Stenogramă plen

Mul˛umesc.

Domnul ™tefan Baban, care e proasp„t sosit ∫i care a ob˛inut ∫i el rezultate bunicele pe acolo, pe meleagurile lui.

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Nefiind Ónc„ Ónchise socotelile cu alegerile, mi-am Óndreptat aten˛ia la fiscalitatea din Rom‚nia. Chiar a∫a se ∫i cheam„ interven˛ia mea de ast„zi: îAten˛ie la fiscalitatea din Rom‚nia“.

Dup„ ani de zile Ón care s-a tot vorbit despre nivelul ridicat al fiscalit„˛ii din Rom‚nia, care Ón nici un caz nu reprezint„ o atrac˛ie pentru investitorii str„ini sau o cale prioritar„ de dezvoltare a afacerilor Óntreprinz„torilor autohtoni ∫i de men˛inere Ón via˛„ a sectorului privat rom‚nesc, din ce Ón ce mai multe voci, pertinente, atrag aten˛ia c„ a venit timpul ca guvernul s„ adopte c‚t mai urgent m„suri drastice ∫i viabile pentru reducerea taxelor ∫i impozitelor din aceast„ ˛ar„.

De la oameni de afaceri rom‚ni ∫i str„ini, reprezentan˛i ai unor institu˛ii financiare interna˛ionale, ∫i termin‚nd cu anali∫tii economici, to˛i sunt de acord c„ guvernul actual trebuie s„ Ón˛eleag„ c„ flexibilizarea sistemului fiscal este vital„, mai ales acum, Ón situa˛ia Ón care se afl„ Rom‚nia, care este Óntrecut„ la acest capitol de mai toate ˛„rile din Europa de Est.

C„ acest lucru este necesar ∫i imperativ o demonstreaz„ ∫i declara˛iile f„cute de oficialit„˛ile rom‚ne Ón leg„tur„ cu acest subiect Ón ultimele dou„ s„pt„m‚ni, ∫i s„ sper„m c„ ele nu au fost f„cute pentru campania electoral„ ce s-a derulat sau pentru a impresiona reprezentan˛ii institutelor financiare interna˛ionale care s-au aflat Ón Rom‚nia Ón ultimul timp.

R„m‚ne de v„zut c‚nd se va proceda la aplicarea efectiv„ a acestor decizii. Relevante sunt din acest punct de vedere numeroasele promisiuni de reducere a taxelor asupra for˛ei de munc„ sau pe profit, care vor fi aplicate Óncep‚nd cu 2005 ∫i Óntr-un procent prea timid, de 2-3%, fapt care face ca abia prin 2006-2007 aceste facilit„˛i s„ fie sim˛ite de principalii beneficiari. Iar politica stimulentelor fiscale, acordate pe alese ∫i nu Óntotdeauna pe criterii strict economice, nu va avea efectul scontat dac„ fiscalitatea sufocant„, prin sumedenia de taxe ∫i

impozite, care greveaz„ deopotriv„ societ„˛ile de stat ∫i private, se va p„stra Ón continuare la acela∫i nivel.

Chiar dac„ la acest moment nu s-ar ˛ine cont de declara˛iile ∫i avertiz„rile cunosc„torilor Ón domeniu, precum ∫i de datele pe care le ofer„ economia real„, nu avem ce face c‚nd pentru reducerea taxelor militeaz„ ∫i condi˛iile de preaderare la Uniunea European„. Dac„ ne uit„m m„car cu coada ochiului la ce s-a Ónt‚mplat Ón aceast„ perioad„ cu cele 10 noi membre ale Uniunii Europene, constat„m c„ au mizat, f„r„ excep˛ie, exact pe fiscalitatea redus„ pentru atragerea oamenilor de afaceri str„ini.

S-a creat o adev„rat„ competi˛ie Ón zona Europei Centrale ∫i de Est pentru crearea unui cadru investi˛ional c‚t mai favorabil, noile membre urm„rind s„-∫i sporeasc„ gradul de atractivitate prin reducerea taxelor aplicate activit„˛ii economice, iar impozitul pe profit, de 20% fa˛„ de 31,32%, c‚t este Ón Uniunea European„, spune totul. Nu mai vorbim de taxele aplicate asupra for˛ei de munc„, care prin diminuarea lor au f„cut aceast„ zon„ s„ devin„ favorabil„ cre„rii de noi locuri de munc„ reale, ∫i nu ca Ón ˛ara noastr„, unde pentru fiecare angajat firma pl„te∫te taxe egale cu venitul acestuia ∫i deci existen˛a muncii la negru, a economiei subterane devine rentabil„ pentru ambele p„r˛i, firm„ ∫i angajat, dar Ón detrimentul economiei reale, a Óntreprinz„torilor mici ∫i mijlocii corec˛i ∫i a investi˛iilor str„ine.

Poate c„, analiz‚nd aceste date ∫i procente, autorit„˛ile rom‚ne∫ti vor considera c„ semnalul de alarm„ tras este foarte puternic ∫i c„ este timpul ca politica fiscal„ rom‚neasc„ Ón raport cu investitorii s„ sufere o schimbare esen˛ial„.

Dac„ nici Ón acest ceas, aproape de cel de-al doisprezecelea, nimeni nu reac˛ioneaz„ pozitiv, propun‚nd ∫i aplic‚nd un plan de m„suri eficiente de reducere a fiscalit„˛ii, atunci nimic nu va mai servi la redresarea economiei na˛ionale ∫i la scoaterea ei la liman: nici ∫tergerea datoriilor de mii de miliarde pentru firmele aflate Ón prag de privatizare, nici stimulentele punctuale acordate cu dedica˛ie anumitor companii. Iar Ón acest caz nici Rom‚nia nu se va putea num„ra printre membrele Uniunii Europene, indiferent c‚t de mult„ bun„voin˛„ ne-ar ar„ta aceasta.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

Domnul Florin Iordache depune declara˛ia la secretariat.

Are cuv‚ntul domnul Dumitru Bentu.

Declara˛ia mea politic„ se nume∫te îMuzeul «Vasile P‚rvan» din B‚rlad la 90 de ani de la Ónfiin˛are.“

Œn urm„ cu 90 de ani, elita intelectualilor b‚rl„deni a pus bazele actualului muzeu, cu dorin˛a declarat„ Ón actul de constituire, datat 10 aprilie 1914, ca acest muzeu s„... fie îpus la dispozi˛ia publicului“. Totodat„, urma s„ adune îdocumente, felurite obiecte vechi ∫i de art„, Ón genere tot ce intereseaz„ trecutul nostru istoric“.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 86/12.VI.2004 Semnatarii actului de Ónfiin˛are au fost: economistul I. Antonovici, primarul N. Simionescu, profesorii Gheorghe Constantinescu-R‚mniceanu, D. Petrescu-Tocineanu, Gh. Alexandrescu ∫i colonelul I. Em. Pallady, proprietar ∫i deputat. Acestora li s-a ad„ugat îsprijinul tuturor oamenilor lumina˛i ∫i de bine din ora∫ul B‚rlad“.

De la o etap„ la alta, muzeul a avut o traiectorie ascendent„, Óndeosebi sub aspectul patrimoniului muzeal, tezaurizat cu mult„ ∫tiin˛„, d„ruire ∫i devotament de c„tre genera˛iile de speciali∫ti care au lucrat Ón acest muzeu.

La perioade aproape ciclice, 1977, 1986, 1990, natura dezl„n˛uit„ a provocat pagube deosebite. Œncep‚nd cu anul 1997, muzeul a fost dotat cu tot ceea ce Ónseamn„ elemente de securitate ∫i conservare a patrimoniului. S-a deschis, Ón aceast„ etap„, Expozi˛ia de art„ contemporan„ rom‚neasc„.

Sculptorul Marcel Guguianu a f„cut o important„ dona˛ie, ad„postit„ Ón prezent de complexul muzeal ce-i poart„ numele, vizitat recent de premierul Adrian N„stase.

Cl„direa ∫i spa˛iul adiacent au devenit astfel expresii concrete ale unei pilde care se converte∫te Óntr-o lec˛ie permanent„ de estetic„.

Œn incinta muzeului exist„ mai multe expozi˛ii cu caracter permanent, care Ói confer„ acestuia o puternic„ personalitate: îAlexandru Ioan Cuza ∫i epoca sa“; îCabinetul numismatic“, îB‚rladul cultural la sf‚r∫itul mileniului II“, îFlora ∫i fauna jude˛ului Vaslui“.

Acestea, Ómpreun„ cu toate colec˛iile existente — Colec˛ia dr. Chiricu˛„, Colec˛ia dr. Teodorescu etc. — fac din Muzeul b‚rl„dean îVasile P‚rvan“, acum, la Ómplinirea a 90 de ani de la Óntemeiere, un reper de larg„ respira˛ie cultural„ Ón aceast„ parte de ˛ar„.

V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

Domnule Daraban, ave˛i preg„tit„ interven˛ia? Pe list„ nu v-au trecut colegii, dar v„ trecem noi.

## Stima˛i colegi,

Orice om de bun„ credin˛„ poate observa, f„r„ putin˛„ de t„gad„, c„ politica economic„ a Guvernului N„stase Ónregistreaz„ succese tot mai concludente. Astfel, potrivit datelor statistice furnizate de institu˛iile de specialitate, Ón trimestrul I al anului Ón curs cre∫terea produsului intern brut a Ónregistrat cea mai mare cre∫tere de dup„ revolu˛ie, aceasta fiind de 6,1%.

™i ceea ce este demn de remarcat este faptul c„ din punct de vedere al utiliz„rii P.I.B.-ului, pe l‚ng„ majorarea semnificativ„ a investi˛iilor, se Ónregistreaz„ o sporire a consumului popula˛iei, sus˛inut„ de cre∫terea semnificativ„ a puterii de cump„rare.

Trebuie s„ remarc„m c„ aceast„ cre∫tere nu este deloc Ónt‚mpl„toare, nici conjunctural„. Anul 2004 vine dup„ perioada 2001-2003, c‚nd sub actuala guvernare a fost realizat„ o cre∫tere economic„ de 16,4 %, respectiv un ritm mediu anual de 5,2%, ceea ce demonstreaz„ cu

claritate c„ Guvernul N„stase gestioneaz„ aplicarea unei politici economice realiste ∫i bine fundamentate.

De altfel, toate datele converg c„tre ideea c„ tr„s„tura caracteristic„ a trimestrului I din acest an este continuarea, sporirea eficien˛ei economice. Astfel, evolu˛ia produc˛iei industriale s-a realizat Ón condi˛iile major„rii productivit„˛ii muncii cu 14,5% Ón ramurile produc„toare ∫i a avut la baz„ cre∫terea cererii pentru export a produselor industriale, cu 14,6%.

Dinamici constructive au fost realizate ∫i Ón produc˛ia sectorului zootehnic ∫i Ón investi˛ii. Totodat„, trebuie s„ men˛ionez c„ s-a reu∫it pentru prima dat„ ca dinamica exporturilor s„ fie superioar„ dinamicii importurilor.

Toate acestea s-au reflectat pozitiv, cum este ∫i firesc, ∫i Ón domeniul social. Cre∫terea produc˛iei industriale a determinat o sporire corespunz„toare a c‚∫tigurilor salariale, astfel c„ salariul real a crescut cu 9,1% fa˛„ de perioada corespunz„toare a anului 2003.

Pe baza cre∫terii puterii de cump„rare, v‚nz„rile de m„rfuri s-au majorat cu 15%, iar serviciile prestate pentru popula˛ie, cu 28,9%.

Œn aceea∫i perioad„, economiile popula˛iei au sporit Ón termen real cu 5,3%. De asemenea, fa˛„ de perioada corespunz„toare a anului trecut, a continuat cre∫terea gradului de ocupare a for˛ei de munc„. Num„rul salaria˛ilor la sf‚r∫itul lunii martie 2004 a fost de peste 4,4 milioane persoane, cu 71.000 mai mare dec‚t Ón decembrie 2003, ca urmare a cre∫terii economice.

Stima˛i colegi, chiar din aceste date, foarte sintetice, se dovede∫te c„ Ón ciuda mersului destul de dificil al reformelor economice, Guvernul N„stase a dovedit ∫i dovede∫te pragmatism, realism ∫i mult„ preocupare pentru ca reforma economic„ s„ intre Ón ritmuri ∫i mai performante.

Evident, reforma a Ónsemnat ∫i Ónseamn„ ∫i sacrificii ∫i nemul˛umiri din partea popula˛iei, dar realizarea programelor economice de p‚n„ acum dovedesc preocup„ri constante ∫i fire∫ti pentru modernizarea economiei ∫i a societ„˛ii rom‚ne∫ti, Ón paralel cu eforturile de a intra Ón Uniunea European„.

Pentru c„ nu este numai un obiectiv de aderare la Comunitatea European„, acest obiectiv nu este urm„rit doar formal, ci prin realizarea unui nivel de dezvoltare comparabil cu cel al ˛„rilor europene.

Faptele dovedesc c„ Guvernul N„stase a tratat ∫i trateaz„ cu maxim„ responsabilitate aceste probleme, iar cei din opozi˛ie care mai c‚rcotesc ar trebui s„ se trezeasc„ ∫i s„ propun„ eventual solu˛ii mai bune, pentru c„ accederea Ón structurile europene se face cu fapte, ∫i nu cu vorbe goale.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Corneliu Ciontu:**

## V„ mul˛umesc.

Domnule deputat Cristian Dumitrescu, ave˛i preg„tit„ vreo declara˛ie, c„ aici nu ave˛i trecut, dar poate ave˛i preg„tit„? Ave˛i posibilitatea s„ v„ afirma˛i acum.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 86/12.VI.2004

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Declara˛ia mea este o declara˛ie care, v„ spun sincer, m„ preocup„ de mult, legat„ de un aspect esen˛ial al procesului pe care Ól parcurge Rom‚nia Ón acest moment, referindu-m„, Ón mod special, la integrarea european„.

Constat cu satisfac˛ie ∫i cu bucurie c„ un proiect pe care l-am v„zut Ónceput Ón urm„ cu mul˛i ani Óncepe s„ prind„ contur Ón liniile sale ferme, definitive, respectiv integrarea Rom‚niei Ón Uniunea European„.

Vreau s„ v„ spun c„ aceast„ prioritate a Rom‚niei Ón ultimii, s„ zicem, 10 ani, a integr„rii Ón lumea european„, Ón Europa, nu a Óncetat s„ fie pentru fiecare dintre noi, ∫i cred c„ pentru to˛i oamenii politici, un fel de idee fundamental„, care revine de fiecare dat„ Ón discursurile noastre, Ón ac˛iunea noastr„. Unii au f„cut-o cu sinceritate Ón sus˛inerea acestei idei, al˛ii cu mai pu˛in„ sinceritate, dar nu exist„, cred eu, om politic pe tot e∫ichierul politic rom‚nesc care s„ nu fi constatat necesitatea acestui proces.

Acest lucru este, Ón opinia mea, esen˛ial. Œn Rom‚nia nu exist„ eurosceptici, ∫i acest lucru este definitoriu, pentru c„ Rom‚nia se afl„ la intersec˛ia, la confluen˛a unor interese, la confluen˛a unor culturi, aici, spunem noi, Ón Europa Central„, dar Ón imediata vecin„tate a unor influen˛e istorice.

Din aceast„ perspectiv„, lucrul la care vreau s„ m„ refer este nevoia de a ne prezerva toat„ t„ria, identitatea cultural„, identitatea noastr„ cultural„, ca valoare proprie creativ„. Sigur c„ integrarea Ón Uniunea European„ nu Ónseamn„ pierderea identit„˛ii na˛ionale. Vorbim despre na˛iuni Ón interiorul Uniunii Europene, dar identitatea noastr„ cultural„ este cu totul altceva. Acesta este un proces creativ, este un proces permanent, este un proces Ón care fiecare genera˛ie adaug„ c‚te ceva pentru un edificiu care Ón permanen˛„ reprezint„ poporul rom‚n, reprezint„ idealurile sale, reprezint„ fiin˛a sa na˛ional„.

Am investit foarte mul˛i bani Ón procesul de integrare ∫i vom mai investi. Am spus c„ dintre valorile noastre fundamentale cele mai importante, printre cele mai importante, ∫i, dac„ vre˛i, cele mai bogate Ón resurse este cultura. Este, dac„ vre˛i, resursa aceasta pe care o are poporul rom‚n, care v„ spuneam, ∫i Ón care cred, c„ a fost constituit„ de genera˛ii ∫i Ón genera˛ii, prin aportul fiec„reia dintre ele.

Iat„, Óns„, c„ acum, sub inciden˛a integr„rii Ón Uniunea European„, efortul nostru de cultur„ trebuie s„ fie mult mai mare. Pentru c„ Uniunea European„ nu Ónseamn„ numai bun„stare, nu Ónseamn„ numai un nou sistem de valori, dar Ónseamn„ ∫i o circula˛ie a culturii dintre ˛„ri, Óntre ˛„ri, Ón spiritul unui europenism pe care-l sus˛inem cu to˛ii.

Pentru ca aceast„ circula˛ie s„ fie conform principiului vaselor comunicante, egal„, trebuie ca presiunea exercitat„ Ón aceste vase s„ fie egal„.

Iat„ de ce Ón contactul cu celelalte culturi Rom‚nia trebuie s„-∫i prezerve acest atu. Pentru aceasta trebuie

bani, pentru aceasta trebuie un program, pentru aceasta trebuie g‚ndit„.

Binefacerile integr„rii Ón Uniunea European„ trebuie privite ∫i ca idee a prezerv„rii unor atuuri pentru care Rom‚nia a fost integrat„ Ón Uniunea European„, ∫i nu economia a fost cea care a fost prioritar„, ci statutul Rom‚niei, inteligen˛a poporului rom‚n, cultura poporului rom‚n, valorile sale na˛ionale.

Iat„ de ce cred c„ oamenii politici ar trebui s„ se g‚ndeasc„ foarte clar Ón aceste momente, c‚nd suntem foarte aproape de atingerea acestui deziderat. Ar trebui s„ d„m mai mult„ importan˛„ culturii, va trebui s„ d„m mai multe fonduri culturii, va trebui s„ facem un program na˛ional de Óncurajare a culturii, Ón a∫a fel Ónc‚t cu aceste schimburi benefice... noi ne-am protejat din toate punctele de vedere, Ónsu∫i procesul de integrare este un proces de negociere pentru protejarea fiec„rei economii na˛ionale la impactul cu Uniunea European„; Ón domeniul culturii, Óns„, acest lucru nu s-a f„cut, pentru c„ nu se face ∫i nu este un capitol special de negociere, este un singur capitol care se refer„ la educa˛ie, ∫i aceasta este extrem de important„.

Cultura, Óns„, prezervarea culturii se poate face numai printr-o politic„ na˛ional„, ∫i cred c„ a sosit momentul ca, Óncep‚nd de acum ∫i Ón perioada imediat urm„toare, c‚nd Rom‚nia va atinge acel nivel de dezvoltare ∫i de capacitate economic„ de a finan˛a cultura na˛ional„, a∫a cum se Ónt‚mpl„ Ón ˛„rile Uniunii Europene, s„ facem un efort pentru ca s„ nu fim prin∫i pe picior gre∫it, am putea spune a∫a, ceea ce ar Ónsemna la nivelul unei genera˛ii crearea unei disfunc˛ii ce ar putea s„ aib„ repercusiuni Ón prezervarea capacit„˛ii noastre de a fi, ∫i din punct de vedere cultural, ceea ce am fost dintotdeauna, ∫i s„ r„m‚nem Ón Uniunea European„, adic„ o ˛ar„ a c„rei for˛„ cultural„ a fost apreciat„ prin inteligen˛a actului creativ sus˛inut prin ∫coal„, pentru c„ ∫i aceasta este extrem de important„, ∫i mai ales prin voin˛a politic„.

Geniul unui popor s-a manifestat dintotdeauna, vrem, nu vrem, prin a∫a-numita concep˛ie îa principelui“, care Óntotdeauna — cum se spune Ón istorie — au dorit ∫i doresc s„ construiasc„ pentru a l„sa ceva Ón urm„. Acest principiu, care este pu˛in egocentrist, specific perioadei premoderne ∫i clasice a dezvolt„rii culturale, nu a Óncetat s„ existe. De data aceasta, Óns„, îprincipele“ trebuie s„ fie Ónsu∫i statul, trebuie s„ fie Ónsu∫i poporul rom‚n, s„ finan˛eze, s„ sus˛in„ cultura.

Fac aceast„ declara˛ie Ón fa˛a unei s„li goale, cu convingerea Óns„ c„ ea va avea reverbera˛iile ∫i considerarea ei, Óntr-un timp c‚t mai scurt, atunci c‚nd ne vom da seama, dup„ ce obiectivul acesta at‚t de palpabil al anului 2007, al integr„rii Ón Uniunea European„ va deveni realitate, c„ va trebui s„ ne preocupe ∫i c„ este o realitate la care trebuie s„ ne g‚ndim.

Mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 86/12.VI.2004

## **Domnul Corneliu Ciontu:**

Mul˛umesc ∫i eu.

Mai st„m p‚n„ la ora 9,20 — c„ a∫a este programul —, apoi mergem la ∫edin˛„ de Birou permanent. Dumneavoastr„ sta˛i, c„ ave˛i de dezb„tut proiecte de legi!

## **Domnul Cristian Dumitrescu**

**:**

La ce or„ va fi votul final?

## **Domnul Corneliu Ciontu:**

La ora 11,30 — 12,00, dar depinde de... ∫i cred c„ nu va fi ast„zi, c„ o s„ discut„m la Birou s„ fie joi, c„ nu prea sunt speran˛e s„... nu s-au terminat Ónc„ toate calculele...

## **Domnul Cristian Dumitrescu**

**:**

™i c‚nd mergem Ón teritoriu?

## **Domnul Corneliu Ciontu:**

S„pt„m‚na viitoare, Ón teritoriu. V„ mul˛umesc.

îAlegeri — 2004“

T‚n„ra noastr„ democra˛ie ∫i-a intrat Ón drepturi ∫i ac˛ioneaz„. Poate c„ reprezint„ unul dintre cele mai de seam„ drepturi Ónregistrate dup„ anul 1989. M„car o dat„ la 4 ani poporul are posibilitatea s„-∫i spun„ cuv‚ntul, aleg‚nd sau trimi˛‚ndu-∫i reprezentan˛ii Ón forurile legislative, iar Ón unele cazuri ∫i executive.

Dac„ electoratul nostru, dup„ o lung„ perioad„ de dictatur„, a reu∫it s„-∫i exercite acest drept, nu Óntotdeauna p‚n„ acum a dovedit ∫i inspira˛ia necesar„, pentru c„ nu pu˛ine au fost cazurile Ón care ale∫ii nu ∫i-au onorat angajamentele luate cu prilejul diferitelor campanii electorale Ón care au f„cut promisiuni f„r„ acoperire.

Totu∫i se constat„ ∫i un lucru bun, cu repercusiuni pozitive pentru viitor. Este vorba de alternan˛a la putere, la guvernare, la luarea deciziilor. Œndeob∫te, for˛ele politice aflate la putere pe parcursul unui mandat se erodeaz„ ∫i electoratul sanc˛ioneaz„ fenomenul cu promptitudine, ceea ce Ón cazul nostru s-a dovedit cu prisosin˛„. Experien˛a electoral„ de p‚n„ acum a dovedit-o.

Œn Rom‚nia, din multitudinea de partide politice, p‚n„ la urm„ s-au conturat dou„ for˛e concludente: socialdemocra˛ia, reprezentat„ de Partidul Social Democrat, ∫i opozi˛ia, urma∫a Ón bun„ m„sur„ a Conven˛iei ∫i liberalismului.

Œn 1992 — 1996 a guvernat social-democra˛ia, ale c„rei efecte s-au dovedit benefice, dar s-au f„cut ∫i unele gre∫eli inerente exercit„rii oric„rui act de conducere fie c„ a fost vorba de puterea local„, fie central„. Electoratul Ón 1996 a sanc˛ionat nerealiz„rile perioadei

anterioare, aduc‚nd Conven˛ia la putere at‚t Ón cazul alegerilor locale, c‚t ∫i legislative ∫i preziden˛iale.

Dar aceast„ experien˛„ a perioadei 1996 — 2000 avea s„ ne coste, concretiz‚ndu-se nu numai Ón stagnare, dar ∫i Óntr-o c„dere cu totul nedorit„.

Fenomenul a dus, cu prilejul alegerilor din anul 2000, la scoaterea Ón afara Parlamentului a principalei for˛e politice, a Conven˛iei P.N.fi.C.D.

De∫i c‚nd prezent„m aceste r‚nduri informa˛iile referitoare la recentele alegeri locale nu sunt complete, constat„m o situa˛ie oarecum imprevizibil„, cu tendin˛a de sanc˛ionare a P.S.D., de care totu∫i se leag„ anumite realiz„ri care cel pu˛in Ón plan extern (Ónl„turarea vizelor, primirea Rom‚niei Ón NATO, Ónregistrarea unor pa∫i semnificativi pe linia ader„rii la U.E.) nu pot fi contestate. Aceste realiz„ri, Óntr-o anumit„ m„sur„, se leag„ ∫i de numele candidatului P.S.D. la prim„ria Capitalei.

Ar fi fost de a∫teptat o analogie Óntre realiz„rile externe ∫i transpunerea unei p„r˛i a acestora ∫i Ón planul intern, administrativ, Ón ce prive∫te Capitala. N-a fost s„ fie. Totu∫i, demonstra˛ia a ac˛ionat. Poporul dac„ a gre∫it Ó∫i va suporta gestul politic. Mircea Geoan„ pare-se c„ n-a fost receptat — a∫a cum sublinia un bine cunoscut ziarist — ca un reprezentant îpur s‚nge“ al partidului aflat la putere.

Dac„ ne men˛inem Ón zona de analiz„ a Capitalei ar mai fi de subliniat faptul c„ au existat primari de sector cu realiz„ri evidente pe parcursul mandatului, credita˛i cu reu∫ita din primul tur, dar Óntre realiz„rile lor evidente, palpabile ∫i promisiunile de viitor, electoratul opt‚nd pentru aceast„ a doua categorie. S-ar putea s„ regrete, dar deocamdat„, aceasta este situa˛ia.

C‚t prive∫te prezen˛a redus„ la vot — circa 38% pe ˛ar„ ∫i 28% pe Capital„ — duminic„, 6 iunie, ora 17,00, acest lucru Ó∫i are semnifica˛ia lui Ón ce prive∫te interesul fa˛„ de politic„ al popula˛iei. Absenteismul este ∫i el democratic, Ón condi˛iile Ón care s-a renun˛at la validarea scrutinului doar prin prezen˛a a 50% din aleg„torii la urne. Dac„ prezen˛a la vot ar fi fost de 70-80%, poate rezultatele ar fi fost cu totul altele.

P‚n„ c‚nd democra˛ia va fi Ónsu∫it„ de marea majoritate a electoratului, va trebui s„ ne mul˛umim cu rudimente ale acesteia, iar oamenii vor suporta consecin˛ele propriilor decizii.

Un alt lucru rezultat din alegerile actuale a mai fost acela c„ estim„rile de la Ónchiderea urnelor au dovedit o mare apropiere de realitate, cu toate c„ nici acestea din urm„ nu sunt Ónc„ definitive. O alt„ concluzie care se desprinde este aceea c„ la alegerile din toamn„ se previzioneaz„ o competi˛ie dur„, ceea ce, dintr-un anumit punct de vedere, fenomenul este benefic. Astfel, for˛ele politice aflate la putere, pentru a se men˛ine, vor trebui s„ fac„ totul Ón intervalul de timp care a mai r„mas, Ón interesul oamenilor, al popula˛iei de care depinde prin vot situa˛ia lor. S„ sper„m c„ democra˛ia va Ónregistra noi succese ∫i pe aceast„ linie ∫i va fi receptat„ corespunz„tor.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 86/12.VI.2004

î6 iunie 2004 sau...paharul plin, nici m„car pe jum„tate.“

Cuprins de entuziasmul comandantului sc„pat de furtuna din pahar, dar lipsit de capacitatea de a privi oceanul Ón ansamblul s„u, Traian B„sescu func˛ioneaz„ la acela∫i nivel al satisfac˛iilor m„runte.

Dac„ pentru mul˛i dintre bucure∫teni aceast„ zi a fost una a speran˛ei, pentru reprezentan˛ii Alian˛ei aceasta nu este dec‚t un moment de efemer„ bucurie.

Iat„ diferen˛a Óntre a∫tept„rile locuitorilor Capitalei ∫i starea de spirit a lui Traian B„sescu. Participarea sc„zut„ la urne a bucure∫tenilor, rezultatul firesc, dar negativ al unui mandat neonorat, al certurilor interminabile ori confrunt„rilor distructive, demonstreaz„, f„r„ nici un dubiu, c„ multora dintre bucure∫teni li s-a f„cut lehamite de un primar care Óncearc„ s„ ne Ónve˛e c„, atunci c‚nd gre∫e∫te, numai al˛ii sunt de vin„.

Superficialitatea cu care Traian B„sescu interpreteaz„ rezultatele acestui scrutin dovede∫te o dat„ Ón plus ignorarea voit„ a realit„˛ii. Un simplu calcul matematic arat„ c„ op˛iunile electoratului bucure∫tean, Ón situa˛ia unei prezen˛e consistente, se Óndreapt„ doar Ón propor˛ie de 15% Ón favoarea acestuia.

A∫a a devenit Partidul Democrat un fel de... îpartid de Bucure∫ti“, care, pe plan na˛ional, nu a reu∫it Ómpreun„ cu partidul aliat, nici m„car la nivelul consiliilor locale, s„ realizeze jum„tate din procentul ob˛inut de P.S.D.

™i dac„ tot am Ónceput cu furtuna Óntr-un pahar de ap„, a∫ mai face o remarc„: b„rba˛ii adev„ra˛i nu se îbucur„“ niciodat„ Ón fa˛a unui pahar cu ap„, de Ómb„tat... nici m„car!

îAlegerile locale, un test pentru alegerile generale.“ Œn toat„ ˛ara, la 6 iunie, au avut loc alegerile locale pentru desemnarea primarilor, consilierilor locali, generali ∫i jude˛eni.

™i din cauza condi˛iilor meteorologice care nu au fost tocmai favorabile, dar mai ales a unei campanii electorale foarte agresive din partea opozi˛iei, popula˛ia nu s-a prezentat la vot.

Nu trebuie venit Ón fa˛a oamenilor numai cu promisiuni f„r„ acoperire ∫i nu trebuie negat tot ce-a fost f„cut bun.

Œn perspectiva alegerilor generale trebuie o companie decent„, cu promisiuni ∫i fapte concrete, pentru ca popula˛ia s„ aib„ o Óncredere mai mare Ón clasa politic„.

Numai a∫a putem c‚∫tiga o mai mare credibilitate, numai a∫a, indiferent de vreme, popula˛ia va veni la vot Óntr-un num„r suficient de mare pentru a da legitimitate alegerilor.

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor si domnilor deputa˛i,

In timpul care-mi este alocat pentru aceasta interven˛ie politic„ a∫ dori s„ aduc un omagiu celui care a fost Ion Creang„, erudit al Ón˛elepciunii populare ∫i unul dintre marii clasici ai literaturii rom‚ne. S„rb„torim s„pt„m‚na aceasta 165 de ani de la na∫terea marelui povestitor

care ne-a luminat copil„ria cu îAmintirile din copil„rie“ ∫i cu nuvelele sale pline de Ón˛elepciune.

A fost, pe r‚nd, diacon, Ónv„˛„tor, institutor ∫i scriitor. Anul 1875 este un an de referin˛„ Ón activitatea ∫i via˛a lui Ion Creang„ — este anul Ón care Ól cunoa∫te pe Mihai Eminescu, pe atunci revizor ∫colar la Ia∫i ∫i Vaslui, care-l va introduce Ón cenaclul îJunimii“.

Ca pedagog, Ion Creang„, Ómpreun„ cu al˛i colegi, public„ manuale pentru clasele primare, Ón paginile c„rora i-au ap„rut primele povestiri, Óncep‚nd cu edi˛ia din 1874. Opera sa capital„ îAmintiri din copilarie“ — considerat„ îprimul roman al copil„riei ˛„r„ne∫ti“ din literatura rom‚n„ — este publicat„ Óncep‚nd cu 1881 de revista îConvorbiri literare“, la care marele scriitor debutase Ón 1875.

Ion Creang„ a prezentat Ón povestirile sale o umanitate echilibrat„, lipsit„ de teroare ∫i mister, familiar„ omului simplu. Pove∫tile sale seam„n„ cu cele universale, fiind totodat„ crea˛ii originale, puternice ∫i culte.

Prin tot ceea ce a f„cut pentru literatura rom‚neasc„, Ion Creang„, îmarele Ónv„˛„tor al poporului rom‚n“, va ram‚ne pentru totdeauna un simbol de modestie ∫i bun„tate.

Doamnelor ∫i domnilor colegi, m„ folosesc de acest prilej ∫i pentru a-mi exprima cele mai calde ur„ri de s„n„tate ∫i via˛„ lung„ pentru cel de-al 41-lea pre∫edinte al Statelor Unite ale Americii, domnul George H.W. Bush, cu ocazia Ómplinirii, la data de 12 iunie, a frumoasei v‚rste de 80 de ani. Nu trebuie s„ uit„m faptul c„ tradi˛ia bunelor rela˛ii ale Rom‚niei cu S.U.A. a fost restabilit„ Ón timpul mandatului preziden˛ial al lui George H.W. Bush, un prieten adev„rat al poporului rom‚n.

Va mul˛umesc pentru aten˛ie.

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

M‚ine se Ómplinesc 5 ani de la semnarea acordului militar referitor la retragerea for˛elor iugoslave din provincia Kosovo. Tratatul a fost semnat de reprezentan˛ii Iugoslaviei ∫i cei ai NATO ∫i a reprezentat, Ón acela∫i timp, Óncheierea ostilit„˛ilor din Balcani.

Dup„ 1990, Ón urma destr„m„rii Iugoslaviei, Ón regiunea Balcanilor s-au Ónregistrat o serie de puternice crize ∫i conflicte etnice care au afectat mediul de securitate european. Criza ap„rut„ Ón regiunea Kosovo, provincie cu o mare importan˛„ istoric„ ∫i economic„ pentru poporul s‚rb, a reprezentat o nou„ provocare pentru Alian˛a Nord-Atlantic„.

Œncep‚nd cu anul 1998, Consiliul Nord-Atlantic a emis o serie de documente prin care cerea Óncetarea imediat„ a ostilit„˛ilor ∫i adoptarea de m„suri pentru detensionarea situa˛iei din zona Balcanilor.

Conflictul militar dintre Alian˛a Atlanticului de Nord ∫i trupele iugoslave a Ónceput la 23 martie 1999, ca urmare a suspend„rii unilaterale a negocierilor de la Paris. La 9 iunie 1999 a fost semnat acordul dintre oficiali ai Alian˛ei ∫i cei ai Serbiei privind retragerea for˛elor iugoslave din Kosovo.

Opera˛iunile militare aeriene ale NATO au Óncetat efectiv la 10 iunie, dup„ 78 de zile de intense bombardamente aeriene. In prezent, NATO desf„∫oar„ Ón

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 86/12.VI.2004 provincia Kosovo contingente militare destinate ap„r„rii ordinii publice, reunite sub titulatura KFOR. Din 2 aprilie 2004, Rom‚nia este parte integrant„ a NATO ∫i continu„ s„ men˛in„ trupele de militari ∫i poli˛i∫ti pentru Óncheierea c‚t mai rapid„ a procesului de pace din Balcani. Sus˛inerea militar„ ∫i logistic„ pe care Rom‚nia o pune la dispozi˛ia NATO este deosebit de important„ pentru securizarea zonei. Militarii rom‚ni ∫i-au f„cut datoria Ón momente grele ∫i nu vor pleca din Kosovo p‚n„ c‚nd situa˛ia politic„ ∫i economic„ a zonei nu va fi restabilit„.

Nu pot dec‚t s„ sper c„ evenimentele izolate care tulbur„ Ón continuare zona balcanic„ vor fi solu˛ionate cu succes Ón cel mai scurt timp. Poporul rom‚n are nevoie de lini∫tea specific„ perioadelor de pace pentru a se putea concentra spre atingerea celui mai important obiectiv care ne-a r„mas de Ónf„ptuit — integrarea Rom‚niei Ón Uniunea European„ la 1 ianuarie 2007.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

îVulgaritatea ∫i prostul gust — inamici periculo∫i ai micului ecran!“

Urm„rind majoritatea programelor de televiziune, uit‚ndu-te la televizor, nu po˛i spune nicidecum c„ te fac praf, ele fiind destul de stereotipe ∫i vulg„rele. De c‚nd micul ecran s-a transformat Ón prieten de nedesp„r˛it al familiilor de rom‚ni, sondajele de opinie marcheaz„ o cre∫tere a audien˛ei diferitelor programe.

Sociologi ∫i psihologi au elaborat chiar diferite studii de specialitate prin care unii Ónclin„ s„ foloseasc„ doar superlativele, iar al˛ii, respect‚nd realitatea ∫i opinia telespectatorilor, p„streaz„ rezerve, avertiz‚nd asupra pericolului de provocare a stresului, de influen˛are negativ„ a factorului educativ, mai ales la genera˛ia t‚n„r„.

Societatea de consum, tributar„ prolifer„rii din ra˛iuni comerciale a unor noi posturi de televiziune, ca ∫i a unor programe alc„tuite f„r„ noim„, se supune tot mai mult regulilor economiei de pia˛„, renun˛‚nd tot mai frecvent la obligativitatea moral„ de a contribui la formarea caracterelor.

Œn fa˛a primejdiei tot mai mari pe care o prezint„ ofensiva violen˛ei, apologia sexului, popularizarea consumului de droguri ∫i alcool s-a n„scut ideea Ónfiin˛„rii unui organism de stat — Consiliul Na˛ional al Audiovizualului —, chemat s„ vegheze la respectarea legilor moralei, cel pu˛in, organism capabil s„ devin„ o stavil„ Ón calea vulgarit„˛ii ∫i prostului gust.

Iat„ de ce au devenit tot mai frecvente Ón ultima vreme aten˛ion„rile publice adresate diferitelor posturi — nu numai private —, amenzile aplicate pentru Ónc„lcarea grosolan„ a bunului-sim˛ ∫i a eticii.

Nu ∫tim Ón ce m„sur„ bulinele aplicate diferitelor pelicule pentru a atrage aten˛ia asupra pericolului reprezentat pentru educa˛ia tineretului a vizion„rii acestora Ó∫i ating sau nu scopul. Este greu de presupus c„ p„rin˛ii Ónchid aparatul sau scot din Ónc„pere copiii numai pentru c„ C.N.A.-ul avertizeaz„ nocivitatea respectivului program.

Dec‚t nimic Óns„, e bine totu∫i c„ s-a recurs la o asemenea practic„.

Œn goana dup„ c‚∫tiguri facile ∫i dup„ ob˛inerea galoanelor de îrating“, aproape toate posturile de televiziune (at‚t centrale, c‚t ∫i locale) au trecut la un adev„rat asalt, Óntrec‚ndu-se Ón a oferi telespectatorilor programe c‚t mai de∫ucheate.

Nu numai c„ nu s-a renun˛at la vechile emisiuni criticate de cronicari, ca ∫i de masa telespectatorilor pentru con˛inutul lor suburban, dar s-a recurs la programe noi, Ón care totul este permis. Este absolut penibil„ presta˛ia faimosului Gheorghe, un exhibi˛ionist suportat doar de îtelespectatorii“ pl„ti˛i s„ vin„ Ón studio ∫i s„ aplaude.

Dup„ cum ∫i presta˛iile lui Florin C„linescu ∫i ale trupei sale dep„∫esc orice limite ale bunului-sim˛, f„c‚nd concuren˛„ neloial„ limbajului gol„nesc, de mahala. Este de neÓn˛eles de ce au trebuit pl„ti˛i at‚˛ia dolari pentru copierea unor programe aduse din str„in„tate, de genul îBig Brother“ sau îCiao Darwin“, adev„rate colec˛ii de stupidit„˛i?!

De∫i presa a scris pe larg despre falimentul unor programe al c„ror erou este a∫a-zisul poli˛ai Garcea, iar mai recent Leana lui P‚r˛ag, totu∫i ele continu„ nestingherite. Cui folosesc?

Culmea este c„ acum ∫i unele programe prezentate de femei sau consacrate sexului slab abund„ ∫i ele Ón vulgarit„˛i, Óntr-un verbiaj de mahala.

Prezent‚nd aceast„ situa˛ie Óngrijor„toare nu pled„m, desigur, pentru introducerea cenzurii de alt„ dat„. Ceea ce trebuie s„ se schimbe Óns„ Ón peisajul mult prea libertin acum la televiziuni este necesitatea elimin„rii prostului gust ∫i a vulgarit„˛ii.

Rolul de vidanjor nu revine doar Consiliului Na˛ional al Audiovizualului, ci Ón primul r‚nd conducerilor respectivelor posturi de televiziune ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, chiar ∫i telespectatorilor.

V„ mul˛umesc.

îSecuritatea ∫i ap„rarea Ón Europa, o problem„ a parlamentelor na˛ionale“

fiara noastr„, ca viitoare membr„ a U.E., este reprezentat„ ∫i participant„ la structurile europene actuale, a c„ror preocupare este sus˛inerea dezvolt„rii securit„˛ii ∫i cre∫terea capacit„˛ii de ap„rare pentru zona european„.

Œn calitatea sa de membr„ a NATO cu drepturi depline, Rom‚nia are, o dat„ Ón plus, o recunoa∫tere a posibilit„˛ilor ∫i capacit„˛ilor de contribu˛ie la crearea ∫i men˛inerea unui climat de securitate Ón zona sud-estic„ a continentului.

Recent, Rom‚nia, ca participant„ la Adunarea Uniunii Europene Occidentale, organismul care gireaz„ securitatea ∫i ap„rarea pentru ˛„rile europene, a primit statutul de îmembru asociat“, ca o evolu˛ie meritat„ de la calitatea de îobservator“.

Adunarea U.E.O. ofer„ o tribun„ de dezbateri asupra tuturor aspectelor securit„˛ii ∫i ap„r„rii; Ón acest moment, principalul pol de interes Ól reprezint„ politica european„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 86/12.VI.2004 de securitate ∫i ap„rare — EPSD — a U.E. ∫i dezvoltarea activit„˛ilor de gestionare a crizelor din mediul civil ∫i militar interna˛ional.

Parlamentele na˛ionale europene sunt reprezentate de delega˛ii la U.E.O., care num„r„ Ón prezent 370 membri, al c„ror statut privind puterile consultative sunt determinate de Tratatul de la Bruxelles din 1954.

Conform acestui tratat, guvernele ˛„rilor U.E. sunt solicitate s„ prezinte parlamentarilor reprezentan˛i Ón U.E.O. un raport privind activit„˛ile lor Ón domeniul securit„˛ii ∫i ap„r„rii, a c„ror examinare Ón cadrul Adun„rii U.E.O. determin„ emiterea unor recomand„ri c„tre guverne.

O adev„rat„ cultur„ european„ de securitate ∫i ap„rare se dezvolt„ astfel printre ˛„rile membre ale U.E.O. ca membre ale U.E. ∫i/sau ale NATO.

Din aceast„ considera˛ie rezult„ ∫i necesitatea intensit„˛ii schimbului de vederi Óntre guverne ∫i propriile parlamente na˛ionale Ón problemele privind interesele comune europene.

Transparen˛a politicilor privind securitatea ∫i ap„rarea trebuie s„ cuprind„: cheltuielile privind ap„rarea, achizi˛iile armatei, gestionarea trupelor, utilizarea spa˛iului la ap„rarea mutual„.

Este necesar s„ men˛ion„m c„ Rom‚nia se reg„se∫te Ón toate aceste preocup„ri europene, cu aplica˛ii, proceduri ∫i reglement„ri na˛ionale care dovedesc o concep˛ie european„ modern„ din partea Guvernului ∫i Parlamentului; asocierea disponibilit„˛ii ∫i transparen˛ei mediului politic din ˛ara noastr„ cu Óndeplinirea multora dintre criteriile europene Ón materie dovede∫te parcursul lucid ∫i ferm al ˛„rii noastre c„tre integrarea european„.

Continuarea ∫i dezvoltarea pozi˛iilor politice actuale ale ˛„rii noastre pe plan interna˛ional, integrarea ∫i participarea constructiv„ Ón organismele U.E., precum ∫i Ón alte structuri europene constituie deja o asumare ∫i exercitare a recomand„rilor, reglement„rilor ∫i obliga˛iilor Rom‚niei ca membr„ Ón viitorul apropriat a U.E.

Partidul Social Democrat, prin Guvernul s„u, a ini˛iat ∫i realizat mediul politic favorabil care va asigura realizarea acestui obiectiv.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Corneliu Ciontu:**

V„ mul˛umesc ∫i eu, v„ urez o zi bun„ Ón continuare.

Da˛i-mi voie s„ declar deschis„ ∫edin˛a de ast„zi a Camerei Deputa˛ilor. V„ anun˛ c„ din cei 345 de deputa˛i ∫i-au Ónregistrat prezen˛a 272, 73 sunt absen˛i, 16 particip„ la alte ac˛iuni parlamentare. O s„ v„ rog s„-mi permite˛i ca, Ónainte de a intra Ón dezbaterea proiectelor Ónscrise pe ordinea de zi, s„ v„ prezint o informare cu privire la ini˛iativele legislative Ónregistrate la Biroul permanent ∫i care urmeaz„ s„ fie avizate de comisiile permanente.

1. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 25/2004 pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 88/2001 privind Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea serviciilor publice comunitare pentru situa˛ii de urgen˛„, adoptat de Senat Ón ∫edin˛a din data de 26.05.2004.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urm„toarele comisii: Ón fond, Comisia pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic; pentru avize, Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, Comisia pentru munc„ ∫i protec˛ie social„, Comisia pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„ ∫i Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.

Termenul de depunere a raportului: 4 iunie 2004.

Camer„ decizional„: Camera Deputa˛ilor.

Œn conformitate cu prevederile art. 107 alin. 2 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, acest proiect de lege urmeaz„ a fi dezb„tut Ón procedur„ de urgen˛„.

2. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 29/2004 pentru completarea Legii nr. 138/1999 privind salarizarea ∫i alte drepturi ale personalului militar din institu˛iile publice de ap„rare na˛ional„, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„, precum ∫i acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste institu˛ii, adoptat de Senat Ón ∫edin˛a din data de 26.05.2004.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate, urm„toarele comisii: Ón fond, Comisia pentru munc„ ∫i protec˛ie social„; pentru avize, Comisia pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„, Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.

Termenul de depunere a raportului: 4 iunie 2004.

Camer„ decizional„: Camera Deputa˛ilor.

Œn conformitate cu prevederile art. 107 alin. 2 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, acest proiect de lege urmeaz„ a fi dezb„tut Ón procedur„ de urgen˛„.

3. Proiectul de Lege privind modificarea ∫i completarea Legii nr. 178/1997 pentru autorizarea ∫i plata interpre˛ilor ∫i traduc„torilor folosi˛i de organele de urm„rire penal„, de instan˛ele judec„tore∫ti, de birourile notarilor publici, de avoca˛i ∫i de Ministerul Justi˛iei, adoptat de Senat Ón ∫edin˛a din data de 26.05.2004.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urm„toarele comisii: Ón fond, Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i; pentru avize, Comisia pentru munc„ ∫i protec˛ie social„ ∫i Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci.

Termenul de depunere a raportului: 15 iunie 2004. Camer„ decizional„: Camera Deputa˛ilor.