Interven˛ia mea se nume∫te îf nta: anul 2007, anul integr„rii Rom‚niei Ón Uniunea European„“.
Voi Óncepe prin a v„ face o m„rturisire. Ea prive∫te emo˛ia pe care mi-a provocat-o rev„rsarea de bucurie ocazionat„ de intrarea îcelor zece“ pe poarta principal„ a Uniunii Europene, la 1 mai.
Stau ∫i m„ Óntreb: c‚t„ lume poate Ón˛elege la noi cu adev„rat dimensiunea istoric„ a acestei zile, fixat„ Ón calendar ∫i pentru c„ marcheaz„ cea mai larg„ extindere a Comunit„˛ii Europene? Nu spun asta pentru a sup„ra pe cineva, ci doar dintr-o convingere care nu m„ p„r„se∫te, lu‚nd aminte la ceea ce se Ónt‚mpl„ pe plaiurile noastre.
Aten˛i la tot felul de fleacuri de subiecte m„runte, de cazuistica de la col˛ul str„zii, ne trezim c„ nu b„g„m de seam„ la evenimentele cu adev„rat esen˛iale pentru o anumit„ epoc„. Ce vreau s„ spun: zece ˛„ri foarte apropiate nou„, sau doar pu˛in dep„rtate de Rom‚nia, au devenit membre cu drepturi depline ale Uniunii Europene. Pentru a tr„i aceast„ zi, declarat„ de fiecare din ele ∫i de toate la un loc, istoric„, au trebuit ani de munc„ Óncordat„ pe toate fronturile. Ar trebui ca fiecare s„-∫i fac„ treaba la el acas„, iar, Ón fiecare ˛ar„ Ón parte, lucrurile s„ func˛ioneze ceas. Oamenii de afaceri s„ se chinuie s„ fac„ afaceri de succes, justi˛ia s„-∫i intre Ón rolul cerut de standardele europene, poli˛ia s„ se dovedeasc„ cu adev„rat gardianul de toat„ ziua al intereselor cet„˛eanului, Parlamentul s„ fac„ legi, Guvernul s„ transpire Ón a g„si formule potrivite ∫i imediate pentru a gestiona tranzi˛ia spre platourile Ónalte, oxigenate ∫i ademenitoare ale Uniunii Europene.
Echipei de negociatori i s-a pretins s„ nu aib„ lini∫te p‚n„ ce toate capitolele nu vor fi Óncheiate cu succes ∫i Ón graficul stabilit. Bucuria a fost ∫i a noastr„ la extinderea recent„ a Uniunii Europene. Am salutat cu vigoare ∫i tandre˛e l„rgirea organiza˛iei paneuropene cu vecinii no∫tri, zece la num„r. O bucurie venit„ din suflet ∫i din dorin˛a ca ea s„ ne priveasc„ c‚t mai cur‚nd ∫i c‚t mai adev„rat ∫i pe noi to˛i. ™ti˛i bine ce am Ón vedere. La 1 ianuarie 2007 ne-am dori ca focurile de artificii ale acelui revelion s„ sigileze definitiv ∫i irevocabil apartenen˛a noastr„ la Uniunea European„. M„ num„r printre cei care cred cu toat„ convingerea Ón acest calendar promis la Bruxelles ∫i devenit pentru Rom‚nia un traseu angajant, plenar ∫i responsabil. Deviza sub care autorit„˛ile de la Bucure∫ti ∫i din toat„ ˛ara tr„iesc ∫i ac˛ioneaz„ Ón prezent sun„ ca o chemare la lupt„: 4 mai 2007. Cunoa∫te˛i acest cod. Ne-am angajat s„ Óncheiem toate capitolele de negocieri Ón anul 2004, dorim ∫i putem semna tratatul de aderare Ómpreun„ cu Bulgaria, Ón 2005, pentru a ne ∫ti, Óncep‚nd cu 1 ianuarie 2007, membri cu drepturi depline ai Uniunii Europene. Lucruri cunoscute, Ómi ve˛i spune. De acord cu dumneavoastr„, dar v„ Óntreb eu: se ∫i vede Ón comportamentul nostru acest lucru?
Revin la serb„rile desf„∫urate de cur‚nd pe Óntinsul continentului european. A fost ziua de 1 mai Ón fiecare din cele 10 ˛„ri, o adev„rat„ zi na˛ional„. Liderii politici s-au repezit la microfon pentru a-∫i exprima satisfac˛ia, dar mai ales pentru a-∫i potrivi cuvintele de mul˛umire adresate tuturor segmentelor societ„˛ii care au Ón˛eles s„ priveasc„ intrarea Ón Uniunea European„ ca pe un obiectiv crucial ∫i s„ ac˛ioneze astfel ca acest deziderat s„ devin„ realitate.
Am putut Ón˛elege din declara˛iile f„cute cu acest prilej un adev„r care Ómi d„ fiori. Toat„ lumea s-a considerat Ón aceea∫i barc„, pornit„ pe o anumit„ direc˛ie de mers
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 64/12.V.2004
∫i datoare s„ v‚sleasc„ pentru ca ˛inta propus„ s„ fie atins„. Suntem noi la ora la care cineva, privindu-ne din afar„, s„ aib„ aceea∫i impresie, cum c„ decizia 4 mai 2007 ne adun„ sub faldurile drapelului na˛ional cu g‚ndul m„rturisit de a nu sl„bi strohul p‚n„ ce linia de sosire desenat„, promovat„ ∫i sus˛inut„ de Bruxelles nu va fi atins„ Ón graficul convenit? Nu cred. Numai coeziune strategic„ ∫i unitate de ac˛iune nu poate fi numit„ harababura de sentimente ∫i gesturi ce caracterizeaz„ actualitatea rom‚neasc„.
Œnfierb‚ntate peste m„sur„ de vijelia campaniei electorale, unele partide se Óntrec Ón a trage din toate pozi˛iile Ón ma∫ina puterii, doar-doar astfel, prin perforarea scuturilor, s„-i Ónt‚rzie parcursul ∫i graficul de Ónaintare. C‚nd auzi cum vorbesc unii lideri, te iei cu m‚inile de cap, ca ∫i cum intrarea Ón Uniunea European„ ar fi o cauz„ a unei sau unor persoane, a unui singur partid politic, fie el ∫i adus de votul majoritar Ón fruntea ˛„rii.
Despre ce a reu∫it Guvernul N„stase s„ fac„ Ón cei aproape 4 ani de guvernare nu trebuie s„ v„ vorbesc acum, vorbe∫te de la sine cronica acelei perioade de la alegerile din 2000, caracterizat„ de stabilitate politic„ ∫i social„, de cre∫tere economic„, de tendin˛e pozitive, fie ele Ónc„ diferite prin amploare de ceea ce ne dorim Ón planul protec˛iei cet„˛eanului. Ar fi putut face altcineva mai mult? Poate, dar votul popular a configurat acest Parlament ∫i a mandatat acest guvern s„ poarte povara gestion„rii treburilor ˛„rii, s„-∫i Ónsu∫easc„ traseele ∫i ˛intele, s„ ac˛ioneze pentru atingerea lor.
Avem la Óndem‚n„ o constatare stimulatoare: Europa ne vrea! Cunoa∫te˛i cu to˛ii afirma˛iile Óncurajatoare ale comisarului pentru integrare, Günther Verheugen. De cur‚nd, la Dublin, el ˛inea s„ spun„ Ón auzul Óntregii lumi: îConstruc˛ia european„ nu poate fi considerat„ complet„ f„r„ Rom‚nia ∫i Bulgaria“, dar, cum ∫tim foarte bine, soarta acestui proiect de mare ambi˛ie ∫i de o indiscutabil„ importan˛„ pentru viitorul Rom‚niei ∫i al rom‚nilor se hot„r„∫te aici, acas„, la noi. El nu ne prive∫te doar pe unii sau pe al˛ii, ci pe noi to˛i. Atunci, stau ∫i m„ Óntreb, ce ne Ómpiedic„ s„ g‚ndim ca atare ∫i s„ ac˛ion„m ca atare? Nu se mai termin„ o dat„ aceast„ p„guboas„ mentalitate a rom‚nului, de a se trezi Ón alt„ parte dec‚t acolo unde-i este locul? La ad„postul unor precepte democratice Ónsu∫ite dup„ ureche, l„s‚ndu-se ademeni˛i de interese limitate ∫i de moment, iat„-i pe unii alerg‚nd Ón st‚nga ∫i Ón dreapta pentru a putea vorbi ∫i p‚rÓ prin mun˛i la-nalte cur˛i, aprozi ai pluralismului trunchiat, exploat‚nd, cu pricepere ∫i fervoare demne de o cauz„ mai bun„, anumite sensibilit„˛i.
Sunt destui cei c„rora nu le tace gura doar, doar vor putea ob˛ine din partea str„in„t„˛ii votul de blam care s„ ne plaseze al„turi de drum. Œi ∫tim de mult ca n„rav, doar numele lor difer„, pentru c„ au ∫tiut s„-∫i distribuie Óntre ei rolurile. Unii puteau fi v„zu˛i c‚ndva pe drumurile Americii, cu grija ca nu cumva Rom‚nia s„ reprimeasc„ vestita clauz„ a na˛iunii favorizate. I-am v„zut pe al˛ii pe coridoarele Consiliului Europei, hot„r‚˛i s„ spun„ cuvinte ap„s„toare pe care s„ se Óntemeieze refuzul celor de acolo, de am fi noi accepta˛i ca partener de dialog Óntrun registru de superioar„ Ónsemn„tate.
C‚rcota∫ii s-au aflat la post ∫i pe vremea anticamerei la NATO, ∫ti˛i bine. Se dau al˛ii acum de ceasul mor˛ii. Neputincio∫i Ón a construi, scot la iveal„ voca˛ia de a ve∫teji orice. Nu Óndr„znesc s„ cred c„ vocile
apocaliptice la adresa democra˛iei ∫i europeniz„rii Rom‚niei se vor stinge cur‚nd. Din asta tr„iesc ace∫ti volupto∫i avoca˛i ai negativismului de∫„n˛at. Œi pot Ón˛elege pe editoriali∫tii Ón pan„ de subiecte, care, sub presiunea graficului tipografic ∫i a nevoii de bani, scriu despre orice. Pot privi cu amuzament la anali∫tii ce nu ∫i-au g„sit rostul Ón Óntreprinderile respectabile, dar, sedu∫i de sume copioase, oferite de case mari, compun cu s‚rguin˛„ fraze mari, ce din coad„ vor s„ sune.
Da˛i-mi voie s„ nu Ón˛eleg, Óns„, o seam„ de oameni politici. Fiecare are dreptul la opinie ∫i, slav„ Domnului c„, Ón ˛ara asta, oricine poate orice. Dar insist: clasa politic„ este z„mislit„ din nevoia de a guverna ˛ara ∫i a o conduce, Óntotdeauna Ón direc˛ia cea bun„. Am convenit, majoritar, c„ Uniunea European„ reprezint„ direc˛ia Ón care s„ mergem. Atunci, m„ Óntreb: ce ne opre∫te s„ ne a∫ez„m al„turi, pentru ca astfel s„ avans„m mai grabnic ∫i mai sigur Óntr-acolo?!
Sunt perioade faste Ón istoria oric„rei ˛„ri. Ne afl„m acum, recunoa∫tem sau nu, Óntr-o astfel de zodie. Prin urmare, da˛i-mi voie s„ cred Ón interesul na˛ional ∫i Ón nevoia de a fi devota˛i lui, indiferent de semnul nostru electoral ∫i indiferent de pozi˛ia acelor de ceasornic pe cadranul alegerilor.
V„ mul˛umesc.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.