Doru Dumitru Palade

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Sistemul de termoficare al municipiului Bucure∫ti a fost g‚ndit pentru a acoperi suprafe˛e mari, Ón care erau Ónghesuite blocuri de locuin˛e cu mii de apartamente, conductele prin care agentul termic primar era adus de la centrale la punctele termice de distribu˛ie, Óntinz‚ndu-se pe zeci de kilometri.

Realizate cu economii drastice, conductele de transport ale agentului termic nu au beneficiat de o proiectare corespunz„toare normelor tehnologice contemporane — tunel de vizitare, izola˛ii termice — ∫i nici de o Óntre˛inere care s„ duc„ la pierderi minime de c„ldur„ pe traseu.

Rezultatul a fost c„, dup„ 10—15 ani de exploatare, pierderile de c„ldur„ Ón sistemul de transport al agentului termic s„ ating„ cote de zeci de procente din cantitatea de c„ldur„ transportat„, ceea ce face ca sistemul s„ devin„ neeconomic.

Criza acut„ din sistemul de termoficare din Capitala ˛„rii a Ónceput s„ fie perceput„ de popula˛ie cu mult Ónainte de 1989, lipsa inuman„ de c„ldur„ din apartamente era datorat„ nu numai livr„rii de agent termic la temperaturi sub limitele normale, dar ∫i pierderilor pe traseul conductelor de distribu˛ie. Mai mult, sistemul era proiectat cu alimentare pe vertical„ a apartamentelor din blocuri, ∫i nu pe scar„, contorizarea cantit„˛ii de c„ldur„ a agentului termic ∫i a apei calde menajere pun‚nd probleme de modificare major„ a re˛elelor de distribu˛ie la nivelul subsolului ∫i al fiec„rui etaj.

Este adev„rat c„ statul socialist subven˛iona cu larghe˛e multe activit„˛i cu pierderi economice, deci nici termoficarea nu f„cea excep˛ie.

Era normal ca, dup„ 1989, sistemul de termoficare s„ fie contestat ∫i reevaluat dup„ modelul practicat Ón ˛„rile vest-europene, cu trecerea pe centrale de cvartal sau de bloc, cu men˛iunea p„str„rii termofic„rii doar Ón zonele Ónvecinate cu centrale electrice echipate cu turbine cu abur, unde procesul tehnologic cere un transfer termic de acest tip.

Totodat„, Ón noile condi˛ii, trebuia clarificat„ contribu˛ia statului la suportarea pierderilor pe traseele de distribu˛ie p‚n„ la consumator ∫i problemele legate de investi˛iile necesare introducerii contoriz„rii consumului de c„ldur„ ∫i de ap„ cald„ menajer„.

Nimeni nu s-a deranjat prea mult ∫i numai dup„ explozia pre˛ului la energia termic„ au Ónceput agita˛ii Ón r‚ndul popula˛iei, privind posibilitatea de a nu mai suporta beneficiarii sistemului de termoficare pierderile pe re˛elele de distribu˛ie. Politica de eliminare a subven˛iilor, impus„ de organismele interna˛ionale care ne monitorizeaz„ tranzi˛ia, a dus la fenomenul negativ de imposibilitate a suport„rii cheltuielilor de plat„ a Ónc„lzirii locuin˛elor pe timpul iernii, la s„r„cia bugetelor majorit„˛ii rom‚nilor ad„ug‚ndu-se, cu pondere Ónsemnat„, ∫i acest capitol.

Ce a f„cut administra˛ia central„ — Guvernul, ce a f„cut administra˛ia local„ — prim„ria? Mai nimic. Ca de obicei, fenomenul a prins nepreg„tite cele dou„ institu˛ii ∫i asist„m, Ón prezent, la un haos generalizat; la nivelul Óntregului Bucure∫ti, mii de cereri de debran∫are urmate