite neÓmpliniri de moment ale ˛„rii noastre pe acest drum c„tre integrarea european„, lipsa oric„rei particip„ri constructive la acest proces, de∫i sunt direct implicate, cel pu˛in Ón activitatea legislativ„.

Mo˛iunea este evident un demers artificial creat, care are inten˛ii electorale vizibile ∫i dovede∫te deta∫area ∫i dezinteresul cu care P.D. ∫i P.N.L. Ón˛eleg s„ contribuie constructiv la sus˛inerea pozi˛iei ˛„rii noastre pe plan interna˛ional.

V„ mul˛umesc.

Noi nu suntem du∫mani, suntem prieteni, vrem s„ intr„m ∫i s„ tr„im Ómpreun„ Óntr-o Europ„ prosper„ ∫i unit„. Trebuie s„ ne asum„m fiecare faptele trecutului, s„ iert„m cre∫tine∫te, chiar dac„ nu putem uita. Numai capetele Ónfierb‚ntate ale unor lideri iredenti∫ti, separati∫ti ∫i revan∫arzi irit„ necontenit sensibilitatea noastr„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 32/25.III.2004 na˛ional„. Nu mai e mult p‚n„ c‚nd se va decreta o zi de doliu a Protocolului ∫i guvern„rii P.S.D.—U.D.M.R. Cea mai bun„ reconciliere Óntre rom‚ni ∫i maghiari e ridicarea nivelului lor de via˛„.

Nefericirea cea mai mare a poporului rom‚n este c„ nu a avut parte niciodat„ de conduc„tori. Œntr-o ˛ar„ at‚t de m‚ndr„, una dintre cele mai bogate dintre c‚te a s„dit Dumnezeu pe p„m‚nt, la Ónceputul mileniului III, Ón Rom‚nia se moare de foame.

Vinovat de mor˛ii no∫tri de la Madrid este ∫i terorismul intern al s„r„ciei ∫i exasper„rii popula˛iei. Dup„ ultima statistic„, Ón atentatele de la 11 martie 2004 au murit 11 cet„˛eni rom‚ni, 6 declara˛i disp„ru˛i, 26 r„ni˛i. Percep˛ia evenimentului de c„tre rudele celor mor˛i este c„, dac„ Guvernul rom‚n ar fi f„cut mai mult pentru traiul cet„˛enilor, cei din familiile lor n-ar mai fi luat drumul Spaniei pentru a-∫i g„si rostul departe de îiarba verde de acas„“. Situa˛ia celor pleca˛i ∫i mor˛i este dintre cele mai Ónduio∫„toare: doi tineri de 26 de ani str‚ngeau bani s„-∫i fac„ o c„su˛„. Inten˛ionau Ón var„ s„ fac„ nunt„. Din pu˛inul lor trimiteau ∫i acas„, fiindc„ p„rin˛ii n-aveau nici un fel de venit. Mi-a fost dat s„ aud reac˛ii senten˛ioase de felul: îDec‚t s„ murim de foame Ón Rom‚nia, mai bine murim ca eroi“. Œn ciuda amenin˛„rilor mor˛ii, nici un rom‚n plecat la munc„ Ón str„in„tate nu dore∫te s„ se reÓntoarc„ acas„. Dimpotriv„, s„r„cia ∫i mizeria Ói fac s„ se Ónghesuie la ghi∫eele de plasare a for˛ei de munc„ Ón str„in„tate.

Vinovate de exodul copiilor no∫tri, vinovate de mor˛ii no∫tri sunt toate partidele politice care s-au perindat la conducerea ˛„rii Ón ultimii 14 ani. Sper„m ca m„turoiul m‚niei ∫i disper„rii na˛ionale s„-i scoat„ pe cei vinova˛i de dezastrul ˛„rii de pe scena vie˛ii politice. ™i cum toate acestea n-ar fi suficiente, Parcul reconcilierii rom‚nomaghiare din Arad, finan˛at cu peste 90 miliarde lei, c‚nd Ón spitale bolnavii n-au medicamente ∫i ce m‚nca, sfideaz„ o hot„r‚re a guvernului vrednicului I.C. Br„tianu din 1925 ∫i a regelui unificator Ferdinand de a se demola aceast„ statuie. Elementele componente ale statuii au fost p„strate p‚n„ azi, c‚nd U.D.M.R. a reu∫it s„-i atrag„ pe cei de la putere Óntr-o tragedie absurd„ a tr„d„rii de ˛ar„.

îStatuia libert„˛ii“, dup„ cum se exprima un coleg, risc„ s„ devin„ a doua _Mecca_ interna˛ional„ de pelerinaj al iredentismului ∫i revizionismului maghiar.

Amplasarea proiectatului monument al Revolu˛iei de la 1848, aprobat printr-o hot„r‚re de guvern pe acela∫i ax cu Monumentul numit îal Libert„˛ii“ este o glum„ sinistr„. Pe sub arcurile monumentale trec eroii ∫i armatele triumfale. A bolti naivilor, chiar de la distan˛„, un arc de granit peste cei 13 generali maghiari Ónseamn„ a monumentaliza crima. Concluzia unanim„ a participan˛ilor ∫i vorbitorilor la manifestarea despre care am informat Ón declara˛ia noastr„ politic„ a fost c„ statuia trebuie dat„ la topit pentru a menaja deopotriv„ sentimentele rom‚nilor ∫i maghiarilor, sentimente de demnitate na˛ional„, de prietenie ∫i bun„ Ón˛elegere, f„r„ monumentalizarea fariseic„ a unor erori istorice, pe care, repet„m, trebuie s„

ni le asum„m, s„ ne iert„m cre∫tine∫te, chiar dac„ faptele abominabile nu le putem uita.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 32/25.III.2004 centrul Capitalei, p‚n„ la Ambasada Spaniei, Óntr-un îMar∫ al t„cerii“, cu flori ∫i lum‚n„ri aprinse Ón m‚ini. De asemenea, pe tot cuprinsul ˛„rii, Ón biserici ∫i m„n„stiri au avut loc slujbe de pomenire pentru to˛ii fiii Europei ∫i ai Rom‚niei. S-au f„cut slujbe pentru pace Ón lume, voin˛„ de bine ∫i unitate.

Ne punem Óntrebarea dac„ Rom‚nia se confrunt„ cu riscul imediat al unei amenin˛„ri teroriste, la care trebuie s„ r„spundem c„ este necesar ca la frontierele ˛„rii, aeroporturi, g„ri ∫i alte locuri aglomerate s„ intensific„m controalele.

R„spunz‚nd Óntreb„rii din titlul acestei interven˛ii, terorismul nu va putea fr‚nge credin˛a Ón viitorul democratic al omenirii ∫i voin˛a ferm„ de armonie pa∫nic„.

Ca cet„˛ean al acestei planete sunt ∫ocat de asemenea evenimente ∫i fac un apel c„tre to˛i locuitorii Terrei de a realiza un front comun Ómpotriva acestor specimene bolnave ∫i s„ pl„teasc„ pe m„sura faptelor lor.

Dumnezeu s„ ne dea g‚ndul bun ∫i s„ ne ajute! V„ mul˛umesc.

Cazul Societ„˛ii Rom‚ne de Radiodifuziune este ∫i mai greu de tolerat. Cunoscut ∫i sub numele de îradioul lui ™euleanu“, postul na˛ional de radio ∫i-a pierdut, Ón ultimii 4 ani, orice credibilitate. Din ordinul direct al celui mai contestat director, Drago∫ ™euleanu, sunt eliminate din emisiunile de ∫tiri transmise pe canalele Societ„˛ii Rom‚ne de Radiodifuziune orice referiri negative la Guvernul N„stase, concomitent cu marginalizarea sau chiar omisiunea ac˛iunilor opozi˛iei, protestelor sindicatelor ∫i criticilor aduse de societatea civil„. Modul Ón care deformeaz„ realitatea TVR ∫i SRR a trecut deja de faza de manipulare ∫i se Ónscrie Óntr-o dezinformare cras„ a milioanelor de rom‚ni.

Mul˛i dintre cei care contest„ libertatea presei Ón Rom‚nia se raporteaz„ la îdezv„luirile“ ap„rute Ón massmedia. Cu unele excep˛ii, pentru c„ mai exist„ ziari∫ti one∫ti ∫i publica˛ii echilibrate, orice observator avizat sesizeaz„ u∫or c„ este vorba doar de reglarea unor conturi prin intermediul institu˛iilor media de˛inute de diverse grupuri de influen˛„ din interiorul P.S.D.

La nivel local, lucrurile stau ∫i mai prost, orice demers jurnalistic mai curajos fiind posibil s„ fie blocat ori printr-un simplu telefon dat ∫efilor sau patronilor, ori prin amenin˛area direct„ a autorilor, de multe ori pus„ Ón practic„ (vezi cazul Ardeleanu).

Cu o mentalitate mafiot„ nu putem intra Ón Europa! Acest adev„r trebuie s„ fie adus la cuno∫tin˛a P.S.D.-ului pe toate c„ile. Nu po˛i s„ furi ∫i s„ Óncalci legea 14 ani, iar, dup„ aceea, s„ Óncerci s„ scapi, umilind justi˛ia ∫i b„g‚nd pumnul Ón gura presei.

Minciuna are picioare scurte, chiar ∫i atunci c‚nd este ridicat„ la rangul de politic„ de stat. Reac˛ia parlamentarilor Uniunii Europene o demonstreaz„ pe deplin. Aviz pesedi∫tilor mai mici sau mai mari! V„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 32/25.III.2004

Socotesc c„ Guvernul actual se face r„spunz„tor de starea mizerabil„ de s„r„cie Ón care tr„iesc milioanele de rom‚ni. Sunt tot at‚t de vinova˛i ∫i cei care au contribuit, din 1990 Óncoace, la dezastrul ˛„rii. Cum este posibil, c‚nd o pensie de la ˛ar„ se cifreaz„ la circa 400.000 lei ∫i cele 6 milioane de pensionari sunt muritori de foame, s„ se construiasc„, Ón acela∫i timp, cartiere reziden˛iale, palate, case de lux ∫i s„ se importe cele mai scumpe limuzine, ca ∫i cum Rom‚nia ar fi una dintre ˛„rile cele mai bogate din Europa? Oare din ce bani ∫i pentru cine?

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 32/25.III.2004 str„ini, Ónstr„in‚nd, Ón acela∫i timp, pia˛a produselor ∫i pia˛a muncii, Ónc‚t am ajuns s„ fim din ce Ón ce mai mult un popor de robi, la cheremul str„in„t„˛ii.

Asta este marea vin„ a noastr„, a oamenilor politici rom‚ni de azi ∫i, Ón special, a guvernan˛ilor no∫tri, care sunt, Ón majoritate, deputa˛i, fa˛„ de tragedia care ni s-a produs Ón Spania. Ar trebui s„ venim cu to˛ii, s„ Óngenunchem Ón Parlament, rug‚ndu-ne lui Dumnezeu s„ ne deschid„ o dat„ mintea asupra cauzelor acestei tragedii, care este mult mai ampl„ ∫i vizeaz„ soarta unui Óntreg popor, v‚ndut pe comisioane de c„tre toate guvernele postdecembriste ∫i, Ón special, de c„tre ultimul, f„r„ minte ∫i f„r„ suflet!

C‚nd aceast„ v‚nzare va fi Óncheiat„ — acum, se vinde PETROM-ul, DISTRIGAZ-ul, Banca Comercial„, energia electric„! — soarta poporului nostru de robi va fi pecetluit„, iar vinov„˛ia ∫i ru∫inea noastr„, de oameni politici ai ˛„rii, f„r„ scuze ∫i f„r„ margini! Mul˛umesc.

De pe urma privatiz„rii I.A.S.-urilor statul rom‚n a ob˛inut peste 2.000 miliarde lei. Acest fapt ar putea fi considerat o reu∫it„ dac„ ar exista garan˛ia c„ aceste active devin mai rentabile dup„ privatizare.

Av‚nd Ón vedere c„ dup„ v‚nzarea lor statul rom‚n nu mai este interesat de acestea, mul˛umindu-se cu banii ob˛inu˛i ∫i cu sc„parea de griji — adic„ reducerea num„rului de unit„˛i agricole din portofoliul statului care trebuie Ónstr„inate —, nimeni nu prea ∫tie cum stau lucrurile. Din teritoriu v„ pot informa c„ unele dintre unit„˛ile agricole privatizate au Ón continuare succes, pe c‚nd altele au fost demolate ∫i rev‚ndute ca fier vechi sau materiale de construc˛ie, cu o rent„ funciar„ ridicol„.

Dup„ cum am mai spus, cea mai bun„ variant„ pentru o afacere Ón agricultura din Rom‚nia, Ón cazul Óntreprinz„torilor, o reprezint„ concesionarea sau arendarea terenurilor arabile. La un asemenea nivel sc„zut al redeven˛ei se ob˛ine un profit chiar ∫i la jum„tatea randamentelor programate ∫i Ón condi˛iile practic„rii unei agriculturi rudimentare bazat„ Ón principal pe epuizarea pe cale natural„ a elementelor fertilizante, lucrul terenului cu atelaje trase de cai, cat‚ri sau boi, folosirea semin˛elor de calitate slab„ etc.

O problem„ aparte o ridic„ ∫i patrimoniul societ„˛ilor aflate Ón lichidare judiciar„. Œn timp ce lichidatorii judiciari gestioneaz„ partea de active pe care s-a pus sechestrul, adic„ ferme complexe zootehnice, ateliere ∫i utilaje mecanice, magazii, silozuri de cereale, construc˛ii hidroameliorative etc., terenurile pe care se afl„ acestea se g„sesc Ón proprietatea Agen˛iei Domeniilor Statului, fapt care duce de cele mai multe ori la situa˛ii paradoxale: pentru aceea∫i proprietate de teren exist„ doi proprietari, unul care exploateaz„ terenul ∫i cel„lalt care administreaz„ activele societ„˛ilor agricole. Cum Óntre ei nu exist„ nici un act legal care s„ stabileasc„ modul concret de colaborare este de la sine Ón˛eles c„ de cele mai multe ori coabitarea reprezint„ o surs„ permanent„ de conflict, fiecare urm„rindu-∫i propriile interese. Œn aceste condi˛ii nu mai mir„ pe nimeni c„ haosul domne∫te ∫i Ón sectorul agricol.

A venit vremea s„ termin„m cu experimentele ∫i mai ales cele din agricultur„. S„ Óncerc„m s„ stabilim programe agricole clare ∫i concrete pentru Rom‚nia, pentru c„ avem at‚t resurse, c‚t ∫i poten˛ial, ∫i ar fi p„cat s„ continu„m, din comoditate, importul de produse agricole modificate genetic ∫i s„ Ómboln„vim ∫i viitoarele

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 32/25.III.2004 genera˛i, numai pentru c„ nu lu„m Ón considera˛ie importan˛a economic„ a acestui sector.

Œn pofida dificult„˛ilor pe care le-a avut de traversat, Rom‚nia a reu∫it s„ devin„ un factor de stabilitate Óntr-o regiune Ón care problemele similare, angoasele comunitare Óntre˛inute de sentimentul de amenin˛are reciproc„ au declan∫at mai multe conflicte s‚ngeroase ∫i au impus solu˛ii de segregare sau de purificare etnic„ prin mijloace mai mult sau mai pu˛in pa∫nice.

Exist„, f„r„ nici o Óndoial„, un model rom‚nesc al rela˛iilor interetnice. Œn ce const„ semnifica˛ia acestuia?

Se manifest„ un consens Ón r‚ndul anali∫tilor Ón ceea ce prive∫te realizarea Ón Rom‚nia, Ón ultimii 14 ani, a unei p„ci interetnice care poate servi drept model pentru Óntreaga regiune Ón care ne afl„m. Ceea ce s-a realizat Ón acest sens Ón ultimii ani nu reprezint„ altceva dec‚t o acumulare de solu˛ii, un proces dinamic ∫i complex care, departe de a fi conceput artificial ∫i inten˛ionat, a urm„rit pacea ∫i toleran˛a, reducerea ∫i eliminarea tensiunilor, reu∫ind s„ arate cum o ˛ar„ care a ie∫it din comunism poate Ónv„˛a s„ tr„iasc„ Ón diversitate.

Pe de alt„ parte, nu trebuie s„ omitem faptul c„ elementele cardinale ale modelului rom‚nesc — reprezentarea minorit„˛ilor Ón Parlament, existen˛a unui Consiliu al Minorit„˛ilor Na˛ionale, prezen˛a la guvernare a minorit„˛ii maghiare (Ón perioada 1996—2000) etc. — nu rezolv„ Ón mod automat toate problemele. Cadrul dialogului trebuie Óntre˛inut cu grij„ ∫i pe mai departe, astfel Ónc‚t prezen˛a reprezentan˛ilor minorit„˛ilor Ón aceste structuri s„ nu r„m‚n„ o prezen˛„ formal„, inevocabil„ Ón momente de bilan˛, ci o participare real„, efectiv„ ∫i eficient„, Ón acele decizii care privesc destinele comunit„˛ilor pe care le reprezint„.

Cea mai important„ lec˛ie care trebuie Ónv„˛at„ din evenimentele de acum 14 ani este recunoa∫terea caracterului binef„c„tor al diversit„˛ii, nevoia unei sensibilit„˛i mereu reÓnnoite fa˛„ de multiculturalism, respingerea oric„ror demersuri care ar putea s„ tulbure pacea interetnic„. La mai bine de un deceniu de la pr„bu∫irea comunismului, societatea rom‚neasc„ pare a se fi Ónscris definitiv, nu f„r„ a trece printr-o criz„ de adaptare, pe calea construirii unei noi identit„˛i, Ón care multiculturalismul, diversitatea etnic„, deschiderea spre comunicare ∫i globalizare sunt la ordinea zilei.

Zilele trecute, un brav conduc„tor al organiza˛iei jude˛ene Cluj a P.S.D. a ini˛iat o m„sur„ care ne-a pus Óntr-o grea Óncurc„tur„, ∫i anume str‚ngerea de semn„turi pentru construirea autostr„zii Bor∫—Bra∫ov.

Este de neÓn˛eles pentru un om normal aceast„ ac˛iune Ón care se cheltuiesc bani publici. Dac„ Guvernul a hot„r‚t s„ se construiasc„ autostrada ∫i are finan˛are pentru ea, dac„ Guvernul este exclusiv P.S.D.-ist, ce nevoie are un conduc„tor local al P.S.D. s„ str‚ng„ semn„turi?

Dac„ prin aceste semn„turi se Óncearc„ îlegitimarea“ construirii acestei autostr„zi prin acordare direct„, f„r„ licita˛ie public„, atunci acest brav conduc„tor trebuie s„ ∫tie c„ ac˛iunea Ón sine se practic„ Ón genere ca un protest ∫i nu are nici un fel de valoare juridic„; ea nu este egal„ nici cu referendumul ∫i nici cu alegerile.

Dac„ prin ac˛iunea aceasta, P.S.D. Cluj îaplaud„“ hot„r‚rea Guvernului ∫i a conduc„torului lui, pentru construirea acestei autostr„zi putea s„ fac„ o ac˛iune Ón care nu se cheltuiau sute de milioane de lei printr-o simpl„ telegram„ adresat„ ∫tim noi cui ∫i care s„ Ónceap„ cu îMult stimate ∫i iubite...“.

Este evident c„ ac˛iunea despre care vorbesc este una de campanie electoral„ care, din p„cate, a∫a cum prevedeam, se face de c„tre P.S.D. pe banii publici — banii no∫tri, ai tuturor, care ar putea fi folosi˛i Ón scopuri mai nobile dec‚t aceste de∫ert„ciuni.

Despre urm„rile ∫i efectele acestei campanii, doar un verset din Dante Alighieri: îŒn van orice speran˛„...“, la care a∫ mai ad„uga doar c„ ardelenii sunt greu de cump„rat pe un blid de linte. Œncerca˛i altceva, domnilor P.S.D.-i∫ti!

V„ mul˛umesc.

— 250 milioane euro prin Programul PHARE, Ón sprijinul construc˛iei institu˛ionale Ón toate domeniile _acquis_ -ului comunitar;

— 151 milioane euro prin Programul SAPARD pentru sprijinirea rezolv„rii prioritare specifice legate de agricultur„ ∫i dezvoltare rural„;

— 208—270 milioane euro prin Programul ISPA pentru investi˛ii Ón domeniile mediului Ónconjur„tor ∫i al transporturilor.

Œn cei ∫ase ani la care se refer„ aceste programe, Rom‚nia are posibilitatea s„ atrag„ 3,6—4,0 miliarde de euro. Condi˛ia principal„ pentru ob˛inerea acestor fonduri const„ Ón buna preg„tire a proiectelor pentru aceste lucr„ri de investi˛ii ∫i obiective, sus˛inerea lor competent„ Ón cadrul licita˛iilor, gospod„rirea corect„ a fondurilor ∫i urm„rirea execut„rii Ón termen a lucr„rilor.

Din p„cate, p‚n„ Ón prezent, gradul de atragere a acestor fonduri este Ónc„ modest datorit„ Ónt‚rzierilor Ón elaborarea proiectelor, asigur„rii insuficiente din fondurile unit„˛ilor beneficiare, respectiv de la buget, a cotei de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 32/25.III.2004 contribu˛ie la aceste proiecte, duratei prea mari cerut„ de Óndeplinirea formelor birocratice pentru ob˛inerea finan˛„rii sau insuficientei publicit„˛i ∫i Óndrum„ri a solicitantului.

Astfel, este semnificativ ∫i provoac„ Óngrijorare faptul c„, din cele 151 milioane euro alocate pentru acest an Ón cadrul Programului SAPARD, Ón primele dou„ luni ∫i jum„tate au fost absorbite numai 5%.

Pe l‚ng„ aceste greut„˛i datorate ∫i insuficientei noastre experien˛e Ón acest domeniu, Ón ultima vreme au ap„rut unele contesta˛ii ∫i polemici legate de elaborarea, verificarea ∫i licita˛iile pentru proiectele privind Óndeosebi obiectivele finan˛ate prin Programul SAPARD. Evident, este necesar„ verificarea operativ„ ∫i responsabil„ a tuturor sesiz„rilor privind nerespectarea prevederilor legale Ón acest domeniu.

Este totu∫i lamentabil„ situa˛ia creat„ Ón unele cazuri de contestare a unor proiecte pe principiul îS„ moar„ ∫i capra vecinului!“, Ón loc s„ se militeze pentru concentrarea eforturilor tuturor Ón direc˛ia atragerii unui volum c‚t mai mare de fonduri din cele oferite de Uniunea European„ ∫i mai ales de utilizare corect„ a acestora, urm„rindu-se realizarea Ón termen a obiectivelor.

Cred c„ Ón aceast„ privin˛„ deputa˛ii, Ón cadrul circumscrip˛iilor lor electorale, indiferent de culoarea lor politic„, pot aduce o contribu˛ie benefic„ ∫i responsabil„ pentru urm„rirea modului Ón care se desf„∫oar„ aceste ac˛iuni ∫i pentru respectarea cadrului legal, precum ∫i pentru prevenirea unor eventuale nereguli Ón m„sur„ s„ conduc„ la Ónt‚rzierea atragerii fondurilor alocate de Uniunea European„ ∫i chiar la pierderea lor.

Totodat„, cred c„ ministerele ∫i agen˛iile guvernamentale de resort ar trebui s„ defineasc„ cu precizie cazurile de incompatibilitate Ón derularea ac˛iunilor privind accesarea fondurilor alocate de Uniunea European„, Ón scopul prevenirii unor conflicte de interese ∫i a Ónt‚rzierii derul„rii ∫i finaliz„rii ac˛iunilor.

Œn scopul asigur„rii unei absorb˛ii c‚t mai echitabile pe jude˛e a fondurilor alocate de Uniunea European„, este necesar ca autorit„˛ile publice s„ acorde o aten˛ie sporit„ analiz„rii modului Ón care se deruleaz„ ac˛iunile prev„zute pe baza programelor PHARE, SAPARD, ISPA ∫i s„ depisteze pe aceast„ baz„ problemele cu care se confrunt„ comunit„˛ile locale, precum ∫i m„surile necesare pentru ob˛inerea unor fonduri sporite.

Cum ne-ar conduce ei pe noi? Doamne, feri!

Am mai spus-o: crezul lor ascuns se rezum„ acum la cuvintele unui jenant c‚ntec d‚mbovi˛ean: îD„-i-nainte cu tupeu/™i-ai s„ vezi c„ nu e greu!“ S„ nu ne facem c„ uit„m! Acest Guvern social-democrat, care v„ cred c„ v„ st„ ca sarea Ón ochi, n-a putut s„ fac„ minuni, dar s-a dovedit — ∫i Comisia European„ a confirmat-o — cel mai serios ∫i mai performant de dup„ anul 1990.

Trebuie s„ repet„m, pentru cei ce uit„ repede, dar ne desconsider„ ∫i pe noi, cei mul˛i, pe care ne cred naivi ∫i u∫or de Ómbrobodit. Mai Ónt‚i, acest Guvern a trebuit s„ recupereze teribila Ónt‚rziere cauzat„ de Guvernul C.D.R.—P.D. privind restructurarea economic„ ∫i social„. Œn 1996, c‚nd au venit ei la putere, Rom‚nia se afla pe locul 6, Óntre cele 6 state candidate la Uniunea European„. Œn 2000, ajunsese ultima!

Œn 1996, dup„ criteriile acceptate, erau considera˛i sub pragul s„r„ciei 19,9% din popula˛ie. Mult ∫i a∫a! Dar dumneavoastr„, domnilor din Alian˛a Dreptate ∫i Adev„r (care adev„r?!), Ómpreun„ cu îverii“ ˛„r„ni∫ti, a˛i dus Ón s„r„cie Ónc„ 23% din oamenii ˛„rii, adic„ 43% din total oameni s„raci, Ón anul 2000!

S„ nu ne facem c„ uit„m! Ne-a˛i adus la disperare! Haosul economic ne adusese la 57% rata infla˛iei Ón anul 1999 sau 40% infla˛ie Ón anul 2001. Se schimbau guvernele ∫i prim-mini∫trii, veneau al˛i amatori, bugetele ˛„rii se aprobau abia prin mai-iunie a anului curent, din neputin˛„ ∫i Ón dispre˛ul legii.

Œn trei ani — din 1996 p‚n„ Ón 1999, de c‚nd a˛i venit la putere, s„ ne ar„ta˛i cum se conduce —, salariul

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 32/25.III.2004 real sc„zuse cu 23%... ∫i ne promitea˛i, Ón afi∫ele electorale, o p‚ine mare. Aminti˛i-v„! Tot Ón doar trei ani (1966—1999), pensia real„ sc„zuse ∫i ea cu 24,2%.

B„ncile lumii Ó∫i Ónchiseser„ buzunarele, pentru c„ n-aveau nici o Óncredere. Cota de risc de ˛ar„ sc„zuse cu trei trepte. Nici s„ ne Ómprumut„m Ón condi˛ii normale nu mai puteam. Iat„ de unde a plecat acest Guvern social-democrat, care v„ st„ Ón g‚t. S„ nu ne facem c„ uit„m!

Œn patru ani, n-a˛i reu∫it s„ finaliza˛i dec‚t ∫ase capitole din Programul de aderare la Uniunea European„. ™ase din treizeci! Cele mai u∫oare.

Œn cei trei ani ∫i dou„ luni ai actualei guvern„ri, s-a f„cut un imens efort pentru repararea gafelor dumneavoastr„. S-au mai Óncheiat, de pild„, 16 capitole grele de negociere cu Uniunea European„ ∫i sunt condi˛ii de finalizare, p‚n„ Ón toamn„, chiar dac„ v„ a∫eza˛i dumneavoastr„ de-a curmezi∫ul. Rom‚nia s-a Ónscris, Ón cei trei ani, cu un ritm mediu de cre∫tere economic„ de 5%. Cre∫tere adev„rat„, nu penibila cre∫tere negativ„ cu care ne ame˛ea Guvernul C.D.R.—P.D. Aminti˛i-v„, ni se explica ce bine o s„ ne fie dac„ îcre∫tem Ón jos“. S„ ne ducem de r‚p„, ca s„ avem de unde sui.

Œn anul 2000, salariul minim era de doar 1 milion de lei. Œn decembrie 2003, era de 2,5 milioane, iar de la 1 ianuarie a.c. a crescut la 2,8 milioane de lei. Aceasta, Ón condi˛iile reducerii spectaculoase a infla˛iei: anul trecut 15%, iar Ón acest an doar 9%. Salariul mediu net —de la 105 dolari S.U.A./2001 la 147 dolari S.U.A./2004 (cu 40% mai mare, Ón termeni reali, socotit Ón dolari).

Pensia medie era, Ón 1997, de 48 dolari S.U.A., Ón 2000, de 52 dolari S.U.A. Sub acest Guvern, pensia medie a crescut de la 55 dolari S.U.A. Ón 2001, la 75 dolari S.U.A. Ón 2003, prin 4 etape de recorelare, ∫i este Ón preg„tire o substan˛ial„ recalculare, Óncep‚nd cu 2005. Sigur, nu e de ajuns, dar se fac eforturi deosebite, pentru c„, pentru noi, social-democra˛ii, Rom‚nia este un stat social, un instrument de asigurare a solidarit„˛ii corpului social, printr-o distribu˛ie echitabil„ a drepturilor ∫i datoriilor cet„˛enilor, pentru acela∫i proiect constructiv: dezvoltarea ∫i bun„starea tuturor. De aici lupta Ómpotriva parazitismului social al Ómbuiba˛ilor tranzi˛iei, Ómpotriva abuzului ostentativ al ciocoimii ei.

™i, c‚nd asemenea semnale pozitive nu mai pot fi ocolite, domnii din opozi˛ie reclam„ c„ este îpoman„ electoral„“.

S„ nu ne facem c„ uit„m! Nu este poman„, este exact Programul de guvernare aprobat de Parlament Ón decembrie 2000, c‚nd dumneavoastr„ vi s-a luat de la g‚t t„g‚r˛a cu ov„z gras!

fi„r„ni∫tii ne propun acum un program denumit bombastic îA treia cale!“, un fel de a umbla pe trei c„r„ri.

De aceea mi se pare Ón˛elept, ra˛ional s„ prefer„m calea ferm„, direct„ pe care a pornit ˛ara cu acest Guvern. Anul acesta, dar mai cu temei Ón anii ce vin, avem ∫ansa real„, dovedit„, s„ atingem ˛eluri spre care aspir„m to˛i. Cu coeren˛„ ∫i cu continuitate la guvernare. Aceasta ne este calea.

Nu ne pute˛i face s„ uit„m, domnilor vajnici opozan˛i! O Ón˛eleapt„ vorb„ zice c„ vulpea, unde n-ajunge, zice c„ nu-i bun!

Discu˛iile despre reform„ au gravitat, de-a lungul ultimilor ani, Ón marea majoritate, Ón jurul raportului dintre stat ∫i libera ini˛iativ„. Concret, s-a discutat despre gradul ∫i forma prezen˛ei statului Ón via˛a social„, nu numai Ón cea economic„.

Exist„ op˛iuni care sus˛in eliminarea oric„rei prezen˛e a statului Ón favoarea liberei ini˛iative individuale, dup„ cum exist„ puncte de vedere rigide care tind s„ atribuie statului o capacitate de control atotcuprinz„toare.

Consider c„ Ón ambele cazuri de mai sus problema este gre∫it pus„. Astfel de abord„ri se raporteaz„ la vechiul model de stat f„r„ s„ ia Ón considerare alte elemente, ∫i anume:

1) Óntregul efort legislativ de p‚n„ acum — ∫i care va continua — antreneaz„ o modificare a func˛iunilor ∫i atribu˛iilor statului limit‚ndu-i capacitatea de control discre˛ionar asupra societ„˛ii;

2) paralel cu procesul de reform„ se reduce, Ón mod obiectiv, spa˛iul de competen˛e ale statului;

3) procesele de integrare social„ ∫i de sincronizare a Rom‚niei cu procesele europene ∫i mondiale impun un anume tip de prezen˛„ ferm„ a statului ca factor de coordonare.

Œn societ„˛ile moderne exist„ o serie de aspecte care nu pot fi Ómplinite f„r„ implicarea direct„ ∫i consistent„ a statului. Œncep‚nd cu ap„rarea na˛ional„, cercetarea

∫tiin˛ific„ ∫i Ónv„˛„m‚ntul — cei doi piloni ai societ„˛ii moderne — plata aloca˛iilor sociale, calificarea profesional„, asisten˛a antidrog, asigurarea de locuin˛e pentru persoanele defavorizate sau pentru anumite categorii printre care sunt de amintit tinerii, conversia economic„ ∫i profesional„, ∫i enumerarea poate continua, toate sunt dependente de cheltuielile publice ∫i de prezen˛a statului. Fie ∫i doar pornind de la exemplele de mai sus, trebuie respins„ ideea totalei elimin„ri a statului din toate sectoarele. Ac˛iunile trebuie concertate Ón direc˛ia unui management eficient al activit„˛ilor ce vizeaz„ aspectele enumerate, dar Ón a∫a fel Ónc‚t rezultatul s„ nu fie sporirea gradului birocra˛iei statale.

Este Óns„ important de subliniat c„ prezen˛a statului Ón anumite sectoare precum cele despre care am f„cut vorbire nu implic„ renun˛area la necesitatea de a controla Ón ce m„sur„ statul rezolv„, Ón mod optim, problemele respective ∫i Ón ce m„sur„ pot fi identificate forme mai bune ∫i mai eficiente de organizare. Dezvoltarea regional„, aplicarea principiilor autonomiei locale, Ón paralel cu descentralizarea structurilor, modernizarea corpului func˛ionarilor publici sunt elemente necesare ∫i indispensabile revitaliz„rii statului ca institu˛ie, Ón procesul globaliz„rii proceselor publice.

Rom‚nia se afl„ Ón anul Óncheierii capitolelor de negociere Ón vederea ader„rii la Uniunea European„. Este vorba despre recunoa∫terea ∫i Óncununarea drumului parcurs de ˛ara noastr„ c„tre realizarea statului de drept. Aceasta este principala realitate care trebuie s„ ne c„l„uzeasc„ Ón abord„rile noastre.

Osama bin Laden i-a chemat la lupt„ pe to˛i îmusulmanii adev„ra˛i“ pentru a se îelibera de regimurile tr„d„toare aflate sub sclavia Statelor Unite“.

Stima˛i colegi, eu sunt un musulman adev„rat Ón sensul c„ respect tradi˛ia ∫i religia mea, Ón sensul c„ militez pentru libertatea de exprimare a g‚ndurilor, a opiniilor ∫i a credin˛elor oric„rui cet„˛ean de pe aceast„ planet„. Pentru mine Osama bin Laden ∫i terori∫tii lui nu sunt musulmani adev„ra˛i. Pentru mine ei sunt doar terori∫ti. Ei militeaz„ prin actele lor abominabile pentru o cauz„ doar a lor, ∫i nu a tuturor musulmanilor. Terori∫tii organiza˛iei Al-Qaida nu reprezint„ Óntreaga comunitate musulman„.

Americanul Timothy McVeigh comite un act terorist la 19 aprilie 1995, arunc‚nd Ón aer cl„direa federal„ din Oklahoma. A ucis 168 de persoane, dintre care 19 copii. A fost cel mai grav atentat asupra Statelor Unite p‚n„ la atacul terorist de la 11 septembrie 2001 asupra World Trade Center. A fost condamnat ∫i executat prin injectare. N-a fost catalogat niciodat„ drept îterorist american“, pentru c„ astfel se ajungea la acea generalizare nedreapt„.

Atentatele Armatei Republicane Irlandeze (I.R.A.) asupra Marii Britanii n-au fost niciodat„ catalogate drept acte ale îterori∫tilor irlandezi“, ci actele teroriste ale I.R.A., pentru c„ astfel s-ar fi f„cut o nedreptate Óntregului popor irlandez.

îBrig„zile Ro∫ii“ din Italia au comis 11 atentate, primul Ón decembrie 1969 Ón Pia˛a Fontana din Milano, iar cel mai grav (85 de mor˛i ∫i 200 de r„ni˛i) la gara din Bologna, Ón august 1980, bilan˛ul final fiind de 150 de mor˛i ∫i 551 de r„ni˛i. Actele lor teroriste n-au fost catalogate drept acte ale îterori∫tilor italieni“, ci acte ale terori∫tilor grup„rii îBrig„zile Ro∫ii“.

Lista exemplelor poate continua. Shoko Asahara, liderul sectei Aum Shinri, a ucis 12 persoane ∫i a Ómboln„vit mii de japonezi, r„sp‚ndind gaz sarin Ón metroul din Tokio Ón 1995. A reprezentat oare actul s„u terorist Óntregul popor japonez? Categoric, nu!

Gruparea separatist„ ETA nu reprezint„ interesele Óntregii comunit„˛i basce, a∫a cum nici o grupare terorist„ nu poate fi considerat„ c„ reprezint„ statul ai c„rei cet„˛eni sunt. Ei nu reprezint„ religia Ón numele c„reia comit actele teroriste. Ei nu reprezint„ comunit„˛ile Ón numele c„rora îlupt„“.

Sper s„ putem spune Óntr-o zi c„ terorismul a fost eradicat, c„ sute ∫i sute de oameni nu vor mai fi victime nevinovate ale unor grup„ri extremiste. Mai sper c„ ∫i ignoran˛a din mass-media va fi eradicat„, c„ci Ón caz contrar prejudiciile morale aduse Óntregii comunit„˛i musulmane ∫i arabe devin incalculabile.

Nu avem voie s„-l privim pe musulmanul ori arabul de l‚ng„ noi ca pe un terorist, cu o grenad„ ascuns„ prin buzunar, preg„tit oric‚nd s„ ucid„ sute de vie˛i omene∫ti.

Ne punem Óntrebarea care a fost eficien˛a m„surilor promise ∫i a demersurilor realizate, dac„ Óntr-un an de zile s-a ajuns la aceast„ situa˛ie. Este clar c„ sistemul legislativ specific este necorespunz„tor, c„ exist„ o mare indisciplin„ av‚nd la baz„ sistemul rela˛ional de tip clientelar, c„ structurile administrative nu fac fa˛„ preten˛iilor domeniului ∫i c„ politica Guvernului fa˛„ de I.M.M.-uri este una necorespunz„toare. Dac„ se constat„ c„ un num„r at‚t de mare de societ„˛i comerciale risc„ s„ fie dizolvate, prin ce se poate constata cre∫terea economic„ mult tr‚mbi˛at„ ∫i progresele cu care se laud„ puterea actual„? Din raportul A.N.I.M.M.C. (Agen˛ia Na˛ional„ pentru I.M.M. ∫i Coopera˛ie) pentru anul 2003 reiese c„ pentru programele derulate s-au cheltuit 363,6 miliarde lei ∫i se Ón∫iruie aceste programe. Se constat„ c„ din 500 de firme care au solicitat aloca˛ii financiare de la A.N.I.M.M.C., doar 166 s-au bucurat de sprijin Ón valoare total„ de 8,9 miliarde lei, 169 firme au fost refuzate, iar 164 nu au primit Ónc„ un r„spuns. Pentru 2004 se promite o sum„ de 430 miliarde lei pentru activit„˛i de acela∫i tip. Œntrebarea este dac„ vor fi rezultate de acela∫i fel ca Ón 2003. Este clar pentru toat„ lumea, mai pu˛in pentru Guvern, c„ anul 2004 este un an dificil ∫i decisiv. Au disp„rut o serie de facilit„˛i pentru investi˛ii ∫i export, noul Cod al muncii a creat deja dificult„˛i prin accentuarea aspectului social Ón defavoarea performan˛elor economice, cre∫terea economic„ mondial„ preconizat„ pentru 2004 face s„ creasc„ nivelul competi˛iei fa˛„ de posibilit„˛ile economice ∫i manageriale ale rom‚nilor, intrarea a Ónc„ 10 state Ón U.E. va determina noi abord„ri ale situa˛iei Rom‚niei ∫i, sigur, noi exigen˛e, iar Ón acest timp Rom‚nia trebuie s„ fac„ fa˛„ avalan∫ei de critici din partea U.E. Se constat„ Ónc„ o dat„ inconsecven˛a ∫i duplicitatea Guvernului Rom‚niei Ón ce prive∫te politica economic„ at‚t pe plan intern, c‚t ∫i extern. Œn interior, raport„ri fantastice, iar fa˛„ de exterior, concesii ∫i Óndator„ri excesive, peste posibilit„˛ile economiei rom‚ne∫ti de a le sus˛ine.

Mereu ni se spune c„ va fi mai bine, dar nu se ∫tie c‚nd.

Este marea necunoscut„ din ecua˛ia incompatibil„ a actualei guvern„ri.

Sunt convins c„ opinia public„ va urm„ri eforturile premierului de a dep„∫i stadiul de îimpresii“ ∫i de a afla cine nu dore∫te integrarea Rom‚niei Ón U.E. Se poate g‚ndi dac„ nu cumva sutele de baroni ∫i miile de îc„pu∫e“ cu carnet de membri P.S.D. sunt cei care vor pierde cel mai mult atunci c‚nd legea va trebui respectat„ ∫i corup˛ia institu˛ionalizat„ va fi diminuat„ drastic. A∫adar, Ói sugerez domnului N„stase s„ nu plece pe o pist„ fals„, de tipul celei descrise de Mircea Geoan„: nu, nu îmodificarea atmosferei politice“ Ón Uniunea European„ poate cauza Ónt‚rzierea integr„rii ˛„rii noastre. A∫a cum au spus-o foarte clar to˛i oficialii europeni, îmingea este Ón terenul Guvernului“.

Din acest motiv, cer primului-ministru s„ prezinte public cine sunt cei care nu doresc integrarea Rom‚niei Ón U.E. Dac„ primul-ministru nu este capabil s„ identifice

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 32/25.III.2004 îgrupurile de interese“ sau nu poate s„ reziste presiunilor venite din interiorul P.S.D., este momentul s„ Ó∫i asume, cu curaj ∫i responsabilitate, e∫ecul Ón domeniul integr„rii Rom‚niei Ón Uniunea European„. Adrian N„stase are acum ocazia, Ón fine, s„ merite laudele pe care de aproape patru ani de zile ∫i le aduce singur, cu fiecare prilej.

Cum spuneam la Ónceput, reorganizarea Guvernului are ca scop concentrarea asupra obiectivului prioritar al ader„rii la U.E. ∫i al coordon„rii eficiente a eforturilor Ón aceast„ direc˛ie. Reunit Ón noua formul„, Guvernul a luat Ón discu˛ie fiecare aspect al listei concise pentru care s-a ob˛inut sprijinul Comisiei Europene, fiecare membru al Cabinetului av‚nd obliga˛ia de a prezenta progresele realizate Ón domeniile de care r„spunde.

De altfel, premierul a ∫i anun˛at c„, s„pt„m‚nal, autorit„˛ile rom‚ne vor transmite parlamentarilor europeni interesa˛i un raport de evaluare a progreselor pe fiecare din domeniile semnalate Ón raport.

Cui Ói este fric„, domnilor colegi, de votul uninominal? R„spunsul este unul singur: corup˛ilor ∫i necinsti˛ilor.

Dac„ s-ar respecta op˛iunea electoratului care, dup„ spusele primului-ministru Adrian N„stase, 70% sunt pentru introducerea votului uninominal, Rom‚nia va avea un parlament Ón 2005 format din parlamentari mai corec˛i, mai verticali ∫i mai tineri.

Domnule pre∫edinte al Rom‚niei,

Domnilor pre∫edin˛i de partide parlamentare, Domnilor colegi,

Eu nu pot s„ Ón˛eleg cum noi, parlamentarii, suntem reprezentan˛ii electoratului, care prin votul lui ne-a trimis

Ón Parlament s„-l reprezent„m ∫i, dup„ legile matematice, rezult„ c„ 70% dintre parlamentari ar trebui s„ sus˛in„ introducerea votului uninominal.

Unde sunt ace∫ti 70% dintre deputa˛ii ∫i senatorii care-i reprezint„ pe cei 70% din aleg„torii no∫tri?

Cum se respect„, Ón acest caz, Constitu˛ia, recent revizuit„ ∫i votat„, mai precis art. 2 ∫i atunci m„ Óntreb: unde este suveranitatea celor 70% din poporul rom‚n care doresc vot uninominal pentru o politic„ nou„ ∫i o via˛„ mai bun„?

Dar, nu! Opozi˛ia rom‚n„, dup„ ce a luat-o serios la vale pe o pant„ periculoas„, a devenit Ón ultima perioad„ extrem de agresiv„, lovind orbe∫te nu numai Ón adversar, ci sf‚∫iindu-se chiar ∫i Óntre reprezentan˛ii ei. Ace∫tia nu pot trece mai departe de ideea c„ dac„ rom‚nului nu Ói este bine, vina apar˛ine exclusiv P.S.D.-ului. Nu realizeaz„ c„ prin diletantismul lor, prin criticile exacerbate la adresa puterii actuale, lipsi˛i de cel mai infim spirit autocritic, nu fac dec‚t s„ Ónt„reasc„ ideea popula˛iei c„ ceea ce-i domin„ este doar nostalgia pentru putere, c„ sunt indivizi care nu au uitat nimic ∫i nu au Ónv„˛at nimic.

Acest hibrid alterat, P.N.L.—P.D., ar trebui, Ón primul r‚nd, s„-∫i vad„ b‚rna din propriii ochi, s„-i preocupe

moc„iala ∫i greutatea cu care se reg„sesc ∫i iau deciziile, lipsa de nerv ∫i de reac˛ie care evident denot„ nehot„r‚re, fiind din ce Ón ce mai clar c„ pe ace∫tia nu-i preocup„ at‚t Ónfr‚ngerea adversarului, c‚t pofta de a intra din nou la guvernare, indiferent prin ce mijloace sau al„turi de cine.

Œn fine, durerea lor cea mare ∫i motiva˛ia co∫marurilor sunt principalele succese ∫i realiz„ri ob˛inute de Guvernul nostru comparativ cu perioada anterioar„, care se reg„sesc Ón relansarea cre∫terii economice, rela˛ii bune cu Fondul Monetar Interna˛ional, aderarea la Alian˛a Nord-Atlantic„, preg„tirea fazei finale a negocierilor de integrare Ón Uniunea European„, eliminarea obligativit„˛ii vizelor pentru spa˛iul Schengen ∫i multe altele.

Œn privin˛a procesului de integrare european„, este un lucru cert c„ Uniunea European„ a confirmat data de 1 ianuarie 2007 ca termen pentru aderarea Rom‚niei, dup„ ce, la finalul mandatului fostei guvern„ri, Rom‚nia se afla pe ultimul loc Ón procesul integr„rii. Ast„zi, ne afecteaz„ acest neajuns, Ón sensul c„ anul acesta se Óncheie negocierile, iar intrarea Ón Uniunea European„ va fi Ón anul 2007. fiara noastr„ ar fi putut Óndeplini aceste obiective cu c‚˛iva ani mai devreme dac„ nu ar fi avut ghinionul de a fi condus„ timp de 4 ani, Óntre 1997— 2000, de un grup de politicieni pu∫i pe c„p„tuial„, domina˛i doar de orbul avari˛iei ∫i parvenitismului.

Guvernul Adrian N„stase trebuie s„ r„m‚n„ s„ Ó∫i fac„ datoria Óncredin˛at„ de poporul rom‚n, nicidecum s„ fac„ pe plac unui grup de politicieni fali˛i ∫i condamna˛i la uitare chiar de votul popular, Ónc„p„˛‚n‚ndu-se s„ vocifereze Ón fa˛a na˛iunii prin scr‚∫niri dureroase ∫i discursuri a∫a-zis tehnocrate, sterpe ∫i lipsite de esen˛„. V„ mul˛umesc.

Au fost ∫i sunt ∫i alte exemple.

Ast„zi situa˛ia este cu totul alta. Ace∫ti a∫a-zi∫i îlideri politici“, presim˛ind ce va s„ vie, for˛eaz„ nota spre a-∫i mai plasa Ón posturi clientel„ din ce Ón ce mai numeroas„ ∫i mai nes„tul„ — a se vedea ce se Ónt‚mpl„ Ón aceste zile la nivelul conducerilor spitalelor din jude˛. A∫a st‚nd lucrurile, Ól rog pe colegul ∫i prietenul meu profesor Nicolae Sorescu s„ nu-∫i piard„ cump„tul ∫i nici Óncrederea. Zilele reptilelor sunt num„rate ∫i, ca orice animal, acestea au sim˛it deja cutremurul ce va veni cur‚nd.

Œn acela∫i timp, solicit ministrului Ónv„˛„m‚ntului, c‚t ∫i prefectului jude˛ului Teleorman s„ se desolidarizeze ∫i s„ condamne public asemenea practici care, din p„cate, nu fac dec‚t s„ confirme europarlamentarilor c„ Rom‚nia nu este Ónc„ un stat de drept.

Sper din tot sufletul c„ aceste ac˛iuni nu au fost comandate sau avizate de Domniile lor. V„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 32/25.III.2004 integr„rii europene Ón 2007! Repet„m, aceste concluzii nu ne apar˛in, ele au fost rostite de purt„torul de cuv‚nt al Comisiei Europene, Ón data de 5 februarie a.c.!

Œn ceea ce ne prive∫te, avem, la r‚ndul nostru, serioase temeri c„ aceast„ afacere va compromite procesul de aderare a Rom‚niei la Uniunea European„ — ∫i ne referim, Ón primul r‚nd, la modul Ón care Cabinetul N„stase a utilizat creditele externe alocate de organismele financiare europene pe anul 2004.

Este ∫tiut faptul c„ Guvernul N„stase a c„utat s„ ob˛in„ Ómprumuturi de la mai multe b„nci interna˛ionale pentru a finan˛a proiectul autostr„zii Bra∫ov—Bor∫. Cu excep˛ia b„ncii americane EXIMBANK, nici o alt„ banc„ nu a vrut s„ acorde Ómprumuturi Guvernului N„stase. Œn acest context, premierul a g„sit o solu˛ie halucinant„ — Hot„r‚rea de Guvern nr. 83/2004, un act normativ care genereaz„, prin efectele sale, grave anomalii ∫i disfunc˛ii Ón domeniile vitale ale societ„˛ii rom‚ne∫ti, Óntr-un cuv‚nt, haos!

Spuneam ceva mai devreme c„ Rom‚nia este perceput„ de organismele europene ca o ˛ar„ m„cinat„ de corup˛ie, s„r„cie, boli ∫i analfabetism. Nu are rost s„ mai exemplific„m — aceste nenorociri sunt demonstrate de realitatea vie˛ii de zi cu zi. Altceva vrem s„ spunem — ∫i ne Óntoarcem la Ordonan˛a de Guvern nr. 83/2004, prin care premierul N„stase aprob„ redistribuirea majorit„˛ii sumelor alocate din credite externe pe anul 2004 de la 7 ministere la Ministerul Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului. De ce? Evident, pentru a finan˛a un segment semnificativ al lucr„rilor de construc˛ie a autostr„zii Bra∫ov—Bor∫! S„ vedem acum de unde a luat bani premierul N„stase ∫i despre ce sum„ este vorba. Ve˛i Ón˛elege de ce am spus c„ solu˛ia g„sit„ de Guvern este, efectiv, halucinant„.

Este vorba de circa 82,2 milioane euro, sum„ ce va acoperi o parte important„ din prima tran∫„ pe care Guvernul N„stase trebuie s„ o pl„teasc„ firmei americane îBechtel“. Care sunt ministerele p„gubite?

Ne vom referi, Ón primul r‚nd, la S„n„tate — poate cel mai vitregit domeniu al societ„˛ii. Spitalele au datorii de zeci de miliarde, bolnavii nu mai au parte de tratament medicamentos adecvat, farmaciile nu mai pot onora re˛etele gratuite ∫i compensate. Toate aceste drame nu l-au impresionat prea tare pe premierul N„stase. Prin urmare, Ministerul S„n„t„˛ii a r„mas f„r„ 802 miliarde lei.

Urmeaz„ Ministerul Educa˛iei, care a pierdut 320 miliarde lei. Aici merit„ s„ facem o parantez„, pentru c„ situa˛ia devine tragicomic„. La momentul emiterii Ordonan˛ei nr. 83, ministrul educa˛iei, Alexandru Athanasiu, habar n-avea de nici un transfer ∫i declara senin presei c„ nu i s-a luat nici un ban. Ulterior, avea s„ spun„ c„ suma este nesemnificativ„ ∫i c„ î∫coala rom‚neasc„ se poate lipsi de ace∫ti bani“.

Œn ceea ce ne prive∫te, consider„m c„ orice comentarii sunt de prisos. Le l„s„m Ón seama dasc„lilor, care tr„iesc la limita subzisten˛ei, ∫i a elevilor ∫i studen˛ilor care primesc burse sociale de mizerie — echivalentul a 2—3 kilograme de portocale pe lun„.

O sum„ important„ — 899,2 miliarde lei — a fost transferat„ de la Ministerul Ap„r„rii Na˛ionale. Ace∫ti bani erau destina˛i unor importante investi˛ii, menite s„ ajusteze standardele armatei rom‚ne la exigen˛ele impuse de NATO.

Ministerului Economiei ∫i Comer˛ului i-au fost luate 401 miliarde lei, ce ar fi trebuit folosite pentru cheltuieli curente, transferuri ∫i investi˛ii.

Ministerul Public a r„mas f„r„ nici un leu din cele 183 miliarde lei, destinate, ini˛ial, investi˛iilor pentru institu˛iile din subordine, iar Ministerului Justi˛iei i-au fost transferate 160,4 miliarde lei — situa˛ie care spune multe despre concep˛ia Cabinetului N„stase Ón ceea ce prive∫te reforma justi˛iei — una din exigen˛ele prioritare impuse de Uniunea European„ Ón procesul de aderare a Rom‚niei. Cele 183 de miliarde luate de Ministerul Public erau destinate Ónfiin˛„rii Biroului Unic, prin care s„ se realizeze urm„rirea unitar„, prin alocarea unui singur num„r pentru dosarele penale pe traseul cercetareurm„rire penal„ ∫i instan˛ele de judecat„.

Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor a fost s„r„cit cu 521,3 miliarde lei — bani destina˛i, de asemenea, unor importante investi˛ii.

Am precizat, p‚n„ acum, sursele de finan˛are pe care le-a identificat Cabinetul N„stase pentru a finan˛a o parte a lucr„rilor de construc˛ie a autostr„zii Bra∫ov—Bor∫: redistribuirea majorit„˛ii sumelor alocate din credite externe pe anul 2004 de la 7 ministere la Ministerul Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului, cu efecte dezastruoase asupra unor domenii vitale ale societ„˛ii — s„n„tate, educa˛ie, ap„rare, economie ∫i comer˛, justi˛ie, procuratur„, administra˛ie ∫i interne.

P‚n„ ce Comisia European„ nu Ó∫i va definitiva ancheta Ón leg„tur„ cu legalitatea contractului semnat de ministrul Mitrea cu firma american„ îBechtel“ ∫i cu modul Ón care au fost utilizate creditele externe, nici noi nu ne vom pronun˛a. Nu putem Óns„ s„ nu facem referire la justific„rile Guvernului N„stase Ón ceea ce prive∫te Óncredin˛area direct„, f„r„ licita˛ie, a lucr„rilor de construc˛ie a autostr„zii Bra∫ov—Bor∫ c„tre firma îBechtel“.

Iat„ de ce doamna Despina Neagoe, purt„tor de cuv‚nt al Guvernului Rom‚niei, spune Ón leg„tur„ cu acest fapt — declara˛ie preluat„ de mai multe publica˛ii centrale —: îŒn baza suveranit„˛ii na˛ionale, Guvernul Rom‚niei consider„ c„ acest traseu este esen˛ial pentru comunicarea Rom‚niei cu Uniunea European„“. S„ invoci suveranitatea statului rom‚n pentru a justifica o afacere dubioas„ — considerat„ ca atare p‚n„ ∫i de organismele europene — ni se pare mai mult dec‚t o glum„ sinistr„ ∫i o atitudine cinic„ dus„ la paroxism. Este de-a dreptul o blasfemie! De c‚nd Ó∫i permite ministrul Miron Mitrea s„ invoce atribute statale fundamentale, consfin˛ite prin Constitu˛ia Rom‚niei, pentru a sus˛ine legalitatea unei lucr„ri de investi˛ii Óncredin˛at„ direct, f„r„ licita˛ie? Ce are de-a face suveranitatea Rom‚niei cu autostrada Bra∫ov—Bor∫?

Declara˛ia purt„torului de cuv‚nt al Guvernului dep„∫e∫te Óns„ grani˛a hilarului — ea devine de-a dreptul

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 32/25.III.2004 periculoas„, prin conota˛iile sale, pentru ∫ansele de aderare a Rom‚niei la Uniunea European„. Pe de o parte, oficialii europeni imput„ Guvernului Rom‚niei faptul c„, prin semnarea contractului cu firma american„ îBechtel“ prin Óncredin˛are direct„, au fost eliminate din curs„ firmele europene. Conform unor negocieri anterioare, Guvernul Rom‚niei ar fi trebuit s„ construiasc„ autostrada Bucure∫ti—Budapesta Ón colaborare cu Uniunea European„ — investi˛ie care trece pe linie moart„ o dat„ cu aprobarea proiectului Bra∫ov— Bor∫. Pe de alt„ parte, Cabinetul N„stase invoc„, pentru a-∫i justifica preferin˛a pentru firma american„, suveranitatea na˛ional„! Œn fa˛a cui, dac„ nu a Uniunii Europene, invoc„ Guvernul N„stase acest atribut statal fundamental? Vrem s„ ne integr„m Ón Uniunea European„, dar cea mai important„ investi˛ie din ultimii 14 ani, Ón valoare de 3 miliarde de euro, o d„m unei firme americane, f„r„ licita˛ie, prin Óncredin˛are direct„! De ce? Pentru c„ — zice Guvernul N„stase — suntem un stat suveran, iar Ón baza acestui atribut fundamental putem modifica, Ón func˛ie de interesele conjuncturale, angajamentele asumate fa˛„ de Uniunea European„!

Echipa de la Palatul Victoria pare s„ nu mai con∫tientizeze faptul c„ respectarea acestor angajamente este vital„ pentru procesul de aderare a ˛„rii noastre la Uniunea European„. C„ interpretarea noastr„ nu este subiectiv„ st„ dovad„ comentariul anali∫tilor de la acela∫i prestigios cotidian, _Financial Times_ : îAcordul cu «Bechtel» reflect„ faptul c„ Ón Rom‚nia astfel de contracte sunt mai degrab„ atribuite pe criterii politice dec‚t comerciale“.

Cred c„ am prezentat suficiente argumente pentru a demonstra c„ semnarea contractului cu firma american„ îBechtel“ ∫i Hot„r‚rea de Guvern nr. 83/2004, emis„ de Cabinetul N„stase, creeaz„ grave disfunc˛ii at‚t Ón domeniile vitale ale societ„˛ii rom‚ne∫ti, c‚t ∫i Ón negocierile privind procesul de aderare a Rom‚niei la Uniunea European„. Tot ce putem spera este ca, la alegerile parlamentare ∫i preziden˛iale, sufragiile electoratului s„ schimbe actuala configura˛ie politic„ din Rom‚nia ∫i s„ aduc„ la conducerea statului oameni cu adev„rat patrio˛i, responsabili ∫i one∫ti, care s„ reprezinte cu loialitate interesul na˛ional.

V„ mul˛umesc.

Acolo, Ón Spania, a curs s‚nge rom‚nesc nevinovat. Nici un gest ∫i nici o vorb„ nu pot Ónlocui sau alina durerea celor care au pierdut pe cineva la Madrid. Dar cred c„ Ón aceste momente fiecare dintre rom‚ni simte durerea, iar aceast„ durere trebuie s„ ne solidarizeze.

Din orice perspectiv„ am privi, aceste acte sunt iresponsabile ∫i lipsite de justificare. De aceea, trebuie condamnate. Practic, ceea ce s-a Ónt‚mplat la Madrid este o declara˛ie de r„zboi la adresa democra˛iei.

Dialogul continuu ∫i cooperarea cu structurile europene constituie, de asemenea, p‚rghii ale procesului de integrare ini˛iate de Guvern.

Acuzele unora, precum ∫i aceea a liderului P.N.L., Theodor Stolojan, conform c„reia Guvernul Óncearc„ îs„ manipuleze sau s„ mint„“, nu reprezint„ dec‚t disperarea P.D.—P.N.L. c„ se realizeaz„ integrarea ∫i c„ aceasta va fi meritul P.S.D.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 32/25.III.2004

Dumnezeu s„ le odihneasc„ sufletele!

Mita guvernamental„ pentru b„tr‚ni este imoral„ ∫i pentru c„ instituie o regul„ lipsit„ de sensibilitate ∫i suple˛e. Nu conteaz„ c‚nd au nevoie pensionarii de ajutorul Guvernului; nu are importan˛„ dac„ acest ajutor poate veni cumva mai devreme, Ón condi˛iile unei teoretice cre∫teri economice accentuate; Ón orice situa˛ie, index„rile sau m„ririle pensiilor sunt am‚nate pentru anul electoral. Dar pentru un b„tr‚n fiecare an ∫i fiecare leu au o importan˛„ special„. Chiar nu a putut fi asigurat un ajutor masiv Ón anul 2003, an neelectoral, c‚nd costurile pentru Óntre˛inere au luat-o razna ∫i criza medicamentelor a devenit acut„? Chiar nu dispunea bugetul de fondurile necesare, care ast„zi au devenit din senin disponibile? Cu siguran˛„ da, Óns„ s-a preferat corelarea m„ririlor ∫i index„rilor cu procesul electoral, din motive v„dit politicianiste.

Al treilea motiv pentru care mituirea pensionarilor este imoral„ prive∫te gestionarea intereselor na˛ionale. Procesul de indexare for˛at„ produce consecin˛e infla˛ioniste. Ceea ce pensionarii vor primi Ón 2004, ei vor da Ónapoi Ón urm„torii ani, pentru c„ Óntreg sistemul economic va fi afectat.

Œn viziunea Partidului Rom‚nia Mare, orice m„rire a pensiilor, salariilor sau ajutoarelor sociale trebuie decalat„ de procesul electoral. Nici un politician nu trebuie s„ fac„ ceea ce este necesar ∫i bine de dragul voturilor. M„rirea pensiilor ∫i a salariilor este o prioritate social„ ∫i ea trebuie s„ se produc„ atunci c‚nd exist„ fonduri suficiente: nici mai t‚rziu, nici mai devreme. S„ ne g‚ndim c‚te fonduri sociale ar fi putut fi ob˛inute Ón urma

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 32/25.III.2004 unor privatiz„ri corecte. Numai v‚nzarea societ„˛ii îTutunul Rom‚nesc“ la pre˛ul legal ar fi putut asigura fonduri pentru o pensie suplimentar„ Ón mediul rural. S„ ne g‚ndim c„ jum„tate din economia rom‚neasc„ continu„ s„ fie una subteran„, corupt„, nepl„titoare de taxe ∫i impozite. S„ ne g‚ndim ce pensii ar putea fi asigurate dac„ eliminarea corup˛iei ar fi dorit„ cu adev„rat. Œn viziunea Partidului Rom‚nia Mare, numai eradicarea corup˛iei poate asigura succesul reformelor din Rom‚nia ∫i cre∫terea nivelului de trai pentru toate categoriile sociale. ™i exist„ un singur partid capabil s„ duc„ la cap„t acest proces dificil, pe care partidele de guvernare l-au Óncurajat sau l-au tolerat — Partidul Rom‚nia Mare.

Nu Ón ultimul r‚nd, consider„m c„ respectul pentru v‚rsta a treia nu poate fi unul conjunctural, dirijat de interese politice. Suntem datori s„ ne iubim ∫i s„ ne sprijinim p„rin˛ii ∫i bunicii din cu totul alte motive: pentru c„ ei au fost h„r„zi˛i unei perioade Óntunecate a istoriei, pentru c„ au muncit din greu ∫i Ó∫i merit„ acum cu prisosin˛„ odihna ∫i confortul. Guvernarea unei ˛„ri se face cu dragoste ∫i responsabilitate, nu cu ochii la sondajele de opinie.

V„ mul˛umesc.

Dup„ 1989, terenurile sportive din parcurile publice au fost total uitate de prim„rii. Progresiv, ele au intrat Óntr-un bine venit proces de privatizare. Spun bine venit pentru c„, indiscutabil, capitalul privat poate asigura dotarea modern„ a unor astfel de terenuri. Totu∫i, exist„ riscul ca spa˛iile pentru sportul public ∫i amator s„ devin„ un monopol privat. Acest risc nu putea fi conceput Ón urm„ cu 20 de ani. Dar ast„zi Bucure∫tiul ∫i marile ora∫e sunt Ón plin„ expansiune. Locul maidanelor este ocupat de parc„ri, garaje, chio∫curi ∫i alte construc˛ii. Unde mai pot copiii s„ fac„ sport? Œn parcuri, Ómi ve˛i spune. Ei bine, din p„cate, acest lucru este doar par˛ial adev„rat.

V„ voi oferi, pentru a fi corect Ón˛eles, exemplul unui parc din Bucure∫ti: Parcul Moghioro∫, aflat Ón sectorul 6. Œn acest parc existau, Ón 1989, trei terenuri de tenis ∫i patru terenuri pentru sporturi colective. Calitatea lor era, desigur, precar„: erau terenuri de ciment, Óngrijite prin bun„voin˛a unor cet„˛eni. Chiar ∫i a∫a, aceste spa˛ii aveau o mare calitate: erau deschise tuturor. Œn ultimii ani, Ón urma procesului de privatizare, terenurile de tenis au fost modernizate, dotate cu suprafa˛„ artificial„ ∫i fileuri. Cele patru terenuri pentru sporturi colective au avut urm„toarea soart„: unul a fost ocupat ilegal de ma∫ini, devenind parcare improvizat„; al doilea a fost distrus; al treilea a devenit ramp„ pentru role; al patrulea a fost transformat Óntr-un teren de fotbal ultramodern, dotat cu nocturn„.

Costul unei ore de tenis pe terenul privat este de circa 250.000 de lei. Poate un t‚n„r s„rac, a∫a cum era odat„ Ilie N„stase, s„ cheltuiasc„ ace∫ti bani? Nu! Un p„rinte cu salariu mediu nu poate oferi copiilor s„i nici m„car dou„ ore de tenis pe lun„. Œnchirierea terenului de fotbal pentru o or„ cost„ circa 500.000 de lei. Pot c‚˛iva adolescen˛i s„raci s„ adune ace∫ti bani? Pu˛in probabil. ™i ce se Ónt‚mpl„ cu cei care vor s„ practice alte sporturi: handbal, volei, baschet?

Nu vorbim, stima˛i colegi, de tineri talenta˛i, care doresc s„-∫i dedice timpul sportului de performan˛„, ci de copii normali, care au dreptul la c‚teva ore de destindere ∫i s„n„tate.

Nu vreau s„ fiu gre∫it Ón˛eles. Privatizarea terenurilor sportive este un motiv de bucurie. Dar el nu trebuie s„ fie sinonim cu distrugerea terenurilor publice. Oare copiii s„raci nu au dreptul s„ fac„ sport? De ce, l‚ng„ terenul privat de fotbal din Parcul Moghioro∫, prim„ria nu a conservat un teren de nisip sau de zgur„ pentru copiii s„raci? Ar face el concuren˛„ terenului privat? Œn nici un

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 32/25.III.2004 caz. ™i oare binele public este determinat de protejarea intereselor private?

Putem, domnilor, s„ ignor„m problema ridicat„ de mine, consider‚nd-o minor„, dar risc„m ca propriii no∫tri copii s„ devin„ ni∫te tineri izola˛i, boln„vicio∫i, predispu∫i la obezitate. Œn loc s„ alerge pe un teren de joac„, ei se vor expune drogurilor, prostitu˛iei, problemelor de comunicare, ba chiar ∫i problemelor psihice.

Œn calitate de viitor primar general al Capitalei, Ói anun˛ pe bucure∫teni c„ voi asigura, Ón fiecare parc bucure∫tean, construirea sau Óntre˛inerea unor terenuri publice, unde fiecare copil s„ poat„ alerga Ón voie, ∫i unde fiecare dintre dumneavoastr„ — t„tici peremi∫ti, pesedi∫ti sau liberali — s„ v„ pute˛i scoate fiul la un s„n„tos ∫i necesar schimb de pase.

V„ mul˛umesc.

Stima˛i colegi,

Onorat„ audien˛„,

Este de datoria mea s„ cinstesc aici, Ón Parlamentul Rom‚niei, memoria celor disp„ru˛i Ón cutremur„torul atentat din Madrid. Pentru Spania — popor de care ne apropie istoria ∫i temperamentul — este un moment dificil. Este, Ón acela∫i timp, un moment greu pentru Rom‚nia, la r‚ndul ei Óndoliat„.

Dup„ durere ∫i reculegere vine Óns„ responsabilitatea pentru un viitor din ce Ón ce mai greu de Ón˛eles, din ce Ón ce mai amenin˛„tor. Faptul c„ Europa a devenit un reper major pe harta terorismului cere oamenilor de stat din Rom‚nia o atent„ judecat„ Ón privin˛a factorilor de risc ∫i a amenin˛„rilor asimetrice.

A devenit evident c„ transportul public reprezint„ principala ˛int„ a terorismului. Fie c„ este vorba de avioanele de la 11 septembrie sau de autobuzele detonate Ón Orientul Mijlociu, este cert c„ mijloacele de transport ofer„ terori∫tilor oportunitatea macabr„ de a ob˛ine un num„r maxim de victime Óntr-un spa˛iu restr‚ns.

Bucure∫tiul nu are o re˛ea de trenuri de proximitate similar„ celei din Madrid. Are Óns„ metrou. Iar atentatele cecene din Rusia, c‚t ∫i cele cu gaz letal din metroul japonez demonstreaz„ faptul c„ spa˛iul Ónchis ∫i concentrat al unei sta˛ii subterane ofer„ o ˛int„ critic„ pentru terorism.

Orice cet„˛ean al Bucure∫tiului poate vedea cu ochiul liber faptul c„ metroul bucure∫tean nu pare s„ se bucure de o aten˛ie special„ din partea autorit„˛ilor. Este acest lucru adev„rat? A∫ dori s„ aduc aceast„ chestiune la cuno∫tin˛a opiniei publice, ridic‚nd, Ón acela∫i timp, un semn de Óntrebare pe adresa serviciilor speciale din Rom‚nia. Sunt sta˛iile de metrou din Rom‚nia supravegheate Ón mod corespunz„tor? Putem asigura zecilor de mii de bucure∫teni care se deplaseaz„ zilnic cu metroul siguran˛a c„l„toriei lor? Are opinia public„ motive de Óngrijorare? Sunt necesare m„suri sporite de paz„ pentru transportul subteran?

Iat„ c‚teva Óntreb„ri la care autorit„˛ile publice trebuie s„ r„spund„ pentru a ne asigura c„ Rom‚nia este Ónc„ departe de zona fierbinte a r„zboiului meschin purtat cu ma∫in„rii infernale Ómpotriva cet„˛enilor nevinova˛i.

V„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 32/25.III.2004 Am a-i spune domnului secretar de stat, care a reu∫it s„ coboare Ón mocirl„ Ónalta demnitate pe care o ocup„, c„ ace∫ti cet„˛eni au candidat Ón alegerile din anul 2000 pe listele P.R.M., complet‚nd accepturile ∫i formalit„˛ile legale, c„ Cirea∫„ Dumitru este cunoscut Ón comun„ ca lider P.R.M. care a participat la campania electoral„. Declara˛iile smulse sub presiune sunt dovezile cele mai clare ∫i edificatoare ale faptului c„ Ón realitate toate aspectele semnalate se confirm„, drept pentru care Ól invit la o descindere Ón zon„, Ón prezen˛a subsemnatului, pentru a se convinge de superficialitatea ∫i reaua-credin˛„ a r„spunsului dat, dup„ care solicit repetarea r„spunsului de la microfonul Camerei Deputa˛ilor.

le vom oferi tot suportul moral ∫i material de care au nevoie pentru a trece peste aceast„ grea Óncercare. V„ mul˛umesc.

Este absurd s„ pretinzi opozi˛iei s„ nu lupte pentru sporirea propriei imagini, s„ nu Ó∫i propun„ ca obiectiv ajungerea la guvernare ∫i s„-i anulezi dreptul de mo˛iune.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 32/25.III.2004 Discutabile sunt numai mijloacele prin care Ó∫i propune realizarea acestor n„zuin˛e explicabile. C‚∫tiga˛i Ón fa˛a na˛iunii vor fi cei care, analiz‚nd cerin˛ele integr„rii Rom‚niei Ón U.E., vor reu∫i s„ disting„ clar ce s-a f„cut ∫i ce trebuie s„ se fac„ Ón perioada scurt„ care a mai r„mas.

To˛i oamenii de bun„-credin˛„ ∫i doritorii de mai bine pentru ˛ara noastr„ vor aprecia dac„ dezbaterile din Parlament vor fi decente, responsabile, realiste ∫i generatoare de propuneri ∫i m„suri concrete pentru sporirea ritmului integr„rii ∫i elimin„rii tuturor disfunc˛iilor pe aceast„ linie, dac„ vor asigura un suport parlamentar ∫i vor contribui la realizarea unui climat general propice implement„rii reformelor. De asemenea, se va aprecia dorin˛a de unitate Ón g‚ndire ∫i ac˛iune pentru integrarea de fapt ∫i de drept Ón U.E., ∫i nu folosirea unui limbaj care s„ duc„ la ur„ ∫i Ónvr„jbire, la atac de dragul atacului la persoan„ ∫i guvernare, la amenin˛„ri cu p‚ra la forurile interna˛ionale, la distorsionarea adev„rului ∫i la alte dispute politice.

Termenul de putere politic„, stima˛i colegi, Óncepe s„ Ó∫i piard„ din calitate ∫i Ón˛eles tocmai pentru c„ a fost ∫i este folosit de cei care Ó∫i doresc s„ aib„ un instrument care s„ Ói protejeze Ómpotriva ilegalit„˛ilor pe care le-au s„v‚r∫it sau a celor care inten˛ioneaz„ s„ le pun„ Ón practic„.

Puterea politic„ reprezint„, de fapt, o chestiune cu mult mai delicat„ ∫i ea este dat„ de interesele na˛iunii. Nimeni nu poate accede la putere pentru c„, de fapt, cei care sunt Ón func˛ii executive au menirea s„ duc„ la Óndeplinire ac˛iunile pe care le cere na˛iunea.

Puterea politic„ o are numai na˛iunea Ón Óntregul ei. A∫adar, cei care vor func˛ii trebuie s„ se g‚ndeasc„ bine pentru cine vor ∫i Ón ce scop Ó∫i doresc func˛ii, pentru c„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 32/25.III.2004 poporul rom‚n a ∫tiut Óntotdeauna s„ se apere sau s„ sanc˛ioneze atunci c‚nd a sim˛it cu adev„rat c„ este protejat, ajutat, Ón˛eles sau, dimpotriv„, Ómpins Ón pr„pastie.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

Sunt Óntreb„ri la care reprezentan˛ii P.N.L. ∫i P.D. trebuie s„ r„spund„ cet„˛enilor, Ónainte de a pretinde c„ ast„zi nu se face nimic Ón domeniile respective. Pe∫tii mari sau marii rechini sunt ∫i din vremea fostului ministru P.N.L.-ist.

Avem probleme cu corup˛ia, a devenit de nesuportat, dar vina o poart„ Óntreaga clas„ politic„, nu numai cea care se afl„ la putere.

Este nevoie de eforturi comune, de solidaritate, nu de f„˛„rnicie pentru a Óndeplini calendarul de aderare.

Critica este bun„ pentru Óndreptarea gre∫elilor, dar nu ofer„ ∫i solu˛ii. Legile aprobate trebuie respectate ∫i aplicate, nu comentate Ón scopuri electorale.

Stima˛i colegi,

Rom‚nia nu s-a aflat niciodat„ de-a lungul istoriei ei milenare Ón fa˛a unor obiective at‚t de importante ca acum. Integrarea Ón structurile euroatlantice nu se poate realiza dac„ nu exist„ un spirit de unitate manifestat ∫i la bine, ∫i la r„u.

E∫ecul P.S.D.-ului Ónseamn„ e∫ecul opozi˛iei, Ónseamn„ e∫ecul na˛iunii; succesul P.S.D.-ului Ónseamn„ succesul opozi˛iei, Ónseamn„ succesul na˛iunii Ón acest demers de integrare a Rom‚niei Ón Uniunea European„.

De aceea, cred cu putere c„ actualul Guvern Adrian N„stase va duce la bun sf‚r∫it acest obiectiv, cu sau f„r„ aportul opozi˛iei, sper‚nd c„ aceasta va Ón˛elege c„, prin declara˛ii belicoase Ón afara grani˛elor ∫i Ón interiorul lor pe tema integr„rii, fac r„u Óntregii na˛iuni.

Cert este c„, Óntre propunerea ini˛ial„ de suspendare a negocierilor cu Rom‚nia ∫i sugestia de reorientare a strategiei de negocieri Ón cadrul calendarului fixat Ón decembrie 2003, este o diferen˛„ uria∫„. Criticile f„cute Ón Raportul îNicholson“ r„m‚n drept un avertisment serios la adresa Guvernului de la Bucure∫ti.

Este grav c„ acum, la trei ani de negocieri cu Uniunea European„, se pune acut problema c„ Rom‚nia nu respect„ statul de drept ∫i c„ nu aplic„ legisla˛ia european„ deja adoptat„.

Raportul asupra Rom‚niei este, f„r„ doar ∫i poate, cea mai negativ„ evaluare f„cut„ unui stat candidat la aderare.

Aceasta e realitatea, care nu trebuie primit„ cu u∫urin˛„, ∫i mai cu seam„ de ∫eful Executivului rom‚n, Óntruc‚t cu ea trebuie s„ se confrunte Guvernul Adrian N„stase cu toat„ responsabilitatea ∫i nu e loc de consemnarea victoriilor triumfaliste de jocuri îcu g„letu∫e ∫i spa˛ii cu nisip“.

Nu este admisibil ca P.S.D., cu ai s„i speciali∫ti veritabili, s„ nu g„seasc„ acea cale de constr‚ngere a judec„torilor sau magistra˛ilor, spre a respecta legea, ∫i nu bunul-plac al opiniei ∫i interesului personal.

V„ mul˛umesc.

Prin urmare, prevederile fiscale propuse Ón ini˛iativa legislativ„ nu pot fi promovate sau pot fi promovate numai Óntr-un proiect de modificare a Codului fiscal, conform art. 4 din acela∫i act normativ.

Potrivit programului legislativ al Guvernului pentru anul 2004, Ministerul Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului are sarcina de a elabora proiectul Legii turismului p‚n„ Ón octombrie 2004. Acest proiect este Ón prezent elaborat ∫i se afl„ Ón circuitul de avizare al ministerelor implicate.

f n‚nd cont de cele men˛ionate mai sus, membrii comisiei au hot„r‚t cu majoritate de voturi s„ supun„ plenului Camerei Deputa˛ilor respingerea propunerii legislative privind Legea turismului.

La lucr„ri au fost prezen˛i 19 deputa˛i, din totalul de 25 de deputa˛i membri ai comisiei.

Œn raport cu obiectul ∫i con˛inutul s„u, propunerea legislativ„ face parte din categoria legilor organice. V„ mul˛umesc.

Este ini˛iatorul? Nu este.

Punctul 23, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 57/2001 pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 1/2000 privind organizarea activit„˛ii ∫i func˛ionarea institu˛iilor de medicin„ legal„.

Comisia pentru s„n„tate ∫i familie este aici.

Domnule ministru Pavelescu, v„ rog s„ sus˛ine˛i proiectul.

## **Domnul George Pavelescu** _— secretar de stat Ón Ministerul S„n„t„˛ii_ **:**

Domnule pre∫edinte, Stimate doamne deputate,

Stima˛i domni deputa˛i,

Av‚nd Ón vedere complexitatea ∫i importan˛a desf„∫ur„rii activit„˛ii de medicin„ legal„, precum ∫i organizarea Institutului de Medicin„ Legal„, prezentul proiect vine s„ aduc„ noi reglement„ri care s„ modifice ∫i s„ completeze Ordonan˛a Guvernului nr. 1/2000.

Modific„rile pentru completarea acestei ordonan˛e sunt impuse de argumente de armonizare ∫i coeren˛„ legislativ„.

Proiectul de lege men˛ionat reglementeaz„ printr-un nou set de m„suri desf„∫urarea activit„˛ii de medicin„ legal„ din punct de vedere organizatoric, c‚t ∫i func˛ional, cu accent Ón special pe legalitatea Óntocmirii actelor de constatare medico-legal„ ∫i Ón general pe controlul activit„˛ii de medicin„ legal„, aduc‚nd modific„ri ∫i complet„ri reglement„rilor legiferate prin Ordonan˛a Guvernului nr. 1/2000.

Œn principiu, define∫te principalele structuri ale activit„˛ii de medicin„ legal„, ∫i anume: Consiliul de analiz„ ∫i evaluare a activit„˛ii de medicin„ legal„, constituit din mini∫tri desemna˛i — ministrul s„n„t„˛ii, ministrul justi˛iei, ministrul administra˛iei ∫i internelor, procurorul general, directorul general al Institutului Na˛ional de Medicin„ Legal„; stabile∫te noi atribu˛ii pentru acest for de conducere; define∫te Consiliul Superior de Medicin„ Legal„, Comisia superioar„ medico-legal„ ∫i comisiile de avizare ∫i control al actelor medico-legale.

Responsabilitatea organiz„rii concursurilor ∫i numirii Ón func˛ii de conducere la aceste institu˛ii de medicin„ legal„ revine ministrului s„n„t„˛ii, care este ∫i pre∫edintele Consiliului de analiz„ ∫i evaluare a activit„˛ii de medicin„ legal„.

Prin aceast„ propunere legislativ„, responsabilitatea privind organizarea ∫i desf„∫urarea actului medico-legal revine Ón exclusivitate sau Ón mare majoritate Ministerului S„n„t„˛ii.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 32/25.III.2004 Sus˛inem raportul Óntocmit ∫i prezentat de Comisia pentru s„n„tate ∫i familie, cu amendamentele cuprinse Ón con˛inutul acestuia.

La amendamentul 10 comisia propune modificarea punctului 11 din art. 12. Dac„ ave˛i obiec˛iuni la acest amendament? Nu ave˛i.

Votat Ón unanimitate.

Admis amendamentul, modificat punctul 5 din proiectul de lege, care se refer„ la art. 26.

Amendamentul 15, ultimul al comisiei, care se refer„ la punctul 6 din proiectul de lege, respectiv la art. 28 din legea de baz„. V„ rog s„ urm„ri˛i amendamentul 15. Dac„ ave˛i obiec˛iuni? Nu ave˛i.

Admis amendamentul, modificat textul art. 28 Ón mod corespunz„tor.

Œn ceea ce prive∫te ordonan˛a, la titlul ordonan˛ei ∫i la preambulul art. I dac„ ave˛i obiec˛iuni? Nu ave˛i. Votate Ón unanimitate.

La punctul 1 din ordonan˛„ urm„ri˛i, v„ rog, amendamentul 3. Dac„ ave˛i obiec˛iuni?

Admis amendamentul 3 din raport, se modific„ Ón mod corespunz„tor punctul 1 din ordonan˛„.

- La punctul 2 din ordonan˛„ v„ rog s„ urm„ri˛i

- amendamentul 4, de la pagina 4.

Admis amendamentul, modificat punctul 2 din ordonan˛„.

La punctul 3 din ordonan˛„ urm„ri˛i amendamentul 5. Admis amendamentul, modificat punctul 3 din ordonan˛„.

La punctul 4 din ordonan˛„ urm„ri˛i amendamentul 6, de la pagina 5.

Admis acest amendament, modificat textul.

- La punctul 5 v„ rog s„ urm„ri˛i amendamentul 7 de la

- pagina 5.

- Admis amendamentul, modificat punctul 5 din

- ordonan˛„.

- Punctele 6, 7, 8, 9 ∫i 10. Dac„ dumneavoastr„ ave˛i

- obiec˛iuni?

Votate toate aceste puncte Ón formula din ordonan˛„. La punctul 11 urm„ri˛i, v„ rog, amendamentul 10.

Admis amendamentul, modificat punctul 11 din ordonan˛„, cel cu privire la art. 22.

- Titlul capitolului IV[1] votat Ón unanimitate, Ón formula din

- ordonan˛„.

Art. 25[1] , 25[2] ∫i 25[3] , dac„ ave˛i obiec˛iuni la formula a doua din ordonan˛„?

Adoptate textele Ón formula ini˛ial„. La art. 25[4] urm„ri˛i punctul 12. Admis amendamentul, modificat acest text. Art. 25[5] . Dac„ ave˛i obiec˛iuni? Admis textul din ordonan˛„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 32/25.III.2004 Art. 25[6] . Urm„ri˛i amendamentul 13.

Admis amendamentul, modificat acest text.

Punctele 13, 14 din ordonan˛„, adoptate Ón unanimitate, nefiind obiec˛iuni.

Art. II, votat Ón unanimitate.

Art. III din ordonan˛„, votat Ón unanimitate.

Art. IV, votat Ón unanimitate.

Am parcurs, a∫adar, textele proiectului de lege de aprobare ∫i ale ordonan˛ei. Urmeaz„ s„ supunem proiectul de lege de aprobare a ordonan˛ei votului final, la sf‚r∫itul acestei zile.

Punctul 24, proiectul de Lege pentru respingerea Ordonan˛ei Guvernului nr. 1/2004.

Comisia pentru s„n„tate ∫i rog ini˛iatorul, pe domnul ministru Pavelescu, s„ sus˛in„ acest proiect.

Din acest motiv, Partidul Democrat se va ab˛ine de la vot ∫i, sigur, vom Óncerca s„ oprim acest proiect legislativ.

Mul˛umesc.

Ordonan˛a Guvernului pe care, Ómi pare foarte r„u ∫i iar o repet, nu a˛i citit-o nici la comisie, nici acuma nu o cunoa∫te˛i, s„ v„ fie clar, prevede c„ atunci c‚nd consiliile locale adopt„ hot„r‚ri prin care se atribuie sau

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 32/25.III.2004 57

se schimb„ denumiri, f„r„ a solicita avizul comisiei de atribuire de denumiri, prefectul sau oricare persoan„ interesat„ poate sesiza instan˛a de contencios administrativ pentru a constata nulitatea de drept a unor asemenea hot„r‚ri.

Prin urmare, cadrul legal existent statueaz„ dreptul consiliilor locale de a atribui sau de a schimba denumiri, Ón timp ce prin aceast„ propunere legislativ„ se Óncalc„ at‚t acest drept, c‚t ∫i principiul autonomiei locale, ∫i nu se pune problema de alte condi˛ii pe care trebuie s„ le Óndeplineasc„. ™i Ón leg„tur„ cu observa˛iile cum lucreaz„ o comisie sau alta, eu v„ rog frumos s„ fi˛i con∫tien˛i c„ nu am f„cut o ini˛iativ„ proast„, care s„ nu se Óncadreze Ón legile actuale din Rom‚nia. Probabil c„ Ón asta se pot Óncadra.

V„ mul˛umesc. Tocmai de aceea comisia propune respingerea.

V„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 32/25.III.2004 Luchian Ion absent Negoi˛„ Gheorghe-Liviu prezent Magheru Paul prezent Nica Dan absent Maior Laz„r-Dorin prezent Nicolae Ion prezent Makkai Grigore absent Nicolaescu Gheorghe-Eugen prezent Man Mircea prezent Nicolescu Mihai prezent Manolescu Oana prezent„ Nicolicea Eugen prezent Marcu Gheorghe absent Niculescu Constantin prezent Mardari Ludovic prezent Niculescu-Duv„z Bogdan-Nicolae absent Marin Gheorghe prezent Nistor Vasile absent Marineci Ionel prezent Ni˛„ Constantin prezent Márton Árpád-Francisc prezent Oltean Ioan prezent M„laimare Mihai-Adrian prezent Olteanu Ionel absent M„r„cineanu Adrian prezent Oltei Ion prezent M‚ndrea-Muraru Mihaela prezent„ Onisei Ioan prezent M‚ndroviceanu Vasile prezent Palade Doru-Dumitru absent Mera Alexandru Liviu absent Pambuccian Varujan prezent Merce Ilie absent Pa∫cu Ioan-Mircea absent Me∫ca Sever prezent Pataki Iulia prezent„ Miclea Ioan prezent P„un Nicolae absent Micula C„t„lin absent P„duroiu Valentin prezent Mihalachi Vasile prezent P„∫cu˛ ™tefan prezent Mih„ilescu Petru-™erban absent Pécsi Francisc absent Mincu Iulian prezent Pere∫ Alexandru prezent Mircea Costache prezent Petrescu Ovidiu-Cameliu prezent Mirciov Petru prezent Petru∫ Octavian-Constantin prezent Miron Vasile prezent Ple∫a Eugen-Lucian prezent Mitrea Mihaela Manuela prezent„ Podgorean Radu absent Mitrea Miron-Tudor absent Pop Napoleon absent Mitu Dumitru-Octavian prezent Popa Constan˛a prezent„ Mi˛aru Anton prezent Popa Cornel prezent MÓnzÓn„ Ion absent Popa Virgil prezent Mocanu Alexandru prezent Popescu Dorin-Grigore absent Mocioalc„ Ion prezent Popescu Costel-Eugen prezent Mocioi Ion absent Popescu Gheorghe absent Mogo∫ Ion absent Popescu Ioan-Dan absent Mohora Tudor prezent Popescu Kanty-C„t„lin prezent Moisescu George-Dumitru prezent Popescu Virgil prezent Moisoiu Adrian prezent Popescu-Bejat ™tefan-Marian absent Moi∫ V„s„lie prezent Popescu-T„riceanu C„lin absent Moldovan Carmen-Ileana prezent„ Posea Petre prezent Moldovan Petre absent Predica Vasile prezent Moldoveanu Eugenia prezent„ Pribeanu Gheorghe prezent Moraru Constantin-Florentin prezent Priboi Ristea absent Motoc Marian-Adrian prezent Purceld Octavian-Mircea absent Musc„ Monica-Octavia prezent„ Pu∫ca∫ Vasile absent Mu∫etescu Tiberiu-Ovidiu prezent Puwak Hildegard-Carola prezent„ Naidin Petre prezent Puzdrea Dumitru absent Nan Nicolae prezent Radan Mihai prezent Nassar Rodica prezent„ Ráduly Róbert-Kálmán absent Naum Liana-Elena prezent„ Raicu Romeo-Marius absent N„dejde Vlad-George prezent Rasovan Dan-Grigore prezent N„stase Adrian absent R„doi Ion prezent N„stase Ioan-Mihai prezent R„dulescu Grigore-Emil prezent Neac∫u Ilie prezent Ro∫ca Radu-Vasile prezent Neagu Ion prezent Ro∫cule˛ Gheorghe prezent Neagu Victor prezent Rus Emil prezent Neam˛u Horia-Ion prezent Rus Ioan prezent Neam˛u Tiberiu-Paul absent Ru∫anu Dan-Radu prezent Nechifor Cristian prezent Sadici Octavian prezent

62 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 32/25.III.2004 Sali Negiat prezent Vi∫inescu Marinache prezent Sandache Cristian prezent Voicu M„d„lin prezent Sandu Alecu prezent Voinea Olga-Lucheria absent„ Sandu Ion-Florentin prezent Voinea Florea absent Sassu Alexandru prezent Winkler Iuliu prezent Saulea D„nu˛ absent Wittstock Eberhard-Wolfgang prezent Savu Vasile-Ioan absent Z„voianu Ioan-Dorel prezent S„punaru Nini absent Zgonea Valeriu-™tefan prezent S‚rbu Marian absent

6. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 109/2003 privind modificarea Codului de procedur„ penal„. Lege cu caracter organic.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 32/25.III.2004 Cine este pentru? 182 de voturi pentru. Voturi Ómpotriv„? 41 de voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? 3 ab˛ineri.

Rog Grupul parlamentar al P.N.L. s„ se concentreze c‚nd se ab˛in de la vot. Pentru acela∫i moment vreau s„ zic.

182 de voturi pentru, 41 Ómpotriv„, 3 Ómpotriv„. Adoptat.