Monitorul Oficial·Partea II·25 martie 2004
Dezbatere proiect de lege · respins
Ioan Timi∫
Discurs
## Domnule pre∫edinte,
Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,
La 15 martie 1990, maghiarii din Harghita au aniversat Ómplinirea a 142 de ani de la izbucnirea Revolu˛iei de la 1848 din Ungaria. Cu acest prilej s-a arborat drapelul maghiar pe institu˛iile publice, s-au depus coroane de flori cu drapelul Ungariei, la Sovata a fost dat„ jos statuia lui Nicolae B„lcescu, iar la T‚rgu-Mure∫ a fost profanat„ statuia lui Avram Iancu. La aniversarea Revolu˛iei, au venit din Ungaria peste 10 mii de persoane care au provocat incidente la Satu Mare, Sovata ∫i T‚rgu-Mure∫, lez‚nd sentimentele na˛ionale ale rom‚nilor.
Œn replic„, Ón zilele urm„toare, mii de manifestan˛i rom‚ni protesteaz„ Ómpotriva separatismului etnic din ∫coli, a arbor„rii Ónsemnelor de stat ungare, a profan„rii unor monumente istorice rom‚ne∫ti. Au loc un ∫ir de manifesta˛ii ∫i contramanifesta˛ii, care au culminat cu confrunt„rile violente dintre rom‚ni ∫i unguri, la T‚rguMure∫ (19—20 martie), soldate cu mor˛i ∫i r„ni˛i. Acestea au fost, din p„cate, faptele.
La 14 ani de la aceste evenimente tulburi, Óntrebarea pe care ar trebui s„ ne-o punem este dac„ ast„zi, 16 martie 2004, ar mai fi posibil„ repetarea lor Ón viitor. R„spunsul este, dup„ p„rerea mea, un categoric NU, iar argumentele pe care a∫ putea s„ le invoc sunt, Ómi place s„ cred, cum nu se poate mai conving„toare.
Œn primul r‚nd, este destul de limpede pentru toat„ lumea c„ Ón prezent, Ón Rom‚nia, nu exist„ tensiuni interetnice de natur„ s„ provoace izbucniri violente. Ca atare, nici cercurile interesate Ón exacerbarea lor nu mai pot manipula acum eventuale situa˛ii de conflict.
Œn al doilea r‚nd, contextul interna˛ional este Ón momentul de fa˛„ fundamental diferit fa˛„ de cel din 1990. Rom‚nia este profund angajat„ Ón procesul de integrare european„, Ón care tratamentul minorit„˛ilor ocup„ un loc proeminent. Relativ aproape de r„zboaiele postiugoslave, lumea este puternic sensibilizat„ fa˛„ de orice evolu˛ii care ar putea st‚rni animozit„˛i interetnice.
Rom‚nia, de∫i pare s„ fie Ónscris„ inevitabil pe traiectoria unei democra˛ii consolidate, a oferit, Ón evolu˛ia ei de dup„ 1989, c‚teva exemple Ón care dolean˛ele minorit„˛ilor au urm„rit logica îdrepturi Ónainte de democra˛ie“, manifest„rile de acest gen dovedindu-se contraproductive tocmai din perspectiva interesului major comun, acela de a consolida democra˛ia Ón beneficiul tuturor.
Œn pofida dificult„˛ilor pe care le-a avut de traversat, Rom‚nia a reu∫it s„ devin„ un factor de stabilitate Óntr-o regiune Ón care problemele similare, angoasele comunitare Óntre˛inute de sentimentul de amenin˛are reciproc„ au declan∫at mai multe conflicte s‚ngeroase ∫i au impus solu˛ii de segregare sau de purificare etnic„ prin mijloace mai mult sau mai pu˛in pa∫nice.
Exist„, f„r„ nici o Óndoial„, un model rom‚nesc al rela˛iilor interetnice. Œn ce const„ semnifica˛ia acestuia?