™tefan Baban

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

îIstoria privatiz„rii rom‚ne∫ti“.

Œn cei peste zece ani de faimoas„ privatizare autohton„, nu pu˛ine au fost cazurile Ón care s-a manifestat suspiciunea jafului pe bani publici, pe banii omului de r‚nd, care, Ón perioada comunist„, indiferent de p„rerile ∫i orient„rile lui, a contribuit la crearea unei economii cu sectoare care au fost prioritare Ón dezvoltarea celor 50 de ani de dup„ r„zboi. S-a ajuns c„ Ón aceast„ etap„ de tranzi˛ie a economiei autohtone — ∫i doar Dumnezeu poate ∫ti c‚t va dura ∫i cum se va materializa — v‚nzarea propriet„˛ii de stat s„ urm„reasc„ satisfacerea intereselor unor grupuri mai pu˛in economice ∫i mai mult politice, Ón dauna ob˛inerii unor foloase materiale pentru tot poporul rom‚n.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 79/1.VI.2004 Primul pas gre∫it s-a f„cut Ónc„ de la Ónceputul procesului de privatizare, c‚nd cet„˛eanul de r‚nd a primit din averea tuturor o parte, sub forma unor h‚rtii numite certificat de ac˛ionar ∫i a unei ac˛iuni intitulate îcuponiad„“. F„r„ o prealabil„ preg„tire economic„, f„r„ un program adecvat de prezentare ∫i Óndrumare a ac˛iunii, marea majoritate s-a gr„bit s„ le depun„ la bastioane socialiste prospere la acea vreme, anii ’90—’95, f„r„ a ∫ti din capul locului care va fi rezultatul sau, chiar mai r„u, f„r„ a ∫ti dac„ acestea au vreun viitor.

Rezultatul a fost pe m„sura dorin˛ei grupurilor strategice, fie ei investitori str„ini sau oameni de afaceri autohtoni: ac˛ionarul s-a ales cel mult cu valoarea unui bax de bere sau, chiar mai r„u, i s-a comunicat c„ profitul a fost reinvestit, pentru ca, peste 2—3 ani, societ„˛ile la care de˛ine un anumit procent fie s„ fie v‚ndute, fie s„ fie lichidate, deoarece au pierdut pariul cu economia capitalist„. Œn aceste condi˛ii, concentrarea avu˛iei s-a produs Ón m‚inile unui grup restr‚ns de personaje aflate Ón gra˛iile puterii de la acea vreme, care au preluat conducerea societ„˛ilor de investi˛ii financiare, S.I.F.-urile, dar, pentru unii, chiar au rezistat vreme de aproape 10 ani.

Cele cinci S.I.F.-uri, amplasate Ón func˛ie de regiunile istorice ale ˛„rii, nu s-au remarcat, a∫a cum ne-am fi a∫teptat dup„ denumirea lor, prin investi˛ii financiare ∫i plasamente eficiente, ci prin sediile ∫i ma∫inile de lux afi∫ate, ca un semnal clar al bog„˛iei ∫i puterii economice ∫i politice la care au ajuns administratorii lor. Cazul Iacubov de la S.I.F. Moldova este destul de concludent, av‚nd Ón vedere c„ cel mai sus-men˛ionat a reu∫it ca pe l‚ng„ faptul s„ devin„ bogat peste noapte, s„ foloseasc„ ∫i banii publici pentru lux ∫i confort la locul de munc„, f„r„ s„ r„spund„ nici p‚n„ Ón acest moment pentru desfr‚ul ∫i jecm„neala din perioada c‚t a p„storit aceast„ institu˛ie.

O alt„ gre∫eal„ Ón procesul de privatizare a economiei rom‚ne∫ti a fost reprezentat„ ∫i de faptul c„ la conducerea institu˛iei responsabil„ cu privatizarea, fie c„ s-a numit F.P.S. sau A.P.A.P.S., s-au aflat personaje care au avut ca principal„ atribu˛iune de serviciu aservirea intereselor de partid. Fie c„ erau aranjate licita˛iile, fie c„ nici m„car nu se ˛inea licita˛ie, fie c„, printr-o ordonan˛„ de urgen˛„ de care aflau doar cei interesa˛i, se stingeau datoriile de miliarde ale societ„˛ilor, fie c„ se vindea pe îochi frumo∫i“, cuv‚ntul de ordine Ón cei zece ani de privatizare mimat„ a fost suma v„rsat„ Ón buzunarele clasei politice aflat„ la guvernare.