™tefan Baban

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Nefiind Ónc„ Ónchise socotelile cu alegerile, mi-am Óndreptat aten˛ia la fiscalitatea din Rom‚nia. Chiar a∫a se ∫i cheam„ interven˛ia mea de ast„zi: îAten˛ie la fiscalitatea din Rom‚nia“.

Dup„ ani de zile Ón care s-a tot vorbit despre nivelul ridicat al fiscalit„˛ii din Rom‚nia, care Ón nici un caz nu reprezint„ o atrac˛ie pentru investitorii str„ini sau o cale prioritar„ de dezvoltare a afacerilor Óntreprinz„torilor autohtoni ∫i de men˛inere Ón via˛„ a sectorului privat rom‚nesc, din ce Ón ce mai multe voci, pertinente, atrag aten˛ia c„ a venit timpul ca guvernul s„ adopte c‚t mai urgent m„suri drastice ∫i viabile pentru reducerea taxelor ∫i impozitelor din aceast„ ˛ar„.

De la oameni de afaceri rom‚ni ∫i str„ini, reprezentan˛i ai unor institu˛ii financiare interna˛ionale, ∫i termin‚nd cu anali∫tii economici, to˛i sunt de acord c„ guvernul actual trebuie s„ Ón˛eleag„ c„ flexibilizarea sistemului fiscal este vital„, mai ales acum, Ón situa˛ia Ón care se afl„ Rom‚nia, care este Óntrecut„ la acest capitol de mai toate ˛„rile din Europa de Est.

C„ acest lucru este necesar ∫i imperativ o demonstreaz„ ∫i declara˛iile f„cute de oficialit„˛ile rom‚ne Ón leg„tur„ cu acest subiect Ón ultimele dou„ s„pt„m‚ni, ∫i s„ sper„m c„ ele nu au fost f„cute pentru campania electoral„ ce s-a derulat sau pentru a impresiona reprezentan˛ii institutelor financiare interna˛ionale care s-au aflat Ón Rom‚nia Ón ultimul timp.

R„m‚ne de v„zut c‚nd se va proceda la aplicarea efectiv„ a acestor decizii. Relevante sunt din acest punct de vedere numeroasele promisiuni de reducere a taxelor asupra for˛ei de munc„ sau pe profit, care vor fi aplicate Óncep‚nd cu 2005 ∫i Óntr-un procent prea timid, de 2-3%, fapt care face ca abia prin 2006-2007 aceste facilit„˛i s„ fie sim˛ite de principalii beneficiari. Iar politica stimulentelor fiscale, acordate pe alese ∫i nu Óntotdeauna pe criterii strict economice, nu va avea efectul scontat dac„ fiscalitatea sufocant„, prin sumedenia de taxe ∫i

impozite, care greveaz„ deopotriv„ societ„˛ile de stat ∫i private, se va p„stra Ón continuare la acela∫i nivel.

Chiar dac„ la acest moment nu s-ar ˛ine cont de declara˛iile ∫i avertiz„rile cunosc„torilor Ón domeniu, precum ∫i de datele pe care le ofer„ economia real„, nu avem ce face c‚nd pentru reducerea taxelor militeaz„ ∫i condi˛iile de preaderare la Uniunea European„. Dac„ ne uit„m m„car cu coada ochiului la ce s-a Ónt‚mplat Ón aceast„ perioad„ cu cele 10 noi membre ale Uniunii Europene, constat„m c„ au mizat, f„r„ excep˛ie, exact pe fiscalitatea redus„ pentru atragerea oamenilor de afaceri str„ini.

S-a creat o adev„rat„ competi˛ie Ón zona Europei Centrale ∫i de Est pentru crearea unui cadru investi˛ional c‚t mai favorabil, noile membre urm„rind s„-∫i sporeasc„ gradul de atractivitate prin reducerea taxelor aplicate activit„˛ii economice, iar impozitul pe profit, de 20% fa˛„ de 31,32%, c‚t este Ón Uniunea European„, spune totul. Nu mai vorbim de taxele aplicate asupra for˛ei de munc„, care prin diminuarea lor au f„cut aceast„ zon„ s„ devin„ favorabil„ cre„rii de noi locuri de munc„ reale, ∫i nu ca Ón ˛ara noastr„, unde pentru fiecare angajat firma pl„te∫te taxe egale cu venitul acestuia ∫i deci existen˛a muncii la negru, a economiei subterane devine rentabil„ pentru ambele p„r˛i, firm„ ∫i angajat, dar Ón detrimentul economiei reale, a Óntreprinz„torilor mici ∫i mijlocii corec˛i ∫i a investi˛iilor str„ine.