Stenogramă plen

V„ mul˛umesc ∫i eu. Domnul Adrian Moisoiu. Va urma domnul Mihai Balt„.

Domnii deputa˛i Florin Iordache, Gheorghe Popescu ∫i L„p„dat au depus la secretariat declara˛iile.

Œn primul r‚nd, domnule pre∫edinte, v„ mul˛umesc ∫i, Ón acela∫i timp, doresc s„ v„ felicit pentru presta˛ia avut„ la telefon asear„ pe postul de televiziune B1.

Interven˛ia mea de ast„zi este intitulat„ î _Quo vadis,_ reforma Ónv„˛„m‚ntului rom‚nesc?“

Societatea rom‚neasc„ de ast„zi, ce se pretinde o societate a progresului, este o societate total bulversat„, Ón care cultura se soarbe la televizor din clipurile de publicitate sau din emisiuni de tip îCiao Darwin“, iubirea se declar„ pe bancheta unei ma∫ini sau pe scara blocului, sportul se face Ón cr‚∫m„ cu Ónjur„turi ∫i paharul Ón m‚n„, iar arta se apreciaz„ prin manele ∫i kitsch-uri. Œn acela∫i timp, bibliotecile ∫i s„lile de spectacol sunt goale, cartea nu se mai caut„, iar de art„... ce s„ mai vorbim!

Din cauza ∫omajului ∫i s„r„ciei, ∫coala, care ar fi trebuit s„ reprezinte ∫ansa unui t‚n„r de a r„zbi Ón via˛„, este abandonat„. Conform datelor prezentate de Institutul de Cercetare a Calit„˛ii Vie˛ii, cea mai mare rat„ a abandonului ∫colar, Ón jur de 7%, se Ónregistreaz„ Ón cadrul ∫colilor de ucenici sau profesionale. Num„rul copiilor care au abandonat ∫coala la sf‚r∫itul anului ∫colar 2001—2002 era de 9.875 pentru Ónv„˛„m‚ntul primar, 17.742 la nivelul celui gimnazial ∫i de 23.350 la nivelul celui liceal, la care trebuie s„-i ad„ug„m pe cei 12.614 tineri care au renun˛at la Ónv„˛„m‚ntul profesional, 4.666 de tineri de la ∫colile de ucenici ∫i 6.692 de la Ónv„˛„m‚ntul de tip postliceal, un total de 74.939 de tineri. Acest num„r trebuie majorat cu acei copii care nu sunt Ónscri∫i Ón nici o form„ de Ónv„˛„m‚nt, sunt pleca˛i Ón str„in„tate sau au o situa˛ie ∫colar„ incert„.

Programele guvernamentale îLaptele ∫i cornul“ ∫i vizarea carnetelor C.E.C. pentru a Óncasa aloca˛ia oferit„ de stat, de∫i au dus la sc„derea abandonului ∫colar, nu au reu∫it s„ compenseze fenomenul de demotivare, tipic pentru actuala situa˛ie a ˛„rii, caracterizat„ de o penurie de locuri de munc„.

Pe bun cuv‚nt trebuie s„ ne Óntreb„m: _quo vadis_ , reforma Ónv„˛„m‚ntului?

Reforma Ónv„˛„m‚ntului a Ónceput Ón 1990, Ón condi˛iile absen˛ei unui concept despre reforma educa˛iei ∫i, dup„ cum era normal, s-a Óncercat o succesiune de gesturi îcosmetizante“ cu referire la con˛inuturile politizante ale disciplinelor de Ónv„˛„m‚nt. Schimb„rile de directori, imixtiunea factorilor subiectivi, ezit„rile Ón ceea ce prive∫te reglement„rile de ordine interioar„, confuzia cu privire la conceptul de libertate, rela˛ia profesor — elev, introducerea manualelor alternative, restructurarea re˛elei de Ónv„˛„m‚nt, toate au determinat o grav„ instabilitate, caracterizat„ prin degradarea calit„˛ii procesului Ónv„˛„rii, prin instalarea unui vid educa˛ional. Profesorii nu au mai îÓndr„znit“ s„ fac„ educa˛ie, av‚nd de dat r„spunsuri privitoare la finalitatea ∫colii ∫i a sistemului de valori pe care aceasta trebuia s„ Ól promoveze. S-a Ónceput construirea unui nou curriculum, prin care s„ se dea coeren˛„ principiului Ónv„˛„m‚ntului formativ.

Problemele ˛„rii nu au putut r„spunde Óntreb„rii: care este direc˛ia Ón care se Óndreapt„ economia Rom‚niei ∫i, ca atare, Ón ce scop s„ form„m tinerii, care sunt acele meserii care se caut„ pe pia˛a muncii, Ón condi˛iile Ón care to˛i tinerii doreau s„ fie absolven˛i de liceu cu examen de bacalaureat ∫i, de ce nu, ∫i Óncununa˛i cu o diplom„ de licen˛„? Œnv„˛„m‚ntul nu avea Óns„ sarcina ∫i nici nu a Óncercat s„ r„spund„ Óntreb„rii: _quo vadis,_ reforma Ónv„˛„m‚ntului Ón Rom‚nia?

Prin instaurarea unei societ„˛i capitaliste Ón care cadrele didactice resimt îco∫ul zilnic“, salarizarea lor r„m‚n‚nd pe ultimul loc, Ón urma celorlalte categorii sociale, pentru a se da credibilitate Ón fa˛a Uniunii Europene de modul Ón care se implementeaz„ reforma Ónv„˛„m‚ntului Ón Rom‚nia, s-a recurs la practici mai vechi, caracteristice regimului trecut, de a ob˛ine ∫i raporta rezultate c‚t mai apropiate de 100% la promovarea examenului de bacalaureat, ca o dovad„ a cre∫terii calitative a Ónv„˛„m‚ntului rom‚nesc! Este oare corect?

Domnule ministru Alexandru Athanasiu, acum, dup„ ce a trecut o jum„tate de an de c‚nd v-a˛i a∫ezat Ón fotoliul ministerial ∫i a˛i luat contact direct cu problemele pe care le are Ónv„˛„m‚ntul, v„ solicit s„ prezenta˛i ˛„rii un raport de analiz„ a st„rii acestuia ∫i a m„surilor pe care le propune˛i pentru ca deficien˛ele la care m-am referit, c‚t ∫i cele care au ap„rut Ón vara — toamna 2003 s„ nu se mai repete. Ce va raporta Guvernarea P.S.D. peste un an, la Óncheierea mandatului?

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 163/19.XII.2003

## V„ mul˛umesc ∫i eu.

Œl invit la microfon pe domnul deputat Mihai Balt„, va urma domnul Iulian Mincu, cel mai matinal coleg.

## Domnule pre∫edinte,

## Domnilor colegi,

Declara˛ia mea de ast„zi se intituleaz„ îUNESCO — ∫tiin˛„ ∫i priorit„˛i“.

Desf„∫urat„ sub egida UNESCO, sub patronajul pre∫edintelui Rom‚niei, domnul Ion Iliescu, s„rb„torirea Zilei Mondiale a ™tiin˛ei Ón Slujba P„cii ∫i a Dezvolt„rii a scos Ón prim-plan multiple aspecte caracteristice acestui Ónceput de secol marcat de evolu˛ii Ón plan economic, social, politic. S-a desprins clar faptul c„ provocarea cea mai mare a timpurilor noastre este de a crea o lume Ón care to˛i cet„˛enii s„ tr„iasc„ Ón demnitate ∫i pace, deziderat ce necesit„ voin˛„ politic„ ∫i suport public.

Œn acela∫i timp, s-a relevat faptul c„ Ón condi˛iile Ón care ne bucur„m de beneficiile dezvolt„rii tehnologice exist„ o preocupare tot mai accentuat„ fa˛„ de consecin˛ele nefaste ale cuceririlor ∫tiin˛ei. Dezbaterile au relevat necesitatea eforturilor oamenilor de ∫tiin˛„ de a educa pe cei care g‚ndesc politica, pe formatorii de opinie, publicul, Ón general, privind scopurile ∫i principiile ce determin„ dezvoltarea, unii focaliz‚nd pe spiritul critic inchizitoriu asupra numeroaselor realiz„ri.

Œn anumite medii, consecin˛ele negative s-au transformat Ón neÓncredere ∫i opozi˛ie, reac˛ii care Óngrijoreaz„ deoarece pot eroda bazele sprijinului public pentru ∫tiin˛„. ™tiin˛a va trebui din ce Ón ce mai mult s„ se justifice pe ea Óns„∫i, con∫tient„ c„ dovezile ∫i argumentele sale pot fi supuse scrutinului critic al publicului, din ce Ón ce mai sceptic.

Din acest punct de vedere, educa˛ia ∫tiin˛ific„ trebuie s„ fie nu numai o educa˛ie Ón ∫tiin˛„, ci ∫i o educa˛ie asupra ∫tiin˛ei, care ia activ Ón considerare problemele controversate cu care ne confrunt„m.

Oamenii politici ∫i oamenii de ∫tiin˛„ trebuie s„ abordeze cu aten˛ie interac˛iunea dintre ∫tiin˛„ ∫i societate, timpul automatismelor de tip îdezvoltare ∫tiin˛ific„“ ∫i îprogres uman“ fiind de mult trecut.

Œn consecin˛„, educa˛ia ∫i preg„tirea oamenilor de ∫tiin˛„, care trebuie s„ fie continuat„ toat„ via˛a, e necesar s„ includ„ dimensiuni etice, sociale ∫i politice ale activit„˛ii ∫tiin˛ei.

™tiin˛a trebuie mobilizat„ Ón sistem global s„ se adreseze problemelor majore legate de s„n„tate, agricultur„, degradarea mediului ambiant ∫i s„r„cie. Aten˛ia trebuie concentrat„ pe discrepan˛ele dintre ˛„rile dezvoltate ∫i cele Ón curs de dezvoltare, acoperirea acestui deficit de cunoa∫tere, Ónchiderea acestei pr„p„stii, al oamenilor de ∫tiin˛„ (al creierelor) spre ˛„rile bogate din Nord.

De asemenea, rezolvarea acestei probleme necesit„ crearea parteneriatelor Nord — Sud ∫i Sud — Sud Óntre oameni de ∫tiin˛„, institu˛ii ∫i guverne. Œn acela∫i timp se impune necesitatea adopt„rii unei legisla˛ii dinamice, flexibile, educa˛ional„, permisiv„ unei dezvolt„ri durabile.

Ziua Mondial„ a ™tiin˛ei pentru Pace ∫i Dezvoltare a fost o ocazie pentru UNESCO de a reafirma c„ cercetarea ∫tiin˛ific„ este o promotoare a dezvolt„rii economiei, culturii, societ„˛ii, o promotoare a dezvolt„rii na˛iunilor ∫i popoarelor. Trebuie s„ ac˛ion„m Ómpreun„ pentru o miz„ comun„ — Ómp„rt„∫irea cunoa∫terii ∫tiin˛ifice. F„r„ a promova o ∫tiin˛„ global„ nu poate fi sus˛inut„ dezvoltarea, f„r„ o dezvoltare sus˛inut„ nu poate exista o pace global„.

V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc ∫i eu.

Œl invit la microfon pe domnul deputat Iulian Mincu. Va urma domnul Napoleon Pop.

## Domnule pre∫edinte,

## Domnilor colegi,

Œn declara˛ia mea politic„ de ast„zi m„ refer la alterarea, din ce Ón ce mai grav„, a st„rii de s„n„tate din Rom‚nia. Œn anul 2002 ∫i 2003 asist„m la agravarea consecin˛elor ineficien˛ei asisten˛ei medicale ∫i sc„derea nivelului de trai din Rom‚nia.

Voi da mai multe exemple. Mortalitatea general„, Ón cre∫tere de la 10,6 la mie Ón 1990 ajunge la 12,9 la mie Ón semestrul I al anului 2003. Num„rul nou-n„scu˛ilor e Ón continu„ sc„dere, ajung‚nd la 9,7 la mie, mortalitatea infantil„, Ón continu„ cre∫tere, dep„∫ind 17 la mie, ∫i ajungem la sporul natural catastrofal, care duce de la plus 5,3 la mie Ón 1989 la minus 2,9 la mie Ón semestrul I al anului 2003.

Un studiu al Centrului European de Studii Politice a analizat recent starea de s„n„tate din Rom‚nia ∫i a ˛„rilor candidate la Uniunea European„. S-a ajuns la concluzia c„ s„r„cia ∫i ineficien˛a asisten˛ei medicale sunt cauzele majore ale alter„rii st„rii de s„n„tate a popula˛iei. Sistemul sanitar din Rom‚nia a fost ∫i este subfinan˛at ∫i va fi Ón continuare Ón viitorii 20 de ani. Cheltuielile pentru s„n„tate ar trebui s„ fie, dup„ cercet„tori, de cel pu˛in 8,5% din P.I.B. pentru a se alia la Uniunea European„.

Œn anul 2003 s-au desfiin˛at 22.210 paturi de spital. Dup„ aceste opera˛ii vor r„m‚ne 123.502 paturi, respectiv 5,5 paturi la mia de locuitori, fa˛„ de 7,3 paturi c‚t era Ón 2000. Aceast„ solu˛ie va altera ∫i mai mult asisten˛a medical„, dac„ medicul de familie ∫i ambulatoriile nu vor fi sus˛inute. Œn Occident, tocmai aceste p„r˛i ale medicinei, medicina de familie ∫i cea ambulatorie, au rolul principal Ón asisten˛a medical„. La noi, medicina de familie (∫i sunt 11.600 cabinete medicale) continu„ s„ fie subestimat„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 163/19.XII.2003 Bugetul pe anul 2004, primit de la minister, reprezint„ o treime din cel solicitat, medicina de familie r„m‚ne cu 5% din cei 64 de mii de miliarde de lei acordate bugetului pe 2004. Un cabinet prime∫te 21 de milioane de lei pe lun„, din care trebuie s„ pl„teasc„ unit„˛ile, utilit„˛ile, asistenta, contabilul, cota-parte pentru femeia de serviciu. Œn plus, ar mai trebui asigurat„ ∫i utilizarea cabinetelor. Cei care sufer„ din cauza acestor lipsuri sunt bolnavii.

Consecin˛ele pentru starea de s„n„tate a popula˛iei sunt mult mai grave dec‚t cele men˛ionate mai sus. O situa˛ie asem„n„toare o Ónt‚lnim ∫i Ón ambulatorii, de la lipsa de medici, personal medical p‚n„ la lipsa unei dot„ri corespunz„toare. De∫i dintre cele 464 de spitale existente, peste 50% necesit„ repara˛ii capitale, iar peste 30% au dot„ri Ónvechite sau necorespunz„toare, ele r„m‚neau totu∫i locuri principale de diagnostic ∫i tratamente. Acum, din cele 105 centre medico-sociale Ónfiin˛ate Ón locul paturilor desfiin˛ate numai 4 sunt asigurate cu fonduri de la Casa de Asigur„ri. Avem cel mai mic num„r de medici ∫i cadre de asisten˛„ medical„ din Europa: 183 de medici ∫i 408 cadre medii la suta de mii de locuitori. fi„rile din jurul nostru au dublu sau triplu fa˛„ de Rom‚nia. ™i, totu∫i, ne permitem s„ eliber„m din func˛ie peste 3.000 de cadre sanitare.

Recent, Organiza˛ia Mondial„ a S„n„t„˛ii claseaz„ Rom‚nia pe penultimul loc Óntre ˛„rile candidate la Uniunea European„ din punct de vedere al accesului la medicamente. Cele mai multe candidate au nivel de 105 p‚n„ la 100%, Ón timp ce Ón Rom‚nia nivelul este de 82%, dup„ Bulgaria, Polonia ∫i Cehia ∫i doar Ónaintea Lituaniei, care are 80%.

Un sondaj recent, realizat Ón 2003, arat„ c„ doar 34,35% din popula˛ia ˛„rii noastre ∫i-ar putea permite s„ pl„teasc„ lunar un milion de lei pentru medicamente. Unii dintre bolnavi nu pot pl„ti lunar mai mult de 105-175 de mii de lei, iar cei mai mul˛i, 98% dintre bolnavi, mai mult de 35 de mii de lei lunar, circa un dolar pe lun„ sau 15 dolari pe an.

Av‚nd Ón vedere c„ boala duce la s„r„cie, cel mai important factor pentru men˛inerea st„rii de s„n„tate, a speran˛ei de via˛„ la na∫tere a unei popula˛ii este P.I.B.-ul pe cap de locuitor, ca ∫i propor˛ia din acesta utilizat„ pentru s„n„tate. ™i, a∫a cum s-a stabilit, la noi ar fi necesar 8,5%, ∫i nu 3,9%, c‚t avem Ón prezent.

Œnainte de 1989, at‚t Ón Rom‚nia, c‚t ∫i prin celelalte ˛„ri ale lag„rului socialist, sistemul sanitar era subfinan˛at, fiind considerat neproductiv. Din p„cate, aceast„ orientare a continuat ∫i ast„zi, dup„ 1989, de∫i, Ón mod retoric, s„n„tatea a fost considerat„ prioritar„.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc ∫i eu.

Œl invit pe domnul deputat Napoleon Pop, va urma domnul Becsek-Garda Dezideriu.

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Am s„ Óncerc s„ vorbesc despre dimensiunea parlamentar„ Ón politica de securitate ∫i ap„rare european„.

Modul Ón care problematica politicii de securitate ∫i ap„rare european„ a ajuns s„ fie reflectat„ Ón Tratatul constitu˛ional pentru Europa Unit„ a constituit subiectul unor largi ∫i aprofundate dezbateri ale ultimului an Ón cadrul Adun„rii Uniunii Europei Occidentale, at‚t Ón reuniunile sale Ón plen, c‚t ∫i la nivelul comisiilor.

Œn ciuda tuturor contribu˛iilor ∫i recomand„rilor f„cute Consiliului European ∫i guvernelor statelor participante pe parcursul elabor„rii ∫i dezbaterii Tratatului constitu˛ional, se constat„, chiar Ón pragul unei noi conferin˛e interguvernamentale, c„ scrutinul parlamentelor na˛ionale asupra proceselor decizionale duc‚nd la crearea viitoarelor institu˛ii europene nu se reg„se∫te explicit Ón nici o clauz„ a noii Contitu˛ii. Acest lucru are un efect cu at‚t mai negativ cu c‚t Ón domeniul securit„˛ii ∫i ap„r„rii responsabilitatea parlamentelor na˛ionale este aproape exclusiv„, ceea ce Ónseamn„ refuzul de principiu al statelor Uniunii Europene ca ap„rarea lor s„ fie obiectul unei decizii comunitare sau s„ se supun„ regulii votului unanim Ón procesul decizional comunitar.

A.U.E.O., ac˛ion‚nd ca o adunare interparlamentar„ pentru securitatea ∫i ap„rarea european„, a ar„tat Ón rapoartele sale c„ problema ap„r„rii europene a fost confuz ∫i contradictoriu asociat„ cadrului institu˛ional al Uniunii Europene prin Tratatul constitu˛ional.

Mai mult, aceast„ problem„, av‚nd o natur„ major strategic„, deci nu institu˛ional„, viitoarea conferin˛„ interguvernamental„ ar fi trebuit s„ cad„ de acord asupra unor formule inclusive, mai bine definite dec‚t cele la care a ajuns Conven˛ia Ón ceea ce prive∫te controlul democratic ce trebuie realizat prin parlamentele na˛ionale Ón domeniul ap„r„rii ∫i securit„˛ii.

A.U.E.O., de∫i a acumulat 50 de ani de expertiz„ ∫i experien˛„ Ón domeniul securit„˛ii ∫i ap„r„rii europene, se afl„ Ón situa˛ia de a fi exclus„, f„r„ perspective, de la un proces fundamental privind viitorul Europei Ón fa˛a noilor riscuri, fiindu-i practic negat„ capacitatea de reprezentare a cet„˛enilor europeni ∫i de a exercita controlul parlamentar necesar.

Pledoaria pentru formele inclusive nu se dore∫te exclusiv pentru prelungirea vie˛ii acestei adun„ri, poate cea mai Óndrituit„ ∫i la Óndem‚n„, c‚t mai ales ca viitoarea conferin˛„ interguvernamental„ s„ men˛in„ ∫i s„ dezvolte Ón cadrul proiectului Tratatului constitu˛ional un mecanism de informare, consultare ∫i dialog Óntre Consiliul European ∫i un corp interparlamentar format din reprezentan˛ii parlamentelor ˛„rilor membre Ón toate domeniile Ón care se aplic„ un proces interguvernamental, securitatea ∫i ap„rarea fiind unul dintre acestea.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 163/19.XII.2003 Av‚nd Ón vedere Rezolu˛ia nr. 117 a celei de-a 49-a sesiuni A.U.E.O. (Paris, 1-3 decembrie a.c.) ∫i calitatea subsemnatului de membru al delega˛iei parlamentare rom‚ne la aceast„ adunare, adresez rug„mintea reprezenta˛ilor guvernamentali rom‚ni participan˛i la urm„toarele conferin˛e interguvernamentale de definitivare a Tratatului constitu˛ional s„ promoveze, chiar din pozi˛ia de observator, solu˛ia scrutinului parlamentar ca cea mai democratic„ cale Ón legitimarea angajamentelor Uniunii Europene Ón domeniul securit„˛ii ∫i ap„r„rii europene.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

V„ mul˛umesc ∫i eu.

Œl invit s„ ia cuv‚ntul pe domnul Becsek-Garda Dezideriu.

Va urma domnul Victor Berc„roiu.

Domnii deputa˛i Pavel T‚rpescu, Cristian Sandache, Maria Laz„r, Ion Mocioalc„, Emil R„dulescu au depus declara˛iile la secretariat ∫i le mul˛umesc.

Domnul pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Crearea autorit„˛ii na˛ionale de control era un pas extrem de important Ón b„t„lia Ómpotriva fenomenului infrac˛ional din Rom‚nia. Institu˛iile de control conduse de domnul ministru Ionel Bl„nculescu de multe ori ∫i-au dovedit profesionalismul Ón ultimele luni. Œns„, pe l‚ng„ aprecierile morale, ace∫ti comisari ∫i inspectori nu sunt retribui˛i Ón concordan˛„ cu importan˛a muncii lor.

Un comisar al G„rzii Financiare are un salariu, Ón medie, de 6 milioane lei ∫i trebuie s„-i controleze pe infractorii care au furat zeci de miliarde numai Óntr-o singur„ afacere. N-au dot„ri, de multe ori sunt nevoi˛i s„ foloseasc„ calculatoarele personale, autoturismele pe care le au la dispozi˛ie sunt ma∫ini Ónvechite, din anii 1990. Nu au birouri corespunz„toare, spa˛ii necesare pentru desf„∫urarea unei activit„˛i eficiente.

Situa˛ia celor de la Garda de Mediu este ∫i mai critic„. Organul de control Ón domeniul silvic ar trebui s„ se prezinte Ón fa˛a celui controlat Óntr-o ˛inut„ specific„ acestei activit„˛i. Œns„, degeaba s-a stabilit prin Hot„r‚rea Guvernului nr. 761/2003 cum ar trebui s„ arate aceast„ uniform„, dac„ p‚n„ Ón prezent nu s-a f„cut nimic Ón aceast„ direc˛ie.

Cum v„ pute˛i g‚ndi c„ acest organ de control Ó∫i poate exercita activitatea sa Ón mod onorabil c‚nd salariul unui comisar de la Garda de Mediu, cu studii superioare, cu o vechime de 15-20 de ani Ón domeniul silvic, este un salariu egal cu al unui p„durar angajat la Regia Na˛ional„ a P„durilor, f„r„ studii.

Cu asemenea retribu˛ii nu cumva se Óncearc„ excluderea din corpul silvic a speciali∫tilor angaja˛i la Garda Na˛ional„ de Mediu? Nu se vrea oare prin aceste salarii de mizerie sl„birea controlului din partea comisarilor care Ó∫i exercit„ obliga˛iile lor profesionale?

Comisarii de la Garda Na˛ional„ de Mediu nu sunt inclu∫i Ón r‚ndurile personalului silvic ∫i, astfel, sunt priva˛i de toate drepturile prev„zute Ón Legea privind Statutul personalului silvic. Prin aceasta, cei care controleaz„ sunt pu∫i Óntr-o situa˛ie de inferioritate fa˛„ de cei pe care Ói controleaz„. Mai nou, se Óncearc„ o ac˛iune de dezbinare a autorit„˛ii centrale care r„spunde de silvicultur„, Ón sensul ca Ministerul Agriculturii s„ preia inspectoratele teritoriale de la Autoritatea Na˛ional„ de Control pentru a face din acestea birocra˛i care s„ se ocupe cu acordul, cu eliberarea autoriza˛iilor ∫i a avizelor.

Œn asemenea condi˛ii, activitatea de control, b„t„lia Ómpotriva mafio˛ilor ∫i a corup˛iei este deosebit de grea. Dac„ reprezentan˛ii acestor institu˛ii, care p‚n„ Ón prezent ∫i-au f„cut datoria, nu vor fi salariza˛i Ón consens cu importan˛a activit„˛ii lor profesionale, s-ar putea ca Ón viitorul apropiat s„ ne lipsim de oamenii califica˛i, de bun„-credin˛„, Ón domeniul controlului.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

Mul˛umesc ∫i eu.

Dau cuv‚ntul domnului deputat Victor Berc„roiu. Va urma domnul ™tefan Baban.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Interven˛ia mea de ast„zi are ca subiect prezentarea Reuniunii Comitetului mixt parlamentar îRom‚nia — Uniunea European„“.

Œn perioada 27-28 noiembrie a.c. s-a desf„∫urat la Bra∫ov cea de-a 16-a reuniune a Comitetului parlamentar mixt îUniunea European„ — Rom‚nia“. Comitetul, reunit sub copre∫edin˛ia domnului Viorel Hrebenciuc, pre∫edintele Comisiei pentru integrare european„ a Parlamentului Rom‚niei, ∫i a domnului Domenico Menitti, din partea Parlamentului European, ∫i-a atins scopul pentru care a fost programat.

La reuniune au participat ∫i au avut interven˛ii domnii: Cristiano Gallo, Óns„rcinat cu afaceri la Ambasada Italiei Ón Rom‚nia, reprezent‚ndu-l pe domnul Franco Fratini, ministrul italian pentru afaceri externe, din partea pre∫edin˛iei Ón exerci˛iu a Consiliului Uniunii Europene, domnul Vasile Pu∫ca∫, negociator-∫ef al Rom‚niei pentru aderarea la Uniunea European„, din partea Guvernului Rom‚niei, domnul Johnathan Scheele, ∫eful delega˛iei Comisiei europene Ón Rom‚nia din partea Comisiei europene.

Membrii Comitetului mixt au abordat urm„toarele subiecte: stadiul actual al preg„tirilor Ón vederea ader„rii Rom‚niei la Uniunea European„, amendamentele constitu˛ionale ∫i reforma procedurilor de adoptare a deciziilor, o nou„ rela˛ie Óntre Guvern ∫i Parlament Ón Rom‚nia, transparen˛a ∫i accesul la informa˛ii, politicile ∫i legisla˛ia anticorup˛ie Ón Rom‚nia, probleme ∫i

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 163/19.XII.2003 perspective; situa˛ia economic„ din Rom‚nia Óndeosebi aplicarea lucr„rilor publice de anvergur„. Trebuie remarcat„ atitudinea pozitiv„ a tuturor parlamentarilor, membri ai comitetului din partea rom‚n„, care, la Bra∫ov, au reprezentat interesele Rom‚niei, abord‚nd cu maxim„ responsabilitate tematica pus„ Ón discu˛ie, venind cu solu˛ii concrete ∫i constructive Ón dezbaterea temelor discutate.

Declara˛ia ∫i recomand„rile adoptate Ón unanimitate au purtat amprenta muncii parlamentarilor rom‚ni, a capacit„˛ii copre∫edintelui Viorel Hrebenciuc de a capta energiile Ón interesul Rom‚niei, pentru a atinge obiectivele comune de aderare la Uniunea European„ Ón ianuarie 2007.

Œn Óncheiere, remarc Ónc„ o dat„ de la aceast„ tribun„ atitudinea politic„ a parlamentarilor care la Bra∫ov au trecut peste interesul de partid, fie el liberal, democrat, Rom‚nia Mare, maghiar sau minorit„˛i, lucru apreciat ∫i de europarlamentarii prezen˛i la reuniune, ei milit‚nd cu toat„ energia ∫i capacitatea constructiv„ Ón interesul Rom‚niei.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc. V„ mul˛umesc ∫i pentru operativitate. Dau cuv‚ntul domnului ™tefan Baban. Va urma domnul deputat Gheorghe Ana.

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Economia de subzisten˛„ func˛ional„.

Indiferent dac„ ni s-a acordat sau nu statutul de economie de pia˛„ func˛ional„, Raportul de ˛ar„ elaborat de Comisia European„ eviden˛iaz„ e∫ecul autorit„˛ilor de a impune disciplina financiar„ Ón economia rom‚neasc„ ∫i continuarea atitudinii de toleran˛„ fa˛„ de arierate ∫i reorganizarea prelungit„ a companiilor oferite f„r„ succes la privatizare.

De altfel, ∫i F.M.I. a atras aten˛ia autorit„˛ilor rom‚ne∫ti c„ principalele probleme grave ale economiei na˛ionale sunt reprezentate de arierate, indisciplina financiar„, politica de salarizare la Óntreprinderile de stat, o politic„ a risipei, ineficien˛ei.

De ce totu∫i nimeni dup„ 1990 nu a reu∫it s„ taie capetele acestui balaur, care pe zi ce trece devine din ce Ón ce mai puternic ∫i care pune Ón pericol chiar stabilitatea macroeconomic„?!

Problema principal„ Ón reducerea datoriilor neachitate nu a fost absen˛a unor scheme sau programe adecvate care, culmea ironiei, au fost bine Óntocmite ∫i bine primite de organismele interna˛ionale, ci faptul c„ nici unul dintre guvernele postdecembriste nu au dus p‚n„ la cap„t aceste programe, nu au avut curajul s„ recunoasc„ nerespectarea disciplinei financiare, legiferat„ prin numeroase acte normative, ∫i mai ales nu au avut curajul s„ aplice sanc˛iunile stabilite de legisla˛ia existent„.

™i acest guvern cade Ón capcana promisiunilor de ordine ∫i Ónt„rire a disciplinei financiare, solicit‚nd ministerelor de resort programe clare de reducere a arieratelor, de∫i prevederi legale exist„, aprobate chiar de actuala echip„ guvernamental„, lipsind doar Óndr„zneala de a le pune Ón aplicare.

Cazul societ„˛ilor aflate sub monitorizare reprezint„ cel mai bun exemplu Ón acest domeniu. De∫i exist„ un administrator special care trebuie s„ urm„reasc„ Ón special gradul de Óndeplinire a obliga˛iilor c„tre buget, rezultatul este tocmai contrar: cre∫terea arieratelor, ∫i asta se Ónt‚mpl„ pe an ce trece pentru tot mai multe societ„˛i. Œntr-o economie cu adev„rat func˛ional„, primele lucruri care sunt f„cute Ón aceast„ situa˛ie le reprezint„ executarea datornicilor ∫i declararea st„rii de faliment.

Œn Rom‚nia, Ón schimb, guvernan˛ii am‚n„ acest lucru consider‚nd c„ este mai eficient„ anularea datoriilor sau prelungirea perioadelor de ree∫alonare dec‚t t„ierea r„ului de la r„d„cin„.

Dovada c„ acest cuv‚nt are un impact negativ asupra guvernan˛ilor, indiferent de culoarea ∫i orientarea politic„, o reprezint„ faptul c„ de vreo 6-7 ani se caut„ un Ónlocuitor al cuv‚ntului faliment, mai ales pentru domeniul bancar, acesta transform‚ndu-se Ón incapacitate de plat„, lichidare judiciar„, f„r„ a se ˛ine seama c„, indiferent de denumire, problema r„m‚ne aceea∫i, ∫i anume: letargia societ„˛ilor care nu pot supravie˛ui prin propriile for˛e ∫i care sunt ˛inute artificial Ón via˛„ cu consecin˛e din ce Ón ce mai grave, care constau Ón primul r‚nd Ón cre∫terea valorii datoriilor neachitate ∫i Ón perpetuarea economiei de subzisten˛„. Economia de subzisten˛„ care, Ón domeniul agriculturii, de exemplu, se manifest„ printr-un trai de pe o zi pe alta al societ„˛ilor de stat oferite la privatizare, dar care frizeaz„ bunul-sim˛ prin nivelul salariilor echipei manageriale.

Raportul de ˛ar„ al Comisiei Europene trage de urechi at‚t Guvernul, c‚t ∫i oamenii politici din Rom‚nia: dac„ dorim cu adev„rat o economie de pia˛„ func˛ional„ ∫i integrarea Ón U.E. trebuie s„ Ónv„˛„m c„ falimentul nu are dec‚t un singur Ón˛eles care trebuie aplicat, de∫i este dureros. Dar nu poate fi sacrificat„ o economie na˛ional„ pentru c‚teva societ„˛i cu capital de stat doar de frica mi∫c„rilor sociale sau a pierderii de voturi din partea cet„˛enilor acestei ˛„ri. Œn fond, r„ul de ast„zi, suprimat c‚t nu e prea t‚rziu, poate sta la baza unui viitor mai bun pentru o Rom‚nie de m‚ine.

V„ mul˛umesc.

## Mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul domnului deputat Gheorghe Ana. Va urma domnul Emil Rus.

12 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 163/19.XII.2003

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Declara˛ia mea politic„ este intitulat„ îPolitic„ pe varz„“.

C‚nd premierul Adrian N„stase a propus ca demnitarii s„ doneze Ón beneficiul pensionarilor o parte din salariile lor, liberalii, prin vocea liderului Theodor Stolojan, s-au Ómpotrivit, argument‚nd c„ pensionarii nu au nevoie de mit„, ci de pensii mai mari.

Œn realitate, ei ∫i-au sim˛it amenin˛ate propriile buzunare. Zeul la care se Ónchin„ liberalul este banul, iar obsesia lui este ca nu cumva averea s„-i fie ciuntit„ cu vreun leu. ™tie cineva un liberal important care face acte caritabile?

Profit‚nd de produc˛ia record de varz„ ob˛inut„ pe meleaguri d‚mbovi˛ene, liberalii promoveaz„ imaginea partidului m„cinat de grija aproapelui, folosind, evident, un tertip specific castei: cump„r‚nd varza de la Lungule˛u pe nimic, c„ tot se stric„ pe c‚mp, a distribuit-o gratis Ón alte localit„˛i ale jude˛ului D‚mbovi˛a, cu aerul c„-i scoate pe oameni din s„r„cie.

Din partea lor nu a fost vorba de mit„, ci de poman„ liberalo-pedist„. Asist„m la o ofensiv„ furibund„ pentru a atrage c‚t mai mul˛i cet„˛eni Ón cartelul îDreptate ∫i Adev„r“, cel care mai ieri, Ómpreun„ cu ˛„r„ni∫tii cre∫tini ∫i democra˛i, ne-au adus pe marginea pr„pastiei.

Ast„zi, Óncearc„ o cosmetizare at‚t a formei, c‚t ∫i a aspectului, intitul‚ndu-se îDreptate ∫i Adev„r“, omi˛‚nd con˛inutul pe care nu-l mai pot îprelucra“, el fiind putred ∫i muceg„it. Con˛inutul alian˛ei persist„ Ónc„ Ón imaginea ∫i mintea rom‚nului ca alian˛„ a ru∫inii ∫i s„r„ciei, a haosului ∫i a minciunii.

Le sugerez ca la viitoarele ac˛iuni de acest gen s„ personalizeze domeniile, pentru ca num„rul beneficiarilor alian˛ei P.N.L.-P.D. s„ fie c‚t mai mare. Atunci c‚nd vor m‚nca varza nes„rat„, ferici˛ii consumatori vor sim˛i gustul g‚ndirii politice a lui Traian B„sescu, iar dac„ o vor m‚nca murat„, vor avea senza˛ia c„-l au Ón farfurie pe Stolojan Ónsu∫i.

Ruga˛i-v„, domnilor liberalo-pedi∫ti, ca Ón prag de alegeri s„ fie produc˛ii record ∫i la alte legume: ceap„, cartofi, morcovi, castrave˛i, pe care s„ le ofere gratis, pentru c„ le-a˛i v‚ndut destule gogo∫i aleg„torilor d‚mbovi˛eni Ón ultimii 8 ani!

V„ mul˛umesc.

Da, mul˛umesc.

Domnul Emil Rus v„d c„ nu mai e Ón sal„. Atunci Ól rog pe domnul Mardari s„ ia cuv‚ntul ∫i va urma doamna Liana Naum.

Domnii deputa˛i Ioan Miclea, Ioan Sonea ∫i Gheorghe Dinu au depus la secretariat. ™i domnul Marius Iriza, de asemenea, depune la secretariat.

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi are titlul: îLibertatea de exprimare, Ón pericol“.

Œn 3 decembrie, anul curent, seara, ziaristul Ino Ardelean a fost b„tut cu s„lb„ticie Ón zona central„ a Timi∫oarei. Dup„ dou„ zile, vineri, 5 decembrie, peste 150 de jurnali∫ti au fost prezen˛i la un mar∫ de protest.

Fiind Ómpotriva violen˛elor de orice fel, am participat ∫i eu la aceast„ manifestare, ca simplu timi∫orean, cu at‚t mai mult cu c‚t Ól cunosc pe domnul Ino Ardelean de c‚˛iva ani buni. D‚nsul face parte din genera˛ia tinerilor ziari∫ti care au Ónceput s„ activeze ∫i s„ se afirme dup„ anul 1990. Prin articolele sale, a deranjat Ón special puterea ∫i clientela sa, indiferent dac„ a fost vorba de P.D.S.R., C.D.R., respectiv P.S.D. Ón prezent.

Manifestan˛ii au trecut pe la cele dou„ sedii ale P.S.D. Timi∫, dar ∫i pe la prefectur„, protest‚nd prin aruncarea de pixuri rupte la intrare, l„s‚nd astfel s„ se Ón˛eleag„ pe cine Ói consider„ vinova˛i de cele Ónt‚mplate.

Nu exist„ probe care s„ incrimineze partidul aflat la putere Ón leg„tur„ cu agresarea fizic„ la care a fost supus ziaristul Ino Ardelean. Cu toate acestea, trebuie precizat c„ numai Ón acest an, sub guvernarea P.S.D., Ón Rom‚nia au fost agresa˛i peste zece ziari∫ti, ajung‚ndu-se cu aceast„ practic„ ∫i Ón Timi∫oara, primul ora∫ liber dup„ decembrie 1989.

Corec˛iile au fost aplicate Ón special celor care au criticat puterea. Ce au f„cut autorit„˛ile conduse de P.S.D. pentru a diminua acest fenomen care afecteaz„ grav ∫i pune Ón pericol libertatea de exprimare? R„spunsul este unul singur: foarte pu˛in. For˛a poli˛iei, a serviciului de paz„ ∫i a jandarmeriei se constat„ numai atunci c‚nd se asigur„ protec˛ia mai-marilor zilei Ón timpul vizitelor oficiale de tip ceau∫ist.

Se uit„ faptul c„ sumele necesare func˛ion„rii acestor institu˛ii provin Ón cea mai mare parte de la cet„˛enii de r‚nd, f„r„ ca ei s„ poat„ beneficia ∫i de serviciile pe care le pl„tesc. Cum se las„ seara aproape c„ nu mai vezi poli˛i∫ti nici m„car Ón zonele centrale ale localit„˛ilor. Ai impresia c„ for˛ele de ordine se retrag pentru a l„sa c‚mp liber infractorilor.

C‚nd au loc Óns„ mi∫c„ri de protest, greve, demonstra˛ii etc. r„m‚i impresionat de num„rul mare al poli˛i∫tilor, jandarmilor, al membrilor serviciilor secrete, precum ∫i de dotarea acestora. E un semnal evident c„ important„ este doar siguran˛a regimului, protec˛ia f„r„delegilor guvernan˛ilor.

Pe de alt„ parte, Ón jude˛ul Timi∫, din partea liderilor P.S.D., se exercit„ sistematic presiuni asupra jurnali∫tilor care vor s„-∫i fac„ meseria. Nu este nevoie dec‚t s„ cite∫ti presa local„ pentru a-˛i da seama de acest aspect. Un ziarist care scrie un articol pe baza unei document„ri prealabile ∫i dup„ o lun„ revine asupra cazului, schimb‚ndu-∫i convingerile cu 180 de grade, este clar c„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 163/19.XII.2003 a fost obligat, ∫antajat sau amenin˛at s„ procedeze Ón acest mod.

Consta˛i apoi c„ unii jurnali∫ti, dup„ ce s-au remarcat Ón paginile unui ziar prin critici la adresa puterii, dac„ nu r„m‚n ∫omeri, Ón cel mai fericit caz Ói reg„se∫ti dup„ ceva timp semn‚nd articole Ón alb, chiar. Logica spune c„ au trebuit s„ plece datorit„ interven˛iei brutale, Ón for˛„, a reprezentan˛ilor puterii locale.

Cu to˛ii am sperat Ón urm„ cu 14 ani c„ am sc„pat de dictatur„ ∫i c„ vom merge pe calea democra˛iei. Nu poate fi vorba de a∫a ceva at‚t timp c‚t libertatea de exprimare prev„zut„ de Constitu˛ie este Óngr„dit„ prin diverse metode, mai mult sau mai pu˛in sesizabile de majoritatea cet„˛enilor. Trist este c„ din aceast„ cauz„, tot mai pu˛ini ziari∫ti mai au curajul s„ spun„ lucrurilor pe nume. Deranj‚nd diferite cercuri de interese, dac„ nu r„m‚n f„r„ loc de munc„ ∫i dac„ nu sunt agresa˛i fizic, se pot a∫tepta la procese Ón justi˛ie, unde se ∫tie c„ beneficiezi de exact at‚ta dreptate c‚t po˛i s„ pl„te∫ti.

Puterea trebuie s„ con∫tientizeze un adev„r simplu, dar foarte important. Pentru asigurarea unui viitor democratic al Rom‚niei, ar fi bine venit„ o legisla˛ie care s„ protejeze pe formatorii de opinie ∫i pe slujitorii one∫ti ai mass-media, Óntruc‚t meseria de jurnalist nu poate fi exercitat„ dec‚t Ón absen˛a oric„ror presiuni, amenin˛„ri, ∫antaje sau agresiuni.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc ∫i eu. O invit pe doamna deputat Liana Naum.

Va urma domnul Emil Rus.

Domnul deputat Andrei Chiliman a depus la secretariat declara˛ia.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Declara˛ia mea politic„ se nume∫te îReplic„ sau justificare.“

Unele lucruri pot fi morale sau imorale, Óns„ Óntotdeauna conteaz„ ∫i intereseaz„ motivul sau modul Ón care sunt s„v‚r∫ite.

De trei ani Óncoace, f„r„ a exagera, Partidul Social Democrat a depus toate eforturile pentru a respecta ∫i pentru a Ónt„ri drepturile ∫i libert„˛ile fundamentale ale omului Ón societatea rom‚neasc„. Œn special presa a fost pe deplin sus˛inut„ ∫i Óncurajat„ Ón eforturile ei de a p„stra valorile democra˛iei ∫i libert„˛ii de exprimare. Dovad„ este ∫i faptul c„, Ón Rom‚nia, Ón prezent, activeaz„ c‚teva zeci de posturi de televiziune independente ∫i sute de publica˛ii na˛ionale ∫i teritoriale care relev„ obiectiv ∫i competent situa˛ia la zi, f„r„ a se Ómpiedica de barierele cenzurii politice sau de orice alt„ natur„.

Œncercarea unor partide din ˛ar„ aflate Ón opozi˛ie de a demonstra c„ libertatea presei este Óngr„dit„ a e∫uat. ™i acest lucru s-a Ónt‚mplat din lips„ de probe. Partidul

Social Democrat ∫i-a asumat responsabilitatea de a conduce o ˛ar„, de a guverna. Drept urmare, ∫i-a asumat ∫i riscul de a fi pe deplin critica˛i ∫i comenta˛i de toat„ mass-media. De opozi˛ie, criticile sunt mai u∫or de suportat atunci c‚nd, eventual, mai este b„gat„ Ón seam„, deoarece nu prea ia multe atitudini elocvente pentru a merita comentarii.

Totu∫i, se pare c„ fiecare om are c‚te o ambi˛ie, dac„ nu pentru Ón˛elepciune, cel pu˛in pentru nimicuri, c„ut‚nd s„ se fac„ faimos, dac„ nu prin bunul-sim˛, atunci prin orice. Mi se pare c„ ar fi just ca partidul cu cel mai mare procent Ón Parlament s„ capteze mai mult aten˛ia presei dec‚t orice alte partide nereprezentative.

Consider c„ dac„ P.S.D. este pe deplin mediatizat, acest lucru se datoreaz„ numai activit„˛ii pe care o desf„∫oar„. Nu cred c„ vreun membru P.N.L. sau P.D. sau din orice alt partid ar avea ceva de repro∫at posturilor private din Rom‚nia Ón ceea ce prive∫te neprezentarea activit„˛ii lor Ón cadrul emisiunilor sau articolelor prezente Ón mass-media, deoarece nu au o activitate care s„ trezeasc„ interes.

Œn acest caz, se recurge la cea de-a doua regul„ a opozi˛iei: calomnia. Nu mai intereseaz„ regulile presei democratice, nu se mai respect„ dreptul la replic„, nu sunt citate sursele document„rii ∫i nici nu e respectat„ regula deontologiei jurnalistice, care presupune ∫i reflectarea punctului de vedere al celui c„ruia i se aduc acuza˛iile.

M„ Óntreb dac„ denigr„rile la adresa P.S.D. fac parte din programul de acuza˛ii al Partidului Na˛ional Liberal, deoarece colegii no∫tri din opozi˛ie v„d ceva normal Ón a critica ∫i a îcomenta“ partidul de guvern„m‚nt Ón lipsa oric„rui punct de vedere obiectiv sau cel pu˛in mediat.

Cu certitudine, imaginea P.S.D. nu se creeaz„ ∫i nici nu se bazeaz„ pe minciunile ∫i acuza˛iile sus˛inute de liberali. Imaginea partidului de guvern„m‚nt se bazeaz„ pe programele ∫i pe strategia pe care ∫i-a propus-o ∫i pe care a reu∫it-o ob˛in‚nd succes ∫i men˛in‚ndu-se Ón sondaje constant de mai mul˛i ani.

Deranjul pe care-l poate provoca cererea unui drept la replic„ ne demonstreaz„ Ónc„ o dat„ cine respect„ principiile legale ∫i cine refuz„ s„ le recunoasc„. Mi se pare Ón˛elept s„ la∫i s„ vorbeasc„ pe cel care are ceva de spus, iar dac„ nu, s„ fie Óntrerupt de cel invidios, c„ci poetul antic Saadi spunea: îDai dovad„ de prostie dac„ Óntrerupi pe cineva care vorbe∫te ca s„-˛i exprimi tu p„rerea.“

M„ Óntreb ce ar avea de spus Ón fiecare zi la ∫tiri, de exemplu P.N.L. Poate tot s„ comenteze activitatea P.S.D. sau s„ continue s„ denigreze ceea ce se face ∫i se construie∫te productiv Ón ˛ar„. P‚n„ la urm„, tot la critic„ se va ajunge din partea partidelor de opozi˛ie, c„ci critica este de obicei ∫i un fruct al invidiei sau efectul unei ridicole p„reri bune despre propria sa capacitate ∫i aceast„ virtute a oamenilor Ónso˛e∫te toate ac˛iunile.

Œns„ adev„rul obi∫nuie∫te s„ biruie, iar timpul care supune totul m„re∫te mereu o Ónf„ptuire frumoas„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 163/19.XII.2003 Œn concluzie, a∫ ad„uga c„ trebuie s„ avem urechea neÓncrez„toare fa˛„ de Ónvinuiri ∫i s„ ne continu„m calea de promovare a ac˛iunilor pe care le desf„∫ur„m Ón conformitate cu regulile democratice, iar cei c„rora nu le convine sunt invita˛i s„ se exprime pe baza Ónf„ptuirilor realizate, ∫i nu pe critica ∫i calomnia celor afla˛i mereu Ón ac˛iune.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc ∫i eu.

Domnul Emil Rus depune declara˛ia. Atunci, domnul Costache Mircea va lua cuv‚ntul ∫i va urma domnul Traian Dobre. Domnul Cristian Nechifor depune, de asemenea, la secretariat.

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Constat nu numai Ón ultima vreme, ci Ón retrospectiva 1990-2003, c„ democra˛ia rom‚neasc„ se Ónscrie Óntre inova˛ie ∫i degenerescen˛„. Zadarnic ne tot am„gesc unii cu modelele democra˛iei occidentale, c„ la noi nu se prinde. ™i pentru asta nu mul˛imea e de vin„, ci democra˛ii no∫tri de serviciu, care la umbra nobilelor idealuri ale moderniz„rii societ„˛ii se chivernisesc din greu, uz‚nd de cele mai ingenioase tertipuri ∫i combina˛ii mafiote.

Responsabilitatea guvernan˛ilor Ón fa˛a cet„˛enilor la noi se spune c„ nu exist„. Dimpotriv„. Se constat„ o sfidare perpetu„ ∫i grosolan„ ∫i un belferism ciocoiesc ostentativ, de neg„sit Ón alte p„r˛i ale lumii. Sfidarea suficient„ a ciocoismului ∫i dispre˛ul suveran al guvernan˛ilor nu se manifest„ numai fa˛„ de cei de jos, ci ∫i fa˛„ de ale∫ii acestora ∫i de parlamentari. Putem spune c„ managementul politic rom‚nesc e at‚t de novator, at‚t de creativ, Ónc‚t putem s„ le atribuim guvernan˛ilor no∫tri, f„r„ teama de a gre∫i, un premiu Nobel sau un alt premiu mult mai valoros pentru inventarea celui mai original tip de democra˛ie mimat„ Ón decorul de operet„ al scenei politice rom‚ne∫ti.

Mai clar spus, pe l‚ng„ clasicele ∫i pr„fuitele tipuri de republic„ din lume, republica preziden˛ial„, republica semipreziden˛ial„, republica parlamentar„, ingenio∫ii no∫tri pseudodemocra˛i practic„ uneori, rar, ce-i drept, dar semnificativ, republica monarhic„, adic„ pre∫edintele republicii ∫i premierul guvernului republican se pup„ festiv cu regele, cu regina, cu fiicele ∫i nu Ón ultimul r‚nd cu ginerele, cu prin˛ul Duda, care cheltuie∫te miliarde multe de la gura n„imi˛ilor l„sa˛i s„ moar„ f„r„ medicamente, f„r„ alimente ∫i f„r„ c„ldur„, chipurile pentru a se v‚ntura prin lume s„ ne fac„ nou„ bine, s„ fac„ lobby pentru Rom‚nia. Œn parantez„ fie spus, soacr„-mea ar face un lobby mai eficient ∫i mai pu˛in costisitor, c„ e o patrioat„ care a suferit mult Ón Clujul ocupat.

Dar creativitatea guvernan˛ilor rom‚ni nu se opre∫te la simpatica republic„ monarhic„, ar fi fost prea pu˛in pentru fantezia lor debordant„. Dumnealor au descoperit ∫i

brevetat republica guvernamental„, adic„ acea form„ care transform„ Parlamentul Óntr-un element decorativ, Óntr-o adunare pe care o convoac„ din c‚nd Ón c‚nd spre a Ómplini formalitatea ridic„rii unor m‚ini pentru ratificarea unor acorduri interna˛ionale, pentru trimiterea de trupe pe aiurea, s„ ne afl„m ∫i noi Ón treab„, ∫i pentru regizarea unei pantomime numite cu cinism îactivitate legislativ„“.

Œn fapt, Guvernul elaboreaz„ legile ∫i tot el ∫i le voteaz„, majoritatea membrilor Guvernului fiind ∫i deputa˛i ∫i senatori. BineÓn˛eles c„ sunt ajuta˛i de clientela l„sat„ pe b„ncile puterii, Ón c‚rd„∫ie cu reprezentan˛i ai minorit„˛ilor, apolitici, dar interesa˛i doar de meschinele lor privilegii.

A∫a s-a ruinat Rom‚nia: cu legea pe mas„, lege f„cut„ de guvern, votat„ de guvern ∫i de alia˛i ∫i de clientela corupt„.

A∫a au ap„rut miile de ordonan˛e care au pulverizat patrimoniul public, care au decimat economia, instaur‚nd dictatura mafiei de partid ∫i de stat asupra Óntregului popor. A∫a s-au v‚ndut fabrici viabile pe nimic, a∫a s-au exportat uzinele la fier vechi, a∫a au duduit gaterele de∫ertiz‚nd codrii, a∫a au fost Ónchise combinatele zootehnice, tot a∫a au fost date pe nimic unor indieni sau altor aborigeni combinate siderurgice, altora rafin„rii, b„nci, I.A.S.-uri; a∫a au ap„rut sinistrele ordonan˛e de preluare la datoria public„, pe c‚rca n„p„stui˛ilor de rom‚ni, a furturilor imense de la S.N.T.R., RAFO, C.R.P., îPetromidia“, îLukoil“ ∫i toate celelalte.

V„z‚nd ei c„ nimeni nu reac˛ioneaz„, Ó∫i pot permite orice, inventatorii republicii guvernamentale care ∫i-au subordonat tot ce mi∫c„, justi˛ie, pres„, programe de preaderare, administra˛ie central„ ∫i local„, sistem bancar, vin Ón fiecare an cu noi ∫i noi ini˛iative aiuritoare antieconomice, antisociale ∫i antina˛ionale.

Dup„ ce au cadorisit Ón 2002, s„ lu„m un singur exemplu, Societatea Na˛ional„ îTutunul rom‚nesc“ cu 3.500 de miliarde, preluate la datoria public„, chipurile pentru a-l Óncuraja pe s„rmanul om de bine, Ioan Nicolae, s„ men˛in„ locurile de munc„, s„ aduc„ prin managementul lui performant importante sume la buget, Ón anul acesta, exact dup„ ce a primit acest cadou de 3.500 de miliarde, a Ónchis mai toate fabricile apar˛in‚nd S.N.T.R., l„s‚nd muncitorii muritori de foame.

Acum, auzim de la radio o reclam„ asidu„ la privatizarea S.N.T.R. Ve˛i Óntreba poate: îDar nu s-a privatizat o dat„? N-a fost scutit„ de milioane de dolari datorii? Cu ce s-au finalizat aceste demersuri legislative, de fapt, guvernamentale?“

Tot auzind la radio c„ se privatizeaz„ S.N.T.R., unii ar zice c„ e o ciorb„ reÓnc„lzit„, dar de fapt e o m‚ncare care a mai fost m‚ncat„ o dat„ sau de mai multe ori, iar acum e servit„ unui alt fl„m‚nd din economia de paia˛e.

Republica noastr„ guvernamental„ e o inven˛ie foarte distractiv„. Cu ea nu te mai plictise∫ti niciodat„! Chiar a∫a, de ce or pl‚nge unii ca pro∫tii, de ce s-or arunca ei de pe blocuri, de ce s-or c„˛„ra pe macarale, de ce ∫i-or

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 163/19.XII.2003 da foc Ón fa˛a prim„riilor? C„ originali suntem, conduc„tori lacomi ∫i cinici avem, premii ∫i distinc˛ii cu cruce sau f„r„, dar mai ales f„r„ cruce ∫i f„r„ fric„ de Dumnezeu, ne tot acord„m!

Noroc c„ se apropie anul 2004. La mul˛i ani!

## Da, mul˛umesc.

Œl invit pe domnul deputat Traian Dobre. Va urma domnul Gheorghe Pribeanu.

Au depus la secretariat deputa˛ii Vlad Hogea, Eugen Nicol„escu ∫i Anton Marin.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Pentru a doua oar„ Ón decurs de o jum„tate de veac, spa˛iul central ∫i est-european a cunoscut profunde schimb„ri sociale, politice ∫i economice. Rena∫terea speran˛elor Óntr-un viitor mai bun dup„ 1990 m„ determin„ s„ fac o paralel„ Óntre anii de apogeu ai capitalismului rom‚nesc, 1934—1939, ∫i anii 2000—2003, Ón care economia rom‚neasc„, Ón special, a reu∫it s„ recupereze ceea ce a pierdut Ón mai bine de un deceniu dup„ 1990.

Trebuie s„ recunoa∫tem c„ transform„rile politice ∫i economice au creat la un moment dat o ambiguitate Ón actul decizional ∫i legislativ care a permis exploatarea acestui fapt de c„tre cei pu∫i pe c„p„tuial„, indiferent prin ce metode. De la arhicunoscuta sintagm„ îNu ne vindem ˛ara!“ se ajunsese la un anumit moment la un jaf na˛ional cu repercusiuni majore Ón planul economic ∫i Ón mod special Ón cel social, Ón mod deosebit Ón cel social.

Dup„ alegerile din 2000, o dat„ cu revenirea la guvernare a P.S.D.-ului, Óncep s„ se pun„ bazele dezvolt„rii economico-sociale a Rom‚niei. Œmbun„t„˛irea ∫i transformarea total„ a legisla˛iei a creat premisele a∫ez„rii pe un f„ga∫ normal din punct de vedere economic ∫i, Ón egal„ m„sur„, cu un impact pozitiv Ón sfera social„.

De altfel, raportul de ˛ar„, apreciat de unii ∫i contestat de al˛ii, eviden˛iaz„ Ónchiderea provizorie a 20 de capitole de negociere cu Uniunea European„ din _acquis_ -ul comunitar. De men˛ionat este faptul c„ dup„ drastica pr„bu∫ire dintre anii 1997-1999, pr„bu∫ire eviden˛iat„ ∫i de anali∫tii economici interni ∫i interna˛ionali, stadiul evolutiv prezent este de natur„ at‚t s„ ne Óncurajeze, ∫i Ón egal„ m„sur„ s„ ne dea noi imbolduri de a Óntreprinde mai mult.

Cel mai adesea exist„ tendin˛a de a g„si vinova˛i, de obicei Ón guvern„rile anterioare, sau ne ferim s„ spunem c„ dup„ 1989 statul s-a retras aproape cu totul din politica social„ ∫i destul de semnificativ din cea economic„. Astfel, ∫ocul resim˛it de popula˛ia obi∫nuit„ cu impunerile ∫i grija or‚nduirii comuniste a fost at‚t de dramatic Ónc‚t genera˛ii Óntregi au devenit practic neadaptate noii organiz„ri socio-politico-economice.

Este tardiv s„ ne Óntreb„m cum ar fi ar„tat Ón acest context economia rom‚neasc„ dac„ P.D.S.R.-ul, actualul P.S.D., ar fi c‚∫tigat alegerile Ón 1996. Œns„ putem constata prin intermediul cifrelor ce a adus guvernarea C.D.R.

™i aici men˛ionez c„ dimensiunea produsului intern brut, Ón guvernarea ’97-’99, are ca an de referin˛„ 1996, fiind calculat„ Ón func˛ie de datele oferite de Banca Interna˛ional„ ∫i de statistica rom‚neasc„. ’97 reprezint„ mai pu˛in, 6,9% din P.I.B., ’98 7,3%, ’99 8%, mai pu˛in fa˛„ de ’96.

Dac„ mai punem Ón balan˛„ ∫i faptul c„, Ón general, P.D.S.R.-ul crease premisele pentru a men˛ine un trend cresc„tor p‚n„ Ón anul ’96 al P.I.B., iar dac„ acest trend s-ar fi men˛inut m„car la nivelul de 4—5%, Rom‚nia ar fi b„tut la poarta mileniului trei mai bogat„ cu peste 22 miliarde de dolari.

Distin∫i colegi, concluziile v„ sugerez s„ le trage˛i dumneavoastr„.

V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc ∫i eu.

Dau cuv‚ntul domnului deputat Gheorghe Pribeanu. Va urma domnul Mihai Baciu.

## Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Declara˛ia mea politic„ este intitulat„: îTimi∫oara, remember ’89“.

Œn urm„ cu 14 ani, la Timi∫oara, Ón acel decembrie 1989, Ón contextul interna˛ional favorabil, au avut loc evenimente care au marcat crearea premiselor declan∫„rii Revolu˛iei Na˛ionale Rom‚ne, evenimente care au constituit un pas hot„r‚tor spre o mare victorie a rom‚nilor, pl„tite cu multe jertfe, dar ∫i Ónso˛ite de speran˛a angaj„rii Rom‚niei pe un nou drum, cel al democra˛iei ∫i libert„˛ii.

Dac„ ultima perioad„ a anului 1989 a fost marcat„ de mi∫c„ri sociale izolate ∫i spontane Ón mai multe zone ale ˛„rii, f„r„ v„rsare de s‚nge, nu acela∫i lucru putem afirma despre ora∫ul Timi∫oara, care este un alt fel de loc, izvorul speran˛ei pentru rom‚ni.

Cronologia faptelor a fost urm„toarea: Ón 15 noiembrie 1989, studen˛ii din campusul universitar timi∫orean se preg„teau s„ celebreze calificarea echipei de fotbal a Rom‚niei Ón turneul final al Campionatului mondial.

La fiesta studen˛easc„ s-au scandat lozinci anticomuniste, fapt ce a generat o ripost„ rapid„ a organelor de mili˛ie ∫i securitate. Tot Ón 15 noiembrie 1989, la U.M.T. — Timi∫oara a avut loc o grev„ spontan„, anihilat„ imediat de for˛ele de ordine. Revolu˛ia a fost am‚nat„ cu 30 de zile.

Manifesta˛iile spontane din nop˛ile de 15, 16 ∫i 17 decembrie 1989 au c„p„tat un caracter politic, oamenii participan˛i tr„ind evenimente dramatice.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 163/19.XII.2003 Profit‚nd de protestele maselor populare, anumite for˛e bine coordonate, altele dec‚t for˛ele revolu˛ionare, au participat la devastarea, incendierea ∫i distrugerea magazinelor, unit„˛ilor comerciale ∫i localurilor publice din zona central„ a ora∫ului Timi∫oara.

Œn diminea˛a zilei de 17 decembrie, cet„˛enii ora∫ului Timi∫oara, ie∫i˛i pe str„zi, privesc stupefia˛i la urm„rile actelor de vandalism ce au avut loc Ón noaptea precedent„.

Centrul ora∫ului, cu magazine devastate ∫i incendiate, zeci de vitrine sparte ofer„ o imagine de co∫mar. Dup„ ora 10,00 diminea˛a, manifesta˛ia locuitorilor Timi∫oarei se reia cu ∫i mai mult„ Ónd‚rjire.

Un moment important din etapele revolu˛iei l-a constituit ie∫irea oamenilor Ón strad„ cu un drapel tricolor din care s-a decupat stema socialist„, simbol al unei societ„˛i sortite pierii. Œn diferite puncte ale ora∫ului, coloane ale armatei defilau cu fanfar„ ∫i drapel de lupt„, Ón scopul descuraj„rii demonstra˛iilor.

Œn noaptea de 17 spre 18 decembrie 1989 ac˛iunile violente se ˛in lan˛. Sunt Ónregistrate victime Ón Calea ™agului, Calea Girocului, Pia˛a Libert„˛ii ∫i la Catedrala Metropolitan„ ∫i Ón alte locuri. Diminea˛a zilei de 18 decembrie 1989 se anun˛„ frumoas„ ∫i senin„, dar Ón sufletele oamenilor clocotea m‚nia, revolta ∫i deruta.

Sfid‚nd interdic˛ia de a circula Ón grup, o coloan„ de tineri ajunge p‚n„ Ón fa˛a Catedralei Metropolitane ∫i aprinde lum‚n„ri pe treptele ei. Ziua de 19 decembrie 1989 marcheaz„ o schimbare radical„ Ón situa˛ie, multe Óntreprinderi Óncet‚ndu-∫i activitatea, muncitorii se organizeaz„ ∫i-∫i exprim„ deschis revendic„rile pe str„zile Timi∫oarei. Este ziua care va marca Ónceputul fraterniz„rii deschise a armatei cu adev„ra˛ii revolu˛ionari, din r‚ndurile celor mul˛i, afla˛i Ón strad„.

Œn ziua de 20 decembrie 1989, treptat, coloanele muncitore∫ti din fabricile ∫i uzinele Timi∫oarei se organizeaz„ ∫i se Óndreapt„ spre centrul ora∫ului. Œn cl„direa Operei, de acum un adev„rat stat-major al revolu˛ionarilor, sunt formulate primele revendic„ri, care vor fi aduse la cuno∫tin˛a autorit„˛ilor locale ∫i centrale.

Noi nu am avut prilejul unei revolu˛ii de catifea. La noi istoria a trebuit s„ se croiasc„ printr-o revolt„ dramatic„, pun‚ndu-se al„turi de semnul biruin˛ei semnul de doliu pentru mor˛ii care s-au sacrificat pentru aceast„ izb‚nd„.

Pentru prima dat„, la Timi∫oara, joi 21 decembrie 1989, este redactat„ Proclama˛ia Frontului Democratic Rom‚n, ca prim program ideologic care a condus Revolu˛ia Na˛ional„ Rom‚n„ p‚n„ la Ónfiin˛area Frontului Salv„rii Na˛ionale.

Via˛a noastr„ ∫i-a reluat cursul, am ren„scut. P‚n„ ∫i urmele sfinte ale martirajului au disp„rut, ele fiind Ónlocuite de monumente peste care timpul ∫i-a l„sat deja amprenta.

Pe treptele sfinte ale Catedralei Metropolitane, s‚ngele nevinovat al copiilor uci∫i r„m‚ne imprimat Ón mintea timi∫orenilor, ca ni∫te petale de maci ro∫ii, peste care Ón

fiecare an Dumnezeu a∫terne fulgi albi de nea, ca o purificare etern„.

Acum, dup„ 14 ani, Ón acela∫i loc se aude muzica lini∫titoare a colindelor de Cr„ciun, ca un omagiu sacru Ónchinat memoriei eroilor no∫tri, clinchetul vesel al clopo˛eilor contrast‚nd Ón mintea mea cu b„taia trist„ a clopotelor Catedralei, din acea vreme.

Dac„ ∫i numai pentru ca noi s„ putem respira acest aer liberi, de libertate, au murit martirii Timi∫oarei, gestul lor sublim nu a fost Ón zadar. Cei ce nu mai sunt au murit pentru noi, duc‚nd cu ei pentru totdeauna, dincolo de barierele vie˛ii, chipurile criminalilor.

Unele din visele noastre de atunci s-au Óndeplinit. Pentru altele va trebui s„ mai lupt„m, s„ mai a∫tept„m. Oare c‚t?

Partidul Rom‚nia Mare este al„turi de cutez„torii neÓnfrica˛i, adev„ra˛ii revolu˛ionari care-∫i p„streaz„ verticalitatea, demnitatea Ón lupta pentru realizarea idealurilor na˛ionale.

Guvernele postdecembriste ajunse la putere nu au Ón˛eles c„ existen˛a lor se datoreaz„, Ón primul r‚nd, sacrificiului ∫i curajului manifestat de tinerii din ’89, ast„zi marca˛i de trecerea timpului ∫i Ónc„ trata˛i ca ni∫te paria ai societ„˛ii, majoritatea sunt ∫omeri ∫i duc o via˛„ modest„, sunt jigni˛i de mass-media, f„r„ a se ˛ine cont de libertatea presei, care este tot un rezultat al revolu˛iei.

M„ Óntreb: acei care denatureaz„ adev„rul, scriind c„r˛i, Ónv‚rtindu-l prin meandrele concretului, cum se vor prezenta la judecata de apoi?

De la aceast„ Ónalt„ tribun„, rog to˛i factorii de r„spundere ai acestei ˛„ri s„ vegheze la acordarea respectului cuvenit participan˛ilor la Revolu˛ia Rom‚n„ din 1989 ∫i la neÓntinarea imaginii acestor adev„ra˛i eroi ai neamului rom‚nesc. Dac„ unii Ó∫i creeaz„ eroi Ón lupte de cotropire, noi Ói avem pe drept.

Stima˛i revolu˛ionari,

V„ urez s„ petrece˛i, dup„ datin„, s„rb„torile de iarn„ ∫i s„ v„ p„stra˛i speran˛a c„ Ón clasa politic„ actual„ sunt ∫i oameni capabili, demni ∫i curajo∫i, care pun — mai presus de toate — interesul na˛ional.

Fie ca farmecul muzicii colindelor de Cr„ciun s„ se aud„ p‚n„ acolo, sus, Ón Ceruri, ∫i s„-i bucure etern pe Eroii Revolu˛iei Na˛ionale Rom‚ne.

Dumnezeu s„-i odihneasc„ pe Eroii Revolu˛iei de la Timi∫oara ∫i din toat„ fiara.

Fie ca anul 2004 s„ aduc„ numai bucurii ∫i schimb„ri Ón bine mult Óncercatului popor rom‚n. La mul˛i ani tuturor!

V„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 163/19.XII.2003

V„ mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul domnului Mihai Baciu.

Va urma domnul Tiberiu Sb‚rcea.

Domnul Baciu ne-a promis c„ va prezenta Ón spirit oltenesc, nu moldovenesc, declara˛ia de ast„zi, adic„ mai repede.

Recunosc… domnule pre∫edinte, ∫i v„ mul˛umesc c„ mi-a˛i dat cuv‚ntul… recunosc reflexul oric„rui pre∫edinte...

Scuza˛i-m„, domnule Baciu!

Domnul deputat Radu Ciuceanu a depus la secretariat.

... de ∫edin˛„: Ói las„ pe cei care vorbesc primii s„ spun„ c‚t vor ∫i ce vor ∫i, c‚nd ne apropiem de sf‚r∫it, ne amenin˛„ cu principiile astea omene∫ti, mai scurt: îDac„ ne iube∫ti…“ etc.

Voi fi scurt, domnule pre∫edinte, chiar foarte scurt, ∫i voi expune Ón fa˛a dumneavoastr„ doar dou„ teme, Óns„ dou„ teme fierbin˛i.

Prima chestiune: Ón raportul de ˛ar„ pentru Rom‚nia citim acolo c„ exist„ c‚teva capitole fierbin˛i, total negative, pe care ∫i la care Rom‚nia se afl„ Ón mare suferin˛„. Œntre acestea, justi˛ia. Guvernul a publicat zilele trecute, cel pu˛in noi am primit Ón casetele noastre, un teanc respectabil de foi, cu programul Guvernului privind Óndeplinirea condi˛iilor de azi Óncolo, p‚n„ Ón 2004, impuse de Uniunea European„ pentru acceptare. ™i acolo se vorbe∫te foarte frumos ∫i despre justi˛ie.

Ce se Ónt‚mpl„ Ón realitate? Œn realitate se Ónt‚mpl„ urm„torul lucru, o chestiune pe care o cunoa∫te toat„ lumea. Tribunalul Bucure∫ti ∫i Curtea de Apel au respins, deci fiecare Ón parte, solicitarea absolut legal„, conform Legii partidelor politice, a Ónregistr„rii Alian˛ei îDreptate ∫i Adev„r“ — P.N.L.-P.D.

Argumentele sunt ridicole. Ele exploateaz„ resursele sofistice ale limbii rom‚ne, pentru c„ orice limb„ are asemenea resurse, Óncalc„ logica obi∫nuit„ ∫i logica juridic„, pentru c„ Ón spatele acestor argumente a∫a-zis juridice nu se afl„ altceva dec‚t frica actualei puteri de aceast„ alian˛„.

Este vorba, a∫adar, stima˛i colegi, de o subordonare condamnabil„, incredibil„ a justi˛iei fa˛„ de putere, fenomen condamnat Ón toate ˛„rile democratice ∫i civilizate, nu numai ale Europei. Dar, Ón orice caz, noi vom continua acest proces de Ónregistrare ∫i, p‚n„ la urm„, nu are cum justi˛ia rom‚n„ s„ nu accepte aceast„ solicitare.

A doua chestiune: Ónmul˛irea canceroas„ a noilor comune, a noilor unit„˛i administrative Ón Rom‚nia demonstreaz„ clar inten˛ia puterii de a confisca, la

alegerile locale urm„toare, o mare parte a administra˛iei locale din Rom‚nia.

Se ∫tie c„, Ón conformitate cu tendin˛a european„, puterea de decizie coboar„ Óncet-Óncet de la centru spre administra˛iile locale. Din aceast„ cauz„, actuala putere central„, m„ refer la Guvernul ∫i partidul conduc„tor actual, Óncearc„ prin toate mijloacele s„ pun„ m‚na Ón continuare, ∫i dup„ alegerile viitoare, pe aceast„ putere local„. Recurge la orice mijloc, inclusiv la cel pe care vi-l spuneam, Ónmul˛irea canceroas„, ca o tumoare, a acestor unit„˛i administrative, majoritatea artificial create, pentru c„ primarii ∫i viceprimarii noilor unit„˛i vor fi numi˛i, dup„ c‚te ∫tie toat„ lumea ∫i se inten˛ioneaz„, de c„tre prefec˛i.

Este vorba, a∫adar, stima˛i colegi, de un reflex pe care Ól cunoa∫tem din istoria Óndelungat„ a ˛„rilor europene, ∫i nu numai a Europei, atunci c‚nd o putere se afl„ la crepuscul recurge la orice mijloc pentru a se men˛ine, ca o fiar„ r„nit„. Asist„m, a∫adar, la acest reflex.

™i o a treia chestiune, ∫i cu asta am Óncheiat, domnule pre∫edinte. Este vorba de preconizatul tur unic la alegerile locale, care tur unic de scrutin este menit s„ duc„ la acela∫i rezultat nenorocit pentru Rom‚nia, confiscarea a 70-80% din administra˛ia local„ a acestei ˛„ri. Ne Óntoarcem, a∫adar, la politica de comand„, la centralism, la dictatur„ Ón haine democratice ∫.a.m.d.

Aceste c‚teva chestiuni am vrut s„ vi le spun ∫i le vom repeta Ón continuare, pentru c„ ne afl„m, p‚n„ la urm„, Óntr-o ˛ar„ Ón care putem vorbi, Óntr-o ˛ar„, cel pu˛in la suprafa˛„, democratic„, ∫i nu vom ceda sub nici o form„ acestui ∫antaj îlegal“.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

Mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul domnului Tiberiu Sb‚rcea.

Va urma domnul deputat Ovidiu Dr„g„nescu.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Interven˛ia mea se nume∫te îT‚rgul Interna˛ional IndAgra — 2003, moment de referin˛„ pentru agricultura Rom‚niei“.

Particip‚nd la deschiderea T‚rgului Interna˛ional IndAgra 2003 mi-am dat seama de valoarea standurilor cu exponatele prezentate ale mai multor firme, Ón cadrul celor trei expozi˛ii — IndAgra, Expo-Drinq ∫i All Pack, de la Complexul Expozi˛ional T‚rgul Interna˛ional Bucure∫ti — ROMEXPO —, deschis de domnul George Cojocaru, pre∫edintele Camerei de Comer˛ ∫i Industrie a Rom‚niei ∫i a Municipiului Bucure∫ti, pre∫edinte ∫i director general al ROMEXPO.

La deschidere au fost prezente personalit„˛i de seam„ din agricultura rom‚neasc„, iar prezen˛a ministrului agriculturii, Ilie S‚rbu, a dat greutate acestui moment.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 163/19.XII.2003 Dup„ vizita pe care am realizat-o Ón toate pavilioanele ∫i la toate standurile, am putut s„ constat c„ acest t‚rg este un moment de referin˛„ pentru agricultura rom‚neasc„, Ón sensul Ón care expozan˛ii au oferit calitate Ón prezentarea produselor, am apreciat eforturile firmelor din industria alimentar„ de a Ónnoi gama sortimental„ ∫i de a preg„ti produse de calitate pentru export, c„ firma italian„ LANDINI va produce primele tractoare la Uzinele îTractorul“ din Bra∫ov, pentru ceea ce face Mecanica îCeahl„ul“ — S.A., pentru oferta bogat„ de produse de patiserie ∫i cofet„rie, pentru contribu˛ia deosebit„ a cercet„rii, pentru progresele deosebite Ón dezvoltarea afacerii de ma∫ini de ambalat, pentru eforturile ∫i ac˛iunile Óntreprinse pentru succesul Salonului de mase plastice, Óntr-un cuv‚nt, pentru tot ce-am vizitat.

M-a impresionat deosebit organizarea primului salon de produse ecologice îEco-Agricultura“ — domeniu Ón care ne punem mari speran˛e pentru realizarea exportului.

Pot afirma cu t„rie c„ am Ónceput s„ realiz„m Ón Rom‚nia de azi spusele lui Gheorghe Ionescu-™i∫e∫ti — un mare om de ∫tiin˛„ agricol„: îC‚nd va Óncol˛i Ón mintea organelor administrative c„ Ómbun„t„˛irea produc˛iei agricole este o problem„ fundamental„ a statului nostru rom‚nesc, atunci greut„˛ile vor fi pe jum„tate biruite. Dac„ va deveni unanim„ aceast„ convingere, se vor g„si ∫i mijloacele ∫i c„ile pentru a se ajunge la acest scop.“

Prezen˛a primului-ministru Adrian N„stase la acest t‚rg este edificatoare Ón importan˛a pe care Guvernul o acord„ agriculturii, iar din spusele Domniei sale am s„-mi permit s„ citez: îEste clar c„ produsele prezentate aici, la IndAgra, Óncep s„ corespund„ din ce Ón ce mai mult normelor europene, ∫i m„ refer nu numai la modul de prezentare, dar ∫i la calitatea acestora.“

La Ónchiderea vizitei, premierul Adrian N„stase i-a felicitat pe organizatori ∫i a apreciat c„ îtoate aceste lucruri ne arat„ c„ agricultura Rom‚niei se dezvolt„ ∫i ea trece de la o form„ de subzisten˛„ la o formul„ de agricultur„ modern„, eficient„“.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc ∫i eu.

Œl invit la microfon pe domnul deputat Ovidiu Dr„g„nescu.

Va urma domnul Cristian Dumitrescu.

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

O s„ m„ refer, Ón continuare, pe scurt, la agresiunea comis„ de c„tre persoane necunoscute asupra ziaristului timi∫orean Ino Ardelean, de la Edi˛ia de Vest a ziarului îEvenimentul zilei“.

Dup„ dispari˛ia Ón Ómprejur„ri neelucidate p‚n„ Ón prezent a jurnalistului ∫i regizorului Iosif Costina∫, massmedia timi∫orean„ a cunoscut zilele trecute Ónc„ un episod murdar al acestei campanii de intimidare, de

Óncercare de reducere la t„cere a unor reprezentan˛i ai presei care Ónc„ mai au curajul de a Ómpro∫ca cu noroi partidul de guvern„m‚nt. Aceast„ acuza˛ie a fost adus„ recent lui Ino Ardelean de c„tre unul din ziarele de partid ale P.S.D.

Mai multe publica˛ii timi∫orene cunoscute ca f„c‚nd jocul P.S.D. au publicat articole calomnioase la adresa ziaristului Ino Ardelean, ∫i m„ refer aici la ziarul îPrima or„“ ∫i la s„pt„m‚nalul îCopita ∫i VIP de Banat“, ca r„spuns la articolele publicate de acesta Ón îEvenimentul zilei“. Probabil au considerat c„ aceste calomnii nu mai erau suficiente ∫i au considerat c„ se impunea o ciom„geal„ s„n„toas„ pentru intimidarea ziaristului.

Agresiunea josnic„ asupra sa, asupra lui Ino Ardelean, care era cunoscut pentru anchetele ∫i reportajele sale critice la adresa puterii, este un foarte dur atentat la libertatea presei. Evident, Ón spatele agresiunilor se ascund personaje deranjate de ziari∫tii care Ónc„ mai au curajul s„ dema∫te abuzurile, incompeten˛a, nepotismul sau corup˛ia promovate de actualul partid aflat la putere.

Doar Ón ultima s„pt„m‚n„, ziaristul Ino Ardelean a publicat trei articole privind profilul moral al unor lideri locali ai P.S.D. sau unele afaceri mai pu˛in curate ale acestora, cum ar fi: cazul ∫efului filialei locale a P.S.D. din Teremia Mare, comun„ din jude˛ul Timi∫, care fiind Ón acela∫i timp ∫i director al ∫colii, Ó∫i trimitea elevii de clase primare s„ lucreze ca arga˛i pe mo∫ia sa.

Cazul noului ministru al s„n„t„˛ii, care nu a f„cut publice, conform legii, mai multe companii la care este ac˛ionar. ™i, de asemenea, dezv„luiri privind modalit„˛ile prin care unele firme ale clientelei P.S.D. sau chiar ale liderilor P.S.D. c‚∫tig„ licita˛iile publice. Pentru acest gen de articole pedeapsa asupra ziaristului a venit prompt ∫i a fost executat„ cu s„lb„ticie. Œn urma b„t„ii crunte suportate, ziaristul a suferit un traumatism cranio-cerebral ∫i o dubl„ fractur„ de mandibul„, necesit‚nd cel pu˛in o interven˛ie chirurgical„.

Urm„rile asupra domnului Ardelean se vor resim˛i, probabil, toat„ via˛a, ∫i nu m„ refer doar la urm„rile fizice, ci mai ales la urm„rile psihice.

Iat„ c„ dup„ moartea ziaristului Iosif Costina∫, al c„rui dosar s-a plimbat, pe plan local, de la Poli˛ie la Parchet ∫i apoi a ajuns pe la Curtea Suprem„ de Justi˛ie, institu˛ie care de altfel continu„ s„ tac„, Ón mod suspect, Ón leg„tur„ cu acest caz, a urmat plecarea din pres„ a ziaristului Eugen Sasu, tot de la îEvenimentul zilei“, care a renun˛at s„-∫i mai practice meseria, pe care o practica foarte bine, din cauza amenin˛„rilor la adresa familiei sale.

Cre∫terea num„rului atacurilor Ómpotriva jurnali∫tilor rom‚ni care investigheaz„ corup˛ia este extrem de Óngrijor„toare, situa˛ia respectiv„ fiind condamnat„ ∫i de organiza˛ii interna˛ionale de ap„rare a libert„˛ii presei.

Av‚nd Ón vedere cele de mai sus, Partidul Na˛ional Liberal solicit„ Óncetarea presiunilor ∫i a folosirii violen˛ei Ómpotriva reprezentan˛ilor mass-media.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 163/19.XII.2003 De asemenea, Ón calitatea mea de vicepre∫edinte al Comisiei pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„, cer tuturor profesioni∫tilor din cadrul Poli˛iei, Parchetului, justi˛iei s„ nu mai accepte presiuni sau comenzi politice din partea actualei puteri, risc‚nd astfel s„-∫i compromit„ carierele definitiv, ci le cer s„-∫i fac„ meseria Ón mod onest, cu respect fa˛„ de lege ∫i fa˛„ de cet„˛ean.

Cer Ministerului Public, Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor, precum ∫i Poli˛iei, mai ales, s„ se ocupe cu prioritate de g„sirea vinova˛ilor Ón toate cazurile de agresiune asupra jurnali∫tilor din Rom‚nia. Altfel, voi considera c„ nimic nu s-a schimbat fa˛„ de ce era Ón Rom‚nia Ónainte de ’89, iar cei care l-au lovit pe Ino Ardelean sunt fra˛i de s‚nge cu cei care au tras Ón timi∫oreni Ón decembrie 1989.

Mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul domnului deputat Cristian Dumitrescu. Va urma domnul deputat Aurel Daraban.

## Domnule pre∫edinte, mul˛umesc.

Unul dintre obiectivele programatice ale Revolu˛iei din Decembrie ’89 ∫i ale procesului de reinstaurare a unei societ„˛i democratice Ón ˛ara noastr„ a fost reconstituirea propriet„˛ii private, pe calea restituirilor ∫i a privatiz„rii.

Ast„zi, la 14 ani de la c„derea comunismului, Rom‚nia, aflat„ Ón avansat proces de integrare euroatlantic„, se poate m‚ndri cu o structur„ a propriet„˛ii compatibil„ cu standardele democra˛iei europene.

Œn urm„ cu c‚teva zile, Guvernul Rom‚niei anun˛a, Ón mod laconic, c„ proprietatea funciar„ a fost restituit„ cu titlu de proprietate Ón propor˛ie de 96% fo∫tilor de˛in„tori sau urma∫ilor lor legitimi. Se Óncheie, astfel, Ón liniile sale principale, un mare contencios, acela al restituirii terenurilor agricole, a∫ez‚nd Rom‚nia Ón r‚ndul ˛„rilor postcomuniste care au reu∫it finalizarea acestui amplu efort de intrare Ón normalitate.

Momentul are ∫i o alt„ semnifica˛ie, Ón afara aceleia c„ Guvernul N„stase ∫i-a mai Óndeplinit unul dintre angajamentele asumate Ón momentul intr„rii la guvernare, deoarece Ól putem lega de un alt eveniment politic important, ∫i anume introducerea Ón Constitu˛ie, prin modificarea prevederilor ei, a no˛iunii de proprietate privat„ garantat„.

Am adus Ón discu˛ie aceste dou„ aspecte pentru a putea pune Ón eviden˛„ caracterul populist al declara˛iei unui deputat P.D. care a cerut demisia prefectului jude˛ului Suceava pentru faptul de a fi pus Ón posesie cu terenuri silvice pe fo∫tii proprietari, Ón conformitate cu legile speciale Ón vigoare Ón domeniul restituirii.

Deci ∫i Ón afara faptului c„ jude˛ul Suceava, ca cel mai Ómp„durit jude˛ al ˛„rii, a avut de f„cut fa˛„ la un

volum enorm de munc„ pentru ca restituirile s„ fie f„cute Ón termen c‚t mai scurt, Ón acest jude˛ s-au g„sit ∫i solu˛ii pentru a se rezolva inclusiv problemele retroced„rilor c„tre domeniul bisericesc. Mai mult, jude˛ul Suceava se afl„ Ón plutonul frunta∫ al unit„˛ilor administrativ-teritoriale Ón ceea ce prive∫te acordarea titlurilor de proprietate fo∫tilor proprietari. Prefectul ∫i Prefectura, ca reprezentan˛i ai Guvernului Ón teritoriu, au adus, astfel, Ón mod onest ∫i cu eforturi remarcabile, normalitatea Óntr-un domeniu care fr„m‚nt„ societatea rom‚neasc„, Ón acest col˛ de ˛ar„, de peste un deceniu.

Nu putem cere opozi˛iei s„ aplaude gesturile Guvernului, de∫i sunt momente Ón care se cere ca m„car s„ le recunoa∫tem. Dar Ón nici un caz nu putem fi de acord ca, pe nedrept, din pur interes local sau electoral, s„ fie negat„ o eviden˛„ ∫i blamate gratuit persoane ∫i institu˛ii.

Iat„ de ce, cer Ón mod public domnului deputat Ioan Oltean s„-∫i retrag„ aceast„ nedreapt„ solicitare de demisie a prefectului jude˛ului Suceava pentru vina de a-∫i fi f„cut datoria.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc ∫i eu.

Œl invit la microfon pe domnul deputat Aurel Daraban. Va urma domnul deputat Valentin Iliescu.

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Declara˛ia mea politic„ am intitulat-o: î2004, un an al ofensivei faptelor“.

Suntem con∫tien˛i cu to˛ii c„ anul 2004 este un an electoral, un an Ón care vor fi programate alegeri locale, generale ∫i parlamentare. Ne a∫teapt„ o perioad„ dificil„, Ón care ne vom confrunta mai mult dec‚t p‚n„ acum cu diverse critici. P‚n„ la un punct este chiar firesc s„ se Ónt‚mple a∫a, dar noi trebuie s„ Ón˛elegem ∫i s„ demonstr„m c„ ofensiva politic„ pentru anul viitor trebuie s„ fie una a faptelor, din partea tuturor partidelor parlamentare, pentru c„ numai o asemenea abordare a lucrurilor reprezint„ cel mai bun mijloc de a c‚∫tiga Óncrederea electoratului.

Pentru aceasta este nevoie de un efort sus˛inut ∫i constant de imagina˛ie, de inova˛ie managerial„ ∫i economic„. Œn acest context doresc s„ subliniez c„ avem mari r„spunderi Ón ceea ce prive∫te administra˛ia local„, a autonomiei acesteia, Óndeplinirea proiectelor hot„r‚te Ón unit„˛ile teritoriale, deoarece lucrurile nu se rezolv„ de la sine, a∫tept‚nd ca Guvernul s„ transfere comunit„˛ilor locale fondurile necesare.

Criticii no∫tri, ∫i interni ∫i externi, vorbesc de nefinalizarea negocierilor pentru aderarea la Uniunea European„ din motive economice. Plec‚nd de aici, pot s„ afirm c„ ratarea negocierilor poate conduce la

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 163/19.XII.2003 neincluderea Rom‚niei Ón bugetul comunitar european pentru mul˛i ani de acum Ónainte.

Mai mult, rapoartele Comisiei europene vorbesc, uneori, Ón cazul Rom‚niei, de dificult„˛i Ón absorb˛ia ∫i utilizarea unor fonduri de preaderare. Aceast„ tem„ este corelat„ cu solicit„rile de reform„ administrativ„, dar ace∫ti bani nu vor putea veni ∫i nu vor veni dac„ nu vom concepe programe locale sau zonale credibile ∫i eficiente de utilizare a fondurilor.

Nu este un secret c„ exist„ un deficit de cuno∫tin˛e manageriale Ón domeniu, pe care trebuie s„-l dep„∫im c‚t mai repede.

Multe din recomand„rile Parlamentului european c„tre ˛ara noastr„ constau tocmai Ón stimularea realiz„rii de proiecte rom‚ne∫ti sau Ón parteneriat cu diverse organiza˛ii, Ón direc˛ia dinamiz„rii acestui proces de absorb˛ie a unor importante sume de bani.

Dac„ a∫ face referire numai la programele SAPARD, afirm c„ este mare deficit de implementare ∫i Ón jude˛ul Constan˛a, pe care Ól reprezint. Sume pentru dezvoltarea sectorului privat, reabilitarea ∫i dezvoltarea infrastructurii de transport, modernizarea agriculturii, promovarea turismului rural, dezvoltarea ∫i diversificarea activit„˛ii economice au r„mas nefolosite, pentru c„ Ón multe localit„˛i nu s-au Óntocmit proiecte locale, pentru c„ Ón altele, de∫i au existat solicit„ri, nu s-a manifestat destul sprijin de la nivel central.

Repet Ón fa˛a oamenilor, Ón 2004 vom avea un an economic greu. Va trebui s„ ne prezent„m cu rezultate ∫i cu noi proiecte. O informare mai bun„ ∫i mai prompt„ a popula˛iei ∫i a autorit„˛ilor privind programele de finan˛are ale Uniunii Europene, dar ∫i preg„tirea, inclusiv la nivel local, a unor speciali∫ti Óntr-un asemenea domeniu reprezint„, cred eu, o prioritate ∫i un atu pentru realizarea programului nostru politic.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc mult.

Dau cuv‚ntul domnului deputat Valentin Iliescu. ™i va urma ultimul vorbitor, Corneliu Ciontu.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

De multe ori presa ∫i opinia public„ rom‚neasc„, partidele de opozi˛ie au consemnat diminuarea p‚n„ la anihilare a rolului Parlamentului Rom‚niei Ón procesul legislativ. Este deja un fapt de notorietate c„ Guvernul Adrian N„stase, profit‚nd de lipsa de verticalitate, de curaj ∫i de b„rb„˛ie politic„ a parlamentarilor Partidului Social Democrat, sfid‚nd ∫i ignor‚nd f„r„ jen„ toate propunerile ∫i argumentele formulate de partidele din opozi˛ie, a ajuns s„ devin„, Ón fapt, singurul factor decizional Ón procesul de legiferare.

O nou„ dovad„ Ón acest sens o reprezint„ dezbaterea Ón Camera Deputa˛ilor, Ón procedur„ de urgen˛„, a proiectului de Lege privind Codul fiscal.

Œn principiu, Codul fiscal trebuie s„ fie o lege de maxim„ importan˛„ pentru Rom‚nia, pentru prezentul ∫i viitorul a milioane de rom‚ni, o lege care ar putea s„ relanseze puternic economia rom‚neasc„ ∫i s„ o racordeze la nivelul exigen˛elor europene, o lege care s„ stimuleze consumul intern, exportul ∫i produc˛ia ∫i care s„ aduc„, pentru milioanele de rom‚ni care tr„iesc Óntr-o stare de mizerie, de s„r„cie ∫i de disperare f„r„ limit„, o bine venit„ speran˛„. Din p„cate, proiectul de Lege privind Codul fiscal, prin voin˛a actualilor guvernan˛i, nu este dec‚t o Óns„ilare str„vezie a unor legi, ordonan˛e ∫i ordonan˛e de urgen˛„ care Ó∫i produc ∫i Ón prezent efectele, bineÓn˛eles negative, f„r„ s„ ˛in„ cont de marile promisiuni cu care P.D.S.R. a c‚∫tigat alegerile din anul 2000.

Œn primul r‚nd, trebuie criticat„ solicitarea discut„rii Ón procedur„ de urgen˛„ a unei legi at‚t de importante. Cum s-ar spune, dup„ ce Guvernul Adrian N„stase nu a f„cut absolut nimic aproape trei ani de zile pentru elaborarea acestui act normativ, acum, Ón mare vitez„ ∫i aproape pe blat, Óncearc„ s„ treac„ prin Parlament, f„r„ o analiz„ ∫i dezbatere profund„ ∫i argumentat„, o lege de maxim„ importan˛„.

Œn al doilea r‚nd, proiectul de Lege privind Codul fiscal nu concretizeaz„ marile promisiuni f„cute Ón campania electoral„ privind reducerea fiscalit„˛ii, dovedind incapacitatea actualului Guvern de a gestiona eficient, moral ∫i competent imensul capital de Óncredere c‚∫tigat la alegeri.

Œmi permit s„ v„ aduc aminte, stima˛i colegi parlamentari din Partidul Social Democrat, c‚teva dintre promisiunile cu care a˛i c‚∫tigat alegerile din anul 2000:

— a˛i solicitat aplicarea unei cote reduse de T.V.A., Óntre 2 ∫i 9%, diferen˛iat la produsele de baz„, de strict„ necesitate pentru consumul popula˛iei, cu prioritate la alimente, energie electric„, termic„ ∫i combustibil de Ónc„lzit, medicamente, transport public ∫i articole pentru copii;

— v-a˛i angajat s„ realiza˛i diferen˛ierea impozitelor pl„tite de popula˛ie pentru cl„diri ∫i terenurile aferente acestora, inclusiv prin reducerea cu 20% a impozitelor pentru posesorii unei singure locuin˛e;

— v-a˛i angajat s„ legifera˛i reducerea cu 75% a impozitului pe profit aferent sumelor reinvestite din profitul net;

— v-a˛i angajat s„ acorda˛i scutiri pe perioade de 3 p‚n„ la 5 ani de la plata impozitului pe profit pentru societ„˛ile comerciale din sectoarele industriale cu larg impact asupra dezvolt„rii produc˛iei de industrializare a materiilor prime ∫i materialelor autohtone;

— v-a˛i angajat s„ Ónt„ri˛i disciplina financiar„ at‚t prin stimularea achit„rii la timp ∫i Ón cuantumul legal a obliga˛iilor bugetare ale agen˛ilor economici, c‚t ∫i prin sanc˛ionarea ferm„ a contribuabililor r„u-platnici.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 163/19.XII.2003 Toate aceste promisiuni nu se reg„sesc dec‚t Óntr-o foarte mic„ m„sur„ Ón proiectul Codului fiscal. ™i aceasta pentru c„ nu se poate s„ acoperi˛i g„urile foarte mari de la buget realizate de contribuabilii r„u-platnici apar˛in‚nd clientelei politice a P.S.D. (gen Corneliu Iacubov ∫i multe alte zeci ∫i sute de baroni centrali ∫i locali) ∫i, Ón acela∫i timp, s„ stimula˛i procesul de munc„, consumul intern, prin p‚rghii fiscale, Ón scopul cre∫terii clasei de mijloc, c‚t ∫i pentru protejarea persoanelor cu venituri reduse.

Stima˛i colegi din P.S.D.,

Cu speran˛a c„ mai ave˛i un strop de onoare ∫i de demnitate politic„ ∫i c„ de la Ón„l˛imea intereselor dumneavoastr„ personale mai ave˛i puterea s„ v„ uita˛i Ón ochii aleg„torilor care v-au oferit Óncrederea lor f„r„ s„ v„ fie ru∫ine, doresc s„ v„ reÓmprosp„tez memoria ∫i s„ v„ ofer o copie a promisiunilor din capitolul de Politic„ financiar„ ale ofertei electorale a P.D.S.R., intitulat„ îO guvernare mai bun„ pentru o via˛„ mai bun„“.

Presta˛ia Guvernului Adrian N„stase, sus˛inut„ din p„cate de dumneavoastr„, nu confirm„ Ón nici un fel acest slogan electoral. Dimpotriv„, Ónt„re∫te ceea ce cred tot mai mul˛i rom‚ni, c„ îRom‚nia merge cu P.S.D. Óntr-o direc˛ie gre∫it„“.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Corneliu Ciontu:**

Mul˛umesc ∫i eu.

Stima˛i colegi,

Tema interven˛iei mele este îPacificarea scenei politice rom‚ne∫ti“.

Nu exist„ schimb„ri care s„ sfideze legile firii. Œn natur„, atomii se unesc ∫i se transform„ dup„ legi pline de sens, elementele finale fiind prefigurate Ón cele ini˛iale.

Œn îMetamorfozele“ lui Ovidiu, personajele sufer„ schimb„ri de natur„, conform propriului destin.

Scriu aceste cuvinte Ón contextul Ón care politicienii ∫i anali∫tii politici vorbesc Ónc„ despre noile valori propuse de senatorul Corneliu Vadim Tudor, valori care pun Ón umbr„ conflictul politic ∫i poten˛eaz„ virtu˛ile colabor„rii ∫i dialogului.

Aceast„ schimbare nu este una radical„, nu presupune o ruptur„. Dintotdeauna Corneliu Vadim Tudor ∫i Partidul Rom‚nia Mare au c„utat Ón politica rom‚neasc„ armonia ∫i concordia. Pacea interioar„ despre care vorbesc cre∫tinii ∫i umani∫tii lui Erasmus din Rotterdam a existat tot timpul Ón noi. Numai c„ halucinanta istorie a tranzi˛iei din Rom‚nia a f„cut din fiecare partid ∫i lider politic un r„zboinic virtual, capabil s„-∫i foloseasc„ discursul pe post de lance.

Ei, bine, Ón contra acestui simbolic, dar acut r„zboi civil se ridic„ noul mesaj al Partidul Rom‚nia Mare ∫i al liderului s„u, Corneliu Vadim Tudor.

™tim bine c„ atacurile furibunde Ómpotriva noastr„ nu se vor opri aici!

™tim bine c„ dela˛iunea, calomnia, mistificarea ∫i insulta vor continua s„ se reverse asupra noastr„, dar, Ón ciuda acestui fapt, noi dorim s„ oferim un semn al maturiz„rii ∫i responsabilit„˛ii. Repet: a∫a cum natura nu evolueaz„ Ón salturi, nici Partidul Rom‚nia Mare nu trece de la o ofert„ politic„ la alta. Œnc„ de la Ónfiin˛are, partidul nostru ∫i-a m„rturisit voca˛ia constructiv„.

Œns„ acestei voca˛ii adversarii no∫tri i-au preferat conflictul deschis, iar noi am fost capabili s„ ne asum„m acest conflict ∫i s„-l c‚∫tig„m.

Promov‚nd normalizarea mediului politic rom‚nesc, Partidul Rom‚nia Mare este primul care propune o pace politic„, ∫i asta chiar de pe pozi˛iile Ónving„torului Ón lupta dintre idei. Fire∫te, aceast„ transformare nu presupune o decerebrare, o pierdere a busolei politice a verticalit„˛ii. ™tim bine c‚t de grav„ este starea societ„˛ii rom‚ne∫ti ∫i Ói cunoa∫tem pe cei responsabili.

Partidul Rom‚nia Mare va r„m‚ne, dincolo de t„gad„, un partid cu personalitate deplin definit„, cu mesaj unic, deloc dispus la compromisuri morale ∫i ideologice.

Partidul Rom‚nia Mare nu face trocuri cu propria onoare. Unii s-au gr„bit s„ sugereze c„ transformarea lui Corneliu Vadim Tudor survine Ón urma unor Ón˛elegeri de culise cu actualul Executiv, merg‚nd p‚n„ la ideea c„ la alegerile din 2004 unii dintre parlamentarii indezirabili ai Partidului Social Democrat se vor reg„si pe listele noastre electorale. Este o fantezie!

Partidul Rom‚nia Mare Ó∫i p„streaz„ profilul ∫i menirea de partid de opozi˛ie. Lupta noastr„ pentru Ómplinirea interesului na˛ional r„m‚ne aceea∫i. Lipsa noastr„ de aderen˛„ la mecanismele corup˛iei este nemodificat„.

Dorim numai s„ transpunem Ón via˛„, pentru Ónt‚ia dat„ Ón Rom‚nia, dup„ 1989, no˛iunea de opozi˛ie constructiv„.

Dorim ca raporturile dintre opozi˛ie ∫i putere, ca ∫i cele dintre opozi˛ie ∫i opozi˛ie s„ devin„ rezonabile ∫i mature.

Partidul nostru va continua s„ critice erorile Guvernului ori de c‚te ori acestea vor ap„rea, dar o vor face Óntr-un mod mai apropiat de practica parlamentarismului britanic, cel mai b„tr‚n din lume, dec‚t de agresivitatea Levantului.

Ce Ónseamn„, Ón ultim„ instan˛„, aceast„ metamorfoz„? Sintetiz‚nd, vom spune a∫a: Ónseamn„, Ón primul r‚nd, o Óncercare de pacificare a scenei politice rom‚ne∫ti; Ónseamn„, Ón al doilea r‚nd, confirmarea unei responsabiliz„ri a clasei politice; Ónseamn„, Ón al treilea r‚nd, maturizarea deplin„ a Partidului Rom‚nia Mare ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, Ónseamn„ c„ Partidul Rom‚nia Mare este Óntru totul preg„tit, sub raport moral, motiva˛ional, profesional, pentru c‚∫tigarea alegerilor din anul 2004 ∫i pentru trecerea autentic„ a Rom‚niei Ón mileniul III, al„turi de alia˛ii ei, Uniunea European„ ∫i N.A.T.O.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 163/19.XII.2003

## Declara˛ie politic„.

La Ónceputul acestui an, Executivul s-a l„udat cu o nou„ formul„ privind plata facturilor la Óntre˛inere, respectiv utilizarea num„rului de elemen˛i de la caloriferele aflate Ón locuin˛e.

Toat„ lumea a a∫teptat apari˛ia normelor metodologice cu privire la modul de calcul, Óns„, cum s-a Ónt‚mplat de at‚tea ori, acestea nu au mai ap„rut; ∫i, ca semn de incoeren˛„, acela∫i guvern a propus revenirea la forma ini˛ial„, adic„ folosirea suprafe˛ei locuin˛ei la repartizarea cheltuielilor de Ónc„lzire.

A∫adar, a devenit un obicei al Guvernului de a nu fi capabil s„ sus˛in„ un punct de vedere cu consecven˛„, ∫i a ame˛it toate asocia˛iile de locatari, acestea nemai∫tiind cum s„ lucreze; mai mult dec‚t at‚t, Ón dorin˛a de a g„si ˛api isp„∫itori, ministrul Gabriel Oprea a dat vina pe prefec˛i, Ón sensul c„ nu sunt aten˛i atunci c‚nd li se explic„ modalit„˛ile îimaginate“ de superiorii lor din Guvern.

Œn ciuda acestor lucruri, devine clar c„ Guvernul este con∫tient c„ a bramburit legisla˛ia Ón materie, pentru c„ a dat o nou„ hot„r‚re de Guvern, care nu este cunoscut„ ∫i aplicat„ de autorit„˛ile locale.

Victimele inconsecven˛ei ∫i incoeren˛ei guvernamentale nu sunt dec‚t cet„˛enii, a c„ror via˛„ zilnic„ este afectat„ ∫i care nu mai ∫tiu c‚t vor pl„ti facturile, pentru c„ modalitatea de calcul a Óntre˛inerii a fost schimbat„ prea des ∫i aiurea.

De aceea, ne facem datoria ∫i recomand„m reprezentan˛ilor Guvernului la nivel central ∫i local s„ fac„ bine cunoscute noile m„suri luate, astfel Ónc‚t oamenii s„ cunoasc„ cu ce se vor confrunta ∫i s„ fac„ economii pentru a avea bani Ón vederea achit„rii costurilor cu c„ldura, energia electric„, apa rece ∫i, uneori, ∫i cald„.

Œn condi˛iile Ón care ajutoarele de c„ldur„ se dau Ón anumite limite, de∫i pre˛ul gazelor naturale a crescut deja, plata facturii la Óntre˛inere este o problem„ ∫i mai mare dec‚t iarna trecut„, restan˛ele au crescut alarmant, amenin˛‚nd soarta oamenilor care nu-∫i pot achita obliga˛iile, ca s„ nu mai vorbim de faptul c„ devine periculos ∫i pentru economie, care Ónregistreaz„ arierate suplimentare.

Declara˛ie politic„: îSecretele mafiei din presa ie∫ean„“.

Œn Ia∫i, de ani de zile, observatorii obiectivi ai peisajului publicistic pot constata c„ se practic„ dou„ moduri de a face pres„.

Prima manier„ este aceea civilizat„ ∫i, Ón general, echidistant„, aceasta caracterizeaz„, Ón linii mari (cu

excep˛ii mici ∫i nesemnificative, care, de fapt, confirm„ regula), 7 din cele 8 cotidiene ie∫ene.

Cealalt„ manier„ este a ∫antajului ∫i minciunii, a turn„toriei ∫i diversiunii, a mediocrit„˛ii ∫i infamiei — aici îZiarul de Ia∫i“ are monopolul. Nu este s„pt„m‚n„ l„sat„ de la Dumnezeu Ón care mafio˛ii mass-media ie∫ene s„ nu strecoare, pe cear∫afuri de ziar, dar ∫i Ón subsoluri de pagin„, pastile otr„vite. Œn privin˛a ultimei metode, sub aparen˛a unor b‚rfe de... maxim„ credibilitate (da, ∫tiu, e un oximoron, dar ce s„-i faci dac„ prostia nu doare?!), se pl„tesc poli˛e ∫i se creeaz„ diversiuni at‚t de ordinare ∫i de halucinante pe care, dac„ le-am lua Ón serios, am crede c„ jude˛ul e Ón pragul r„zboiului civil. De ani de zile ace∫ti in∫i care ∫i-au permis s„-∫i aroge rolul de formatori de opinie — iar interesele tribale ale unora i-au ajutat s„-∫i Ómplineasc„ scopul — v„d peste tot intrigi, s„p„turi, focare de conflict, lupte fratricide, sfor„rii, ma∫ina˛iuni subterane ∫i altele asemenea.

Niciodat„ Ón îZiarul de Ia∫i“ (mo∫tenitor ideologic, chiar dac„ nu legal, al îMonitorului de Ia∫i“, care, Óntre timp, ∫i-a g„sit al˛i editori, mai cinsti˛i dec‚t cei dinainte) nu au fost prezentate alte puncte de vedere dec‚t cele care serveau ˛elurilor clanului care editeaz„ cea mai citit„ publica˛ie din Ia∫i.

Chiar dac„ nu au tirajul pe care Ól declar„ (11.00013.000 de exemplare), supraestimat pentru a urca pre˛urile la publicitate, ∫tiu din surse sigure c„ tip„resc, totu∫i, aproximativ 7.000 de buc„˛i pe zi, ceea ce nu e de neglijat. Dac„ a∫ spune c„ îZiarul de Ia∫i“ a fost cel mai Ónver∫unat adversar al P.R.M. din mass-media ie∫ean„, de fapt singurul du∫man autentic, care a ac˛ionat permanent cu o precizie de metronom, pentru compromiterea sau boicotarea noastr„, a∫ s„v‚r∫i un truism. Ie∫enii care sunt la curent de ani de zile cu politica editorial„ a cotidianului respectiv cunosc aceast„ realitate incontestabil„. Dar nu acesta este fondul problemei.

Ceea ce m„ preocup„ este c‚rd„∫ia dintre mafia politic„ ∫i mafia presei din Ia∫i, asupra c„reia am insistat ∫i cu alte prilejuri, dar ast„zi voi prezenta anumite date Ón premier„ absolut„. Pofta mi-a fost deschis„ de un s„pt„m‚nal central, care nota zilele trecute c„ Bogdan, fiul senatorului Ion Solcanu, îieminentul derector“ de P.S.D., a f„cut cu S.N.C.F.R. o afacere necurat„, din care a ob˛inut cam 200.000 de dolari. Mai precis, a luat din str„in„tate licen˛a programului îRoutes“ pentru dirijarea traficului feroviar din Rom‚nia ∫i, imediat, a v‚ndut-o mai departe singurului client de pe pia˛„, care era, normal, Societatea Na˛ional„ de C„i Ferate. Firma bucluca∫„ este S.C. îThe Red Point“ S.A. (Cod fiscal 14172456). Aici investiga˛iile ziari∫tilor din presa central„ se opresc, dar merg eu mai departe ∫i completez acest puzzle. Societatea comercial„ amintit„, a c„rei denumire ar Ónsemna, Óntr-o traducere literal„, îPunctul Ro∫u“ (acela f„cut de c„tarea de la pu∫tile cu lunet„ pe corpul˛int„!), Ól are ca ac˛ionar principal pe Bogdan Solcanu, cu

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 163/19.XII.2003 44%, dar ∫i Cezar Caluschi (unul din grangurii de la îZiarul de Ia∫i“) de˛ine 8%. Celorlal˛i 4 ac˛ionari le voi da doar ini˛ialele ∫i procentele, pentru c„ identitatea lor nu are leg„tur„ cu firul argumenta˛iei mele din prezentul material: A.U. (20%), C.N.(4%), E.M.C.(4%), V.C.(20%).

Mai important este c„ firma îThe Red Point“ nu s-a rezumat la afacerea cu software-ul de care aminteam anterior. Mult mai b„noas„ chiar ∫i dec‚t tragerea acelui tun impresionant a fost furnizarea, de c„tre Bogdan Solcanu, prin firmele sale, a unor mari cantit„˛i de marf„ c„tre S.N.C.F.R. Valoarea total„ dep„∫e∫te 100 de miliarde lei, sum„ astronomic„, prin plata c„reia se devalizau conturile unei societ„˛i de stat care chiar atunci concedia mii ∫i mii de salaria˛i. Mai mult, din produsele v‚ndute cu for˛a C„ilor Ferate, au f„cut parte ∫i o mul˛ime de îciocane mari“ ∫i îciocane mici“ (mi s-a explicat c„ e vorba de acele instrumente cu care este verificat„ starea tehnic„ a ro˛ilor vagoanelor), c„rora li s-a m„rit artificial pre˛ul, Ónainte de furnizare, de circa 300 de ori!

Pare incredibil, nu-i a∫a? Ca s„-i d„m o veste ∫i mai bun„ senatorului Solcanu (care pozeaz„ Ón om cinstit, dar, vai, ce bine ∫tim c„ aparen˛ele Ón∫al„!), Ól anun˛„m pe aceast„ cale c„ aceste aspecte infrac˛ionale ∫i multe altele sunt deja cercetate de c„tre lucr„torii Direc˛iei Economice a Parchetului Na˛ional Anticorup˛ie, unde documentele revelatoare au venit pe filiera Bl„naru — S.I.P.I. (fosta îDoi ∫i-un sfert“), unde troneaz„ cunoscutul general Virgil Ardelean, zis îVulpea“. Porecla ∫i-a c„p„tat-o de la obiceiul bizar de a merge prin ˛ar„ deghizat, atunci c‚nd se Ónt‚lne∫te cu ∫efii de reziden˛e, pentru a culege informa˛ii despre afacerile necurate ale demnitarilor P.S.D.-i∫ti, a∫a cum s-a Ónt‚mplat, de altfel, ∫i la Ia∫i.

Din datele pe care le de˛inem, Solcanu nu este singurul parlamentar ie∫ean al puterii care a intrat Ón vizorul lui Ardelean, generalul f„c‚ndu-∫i deja un îtabiet“ din stocarea de dosare compromi˛„toare Ón vederea folosirii lor ulterioare, Ón scopurile pe care, desigur, le b„nui˛i. Ce nu ∫tie îVulpea“ (sau poate nici n-o intereseaz„) este c„ asociatul lui Bogdan Solcanu, mafiotul de pres„ Cezar Caluschi, are cam 23 de firme (am zis îcam“, pentru c„, Ón timp ce eu scriu acest material, e posibil s„ mai fi Ónfiin˛at vreuna, dep„∫ind num„rul precizat!). La una dintre ele (S.C. îOameni ∫i Companii“ S.R.L., Cod fiscal 13611073) este partener cu nimeni altul dec‚t îonorabilul“ fost primar Constantin Simirad; este exact firma care editeaz„ publica˛iile îOameni ∫i Companii“ ∫i Revista Na˛ional„ de Administra˛ie Public„, ambele cu groas„ finan˛are de la oligarhia puterii, dar ∫i din bani publici.

Dac„ îmarele“ Caluschi s-a Ómpopo˛onat cu titlul de îpre∫edinte“, îmodestul“ Simirad s-a mul˛umit cu acela de îdirector onorific“, dar tot a∫a de profitabil ca primul.

S„ mai devoal„m una-alta ∫i despre alte trompete monitoriste ale îZiarului de Ia∫i“. De pild„, afl„m c„

intelectualul rasat Alexandru (Andi) L„zescu, director ∫i mentor, are, pe l‚ng„ alte Ónv‚rteli, ∫i o firm„ de montat centrale termice. Jenant, dar nu at‚t de jenant ca fratele redactorului-∫ef Toni Hri˛ac (Marcel Hri˛ac) care, dup„ ce, ca un vechil de tip nou, a Óncercat s„-l stoarc„ de bani pe Vasile Ciobanu (proprietarul îNational Bere Holding“, cel care a preluat ∫i Fabrica de Bere îZimbrul“ din Ia∫i), a fost pus pe liber, pe bun„ dreptate, Ón cele din urm„!

De remarcat c„, pentru a le reu∫i malversa˛iunile cu berea, cei de la îZiarul de Ia∫i“ au f„cut echip„ cu un tip extrem de dubios din Medgidia (pe nume R„d„uceanu, dac„ memoria nu ne joac„ feste), care a stat destul timp pe gratis la fosta cas„ de oaspe˛i a lui Ceau∫escu, f„r„ a pl„ti nimic, a p„c„lit autorit„˛ile locale, a ie∫it un scandal imens, Ón fine, povestea e mai lung„... Cert este c„ Marcel Hri˛ac, din jaful practicat la îZimbrul“, ∫i-a ridicat vil„ Ón Bucium, cartierul de lux al Ia∫ilor, de la intrarea dinspre Vaslui.

™i, dac„ tot ne ocup„m de leg„turile P.S.D. cu mafia presei ie∫ene, s„ spunem c„ preluarea de c„tre D„nu˛ Prisecariu (afacerist prosper, copil de cas„ al lui Solcanu despre care am mai vorbit) a pachetului majoritar, de 54%, din ac˛iunile S.C. Alimentara — S.A. (Cod fiscal 1961377), la sf‚r∫itul anului 2000, s-a f„cut prin cump„rarea a 6% de la Andi L„zescu, tot a 6% de la Cezar Caluschi ∫i a 14% de la S.C. Media Services & Information S.R.L. (care, a˛i intuit bine, tot a mafio˛ilor de pres„ era!). Sun„ cunoscut, nu-i a∫a? Ce simbioz„ parazitar„ perfect„... Numai Ón 2002, cifra de afaceri a S.C. Alimentara — S.A. a fost de peste 202 miliarde lei! ™i, astfel, toat„ lumea e mul˛umit„. Adic„ nu toat„ lumea, doar Solcanu, Prisecariu ∫i cei de la îZiarul de Ia∫i“, dar a˛i uitat c„ pentru ei restul lumii nu conteaz„?!

™i n-am zis nimic (Ónc„!) despre locuin˛ele sociale date ilegal de Simirad hingherilor de pres„ de la acela∫i trust, Ón preistoria rela˛iei lor de prietenie reciproc avantajoas„.

™i n-am zis nimic c„ din aceea∫i cloac„ s-au ridicat ∫i Alina Mungiu ∫i Irina Radu, ∫i Ovidiu ™imonca, ∫i at‚tea alte personaje sinistre care au murd„rit mass-media central„, p„t‚nd, din p„cate, imaginea ora∫ului Ia∫i ∫i a Moldovei, Ón ansamblu.

™i n-am zis nimic, dar o facem acum, despre bomba bombelor: mafio˛ii de pres„ de la îZiarul de Ia∫i“ sunt hot„r‚˛i s„ Ónstr„ineze publica˛ia! De∫i poate p„rea ciudat c„ acum, Ónainte de alegeri, c‚nd, se ∫tie, se scurg bani destui c„tre pres„, informa˛ia este strict autentic„. Iat„ ∫i pre˛ul: p‚n„ acum o lun„ voiau minim 1.250.000 de dolari, dar ulterior au sc„zut la 700.000 dolari. De ce dau bir cu fugi˛ii ∫antaji∫tii de pres„ din Ia∫i, cei care au f„cut avere dintr-un domeniu Ón care intraser„ cu buzunarele goale, numai o explica˛ie poate exista: s-au l„comit prea mult ∫i acum simt c„ au intrat Óntr-o fund„tur„, unde Ói a∫teapt„ c‚teva procese penale r„sun„toare. Un sf‚r∫it cum nu se poate mai potrivit pentru o fars„ care durase prea mult. _Modus in rebus est._

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 163/19.XII.2003

Declara˛ie politic„: îP.S.D. — fiara lui NU“.

Editorialul de ieri al unui bine cunoscut editorialist, care Ónc„ spune îNu“ alinierii cotidianului pe care Ól conduce actualei puteri P.S.D.-iste, mi-a dat fiori pe spinare. Dup„ Raportul de ˛ar„ al Comisiei Europene, articolul respectiv mi-a reÓnnoit teama c„ restaura˛ia comunist„ Ón Rom‚nia este mult mai aproape dec‚t Ómi imaginam. Rom‚nia a ajuns tot mai mult s„ se confunde, din nou, cu un partid unic, care dicteaz„ absolut totul ∫i nu ˛ine cont de nimic. Mai mult, la fel ca partidul comunist, declar„ dezastrul ca fiind extraordinare realiz„ri ∫i negrul ca fiind alb.

Zilele trecute, dup„ un fastuos discurs al premierului la Legea bugetului de stat pe 2004, Ón care ploua cu cifre record ∫i cu declara˛ii sfor„itoare de c‚t de bine o s„ ne fie, aproape Óntreaga mass-media, cea neaservit„ puterii, anun˛a un deficit comercial record Ón ultimii 14 ani, Ónc„lcarea ˛intelor macroeconomice stabilite cu organismele interna˛ionale ∫i reducerea serioas„ a rezervelor B„ncii Na˛ionale, care va continua ∫i Ón luna decembrie.

Un serios semnal de alarm„, pe care P.S.D. l-a solu˛ionat superficial ∫i convenabil pentru el ∫i baronii s„i, ca de obicei pe spinarea popula˛iei, c„reia i s-a sistat practic posibilitatea de a se Ómprumuta de la b„nci. Degeaba au strigat finan˛i∫tii, anali∫tii, bancherii ∫i massmedia c„ astfel se sugrum„ economia s„n„toas„ ∫i se men˛ine economia bolnav„ de stat (vezi Rafin„ria lui Iacobov pe care un distins lider P.S.D. Ól lua Ón bra˛e, cu tot cu firma plin„ de datorii, zilele acestea), P.S.D.-ul a r„spuns a∫a cum spunea ∫i domnul Nistorescu: îNu ne intereseaz„!“ îBaronii“ locali sau, mai bine zis, lacheii locali P.S.D.-i∫ti trebuie s„ tr„iasc„, nu popula˛ia!

Este evident c„ P.S.D.-ul construie∫te pentru sine ∫i ai s„i lachei fiara lui NU.

Ce dovad„ mai bun„ avem dec‚t sugrumarea sau supunerea mass-media Óncep‚nd cu cele mai îtari“ televiziuni din Capital„ ∫i Óncheind cu tinerii jurnali∫ti din toat„ ˛ara care au curajul de a critica deschis abuzurile, afacerile necurate ∫i corup˛ia partidului de guvern„m‚nt?!

Dup„ concedierea jurnalistului de la BBC, a urmat îavertismentul“ lui Ino Ardelean — b„tut cu bestialitate de agresori r„ma∫i bineÓn˛eles necunoscu˛i.

Domnule ministru al administra˛iei ∫i internelor, se aude p‚n„ la dumneavoastr„, Ón fotoliul Ónalt unde v„ afla˛i? Poli˛ia nu Ó∫i face datoria!

Justi˛ia cea legat„ la ochi ∫i cu balan˛a Ón m‚n„ a ajuns secretara ministrului justi˛iei, oarb„ la tot ce Ónseamn„ dreptate ∫i adev„r ∫i con∫tiincioas„ cu pixul ∫i carne˛elul Ón m‚n„ s„ scrie doar ce-i dicteaz„ doamna ministru!

Respingerea de dou„ ori, la evidenta comand„ politic„ a P.S.D., a Alian˛ei P.N.L.-P.D., pe motive absolut ridicole, nu face dec‚t s„ demonstreze situa˛ia men˛ionat„ ∫i Ón Raportul de ˛ar„ al Comisiei Europene,

ar„t‚nd Óntregii lumi cu ce se confrunt„ cet„˛enii acestei ˛„ri Ón s„lile de tribunal.

Œnc„ o dat„ îNu“ pentru Dreptate ∫i Adev„r, nimic surprinz„tor Ón fiara lui NU.

Ce ne mai a∫teapt„? Dup„ iertarea de p„cate a lui Vadim, Ón schimbul a 20-30 parlamentari P.S.D. Ón fotoliile P.R.M., ce ne mai poate a∫tepta, dec‚t vicierea rezultatului alegerilor Ón 2004, Ón cel mai barbar chip, ∫i Guvernarea NU pentru trecerea la restaura˛ie?!

P.R.M. a fost cump„rat, U.D.M.R., de asemenea, Alian˛a P.N.L.-P.D., respins„ ∫i m‚ine, poate, interzis„, presa cu botni˛„ la gur„ ∫i justi˛ia, fat„ Ón cas„ la P.S.D., m„ Óntreb sincer, cine o s„ joace rolul lui Petru Groza Ón cur‚nd sau poate rolul lui Gheorghe Gheorghiu Dej?

Declara˛ie politic„: îRevizuirea Constitu˛iei d„ nas revizionismului ∫i autonomismului teritorial“.

Chiar Ón zilele c‚nd P.S.D. ∫i U.D.M.R. Ó∫i f„ceau propagand„ de∫„n˛at„ pe banii publici sub pretextul revizuirii Constitu˛iei ∫i a referendumului, de nimeni cerute, Ón inima ˛„rii se petreceau acte de sfidare f„r„ precedent ∫i de o gravitate ie∫it„ din comun, chiar a celor mai sfinte ∫i inviolabile principii constitu˛ionale.

Profitorii unor privilegii din partea statului (pe care, pe de alt„ parte, tot ei Ól declar„ îho˛“), respectiv pastorul László Tökés, primarul Szasz Jeno, deputa˛ii Ráduly, Tóro ∫i fostul senator Csapó Jozsef, ∫i-au pus oamenii s„ fac„ primii pa∫i pentru scoaterea de sub autoritatea statului rom‚n a trei jude˛e: Covasna, Harghita ∫i Mure∫, care ar trebui s„ constituie a∫a-numitul f nut Secuiesc.

Astfel, Óncep‚nd cu data de 12 octombrie 2003, agitatorii cu convingeri hortyste ∫i iredentiste au organizat Ón jude˛ele respective adun„ri ale locuitorilor de etnie maghiar„, pentru reÓnfiin˛area scaunelor ∫i constituirea consiliilor locale secuie∫ti, precum ∫i pentru alegerea reprezentan˛ilor ce s-au Óntrunit pe 26 octombrie s„ Ónfiin˛eze Consiliul Na˛ional al Secuilor. Aceast„ din urm„ îinstitu˛ie“, al c„rui statut juridic nu a fost precizat, ar urma s„ elaboreze un proiect de act normativ prin care se va cere, Ón numele maghiarilor din zon„, autonomia teritorial„ a f nutului Secuiesc.

Manifest„rile îcet„˛ene∫ti“ la care ne referim au debutat cu intonarea îimnului secuiesc“! (de ce nu ∫i cel al Rom‚niei, ai c„rei cet„˛eni sunt?!) ∫i cu aceast„ ocazie s-a pus Ón mi∫care o adev„rat„ ma∫in„rie propagandistic„. S-au tip„rit ∫i Ómpr„∫tiat (cu ce bani?!) peste 2.500 bro∫uri, Ón care sunt stipulate obiectivele de autonomie teritorial„, peste 500 afi∫e cu harta scaunelor ∫i f nutului Secuiesc, mai multe mii de flutura∫i prin care maghiarii sunt Óndemna˛i s„ se al„ture acestei ini˛iative.

Ce se poate spune fa˛„ de aceste planuri de autonomie teritorial„, fa˛„ de aceste ac˛iuni v„dit anticonstitu˛ionale?

Dup„ ce timp de 13 ani rom‚nii de na˛ionalitate maghiar„ au fost discrimina˛i pozitiv, iar guvernele care s-au succedat la putere au acoperit excesele U.D.M.R. ∫i

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 163/19.XII.2003 ale altor reprezentan˛i ai etniei, ace∫ti minoritari extremi∫ti au prins nas ∫i a Ónceput s„ fac„ ur‚t, agit‚nd steagul autonomiei teritoriale. Ceea ce s-a Ónt‚mplat Ón ultima perioad„, Óncerc„rile de îenclavizare“ ∫i de îKosovizare“ a unei regiuni din inima ˛„rii, dep„∫e∫te cu mult limitele tolerabilit„˛ii ∫i ar cere o corec˛ie pe m„sur„ a autorit„˛ilor fa˛„ de cei care au s„rit calul.

Œntr-o ˛ar„ normal„, chiar ∫i Ón Ungaria, aceste capete Ónfierb‚ntate ar fi judecate sever pentru atentat Ómpotriva statului.

Ce au spus Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor, domnul Ioan Rus, Ministerul Public, S.R.I. fa˛„ de aceste ac˛iuni aberante ∫i care atenteaz„ la integritatea ∫i unitatea statului? Aceste manifest„ri nu intr„ sub inciden˛a legii penale? Dac„ U.D.M.R. Ó∫i asum„ un asemenea demers, nu se situeaz„ Ón afara Constitu˛iei, nu trebuie scoas„ Ón afara legii?

Dar at‚t îsecesioni∫tii“, c‚t ∫i guvernan˛ii de la Bucure∫ti uit„ c„ Ón acest î˛inut“ tr„iesc ∫i rom‚ni. Pe ei i-a Óntrebat cineva dac„ sunt de acord cu autonomia f nutului Secuiesc?

Glasul acestor minoritari, oprima˛i etnic Ón propria ˛ar„, nu este ascultat, dolean˛ele lor sunt ignorate. Dac„ tot s-a discutat p‚n„ la satura˛ie Ón aceste zile despre revizuirea Constitu˛iei, de ce nu a fost luat„ Ón considera˛ie propunerea lor ca s„ se prevad„, cu aceast„ ocazie, posibilitatea intr„rii Ón Parlament, indiferent de num„rul voturilor, a c‚te unui deputat ∫i a c‚te unui senator pentru fiecare din jude˛ele Covasna ∫i Harghita?

Ce Ónseamn„ îf nut Secuiesc“? De unde p‚n„ unde p„m‚nt al secuilor, c‚nd Harghita, Covasna, Mure∫ este p„m‚nt rom‚nesc, chiar inima acestui p„m‚nt, al Rom‚niei, plin de cet„˛i dacice ∫i de situri romane?!

Aceast„ zon„ a fost, e drept, o lung„ perioad„ de timp sub ocupa˛ie maghiar„, dar un ˛inut luat prin silnicie nu poate crea pentru nimeni dreptul s„-l proclame ca fiind al s„u. Maghiarii sau secuii, dac„ vor s„ se numeasc„ a∫a, au dreptul s„ tr„iasc„ aici, s„-∫i conserve limba, cultura ∫i tradi˛iile, dar ∫i obliga˛ia s„ fie cet„˛eni loiali statului rom‚n, s„-i respecte legile. S„ renun˛e la mentalitatea de st„p‚ni, cu care s-au obi∫nuit de pe vremea Ón care rom‚nii, majoritari Ón Transilvania, nu erau considera˛i nici m„car o na˛ie distinct„, cu drepturi pe acest p„m‚nt.

Din p„cate, tragedia rom‚neasc„ este c„ cei ce conduc Rom‚nia ast„zi fac un joc politicianist cu Budapesta ∫i U.D.M.R. ∫i este posibil s„ accepte autonomia unui f nut Secuiesc. Nu Ón˛eleg sau nu vor s„ Ón˛eleag„ c„ nostalgia fa˛„ de Transilvania a multor maghiari, v„zut„ de ei ca un teritoriu unguresc, este ad‚nc s„dit„ prin propagand„. Pa∫ii f„cu˛i, folosirea limbii maghiare Ón justi˛ie ∫i administra˛ie, cererile de autonomie teritorial„ sunt explozive ∫i au o b„taie lung„. Cel care nu Ón˛elege acest lucru se g‚nde∫te prea pu˛in la soarta ˛„rii ∫i na˛iunii sale, iar regretele ulterioare nu vor mai servi la nimic.

Declara˛ie politic„: îStatele-na˛iune, esen˛a structurii viitoarei Europe“.

Œn cursul acestui an, via˛a politic„ din Rom‚nia a fost bulversat„ de tot felul de Óncerc„ri ale U.D.M.R. de a induce Ón opinia public„ ideea c„ ˛inuturile ∫i regiunile create pe criterii etnice sunt îeuropene“ ∫i c„ ele, de fapt, constituie viitorul Europei suprastatale.

Statele-na˛iune din Europa se confrunt„ cu o provocare venit„ de sus, din partea puterii cresc‚nde a Uniunii Europene suprana˛ionale, dar ∫i de jos, din partea unor regiuni tot mai agresive.

De∫i guvernele na˛ionale continu„ s„ domine Ón aspecte precum organizarea asisten˛ei sociale, comer˛ul, mediul ambiant ∫i politica monetar„, Uniunea European„ este cea care decide Ón prezent. Dar Ón domenii precum educa˛ia, identitatea cultural„ sau regenerarea economic„, regiunile Europei (subliniez, ale Europei, ∫i nu ale statelor-na˛iuni) sunt cele care ies Ón fa˛„.

C„ lucrurile tind spre o consolidare economic„ ∫i social„ a statelor-na˛iuni o dovede∫te faptul c„ unele state de prim„ importan˛„ Ón Europa au e∫uat Ón Óncercarea descentraliz„rii ∫i acord„rii unei anumite autonomii regiunilor. Este cazul Fran˛ei, care a Óncercat s„ autonomizeze Corsica, lucru ce a fost refuzat prin referendumul organizat Ón acest sens, cazul Italiei, care a Óncercat acordarea unor privilegii autonomiste nordului, lucru ce a e∫uat lamentabil, Anglia a Óncercat o autonomizare a Sco˛iei, dar a r„mas Ón stadiu de inten˛ie, nemaivorbind de Olanda care, cu toat„ presiunea flamanzilor de a crea o regiune autonom„, a lor, r„m‚ne un stat-na˛iune omogen.

Numero∫i regionali∫ti europeni au v„zut mult timp Ón forumul european un aliat firesc Ómpotriva centralismului statelor-na˛iune. Din p„cate pentru ei, multe state Ón care p‚n„ la un moment dat se f„cea presiune de c„tre regionali∫ti pentru drepturi de autonomie sau autoguvernare au renun˛at la aceste idei, de frica izol„rii ∫i a s„r„ciei. Œn acest sens, exemplul Sco˛iei mi se pare elocvent.

Semnificativ„ mi se pare p„rerea lui Jordi Pujol, un proeuropean Ómp„timit Ón Óntreaga sa via˛„ politic„, potrivit c„ruia Ón prezent Uniunea European„ nu mai Óncurajeaz„ regionalismul. Eforturile depuse de Catalania, Sco˛ia, Flandra ∫i landurile germane ca Ón proiectul de Constitu˛ie European„ s„ se prevad„ un rol mai mare pentru regiuni au fost respinse de Conven˛ia privind viitorul Europei.

Institu˛iile europene de la Bruxelles Ó∫i au propriile ra˛iuni de a fi prudente privind regionalismul.

Œn contextul celor ar„tate aici, mi se pare anacronic ∫i cu totul nejustificat ca Ón Rom‚nia, ˛ar„ candidat„ la aderarea Ón Uniunea European„, s„ se mai discute de Ónfiin˛area unor regiuni sau ˛inuturi autonome. Continuarea unor presiuni Ón acest sens ne Óndep„rteaz„ de Europa, spre care tindem, ne pune Óntr-o situa˛ie jenant„ de anacronism ∫i diletantism politic.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 163/19.XII.2003 Trebuie s„ Ói felicit„m pe to˛i politicienii rom‚ni care ∫i-au ridicat cu vehemen˛„ glasul Ómpotriva Óncerc„rilor secesioniste ale unor grupuri revan∫arde ∫i fasciste din ˛ara noastr„. De acum credem c„ cea mai bun„ solu˛ie pentru contracararea unor asemenea tendin˛e anacronice este aplicarea legii, cu fermitate. ™i m„ refer Ón principal la Constitu˛ie ∫i la Legea penal„.

V„ mul˛umesc.

A∫ dori s„ v„ re˛in aten˛ia ast„zi cu o problem„ de o importan˛„ cov‚r∫itoare pentru dreptul contemporan. Se vor Ómplini m‚ine 55 de ani de c‚nd, la 10 decembrie 1948, Adunarea General„ a Na˛iunilor Unite proclama Declara˛ia Universal„ a Drepturilor Omului ca un îideal comun c„tre care trebuie s„ tind„ toate popoarele ∫i na˛iunile pentru ca toate persoanele ∫i toate organismele societ„˛ii s„ se str„duiasc„, prin Ónv„˛„tur„ ∫i educa˛ie, s„ dezvolte respectul pentru aceste drepturi ∫i libert„˛i ∫i s„ asigure, prin m„suri progresive de ordin na˛ional ∫i interna˛ional, recunoa∫terea ∫i aplicarea lor universal„ ∫i efectiv„ at‚t Ón cadrul statelor membre Ónse∫i, c‚t ∫i Ón teritoriile aflate sub jurisdic˛ia lor“. Acest citat din preambulul declara˛iei red„ pe deplin caracterul vizionar, amploarea demersului ideatic pe care l-au oferit genera˛iilor urm„toare artizanii drepturilor omului, cei care au ∫tiut s„ insufle declara˛iei aceast„ permanen˛„ temporal„.

Tot m‚ine se Ómplinesc 13 ani de c‚nd pentru prima dat„ se s„rb„torea, Óntr-o Rom‚nie liber„, Ziua Interna˛ional„ a Drepturilor Omului. Subliniez c„, Ón 1991, Senatul Rom‚niei a g„zduit Adunarea General„ de constituire a Institutului Rom‚n pentru Drepturile Omului.

Moment de bilan˛, dar ∫i de planuri ∫i reflec˛ii Ón leg„tur„ cu viitorul ∫i mai ales cu priorit„˛ile ac˛iunilor viitoare, ziua de 10 decembrie a marcat, an de an, progresele f„cute de Rom‚nia spre acel îideal de atins“ despre care se vorbe∫te Ón celebra declara˛ie.

Camera Deputa˛ilor, al„turi de Senat ∫i de celelalte structuri ale statului, este preocupat„ Ón implementarea ∫i garantarea prin legisla˛ie a normelor ∫i standardelor interna˛ionale, Ón respectul valorilor ∫i principiilor universale, ale drepturilor ∫i libert„˛ilor cet„˛enilor Rom‚niei.

Œntreaga activitate legislativ„ a Parlamentului Ón domeniul drepturilor omului are la baz„ Titlul II al noii Constitu˛ii a Rom‚niei — îDrepturile ∫i libert„˛ile fundamentale“ — din care men˛ionez doar c‚teva: libertatea individual„, libertatea con∫tiin˛ei, libera circula˛ie, dreptul la informa˛ie, dreptul la vot, libertatea de exprimare, dreptul de proprietate privat„ etc.

Preocuparea Parlamentului Rom‚niei Ón legisla˛ia viz‚nd drepturile omului s-a manifestat ∫i Ón pachete legislative privind combaterea rasismului, a xenofobiei ∫i a intoleran˛ei, a discrimin„rilor de orice fel, Ón demersuri legislative viz‚nd drepturile copilului.

Pe de alt„ parte, abordarea acestei teme prezint„ ∫i o alt„ dimensiune foarte important„: cea educativ„.

Este evident c„, dincolo de reglement„ri, este esen˛ial nu doar s„ eviden˛iem valorile care stau la baza evolu˛iilor Ón drepturile omului, ci s„ cre„m starea de spirit, ansamblul prin care putem s„ transfer„m c‚t mai larg aceste valori, s„ facem Ón a∫a fel Ónc‚t regulile nu doar s„ fie aprobate de parlamente, ci ele s„ fie respectate.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

Œn multimilenara istorie a poporului rom‚n, Marea Unire Ónf„ptuit„ la 1 Decembrie 1918 s-a Ónscris pentru totdeauna ca un eveniment de o excep˛ional„ Ónsemn„tate. Asemenea acte istorice de valoarea celui men˛ionat nu sunt hot„r‚ri spontane — ∫i nici m„car rolul str„daniilor unei singure genera˛ii —, ci izb‚nda unor lupte Óndelungate ∫i pline de sacrificii.

Domnul rom‚n Mihai Viteazul a adus sub autoritatea sa teritoriile vechii Dacii, neprecupe˛ind nimic, nici chiar via˛a, pentru Ómplinirea idealului fundamental al rom‚nilor, pentru unitatea lor politico-statal„.

Istorica Unire a lui Mihai Viteazul a str„b„tut veacurile, gener‚nd alte Óncerc„ri sus˛inute de ideea devenit„ o doctrin„ politic„ a unit„˛ii na˛ionale.

Dup„ Mihai Viteazul, to˛i marii patrio˛i au luptat pentru Ómplinirea testamentului s„u politic. Œn 1859, Moldova se une∫te cu fiara Rom‚neasc„, prin dorin˛a rom‚nilor de a-∫i constitui statul na˛ional unitar, liber ∫i independent.

Un pas hot„r‚tor Ón lupta pentru unirea tuturor provinciilor rom‚ne∫ti l-a constituit cucerirea independen˛ei depline a Rom‚niei la 1877.

Œn preajma Primului R„zboi Mondial, dezvoltarea social-economic„ ∫i politic„ a Rom‚niei, precum ∫i amploarea f„r„ precedent a luptei de eliberare na˛ional„ a rom‚nilor de pretutindeni au ridicat Ón fa˛a na˛iunii necesitatea des„v‚r∫irii unit„˛ii statale, a eliber„rii tuturor provinciilor rom‚ne∫ti.

La 9 aprilie 1918, Sfatul fi„rii, Óntrunit la Chi∫in„u, exprim‚nd dorin˛a poporului basarabean, a adoptat hot„r‚rea unirii cu Rom‚nia.

Apoi, Adunarea de la Cern„u˛i a hot„r‚t, la 28 noiembrie 1918, prin Congresul General al Bucovinei, Unirea necondi˛ionat„ cu Rom‚nia.

Sub impulsul dorin˛ei nest„vilite a rom‚nilor din Transilvania de a-∫i hot„rÓ singuri soarta, Consiliul Na˛ional Rom‚n Central a decis convocarea Marii Adun„ri Na˛ionale Constituante la Alba Iulia, pentru a consfin˛i Unirea Transilvaniei cu Rom‚nia.

Alba Iulia avea s„ devin„, prin actul de la 1 Decembrie 1918, dup„ jertfe de secole, ora∫ul realiz„rii marelui ideal al poporului rom‚n: unitatea politic„ le s„v‚r∫ea, astfel, Óntr-o atmosfer„ Ón„l˛„toare, cel mai Ónsemnat act din istoria milenar„, dramatic„ ∫i eroic„ a rom‚nilor.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 163/19.XII.2003 Iat„ de ce dintre toate s„rb„torile poporului rom‚n, 1 Decembrie este cea mai solemn„ ∫i cea mai Ónsemnat„, reprezent‚nd Ziua Na˛ional„ a Rom‚niei.

La 1 Decembrie omagiem istoria demn„ a unui popor ∫i, cu aceea∫i demnitate ∫i Ón˛elepciune pe care ne-o confer„ secole de trudit„ istorie, cl„dim prezentul ∫i prefigur„m viitorul.

1 Decembrie 2003 a reprezentat pentru jude˛ul Olt un moment de reflec˛ie ∫i manifest„ri culturale specifice, cu depuneri de coroane la monumentul domnitorului Alexandru Ioan Cuza, cu o parad„ militar„ de excep˛ie.

A∫a au s„rb„torit locuitorii municipiului Slatina din jude˛ul Olt cei 85 de ani de la Marea Unire.

îDreptul la s„rb„toarea na˛ional„“

îA Ómpiedica... dezvoltarea liber„ a unui popor, Ón direc˛ia geniului s„u na˛ional, nu Ónseamn„ numai a omorÓ o individualitate na˛ional„, a opri Ón loc prop„∫irea unei mase omene∫ti, dar ∫i a ad„uga o greutate moart„ Ón mersul spre progres al omenirii Óntregi.“ (Liviu Rebreanu).

Anul acesta s-au Ómplinit 85 de ani de la Marea Unire din 1 Decembrie 1918. Este un eveniment aniversar pentru na˛iunea rom‚n„ ∫i reprezint„ poate cel mai frumos moment din istoria neamului nostru.

S-a s„rb„torit Ziua Na˛ional„ a Rom‚niei ∫i, prin urmare, pentru to˛i rom‚nii, pentru toate for˛ele politice, dar ∫i pentru societatea civil„, trebuia s„ fie un moment de solidaritate ∫i de con∫tiin˛„ na˛ional„, de rememorare a trecutului, de reflec˛ie asupra destinului ˛„rii noastre.

Rom‚ni din toate jude˛ele ∫i de pretutindeni au ie∫it Ón strad„ pentru a participa la manifest„rile organizate ∫i pentru a se bucura de s„rb„toare. Poporul rom‚n a ie∫it Ón strad„ pentru c„ a sim˛it acest lucru ∫i, la fel ca ∫i Ón 1918, a dominat sentimentul dorin˛ei de unificare — o altfel de unificare, ∫i anume intrarea Ón familia european„.

Primul-ministru Adrian N„stase, aflat la Alba Iulia de 1 Decembrie, men˛iona c„, Ón 1918, intrarea Ón normalitate Ónsemna Marea Unire, iar ast„zi, intrarea Ón normalitate Ónseamn„ aderarea la Uniunea European„, ca ˛ar„ democratic„ ∫i prosper„.

Prin urmare, prilejul de s„rb„toare a existat ∫i a fost la fel de actual ca oric‚nd. Rom‚nii au nevoie de s„rb„toare ∫i au motive de s„rb„toare, dac„ privim din punctul de vedere al progreselor realizate de Partidul Social Democrat Ón anii de c‚nd se afl„ la guvernare. Pa∫ii efectua˛i Ón vederea integr„rii europene a Rom‚niei i-au readus acesteia un nume demn pe planul politic, economic ∫i social interna˛ional.

Ast„zi avem nevoie, mai mult ca oric‚nd, de sentimentul unit„˛ii ∫i solidarit„˛ii, pentru a fi preg„ti˛i s„ facem fa˛„ noilor provoc„ri care se deschid Ón fa˛a noastr„. Dincolo de simpatia pentru politica unui partid sau a altuia, dincolo de elogierea sau negarea unor atitudini ale unor oameni politici, este foarte important ast„zi s„ fim uni˛i ∫i s„ facem progrese Ómpreun„. Avem

nevoie s„ ne redescoperim pe noi Ón∫ine ca na˛iune puternic„, na˛iune care a fost capabil„ s„ reziste unor momente dificile ale istoriei sale.

Din p„cate, Óns„, au existat rom‚ni care au demonstrat Ónc„ o dat„ c„ nu putem s„ ne respect„m unii pe al˛ii m„car de Ziua Na˛ional„. ™i aceasta se Ónt‚mpl„ pentru c„ nu avem curajul de a aprecia ceea ce facem ∫i ceea ce suntem sau poate doar o facem pentru a nega realit„˛ile pe cale de progres pe care nu vrem s„ le recunoa∫tem. Este trist c„ s-au speculat tot felul de argumente nefondate Ómpotriva acestei s„rb„tori a∫teptate de rom‚ni. ™i nu este just, pentru c„ na˛iunea nu este o Óntov„r„∫ire economic„ de produc˛ie ∫i consum ∫i nici nu este o juxtapunere de indivizi cu interese subiective ∫i egoiste, ci este un suflet care are nevoie ∫i de spiritualitate, de speran˛„, de ideal.

Sentimentul solidarit„˛ii na˛ionale, acesta pare c„ ne lipse∫te.

Spiritul de cooperare interna˛ional„ trebuie s„ se armonizeze cu sentimentul na˛ional, pentru c„ ast„zi ne afl„m Ón pragul ader„rii la Uniunea European„ ∫i, prin urmare, trebuie s„ d„m dovad„ c„ suntem un popor cu decizii ferme, care ∫tim s„ ne p„str„m verticalitatea deciziilor ∫i ascensiunea idealurilor.

Œi felicit pe pre∫edintele Rom‚niei, Ion Iliescu, pe primul-ministru Adrian N„stase ∫i pe ceilal˛i membri ai Partidului Social Democrat care au participat la manifesta˛iile organizate de Ziua Na˛ional„ ∫i pentru discursurile lor omagiale at‚t de actuale, totu∫i, deoarece se potrivesc, Óntr-un fel, prin no˛iunea spre care s-a tins ∫i Ónc„ se mai tinde: unificarea. ™i, ca s„ fiu de acord cu domnul prim-ministru Adrian N„stase, consider c„, dac„ Ón trecut se aspira c„tre unirea tuturor rom‚nilor, ast„zi visul este parc„ mai larg: unirea... europenilor. ™i sunt de p„rere c„ numai un popor care Ó∫i respect„ valorile sale na˛ionale are dreptul s„ tind„ c„tre valorile comunitare.

îVoin˛a popular„, mai presus dec‚t declara˛iile politicianiste“

Pentru Ómbun„t„˛irea organiz„rii administrative a teritoriului ˛„rii, Guvernul Rom‚niei va supune aprob„rii Parlamentului Rom‚niei acordarea statutului de comun„ unor sate care dispun de un poten˛ial economic ∫i social dezvoltat.

Se propune, de asemenea, acordarea statutului de ora∫ unor comune.

Aceste propuneri vor permite o administrare mai bun„ a teritoriului ∫i Óndeplini un obiectiv propus prin Programul de guvernare, ∫i anume se asigur„ apropierea autorit„˛ii de cet„˛ean.

La nivelul jude˛ului Olt s-au efectuat referendumuri pentru Ónfiin˛area noilor comune ∫i ridicarea Ón rang a unei comune.

Nu la toate aceste referendumuri organizate popula˛ia a fost de acord ∫i, Ón consecin˛„, Guvernul a ˛inut cont

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 163/19.XII.2003 de voin˛a popular„ ∫i a propus Ónfiin˛area noilor comune acolo unde sunt Óndeplinite condi˛iile legale.

De aceea, nu Ón˛eleg de ce partidele din opozi˛ie nu doresc Ónfiin˛area noilor comune, deoarece voin˛a politic„ nu se poate opune voin˛ei popula˛iei.

Prin aceste reÓnfiin˛„ri de comune nu se face dec‚t o reparare a gre∫elilor comise Ón perioada de p‚n„ Ón 1989 ∫i se respect„ voin˛a celor care ne-au mandatat s„-i reprezent„m Ón Parlament.

V„ mul˛umesc.

îSf‚r∫it de an ∫i Ónceput de nou an, Óntre realit„˛i ∫i agresivitate politic„“

Ni se pare firesc ca acum, la cump„na dintre ani ∫i — mai mult — o dat„ cu intrarea Ón viitorul an de guvernare al actualului mandat, P.S.D. — ca partid de guvern„m‚nt — s„ recapituleze, a∫a cum se face Ónainte de examen, ∫i s„ sublinieze esen˛ialul: evolu˛ia societ„˛ii rom‚ne∫ti Ón anii de guvernare trecu˛i, dar mai ales Ón anul pe care Ól Óncheiem, ∫i stabilirea priorit„˛ilor Ón noul an. Este o practic„ a oric„rui gospodar. Cu at‚t mai mult cu c‚t bilan˛ul anilor 2003 ∫i apoi 2004 ni-l cere Ónsu∫i electoratul, pentru a decide prin vot dac„ mai merit„m sau nu s„ guvern„m.

Va trebui s„ vorbim oamenilor despre fapte concrete, despre programele guvernamentale ∫i locale pe care le-am avut, care au func˛ionat ∫i Ó∫i demonstreaz„ func˛ionalitatea, ca ∫i beneficiile pentru popula˛ie. Faptele trebuie s„ fie mesajul nostru c„tre cet„˛eni, iar noi credem c„ avem ce spune, avem ce ar„ta, pentru c„ am muncit mult Ón aceast„ perioad„.

Iat„ pentru ce avem hot„r‚rea de a nu l„sa pe al˛ii s„ strice ceea ce noi am cl„dit, pentru c„ asemenea nefericite Ónt‚mpl„ri s-au mai produs (aminti˛i-v„!), Ón anul 1996...

Nimeni nu ne Óntreab„ c‚t muncim, ci care este eficien˛a muncii noastre, ce punem pe masa aleg„torului, pentru a ne vota din nou, cu aceea∫i convingere ca aceea din anul 2000. Vorbele nu ˛in de cald, nu ˛in nici de foame! Ni se pare firesc s„ ar„t„m oamenilor de ce o duc a∫a cum o duc ast„zi, s„-i convingem cum pot s„ o duc„ mai bine, ce am f„cut noi ca d‚n∫ii s„ o duc„ mai bine.

Firesc, de asemenea, ni se pare ca partidele aflate Ón opozi˛ie s„ caute s„-∫i g„seasc„ argumente Ómpotriva actualei puteri. Œn fond ∫i la urma urmelor, nu suntem perfec˛i, au fost ∫i multe ezit„ri, chiar solu˛ii gre∫ite care a trebuit apoi corectate, au fost ∫i Ón P.S.D. oameni Ón func˛ii de r„spundere care s-au dovedit ineficien˛i, unii chiar incorec˛i. Au fost Ónl„tura˛i sau folosi˛i Ón alte activit„˛i — pe m„sura competen˛elor reale.

A trebuit s„ corect„m gre∫eli ∫i chiar ac˛iuni antina˛ionale ale vechii Conven˛ii Democrate din anii 1996—2000, pentru a recupera mai Ónt‚i uria∫e pierderi Ón economia Rom‚niei, peste 4 miliarde de dolari pagub„ Ón averea ˛„rii ∫i cine ∫tie c‚t Ón buzunarele f„r„ fund ale

celor care, cu neobr„zare, au confundat ˛ara cu propria lor mo∫ie, au furat ∫i au f„cut averi. Abia acum, conform Programului de guvernare, putem s„ relax„m mai accentuat tensiunea social„. Bugetul Rom‚niei pe 2004 este calul de b„taie al opozi˛iei: c„ ar fi un buget electoral. Œn fond, Óns„, el este un buget social-democrat, al unui partid care-∫i respect„ promisiunile.

Ni se repro∫eaz„ — ∫i de la centru (vezi tandemul at‚t de ∫ubred Stolojan — B„sescu), dar ∫i de c„tre lideri locali ai P.N.L. ∫i P.D., cum c„ noi, P.S.D., agres„m opinia public„ prin toate mijloacele, Óncerc‚nd s„ recapitul„m — cum spuneam — ce am f„cut bine ∫i contur‚nd ce mai avem de f„cut pentru oamenii ˛„rii.

Ce ar vrea domnii? S„-i l„s„m pe ei, doar pe ei, s„ ne arate cum se conduce — cum ne-au mai ar„tat —, iar noi s„ nu ripost„m?! C‚nd s-au acordat ajutoare pentru Ónc„lzire, am fost acuza˛i de comportament electoral. Dac„ nu se dubleaz„ pre˛ul la energie, ni se spune c„ este o decizie electoral„. Orice facem Ón beneficiul oamenilor este cotat ca o m„sur„ electoral„.

De doi ani aplic„m consecvent ∫i cu multe sacrificii programul de recorelare ∫i indexare a pensiilor. Nu spunem c„ sunt pe m„sura nevoilor reale, dar aceste pensii au crescut semnificativ, Ón termeni reali, ca putere de cump„rare. Iar dac„ Guvernul nostru a g„sit resurse s„ Óncheie ultima etap„ de recorelare cu cel pu˛in dou„ luni mai devreme (adic„ Ón mai 2004, Ón loc de iulie 2004), atunci musai este m„sur„ electoral„!

Dac„ Ón ianuarie 2004 cre∫te considerabil venitul minim garantat al celor mai defavoriza˛i, este o m„sur„ electoral„.

™irul exemplelor poate continua.

Dac„ toate aceste multe m„suri de acompaniament social nu le-am fi luat, pentru c„ ar fi electorale, am fi condamnat la suferin˛„ pe cei Ón dificultate doar ca s„ fericim opozi˛ia! Este o inep˛ie, o absurditate Ón modul de a îb„ga astfel pe g‚t“ electoratului frustr„rile unor politicieni pentru care interesele personale primeaz„. Ce ar fi vrut?

Cine dovede∫te agresivitate politic„ dac„ nu acei lideri ai opozi˛iei care, c‚nd n-au subiecte, le inventeaz„, de ai crede, ascult‚ndu-i, c„ a venit sf‚r∫itul lumii: îsuntem Ón colaps“, îguvernare dezastruoas„“, îagricultura — la p„m‚nt“; p‚n„ ∫i seceta din acest an ai crede c„ este o gre∫eal„ grav„ a Guvernului.

Sunt acestea doar c‚teva subiecte din ultima conferin˛„ de pres„ P.N.L.-P.D. din Re∫i˛a. Œnsumate la scar„ na˛ional„, aceste exager„ri ce se vor politic„ militant„ sunt gropi, de fapt, la temelia construc˛iei Rom‚niei moderne. Sunt be˛e Ón roata propriei noastre c„ru˛e.

Dac„ opozi˛ia ar fi ceea ce vrea s„ par„, m„car la fa˛ad„, atunci nici n-ar trebui pronun˛at„ Ónc„ expresia îcampanie electoral„“. Suntem Óntr-o situa˛ie limit„.

Depinde doar de noi, rom‚nii, dac„ peste c‚teva zile numai, Comunitatea European„ va accepta un parcurs favorabil ˛„rii noastre, care s„ ne permit„ s„ Óncheiem

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 163/19.XII.2003 negocierile Ón 2004 ∫i s„ ne dea speran˛a ferm„ c„ Ón 2007 vom fi membri ai Uniunii Europene.

Ceea ce face acum opozi˛ia, Ón aceste momente de Óncordare pentru ˛ar„, poate fi considerat ca un semn de neputin˛„, de ∫mecherie tipic balcanic„, de lips„ de patriotism ∫i de respect pentru propriul popor.

Iat„, acum opozi˛ia nu mai are alt„ problem„ dec‚t data alegerilor din decembrie de peste un an! De parc„ de aceasta ar depinde bun„starea Rom‚niei Ón urm„torii ani.

Se practic„ un veritabil ∫antaj: opozi˛ia amenin˛„ ba cu grev„ parlamentar„, ba chiar cu retragerea de la alegeri!

Cine agreseaz„ opinia public„?

Nu v-a˛i s„turat, oameni, de violen˛a acestor a∫a-zise manifest„ri politice sterile?

Omul de r‚nd, s„tul de promisiuni, vrea ca aceia care pot s„ fac„ ceva pentru el s„ o fac„ acum. Noi credem c„ P.S.D. a Ón˛eles acest lucru ∫i v„ va dovedi-o cu fapte, nu cu vorbe ∫i promisiuni. Vremea vorbelor a trecut.

Iar dac„ tot se flutur„ sloganul Alian˛ei ∫i se clameaz„ îDreptate ∫i Adev„r“, s„ cunoa∫tem adev„rul ∫i s„ facem dreptate. Numai rezultatele justific„ vorbele.

Restul e de∫ert„ciune.

## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Potrivit datelor furnizate de Institutul Na˛ional de Statistic„, ˛ara noastr„ se afl„ pe ultimul loc Ón Europa Ón ceea ce prive∫te gradul de dotare ∫i mecanizare a agriculturii.

Aceast„ situa˛ie a dus la un excedent de for˛„ de munc„ Ón sectorul respectiv, peste 34% din popula˛ia activ„ a ˛„rii lucr‚nd Ón agricultur„, fa˛„ de 7,9% c‚t este media Ón celelalte state europene. Dotarea precar„ a agriculturii noastre face ca un singur tractor s„ lucreze 60 de hectare de p„m‚nt, asta Ón timp ce media european„ este de un tractor la 12,7 hectare de p„m‚nt.

Œn ceea ce prive∫te combinele pentru recoltat gr‚u ∫i porumb, Ón agricultura rom‚neasc„ exist„ o combin„ la 175 de hectare, media european„ fiind, Ón acest caz, de 79 de hectare/combin„.

Num„rul de combine pentru recoltat cereale p„ioase asigur„ o Ónc„rc„tur„ de circa 60 de hectare/combin„, dubl„ fa˛„ de celelalte ˛„ri europene.

Œn timp ce Ón celelalte ˛„ri europene munca oamenilor a fost preluat„ de utilaje moderne, Ón Rom‚nia secolului al XXI-lea se Ónt‚mpl„ tocmai invers: peste 7 milioane de rom‚ni Óncearc„ s„ suplineasc„ lipsa tractoarelor ∫i a combinelor.

Œn Polonia, de exemplu, doar 18% din popula˛ie lucreaz„ Ón agricultur„, Ón Lituania — 17,5%, Ón Letonia — 15%, Ón Slovenia — 10%, Ón Bulgaria — 8,75%, iar Ón Estonia, Ungaria ∫i Slovacia — 6%. C‚t despre Cehia ∫i Cipru, propor˛ia este Ónc„ ∫i mai mic„ — sub 5% din

totalul popula˛iei. Œn Belgia, agricultura antreneaz„ doar 3% din popula˛ie, Ón Danemarca — 10%, Ón Germania — 15%, Ón Grecia — 8%, iar Ón Fran˛a, ˛ara cu cea mai dezvoltat„ agricultur„ —, doar 9%.

Paradoxal, din punct de vedere al Ónzestr„rii popula˛iei cu p„m‚nt, ˛ara noastr„ se afl„ Ón grupul ˛„rilor cu mare poten˛ial agricol, fiec„rui locuitor revenindu-i 0,41 hectare/locuitor suprafa˛„ arabil„, fa˛„ de 0,24 hectare/locuitor, care este media european„.

Comparativ cu ˛„rile europene, Rom‚nia se situeaz„ pe locul nou„ — dup„ suprafa˛a agricol„ —, Ón urma Federa˛iei Ruse, Ucrainei, Spaniei, Fran˛ei, Poloniei, Marii Britanii, Germaniei ∫i Italiei; pe locul ∫apte — dup„ suprafa˛a arabil„ —, Ón urma Rusiei, Ucrainei, Fran˛ei, Poloniei, Spaniei, Danemarcei; pe locul opt — dup„ suprafa˛a ocupat„ cu p„∫uni ∫i f‚ne˛e —, dup„ Rusia, Spania, Marea Britanie, Fran˛a, Ucraina, Grecia ∫i Germania.

Œn ceea ce prive∫te popula˛ia ocupat„ Ón agricultur„, ˛ara noastr„ se afl„ pe locul patru Ón Europa — Ón urma Rusiei, Ucrainei ∫i Poloniei.

## îP.S.D. se bucur„ de Óncrederea rom‚nilor“

Este cunoscut faptul c„ orice forma˛iune politic„ aflat„ o anumit„ perioad„ de timp la guvernare se erodeaz„ treptat sub aspectul sprijinului de care se bucur„ la nivelul electoratului. Œn ceea ce prive∫te P.S.D.-ul, trebuie s„ remarc„m c„ toate sondajele de opinie serioase comandate Ón ultima vreme plaseaz„ partidul nostru Ón continuare pe primul loc Ón topul simpatiei rom‚nilor, Ón ciuda unor greut„˛i economico-sociale care nu pot fi Ón nici un fel negate.

Explica˛iile sunt numeroase, Óns„ cea mai important„ mi se pare aceea care ˛ine de o elementar„ compara˛ie Óntre P.S.D. — pe de o parte — ∫i adversarii s„i politici. ™i Ón ceea ce prive∫te Programul de guvernare ∫i sub aspectul oamenilor politici, diferen˛a dintre partidul nostru ∫i celelalte forma˛iuni politice este evident„. Este vorba, desigur, de o diferen˛„ valoric„, pe care, Ón inteligen˛a sa incontestabil„, electoratul rom‚n a receptat-o ∫i a ilustrat-o ca atare.

Demagogia zgomotoas„, fanfaronada, falsa dragoste de ˛ar„ — toate aceste tare sunt taxate dur de c„tre rom‚ni. Depinde numai de noi, cei din P.S.D., ca acest capital de simpatie s„ se conserve Ón cea mai mare parte ∫i cu ocazia seriilor de alegeri din 2004. Personal, cred c„ vom reu∫i.

V„ mul˛umesc.

## îInstitu˛ia Avocatul Poporului“

Œn calitatea pe care am avut-o Ón 1992 ca reprezentant al Rom‚niei la Congresul Ombusdman de la Madrid (Avocat al Poporului), m„ simt obligat s„ relatez urm„toarele.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 163/19.XII.2003 Meseria de cercet„tor ∫tiin˛ific Ón domeniul istoriei implic„ o condi˛ie sine qua non: documentarea Ón institu˛ii p„str„toare de fonduri de arhiv„. Pentru cercet„torii regimului comunist, una dintre aceste institu˛ii care se dovede∫te de o importan˛„ vital„ este C.N.S.A.S.

Accesul la documentele fostei Securit„˛i este Óns„ o adev„rat„ aventur„, ∫i nu din cauza eventualei birocra˛ii a C.N.S.A.S., ci, surprinz„tor, din cauza unei institu˛ii menite s„ vin„ Ón sprijinul cet„˛eanului atunci c‚nd acesta este supus unor abuzuri Ón exercitarea drepturilor sale civice — Avocatul Poporului.

Atunci c‚nd un cercet„tor dore∫te s„ studieze o anumit„ tem„ pentru care are nevoie de date din arhiva C.N.S.A.S., el adreseaz„ o cerere acestei institu˛ii, care o verific„ ∫i, Ón virtutea legilor Ón vigoare, r„spunde pozitiv sau negativ acestui demers. Urm„torul pas, dup„ ob˛inerea unui aviz favorabil din partea C.N.S.A.S., este Ónregistrarea ca operator de date Ón eviden˛ele Avocatului Poporului.

Pentru o asemenea opera˛ie, prime∫ti din partea institu˛iei numite Avocatul Poporului un formular intitulat îNotificare pentru prelucrarea de date cu caracter personal“. Printre rubricile care trebuie completate Ón acest formular sunt c‚teva cu prevederi absolut aberante, dac„ avem Ón vedere scopul de la care s-a pornit: efectuarea unei cercet„ri de factur„ istoric„, referitoare la rezisten˛a anticomunist„ din ˛ara noastr„.

f se cere astfel s„ precizezi îtransferuri de date care se inten˛ioneaz„ s„ fie f„cute c„tre alte state“ (pct. 17) sau o îdescriere general„ care s„ permit„ aprecierea preliminar„ a m„surilor luate pentru asigurarea securit„˛ii prelucr„rii“ (pct. 18). Ar rezulta de aici c„ solicitantul ar trebui s„ precizeze c‚te z„voare are la u∫a casei sau la geamurile acesteia, pentru ca un eventual ho˛ interesat de o lectur„ istoric„ s„ nu poat„ sustrage noti˛ele cu pricina. Œn cazul Ón care aceste noti˛e ar fi ˛inute Óntr-un birou de la serviciu, ar trebui a∫adar precizat dac„ exist„ sau nu lac„t la birou sau m„car faptul c„ cercet„torul Ón cauz„ va ˛ine tot timpul sub un ochi vigilent foile pe care lucreaz„ la tema respectiv„.

Lucrurile nu se opresc aici, pentru c„ punctul urm„tor, 19, ar putea rivaliza spiritual cu Labirintul lui Minos, transform‚nd orice biet solicitant Óntr-un posibil Teseu modern: îSpecificarea oric„rui sistem de eviden˛„ a datelor cu caracter personal, care are leg„tur„ cu prelucrarea, precum ∫i a eventualelor leg„turi cu alte prelucr„ri de date sau cu alte sisteme de eviden˛„ a datelor cu caracter personal, indiferent dac„ se efectueaz„, respectiv dac„ sunt sau nu sunt situate pe teritoriul Rom‚niei“.

Formularul se Óncheie apoteotic cu punctul 20 care Ó˛i cere s„ precizezi îMotivele care justific„ aplicarea prevederilor art. 11, art. 12 alin. 3 sau 4 ori art. 13 alin. 5 sau 6, Ón situa˛ia Ón care prelucrarea datelor se face exclusiv Ón scopuri jurnalistice, literare sau artistice ori Ón scopuri statistice, de cercetare istoric„ sau ∫tiin˛ific„“. Probabil c„ Avocatul Poporului s-a g‚ndit c„ Ón

fiecare petent exist„ c‚te un Nostradamus (sau mama Omida, pentru doritori) capabil s„ ghiceasc„ legea din care fac parte sus-amintitele articole ∫i alineate, iar juri∫tii institu˛iei respective sus˛in juste˛ea unei asemenea formul„ri, sfid‚nd cele mai elementare principii juridice.

Este inevitabil ca Ón aceste condi˛ii completarea s„ se fac„ defectuos ∫i Ón locul r„spunsului a∫teptat solicitantul s„ primeasc„, dup„ c‚teva s„pt„m‚ni, o aten˛ionare cu privire la îlipsurile“ constatate, ∫i astfel viciosul cerc birocratic va fi reluat.

Œn cazul Ón care vei semnala respectuos deficien˛ele formularului, ˛i se va r„spunde c„ ar fi trebuit ca Ónainte de a demara toat„ aceast„ afacere s„ studiezi ∫i tu pu˛in legisla˛ia. A∫adar, pentru a scrie un studiu de factur„ istoric„, ar trebui mai Ónt‚i s„ faci o documentare juridic„ sau, eventual, s„-˛i angajezi un avocat.

Toate acestea numai pentru a te Ónscrie la Avocatul Poporului.

îCine au fost ∫i ce-au ajuns!“

Se Ómplinesc 26 de ani de la inaugurarea lucr„rilor de construc˛ie a Sistemului Hidroenergetic ∫i de Naviga˛ie îPor˛ile de Fier II“, de c„tre T.C.H.

Mirajul unui c‚∫tig bun i-a atras pe constructorii din toate zonele ˛„rii, Ón mod deosebit din Moldova, care au venit cu familiile pentru a munci pe ∫antier.

Cei peste 15.000 de locuitori ai coloniei îPor˛ile de Fier II“, care aveau tot confortul, inclusiv cluburi, cantine, ∫coal„, gr„dini˛„ ∫i magazine bine aprovizionate, sperau s„ r„m‚n„ pentru totdeauna Ón insula Ostrovul Mare.

Finalizarea obiectivului a determinat procesul de restructurare Ón urma c„ruia unii dintre constructori au ie∫it la pensie, al˛ii au plecat sau au fost concedia˛i. Peste 400 dintre ei au r„mas pe pozi˛ie, neav‚nd unde s„ plece. Ace∫tia tr„iesc Ón condi˛ii foarte grele, la limita subzisten˛ei. O mare parte dintre muncitori lucreaz„ cu ziua la muncile agricole Ón comuna Gogo∫u, al˛ii str‚ng fier vechi sau tr„iesc din aloca˛iile copiilor ∫i ajutorul de ∫omaj.

Acum, Ón secolul XXI, cele 22 blocuri populate Ón propor˛ie de 20% au instala˛iile sanitare defecte, iar apa menajer„ ∫i fecalele se scurg Ón canalele aflate direct sub geamul locatarilor. Apa cald„ ∫i c„ldura nu mai exist„ de mult ∫i deseori apa rece ∫i curentul sunt Óntrerupte. Ele arat„ la exterior ca ni∫te d„r„p„n„turi, Ónconjurate de cote˛e ∫i tot felul de anexe insalubre. Pe holuri mi∫un„ tot felul de g‚ng„nii. Nu Ón˛eleg de ce apartamentele nu se v‚nd sau nu sunt divizate actualilor locatari. De teama evacu„rii, locatarii nu se mai ocup„ de gospod„rirea apartamentelor lor. Unii s-au apucat de be˛ie ∫i nu pu˛ini au ajuns Ón pragul sinuciderii.

La nivelul anului 2002 au mai r„mas 250 de angaja˛i, urm‚nd ca la finele acestui an num„rul lor s„ scad„ la circa 70-80 de persoane, restul va trebui s„ plece spre alte obiective. Din cele 20 de blocuri doar 4 vor fi

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 163/19.XII.2003 destinate locuirii de c„tre cei care vor Óntre˛ine barajul, restul vor r„m‚ne pe drumuri, cu toate protestele lor.

Nici constructorul, nici beneficiarul, nici Consiliul jude˛ean ∫i nici Prefectura Mehedin˛i nu au g„sit solu˛iile pentru familiile amenin˛ate cu evacuarea din locuin˛e. Speran˛a de a r„m‚ne Ón aceste locuin˛e a fost spulberat„ de con˛inutul Decretelor nr. 104/1977 ∫i 188/1978, emise de Ceau∫escu, prin care Óntreaga suprafa˛„ de 88 hectare folosit„ pentru organizarea de ∫antier va trebui s„ fie redat„ circuitului agricol.

îHidroelectrica“ nu vrea s„ retrocedeze Prim„riei Gogo∫u 21 hectare, conform protocolului din 1977, dar de ce se tergiverseaz„ at‚t de mult problema nu se ∫tie, ori cineva este interesat de terenul respectiv?

Œn urm„ cu ani se anun˛au fel de fel de investitori care n-au mai venit, s-a vehiculat ideea construirii unei zone libere Ón Ostrovul Mare, s-au proiectat obiective turistice, serviciul de vam„, de∫i este organizat, nu func˛ioneaz„ pentru c„ Ónc„ nu s-a dat drumul la circula˛ie peste baraj, cu toate c„ podul peste bra˛ul mic al Dun„rii care leag„ localitatea Gogo∫u de insula Ostrovul Mare este finalizat. Aceste obiective o dat„ atinse ar rezolva unele necesit„˛i vitale ale îsinistra˛ilor“ din zona respectiv„.

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Iat„ c„ Ac˛iunea Popular„ nu se dezice de comportamentu-i Óndreptat exclusiv spre o politic„ distructiv„, atac‚nd, din nou, cum Ói st„ Ón obicei, f„r„ argumente, aleatoriu ∫i deja plictisitor, membri ai Guvernului actual.

De aceast„ dat„, ˛inta degetului maladiv, dar acuzator, al purt„torului de cuv‚nt Mugur Ciuvic„ este Óndreptat„ c„tre pre∫edintele Agen˛iei pentru Strategii Guvernamentale, domnul Vasile D‚ncu.

Cine este acest Mugur Ciuvic„ putem ∫ti, Óns„ este cu siguran˛„ o persoan„ care, Ón disperare de cauz„ ∫i Ón c„utare de simpatizan˛i, apeleaz„ la acelea∫i mijloace desuete, declara˛ii c„zute Ón derizoriu, care nu provoac„ dec‚t amuzament.

™i pentru c„ alt mod prin care ace∫tia s„ se fac„, totu∫i, vizibili pe scena politic„ nu g„sesc, le suger„m noi c‚teva solu˛ii care oricum sunt mai la Óndem‚n„ ∫i mai eficiente. Cu alte cuvinte, ce poate fi mai sigur dec‚t un anun˛ la mica publicitate, de genul: îAlian˛a Popular„ caut„ urgent simpatizan˛i pentru Ónscrierea Ón partid“? Dac„ nici acesta nu d„ roade, Óncerca˛i s„ merge˛i cu capra sau, de ce nu, chiar cu ˛apul la colindat electoratul, c„ tot se apropie Cr„ciunul ∫i Anul Nou!

Pe de alt„ parte, nu m„ Óndoiesc Óns„ c„ singura lor ∫ans„ de relativ„ izb‚nd„ este s„ bat„ la u∫a domnului Ciorbea ∫i s„-l roage s„-i primeasc„ Ónapoi, doar, doar li se mai Óngroa∫„ r‚ndurile...

De aceea, le transmit domnilor din Ac˛iunea Popular„ s„ nu mai viseze cu nostalgie la vremurile Ón care se

credeau îst„p‚ni“ ∫i s„ caute s„ fac„ altceva dec‚t s„ ne bombardeze cu declara˛ii stupide sau s„ caute Ón gunoaie dup„ scrisori anonime.

Iar vizavi de domnul D‚ncu, v„ informez pe aceast„ cale c„ este bine s„n„tos, Óns„, de∫i i-am explicat c„ totu∫i exista˛i pe undeva, Ón sondajele pe care acesta le analizeaz„, culmea, nu ap„re˛i...

î10 decembrie 2000: un vot Ón favoarea democra˛iei“ Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Pe 10 decembrie 2003 se Ómplinesc trei ani de c‚nd domnul Ion Iliescu a ob˛inut o victorie zdrobitoare Ón cel de al doilea tur al alegerilor preziden˛iale din anul 2000 Ómpotriva liderului P.R.M., senatorul C.V. Tudor. Dup„ ce, la finalul primului tur de scrutin, Ion Iliescu Ónsuma 36,35% din voturi, iar adversarul s„u 28,34%, Ón cel deal doilea, Iliescu a ob˛inut 66,31%, iar C.V. Tudor, 33,17%. A fost nu numai victoria pre∫edintelui de atunci al P.D.S.R., ci mai ales victoria democra˛iei, a societ„˛ii civile asupra autoritarismului cu iz ceau∫ist. A fost victoria maturit„˛ii ∫i profesionalismului politic asupra retoricii pe alocuri incitante, dar lipsit„ de con˛inut. A fost biruin˛a modestiei ∫i a echilibrului asupra lipsei de m„sur„ Ón planul comunic„rii. C‚teva cuvinte ∫i despre Ónvinsul din finala preziden˛ialelor anului 2000: excelent orator, charism„ percutant„, om de cultur„ incontestabil, pe scurt, un personaj d„ruit cu multiple talente, dar lipsit de m„sura ∫i echilibrul absolut necesare unui om de stat.

Patriot Ón felul s„u, senatorul Vadim ar fi o calamitate Ón ipostaza de pre∫edinte al Rom‚niei.

Iat„ ce scria jurnalistul Cristian Tudor Popescu Ón acest sens: îO Rom‚nie condus„ de C.V. Tudor sau cu P.R.M. la guvernare Ónseamn„ un ghetou carpatodanubian. Nici un rom‚n nu va mai avea dreptul s„ se duc„ s„ caute de munc„ nici p‚n„ la Budapesta. Orice finan˛are extern„ va fi oprit„. Nici un ∫ef de stat civilizat nu mai calc„ la Bucure∫ti“ (Cristian Tudor Popescu — îUn cadavru umplut cu ziare“ — Scrieri, Editura Polirom, Ia∫i, 2001, paginile 128-129).

Revenind la momentul 10 decembrie 2000, s„ d„m cuv‚ntul cifrelor: cea mai categoric„ victorie a Ónregistrat-o Ion Iliescu Ón Harghita: 90,83%. Alte rezultate: Bucure∫ti — 73,83%, Ia∫i — 73,89%, Timi∫ — 61,52%, Cluj — 62,53%. Senatorul Vadim s-a impus doar Ón jude˛ul Bistri˛a-N„s„ud, unde a ob˛inut 54,56% din totalul sufragiilor.

Matematic, Ón cel de-al doilea tur de scrutin, pentru Ion Iliescu au votat 6.696.623 cet„˛eni, iar pentru liderul P.R.M, 3.324.247.

La aflarea rezultatelor, Óntr-o prim„ conferin˛„ de pres„, C.V. Tudor a declarat, printre altele: îNe afl„m Ón fa˛a celei mai mari fraude electorale din istoria politicii rom‚ne∫ti. P.D.S.R. a pl„tit cu 3,5 miliarde lei operatorii care au f„cut aceste exit poll-uri ∫i observatorii de la sec˛iile de votare...“ F„r„ comentarii...

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 163/19.XII.2003

Violen˛a Ón familie, tema mo˛iunii P.N.L.-P.D. dezb„tute Ón Camera Deputa˛ilor s„pt„m‚na trecut„, a fost respins„ cu o majoritate cov‚r∫itoare de voturi. Acest verdict este o consecin˛„ a faptului c„ at‚t Ón cuprinsul mo˛iunii, c‚t ∫i Ón sus˛inerea ei, semnatarii nu au venit cu argumente realiste, conving„toare, dar mai ales cu solu˛ii pentru prevenirea ∫i sanc˛ionarea actelor de violen˛„. De fapt, aceast„ nou„ mo˛iune a Ónsemnat un nou prilej prin care P.N.L. ∫i P.D. s„ intoxice opinia public„ ∫i s„-∫i fac„ mult prea devreme campanie electoral„.

Nu este Ónt‚mpl„tor nici faptul c„ se continu„ aceast„ campanie de denigrare a Guvernului Partidului Social Democrat ∫i pe m„sur„ ce ne vom apropia mai mult de perioada alegerilor, cele dou„ partide, P.N.L. ∫i P.D., reunite Óntr-o alian˛„ conjunctural„, vor Óncerca pe orice cale s„ manipuleze opinia public„ ∫i cet„˛enii pentru îpre˛iosul“ capitol electoral la care viseaz„.

De∫i Ón problema violen˛ei Rom‚nia este apreciat„ ca ˛ara cu cea mai avansat„ legisla˛ie Ón Europa, iar pe linie guvernamental„ au fost luate o serie de m„suri importante pentru prevenirea fenomenului ∫i sanc˛ionarea celor care Óncalc„ legile, aceste rezultate certe sunt ignorate cu bun„ ∫tiin˛„.

Atrag aten˛ia reprezentan˛ilor P.N.L. ∫i P.D. c„ anumite fenomene sociale grave, Óntre care violen˛a, drogurile, crima organizat„, traficul de persoane, nu sunt produse de un partid politic. Cauzele sunt complexe ∫i cel mai important lucru este ca toate for˛ele politice, institu˛iile abilitate, societatea civil„ s„ coopereze Ón combaterea ∫i prevenirea unor astfel de fenomene.

Œn acest sens, un proiect comun, o platform„ comun„ de ac˛iune ar da rezultate mult mai bune, ce ar duce la diminuarea acestor fenomene at‚t de grave.

Œn concluzie, v„ a∫tept„m, stima˛i colegi, Óntr-un program comun de ac˛iune.

## îTransparen˛a“

A trecut ceva timp de la povestea cu raportul de ˛ar„. Se cunoa∫te atitudinea adoptat„ de Guvernul Rom‚niei fa˛„ de formul„rile din raport ∫i nu ne mir„ deloc, pentru c„ ne a∫teptam ca îtraducerea“ s„ fie total„ ∫i favorabil„ puterii. Ne-ar putea mira lipsa de reac˛ie a celor care au f„cut raportul fa˛„ de modul cum a fost îtratat“ Ón Rom‚nia de politicieni ∫i mai ales de partidul de guvern„m‚nt, care ∫i-a f„cut din acest raport un certificat de promovare cu nota aproape maxim„ a examenelor. Din p„cate, nu s-au prea g„sit printre interven˛iile din mass-media ∫i ale politicienilor, cu excep˛ia P.R.M., criticile formulate Ón raport la adresa autorit„˛ilor ∫i a modului de administrare a treburilor ˛„rii.

Iat„ c‚teva dintre cele mai importante obiec˛ii ale raportorilor:

— îMetodele folosite de Guvern pentru Óncurajarea vot„rii referendumului au provocat critici din partea observatorilor independen˛i“.

— îVolumul mare de legisla˛ie prelucrat„, combinat cu resursele reduse, au limitat posibilitatea Parlamentului de a studia atent legisla˛ia, ceea ce st‚rne∫te Óngrijorare cu privire la adoptarea _acquis_ -ului la termen“.

— îPolitica Executivului de legiferare prin ordonan˛e de urgen˛„ ∫i, Óntr-o m„sur„ mai mic„, prin ordonan˛e a redus transparen˛a procesului legislativ, a limitat oportunit„˛ile de consultare adecvat„ prin proiectele de acte normative ∫i a contribuit la o situa˛ie de instabilitate legislativ„“.

— îO surs„ adi˛ional„ de fonduri pentru investi˛iile locale este Fondul special gestionat de Guvern, care este alocat la discre˛ia ministerelor interesate. Alocarea fondurilor se face adesea pe considerente politice“.

— îMinistrul justi˛iei continu„ s„ aib„ posibilitatea de a numi judec„tori dintre membrii altor profesiuni juridice ∫i auditori ai Institutului Na˛ional al Magistraturii“.

— îObliga˛ia de a pl„ti Ón avans executorii judec„tore∫ti poate face dificil„ aplicarea unor hot„r‚ri judec„tore∫ti luate Ón favoarea unor grupuri cu venituri mici“.

— îRapoartele interna˛ionale ∫i anchetele de opinie indic„ faptul c„ Ón Rom‚nia corup˛ia continu„ s„ fie extins„ ∫i s„ afecteze toate sferele societ„˛ii. Programul na˛ional pentru prevenirea corup˛iei nu aduce Ómbun„t„˛iri substan˛iale Ón problemele privind corup˛ia la nivel politic ∫i nu trateaz„ Óntr-un mod adecvat leg„turile dintre corup˛ie ∫i crima organizat„“.

— îRom‚nia r„m‚ne serios afectat„ de traficul cu fiin˛e umane, pentru care ea constituie ˛ar„ de origine, de tranzit ∫i de destina˛ie a victimelor“.

— îAnumite limit„ri ale libert„˛ii de expresie constituie motive de Óngrijorare: num„rul de surse media Óntr-adev„r independente este limitat ∫i a crescut autocenzura. Un mare num„r de companii media au datorii mari la stat, iar facilit„˛ile fiscale acordate de Ministerul Finan˛elor face ca media s„ depind„ de bun„voin˛a autorit„˛ilor“.

— îLa sf‚r∫itul perioadei de referin˛„ au fost retrocedate doar 3% din totalul propriet„˛ilor de retrocedat, au fost acordate compensa˛ii financiare doar pentru 1% din cazuri, iar pentru 2% din cazuri au fost acordate alte tipuri de compensa˛ii.“

— îCurtea European„ pentru Drepturile Omului a pronun˛at 34 de sentin˛e Ómpotriva Rom‚niei Ón perioada de referin˛„“ etc.

Putem face c‚teva constat„ri: Uniunea European„ a taxat arogan˛a ∫i autosuficien˛a Guvernului care a sfidat opozi˛ia. Proiectele de lege impuse de Guvern s-au dovedit a fi insuficient elaborate, lacunare ∫i greu de aplicat Ón practic„; corup˛ia generalizat„, iar legisla˛ia anticorup˛ie promovat„ Ón prip„ de Guvern este perceput„ de c„tre raportori ca o m„sur„ de cosmetic„ preelectoral„; practica ordonan˛elor de urgen˛„ este considerat„ ca fiind un procedeu nedemocratic; Guvernul manifest„ un dispre˛ suveran fa˛„ de institu˛ia propriet„˛ii, cu toat„ publicitatea f„cut„ Ón jurul introducerii Ón Constitu˛ie a principiului garant„rii acesteia; alocarea

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 163/19.XII.2003 fondurilor de la bugetul de stat, mai ales a îfondului special“ se face de c„tre Guvern f„r„ nici un control parlamentar, pe criterii politice; mare parte din massmedia este controlat„ de Guvern, prin p‚rghii financiare; referendumul pentru aprobarea Legii de revizuire a Constitu˛iei a fost fraudat de c„tre structurile administra˛iei publice locale ∫i centrale, fapt ce confirm„ teza opozi˛iei. Ce se afl„ Ón spatele u∫ilor p„zite?

Sunt suficiente elemente pentru depunctare, dar Ón bun„tatea ei nem„rginit„ ∫i dezinteresat„, Europa ne aplaud„, a∫a cum l-a l„udat ∫i pe Ceau∫escu, purt‚ndu-l pe bra˛e p‚n„ la zid.

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„,

Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Mi-am intitulat interven˛ia de azi: îBugetul de stat ∫i noul Cod fiscal, instrumente puternice pentru echilibrul economiei ∫i pentru promovarea unui trai mai bun“.

Luna decembrie a debutat cu publicarea Ón îMonitorul Oficial“ a Legii bugetului de stat pe anul 2004. Este al treilea an consecutiv Ón care Parlamentul Rom‚niei adopt„ proiectul de buget elaborat de Guvernul Rom‚niei Ón termenul stabilit. Este, f„r„ Óndoial„, un succes remarcabil, care asigur„ perspectivele cele mai favorabile pentru desf„∫urarea indicatorilor bugetului de stat pe anul 2004 la to˛i ordonatorii de credite, precum ∫i pentru preg„tirea condi˛iilor pentru realizarea obiectivelor stabilite, ∫i Óndeosebi a investi˛iilor prev„zute.

Totodat„, luna decembrie va consemna aprobarea Codului fiscal care vizeaz„:

— armonizarea cu legisla˛ia fiscal„ a Uniunii Europene ∫i cu acordurile interna˛ionale la care Rom‚nia este parte;

— asigurarea unui cadru unitar, stabil, coerent ∫i clar al reglement„rilor fiscale.

Œn leg„tur„ cu aceste dou„ importante acte normative doresc s„ fac un apel colegial c„tre to˛i parlamentarii pentru sprijinirea Ón circumscrip˛iile lor electorale a eforturilor pentru:

— buna desf„∫urare a indicatorilor bugetari la toate unit„˛ile din teritoriu ∫i pentru urm„rirea realiz„rii cu prioritate a veniturilor bugetare prev„zute, precum ∫i, Ón concordan˛„ cu acestea, a cheltuielilor;

— cunoa∫terea principalelor prevederi ale Codului fiscal de c„tre popula˛ie, Óndeosebi a elementelor noi promovate de c„tre acesta.

f n‚nd seama de Óntreb„rile pe care mi le-au pus numero∫i cet„˛eni din jude˛ul Gorj, cred c„ este foarte important ca at‚t prin viu grai, la Ónt‚lnirile cu cet„˛enii, c‚t ∫i prin mass-media local„, s„ se depun„ eforturi pentru a se face cunoscute deducerile din venitul anual global, ∫i anume:

— deducerile personale — de baz„ ∫i suplimentare;

— deducerile pentru reabilitarea locuin˛ei de domiciliu, Ón limita sumei de 15 milioane lei anual;

— prime de asigurare pentru locuin˛a de domiciliu, Ón limita echivalentului Ón lei a 200 euro pe an;

— contribu˛ii la schemele facultative de pensii ocupa˛ionale, Ón limita echivalentului Ón lei a 200 euro pe an;

— contribu˛ii pentru asigur„rile private de s„n„tate, Ón limita echivalentului Ón lei a 200 euro pe an;

— cotiza˛ia de sindicat pl„tit„ potrivit legisla˛iei Ón materie.

Explicarea acestor deduceri din venitul global anual poate contribui la dezvoltarea diverselor tipuri de asigur„ri, dar ∫i la Ón˛elegerea corect„ a cre∫terii puterii de cump„rare a veniturilor contribuabililor, rezultat„ din prevederile Codului fiscal.

Totodat„, Ómi exprim speran˛a c„ Guvernul Rom‚niei, Ón cursul anului 2004, va analiza ∫i va propune, Ón timp util, Parlamentului Rom‚niei ini˛iativa legislativ„ privind introducerea cotei unice de impozitare pentru veniturile persoanelor fizice. Adoptarea unei astfel de reglement„ri va avea darul s„ contribuie la perfec˛ionarea sistemului fiscal, la reducerea birocra˛iei, Óncurajarea unei munci mai intense pentru ob˛inerea unor salarii mai mari ∫i a cumulului de locuri de munc„, precum ∫i la combaterea evaziunii fiscale.

## Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

A∫ dori s„-mi centrez declara˛ia pe unele aspecte ale proiectului de Lege privind Codul fiscal, aflat acum Ón proces de legiferare.

Oric‚t am fi de Ón opozi˛ie, trebuie s„ recunoa∫tem c„ Guvernul Adrian N„stase, dup„ 3 ani de guvernare, nu poate fi acuzat de lipsa bunelor inten˛ii. Programe a avut ∫i are din bel∫ug, pe termen scurt, mediu ∫i lung, care Ón miile lor de pagini scot Ón relief hot„r‚rea de nezdruncinat de a institui Ón Rom‚nia o economie de pia˛„ func˛ional„, obiectiv urm„rit cu cea mai mare aten˛ie de Comunitatea European„.

Simultan, Guvernul promite electoratului programe sociale care s„ permit„ popula˛iei, Ón special categoriilor defavorizate, s„ treac„ peste insuportabila dar iminenta scumpire a energiei electrice ∫i termice, a gazelor ori a tarifelor economice. Astfel, sunt promise: dublarea pensiilor agricultorilor, ajutor de dou„ milioane lei pe hectar pentru ˛„ranii care de˛in p‚n„ la cinci hectare, tichete de c„ldur„, finalizarea recorel„rii pensiilor ∫i m„rirea aloca˛iilor pentru copii.

De unde va lua Executivul ace∫ti bani? R„spunsul vine: Ón parte, ∫i de la datornici!

Domnul ministru T„n„sescu o spune limpede Óntr-o declara˛ie recent„: îDe la anul nu se vor mai admite e∫alon„ri la plat„ c„tre bugetele publice“. Deci banii vor intra la buget! A∫a s„ fie? S„-i lase Guvernul pe m‚na fiscului pe r„u-platnici, Guvern care a dovedit c„ nu ˛ine la altcineva mai mult dec‚t la r„u-platnici?

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 163/19.XII.2003 Aduce Codul fiscal aflat pe masa noastr„ de lucru o revolu˛ie Ón acest sens? R„spunsul este: nu credem, pentru c„ totul e Ón prip„ ∫i ma∫ina de vot pesedist„ func˛ioneaz„ irepro∫abil. Toate vor r„m‚ne cum au fost.

De altfel, ne-am convins c„ Ón domeniu nu se poate schimba nimic p‚n„ c‚nd nu se va dovedi, f„r„ echivoc, c„ p„suirile legale, r„u-platnicii intr„ Ón lichidare, indiferent cine sunt ∫i pe cine favorizeaz„ cu banii pe care nu-i pl„tesc la buget. Aceast„ m„sur„ nu o poate Ónf„ptui dec‚t o alt„ guvernare, o guvernare a Partidului Rom‚nia Mare.

Ce va Óntreprinde Cabinetul N„stase? E o Óntrebare la care-∫i poate r„spunde oricine pe baza practicilor ∫i datelor de p‚n„ acum: va Ónv‚rti ingineriile financiare, pentru c„, vorba ministrului de resort, bugetul este îun instrument politic Ón m‚na celor care guverneaz„“. Din nefericire!

A∫a c„, dup„ cum se vede, nu putem spera mare lucru nici de la noul Cod fiscal, care va fi!

## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Se vorbe∫te de o ipotetic„ imixtiune a politicului Ón problemele justi˛iei, Ón general, ∫i despre imixtiunea Ón actul de respingere a Ónscrierii alian˛ei D.A.(P.N.L.-P.D.), ceea ce consider eu c„ este o mare gre∫eal„ numai dac„ m„ refer la conducerea Cur˛ii de Apel Bucure∫ti, care are Ón v‚rf un magistrat competent, propus pentru aceast„ func˛ie, chiar de... Valeriu Stoica, fostul ministru al justi˛iei.

Ministrul P.S.D. al justi˛iei, doamna Rodica St„noiu, a propus men˛inerea pe func˛ii ∫i prelungirea mandatelor pentru mare parte din ∫efii instan˛elor superioare, numite ini˛ial pentru aceste func˛ii de fostul prim-ministru P.N.L., acela∫i Valeriu Stoica.

A f„cut acest lucru tocmai pentru c„ s-a g‚ndit la competen˛a acestor judec„tori, f„r„ nici un fel de ranchiun„ politic„ sau de alt„ natur„.

Or, Ón condi˛iile c‚nd doar competen˛a st„ la baza promov„rii pe astfel de func˛ii de conducere, orice imixtiune este aproape imposibil„.

Pentru parlamentarii P.S.D. a ap„rut Ón ultima perioad„ o nou„ problem„ de importan˛„ na˛ional„, respectiv calcularea pensiilor demnitarilor. Se pare c„ nici o alt„ problem„ cu care se confrunt„ ˛ara nu i-a putut Óntoarce pe ace∫tia din drum, m„rirea pensiilor fiind considerat„ o urgen˛„ major„.

Conform unui principiu bine implementat Ón doctrina P.S.D. — s„-mi fie mai Ónt‚i bine mie ∫i apoi m„ voi g‚ndi la al˛ii —, parlamentarii puterii uit„ c„ reprezint„ o forma˛iune social-democrat„ ∫i pun problemele cet„˛enilor pe plan secund. Este foarte probabil ca to˛i senatorii ∫i deputa˛ii P.S.D. s„-l fi urmat pe domnul N„stase Ón pozi˛ia sa de om s„tul, care nu mai crede Ón problemele celor pe care Ói conduce. Dup„ p„rerea lor, oamenii ar

trebui s„ nu se mai pl‚ng„ at‚t de nevoile ∫i de traiul lor zilnic, la limita subzisten˛ei, pentru c„ ∫i a∫a li s-a dat destul. Putem spune, astfel, c„ declara˛iile domnului N„stase de la Timi∫oara au fost ∫i vor fi considerate adev„rate direc˛ii Ón guvernarea pesedist„.

Ajun∫i Ón culmea disper„rii datorate îlipsei banilor“, ale∫ii Partidul Social Democrat Óncearc„ un ultim gest de a-∫i m„ri averile ∫i dup„ ce nu se vor mai bucura de fotoliile de parlamentar. Popula˛ia trebuie, Ónc„ o dat„, s„ se obi∫nuiasc„ cu ideea c„ furturile repetate din banii publici ale celor afla˛i la putere nu se vor opri nici dup„ ce ace∫tia se vor retrage ∫i Ó∫i vor continua via˛a lor lini∫tit„ de pensionari ai puterii.

P.N.L. a depus la 1 octombrie un proiect de lege privind recalcularea pensiilor, care Óns„ nu ∫tim dac„ se va bucura de vreun sprijin din partea parlamentarilor P.S.D., at‚ta timp c‚t ea Ói are Ón vedere doar pe cet„˛eni, ∫i nu pe cei care au cu adev„rat de îsuferit“ Ón Rom‚nia, respectiv demnitarii pensiona˛i.

S„ fie oare aceasta o Óncercare a membrilor P.S.D. de a-∫i asigura o pensie c‚t mai lini∫tit„? Au Ónceput oare ei s„ se team„, deja, de rezultatele viitoarelor alegeri, atunci c‚nd popula˛ia va sanc˛iona o astfel de nep„sare?

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc ∫i eu. Prima parte a ∫edin˛ei noastre se Óncheie aici.

Lucr„rile se vor relua la ora 11,00, Óntruc‚t suntem gazda Adun„rii Parlamentare a M„rii Negre. Ne revedem la ora 11,00.

## Stima˛i colegi,

Permite˛i-mi s„ Óncepem partea a doua a ∫edin˛ei de ast„zi destinat„ dezbaterii proiectelor Ónscrise pe ordinea de zi.

V„ Ón∫tiin˛ez c„, din cei 345 de deputa˛i, la aceast„ or„ ∫i-au Ónregistrat prezen˛a 294, 51 sunt absen˛i ∫i 33 particip„ la alte ac˛iuni parlamentare.

Œnainte de a Óncepe dezbaterile, da˛i-mi voie s„ v„ supun aprob„rii dumneavoastr„ o comisie de mediere care se refer„ la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 184/2002 privind modificarea ∫i completarea Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate Ón mod abuziv Ón perioada 6 martie 1945 — 22 decembrie 1989, precum ∫i pentru stabilirea unor m„suri pentru accelerarea aplic„rii acesteia ∫i a Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au apar˛inut cultelor religioase din Rom‚nia, aprobat„ cu modific„ri prin Legea nr. 501/2002.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 163/19.XII.2003 Sunt propu∫i domnii deputa˛i ™tefan Cazimir, Minodora Cliveti, Ionel Olteanu, Ioan Timi∫, Angela Bogea, V„s„lie Moi∫, Gheorghe Firczak.

Cine este pentru? Mul˛umesc. Œmpotriv„? Ab˛ineri? Unanimitate.

Asear„ r„m„sesem la punctul 18 din ordinea de zi, care vizeaz„ propunerea legislativ„ pentru modificarea Legii nr. 8/2003 privind Ordinul _Meritul Cultural_ ∫i Medalia _Meritul Cultural_ .

Ini˛iatorii, domnul pre∫edinte al comisiei de specialitate. Domnule Bahrin, ave˛i cuv‚ntul!

Domnule pre∫edinte,

Stimate doamne colege ∫i stima˛i domni colegi,

Propunerea legislativ„ vizeaz„ modificarea Legii nr. 8/2003 privind Ordinul _Meritul Cultural_ ∫i Medalia _Meritul Cultural_ . Œn esen˛„, propune completarea celor 8 categorii de activit„˛i specifice ∫i conexe domeniului cultural care pot fi recompensate cu Ordinul ∫i Medalia _Meritul Cultural_ cu o categorie nou„, respectiv categoria i) — Arhitectur„.

Spuneam faptul c„ la legea amendat„ este ini˛iatoare tot comisia noastr„. Comisia a trimis c„tre Ministerul Culturii ∫i organiza˛iile nonguvernamentale Ón domeniu acest proiect de lege spre studiu, nu am primit observa˛ii, legea ini˛ial„, din 1931, nu prevedea aceast„ categorie, i), de arhitectur„. Totu∫i, comisia ∫i ministerul au luat Ón calcul expunerea de motive prezentat„ de Asocia˛ia Na˛ional„ a Uniunii de Creatori din Rom‚nia, care a devenit, Ón linii mari, expunerea de motive, ∫i, Ón concluzie, Ón baza punctului de vedere al Guvernului ∫i al Consiliului Legislativ, Ón urma dezbaterii propunerii legislative, Ón ∫edin˛a din 2 decembrie 2003, comisia propune admiterea, f„r„ modific„ri, a acesteia, cu unanimitate de voturi.

V„ mul˛umesc.

Dac„ dore∫te cineva, stima˛i colegi, s„ intervin„ la dezbateri generale? Nu.

Trecem, atunci, la dezbaterea textelor proiectului.

La titlul proiectului dac„ ave˛i obiec˛iuni, stima˛i colegi? Votat Ón unanimitate.

Preambulul articolului unic. Nu sunt obiec˛iuni. Votat Ón unanimitate.

Punctele 1 ∫i 2 din articolul unic. Nu sunt obiec˛iuni. Votate Ón unanimitate.

Punctele 3, 4 ∫i 5. Nu sunt obiec˛iuni. Votate Ón unanimitate.

La punctele 6 ∫i 7 nu sunt obiec˛iuni. Votate Ón unanimitate.

Punctul 8. Votat Ón unanimitate.

Punctele 9 ∫i 10. Votate Ón unanimitate.

Anexa, Plan∫a nr. 1. Votat„ Ón unanimitate.

Plan∫a nr. 2. Votat„ Ón unanimitate.

Plan∫a nr. 3. Votat„ Ón unanimitate.

Am parcurs, stima˛i colegi, ∫i textele proiectului ∫i ale anexelor.

Vom supune proiectul votului dumneavoastr„ final, la sf‚r∫itul acestei zile.

Punctul 21: proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 78/2003 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 290/2002 privind organizarea ∫i func˛ionarea unit„˛ilor de cercetaredezvoltare din domeniul agriculturii, silviculturii, industriei alimentare ∫i a Academiei de ™tiin˛e Agricole ∫i Silvice îGheorghe Ionescu-™i∫e∫ti“.

Suntem Ón procedur„ de urgen˛„.

Rog pe domnul pre∫edinte Stanciu s„ propun„ timpii de dezbatere.

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Propunem, ˛in‚nd seama de importan˛a ∫i complexitatea acestui proiect de lege, respectiv a ordonan˛ei, 15 minute pentru tot ∫i c‚te un minut interven˛iile pe baza articolelor.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Sunte˛i de acord cu aceast„ propunere, stima˛i colegi? Cine este pentru? Œmpotriv„? Ab˛ineri?

Unanimitate.

V„ rog s„ urm„ri˛i, Ón paralel, proiectul de lege ∫i raportul comisiei.

La titlul legii dac„ ave˛i obiec˛iuni? Votat Ón unanimitate.

Cuprinsul articolului unic al proiectului de lege. Urm„ri˛i amendamentul 2, cu privire la articolul unic. Admis amendamentul, modificat textul articolului unic.

La titlul ordonan˛ei de urgen˛„ dac„ ave˛i obiec˛iuni? Votat Ón unanimitate.

Art. I din ordonan˛„, preambul. Dac„ ave˛i obiec˛iuni? Votat Ón unanimitate.

La punctul 1 din ordonan˛„, urm„ri˛i amendamentul 4. Admis amendamentul, modificat textul punctului 1.

La punctul 2, urm„ri˛i amendamentul 5. Admis amendamentul, modificat punctul 2.

La punctul 3 comisia nu a avut obiec˛iuni. Dac„ ave˛i dumneavoastr„? Votat Ón unanimitate. Deci punctul 3, votat Ón forma din ordonan˛„.

Domnule Stanciu, sunte˛i amabil s„ m„ ajuta˛i, s„-mi traduce˛i ce a˛i f„cut aici?

Stima˛i colegi,

Dup„ punctul 3, unde am avut amendamente, comisia, prin amendamentul 7, propune ca la art. 6 alin. 2, dup„ lit. b[1] , s„ se introduc„ lit. b[2] .

Ave˛i obiec˛iuni? Admis amendamentul 7.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 163/19.XII.2003 La punctul 4 comisia nu a avut amendamente. Dac„ ave˛i dumneavoastr„? Adoptat textul din ordonan˛„.

La punctul 5, urm„ri˛i amendamentul 9. Admis amendamentul 9, modificat punctul 5.

Dup„ punctul 5, v„ rog s„ urm„ri˛i amendamentul 10. Comisia propune ca la art. 7 alin. 1 s„ se introduc„ un nou alineat, alin. 1[1] . Urm„ri˛i amendamentul 10. Nu ave˛i obiec˛iuni. Admis amendamentul. Se introduc, de fapt, 4 alineate, de la alin. 1[1] p‚n„ la alin. 1[4] . Urm„ri˛i cu aten˛ie amendamentul 10. Dac„ ave˛i obiec˛iuni? Nu. Admis amendamentul, se introduc cele 4 alineate.

La punctul 6 din ordonan˛„, urm„ri˛i amendamentul 11. Admis amendamentul, modificat punctul 6.

La punctul 7, urm„ri˛i amendamentul 12. Admis amendamentul, modificat punctul 7.

La punctul 8, comisia propune abrogarea acestuia, prin amendamentul 13. Dac„ ave˛i obiec˛iuni? Admis amendamentul, abrogat textul.

La punctul 9 comisia nu a avut amendamente. Dac„ ave˛i dumneavoastr„? Votat Ón unanimitate punctul 9.

Dup„ punctul 9, prin amendamentul 15, comisia propune ca la art. 11, lit. b) ∫i c) s„ se modifice. Urm„ri˛i, v„ rog, amendamentul 15. Admis amendamentul, se modific„, Ón consecin˛„, lit. b) ∫i c) de la art. 11.

La punctul 10, urm„ri˛i amendamentul 16. Admis amendamentul, modificat punctul 10.

Dup„ punctul 10, prin amendamentul 17, comisia propune ca, la art. 11, dup„ lit. j) s„ se introduc„ lit. k). Urm„ri˛i amendamentul 17. Admis amendamentul 17, se introduce la punctul 11 lit. k).

La punctul 11, cu privire la alin. 1 al art. 13, urm„ri˛i amendamentul 18. Admis amendamentul, modificat punctul 11, Ón mod corespunz„tor.

La punctul 12 urm„ri˛i amendamentul 19, potrivit c„ruia se introduce art. 13[1] , preambulul acestui articol r„m‚ne nemodificat, se modific„ Óns„ lit. a), potrivit amendamentului pe care Ól g„si˛i la paginile 16 — 17. Celelalte litere r„m‚n nemodificate.

Dac„ ave˛i obiec˛iuni la amendamentul 19? Admis amendamentul 19, se modific„ punctul 12 Óntr-un singur loc, la lit. a).

La punctul 13, urm„ri˛i amendamentul 20, care cuprinde modific„ri la preambulul art. 14, la literele b), e), f), celelalte litere r„m‚n‚nd nemodificate.

Dac„ ave˛i obiec˛iuni la amendamentul 20 sau la celelalte litere ale art. 14? Nu. Votate Ón unanimitate.

La punctul 14 urm„ri˛i amendamentul 21. Admis amendamentul, modificat punctul 14.

La punctul 15, urm„ri˛i, v„ rog, totu∫i, amendamentul 21. La alin. 2 al art. 14[3] acesta se modific„. Deci urm„ri˛i textele modificate de la punctul 14, prin amendamentul 21, ∫i cele care r„m‚n neamendate de comisie, iar dumneavoastr„ neav‚nd obiec˛iuni se adopt„ Ón formula ini˛iatorului.

V-a∫ ruga s„ urm„ri˛i c„ dup„...

Domnule pre∫edinte Stanciu, v„ rog s„ m„ mai ajuta˛i o dat„, pentru c„, dup„ ce am votat punctul 14[1] ,

dumneavoastr„, dup„ 14[3] , veni˛i s„ modifica˛i 14[1] .

De ce nu l-a˛i propus dup„ 14[1] , ∫i l-a˛i propus dup„ 14[3] ?

## **Domnul Gheorghe Ro∫cule˛**

**:**

Dar este alin. 2!

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Este alin. 2 de la 14[1] .

Stima˛i colegi,

Reveni˛i de la punctul 14[3] la 14[1] , ∫i amendamentul pe care comisia Ól propune la 14[1] la pagina 24 vizeaz„ modificarea alin. 2 de la 14[1] .

Dac„ ave˛i obiec˛iuni? Admis acest amendament.

La punctul 15, v„ rog s„ v„ uita˛i la amendamentul 22. Admis amendamentul, modificat punctul 15, doar alin. 1 al acestuia.

La punctul 16, urm„ri˛i amendamentul 23. Admis amendamentul, modificat punctul 16 din ordonan˛„.

La punctul 17, urm„ri˛i amendamentul 24. Admis amendamentul, modificat punctul 17.

La punctul 18, urm„ri˛i pagina 30. Comisia nu propune amendamente. Dac„ ave˛i dumneavoastr„? Adoptat Ón formula ini˛iatorului, adic„ cea din ordonan˛„.

La punctul 19, la alin. 1 nu se propun modific„ri. Dac„ ave˛i dumneavoastr„ obiec˛ii? Votat Ón formula ini˛iatorilor.

La punctul 19, referitor la alin. 2, urm„ri˛i amendamentul 26 de la pagina 31. Admis amendamentul, modificat alin. 2.

Pentru punctul 20 comisia nu are amendamente. Dac„ ave˛i dumneavoastr„? Adoptat textul din ordonan˛„.

La punctul 21, urm„ri˛i amendamentul 28. Admis amendamentul, modificat punctul 21.

La punctul 22 comisia propune abrogarea, prin amendamentul 29. Admis amendamentul 29, abrogat punctul 22.

Dup„ punctul 22, comisia propune, prin amendamentul 30, mai multe articole: 22[1] , 22[2] , 22[3] , 22[4] , 22[5] . Dac„ ave˛i obiec˛iuni la amendamentul 30, la vreunul din articolele noi? Nu ave˛i. Votat Ón unanimitate amendamentul 30.

La art. II comisia propune modificarea acestuia prin amendamentul 31. Admis amendamentul, modificat art. II.

La art. III comisia nu are amendamente. Adoptat textul Ón formularea ini˛iatorului, deci cea din ordonan˛„.

Prin amendamentul 33 comisia propune introducerea unui punct nou cu urm„torul con˛inut: îAnexele I—V din ordonan˛„ se Ónlocuiesc cu anexele I—V la prezenta lege“. Deci sunt modificate, practic, anexele.

Dac„ ave˛i obiec˛iuni la amendamentul 33? Nu ave˛i. Votat Ón unanimitate.

Urm„ri˛i acum textele anexelor.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 163/19.XII.2003 La anexele I—V, care cuprind unit„˛ile de cercetaredezvoltare Ón subordinea Academiei de ™tiin˛e Agricole ∫i Silvice organizate ca institute, centre ∫i sta˛iuni de cercetare-dezvoltare. Nu sunt obiec˛iuni. Admise anexele I—V.

## **Domnul Gheorghe Ro∫cule˛**

**:**

Anexa I. A?

V-am Óntrebat la toate, dac„ de la I la V exist„ vreo obiec˛ie?

La anexa I. A, hai s„ le lu„m pe r‚nd, ca s„ nu existe discu˛ii, nu sunt obiec˛iuni. Votat„ Ón unanimitate. Anexa I. B. Nu sunt obiec˛iuni. Votat„ Ón unanimitate. Anexa II. Nu sunt obiec˛iuni. Votat„ Ón unanimitate. Anexa III. Nu sunt obiec˛iuni. Votat„ Ón unanimitate. Anexa IV. Nu sunt obiec˛iuni. Votat„ Ón unanimitate. Anexa V. Nu sunt obiec˛iuni. Votat„ Ón unanimitate. Anexa VI. Nu sunt obiec˛iuni. Votat„ Ón unanimitate. Anexa I. A a˛i votat-o. Anexa I. B e votat„.

Dac„ mai sunt obiec˛iuni? Nu sunt.

Am adoptat textele proiectului Legii de aprobare a ordonan˛ei de urgen˛„ ∫i ale ordonan˛ei de urgen˛„. Vom supune proiectul de lege votului final Ón cursul acestei zile.

## Stima˛i colegi,

La punctul 22, proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat.

Suntem, aici, Camer„ decizional„.

Ini˛iatorul proiectului. V„ rog, domnule secretar de stat, s„ Ól prezenta˛i pe scurt.

## **Domnul Mircea Alexandru —** _secretar de stat Ón_

_Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Prin proiectul de act normativ supus dezbaterii ∫i adopt„rii se propune modificarea unora dintre textele alin. 2 ale art. 79 din Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, republicat„, Ón sensul c„ 20% din cuantumul diferen˛ei dintre pensiile recalculate ∫i pensiile aflate Ón plat„ prev„zute a se acorda Óncep‚nd cu 1 ianuarie 2004 s„ fie devansate pentru luna noiembrie 2003.

De asemenea, Ón textul proiectului supus dezbaterii ∫i adopt„rii se precizeaz„, Ón mod expres, faptul c„ fondurile necesare aplic„rii dispozi˛iilor Ón discu˛ie se asigur„ din fondurile aprobate prin Legea bugetului de stat pentru Ministerul Ap„r„rii Na˛ionale, Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor ∫i Serviciul Rom‚n de Informa˛ii.

Av‚nd Ón vedere raportul favorabil Óntocmit de comisia de specialitate a Camerei Deputa˛ilor, precum ∫i faptul c„ Senatul Rom‚niei a adoptat f„r„ amendamente textul

proiectului de act normativ Ón forma transmis„ de Guvern, v„ adresez rug„mintea de a adopta proiectul Ón discu˛ie Ón forma prezentat„.

V„ mul˛umesc.

Raportul comisiei, doamna pre∫edinte Smaranda Dobrescu.

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Comisia pentru munc„ v„ propune adoptarea acestui proiect de lege, Óntruc‚t se impune, cu claritate, atenuarea decalajului existent Óntre pensiile militare de stat aflate Ón plat„ ∫i cele recalculate. Œntruc‚t Ón acest proiect se propune ca suma prev„zut„ a se achita pensionarilor cu Óncepere de la 1 ianuarie 2004, Ón cadrul proiectului aprobat, de recorelare, s„ fie acordat„ cu Óncepere de la 1 noiembrie 2003, deci o devansare, colegii din comisie, cu unanimitate de voturi, au hot„r‚t aprobarea acestui proiect de lege Ón forma prezentat„ de Senat, ceea ce v„ propunem ∫i noi.

Mul˛umesc.

La dezbateri generale dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul?

Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege Ón forma adoptat„ de Senat.

La titlul acestuia dac„ ave˛i obiec˛iuni? Votat Ón unanimitate.

Preambulul art. I. Votat Ón unanimitate.

Cuprinsul art. I, cel cu privire la modificarea lit. b) ∫i c) ale alin. 2 al art. 79. Nu sunt obiec˛iuni. Votat Ón forma Senatului.

Art. II. Nu sunt obiec˛iuni. Votat Ón forma Senatului. V„ mul˛umesc.

Vom supune proiectul votului final Ón cursul zilei de ast„zi.

Œn leg„tur„ cu votul final de ast„zi, rog ∫efii grupurilor parlamentare s„ invite Ón sal„ colegii, pentru a nu fi Ón situa˛ia de a face un apel nominal.

La punctul 23, domnul ministru Acsinte Gaspar dore∫te s„ ridice o problem„ de procedur„.

## **Domnul Acsinte Gaspar —** _ministru - delegat pentru rela˛ia cu Parlamentul_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Propun s„ am‚n„m dezbaterea acestei propuneri legislative, urm‚nd s„ fie remis punctul de vedere al Guvernului asupra statutului prin care personalul Óncadrat la Agen˛ia Na˛ional„ de Control ∫i la Corpul de Control al Guvernului este exceptat de la dispozi˛iile Legii cu privire la func˛ionarul public. Aceea∫i recomandare se reg„se∫te ∫i Ón avizul Consiliului Legislativ, care socote∫te c„ este absolut necesar ca statutul acestei categorii de personal s„ fie clarificat prin punctul de vedere al Guvernului. MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 163/19.XII.2003

De aceea, v„ propun s„ am‚n„m dezbaterea acestei propuneri legislative.

Domnul vicepre∫edinte Bara, din partea Comisiei sesizate Ón fond.

Da, domnule pre∫edinte, ∫i noi, comisia, suntem de acord cu propunerea f„cut„ de domnul ministru de a se am‚na dezbaterea.

O dat„ cu modificarea noului regulament, de multe ori suntem pu∫i Ón situa˛ia de a nu mai avea timp s„ a∫tept„m r„spunsul Guvernului.

Deci o dat„ cu modific„rile f„cute la regulament — de 30 ∫i de 45 de zile — suntem pu∫i Ón situa˛ii destul de grele. De exemplu, este vorba de documenta˛ii care apar cu o s„pt„m‚n„ Ón urm„, p‚n„ c‚nd nu avem avizul sau p‚n„ c‚nd nu avem punctul de vedere al Guvernului nu le putem pune Ón discu˛ie, iar punctul de vedere al Guvernului, p‚n„ Ól anun˛„m noi, trec dou„ s„pt„m‚ni ∫i nu vom mai putea s„ respect„m datele din regulament. Sigur, aceasta este o discu˛ie pe care probabil c„ o vom aborda dup„ 1 februarie, dar la nivel de comisie s„ ∫ti˛i c„ avem foarte multe probleme.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Am re˛inut.

Oricum, fiind vorba de o implicare evident„ a bugetului statului, este obligatoriu, dup„ Constitu˛ie chiar, s„ avem punctul de vedere al Guvernului.

Œl rog pe domnul ministru Gaspar s„ aib„ Ón vedere termenul pentru care noi suntem r„spunz„tori, ca prim„ Camer„.

Agen˛iei Rom‚ne pentru Siguran˛a Alimentelor, pe care Ól supunem spre aprobare Parlamentului.

V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

Domnule vicepre∫edinte Bara, v„ rog s„ prezenta˛i raportul comisiei sesizate Ón fond.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Comisia pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic a discutat Ón fond Ordonan˛a Guvernului nr. 90 din 2003 privind Ónfiin˛area Agen˛iei Rom‚ne pentru Siguran˛a Alimentelor, ˛in‚nd cont de avizul Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i, de avizul Comisiei pentru s„n„tate ∫i familie ∫i de avizul Consiliului Legislativ, ∫i propune plenului Camerei Deputa˛ilor adoptarea acestui proiect de lege, cu amendamentele propuse.

V„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 163/19.XII.2003

Trecem la dezbaterea textelor proiectului de lege.

La titlul acestuia dac„ ave˛i obiec˛iuni? Titlul a fost aprobat Ón unanimitate, lipsind obiec˛iuni ∫i amendamente.

Textul articolului unic. V„ rog s„ urm„ri˛i amendamentul de la punctul 1. Admis amendamentul ∫i se modific„ textul articolului unic din proiectul de lege.

La titlul ordonan˛ei dac„ sunt obiec˛iuni? Nu sunt. Votat Ón unanimitate.

La art. 1, 2 ∫i 3 din ordonan˛„ nu sunt obiec˛iuni. Votate Ón unanimitate Ón formularea din ordonan˛„.

Art. 4, 5, 6 ∫i 7. Nu sunt obiec˛iuni. Votate Ón unanimitate.

La art. 8, pentru alin. 1, v„ rog s„ urm„ri˛i amendamentul de la punctul 2 al comisiei. Nu sunt obiec˛iuni. Votat amendamentul ∫i se modific„ alin. 1 al art. 8.

La art. 8 alin. 2 nu mai sunt amendamente. Votat textul din ordonan˛„.

Art. 9 ∫i 10. Nu sunt amendamente. Votate Ón unanimitate.

Art. 11. Nu sunt obiec˛iuni, nici amendamente. Votat Ón unanimitate textul din ordonan˛„.

Vom supune proiectul votului final Ón aceast„ ∫edin˛„. Stima˛i colegi,

Urmeaz„ proiectul de Lege pentru scutirea de la plat„ a unor debite c„tre bugetul asigur„rilor sociale de stat. Procedur„ de urgen˛„.

Din partea Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, domnule vicepre∫edinte Grigora∫, v„ rog s„ propune˛i timpii de dezbatere.

## Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci a examinat proiectul de Lege pentru scutirea de la plat„ a unor debite c„tre bugetul asigur„rilor sociale de stat ∫i a Óntocmit raport favorabil.

Œn unanimitate, comisia propune dezbaterea ∫i adoptarea Ón forma prezentat„ de Senat.

Propunem timp total de dezbatere 10 minute, un minut pentru fiecare interven˛ie.

V„ mul˛umesc.

Dac„ sunte˛i de acord cu aceast„ propunere? V„ mul˛umesc.

Œmpotriv„? Ab˛ineri?

## Unanimitate.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege potrivit procedurii votate de dumneavoastr„.

La titlul proiectului dac„ ave˛i obiec˛iuni? Votat Ón unanimitate Ón formula Senatului.

Art. 1 ∫i 2. Votate Ón unanimitate.

Art. 3 ∫i 4. Votate Ón unanimitate.

Art. 5 ∫i 6. Votate Ón unanimitate.

Art. 7. Nu sunt obiec˛iuni. Votat Ón unanimitate. Vom supune proiectul votului final la sf‚r∫itul acestei ∫edin˛e.

Proiectul de Lege privind modificarea unor dispozi˛ii ale Legii nr. 53/2003.

Rog ini˛iatorul s„ prezinte proiectul, iar Comisia pentru munc„ ∫i protec˛ie social„ s„ se preg„teasc„ pentru raport.

**Domnul Ion Giurescu —** _secretar de stat Ón Ministerul Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei_ **:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor,

Prezentul proiect de lege are ca obiect de reglementare modificarea art. 296 din Legea nr. 53/2003, respectiv Codul muncii, Ón sensul modific„rii termenului de eliberare a carnetelor de munc„ p‚n„ la data de 30 iunie 2007 ∫i ca urmare a prelungirii valabilit„˛ii Decretului nr. 92/1976 privind carnetul de munc„.

Urgen˛a adopt„rii proiectului de lege este justificat„ de faptul c„, Ón conformitate cu prevederea art. 298 alin. 3 din Legea nr. 53, Codul muncii, Óncep‚nd cu 1 ianuarie se vor abroga dispozi˛iile Decretului nr. 96 privind carnetele de munc„, cu modific„rile ulterioare, ceea ce ar Ónsemna eliminarea carnetelor de munc„ Ónainte ca aceast„ eviden˛„ s„ poat„ fi Ónlocuit„ cu un sistem performant, care s„ nu conduc„ la prejudicierea sistemului de asigur„ri sociale ∫i a poten˛ialilor titulari de drepturi.

Fa˛„ de cele prezentate, Ministerul Muncii sus˛ine aprobarea proiectului de lege Ón forma prezentat„.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Doamna pre∫edinte Smaranda Dobrescu.

## Stima˛i colegi,

Prin acest proiect de lege ni se propune decalarea termenului de fiin˛are a carnetelor de munc„ p‚n„ la 31 decembrie 2006.

Av‚nd Ón vedere oportunitatea ∫i urgen˛a acestui demers, Comisia pentru munc„ ∫i protec˛ie social„ a adoptat, cu unanimitate de voturi, aprobarea acestui proiect de lege, ceea ce v„ propune ∫i dumneavoastr„. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Dac„ dore∫te cineva s„ participe la dezbateri generale? Nu.

## Stima˛i colegi,

V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i la dezbaterea pe texte.

Titlul proiectului. Nu sunt obiec˛iuni. Votat Ón unanimitate. MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 163/19.XII.2003

Preambulul articolului unic. Nu sunt obiec˛iuni. Votat Ón unanimitate.

Punctul 1, cel cu privire la art. 296. Nu sunt obiec˛iuni. Votat Ón unanimitate.

Punctul 2, cel cu privire la alin. 3 al art. 298. Nu sunt obiec˛iuni. Votat Ón unanimitate.

Vom supune votului final proiectul Ón cursul acestei ∫edin˛e.

La punctul 28 este proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 113/2003 privind protec˛ia social„ a salaria˛ilor.

Rog Comisia pentru munc„ ∫i protec˛ie social„ s„ propun„ timpii de dezbatere.

Domnule pre∫edinte,

V„ propunem 10 minute dezbateri, un minut lu„ri de cuv‚nt.

Dac„ sunte˛i de acord cu aceast„ propunere? V„ mul˛umesc.

Œmpotriv„? Ab˛ineri? Unanimitate.

Stima˛i colegi,

La titlul legii dac„ ave˛i obiec˛iuni? Votat Ón unanimitate.

Cuprinsul articolului unic. Nu sunt obiec˛iuni. Votat Ón unanimitate.

Titlul ordonan˛ei de urgen˛„. Votat Ón unanimitate.

Art. 1 ∫i 2. Votate Ón unanimitate.

Art. 3, 4 ∫i 5. Votate Ón unanimitate.

Art. 6. Votat Ón unanimitate.

Art. 7. Votat Ón unanimitate.

Art. 8 ∫i 9. Votate Ón unanimitate.

Art. 10. Votat Ón unanimitate.

Vom supune votului final acest proiect.

Cu aceasta, av‚nd Ón vedere c„ ∫i programul destinat dezbaterilor s-a Óncheiat, Ói rog pe colegii mei secretari s„ vad„ dac„ avem Óntrunit cvorumul legal.

Nu se Óntrune∫te cvorumul legal.

Œn aceste condi˛ii, dispun apelul nominal ∫i Ómi anun˛ colegii c„ luni, dup„ Biroul permanent, voi comunica absen˛ele care au fost motivate Óntre timp ∫i absen˛ele care au r„mas nemotivate. Ave˛i posibilitatea s„ face˛i ∫i diferen˛a cu privire la cei care r„spund ast„zi apelului nominal.

Domnule secretar Mohora, v„ rog s„ citi˛i cu voce tare apelul, pentru a se Ón˛elege clar cine lipse∫te.

## **Domnul Tudor Mohora:**

|**Domnul Tudor Mohora:**|| |---|---| |Abi˛ei Ludovic|prezent| |Afr„sinei Viorica|prezent„| |Albu Gheorghe|absent| |Ana Gheorghe|prezent| |Andea Petru|prezent| |Andrei Ioan|prezent|

|Andronescu Ecaterina|prezent„| |---|---| |Antal István|absent| |Anton Marin|absent| |Antonescu George Crin Lauren˛iu|absent| |Antonescu Niculae Napoleon|absent| |Apostolescu Maria|prezent„| |Arghezi Mitzura Domnica|absent„| |Ariton Gheorghe|prezent| |Arma∫ Iosif|prezent| |Arn„utu Eugenu|prezent| |Asztalos Ferenc|prezent| |Avramescu Constantin Gheorghe|prezent| |Baban ™tefan|prezent| |Babiuc Victor<br>Baciu Mihai|absent<br>prezent| |Bahrin Dorel|prezent| |Balt„ Mihai|prezent| |Balt„ Tudor|prezent| |Bar Mihai<br>Bara Radu Liviu|prezent<br>prezent| |Barbu Gheorghe|absent| |Barto∫ Daniela<br>B„doiu Cornel|prezent„<br>absent| |B„l„e˛ Dumitru|prezent| |B„l„∫oiu Amalia|prezent„| |B„ncescu Ioan|prezent| |B‚ldea Ioan|prezent| |Becsek-Garda Dezideriu Coloman|prezent| |Bentu Dumitru|prezent| |Berc„roiu Victor|prezent| |Berceanu Radu Mircea|absent| |Bereczki Endre|prezent| |Birtalan Ákos|absent| |Bivolaru Ioan|prezent| |Bleotu Vasile|prezent| |Boabe∫ Dumitru|prezent| |Boagiu Anca Daniela|absent„| |Boaj„ Minic„|prezent| |Boc Emil|absent| |Bogea Angela|prezent„| |Boiangiu Cornel|prezent| |Bolca∫ Augustin Lucian|absent| |Böndi Gyöngyike|prezent„| |Borbély László|prezent| |Bozg„ Ion|prezent| |Bran Vasile|absent| |BrÓnzan Ovidiu|prezent| |Bruda∫cu Dan|absent| |Bucur Constantin|prezent| |Bucur Mircea<br>Buga Florea|absent<br>prezent| |Burnei Ion|prezent| |Buruian„ Aprodu Daniela|absent„| |Buzatu Dumitru|prezent| |Buzea Cristian Valeriu|absent| |Calcan Valentin Gigel|prezent| |Canacheu Costic„|prezent| MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 163/19.XII.2003

|Cazimir ™tefan|prezent| |---|---| |Cazan Gheorghe Romeo-Leonard|prezent| |C„∫unean-Vlad Adrian|absent| |Cerchez Metin|absent| |Cherescu Pavel|prezent| |Chiliman Andrei Ioan|absent| |Chiri˛„ Dumitru|prezent| |Ciontu Corneliu|prezent| |Ciuceanu Radu|prezent| |Ciuperc„ Vasile Silvian|prezent| |CÓrstoiu Ion|absent| |Cladovan Teodor|prezent| |Cliveti Minodora|prezent„| |Coifan Viorel-Gheorghe|prezent| |Cojocaru Nicu|prezent| |Cr„ciun Dorel Petru|prezent| |Cre˛ Nicoar„|prezent| |Cristea Marin|prezent| |Cri∫an Emil|prezent| |Dan Matei-Agathon|prezent| |Daraban Aurel|prezent| |D„ianu Dorin|prezent| |Dinu Gheorghe|prezent| |Dobre Traian|prezent| |Dobre Victor Paul|prezent| |Dobrescu Smaranda|prezent„| |Dol„nescu Ion|prezent| |Dorian Dorel|prezent| |Dorneanu Valer|prezent| |Dragomir Dumitru|absent| |Drago∫ Liviu Iuliu|absent| |Dragu George|prezent| |Dr„g„nescu Ovidiu-Virgil|prezent| |Dre˛canu Doina-Mic∫unica|prezent„| |Dumitrescu Cristian Sorin|prezent| |Dumitriu Carmen|absent„| |Du˛u Constantin|prezent| |Du˛u Gheorghe|prezent| |Enescu Nicolae|prezent| |Erdei Dolóczki István|prezent| |Eserghep Gelil|absent| |F‚c„ Mihail|prezent| |Firczak Gheorghe|prezent| |Florea Ana|prezent„| |Florescu Ion|prezent| |Fotopolos Sotiris|absent| |Frunz„verde Sorin|prezent| |Gaspar Acsinte|prezent| |Georgescu Filip|prezent| |Georgescu Florin|prezent| |Gheorghe Valeriu|prezent| |Gheorghiof Titu Nicolae|absent| |Gheorghiu Adrian|prezent| |Gheorghiu Viorel|absent| |Ging„ra∫ Georgiu|absent| |Giuglea ™tefan|absent| |Godja Petru|prezent|

|Gr„dinaru Nicolae|prezent| |---|---| |Grigora∫ Neculai|prezent| |Gubandru Aurel|prezent| |Gvozdenovici Slavomir|prezent| |Ha∫otti Puiu|absent| |Hogea Vlad Gabriel|prezent| |Holtea Iancu|prezent| |Hrebenciuc Viorel|prezent| |Ianculescu Marian|absent| |Ifrim Mircea|absent| |Ignat Miron|prezent| |Iliescu Valentin Adrian|prezent| |Ionel Adrian|prezent| |Ionescu Anton|absent| |Ionescu Costel Marian|prezent| |Ionescu Dan|absent| |Ionescu Daniel|prezent| |Ionescu Mihaela|prezent„| |Ionescu R„zvan|prezent| |Ionescu Smaranda|absent„| |Iordache Florin|prezent| |Iriza Marius|prezent| |Iriza Scarlat|prezent| |Iv„nescu Paula Maria|prezent„| |Jipa Florina Ruxandra|absent„| |Kelemen Atilla Béla Ladislau|prezent| |Kelemen Hunor|prezent| |Kerekes Károly|absent| |Kónya-Hamar Sándor|prezent| |Kovács Csaba-Tiberiu|absent| |Kovács Zoltán|absent| |Lari Iorga Leonida|prezent„| |Laz„r Maria|prezent„| |L„p„dat ™tefan|prezent| |L„pu∫an Alexandru|prezent| |Leon„chescu Nicolae|prezent| |Lep„datu Lucia Cornelia|prezent„| |Lep∫a Victor Sorin|prezent| |Longher Ghervazen|prezent| |Loghin Irina|prezent„| |Luchian Ion|absent| |Magheru Paul|prezent| |Maior Dorin Laz„r|absent| |Makkai Grigore|prezent| |Man Mircea|absent| |Manolescu Oana|prezent„| |Marcu Gheorghe|prezent| |Mardari Ludovic|prezent| |Marin Gheorghe|prezent| |Marineci Ionel|prezent| |Márton Árpád Francisc|prezent| |M„laimare Mihai-Adrian|prezent| |M„r„cineanu Adrian|prezent| |M‚ndrea-Muraru Mihaela|prezent„| |M‚ndroviceanu Vasile|prezent| |Mera Alexandru Liviu|absent| |Merce Ilie|prezent|

## 42 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 163/19.XII.2003

|Me∫ca Sever|prezent|Pambuccian Varujan|absent| |---|---|---|---| |Miclea Ioan|absent|Pa∫cu Ioan Mircea|absent| |Micula C„t„lin|absent|Pataki Iulia|prezent„| |Mihalachi Vasile|prezent|P„un Nicolae|absent| |Mih„ilescu Petru ™erban|prezent|P„duroiu Valentin|prezent| |Mincu Iulian|prezent|P„∫cu˛ ™tefan|prezent| |Mircea Costache|prezent|Pécsi Francisc|prezent| |Mirciov Petru|prezent|Pere∫ Alexandru|prezent| |Miron Vasile|prezent|Petrescu Ovidiu Cameliu|absent| |Mitrea Manuela|prezent„|Petru∫ Octavian Constantin|prezent| |Mitrea Miron Tudor|absent|Ple∫a Eugen Lucian|prezent| |Mitu Octavian|prezent|Pop Napoleon|prezent| |Mi˛aru Anton|prezent|Podgoreanu Radu|prezent| |MÓnzÓn„ Ion|absent|Popa Constan˛a|prezent„| |Mocanu Alexandru|prezent|Popa Cornel|prezent| |Mocioalc„ Ion|prezent|Popa Virgil|absent| |Mocioi Ion|prezent|Popescu Bejat ™tefan|prezent| |Mogo∫ Ion|absent|Popescu Costel-Eugen|prezent| |Mohora Tudor|prezent|Popescu Gheorghe|prezent| |Moisescu George Dumitru|prezent|Popescu Dorin Grigore|absent| |Moisoiu Adrian|prezent|Popescu Ioan Dan|absent| |Moi∫ V„s„lie|absent|Popescu Kanty C„t„lin|prezent| |Moldovan Carmen Ileana|absent„|Popescu-T„riceanu C„lin Constantin|Anton absent| |Moldovan Petre|prezent|Popescu Virgil|prezent| |Moldoveanu Eugenia|prezent„|Posea Petre|prezent| |Moraru Constantin Florentin|absent|Predic„ Vasile|prezent| |Motoc Marian-Adrian|prezent|Pribeanu Gheorghe|prezent| |Musc„ Monica Octavia|absent„|Priboi Ristea|prezent| |Mu∫etescu Tiberiu-Ovidiu|absent|Purceld Octavian-Mircea|prezent| |Naidin Petre|prezent|Pu∫ca∫ Vasile|absent| |Nan Nicolae|prezent|Puwak Hildegard-Carola|prezent„| |Nassar Rodica|prezent„|Puzdrea Dumitru|absent| |Naum Liana Elena|prezent„|Radan Mihai|prezent| |N„dejde Vlad-George|absent|Ráduly Róbert Kálmán|prezent| |N„stase Adrian|absent|Raicu Romeo Marius|absent| |N„stase Ioan Mihai|prezent|Rasovan Dan Grigore|prezent| |Neac∫u Ilie|prezent|R„doi Ion|prezent| |Neagu Ion|prezent|R„dulescu Grigore Emil|prezent| |Neagu Victor|absent|Ro∫ca Radu-Vasile|prezent| |Neam˛u Horia Ion|prezent|Ro∫cule˛ Gheorghe|prezent| |Neam˛u Tiberiu Paul|absent|Rus Emil|prezent| |Nechifor Cristian|prezent|Rus Ioan|prezent| |Negoi˛„ Liviu Gheorghe|absent|Ru∫anu Dan Radu|absent| |Nica Dan|absent|Sadici Octavian|prezent| |Nicolae Ion|prezent|Sali Negiat|prezent| |Nicol„escu Gheorghe-Eugen|prezent|Sandache Cristian|prezent| |Nicolescu Mihai|prezent|Sandu Alecu|prezent| |Nicolicea Eugen|prezent|Sandu Ion Florentin|prezent| |Niculescu Constantin|prezent|Sassu Alexanndru|prezent| |Niculescu-Duv„z Bogdan Nicolae|prezent|Saulea D„nu˛|prezent| |Nistor Vasile|prezent|Savu Vasile Ioan|absent| |Ni˛„ Constantin|prezent|S„punaru Nini|prezent| |Oltean Ioan|absent|S‚rbu Marian|absent| |Olteanu Ionel|prezent|Sb‚rcea Tiberiu Sergius|prezent| |Oltei Ion|prezent|Selagea Constantin|prezent| |Onisei Ioan|prezent|Semcu Adrian Emanuil|absent| |Palade Doru Dumitru|prezent|Sersea Nicolae|prezent|

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 163/19.XII.2003 Severin Adrian prezent Simedru Dan Coriolan absent Sire˛eanu Mihail prezent Sonea Ioan prezent Spiridon Nicu prezent Stan Ioan prezent Stan Ion absent Stana-Ionescu Ileana prezent„ Stanciu Anghel prezent Stanciu Zisu prezent St„nescu Alexandru-Octavi prezent St„ni∫oar„ Mihai absent Stoian Mircea prezent Stroe Radu prezent Stuparu Timotei prezent Suciu Vasile prezent Suditu Gheorghe prezent Székely Ervin-Zoltán prezent Szilágyi Zsolt prezent ™naider Paul prezent ™tefan Ion absent ™tef„nescu Codrin absent ™tef„noiu Luca prezent ™tirbe˛ Cornel absent Tamás Sándor prezent T„r‚˛„ Culi˛„ prezent T‚rpescu Pavel prezent Tcaciuc ™tefan absent Timi∫ Ioan prezent Toader Mircea Nicu prezent Todoran Pavel prezent Tokay Gheorghe prezent Toró Tiberiu prezent Tudor Marcu prezent Tudose Mihai prezent Tunaru Raj-Alexandru prezent f bulc„ Alexandru prezent fiocu Iulian Costel prezent Varga Attila prezent Vasile Aurelia prezent„ Vasilescu Lia Olgu˛a prezent„ Vasilescu Nicolae absent Vasilescu Valentin absent Vekov Károly-János prezent Verbina Dan prezent Vida Iuliu prezent Vi∫inescu Marinache prezent Voicu M„d„lin prezent Voinea Olga Lucheria absent„ Voinea Florea prezent Winkler Iuliu prezent Wittstock Eberhard-Wolfgang prezent Z„voianu Ioan Dorel prezent Zgonea Valeriu ™tefan absent

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Domnule secretar, cei care se vor prezenta Ón continuare, pentru c„ apelul al doilea se face la vot nominal, Ói trece˛i prezen˛i.

Rog pe domnul vicepre∫edinte Grigora∫ s„ roage colegii de la Comisia pentru buget care sunt prezen˛i Ón sal„ s„ se prezinte ∫i d‚n∫ii.

V-a∫ ruga, dac„ tot v-am deranjat de la activit„˛ile importante pe care le avea˛i Ón alt„ parte dec‚t Ón sala de ∫edin˛e, s„ r„m‚ne˛i aici, s„ nu pleca˛i Ón timpul votului.

Stima˛i colegi,

V-am rugat pe to˛i s„ nu p„r„si˛i sala unul c‚te unul. Sper c„ v„ Óntoarce˛i, cei care ies acum din sal„.

Domnule secretar Mohora, haide˛i, c„ am nevoie de dumneavoastr„ s„ num„r„m voturile.

Stima˛i colegi, v„ rog s„ urm„ri˛i lista pe care v-o

Ab˛ineri? 30 ab˛ineri.

Cu 175 voturi pentru, nici un vot contra, 30 de ab˛ineri, s-a adoptat.

Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 57/2003 pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 158/2001 privind regimul accizelor, precum ∫i a unor alte acte normative, lege ordinar„.

Cine este pentru? 176 de voturi pentru. Œmpotriv„? Nu sunt.

Ab˛ineri? 26 ab˛ineri. C‚teva voturi neexprimate.

Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind m„suri pentru asigurarea aspectului estetic al Capitalei ∫i al altor localit„˛i, lege ordinar„.

Cine este pentru? 201 voturi pentru. Œmpotriv„? Un vot. Ab˛ineri? Nu sunt.

Proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului adi˛ional semnat la Bucure∫ti, la 30 august 2002, la Acordul dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Guvernul Republicii Franceze privind cooperarea Ón domeniul afacerilor interne, semnat la Bucure∫ti la 21 februarie 1997.

Cine este pentru? 202 voturi pentru. Œmpotriv„? Nu sunt.

Ab˛ineri? Nu sunt.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 94/2003 pentru modificarea anexei nr. 3 la Legea nr. 203/2003 privind realizarea, dezvoltarea ∫i modernizarea re˛elei de transport de interes na˛ional ∫i european.

Cine este pentru? 203 voturi pentru.

44 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 163/19.XII.2003

Œmpotriv„? Nu sunt.

Ab˛ineri? O ab˛inere.

Proiectul de Lege privind pensiile de stat ∫i alte drepturi de asigur„ri sociale ale poli˛i∫tilor, lege organic„. Cine este pentru? 203 voturi pentru. Œmpotriv„? Nu sunt.

Ab˛ineri? Nu sunt.

Propunerea legislativ„ pentru modificarea Legii nr. 147/2000 privind reducerile acordate pensionarilor pentru transportul intern, lege ordinar„.

Cine este pentru? 203 voturi pentru. Œmpotriv„? Nu sunt.

Ab˛ineri? Nu sunt.

Propunerea legislativ„ privind modificarea alin. 2 al art. 30 din Legea sanitar-veterinar„ nr. 60/1974 cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare, lege ordinar„.

- Cine este pentru? 203 voturi pentru. Œmpotriv„?

Ab˛ineri? Nu sunt ab˛ineri, nu sunt voturi Ómpotriv„. Propunerea legislativ„ pentru declararea ca ora∫ a comunei Murgeni, jude˛ul Vaslui, lege organic„.

Cine este pentru? 187 voturi pentru. Œmpotriv„? 16 voturi Ómpotriv„.

Ab˛ineri? 3 ab˛ineri.

- Deci 187 voturi pentru, 16 voturi Ómpotriv„, 3 ab˛ineri. Propunerea legislativ„ pentru Ónfiin˛area comunei Gepiu

- din jude˛ul Bihor, lege organic„.

Cine este pentru? 181 voturi pentru. Œmpotriv„? 16 voturi Ómpotriv„.

- Ab˛ineri? Dou„ ab˛ineri.

- O justificare a votului...

- Pofti˛i, domnule deputat!

Deci, o ab˛inere. Am Ón˛eles.

V„ rog s„ v„ explica˛i votul P.R.M.-ului. Aceasta dori˛i, da? Pofti˛i!

Deci nu este vorba de o ab˛inere, este explicarea votului.

Œn aceste condi˛ii nu mai este nici o ab˛inere. Am Ón˛eles c„ cei doi care au ridicat m‚na se ab˛in ∫i doreau de fapt s„ explice votul.

Ave˛i cuv‚ntul!

Œn principiu, Grupul parlamentar al P.R.M. este Ómpotriva Ónfiin˛„rii exagerate a unor comune, ora∫e sau ridic„ri de rang ale unei comune la ora∫ ∫.a.m.d. Urm„rind aceste ini˛iative legislative, ne-am convins c„ de fapt, Ón majoritatea cazurilor, la mijloc este vorba de ni∫te scopuri politicianiste electorale.

Œn ce m„ prive∫te, av‚nd Ón vedere Ónfiin˛area comunei Gepiu, dac„ a˛i observat, eu am votat din motive de patriotism local pentru Ónfiin˛area acestei comune. Regret Óns„ c„ o pozi˛ie inconsecvent„ a Guvernului m-a obligat la acest compromis ∫i este vorba de urm„torul lucru. Noi

am primit, fiecare dintre noi ∫i Camera Deputa˛ilor, din partea Guvernului, o adres„ prin care ni se comunic„ faptul c„ Guvernul, Ón ∫edin˛a din 13 februarie 2003, a decis s„ nu sus˛in„ adoptarea ini˛iativelor legislative parlamentare privind Ónfiin˛area, reorganizarea, desfiin˛area sau trecerea unor localit„˛i de la un rang la altul, Óntruc‚t aceste probleme urmeaz„ s„ fie examinate ∫i tratate Ón mod unitar Ón cadrul unui program general al Guvernului privind dezvoltarea ∫i modernizarea localit„˛ilor urbane ∫i rurale sub aspect administrativ, Ón concordan˛„ cu Programul de guvernare pe perioada 2001—2004 ∫i cu prevederile Legii nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului na˛ional.

Regret Ónc„ o dat„ c„ nu se d„ curs acestei pozi˛ii corecte a Guvernului ∫i pe parcurs, sesiz‚ndu-se c„ se poate ob˛ine un capital electoral ∫i din Ónfiin˛area acestor comune, din p„cate, iat„, asist„m la o proliferare nejustificat„, dimpotriv„, zic, electoral„ ∫i politicianist„, a unor bulvers„ri totale care au loc Ón perioada aceasta Ón reorganizarea administrativ„ a ˛„rii.

Pofti˛i, domnule deputat! Œn numele Grupului parlamentar al P.N.L.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Mul˛umesc Ón numele locuitorilor din localitatea Gepiu, de ast„zi, comuna Gepiu, pentru faptul c„ a˛i ˛inut s„ vota˛i pentru transformarea Ón comun„ a localit„˛ii Gepiu. Sigur c„ trebuie s„ ∫i men˛ionez faptul c„ nu de ordin politic, a∫a cum spunea colegul de mai Ónainte, s-a datorat transformarea localit„˛ii Ón comun„, ci pur ∫i simplu pentru faptul c„ aceast„ localitate este situat„ la aproximativ 20 de kilometri de vechiul centru de comun„, oamenii nu aveau posibilitatea s„ se deplaseze foarte u∫or pentru rezolvarea problemelor ∫i unul dintre motivele demersului cet„˛enilor pentru transformarea Ón comun„ a acestei localit„˛i a fost ∫i acest lucru.

V„ mul˛umesc tuturor celor care a˛i votat. Eu, Ón calitate de ini˛iator, am cu totul alte motive s„ fi sus˛inut aceast„ transformare a localit„˛ii Gepiu Ón comun„, cu totul ∫i cu totul altele dec‚t cele pe care le spunea domnul Magheru mai Ónainte.

Mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Propunerea legislativ„ pentru modificarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 47/2002 privind modificarea ∫i completarea Legii minelor nr. 61/1998 ∫i a Legii petrolului nr. 134/1995, caracter organic. Comisia propune respingerea acestei ini˛iative.

Cine este pentru respingere? 178 voturi pentru respingere.

Œmpotriv„? Nu sunt.

Ab˛ineri? 39 ab˛ineri.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 163/19.XII.2003 Propunerea legislativ„ privind modificarea unor prevederi din Ordonan˛a Guvernului nr. 42/1997 privind naviga˛ia civil„ ∫i aprobat„ prin Legea nr. 412/2002. Se propune respingerea ini˛iativei.

Cine este pentru aceast„ respingere? 182 voturi pentru.

Œmpotriv„? Ab˛ineri?

Deci dou„ voturi contra ∫i 29 de ab˛ineri.

V„ rog. Domnule Toader, ave˛i cuv‚ntul s„ explica˛i votul P.D.-ului!

Nu numai votul Partidului Democrat, faptul c„ sunt ini˛iator al acestui act normativ, al acestei modific„ri a Ordonan˛ei nr. 42, Ómpreun„ cu doamna Boagiu, m„ oblig„ s„ justific votul pentru respingere, deoarece prevederile acestei modific„ri au fost introduse Ón Ordonan˛a nr. 48, reglement‚nd astfel un viciu al ordonan˛ei prin care cei care au ob˛inut pavilion rom‚n Ónainte de apari˛ia Ordonan˛ei nr. 42, indiferent de forma de proprietate a companiei respective, Ó∫i men˛ineau dreptul de pavilion, ∫i prin acest amendament s-a eliminat aceast„ discriminare. Practic, societ„˛ile comerciale sau companiile de naviga˛ie care au proprietari majoritari str„ini Ó∫i men˛in dreptul de pavilion rom‚n cu toate facilit„˛ile p‚n„ la 1 ianuarie 2007.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Proiectul de Lege privind circula˛ia pe drumurile publice, caracter organic. Se propune respingerea acestei ini˛iative.

Cine este pentru? 180 de voturi pentru respingere. Œmpotriv„? 13 Ómpotriv„.

Ab˛ineri? 5 ab˛ineri.

Propunerea legislativ„ pentru prevenirea ∫i sanc˛ionarea utiliz„rii abuzive a termenilor cu conota˛ie na˛ional„ sau statal„, a Ónsemnelor Rom‚niei, a oric„ror semne ∫i embleme ale institu˛iilor statului, precum ∫i a denumirilor autorit„˛ilor centrale, locale ∫i a institu˛iilor publice. Se propune respingerea ini˛iativei.

Cine este pentru? 181 voturi pentru respingere. Œmpotriv„? 30 voturi Ómpotriv„.

Ab˛ineri? O ab˛inere.

Domnul Costache dore∫te s„ explice votul Partidului Rom‚nia Mare, al grupului parlamentar.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare a votat pentru aceast„ ini˛iativ„, consider‚nd-o oportun„ pentru st„vilirea utiliz„rii abuzive a termenilor cu conota˛ie na˛ional„ sau statal„ Ón titulatura unor firme. Cine dore∫te s„ perpetueze implicarea statului na˛ional Ón firme cu care acesta nu are nici o treab„, derut‚nd publicul, cet„˛eanul, gen Fondul Na˛ional de Investi˛ii, cred c„ a

f„cut o gre∫eal„. Na˛ionalismul pentru unii este marf„ rentabil„, dar toate au o limit„ ∫i, mai devreme sau mai t‚rziu, un astfel de act normativ va fi adoptat.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Mul˛umesc.

Propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 51/1995 privind organizarea ∫i exercitarea profesiei de avocat, caracter organic. Se propune respingerea ini˛iativei.

Cine este pentru? 181 voturi pentru respingere. Œmpotriv„? 5 voturi Ómpotriv„.

Ab˛ineri? 24 ab˛ineri.

Am s„rit la punctul 15, stima˛i colegi, propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 295/15 mai 2002 pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 5/2001 privind procedura soma˛iei de plat„. ™i aici s-a propus respingerea.

- Cine este pentru? 195 voturi pentru respingere. Œmpotriv„? Nu sunt. Ab˛ineri? 30 de ab˛ineri.

Propunerea legislativ„ privind modificarea art. 180 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii ∫i alte drepturi de asigur„ri sociale, caracter organic. Se propune respingerea ini˛iativei.

Cine este pentru? 176 de voturi pentru respingere. Œmpotriv„? 30 voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? Nu sunt.

Propunerea legislativ„ privind modificarea ∫i completarea Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, caracter organic. Se propune respingerea ini˛iativei.

Cine este pentru? 177 voturi pentru respingere. Œmpotriv„? 29 voturi Ómpotriv„.

Ab˛ineri? Dou„ ab˛ineri.

Propunerea legislativ„ privind clasificarea societ„˛ilor na˛ionale ∫i a regiilor ∫i pentru stabilirea nivelurilor maxime de salarizare a conduc„torilor acestora. Se propune respingerea.

Cine este pentru? 181 voturi pentru respingere. Œmpotriv„? 11 voturi Ómpotriv„.

Ab˛ineri? 9 ab˛ineri.

Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului de cooperare dintre Rom‚nia ∫i Centrul European pentru Prognoze Meteorologice pe Durat„ Medie, semnat la Bucure∫ti la 21 mai 2003, ∫i a Acordului dintre Rom‚nia ∫i Organiza˛ia European„ pentru Exploatarea Sateli˛ilor Meteorologici (EUMETSAT) privind statutul de stat cooperant, semnat la Cheia la 17 iulie 2003, lege ordinar„.

Cine este pentru? 201 voturi pentru. Œmpotriv„? Ab˛ineri?

Nu sunt voturi Ómpotriv„, o ab˛inere. Nu voteaz„ to˛i, cum observ„ ∫i colegii mei.

Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Guvernul Republicii Federale

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 163/19.XII.2003 Germania privind colaborarea financiar„ — anul 2001, semnat la Bucure∫ti la 12 mai 2003, lege ordinar„.

Cine este pentru? 205 voturi pentru. Œmpotriv„? Nu sunt. Ab˛ineri? Nu sunt.

Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Guvernul Republicii Federale Germania privind colaborarea financiar„ — anul 2002, semnat la Bucure∫ti la 12 mai 2003, lege ordinar„.

Cine este pentru? 205 voturi pentru. Œmpotriv„? Nu sunt.

Ab˛ineri? Nu sunt.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 47/2002 de modificare ∫i completare a Legii minelor nr. 61/1998 ∫i a Legii petrolului nr. 134/1995, lege organic„.

Cine este pentru? 185 de voturi pentru. Œmpotriv„? Nu sunt. Ab˛ineri? 32 de ab˛ineri.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 63/2003 privind organizarea ∫i func˛ionarea Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor, lege organic„.

Cine este pentru? 189 de voturi pentru. Œmpotriv„? 3 voturi Ómpotriv„.

Ab˛ineri? 24 de ab˛ineri.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 89/2003 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul poli˛istului, lege organic„.

Cine este pentru? 203 voturi pentru. Œmpotriv„? Nu sunt. Ab˛ineri? Nu sunt.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 112/2003 pentru reglementarea unor m„suri financiare, lege ordinar„.

Cine este pentru? 178 voturi pentru. Œmpotriv„? 28 de voturi Ómpotriv„.

Ab˛ineri? Nu sunt.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 95/2003 privind preluarea de c„tre Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare a unor crean˛e bugetare Ón vederea Óncas„rii ∫i vir„rii lor la Fondul na˛ional unic de asigur„ri sociale de s„n„tate, lege ordinar„.

Cine este pentru? 203 voturi pentru. Œmpotriv„? Nu sunt. Ab˛ineri? O ab˛inere.

Proiectul de Lege privind Codul de conduit„ a func˛ionarilor publici, lege ordinar„.

Cine este pentru? 189 de voturi pentru. Œmpotriv„? Nu sunt. Ab˛ineri? 29 de ab˛ineri.

Legat de adoptarea acestei legi, se propune, ca o consecin˛„, propunerea legislativ„ privind Codul de conduit„ a func˛ionarilor publici. Aici se propune

respingerea, pentru c„ a fost practic cuprins„ Ón proiectul de lege aceast„ propunere.

Cine este pentru? 189 de voturi pentru. Œmpotriva respingerii propunerii? 16 voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? 22 de ab˛ineri.

Propunerea legislativ„ pentru modificarea Legii nr. 8/2003 privind Ordinul _Meritul Cultural_ ∫i Medalia _Meritul Cultural_ , lege ordinar„.

Cine este pentru? 203 voturi pentru. Œmpotriv„? Nu sunt. Ab˛ineri? O ab˛inere.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 78/2003 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 290/2002 privind organizarea ∫i func˛ionarea unit„˛ilor de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii, industriei alimentare ∫i a Academiei de ™tiin˛e Agricole ∫i Silvice îGheorghe Ionescu-™i∫e∫ti“, lege organic„.

Cine este pentru? 203 voturi pentru. Œmpotriv„? Nu sunt. Ab˛ineri? Dou„ ab˛ineri. Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, lege organic„. Cine este pentru? 203 voturi pentru. Œmpotriv„? Nu sunt. Ab˛ineri? Nu sunt. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 90/2003 privind Ónfiin˛area Agen˛iei Rom‚ne pentru Siguran˛a Alimentelor, lege ordinar„. Cine este pentru? 203 voturi pentru. Œmpotriv„? Nici un vot Ómpotriv„. Ab˛ineri? O ab˛inere. Proiectul de Lege pentru scutirea de la plat„ a unor debite c„tre bugetul asigur„rilor sociale de stat, lege ordinar„.

Cine este pentru? 203 voturi pentru. Œmpotriv„? Nu sunt. Ab˛ineri? Nu sunt. Proiectul de Lege privind modificarea unor dispozi˛ii ale Legii nr. 53/2002 — Codul muncii, lege organic„. Cine este pentru? 203 voturi pentru. Œmpotriv„? Nu sunt. Ab˛ineri? Nu sunt. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 113/2003 privind protec˛ia social„ a salaria˛ilor disponibiliza˛i prin concedieri colective din sectorul sanitar Ón cadrul procesului de restructurare ∫i reorganizare, lege organic„.

Cine este pentru? 179 de voturi pentru. Œmpotriv„? 26 de voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? O ab˛inere. Am epuizat, stima˛i colegi, lista votului final.

V-a∫ ruga s„-mi permite˛i, Ón Óncheierea ∫edin˛ei, s„ v„ prezint o not„, Ón conformitate cu prevederile art. 17 din Legea nr. 47/1992, cuprinz‚nd legile care sunt depuse la secretarul general al Camerei, Ón vederea

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 163/19.XII.2003 exercit„rii de c„tre dumneavoastr„ a dreptului de sesizare a Cur˛ii Constitu˛ionale:

— Legea pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 59/2003 privind unele categorii de bunuri scutite de la plata datoriei vamale;

— Legea pentru modificarea art. 14 alin. (1) din Legea nr. 3/2000 privind organizarea ∫i desf„∫urarea referendumului;

— Legea privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 83/2003 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 152/1998 privind Ónfiin˛area Agen˛iei Na˛ionale pentru Locuin˛e;

— Legea pentru Ónfiin˛area comunei Ib„ne∫ti, prin reorganizarea comunei Alexandru Vlahu˛„, jude˛ul Vaslui;

— Legea pentru declararea ca municipiu a ora∫ului Lupeni, jude˛ul Hunedoara;

— Legea pentru declararea ca municipiu a ora∫ului Vulcan, jude˛ul Hunedoara;

— Legea privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 92/2003 pentru modificarea ∫i completarea unor reglement„ri referitoare la organizarea ∫i desf„∫urarea referendumului;

— Legea privind respingerea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 23/2003 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii ∫i alte drepturi de asigur„ri sociale ∫i pentru modificarea art. II ∫i III din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 9/2003;

— Legea privind respingerea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 82/2003 pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 72/2003 privind acordarea Ón anul agricol 2003—2004 a unui sprijin direct al statului de 2 milioane lei/hectar produc„torilor agricoli pentru suprafe˛e de teren arabil de p‚n„ la 5 hectare inclusiv;

— Legea privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 93/2003 pentru exprimarea votului prin mijloace electronice la referendumul na˛ional privind revizuirea Constitu˛iei.

Cu aceasta, declar Ónchis„ ∫edin˛a Ón plen a Camerei Deputa˛ilor. Dup„-amiaz„ se lucreaz„ Ón comisii.

Ne Ónt‚lnim joi, Ón plen, c‚nd vom discuta Legea de abilitare a Guvernului ∫i Codul fiscal.

V„ mul˛umesc.

|||Valoarea|||Valoarea|| |---|---|---|---|---|---|---| |Nr.<br>crt.|Denumirea publica˛iei|abonamentului<br>anual||abonamentului trimestrial<br>— lei —||| |||— lei —|Trim. I|Trim. II|Trim. III|Trim. IV| |1.|Monitorul Oficial, Partea I, Ón limba rom‚n„|9.875.000|2.468.750|2.715.750|2.987.500|3.286.000| |2.|Monitorul Oficial, Partea I, Ón limba rom‚n„,|1.780.000|—|—|—|—| ||numere bis*)|||||| |3.|Monitorul Oficial, Partea I, Ón limba maghiar„|7.900.000|1.975.000|1.975.000|1.975.000|1.975.000| |4.|Monitorul Oficial, Partea a II-a|12.500.000|3.125.000|3.125.000|3.125.000|3.125.000| |5.|Monitorul Oficial, Partea a III-a|2.530.000|632.500|632.500|632.500|632.500| |6.|Monitorul Oficial, Partea a IV-a|10.680.000|2.670.000|2.670.000|2.670.000|2.670.000| |7.|Monitorul Oficial, Partea a VI-a|9.850.000|2.462.500|2.462.500|2.462.500|2.462.500| |8.|Colec˛ia Legisla˛ia Rom‚niei|2.500.000|625.000|687.500|756.500|832.500| |9.|Colec˛ia de hot„r‚ri ale Guvernului ∫i alte|4.150.000|1.038.000|1.141.500|1.255.500|1.381.500| ||acte normative|||||| |10.|Repertoriul actelor normative|625.000|—|—|—|—| |11.|Decizii ale Cur˛ii Constitu˛ionale|470.000|—|—|—|—| |12.|Edi˛ii trilingve|2.500.000|—|—|—|—|

**) Cu excep˛ia numerelor bis Ón care se public„ acte cu un volum extins ∫i care intereseaz„ doar un num„r restr‚ns de utilizatori.

**Publica˛iile Regiei Autonome îMonitorul Oficial“ men˛ionate la punctele 1–7 sunt purt„toare de T.V.A. Ón cot„ de 19%, iar cele men˛ionate la punctele 8–12 sunt scutite de T.V.A.**

**Pentru siguran˛a clien˛ilor, abonamentele la publica˛iile Regiei Autonome îMonitorul Oficial“ se pot efectua prin urm„torii difuzori:**

- COMPANIA NAfiIONAL√ îPO™TA ROM¬N√“ — S.A. — prin oficiile sale po∫tale

- RODIPET — S.A.

- INTERPRESS SPORT — S.R.L.

- PRESS EXPRES — S.R.L.

- M.T. PRESS IMPEX — S.R.L.

- INFO EUROTRADING — S.A.

- ACTA LEGIS — S.R.L.

- CURIER PRESS — S.A.

- MIMPEX — S.R.L.

- CALLIOPE — S.R.L.

- ASTOR-MED — S.R.L.

- prin toate filialele

- Bucure∫ti, str. Hristo Botev nr. 6 (telefon/fax: 313.85.07; 313.85.08; 313.85.09)

- Otopeni, str. Flori de C‚mp nr. 9 (telefon/fax: 221.05.37; 0745.133.712)

- Bucure∫ti, bd. Basarabia nr. 256 (telefon/fax: 255.48.15; 255.48.16)

- Bucure∫ti, Splaiul Independen˛ei nr.202A (telefon/fax: 212.73.54)

- Bucure∫ti, str. Banul Udrea nr. 10, (telefon/fax: 411.91.79)

- Bra∫ov, str. Traian Groz„vescu nr. 7 (telefon/fax: 0268/47.05.96)

- Hunedoara, str. Ion Creang„ nr. 2, bl. 2, ap. 1 (telefon/fax: 0254/71.92.43)

- Ploie∫ti, str. Candiano Popescu nr. 36 (telefon/fax: 0244/51.40.52, 0244/51.48.01)

- Ia∫i, str. Sucidava nr. 2, bl. U2, sc. C, ap. 2 (telefon/fax: 0232/27.91.76, 0232/25.84.27)

Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, str. Izvor nr. 2–4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucure∫ti, cont nr. 2511.1—12.1/ROL Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti ∫i nr. 5069427282 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ∫i 402.21.78, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 163/19.XII.2003 con˛ine 48 de pagini.**

Pre˛ul 59.328 lei