™tefan Baban

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Economia de subzisten˛„ func˛ional„.

Indiferent dac„ ni s-a acordat sau nu statutul de economie de pia˛„ func˛ional„, Raportul de ˛ar„ elaborat de Comisia European„ eviden˛iaz„ e∫ecul autorit„˛ilor de a impune disciplina financiar„ Ón economia rom‚neasc„ ∫i continuarea atitudinii de toleran˛„ fa˛„ de arierate ∫i reorganizarea prelungit„ a companiilor oferite f„r„ succes la privatizare.

De altfel, ∫i F.M.I. a atras aten˛ia autorit„˛ilor rom‚ne∫ti c„ principalele probleme grave ale economiei na˛ionale sunt reprezentate de arierate, indisciplina financiar„, politica de salarizare la Óntreprinderile de stat, o politic„ a risipei, ineficien˛ei.

De ce totu∫i nimeni dup„ 1990 nu a reu∫it s„ taie capetele acestui balaur, care pe zi ce trece devine din ce Ón ce mai puternic ∫i care pune Ón pericol chiar stabilitatea macroeconomic„?!

Problema principal„ Ón reducerea datoriilor neachitate nu a fost absen˛a unor scheme sau programe adecvate care, culmea ironiei, au fost bine Óntocmite ∫i bine primite de organismele interna˛ionale, ci faptul c„ nici unul dintre guvernele postdecembriste nu au dus p‚n„ la cap„t aceste programe, nu au avut curajul s„ recunoasc„ nerespectarea disciplinei financiare, legiferat„ prin numeroase acte normative, ∫i mai ales nu au avut curajul s„ aplice sanc˛iunile stabilite de legisla˛ia existent„.

™i acest guvern cade Ón capcana promisiunilor de ordine ∫i Ónt„rire a disciplinei financiare, solicit‚nd ministerelor de resort programe clare de reducere a arieratelor, de∫i prevederi legale exist„, aprobate chiar de actuala echip„ guvernamental„, lipsind doar Óndr„zneala de a le pune Ón aplicare.

Cazul societ„˛ilor aflate sub monitorizare reprezint„ cel mai bun exemplu Ón acest domeniu. De∫i exist„ un administrator special care trebuie s„ urm„reasc„ Ón special gradul de Óndeplinire a obliga˛iilor c„tre buget, rezultatul este tocmai contrar: cre∫terea arieratelor, ∫i asta se Ónt‚mpl„ pe an ce trece pentru tot mai multe societ„˛i. Œntr-o economie cu adev„rat func˛ional„, primele lucruri care sunt f„cute Ón aceast„ situa˛ie le reprezint„ executarea datornicilor ∫i declararea st„rii de faliment.

Œn Rom‚nia, Ón schimb, guvernan˛ii am‚n„ acest lucru consider‚nd c„ este mai eficient„ anularea datoriilor sau prelungirea perioadelor de ree∫alonare dec‚t t„ierea r„ului de la r„d„cin„.

Dovada c„ acest cuv‚nt are un impact negativ asupra guvernan˛ilor, indiferent de culoarea ∫i orientarea politic„, o reprezint„ faptul c„ de vreo 6-7 ani se caut„ un Ónlocuitor al cuv‚ntului faliment, mai ales pentru domeniul bancar, acesta transform‚ndu-se Ón incapacitate de plat„, lichidare judiciar„, f„r„ a se ˛ine seama c„, indiferent de denumire, problema r„m‚ne aceea∫i, ∫i anume: letargia societ„˛ilor care nu pot supravie˛ui prin propriile for˛e ∫i care sunt ˛inute artificial Ón via˛„ cu consecin˛e din ce Ón ce mai grave, care constau Ón primul r‚nd Ón cre∫terea valorii datoriilor neachitate ∫i Ón perpetuarea economiei de subzisten˛„. Economia de subzisten˛„ care, Ón domeniul agriculturii, de exemplu, se manifest„ printr-un trai de pe o zi pe alta al societ„˛ilor de stat oferite la privatizare, dar care frizeaz„ bunul-sim˛ prin nivelul salariilor echipei manageriale.