Stenogramă plen

Mul˛umesc. Dau cuv‚ntul domnului Adrian Moisoiu. Va urma domnul Petre Posea.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

îRom‚ni, pedepsi˛i tr„darea ∫i pe tr„d„tori!“

Ceea ce am declarat de la acest microfon al Camerei Deputa˛ilor, mar˛i, 20 aprilie a.c., din p„cate, s-a confirmat!

Miercuri, 28 aprilie, delega˛ia conducerii filialei P.S.D. din jude˛ul Mure∫ a fost invitat„ la Bucure∫ti, la nivel de v‚rf, de conducerea central„.

Cu aceast„ ocazie, s-a perfectat o m‚r∫av„ tr„dare a rom‚nilor din Transilvania, mai exact din jude˛ele Mure∫ ∫i Cluj.

Ca urmare a Ón˛elegerilor ∫i protocolului Óncheiat Óntre P.S.D. ∫i U.D.M.R., la alegerile din 6 iunie a.c., P.S.D. va facilita ocuparea scaunului de primar Ón T‚rgu-Mure∫ de c„tre candidatul U.D.M.R., deputatul Kelemen Attila, ∫i respectiv a celui de pre∫edinte al Consiliului Jude˛ean Mure∫ de c„tre un maghiar Ónc„ nenominalizat, cu condi˛ia de a primi Ón schimb ambele posturi de vicepre∫edinte al Consiliului Jude˛ean Mure∫. Œn replic„, U.D.M.R. se oblig„ s„ voteze la Cluj-Napoca pe candidatul P.S.D. pentru func˛ia de primar, care, de asear„, este Ioan Rus — ministrul administra˛iei publice ∫i de interne — ∫i s„ fac„ absolut totul pentru ca actualul primar, marele patriot Gheorghe Funar, s„ nu mai fie ales Ón fruntea municipiului-fanion al Transilvaniei.

Acesta este scenariul care Ó∫i propune s„ preg„teasc„ condi˛iile prin care s„ se materializeze f„r„ probleme visul celor care doresc crearea artificial„ a unui f nut Secuiesc a c„rui capital„ s„ fie la T‚rgu-Mure∫. Œn acest caz, este normal ca at‚t pre∫edintele acestui ˛inut, c‚t ∫i primarul capitalei lui, s„ fie maghiari.

Aceasta este tr„darea pe care P.S.D. ne-o preg„te∫te! De aici ∫i p‚n„ la Ungaria Mare a mai r„mas doar un pas... mic!

™i pentru ca s„ fie ornat„ cu bomboane coliva de la Ónmorm‚ntarea Rom‚niei, comisia de retrocedare din cadrul Guvernului a hot„r‚t ca Liceul îBolyai“, Colegiul Na˛ional îUnirea“ ∫i Liceul de Arte din T‚rgu-Mure∫ s„ fie retrocedate proprietarilor, respectiv Bisericii Reformate ∫i celei Catolice. Deoarece parohiile ∫i-au manifestat inten˛ia ca unit„˛ile ∫colare amintite s„ fie transformate Ón colegii reformate ∫i catolice, mii de elevi rom‚ni ∫i maghiari, peste 5 ani, nu vor mai avea acces pentru a studia Ón aceste licee de elit„.

Conduita unui guvern este exprimat„ prin actele sale ∫i Ón primul r‚nd prin modul Ón care respect„ Constitu˛ia, al c„rui articol 1 prevede c„: îRom‚nia este un stat unitar ∫i indivizibil.“ Œncurajarea tendin˛elor ∫i proiectelor U.D.M.R. de dezlipire a Transilvaniei de la statul rom‚n ∫i asimilarea ei Óntr-un alt stat este mai mult dec‚t clar„. Pozi˛ia de slug„rnicie fa˛„ de Budapesta este eviden˛iat„ prin recenta reinstalare a monumentului Ónchinat Ungariei Mari de la Arad, care prosl„ve∫te un eveniment militar ∫i politic care, folosindu-se de marile lozinci ale revolu˛iei burgheze occidentale, a dus la uciderea barbar„ a peste 40.000 de rom‚ni, la raderea de pe fa˛a p„m‚ntului a peste 300 de sate ∫i biserici.

îVom avea Statuia Libert„˛ii la Arad, vom avea Ón cur‚nd ∫i Liceul îBolyai“, care va reintra Ón proprietatea Bisericii Reformate, nu mai avem voie s„ spunem c„ noi nu putem ob˛ine nimic“, a declarat s„pt„m‚na trecut„ Márkó Béla. Mare dreptate are!

Dar pentru ca via˛a noastr„ de zi cu zi s„ fie mai bun„, ca s„ tr„im omene∫te pe p„m‚ntul unde ne-am n„scut, s„ nu trebuiasc„ s„ culegem c„p∫uni prin Spania ∫i portocale prin Grecia, s„ nu ne decupl„m de la c„ldur„, U.D.M.R. ce-∫i propune? Œn cei peste trei ani de c‚nd sunt deputat, tot timpul a votat dup„ cum i-a cerut partidul de guvern„m‚nt, îs-a f„cut pre∫“ la picioarele acestuia, uit‚nd de interesele maghiarului care l-a trimis Ón Parlament!

Iat„ pentru ce, cu ∫tampila de vot Ón m‚n„, ave˛i datoria s„ sanc˛iona˛i f„r„ menajamente politica dezastruoas„ dus„ de guvernarea social-democrat„ a lui Adrian N„stase! Numai a∫a acest plan de scindare a ˛„rii Ónc„ se mai poate contracara! Prezenta˛i-v„ la vot cu to˛ii ∫i nu da˛i votul dumneavoastr„ candida˛ilor P.S.D.! Schimbarea se impune! Partidul Rom‚nia Mare reprezint„ o ofert„ care poate s„ v„ Óndeplineasc„ toate dolean˛ele!

Rom‚nia nu poate fi Óntreag„ f„r„ Transilvania, Ón totalitatea ei!

Mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul domnului deputat Petre Posea. Va urma domnul Longher Ghervazen.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi prezen˛i,

Declara˛ia politic„ de ast„zi se intituleaz„: îAnul electoral 2004, moment de bilan˛ ∫i de perspectiv„!“

Œntr-un an electoral c‚nd scena politic„ rom‚neasc„ este dominat„ de Ónceputul sarabandei alegerilor — locale, parlamentare ∫i preziden˛iale — este firesc, ba, a∫ spune, chiar obligatoriu s„ se ia pulsul corpului electoral, pentru ca politicienii — candida˛ii la orice nivel — porni˛i la v‚n„toare de voturi s„ aib„ c‚t de c‚t o vag„ idee Óncotro bate v‚ntul Ónnoirilor.

Cu alte cuvinte, la cump„na dintre mandate, fiecare, cu îarmele“ din dotare, Óncearc„ s„ fac„ un bilan˛ al realiz„rilor sau neÓmplinirilor, dar s„-∫i schi˛eze ∫i unele dorin˛e ce-∫i a∫teapt„ materializarea Ón perioada care urmeaz„.

Cu aceast„ ocazie, indispensabile, sondajele de opinie au revenit Ón for˛„ Ón actualitatea politic„, organizatorii lor str„duindu-se s„ le fac„ oarecum credibile, pentru a nu deveni simple oglinzi care deformeaz„ realitatea.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 64/12.V.2004 Œn context, deci cu riscul c„ m„ repet, toat„ lumea politic„ se preg„te∫te de alegeri. Se fac calcule, se schi˛eaz„ strategii, se angajeaz„ firme specializate Ón imagini electorale pentru a-i sf„tui pe candida˛i cum s„ se Ómbrace, cum s„ sur‚d„, ce subiecte s„ abordeze cu prec„dere.

O asemenea agita˛ie a fost st‚rnit„ desigur de dorin˛a partidelor de a nu fi respinse de electorat ∫i de a se bucura, Óntr-un fel, de sceptrul gloriei. De la aceast„ neostoit„ voin˛„ de afirmare porne∫te ∫i ofensiva feluritelor partide, mai mici sau mai mari, de a se impune prin puterile proprii ∫i a cuceri acel minim de _captatio benevolentiae_ din partea cet„˛enilor.

Pretutindeni Ón lume, chiar ∫i Ón cele mai consolidate democra˛ii, se Óncropesc ∫i se desfac alian˛e, se pun Ón circula˛ie sfor„itoare declara˛ii politice, Ón mare parte, platforme pline doar de promisiuni, Ón mai mic„ m„sur„ ∫i mai rar proiecte viabile.

Un lucru nu ar trebui s„ scape din vedere candida˛ilor, ∫i anume c„, Ón acest gen de confruntare, surprizele nu lipsesc, chiar dac„ sondajele de opinie comandate pe bani grei poleiesc realitatea Ón roz, cei din coad„ ajung‚nd Ón frunte uneori ∫i invers.

Culmea este c„ unii oameni politici de la noi nu au tras nici un fel de Ónv„˛„minte din e∫ecurile r„sun„toare pe care le-au suferit, din faptul c„ au fost azv‚rli˛i la lada de gunoi a istoriei.

A∫a este cazul fostului pre∫edinte Emil Constantinescu, resuscitat de trupa de tr„g„tori de sfori din jur, al îstru˛o-c„milei“ liberal-democrate ∫i, mai recent, al intr„rii Ón via˛a politic„ a fostului oier Becali, patronul echipei de fotbal Steaua.

De asemenea, este strig„tor la cer cazul îfaimosului“ Cozmin Gu∫„, fostul secretar general al partidului de guvern„m‚nt, care ∫i-a schimbat cameleonic culoarea politic„, devenind fidelul matrozului B„sescu, dup„ ce se Ónjuraser„ ca la u∫a cortului.

Œn aceste condi˛ii, ce s„ mai cread„ bietul cet„˛ean uluit de at‚tea ∫arade pe care trebuie s„ le dezlege. Mai poate avea Óncredere Ón promisiunile electorale ale oricui? Nici vorb„ c„ nu.

Altfel stau lucrurile Ón cazul Partidului Social Democrat, care se prezint„ Ón campaniile electorale din acest an nu numai cu lec˛ia bine Ónv„˛at„, dar ∫i cu un snop de Ómpliniri at‚t pe plan intern, c‚t ∫i interna˛ional, amintind aici doar Ómbun„t„˛irea mediului economic, men˛inerea infla˛iei Ón parametri previzibili, intrarea Ón NATO ∫i drumul sigur c„tre Uniunea European„.

Ca partid cu prestan˛„, ce se respect„, partidul nostru cheam„ adversarii politici s„ adopte un fairplay des„v‚r∫it ∫i un dialog civilizat pe perioada campaniilor electorale. Œn perioada urm„toare, P.S.D. va pune un accent deosebit pe Óndeplinirea promisiunilor electorale la nivel local, precum ∫i pe coordonarea acestor proiecte cu cele de la nivel central.

Poate va fi cazul s„ folosim mai pu˛ini flutura∫i sau cine ∫tie ce afi∫e, deoarece electoratul este interesat numai de realiz„ri concrete, partidul nostru fiind singurul partid care, Ón campaniile electorale, negociaz„ certitudini, ∫i nu doar speran˛e ∫i promisiuni.

Cu permisiunea dumneavoastr„, apropo de adversarii no∫tri politici, Ól citez pe Ion Heliade R„dulescu care spunea: îFace˛i, iar nu strica˛i, c„ na˛ia prime∫te ∫i binecuv‚nteaz„ pe cel ce face ∫i blestem„ pe cel ce stric„.“

Va fi un an electoral dur, care va pune la grea Óncercare nu doar for˛a de convingere a partidelor politice, ci, Ón primul r‚nd, rezisten˛a poporului. Oric‚t de arti∫ti ar fi oamenii politici, a sosit vremea c‚nd scamatoriile electorale nu mai ˛in.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc. Dau cuv‚ntul domnului Longher Ghervazen. Va urma domnul Pavel T‚rpescu.

Domnii deputa˛i Ioan Timi∫, ™tefan L„p„dat ∫i Ioan Miclea au depus la secretariat declara˛iile.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor,

Declara˛ia mea politic„ se intituleaz„ îUniunea Polonezilor din Rom‚nia salut„ intrarea Poloniei Ón Uniunea European„“.

Œn zilele de 1 ∫i 3 mai 2004, s-a s„rb„torit la Suceava intrarea Poloniei Ón Uniunea European„, Ziua Constitu˛iei Poloniei, Ziua diasporei polonezilor, inaugurarea Casei Poloniei din Vic∫ani. La aceast„ manifestare au participat oaspe˛i din Polonia, domnul senator Andrzej Anulewicz, reprezentan˛ii Ambasadei Poloniei la Bucure∫ti, Ón persoana domnului consul Boris Sekala, reprezentantul Funda˛iei îWspolnota Polska“, domnul Kazimierz Jurczak, fostul consul al Ambasadei Poloniei la Bucure∫ti ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, reprezentan˛i ai administra˛iei publice locale, domnul Gavril M‚rza, pre∫edintele Consiliului Jude˛ean.

Œn acest context, ne-a fost transmis mesajul domnului pre∫edinte al Poloniei, Aleksander Kwazniewski, prin vocea domnului senator, de sprijinire a Rom‚niei pentru integrarea Ón Uniunea European„. A fost precizat c„ etnia polon„ din Rom‚nia este o punte de leg„tur„ Óntre Rom‚nia ∫i Polonia.

Suntem Ón deplin acord cu deciziile adoptate la Consiliile Europene de la Copenhaga ∫i Salonic, decembrie 2002, iunie 2003, respectiv decembrie 2003, care netezesc calea Rom‚niei spre aderare la Uniunea European„ Ón 2007 ∫i care condi˛ioneaz„ Óndeplinirea obiectivelor fixate Ón procesul de aderare de capacitatea sa de a continua realizarea unor progrese semnificative Ón preg„tirile interne. De asemenea, consider„m c„, Ónc„ din Ón acest moment, Rom‚nia poate s„ aib„ o contribu˛ie consistent„ la politica extern„ ∫i de securitate comun„ a Uniunii Europene, printr-un management eficient al grani˛elor externe, contribuind astfel la consolidarea ariei de libertate, respectarea drepturilor omului, securitate ∫i justi˛ie.

Œn deplin acord cu mesajul pre∫edintelui Poloniei adresat minorit„˛ii poloneze la manifest„rile desf„∫urate sus-men˛ionate, ne declar„m un liant de colaborare Óntre cele dou„ ˛„ri ∫i ne oferim s„ sprijinim Ón continuare dezvoltarea reciproc„ a colabor„rii na˛iunilor noastre pentru realizarea obiectivelor europene, Ón acord cu interesele na˛ionale, Ón general, ∫i ale minorit„˛ii poloneze. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc ∫i eu. Dau cuv‚ntul domnului Pavel T‚rpescu. Va urma domnul ™tefan Baban.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 64/12.V.2004

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Interven˛ia mea de ast„zi se nume∫te îPartidul Social Democrat respect„ valoarea muncii oneste“.

Credincios doctrinei sale social-democrate moderne europene, Partidul Social Democrat consider„ munca drept valoare suprem„. Munca onest„, continu„, f„r„ preget, trebuie s„ ne fie tuturor o adev„rat„ emblem„. Vom fi mai buni, mai performan˛i, mai patrio˛i ∫i chiar mai europeni Ón m„sura Ón care vom munci cu inteligen˛„, d„ruire ∫i meticulozitate.

Partidul Social Democrat vede Ón muncitorii acestei ˛„ri adev„ratul viitor al tuturor rom‚nilor, ∫ansa noastr„ de a ne elibera de s„r„cie, spaim„, obscuritate ∫i subdezvoltare.

Prin maniera sa de guvernare, Partidul Social Democrat a demonstrat c„ sloganul din cadrul alegerilor din anul 2000, îAproape de oameni, Ómpreun„ cu ei“, s-a transpus punctual Ón planul realit„˛ii. Ziua de 1 mai nu reprezint„ o s„rb„toare cu specific comunist dec‚t pentru cei ignoran˛i sau r„uvoitori. Partidul Social Democrat pre˛uie∫te cu adev„rat tradi˛ia istoric„ rom‚neasc„, precum ∫i valorile social-democra˛iei europene. Prin munc„ cinstit„, vom Ónvinge. E singura cale cu adev„rat de urmat.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc ∫i eu, ∫i pentru concizie. Dau cuv‚ntul domnului ™tefan Baban. Va urma domnul deputat Becsek-Garda Dezideriu.

## Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

îPromovarea unei strategii... deja aplicate“.

S„pt„m‚na trecut„, cu mare pomp„ ∫i alai, a fost lansat„, de c„tre actuala putere, Strategia Na˛ional„ de Ac˛iune Comunitar„, adic„ o nou„ structur„ guvernamental„ care urm„re∫te s„ plaseze la nivelul fiec„rui liceu din ˛ara asta oamenii-problem„, adic„ cei care sufer„ crunt din cauza lipsurilor materiale, medicale, financiare etc. Aceast„ strategie, pentru a putea fi aplicat„, ∫i, practic, constituie Ónc„, la nivel de teorie, o Óncreng„tur„ stufoas„ institu˛ional„ care implic„ cel pu˛in 4 ministere — al S„n„t„˛ii, al Muncii, Solidarit„˛ii ∫i Familiei, al Educa˛iei ∫i al Internelor — ∫i care genereaz„ func˛ii noi, pentru a putea realiza ac˛iunile comunitare ∫i de caritate, conferin˛ele de pres„, descoperirea sponsorilor, pentru ca ideile s„ capete contur ∫i s„ poat„ fi puse Ón practic„.

Tot ceea ce promoveaz„ aceast„ strategie, mai ales acum, Ón pragul luptei electorale, se face de ani de zile, fie de organiza˛iile nonguvernamentale, c„rora, de multe ori, nici nu li se mul˛ume∫te pentru activitatea umanitar„ desf„∫urat„, fie de direc˛iile pentru protec˛ia copilului sau unit„˛i de asisten˛„ social„, care, din p„cate, primesc Óntotdeauna prea pu˛ini bani pentru a acoperi toate cheltuielile necesare. Dac„ la aceste dou„ categorii mai ad„ug„m inspectoratele ∫colare, primari cu ini˛iativ„ ∫i inimo∫i, sus˛in„tori dezinteresa˛i care au grij„ constant de tineri, b„tr‚ni, familii Ón dificultate, constat„m cu

surprindere c„ strategia este lansat„ destul de t‚rziu, dup„ ce mecanismul care se dore∫te a fi pus Ón mi∫care func˛ioneaz„ deja de mult timp.

Ceea ce nu ∫tiu sau poate n-au aflat actualii guvernan˛i este c„ ac˛iunea comunitar„ este o realitate dinaintea teoretiz„rii ∫i consider„rii ei ca o salvare, c„ cea mai mare parte a persoanelor defavorizate sunt sprijinite de ani buni Ón existen˛a zilnic„, dinainte ca toate acestea s„ fie prezentate ca o strategie care vine acum, Ón pragul alegerilor, ca s„ spunem, Ón ultimul ceas, s„ arate acestei categorii sociale c„ ∫i ea conteaz„, dup„ ce Ón ultimii 4 ani nu a prezentat prea mare interes.

™tiu oare cei care au lansat aceast„ ∫arad„ care sunt problemele curente cu care se confrunt„ sus˛in„torii ∫i/sau beneficiarii acestor activit„˛i? Dac„ nu, ar fi cazul s„ le enumer„m, poate astfel se vor rezolva.

Œn primul r‚nd, birocra˛ia greoaie prin care, de exemplu, centrele de zi din ∫coli, unde elevii r„m‚n s„-∫i fac„ temele, s„ serveasc„ masa, adic„ s„ fie supraveghea˛i, nu pot cump„ra direct de pe pia˛„ alimentele, ci trebuie s„ a∫tepte s„ le fie repartizate de administra˛ia local„, achizi˛ionate de la anumite firme furnizoare, cliente fidele ale politicii locale, ∫i care nu Óntotdeauna au un pre˛ convenabil, pentru c„ este normal ca diferen˛a de pre˛ s„ intre Ón buzunarul patronului de firm„, care, la r‚ndul lui, s„ o verse Ón contul celor care au facilitat contractele de furnizare. ™i lucrul acesta este valabil ∫i pentru cantinele de ajutor social ∫i pentru institu˛iile speciale medicale, unit„˛ile de asisten˛„ social„ etc. Partea proast„ este c„ tot acest carusel al îmul˛umirilor“ financiare oblig„ pe sus˛in„tori ∫i p„rin˛i s„ scoat„ mai mul˛i bani din buzunare, astfel Ónc‚t actul de caritate nu-∫i mai g„se∫te rostul.

O alt„ problem„ este reprezentat„ de obiectele necesare pentru ca aceste centre — de zi, de plasament, de asisten˛„ social„ ∫i medical„ — s„ poat„ func˛iona. Œncep‚nd de la banalele cuie ∫i termin‚nd cu scaunele, mesele, chiuvetele etc., totul se achizi˛ioneaz„ prin intermediul direc˛iilor jude˛ene, aflate la r‚ndul lor Ón subordinea autorit„˛ilor locale. Nu e de mirare c„ ∫i aici func˛ioneaz„ principiul prieteniei politice, astfel c„ tot firmele agreate de ale∫ii locali sunt cele care stabilesc pre˛ul de achizi˛ie, pentru c„ acest serviciu trebuie, la r‚ndul lui, pl„tit. Nu Óntotdeauna sponsorii sau cei care ajut„ la Ómbun„t„˛irea activit„˛ii acestor unit„˛i sunt mul˛umi˛i de serviciile prestate, dar, pentru a nu a avea probleme cu autorit„˛ile locale ∫i pentru a-∫i putea continua actele de caritate, prefer„ s„ tac„ ∫i s„-∫i vad„ de treburile lor.

La toate acestea se adaug„ o alt„ problem„ reprezentat„ de Óndep„rtarea treptat„, dar sigur„, a asisten˛ei ∫i ajutor„rii sociale de domeniul educa˛iei. Dup„ scoaterea institu˛iilor de ocrotire de sub tutela educa˛iei ∫i Óndep„rtarea dintre salaria˛i a cadrelor didactice, urmeaz„ acum, conform strategiei sus-men˛ionate, trecerea pe prim-plan Ón educa˛ia copiilor a asigur„rii unor servicii sociale, eventual sume de bani, obiecte de strict„ necesitate, Ón defavoarea ∫colariz„rii copiilor, a frecvent„rii ∫colilor, a prevenirii abandonului ∫colar. Nici problemele altor categorii defavorizate nu par a avea prioritate. Nu se vorbe∫te nimic despre g„sirea unui loc de munc„ ∫i/sau a unei locuin˛e pentru tinerii care la majorat sunt obliga˛i s„ plece din centrele sociale, despre acordarea unor ajutoare materiale ∫i financiare pentru persoanele

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 64/12.V.2004 care au fost disponibilizate ∫i au pierdut Óntreaga agoniseal„ Ón urma afacerilor ilegale ale unor a∫a-zi∫i oameni bine inten˛iona˛i, care le-au promis un trai decent la b„tr‚ne˛e, pentru a le fura am„r‚ta de cas„, despre ajutorarea celor care au ajuns la o anumit„ v‚rst„ f„r„ acte sau statut social.

Aceasta este Strategia na˛ional„ pentru ac˛iunea comunitar„. Fraze pompoase, cuvinte mari, dar ac˛iuni pu˛ine ∫i care nici Óntr-un caz nu le vor u∫ura via˛a celor s„raci ∫i am„r‚˛i. Œn schimb, poate Ói va c‚∫tiga ca electorat pentru alegerile ce vor s„ vin„.

Timp de 4 ani vor fi iar„∫i proscri∫ii societ„˛ii, dup„ care vor deveni din nou beneficiarii unei strategii na˛ionale care le va permite... cine mai ∫tie ce. V„ mul˛umesc.

## Mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul domnului Becsek-Garda Dezideriu. Va urma domnul Dumitru Bentu.

Deputa˛ii Minodora Cliveti, Iriza Scarlat, Gheorghe Dinu ∫i Gelil Eserghep au depus la secretariat.

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Sus˛inerea mafiei lemnului de c„tre conducerea Regiei Na˛ionale a P„durilor ∫i de c„tre noua conducere a Direc˛iei Silvice Miercurea-Ciuc se observ„ Ón continuare. Cazul cel mai concret este men˛inerea Ón func˛ie a celor care au prejudiciat fondul forestier na˛ional, permi˛‚ndu-se celor Ón culp„ s„ Óntocmeasc„ acte fictive pentru mu∫amalizarea prejudiciilor aduse prin Ómp„duriri fictive, lucr„ri neexecutate ∫i decontate. Mai mult chiar, persoana care a adus cele mai mari prejudicii la resortul de regener„ri a fost transferat„ la Serviciul de cultur„ ∫i refacere a fondului forestier. Doamna jurist Mateiu Mariana, de la Direc˛ia Silvic„ Miercurea-Ciuc, care a redactat textul contractelor pentru Asocia˛ia îProsilvae“, este Ón continuare Ón func˛ie, av‚nd posibilitatea Ón continuare s„ dirijeze mu∫amalizarea tuturor fraudelor executate de mafio˛i.

Fosta directoare tehnic„ a fost transferat„ cu atribu˛ii pe linie profesional„ la Rezerva˛ia Parcului Na˛ional Lacul Ro∫u—H„∫ma∫—Cheile Bicazului, de∫i a fost implicat„ direct Ón distrugerea fondului forestier, lucru confirmat de controalele realizate de Autoritatea Na˛ional„ de Control. S-a dovedit ∫i implicarea ei Ón activitatea frauduloas„ a Asocia˛iei îProsilvae“, fapt ce face posibil„ blocarea continu„rii verific„rilor. Doamna inginer„ Szabó Maria, responsabil„ pentru fondul forestier prin so˛ul s„u, Csitrom Béla, poate ∫i ea bloca descoperirea adev„rului, prin func˛ia pe care o are.

Domnule director general Ion Dumitru, ce interes ave˛i Ón sus˛inerea acestor oameni? Nu observa˛i c„ existen˛a mafiei lemnului de la Direc˛ia Silvic„ Harghita lezeaz„ asupra imaginii dumneavoastr„?

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

## V„ mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul domnului Dumitru Bentu. Va urma doamna Leonida Lari.

A mai depus la secretariat domnul Emil R„dulescu.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Stima˛i colegi,

Declara˛ia politic„ de ast„zi se intituleaz„ îLansare“. Precampania, de fapt, campania electoral„ se afl„ Ón plin„ desf„∫urare. Dac„ ar fi s„ introducem o parafraz„ la titlul unui celebru film de la jum„tatea secolului trecut, îToat„ lumea r‚de, c‚nt„ ∫i lanseaz„“.

Prin compara˛ie Óns„, c‚t„ diferen˛„ Óntre aceste ac˛iuni — elegan˛„ ∫i distinc˛ie la P.S.D., spectacol periurban la ceilal˛i, ∫i m„ refer Ón mod special la Alian˛a P.N.L.-P.D.

Am asistat, Ónt‚mpl„tor, la oferta electoral„ pentru Bucure∫ti a respectivei alian˛e, transmis„ de un post de televiziune cu nume vitaminic.

Senza˛ia de consternare, de bulversare a fost total„. A deschis show-ul fratele mai mare care, cu o Óncr‚ncenare greu descriptibil„, f„c‚nd eforturi vizibile de a da coeren˛„ interven˛iei, a demonstrat c„ este un lider liberal extracomunitar, un surogat de Br„tieni, care cu siguran˛„ s-au r„sucit Ón criptele recuno∫tin˛ei na˛ionale.

De fapt, cuplul capilor a fost capul de afi∫ al spectacolului propriu-zis, Ón cadrul c„ruia unul Óngenunchea, altul scr‚∫nea, trupa r„cnea, Ón timp ce animatorii portocalii agonizau l‚ng„ scena familiei îProconsul“.

Era evident, cei aproximativ 300 de participan˛i la îmarele eveniment“ a∫teptau apari˛ia trupei îMorometzii“, care s-a Óncadrat firesc Ón nota lans„rii, debit‚nd versuri îprofunde“, sper„m, pe placul îlansa˛ilor“. Iat„ o mostr„ din ceea ce credem c„ va deveni imnul alian˛ei, Ón concep˛ia artistic„ a unei alte trupe celebre Ón ˛ara noastr„, prezent„, ∫i ea, pe scena ridicolului: îVecina mea are un crin. Œl ˛ine jos la mezanin!“

Œn ceea ce prive∫te echipa pentru prim„riile de sector, îunit„“ ∫i îreprezentativ„“, era alc„tuit„ din cet„˛eni care nu vor dep„∫i niciodat„ statutul de candida˛i.

La sf‚r∫it, se putea declara morome˛ian, îA∫a ceva nu exist„“. Ba exist„, spunem noi, dar, v„z‚ndu-i ∫i, mai ales, ascult‚ndu-i, Ó˛i dai seama de valoarea de adev„r a celebrului vers: îDoamne, ocrote∫te-i pe rom‚ni!“ V„ mul˛umesc.

## Mul˛umesc frumos.

Dau cuv‚ntul doamnei deputat Leonida Lari. Va urma domnul Radu Vasile Ro∫ca.

Domnul Emil Rus ∫i domnul Florin Iordache au depus la secretariat declara˛iile.

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Fiecare ˛ar„ are semnele sale conven˛ionale, distinctive, care o caracterizeaz„, cum ar fi stema, steagul. Œn dependen˛„ de evenimentele ∫i regimurile istorice, aceste semne simbolice se mai schimb„, dar, Ón perioadele benefice pentru ˛ar„, ele reprezint„ caracterul unitar ∫i na˛ional al statului respectiv.

La fel a fost ∫i Ón Rom‚nia. Dup„ 1859, c‚nd s-au unit fiara Rom‚neasc„ ∫i Moldova, au fost combinate simbolurile tradi˛ionale ale ambelor: vulturul de aur cruciat ∫i bourul, apoi, Ón 1872, a fost creat„ o stem„ a tuturor provinciilor rom‚ne∫ti: fiara Rom‚neasc„, Moldova, Oltenia, Banat, Transilvania, Maramure∫ul, Cri∫ana.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 64/12.V.2004 Œn 1947 Óns„, o dat„ cu instaurarea jugului sovietic de ocupa˛ie, stema care corespunde structurii noastre na˛ionale, trecutului nostru istoric, configura˛iei geografice a ˛„rii, a fost Ónlocuit„ cu o stem„ decorativ„, nesemnificativ„, impus„ de ocupant, care era inserat„ pe tricolor. ™tim cu to˛ii c„, dup„ 1989, stema str„in„ spiritului nostru na˛ional a fost scoas„ din steag, iar alta nou„ nu a fost inserat„, Ón felul acesta tricolorul nostru confund‚ndu-se cu steagurile altor state.

La sesiunea din 10 septembrie 1992, ambele Camere ale Parlamentului au adoptat noua stem„, care ni se pare destul de reu∫it„, deoarece reprezint„ toate elementele tradi˛ionale ale heraldicii rom‚ne∫ti ∫i cuprinde Ón sine toate provinciile istorice ale Rom‚niei: fiara Rom‚neasc„, Moldova, Oltenia, Banatul, Transilvania, Maramure∫ul ∫i Cri∫ana. Acum stau ∫i m„ Óntreb: o dat„ ce ambele Camere au votat Ón consens noua stem„, de ce nu s-ar mai face un pas? Inserarea stemei pe steag, s„ nu ajungem de poveste cu Ciadul ∫i Andorra. Ne d„m seama prea bine c„ nu era cazul s„ fie respins amendamentul Partidului Rom‚nia Mare cu privire la stem„, fiindc„ era absolut oportun, ∫i asta ne-o demonstreaz„ timpul. S„ ne imagin„m c„, peste 3 ani, Rom‚nia intr„ Ón Uniunea European„, ∫i ce steag va flutura al„turi de steagurile statelor membre, al Ciadului, al Andorrei sau al Rom‚niei?

Consider c„ trebuie s„ revenim de urgen˛„ asupra acestui subiect privind introducerea stemei pe steag, pentru c„ am ajuns deja Ón zona ridicolului. Sau poate clasa conduc„toare din Rom‚nia nu mai Óntrevede posibilitatea reunific„rii ˛„rii, unitatea statului rom‚n, or, stema actual„ anume aceste elemente le reprezint„.

Iat„ c„ adunarea na˛ional„ francez„, Ón raportul de informare al delega˛iei sale pentru U.E. cu privire la aderarea Rom‚niei la Uniunea European„, raport din 3 martie 2004, men˛ioneaz„ c„ este necesar„ p„strarea rela˛iilor regionale.

Œn acest raport se mai stipuleaz„ c„ Moldova a avut o istorie complex„, Óntre Rusia ∫i Rom‚nia, cu aceasta din urm„ Óntre˛in‚nd leg„turi str‚nse. Contextul postcomunist a l„sat s„ se Óntrevad„ posibilitatea alipirii Moldovei la Rom‚nia. Ei, vede˛i, stima˛i colegi, c„ Fran˛a s-ar p„rea c„ ∫tie mai bine istoria Rom‚niei dec‚t Ón∫i∫i rom‚nii.

Acestea fiind spuse, cu at‚t mai mult este necesar ca Rom‚nia s„-∫i rezolve problema Ónsemnului na˛ional, steagul, s„ insereze stema actual„, care este prezent„ Ón toate institu˛iile statului rom‚n ∫i chiar pe insignele noastre de parlamentari.

Mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul domnului deputat Radu Vasile Ro∫ca, va urma doamna Liana Naum.

Deputa˛ii Virgil Popescu, Valeriu Zgonea, Marian Motoc, Eugen Arn„utu, Mihai Tudose au depus la secretariat declara˛iile.

## Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor parlamentari prezen˛i,

Interven˛ia mea se nume∫te îf nta: anul 2007, anul integr„rii Rom‚niei Ón Uniunea European„“.

Voi Óncepe prin a v„ face o m„rturisire. Ea prive∫te emo˛ia pe care mi-a provocat-o rev„rsarea de bucurie ocazionat„ de intrarea îcelor zece“ pe poarta principal„ a Uniunii Europene, la 1 mai.

Stau ∫i m„ Óntreb: c‚t„ lume poate Ón˛elege la noi cu adev„rat dimensiunea istoric„ a acestei zile, fixat„ Ón calendar ∫i pentru c„ marcheaz„ cea mai larg„ extindere a Comunit„˛ii Europene? Nu spun asta pentru a sup„ra pe cineva, ci doar dintr-o convingere care nu m„ p„r„se∫te, lu‚nd aminte la ceea ce se Ónt‚mpl„ pe plaiurile noastre.

Aten˛i la tot felul de fleacuri de subiecte m„runte, de cazuistica de la col˛ul str„zii, ne trezim c„ nu b„g„m de seam„ la evenimentele cu adev„rat esen˛iale pentru o anumit„ epoc„. Ce vreau s„ spun: zece ˛„ri foarte apropiate nou„, sau doar pu˛in dep„rtate de Rom‚nia, au devenit membre cu drepturi depline ale Uniunii Europene. Pentru a tr„i aceast„ zi, declarat„ de fiecare din ele ∫i de toate la un loc, istoric„, au trebuit ani de munc„ Óncordat„ pe toate fronturile. Ar trebui ca fiecare s„-∫i fac„ treaba la el acas„, iar, Ón fiecare ˛ar„ Ón parte, lucrurile s„ func˛ioneze ceas. Oamenii de afaceri s„ se chinuie s„ fac„ afaceri de succes, justi˛ia s„-∫i intre Ón rolul cerut de standardele europene, poli˛ia s„ se dovedeasc„ cu adev„rat gardianul de toat„ ziua al intereselor cet„˛eanului, Parlamentul s„ fac„ legi, Guvernul s„ transpire Ón a g„si formule potrivite ∫i imediate pentru a gestiona tranzi˛ia spre platourile Ónalte, oxigenate ∫i ademenitoare ale Uniunii Europene.

Echipei de negociatori i s-a pretins s„ nu aib„ lini∫te p‚n„ ce toate capitolele nu vor fi Óncheiate cu succes ∫i Ón graficul stabilit. Bucuria a fost ∫i a noastr„ la extinderea recent„ a Uniunii Europene. Am salutat cu vigoare ∫i tandre˛e l„rgirea organiza˛iei paneuropene cu vecinii no∫tri, zece la num„r. O bucurie venit„ din suflet ∫i din dorin˛a ca ea s„ ne priveasc„ c‚t mai cur‚nd ∫i c‚t mai adev„rat ∫i pe noi to˛i. ™ti˛i bine ce am Ón vedere. La 1 ianuarie 2007 ne-am dori ca focurile de artificii ale acelui revelion s„ sigileze definitiv ∫i irevocabil apartenen˛a noastr„ la Uniunea European„. M„ num„r printre cei care cred cu toat„ convingerea Ón acest calendar promis la Bruxelles ∫i devenit pentru Rom‚nia un traseu angajant, plenar ∫i responsabil. Deviza sub care autorit„˛ile de la Bucure∫ti ∫i din toat„ ˛ara tr„iesc ∫i ac˛ioneaz„ Ón prezent sun„ ca o chemare la lupt„: 4 mai 2007. Cunoa∫te˛i acest cod. Ne-am angajat s„ Óncheiem toate capitolele de negocieri Ón anul 2004, dorim ∫i putem semna tratatul de aderare Ómpreun„ cu Bulgaria, Ón 2005, pentru a ne ∫ti, Óncep‚nd cu 1 ianuarie 2007, membri cu drepturi depline ai Uniunii Europene. Lucruri cunoscute, Ómi ve˛i spune. De acord cu dumneavoastr„, dar v„ Óntreb eu: se ∫i vede Ón comportamentul nostru acest lucru?

Revin la serb„rile desf„∫urate de cur‚nd pe Óntinsul continentului european. A fost ziua de 1 mai Ón fiecare din cele 10 ˛„ri, o adev„rat„ zi na˛ional„. Liderii politici s-au repezit la microfon pentru a-∫i exprima satisfac˛ia, dar mai ales pentru a-∫i potrivi cuvintele de mul˛umire adresate tuturor segmentelor societ„˛ii care au Ón˛eles s„ priveasc„ intrarea Ón Uniunea European„ ca pe un obiectiv crucial ∫i s„ ac˛ioneze astfel ca acest deziderat s„ devin„ realitate.

Am putut Ón˛elege din declara˛iile f„cute cu acest prilej un adev„r care Ómi d„ fiori. Toat„ lumea s-a considerat Ón aceea∫i barc„, pornit„ pe o anumit„ direc˛ie de mers

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 64/12.V.2004 ∫i datoare s„ v‚sleasc„ pentru ca ˛inta propus„ s„ fie atins„. Suntem noi la ora la care cineva, privindu-ne din afar„, s„ aib„ aceea∫i impresie, cum c„ decizia 4 mai 2007 ne adun„ sub faldurile drapelului na˛ional cu g‚ndul m„rturisit de a nu sl„bi strohul p‚n„ ce linia de sosire desenat„, promovat„ ∫i sus˛inut„ de Bruxelles nu va fi atins„ Ón graficul convenit? Nu cred. Numai coeziune strategic„ ∫i unitate de ac˛iune nu poate fi numit„ harababura de sentimente ∫i gesturi ce caracterizeaz„ actualitatea rom‚neasc„.

Œnfierb‚ntate peste m„sur„ de vijelia campaniei electorale, unele partide se Óntrec Ón a trage din toate pozi˛iile Ón ma∫ina puterii, doar-doar astfel, prin perforarea scuturilor, s„-i Ónt‚rzie parcursul ∫i graficul de Ónaintare. C‚nd auzi cum vorbesc unii lideri, te iei cu m‚inile de cap, ca ∫i cum intrarea Ón Uniunea European„ ar fi o cauz„ a unei sau unor persoane, a unui singur partid politic, fie el ∫i adus de votul majoritar Ón fruntea ˛„rii.

Despre ce a reu∫it Guvernul N„stase s„ fac„ Ón cei aproape 4 ani de guvernare nu trebuie s„ v„ vorbesc acum, vorbe∫te de la sine cronica acelei perioade de la alegerile din 2000, caracterizat„ de stabilitate politic„ ∫i social„, de cre∫tere economic„, de tendin˛e pozitive, fie ele Ónc„ diferite prin amploare de ceea ce ne dorim Ón planul protec˛iei cet„˛eanului. Ar fi putut face altcineva mai mult? Poate, dar votul popular a configurat acest Parlament ∫i a mandatat acest guvern s„ poarte povara gestion„rii treburilor ˛„rii, s„-∫i Ónsu∫easc„ traseele ∫i ˛intele, s„ ac˛ioneze pentru atingerea lor.

Avem la Óndem‚n„ o constatare stimulatoare: Europa ne vrea! Cunoa∫te˛i cu to˛ii afirma˛iile Óncurajatoare ale comisarului pentru integrare, Günther Verheugen. De cur‚nd, la Dublin, el ˛inea s„ spun„ Ón auzul Óntregii lumi: îConstruc˛ia european„ nu poate fi considerat„ complet„ f„r„ Rom‚nia ∫i Bulgaria“, dar, cum ∫tim foarte bine, soarta acestui proiect de mare ambi˛ie ∫i de o indiscutabil„ importan˛„ pentru viitorul Rom‚niei ∫i al rom‚nilor se hot„r„∫te aici, acas„, la noi. El nu ne prive∫te doar pe unii sau pe al˛ii, ci pe noi to˛i. Atunci, stau ∫i m„ Óntreb, ce ne Ómpiedic„ s„ g‚ndim ca atare ∫i s„ ac˛ion„m ca atare? Nu se mai termin„ o dat„ aceast„ p„guboas„ mentalitate a rom‚nului, de a se trezi Ón alt„ parte dec‚t acolo unde-i este locul? La ad„postul unor precepte democratice Ónsu∫ite dup„ ureche, l„s‚ndu-se ademeni˛i de interese limitate ∫i de moment, iat„-i pe unii alerg‚nd Ón st‚nga ∫i Ón dreapta pentru a putea vorbi ∫i p‚rÓ prin mun˛i la-nalte cur˛i, aprozi ai pluralismului trunchiat, exploat‚nd, cu pricepere ∫i fervoare demne de o cauz„ mai bun„, anumite sensibilit„˛i.

Sunt destui cei c„rora nu le tace gura doar, doar vor putea ob˛ine din partea str„in„t„˛ii votul de blam care s„ ne plaseze al„turi de drum. Œi ∫tim de mult ca n„rav, doar numele lor difer„, pentru c„ au ∫tiut s„-∫i distribuie Óntre ei rolurile. Unii puteau fi v„zu˛i c‚ndva pe drumurile Americii, cu grija ca nu cumva Rom‚nia s„ reprimeasc„ vestita clauz„ a na˛iunii favorizate. I-am v„zut pe al˛ii pe coridoarele Consiliului Europei, hot„r‚˛i s„ spun„ cuvinte ap„s„toare pe care s„ se Óntemeieze refuzul celor de acolo, de am fi noi accepta˛i ca partener de dialog Óntrun registru de superioar„ Ónsemn„tate.

C‚rcota∫ii s-au aflat la post ∫i pe vremea anticamerei la NATO, ∫ti˛i bine. Se dau al˛ii acum de ceasul mor˛ii. Neputincio∫i Ón a construi, scot la iveal„ voca˛ia de a ve∫teji orice. Nu Óndr„znesc s„ cred c„ vocile

apocaliptice la adresa democra˛iei ∫i europeniz„rii Rom‚niei se vor stinge cur‚nd. Din asta tr„iesc ace∫ti volupto∫i avoca˛i ai negativismului de∫„n˛at. Œi pot Ón˛elege pe editoriali∫tii Ón pan„ de subiecte, care, sub presiunea graficului tipografic ∫i a nevoii de bani, scriu despre orice. Pot privi cu amuzament la anali∫tii ce nu ∫i-au g„sit rostul Ón Óntreprinderile respectabile, dar, sedu∫i de sume copioase, oferite de case mari, compun cu s‚rguin˛„ fraze mari, ce din coad„ vor s„ sune.

Da˛i-mi voie s„ nu Ón˛eleg, Óns„, o seam„ de oameni politici. Fiecare are dreptul la opinie ∫i, slav„ Domnului c„, Ón ˛ara asta, oricine poate orice. Dar insist: clasa politic„ este z„mislit„ din nevoia de a guverna ˛ara ∫i a o conduce, Óntotdeauna Ón direc˛ia cea bun„. Am convenit, majoritar, c„ Uniunea European„ reprezint„ direc˛ia Ón care s„ mergem. Atunci, m„ Óntreb: ce ne opre∫te s„ ne a∫ez„m al„turi, pentru ca astfel s„ avans„m mai grabnic ∫i mai sigur Óntr-acolo?!

Sunt perioade faste Ón istoria oric„rei ˛„ri. Ne afl„m acum, recunoa∫tem sau nu, Óntr-o astfel de zodie. Prin urmare, da˛i-mi voie s„ cred Ón interesul na˛ional ∫i Ón nevoia de a fi devota˛i lui, indiferent de semnul nostru electoral ∫i indiferent de pozi˛ia acelor de ceasornic pe cadranul alegerilor.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul doamnei Liana Naum, va urma Vasile Miron, deputa˛ii Cristian Sandache, Tiberiu Sb‚rcea, Gheorghe Marcu ∫i Puiu Ha∫otti au depus la secretariat declara˛iile.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi se intituleaz„ î1 Mai — s„rb„toare social-democrat„“.

Trecutul are ∫i p„r˛i bune ∫i p„r˛i rele, ∫i, dac„ cele rele trebuie Ónl„turate ∫i Ónlocuite cu altele noi, mai bune, tot ce e bun se cuvine a fi p„strat ∫i ocrotit. 1 Mai a devenit o s„rb„toare controversat„, de∫i nu to˛i cei care Ói aduc acuze sunt buni cunosc„tori ai originii ∫i tradi˛iei acesteia. Democra˛ia, o dat„ instaurat„ ∫i Ón ˛ara noastr„, a adus cu ea alte s„rb„tori, alte tradi˛ii ∫i alte mentalit„˛i culturale sau intelectuale ∫i, totodat„, a adus ∫i c‚teva libert„˛i fundamentale, printre care ∫i dreptul la libera exprimare ∫i la libertatea de opinie.

Deci ar fi just ∫i corect s„ respect„m p„rerile tuturor, mai ales c‚nd este vorba de tradi˛ii ∫i obiceiuri care las„ deschise t„r‚muri de discu˛ie.

1 Mai este o s„rb„toare a muncii, este o s„rb„toare european„, de factur„ social-democrat„, consacrat„ ∫i recunoscut„ de majoritatea popoarelor. Este o s„rb„toare a celor ce muncesc, ∫i aici se includ to˛i cei care chiar consider„ c„ fac acest lucru. Este o s„rb„toare Ónsemnat„ cu ro∫u Ón calendar nu pentru a completa seria s„rb„torilor na˛ionale, ci pentru a recunoa∫te, simplu, omul care munce∫te. Pentru a respecta o tradi˛ie, pentru a o valorifica ∫i a o eviden˛ia trebuie s„ fim lipsi˛i de prejudec„˛i ∫i s„-i contur„m latura cu adev„rat important„, pentru c„, pentru a se transforma, societatea noastr„ rom‚neasc„ trebuie, printre altele, s„ o interpreteze corect.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 64/12.V.2004 Cel mai important r„m‚ne, totu∫i, actualul, contemporaneitatea, prezentul, deoarece se oglinde∫te cel mai bine Ón noi ∫i noi Ón el, iar prin aceasta trebuie s„ privim aici, acum, ∫i nu Ón trecutul Óndep„rtat c„ruia, cu siguran˛„, Ói vom g„si gre∫eli ∫i repro∫uri.

1 Mai este o s„rb„toare social-democrat„ pentru faptul c„ se adreseaz„ unei clase cu gradul de densitate cel mai ridicat, clasa oamenilor muncii, pentru faptul c„ are un mesaj direct de adresat, ∫i anume respectul ∫i grija pe care societatea trebuie s„ le poarte vizavi de aceasta, pentru faptul c„ este recunoscut„ la nivel na˛ional ∫i pentru c„ respect„ anumite tradi˛ii, dar ∫i virtu˛i general admise, cum ar fi recunoa∫terea meritelor ∫i punerea Ón valoare a principiilor de via˛„ sociale.

Œn Rom‚nia, s„rb„toarea de 1 Mai a prezentat mereu o deschidere din partea societ„˛ii, care a creat o tradi˛ie din aceast„ zi liber„. Este o s„rb„toare fastuoas„, prieteneasc„, lini∫tit„, o s„rb„toare c„reia fiecare persoan„ Ói pune Ón valoare semnifica˛ia. Œn acest fel, Óntrebarea îCine este mai presus, s„rb„toarea sau trecutul ei?“, prezentat poate cu pu˛ine exager„ri spre negativism, nici nu ar trebui pus„. Din contr„, ar trebui s„ privim obiectiv sensul acestei zile dedicate muncii ∫i s„-i acord„m aten˛ia care i se cuvine, c„ci, c„ut‚nd adev„rul Ón trecutul semirecent, pare o Óntreprindere iluzorie ∫i paradoxal„. Numai cu r„bdare, calm, respect fa˛„ de sine ∫i fa˛„ de cel apropiat po˛i atinge uneori exactitatea.

Partidul Social Democrat ∫i-a manifestat Óntotdeauna atitudinea pozitiv„ pentru organizarea, a∫a cum se cuvine, a s„rb„torii de 1 Mai, care nu mai este doar o clip„ izolat„, ci este o tradi˛ie, o consacrare a muncii, a oamenilor care muncesc.

1 Mai este o s„rb„toare de factur„ european„, iar faptul c„ este preluat„ Ón unanimitate de alte na˛iuni europene face ca poporul nostru s„ se manifeste nu numai Ón crea˛iile ce-i apar˛in exclusiv, ci ∫i Ón modul Ón care asimileaz„ motivele de mare circula˛ie.

V„ mul˛umesc.

## Mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul domnului Vasile Miron, va urma domnul Dumitru B„l„e˛.

## **Domnul Vasile Miron:**

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Mi-am intitulat declara˛ia politic„ de ast„zi îIstoria se repet„“.

Stau c‚teodat„ ∫i Ómi aduc aminte, parafraz‚ndu-l pe marele nostru povestitor, Ion Creang„, cum marele nostru dramaturg, Ion Luca Caragiale, a dat na∫tere eroilor vremurilor sale — Ca˛avencu, Farfuridi, Br‚nzovenescu, Agami˛„ Dandanache etc. din îO scrisoare pierdut„“ — ∫i nu pot dec‚t s„ le dau dreptate acelora care spun c„ istoria se repet„. Dac„ îLuceaf„rul poeziei rom‚ne∫ti“, marele Eminescu, Ól invoca pe fiepe∫ pentru rezolvarea unor probleme grave ale aceleia∫i perioade din istoria poporului nostru, eu fac apel la un Caragiale al zilelor noastre, care ar avea material suficient pentru o nou„ capodoper„ a dramaturgiei rom‚ne∫ti.

Vedem cu to˛ii, stima˛i colegi, cum unii colegi sau unele colege de ale noastre vin din an Ón pa∫ti la lucr„rile plenului sau ale comisiilor, Ó∫i anun˛„ imediat prezen˛a la microfon pentru a depl‚nge starea na˛iunii, verific„ dac„ au fost semna˛i Ón lips„ de c„tre colegi, dau interviuri, Ó∫i beau lini∫ti˛i cafeaua, dup„ care mai vin pe la noi pentru a urca la etajul VI, de unde Ó∫i vor primi r„splata pentru efortul depus Ón slujba cet„˛eanului.

Am v„zut ieri, 3 mai 2004, cu ocazia mo˛iunii simple ini˛iate de deputa˛ii P.R.M., un veritabil personaj caragialesc, care, de∫i nu a mai dat pe la comisia din care face parte de foarte mult timp ∫i nici prin plen, ne-a f„cut teoria chibritului c‚teva minute bune despre pozi˛ia partidului Domniei sale pe marginea temei mo˛iunii cu pricina. Domnul coleg Ói c„uta disperat cu privirea pe cameramanii care, din p„cate, au binevoit s„ plece Ónaintea venirii Domniei sale. Mai nostim a fost faptul c„, de la partidul care cu surle ∫i tr‚mbi˛e a anun˛at poporul c„ vrea s„ cucereasc„ toate prim„riile, av‚ndu-i drept candida˛i pe colegii no∫tri parlamentari, care sunt at‚t de numero∫i Ónc‚t la semnat nu mai au nici grup, a fost un singur reprezentant. Domnul cu pricina, traseist veritabil, a f„cut c‚ndva parte din P.S.D., partid Ón care disciplina este la loc de cinste, ∫i bineÓn˛eles c„ a cuv‚ntat ∫i Domnia sa. Preocupat peste m„sur„ de rezolvarea problemelor cu care se confrunt„ societatea noastr„, a mai primit timp ∫i de la al˛ii pentru a-∫i termina discursul, Ón urma c„ruia — ∫i al altora care vor urma — sper„ la un loc onorabil pe listele de parlamentari. Ne-a fost tare dor ieri ∫i de o distins„ doamn„ foarte preocupat„ de imaginea sa Ón pres„ ∫i pe micul ecran, care, atunci c‚nd vine la lucr„ri, are impresia c„ microfonul este numai al dumneaei. Dac„ nu i se d„ cuv‚ntul, insist„ ∫i iar insist„, iar atunci c‚nd i se d„, numai c‚t nu pl‚nge. Acum le vede pe toate ∫i pentru toate are solu˛ii, Ónc‚t, dac„ nu am ∫ti c„ a f„cut parte din guvernarea de trist„ amintire, 1996—2000, i-am da, poate, dreptate.

Cura˛i politicieni! Nu-i a∫a, domnilor?

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul domnului Dumitru B„l„e˛, va urma doamna Mihaela-Muraru M‚ndrea, domnii deputa˛i Cristian Nechifor, Adrian Ionel, Constantin Niculescu au depus declara˛iile la secretariat.

Domnule pre∫edinte, Domnilor deputa˛i,

Declara˛ia mea de ast„zi are un subtitlu, se nume∫te îAbera˛ia la putere“.

Pe data de 27 aprilie 2004, guvernul domnului Adrian N„stase a publicat Ón îMonitorul Oficial“ o ordonan˛„ de urgen˛„ prin care se spune c„ î∫i candida˛ii la func˛ia de consilier jude˛ean, consilier local sau primar au obliga˛ia s„ Ó∫i declare averea“, am citat din aceast„ ordonan˛„. Citez Ón continuare: îDeclara˛ia de avere se depune la Biroul Electoral Central sau, dup„ caz, la Biroul Electoral de Circumscrip˛ie, o dat„ cu declara˛ia de acceptare a candidaturii, Ón dou„ exemplare“, iar Ón art. 2 alin. (1) se mai precizeaz„: îCandida˛ii care ∫i-au depus candidaturile pentru alegerea autorit„˛ilor administra˛iei publice locale din 6 iunie 2004 p‚n„ la data intr„rii Ón vigoare a prezentei ordonan˛e de urgen˛„, vor depune declara˛iile

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 64/12.V.2004 de avere“... ∫i acum, cu aten˛ie, îÓn termen de 5 zile de la data intr„rii Ón vigoare a prezentei ordonan˛e de urgen˛„“.

Iat„, domnilor, cum sunt pu∫i pe drumuri, doar cu 5 zile Ónainte de Ónceperea campaniei electorale, c‚nd trebuie depuse dosarele de candida˛i, sute de mii de oameni din Óntreaga ˛ar„, din partidele care vor s„ participe la alegerile locale, cu excep˛ia evident„ a partidelor de guvern„m‚nt, P.S.D. ∫i U.D.M.R., care ∫tiau de mult timp, dup„ cum mi s-a spus la ureche, de clocirea acestei ordonan˛e ∫i aveau, la modul secret, ∫i formularul-tip de declara˛ie de avere.

Iat„ lovitura sub centur„ dat„ de putere partidelor din opozi˛ie, cu doar 5 zile Ónainte de terminarea depunerii dosarelor de candida˛i. ™i la protestul partidelor de opozi˛ie parlamentare, prin glasul domnilor Corneliu Vadim Tudor, Traian B„sescu ∫i Teodor Stolojan, iese pe postul de televiziune domnul Matei Agathon, purt„torul de cuv‚nt al partidului de guvern„m‚nt, ∫i ˛ip„: îUita˛i-v„ cet„˛eni, partidele din opozi˛ie nu vor s„-∫i declare averile, le este fric„ s„-∫i declare averile, pe c‚nd noi...“ D„m ∫i o ordonan˛„ de urgen˛„ Ón acest sens! S„ se spele pe cap cu ea partidele de opozi˛ie! Acum, Ón prag de campanie electoral„, doar cu 5 zile Ónainte de terminarea depunerii dosarelor! √sta este subtextul cinic al declara˛iei domnului Agathon, pentru a ascunde cu cinism con˛inutul aberant al ordonan˛ei guvernamentale, care-∫i bate joc de legi, de adev„r, de Parlament!

De legi, pentru c„ doar cu o lun„ Ónainte se publicase Ón acela∫i îMonitor Oficial“ Legea pentru alegerile autorit„˛ilor publice locale, Ón care nu se prevede obliga˛ia unei declara˛ii de avere a candida˛ilor!

De Parlament, pentru c„ Parlamentul a elaborat ∫i aprobat aceast„ lege!

De adev„r, c„ci adev„rul ne arat„ c„ declara˛iile de avere ale candida˛ilor la alegerilor locale n-au nici o valoare, c‚t„ vreme ace∫tia nu sunt valida˛i de alegeri. Prevederile legale anterioare Ón acest sens erau bune, dar Guvernul le calc„ Ón picioare, numai ∫i numai pentru a pune opozi˛ia Ón situa˛ia de a nu-∫i putea depune candidaturile la alegerile locale ∫i, evident, pentru a r„m‚ne Ón continuare la putere!

Mizerabil„ atitudine! Mizerabili oamenii care o promoveaz„! S„ te apuce sc‚rba, nu alta, de politica rom‚neasc„ de ast„zi! De faptul c„ partidul de guvern„m‚nt ridic„ abera˛ia la rangul de putere ∫i o promoveaz„ diabolic!

Mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul doamnei deputat Mihaela Muraru-M‚ndrea. Va urma ultimul vorbitor, Corneliu Ciontu.

Declara˛ie politic„ îLa mul˛i ani _,_ Europa!“

Pe data de 1 mai 2004 am participat la ceremonia de predare a ∫tafetei Uniunii Europene Óntre localit„˛ile Nagylak din Ungaria ∫i N„dlacul nostru ar„dean. Pe linia de demarca˛ie dintre cele dou„ v„mi priveam fe˛ele senine ∫i fericite ale delega˛iei maghiare, aureolat„ de albastrul Ónstelat al celor dou„ steaguri europene, co∫ule˛ele Ómpletite pline cu flori albastre ∫i trandafiri albi preg„tite pentru noi, ca un premiu de consolare pentru bucuria trist„ pe care o tr„iam Ón acea zi a ader„rii.

Un gest minunat f„cut de vecinii no∫tri europeni. Primarul N„dlacului l-a Ómbr„˛i∫at pe primarul îintegrat“, primind un drapel, eu am dat m‚na cu deputatul maghiar, primind la r‚ndul meu un drapel ∫i un co∫ule˛ cu flori, Ón timp ce-mi trecea prin minte Ana Ip„tescu Ónf„∫urat„ Ón tricolor.

Eram probabil singurul parlamentar rom‚n ce primea Ón acea zi drapelul Uniunii Europene.

Prelu‚nd aceast„ ∫tafet„, m-am g‚ndit c„ pot s„ spun din tot sufletul: La mul˛i ani, Europa! pentru c„ m‚ine, 5 mai, este ziua Europei, iar peste c‚teva zile este Ziua Uniunii Europene, 9 mai, al„turi de Ziua Independen˛ei de Stat a Rom‚niei ∫i de Ziua Victoriei Asupra Fascismului!

Aceste s„rb„tori au un numitor comun: Libertatea!

Ziua Europei a fost instituit„ de Comitetul de Mini∫tri al Consiliului Europei Ón 1964, pentru a aniversa Ónfiin˛area acestei institu˛ii Ón 1949.

Ziua Uniunii Europene, numit„ ∫i îZiua Schumann“, dup„ numele celui care a propus la 9 mai 1950 planul pentru crearea Comunit„˛ii Europene a C„rbunelui ∫i O˛elului, este cea care aminte∫te de bazele actualei Uniuni Europene.

Ast„zi putem spune c„ Europa a trecut de la integrarea economic„ la integrarea teritorial„ ∫i politic„.

Uniunea European„ ∫i-a propus s„-∫i creeze o lume a oamenilor, s„ fie aproape de cet„˛enii s„i, s„ Ónlocuiasc„ treptat îcooperarea pa∫nic„ dintre statele europene“ cu o construc˛ie care s„ respecte libertatea ∫i identitatea tuturor popoarelor n„scute ∫i crescute pe acest continent.

La 26 februarie 2001 a fost semnat Tratatul de la Nisa, mini∫trii de externe ai ˛„rilor Uniunii Europene au hot„r‚t astfel reforma institu˛iilor europene ∫i extinderea Uniunii prin admiterea a 12 noi state, printre care ∫i Rom‚nia.

Popoarele Europei, cu tradi˛iile lor, specifice culturii Ón care s-au dezvoltat, au de organizat Ón aceste zile festivit„˛i comune Óntr-o nou„ Europ„.

Noi ne str„duim Ón continuare s„ devenim competitivi, astfel Ónc‚t sublinierea liderilor europeni, c„ l„rgirea Uniunii Europene nu poate fi complet„ p‚n„ c‚nd Rom‚nia ∫i Bulgaria nu vor fi integrate, s„ devin„ realitate.

Aceast„ inten˛ie este Ón sensul cre„rii unui spa˛iu al con∫tiin˛ei ∫i identit„˛ii europene, unde noul continent, Óntr-o conota˛ie ideal„, s„ fie locul Ón care s„ se respecte libertatea ∫i identitatea tuturor popoarelor care-l locuiesc, pentru c„: îlocuitorii s„i, veni˛i Ón valuri succesive de la Ónceputurile umanit„˛ii, au dezvoltat aici Ón mod progresiv valorile care stau la baza umanismului: egalitatea oamenilor, libertatea, respectarea ra˛iunii“ a∫a cum se afirm„ Ón preambulul proiectului Constitu˛iei Europene, unde, de asemenea, îcaracterul democratic ∫i transparent al vie˛ii politice s„ ac˛ioneze Ón favoarea p„cii, justi˛iei ∫i solidarit„˛ii Ón lume“.

Aceste principii, stima˛i colegi, trebuie s„ stea la baza doctrinelor noastre, Ón plin„ desf„∫urare ∫i a∫ezare, pentru ca partidele din care facem parte s„ poat„ construi cu discern„m‚nt o lume nou„, complex„ ∫i neagresiv„, Ón care timpul s„ ne d„ruiasc„ 1.000 de ani de pace, pentru ca astfel spirala Turnului Babel s„ se reÓnf„∫oare Óntr-un îpunct de fug„“ sacru, prin care s„ poat„ privi Dumnezeu pentru a ne putea d„rui o lume nou„!

La mul˛i ani, Europa!

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 64/12.V.2004

## **Domnul Corneliu Ciontu:**

Mul˛umesc.

V„ rog s„-mi permite˛i, Ón Óncheierea primei p„r˛i a ∫edin˛ei s„ prezint ∫i eu o declara˛ie.

Stima˛i colegi,

Am intitulat aceast„ declara˛ie îPocher guvernamental cu voin˛a na˛iunii“.

Cu doar c‚teva s„pt„m‚ni Ónaintea alegerilor locale, Rom‚nia apare Ómp„r˛it„ Ón dou„ tabere: pe de o parte, P.S.D., de cealalt„ parte, restul societ„˛ii.

Œn prima dintre tabere, P.S.D. amenin˛„ c„ va da Ón judecat„ pe to˛i cei care-i nesocotesc onoarea. Totu∫i, spre surprinderea partidului de guvern„m‚nt, Óntreaga societate pare dispus„ s„ pun„ sub semnul Óntreb„rii aceast„ onoare ∫i s„ fie deferit„ justi˛iei.

Perspectiva fraud„rii alegerilor din acest an este respins„ de P.S.D., Ón mod agresiv, ∫i, totu∫i, Óntreaga Rom‚nie crede Ón acest scenariu. Ieri, unul dintre cele mai importante cotidiene na˛ionale constata c„ s-a oficializat furtul electoral. Mass-media a ajuns la aceast„ concluzie, observ‚nd faptul c„ nici una dintre gravele abateri survenite Ón timpul referendumului pentru revizuirea Constitu˛iei nu a fost sanc˛ionat„.

S„ ne aducem aminte: Ón jude˛ul Bac„u, sec˛iile de votare au fost transformate Ón cazinouri, unde aveau loc tombole. Acest fapt este, Ón orice interpretare posibil„, o infrac˛iune care se sanc˛ioneaz„ penal, pentru c„ Óncalc„ Ón mod flagrant dispozi˛iile constitu˛ionale. Ei, bine, acest fapt a r„mas f„r„ consecin˛e! Statul rom‚n a g„sit de cuviin˛„ s„ protejeze ∫i s„ se consacre o ilegalitate, devenind, astfel, un promotor al ignor„rii legilor.

Tot cu ocazia referendumului din toamna anului trecut s-au Ónregistrat, mai ales Ón zona rural„, amenin˛„ri la adresa electoratului: îcine nu se prezint„ la vot Ó∫i pierde pensia“ sau înu va fi externat din spital“ sau înu va primi subven˛ia pentru agricultur„“. Nici unul dintre aceste cazuri nu a fost cercetat ∫i nu a produs consecin˛e legale. Rezultatul acestei nep„s„ri vinovate este promovarea unui proces electoral corupt, Ón care ilegalit„˛ile sunt fire∫ti ∫i nu mir„ pe nimeni.

Nu numai presa vorbe∫te Ón mod deschis despre frauda preconizat„ la alegerile din 2004. Rapoartele unor organisme interna˛ionale de prestigiu, a∫a cum este Organiza˛ia îFreedom House“, men˛ioneaz„ perspectiva unei fraude specifice statelor din lumea a treia. Œngrijorarea devine evident„ Ón cadrul Uniunii Europene. Dac„ alegerile din acest an nu vor fi corecte, Rom‚nia risc„ s„ se autoexclud„ din procesul de aderare, revenind la situa˛ia Ón care se afla Ón decembrie 1989.

Trec‚nd peste orice incompatibilit„˛i ideologice, opozi˛ia a ar„tat c„ are date care probeaz„ inten˛ia P.S.D. de a aborda alegerile Óntr-un mod incorect. Partidul Rom‚nia Mare, Partidul Na˛ional Liberal ∫i Partidul Democrat au sus˛inut la unison aceast„ idee, inten˛ion‚nd s„ semneze un protocol care s„ Ómpiedice Partidul Social Democrat s„ deturneze dezvoltarea democratic„ fireasc„ a Rom‚niei. Oare, toat„ lumea se Ón∫eal„? Oare societatea civil„, mass-media, opozi˛ia ∫i organismele interna˛ionale sunt Ón eroare? Este P.S.D. deasupra oric„rei suspiciuni? A f„cut el, de-a lungul timpului, dovada cinstei ∫i a respect„rii ordinii legale?

R„spunsul la aceast„ Óntrebare ne este oferit de o recent„ ordonan˛„ de urgen˛„ a Guvernului, care-∫i propune Ón mod deliberat s„ Ómpiedice prezentarea unor liste complete de candida˛i ai opozi˛iei la alegerile locale de luna viitoare.

La doar c‚teva zile dup„ ce Legea nr. 67/2004 privind alegerea autorit„˛ilor administra˛iei publice locale a intrat Ón vigoare, prin chiar votul Partidului Social Democrat, Guvernul a emis Ón mod inexplicabil o ordonan˛„ de urgen˛„, prin care modific„ acest act normativ ∫i instituie pentru to˛i candida˛ii locali obliga˛ia de a depune, Ónainte de alegeri, declara˛ii de avere.

Acest demers este, Ón toat„ puterea cuv‚ntului, o cacialma, o veritabil„ ∫mecherie guvernamental„, preg„tit„ cu aten˛ie pentru a descalifica partidele de opozi˛ie. Prin intermediul ei se urm„re∫te ca reprezentan˛ii opozi˛iei, Ón special cei din mediul rural, s„ nu beneficieze de timpul fizic necesar pentru depunerea actelor legale. Œn timp ce candida˛ii P.S.D. au fost informa˛i din timp ∫i beneficiaz„ ∫i de politica de recrut„ri for˛ate, care ar asigura partidului de guvern„m‚nt controlul asupra aproximativ 80% dintre prim„rii, reprezentan˛ii opozi˛iei sunt obliga˛i s„ completeze, Ón doar c‚teva zile, circa 400 de mii de declara˛ii de avere. Nu ar fi mai simplu ca aceste declara˛ii s„ fie completate, ulterior, doar de cele aproximativ 30 de mii de persoane efectiv alese?

Lista unui partid Óntr-o singur„ comun„ presupune c‚teva zeci de candida˛i. La nivelul Óntregii ˛„ri vorbim, a∫adar, de un mecanism uria∫, care nu poate deveni opera˛ional Ón cele c‚teva ore pe care le ofer„, cu generozitate, Guvernul. Numai pentru a face cunoscut con˛inutul acestei ordonan˛e Ón fiecare sat din Rom‚nia ar fi necesare, probabil, c‚teva s„pt„m‚ni. Œn al doilea r‚nd, o declara˛ie de avere nu se completeaz„ peste noapte. Ea presupune responsabilitate ∫i o cunoa∫tere a legisla˛iei, care nu se ob˛ine instantaneu, cel pu˛in Ón mediul rural. Prin aceast„ fars„ descalificant„, care aminte∫te mai degrab„ de practicile juc„torilor de pocher dec‚t de responsabilitatea unui for guvernamental, P.S.D. d„ dovada inten˛iei sale de a folosi orice mijloace pentru c‚∫tigarea unui scor electoral nemeritat.

Faptul c„ partidele de opozi˛ie sunt for˛ate s„ prezinte Ón alegeri liste incomplete, Ón timp ce numai P.S.D. a avut r„gazul necesar finaliz„rii declara˛iilor de avere, constituie deja o form„ de fraud„ indirect„, care trebuie s„ atrag„ reac˛ia organismelor interna˛ionale.

Œn consecin˛„, Partidul Rom‚nia Mare solicit„ Executivului s„ renun˛e la aceast„ fraud„ mascat„ ∫i s„-∫i retrag„ ordonan˛a care instituie tardiv ∫i abuziv o obliga˛ie ce Ómpiedic„ partidele de opozi˛ie s„ depun„ liste complete, viciind, astfel, voin˛a na˛iunii rom‚ne ∫i rezultatul votului liber exprimat.

Totodat„, Partidul Rom‚nia Mare propune ca declara˛iile de avere s„ fie completate ∫i depuse, dup„ anun˛area rezultatelor scrutinului din 6 iunie, doar de cei care au ob˛inut mandatul de primar sau de consilier.

V„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 64/12.V.2004

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Iat„ cum toat„ popula˛ia ˛„rii poate s„ aib„ certitudinea c„ a ales Ón urm„ cu aproape patru ani de zile un partid ∫i persoane care au realizat ceea ce propuneau ca ∫i obiective strategice la nivel na˛ional ∫i local. Iat„ c„ nimeni nu mai poate sus˛ine afirma˛ii care b„l„cesc imaginea Partidului Social Democrat. De ce? Pentru c„ se vede clar c„ liderii Partidului Social Democrat, conducerea executiv„ a ˛„rii nu au pregetat nici un moment Ón a face tot posibilul pentru a realiza ce a promis.

Partidul Social Democrat nu a ˛inut cont de eforturile uneori supraomene∫ti de care a fost nevoie pentru Óndeplinirea obiectivelor care au dus ˛ara noastr„ la un nivel de civiliza˛ie pe care Ól doreau to˛i rom‚nii.

Guvernul N„stase este singurul guvern din ultimii 14 ani care a putut promite ∫i respecta coerent termenii unui contract nescris cu factorii sociali. Este singurul Guvern care a ∫tiut c„ cel mai important este s„ Ó˛i dore∫ti binele ca na˛iune ∫i c„ pentru aceasta este nevoie de eforturi.

A ∫tiut acest lucru, Ól ∫tie ∫i acum, dar s-a angajat s„ treac„ peste interesele personale ∫i de grup ∫i s„ ajung„ la ce Ó∫i dorea majoritatea popula˛iei. Pentru aceasta trebuie apreciat Guvernul N„stase, dar ∫i pentru coeren˛a ∫i continuitatea Ón planurile pe care ∫i le-a propus. Totodat„, ar trebui men˛ionat c„ acum s-a putut vedea clar c„ cei care au p„∫it gre∫it, chiar dac„ erau membri cu func˛ii importante Ón Partidul Social Democrat, au fost exclu∫i, demi∫i ∫i l„sa˛i pe m‚na justi˛iei ∫i institu˛iilor abilitate s„ controleze fenomenul corup˛iei sau alte aspecte ilegale. Œn acest context e evident c„ Guvernul N„stase este singurul guvern care a realizat cu adev„rat obiective a∫teptate de mult timp de Óntreaga na˛iune.

De aceea, sunt convins c„ popula˛ia va aprecia corect eforturile P.S.D. ∫i a conducerii executive a ˛„rii, a∫a cum sunt convins c„ va sanc˛iona ipocrizia ∫i falsitatea declara˛iilor f„cute sau ce urmeaz„ a fi f„cute de membrii altor partide care urm„resc scopuri insalubre ∫i cu caracter mafiot.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ia acordat„.

1 Mai — Ziua Muncii, s„rb„torit„ ∫i Ón jude˛ul Olt S‚mb„t„, 1 Mai 2004, a fost o zi deosebit„ ∫i pentru locuitorii jude˛ului Olt.

A fost deosebit„ datorit„ Ónc„rc„turii istorice a acestei zile, o zi Ón care oamenii muncii din Óntreaga lume se pot bucura datorit„ luptei Óncepute cu ani Ón urm„ la Chicago.

Œn aceast„ frumoas„ zi de prim„var„, locuitorii Oltului au avut ocazia de a ie∫i Ón p„duri, parcuri, terase pentru a se Ónt‚lni cu cei dragi, pentru a se bucura ∫i destinde cu prietenii.

A fost o zi ∫i de Ónt‚lniri politice, Ón care partidele au Óncercat Ónainte de Ónceperea campaniei electorale s„ ia îpulsul aleg„torilor“.

P.S.D. Olt a dorit Ón aceast„ zi festiv„ s„ se afle Ón mijlocul oamenilor, pentru a le afla dorin˛ele, nevoile, ∫i s-a dorit o continuare a Ónt‚lnirilor periodice de informare c‚t mai bun„ cu ceea ce vor oamenii.

Pentru c„ numai cu Ónt‚lniri cu c‚t mai mul˛i oameni, factorii de decizie pot lua acele m„suri Ón folosul comunit„˛ii.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Œn limita timpului ce-mi este alocat, v„ rog s„-mi permite˛i, stima˛i colegi, s„ vorbesc tot despre evenimentul major al lunii aprilie, care este aderarea Rom‚niei la NATO.

A∫ dori s„ subliniez ast„zi doar c‚teva dintre implica˛iile intr„rii ˛„rii noastre Ón Alian˛a Nord-Atlantic„ ∫i s„ continui aceast„ tem„ s„pt„m‚na viitoare.

Dincolo de aspectul festivist al evenimentului men˛ionat — se ∫tie, el a fost marcat cum se cuvine Ón Óntreaga ˛ar„, Guvernul a dat o zi liber„ ∫i Camera Deputa˛ilor a decis aprobarea propunerii legislative prin care Ziua NATO va fi s„rb„torit„ Ón prima duminic„ a lunii aprilie —, r„m‚ne o realitate de nezdruncinat: aceea c„ intrarea Rom‚niei Ón structurile Alian˛ei Nord-Atlantice este una dintre cele mai importante victorii ale democra˛iei postdecembriste, nu doar Ón planul asigur„rii siguran˛ei na˛ionale, ci ∫i al beneficiilor de ordin economic pe termen lung. Important este ca rom‚nii s„ con∫tientizeze aceast„ situa˛ie. Œn nici un caz ei nu trebuie s„-∫i Ónchipuie c„, o dat„ cu intrarea Ón NATO, lucrurile se vor schimba peste noapte ∫i, mai ales, f„r„ implicarea fiec„ruia dintre noi.

Este clar c„ Ón calitate de membru al NATO Rom‚nia va beneficia de o garan˛ie de securitate extrem de important„ ∫i va participa direct la luarea unor decizii politice esen˛iale pentru securitatea Europei. Integrarea Ón NATO implic„ un efort financiar mult mai redus dec‚t cel pe care Rom‚nia ar trebui s„-l fac„ pentru a-∫i asigura singur„ securitatea.

Aderarea la NATO va avea ∫i implica˛ii pe termen lung pentru prosperitatea ∫i bun„starea economic„ a ˛„rii, deoarece, la nivelul cercurilor politice ∫i de afaceri, Rom‚nia va fi perceput„ ca o ˛ar„ predictibil„, stabil„ din punct de vedere politic ∫i, implicit, din punct de vedere economic. Anumite beneficii indirecte vor fi vizibile acum, imediat, dup„ aderarea _de iure_ a Rom‚niei la NATO. De exemplu, firmele rom‚ne∫ti de profil vor avea posibilitatea s„ participe la licita˛ii pentru realizarea unor lucr„ri de infrastructur„ Ón alte state aliate, finan˛ate prin intermediul programelor NATO.

Dar, principalul avantaj pe care Rom‚nia Ól va avea este ob˛inerea unui plus de credibilitate pe plan interna˛ional, care se va reflecta asupra tuturor obiectivelor de politic„ extern„, Ón primul r‚nd asupra procesului de aderare la Uniunea European„.

O parte dintre contribu˛iile Rom‚niei la bugetele alian˛ei vor fi recuperate, pe parcurs, sub diferite forme. Un exemplu Ól constituie asisten˛a nerambursabil„ acordat„ de NATO statelor membre pentru activit„˛i de cercetare. Un alt exemplu Ól constituie contribu˛ia la Programul de Investi˛ii pentru Securitate al NATO, care ar putea fi compensat„, Ón timp, prin proiectele de infrastructur„ finan˛ate de NATO, care urmeaz„ a fi realizate Ón Rom‚nia.

S„pt„m‚na viitoare v„ voi prezenta alte avantaje pentru Rom‚nia, Ón urma ader„rii la Alian˛a Nord-Atlantic„.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

16 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 64/12.V.2004

Declara˛ie politic„: îNoi solu˛ii pentru dezvoltarea agriculturii.“

Guvernul Rom‚niei, prin Agen˛ia SAPARD, a g„sit noi solu˛ii pentru dezvoltarea agriculturii.

Pentru a intra Ón Uniunea European„ Rom‚nia trebuie s„-∫i modernizeze agricultura. Majoritatea abatoarelor, fabricilor de procesare, fermelor agricole trebuie retehnologizate ∫i adaptate noilor condi˛ii impuse de Uniunea European„.

Acest lucru nu se poate face dec‚t acces‚nd Programul SAPARD. Pentru acest program, agentul economic trebuie s„ aib„ o contribu˛ie de 50% din valoarea investi˛iei, bani pe care trebuie s„-i Ómprumute de la una din b„ncile rom‚ne∫ti.

Pentru a stimula ∫i mai mult oamenii de afaceri s„ investeasc„ Ón agricultur„, Agen˛ia SAPARD a Óncheiat un protocol de colaborare cu 14 b„nci comerciale. Astfel, s-a creat posibilitatea ca bunurile ∫i utilajele agricole achizi˛ionate prin acest program s„ fie folosite ca garan˛ii ale creditelor oferite beneficiarilor de c„tre b„nci pentru asigurarea cofinan˛„rii proiectelor. Astfel, va cre∫te gradul de accesibilitate la fondurile nerambursabile SAPARD.

Aceast„ facilitate se aplic„ Ón situa˛ia unei credit„ri de 100% a proiectelor de c„tre b„ncile comerciale ∫i doar pentru acei beneficiari care solicit„ o singur„ tran∫„ de plat„, la finalizarea proiectului. Œn felul acesta, Guvernul Rom‚niei, prin Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale, reu∫e∫te s„ g„seasc„ solu˛ii pentru modernizarea agriculturii.

Declara˛ie politic„: î1 Mai, ziua reÓntregirii Europei“ Pentru Europa, ziua de s‚mb„t„, 1 Mai a.c., a avut o semnifica˛ie special„. A fost ziua Europei reunite, pentru c„ a avut loc intrarea Ón Uniunea European„ a primului val de foste state comuniste.

Aderarea simultan„ a celui mai mare grup de state din istoria noastr„ reprezint„ doar o etap„ a procesului de extindere, care îva continua ∫i cu alte state“ a∫a cum a declarat pre∫edintele Comisiei Europene. Conform lui Günther Verheugen îunificarea continentului nu va fi complet„ c‚t timp regiunea Balcanilor nu va fi inclus„ Ón construc˛ia european„“.

Extinderea Uniunii Europene este un lucru benefic ∫i pentru Rom‚nia. Rom‚nia va ∫i ea acolo, Ón Uniune, pentru c„ rom‚nii Ó∫i doresc acest lucru ∫i pentru c„ Ól merit„. Dar mai sigur dec‚t orice este c„ rom‚nii sunt hot„r‚˛i s„ intre. ™i mai este un lucru cert, c„ pe drumul integr„rii europene a Rom‚nei, actualul Guvern este cel care a realizat progrese importante.

Œmbun„t„˛irea Constitu˛iei, Ónceputul reformei Ón justi˛ie ∫i administra˛ia public„, demilitarizarea poli˛iei, crearea Parchetului Na˛ional Anticorup˛ie, care a Ónceput s„ Ó∫i fac„ datoria, a Autorit„˛ii Na˛ionale de Control, care a Ónceput s„ pun„ ordine Ón administrarea banilor publici, statutul de membru al Alian˛ei Nord-Atlantice, sunt semnele clare pe drumul construc˛iei unei Rom‚nii prospere.

Iat„ c„ Europa ∫i-a deschis por˛ile ∫i recunoa∫te progresele unor na˛iuni c„rora le red„ locul pe care Ól merit„. Nici Rom‚nia nu mai este departe de momentul integr„rii ei Ón familia Uniunii Europene.

îB„sescu Ó∫i tr„deaz„ partidul?!“

Œn prima parte a acestui an p„rea iminent„ solu˛ionarea definitiv„ a celebrului dosar îFlota“, de care se leag„, Óntre altele, numele lui Traian B„sescu, actualul pre∫edinte al Partidului Democrat. Pre∫edintele Ion Iliescu se declara ferm hot„r‚t, de aceast„ dat„, s„ trimit„ dosarul la P.N.A., spre solu˛ionare, ∫i astfel s„ pun„ cap„t atitudinii excesiv de zgomotoase a lui Traian B„sescu. Œn mod subit, Óns„, ∫i aparent inexplicabil Óntr-un stat de drept, pentru marea majoritate a opiniei publice, cercetarea penal„, de∫i finalizat„, potrivit mai marilor de la Palatul Cotroceni, a disp„rut de pe lista de priorit„˛i a P.N.A., cu tot zelul s„u ini˛ial pre∫edintele Ion Iliescu renun˛‚nd la l„udabila sa inten˛ie de a sc„pa opinia public„ rom‚neasc„ de circul de prost gust al lui Traian B„sescu.

Recent, din surse de Óncredere apropiate Palatului Cotroceni, am aflat ∫i explica˛ia acestei subite schimb„ri de macaz preziden˛ial. Potrivit surselor noastre, la Ónceputul lunii februarie a.c., a avut loc, la Prim„ria General„ a Capitalei, o Ónt‚lnire de tain„ Óntre pre∫edintele Ion Iliescu ∫i B„sescu, prilej cu care s-au negociat condi˛iile Ón care pre∫edintele Rom‚niei a acceptat s„ fac„, deocamdat„, uitat dosarul îFlota“. Astfel, pre∫edintele Rom‚niei, Ónc„lc‚ndu-∫i Ón mod evident ∫i flagrant statutul ∫i competen˛ele constitu˛ionale, care Ói interzic implicarea direct„ ∫i nemijlocit„ Ón via˛a politic„ sau Ón activitatea P.N.A., i-a cerut lui Traian B„sescu, Ón schimbul renun˛„rii la finalizarea dosarului ∫i trimiterea sa dup„ gratii, s„ Ól sprijine Ón confrunt„rile sale personale, ini˛iind ∫i sus˛in‚nd atacuri la adresa primuluiministru Adrian N„stase, a politicii Guvernului, a corup˛iei de care se face vinovat acesta ∫i majoritatea membrilor Cabinetului s„u, arhicunoscute fiind rela˛iile de ostilitate ∫i animozit„˛ile existente de mai mult„ vreme Óntre Ion Iliescu ∫i premier.

Pe de alt„ parte, date fiind angajamentele asumate de Ion Iliescu pe plan interna˛ional, de a rezolva problema existen˛ei Ón Rom‚nia a dou„ partide social-democrate, unul la putere, iar cel„lalt Ón opozi˛ie, pre∫edintele l-a convins pe Traian B„sescu s„ accepte dispari˛ia, dup„ alegerile din acest an, a Partidului Democrat din e∫ichierul politic rom‚nesc. Œn acest sens, pre∫edintele Iliescu i-a îsugerat“ interlocutorului s„u ca, eventual, P.D. s„ fuzioneze, dup„ alegeri, cu P.N.L. sau s„ revin„ Ón P.S.D.

Pentru a evita discu˛iile Ón contradictoriu la nivelul conducerii centrale a Partidului Democrat, pre∫edintele i-a cerut lui B„sescu, iar acesta a acceptat, s„-i oblige pe liderii tineri mai cunoscu˛i ai acestei forma˛iuni politice — Emil Boc, Anca Boagiu, Liviu Negoi˛„ — s„ candideze la apropiatele alegeri Ón jude˛e sau Ón sectoarele Capitalei pentru func˛iile de primari sau consilieri locali ∫i jude˛eni. Avem, Ón acest sens, cazul lui Emil Boc, pe care disciplina de partid l-a obligat la un gest sinuciga∫, angaj‚ndu-se Ón cursa pentru c‚∫tigarea Prim„riei Municipiului Cluj-Napoca, dar ∫i al Anc„i Boagiu sau Liviu Negoi˛„, aspiran˛i la fotolii confortabile Ón prim„rii de sector din Bucure∫ti. Drept compensa˛ie, pre∫edintele Iliescu ∫i-a asigurat interlocutorul c„ partidul de guvern„m‚nt Ól va sus˛ine, discret, Ón alegerile pentru reocuparea fotoliului de primar general al Capitalei, numind un candidat de paie, f„r„ ∫anse de reu∫it„, ba chiar compromis ca traseist politic.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 64/12.V.2004 Dup„ cum rezult„ din evolu˛ia din ultima perioad„ a situa˛iei, Traian B„sescu ac˛ioneaz„ consecvent pentru materializarea angajamentelor pe care ∫i le-a luat fa˛„ de pre∫edintele Ion Iliescu, Ón scopul salv„rii pielii proprii. Nici pre∫edintele Iliescu nu s-a l„sat mai prejos impun‚nd, prin Niculescu-Duv„z, un candidat la Prim„ria Capitalei cu cele mai mici ∫anse dintre to˛i candida˛ii deja cunoscu˛i.

Din aceast„ cauz„, tot mai mul˛i reprezentan˛i ai P.D. ale∫i Ón anul 2000 p„r„sesc, pe ultima sut„ de metri, partidul din care fac parte pentru a se Ónscrie Ón forma˛iunea politic„ Ónc„ la putere, a∫a cum, Ón jude˛ul Cluj, este cazul organiza˛iei P.D. Gil„u, urmat„, Ón cur‚nd, de cele din comunele Negreni, Vultureni, M„n„stireni ∫i C„l„˛ele, precum ∫i din municipiul Turda.

P.D. se confrunt„ cu tot mai serioase dificult„˛i, Ón perspectiva apropiatelor alegeri, Ón mai toate jude˛ele din Ardeal ∫i Moldova fiind confruntat, Ón multe localit„˛i, cu situa˛ia de a nu putea depune liste complete de candida˛i pentru 6 iunie 2004.

Œn ceea ce ne prive∫te pe noi ∫i opinia public„, r„m‚ne o mare nedumerire Ón privin˛a rolului ∫i atribu˛iilor P.N.A. A fost el g‚ndit, cu adev„rat, ca un organism echidistant, nepolitic, menit a stopa degradarea ˛„rii prin corup˛ie ∫i jaf sau, dimpotriv„, este o unealt„ la dispozi˛ia puterii, pentru a obliga pe adversarii P.S.D. s„ tolereze distrugerea economiei na˛ionale ∫i restaura˛ia partidului unic ∫i totalitar? Cerem ca explica˛ia s„ nu o dea pre∫edintele Ion Iliescu, acest Pinochet al Rom‚niei, ci Pat Cox, Günther Verheugen, Romano Prodi sau baroana Emma Nicholson. Ne surprinde faptul c„ nici unul dintre ace∫tia nu par deranja˛i de transformarea acestei institu˛ii, generoase ca inten˛ie, Óntr-un organ de poli˛ie politic„ ∫i de teroare Ómpotriva opozi˛iei rom‚ne∫ti. _Cui prodest_ ?

Œn alt„ ordine de idei, s„ fi devenit oare Traian B„sescu, pre∫edintele unui P.D. tot mai anemic ∫i mai neconving„tor Ón via˛a public„, dar ∫i Ón Parlament, care se aga˛„ cu disperare s„ c‚∫tige ceva la apropiatele alegeri din 6 iunie 2004, inclusiv prin Ónc„lcarea legii, a∫a cum s-a Ónt‚mplat la Cluj-Napoca, Ón zilele de 1—2 mai a.c., unde a distribuit gratuit, adic„ a mituit electoratul poten˛ial, c„rbuni ∫i saci menajeri tuturor celor ie∫i˛i la iarb„ verde la F„get ∫i Sf‚ntu Ion, groparul acestuia ∫i c„˛elu∫ul de companie al marelui sforar politic na˛ional? Oricum, jalnic sf‚r∫it politic pentru cel care se mai consider„ al doilea om Ón stat!

îŒnceput de campanie electoral„“

Œnceputul de campanie electoral„ Ón Rom‚nia a adus, cu o rapiditate mai mare dec‚t toate mi∫c„rile de p‚n„ acum a celor care au stat Ón îamor˛ire“ politic„, mai mul˛i candida˛i ∫i mai multe partide politice dec‚t Ó∫i poate imagina un simplu membru al electoratului. Astfel, au fost prezenta˛i tot felul de candida˛i, de la diferite partide, personalit„˛i notorii Ón a candida ∫i Ón a nu ob˛ine niciodat„ mai nimic. Este cazul lui Victor Ciorbea, a lui C„lin C„t„lin Chiri˛„, Emil Boc sau chiar Traian B„sescu. Ace∫tia se arunc„ Ón campanii pompoase, oferind, ca de obicei, mai mult circ ∫i promisiuni de∫arte dec‚t fapte concrete ∫i realizabile.

Este adev„rat, fiecare poate s„ se manifeste, iar legea rom‚n„ permite oric„rui cet„˛ean care Óndepline∫te, desigur, c‚teva cerin˛e legale s„ se manifeste ∫i s„ candideze Ón func˛ii publice. Cu toate acestea, electoratul

se a∫teapt„ la discursuri competente, capabile s„ schimbe ∫i s„ realizeze ceva, a∫a cum se Ónt‚mpl„ de patru ani Óncoace, de c‚nd guverneaz„ Partidul Social Democrat.

Din p„cate, partidele din opozi˛ie nu reu∫esc dec‚t s„ conceap„ o campanie falimentar„, baz‚ndu-se pe vechile lor capacit„˛i de a min˛i oamenii, popula˛ia acestei ˛„ri, ∫i de a folosi tot felul de viclenii pentru a ie∫i Ón eviden˛„. ™i mai grav este faptul c„ to˛i ace∫ti a∫a zi∫i candida˛i Óncearc„ s„ denigreze partidul de guvern„m‚nt, pentru a induce Ón eroare pe cei cu drept de vot, prezent‚ndu-le lucrurile Óntr-un mod eronat. Or, acest lucru se mai nume∫te ∫i escrocherie politic„ ∫i nu face parte din regulile democra˛iei.

Cu toate aceste spectacole de denigrare ∫i de prezentare a fe˛ei perfide a propriilor partide sau semipartide, c„ci aproape nici nu au ajuns la acest statut prin activitatea pe care au avut-o, nu cred c„ vor reu∫i s„ mint„ Óntr-at‚t de mult popula˛ia Ónc‚t aceasta s„ cread„ toate minciunile care Ói vor fi prezentate.

Œndr„znesc s„ spun c„ rom‚nii nici m„car nu au uitat dezastrul la care a reu∫it s„-i aduc„ fosta guvernare C.D.R., astfel Ónc‚t nu este posibil nici s„ cad„ din nou Ón plasa impostorilor, care ∫i-au luat diferite Ónf„˛i∫„ri ∫i se prezint„ acum ca cei mai Ón m„sur„ s„ schimbe ceva Ón Rom‚nia.

Partidul Social Democrat are cu ce se prezenta Ón campania electoral„, activit„˛ile ∫i evenimentele create pentru ˛ar„ vorbesc de la sine, iar situa˛ia Ómbun„t„˛it„ de trai este cert„ ∫i sigur„ c„ va duce spre succese veritabile ale actualului partid de guvern„m‚nt. Situa˛ia jalnic„ Ón care se prezint„ celelalte partide nu ne deranjeaz„ ∫i nici nu ar Ónsemna nimic pentru noi, dac„ nu am fi direct implica˛i Ón denigr„ri ∫i minciuni, c„ci numai a∫a s-au Ónv„˛at s„ lucreze adversarii no∫tri politici, prin denaturarea adev„rului ∫i prin prezentarea situa˛iei pe care vor ei s„ o vad„.

Am Óncredere Ón electoratul rom‚nesc ∫i consider c„ acesta este destul de inteligent ca s„ fac„ diferen˛a Óntre ce e bine ∫i ce e minciun„ sau denaturare a adev„rului. Prin urmare, fiecare Ó∫i va face jocul a∫a cum va hot„rÓ de cuviin˛„, iar acei candida˛i minusculi, care apar de fiecare dat„ c‚nd sunt alegeri ∫i mai deloc c‚nd este vorba despre guvernare sau ob˛inerea posturilor pentru care candideaz„, nu au dec‚t s„ continue s„ se prezinte ca cei mai competen˛i, at‚t timp c‚t sunt general recunoscu˛i drept impostori ∫i tr„d„tori, care au reu∫it s„ aduc„ ˛ara la limitele s„r„ciei atunci c‚nd au avut func˛ii de decizie.

îManipularea electoratului de c„tre opozi˛ie“

F„r„ a avea contribu˛ii reale, constructive, care s„ demonstreze o preocupare pentru transform„rile economice ∫i sociale din ˛ara noastr„, opozi˛ia ∫i-a propus sus˛inerea unei imagini publice de aparent„ implicare Ón teme majore ale politicii rom‚ne∫ti.

Practicarea cu obstina˛ie a unei pozi˛ii duplicitare pe scena politic„ a condus, dincolo de rezultatul scontat, la dezv„luirea adev„ratelor op˛iuni ∫i inten˛ii, evident ascunse, ale opozi˛iei.

At‚t ∫ansele de convingere ale electoratului de unicitatea bunelor inten˛ii politice practicate de opozi˛ie, c‚t ∫i posibilit„˛ile de men˛inere a falselor imagini de corectitudine Ón fa˛a cet„˛enilor s-au n„ruit ∫i continu„ s„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 64/12.V.2004 se contureze adev„ratele inten˛ii de p„c„lire a electoratului, de inducere a unor imagini avantajoase Ón mod nejustificat, de manipulare efectiv„ a electoratului.

O lung„ perioad„ de timp, opozi˛ia, s„-i spunem a∫a, admi˛‚nd c„ Óntrune∫te caracteristicele politice necesare, s-a prezentat Ón fa˛a electoratului ca sus˛in„toare a procedurii de vot uninominal, pretinz‚nd c„ partidul de guvern„m‚nt nu este suficient de democratic pentru a accepta acest sistem de vot. Iat„ Óns„ c„ atunci c‚nd P.S.D. a venit cu propunerea concret„ de modificare a Legii electorale, pentru introducerea votului uninominal, vajnica opozi˛ie ∫i-a dezv„luit adev„ratul crez ∫i s-a opus votului uninominal.

Oare electoratul a reu∫it s„ vad„ exact acest cameleonism?

Tot opozi˛ia a afirmat public, Óncerc‚nd chiar ∫i firave lu„ri de pozi˛ie Ón Parlament, c„ dore∫te stoparea migra˛iei politice, cer‚nd impunerea unor sanc˛iuni administrative, pe l‚ng„ cele morale, general acceptate. Constat‚nd c„ aceast„ pozi˛ie este receptat„ pozitiv de c„tre electorat, opozi˛ia ∫i-a multiplicat afirma˛iile privind sus˛inerea ideii. Imediat ce guvernul P.S.D., Óntr-o manier„ profesionist„, a emis propunerea legislativ„ pentru atingerea acestui scop, opozi˛ia a constatat subit c„ ar fi numeroase inconveniente, dezavantaje, Ónc„lc„ri ale unor drepturi ∫i multe altele. A fost, de fapt, Ónc„ o dovad„ pentru electorat a seriozit„˛ii politice a opozi˛iei, a nivelului de credibilitate care i se poate acorda ∫i a manevrelor pe care le practic„ pentru derutarea electoratului.

Declan∫area procedurilor de preg„tire a campaniei electorale de c„tre organismele guvernamentale a constituit pentru opozi˛ie, nici mai mult nici mai pu˛in, prilejul de a acuza frauda electoral„, de a constitui o imagine de neÓncredere, de a propaga suspiciunea cu aproape o lun„ Ónainte de declan∫area campaniei electorale, f„r„ a mai pune la socoteal„ c„ se acuzau solidar toate echipele din birourile electorale ale sec˛iilor, circumscrip˛iilor, Autoritatea Na˛ional„ Electoral„. Oare chiar crede opozi˛ia c„ aceste profe˛ii au reu∫it s„ clatine Óncrederea electoratului Ón propria op˛iune, Ón judecata sa s„n„toas„, au reu∫it s„-i Ónvinov„˛easc„ pe membrii sec˛iilor ∫i circumscrip˛iilor de votare cu o lun„ Ónainte de a se prezenta la misiunea pe care o au?

Este interesant s„ examin„m ∫i comportamentul opozi˛iei fa˛„ de propriile ini˛iative, prezentate cu zgomot Ón fa˛a electoratului. Dac„ ne referim numai la mo˛iunile introduse de opozi˛ie Ón actuala legislatur„ la Parlament, constat„m c„ num„rul de votan˛i ai opozi˛iei la mo˛iuni este Óntotdeauna mult mai mic dec‚t cei care le sus˛in prin semn„turi la depunerea acestora. A∫adar, conteaz„ impresionarea electoratului cu imagini ∫i afirma˛ii false, f„r„ a mai avea respectul de a le demonstra ∫i sus˛ine atunci c‚nd este cazul.

Suntem convin∫i, Óns„, c„ electoratul este nu numai matur politic, dar ∫i abil Ón a deslu∫i manevrele de manipulare at‚t de transparente ale opozi˛iei. V„ mul˛umesc.

Parafraz‚nd spusele unui ilustru cronicar, a∫ zice ∫i eu c„ vremurile nu mai sunt vremuri ∫i ˛ara nu este a∫ezat„, c„ iernile sunt cu geruri, verile secetoase, toamnele s„race ∫i pline de inunda˛ii, ca ∫i prim„verile, ∫i s„r„cia, care usc„ Óntruna, e dat„ de guvern„rile din

cei aproape 15 ani din urm„, pe care lumea le-a suportat ∫i le suport„, fiind victima ademenirilor viclene ∫i f„r„ de cap„t.

Obiectul declara˛iei mele de ast„zi Ól constituie tocmai aceste ademeniri social-democrate Ón spatele c„rora sunt: minciuna, ho˛ia, corup˛ia, incompeten˛a, improviza˛ia, injusti˛ia social„, clientelismul de tip fanariot, demagogia p„guboas„, ∫antajele bugetare, lipsa de seriozitate Ón raport cu comunitatea interna˛ional„, pentru c„, fire∫te, politica extern„ a unei ˛„ri nu este alta dec‚t expresia Óntocmai a celei interne.

E dureros s„ vezi alte ˛„ri, care Ón unele perioade, nu chiar Óndep„rtate, o duceau mai greu dec‚t noi, ast„zi sunt primite Ón marea familie a statelor europene, ∫i noi Ómpreun„ cu vecinii bulgari mai avem de a∫teptat.

E dureros cum acest popor a fost mereu ademenit, mereu Ón∫elat cu promisiuni de tot felul: m„riri de salarii ∫i de pensii, ajutoare sociale, pentru care s-au dat bani ob˛inu˛i prin Óndatorirea intern„ ∫i extern„. Aceste ajutoare sociale, indiferent de forma lor, se ridic„ la 5,5 miliarde de dolari pe an, îbani din nemunc„ care se duc pe nemunc„“, cum spune pe bun„ dreptate pre∫edintele Partidului Rom‚nia Mare, domnul Corneliu Vadim Tudor. ™i toate acestea pentru men˛inerea la putere a social-democra˛iei, a regimului Iliescu — N„stase.

Œn mai pu˛in de trei ani ∫i jum„tate, Guvernul Adrian N„stase a sporit datoria public„ intern„ cu aproape 4 miliarde de dolari ∫i datoria public„ extern„ cu 17 miliarde de dolari, ceea ce este enorm de mult.

Iar promisiunile ademenitoare nu se opresc aici, propaganda pentru men˛inerea puterii este de-a dreptul demen˛ial„ ∫i deznod„m‚ntul se apropie.

Lumea Ón˛elege, lumea se retrage din fa˛a acestui val propagandistic ∫i Ól tr„ie∫te cu Óngrijorare. A∫a c„ nici micii, nici berea, nici tocana de vi˛el sau de miel, oferite poman„ de social-democra˛ia de la putere, cu prilejul s„rb„torii de 1 mai sau pentru alegerile din acest an, nu mai au ∫ansa de a convinge, cu at‚t mai pu˛in mascarada electoral„ care e Ón toi ∫i care atinge dimensiuni ce nimeresc ∫i dep„∫esc orice ˛ar„ cu tradi˛ii Ón acest sens, m„ refer la lans„rile de candida˛i cu muzic„ ∫i foc de artificii, la agita˛ia prin t‚rguri a ∫efilor de partide pentru a da m‚na cu aleg„torii, cu toate c„ Ónc„ nu a fost declan∫at„ oficial campania electoral„.

Œn fond, lumea dore∫te schimbarea, dore∫te revenirea la normalitate, Ón care fiecare om liber s„ aib„ r„splata muncii sale, drepturile cuvenite, ∫i nu poman„, nu umilirea prin poman„ ∫i ademeniri, fiecare vrea ca ˛ara s„ fie ˛ar„ ∫i lumea a∫ezat„.

Demnitatea muncii, demnitatea de a fi rom‚n, de a tr„i cinstit Ón Rom‚nia, Ón care s„ domneasc„ legea ∫i nu arbitrarul, de a fi respectat Ón lume pentru ceea ce faci ∫i meri˛i, nu o poate asigura dec‚t o clas„ politic„ ∫i un partid care nu au fost la guvernare, care nu sunt compromise ∫i care ∫i-au f„cut din Ón„l˛area ˛„rii supremul ideal.

Œn mod cert, P.N.L. ∫i P.D. au demonstrat c„ pre˛uiesc ziua de 1 Mai, cu tot ceea ce semnific„ aceasta, desconsider‚nd, a∫adar, f„r„ Óndoial„, Óntreaga muncitorime rom‚n„.

Este un lucru firesc pentru o alian˛„ ale c„rei mesaje sunt Óndreptate exclusiv c„tre petroli∫ti, latifundiari ori marii proprietari Ómbog„˛i˛i peste noapte ∫i care manifest„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 64/12.V.2004 doar dezinteres fa˛„ de celelalte categorii sociale. Iat„ de ce, criticile pe care P.N.L. ∫i P.D. ni le aduc sunt rezultatul unei grave desconsider„ri a muncitorilor, cei fa˛„ de care P.S.D. comport„ o aten˛ie deosebit„ ∫i care sunt fie membri, fie simpatizan˛i ai partidului de guvern„m‚nt.

1 Mai a reprezentat pentru noi recunoa∫terea rolului important pe care muncitorii Ól au Ón cadrul societ„˛ii ∫i exprimarea unei preocup„ri sporite pentru situa˛ia acestora.

Regretabil este c„ Alian˛a P.D.—P.N.L. declar„ aceea∫i ostilitate fa˛„ de tot ceea ce este uman ∫i firesc, atitudine care d„uneaz„, f„r„ doar ∫i poate, politicii rom‚ne∫ti ∫i Rom‚niei, Ón general.

Un lucru e sigur: Alian˛a P.D.—P.N.L. este d„un„toare Ón Óntregul ei, reac˛iile ∫i conduita permanent distructive ale acesteia confirm‚nd pe deplin aceast„ teorie. A∫a s-a Ónt‚mplat ∫i la Pite∫ti, unde manifest„rile inoportune ale liderilor locali ai opozi˛iei nu Ó∫i g„sesc nici o justificare la nivelul celebr„rii acestei zile, al„turi de oameni care ∫tiu ce Ónseamn„ munca ∫i Ómp„rt„∫esc bucuria s„rb„toririi ei.

## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Œn timp ce Guvernul iese la ramp„ cu tot mai multe declara˛ii, legi ∫i ordonan˛e care au drept scop combaterea corup˛iei, 71% din cet„˛eni consider„ c„ Guvernul nu are nici un interes s„ lupte Ómpotriva acestui fenomen.

Un studiu publicat recent de c„tre îGfK Group“ Ón Europa Central„ ∫i de Est arat„ c„, la sf‚r∫itul anului 2003 ∫i Ónceputul lui 2004, opinia public„ consider„ Rom‚nia, Ón propor˛ie de 86%, un stat corupt. Acest procent a crescut cu 11% fa˛„ de 2001. Dup„ cum arat„ datele din studiu, fenomenul corup˛iei este deja o component„ fireasc„ a vie˛ii cotidiene, c„reia aproape nu i se mai poate Ómpotrivi nimeni.

îF„r„ mit„, nici m„car ceea ce func˛ioneaz„ azi Ón aparatul guvernamental nu ar mai func˛iona“, consider„ 55% din popula˛ia Rom‚niei.

îBunele inten˛ii de combatere a corup˛iei din 2001 se dovedesc Ón 2004 promisiuni neonorate. Oamenii percep din ce Ón ce mai acut generalizarea corup˛iei ∫i devin resemna˛i: 71% din cet„˛eni, dac„ ar fi martorii unei situa˛ii de luare de mit„, ar Ónchide ochii sau ar povesti rudelor ∫i prietenilor apropia˛i. Mai mult, corup˛ia a devenit regula, ∫i nu excep˛ie Ón societate“, spune Radu Nicolae, coordonatorul Programului de Integrare Public„ la Centrul de Resurse Juridice — C.R.J.. Mai grav este c„ 54% consider„ c„ nu mai are nici un rost s„ lup˛i Ómpotriva corup˛iei, fiindc„ ea a existat ∫i va exista Óntotdeauna.

Paradoxal, cu toate acestea, nu trece nici m„car o s„pt„m‚n„ f„r„ ca primul-ministru sau pre∫edintele ˛„rii s„ nu mai fac„ vreo declara˛ie despre ini˛iativele Ón acest sens. Nu cu mult timp Ón urm„, premierul se l„uda c„ va institui o îtoleran˛„ zero fa˛„ de corup˛ie“. Ministerul Justi˛iei a lansat cu mare pomp„ îo provocare societ„˛ii civile“ de a aduce observa˛ii m„surilor incluse Ón documentul îIdei ∫i direc˛ii de ac˛iune privind prevenirea ∫i combaterea corup˛iei Ón anul 2004“.

Mult discutata Lege nr. 161/2003, care modifica ∫i completa un act normativ mai vechi, Legea nr. 115/1996, nu prea a avut nici un efect concret.

Institutul pentru Politici Publice, Centrul de Resurse Juridice ∫i Funda˛ia Pentru o Societate Deschis„ au scos la iveal„ imperfec˛iunile Legii nr. 161/2003 ∫i neaplicarea acestora. Centrul de Resurse Juridice a dovedit c„ cercetarea averii demnitarilor Ón Rom‚nia este nul„.

De cur‚nd, Ministerul Justi˛iei a lansat Ónc„ o ordonan˛„ de urgen˛„ care, a∫a cum declar„ politicienii, mai mult Óncurc„ dec‚t descurc„. Potrivit acestora, Ón dou„ s„pt„m‚ni, to˛i candida˛ii pentru alegerile locale trebuie s„ Ó∫i fac„ public averile. Dat fiind c„ nici m„car declara˛iile de avere ale actualilor demnitari nu au putut fi controlate Ón mod real, aceasta poate fi complet inutil„, mai ales c„ nu precizeaz„ sanc˛iuni pentru c„ nu se respect„ aceste prevederi.

Cert este c„, a∫a cum arat„ studiul C.R.J., îimpactul controlului averilor Ón combaterea corup˛iei este zero“. Œn opt ani de zile, de c‚nd exist„ legea, parchetele nu au folosit-o Ón activitatea lor.

Mai mult, a existat o singur„ sesizare de control a averii, care ∫i ea a fost respins„.

Doamnelor ∫i domnilor parlamentari,

Da˛i-mi voie s„-mi exprim dezaprobarea fa˛„ de modul Ón care Partidul Social Democrat Ón˛elege s„ abordeze ∫i Ón acest an campania electoral„ pentru alegerile locale din 6 iunie.

Œntr-o manier„ agresiv„ ∫i lipsit„ de orice bun-sim˛, cu aceea∫i arogan˛„ fa˛„ de cet„˛ean, care devine mai pronun˛at„ cu fiecare zi, ∫i miz‚nd pe ac˛iunea Ón for˛„ a primarilor ∫i consilierilor locali pe care i-a asimilat Ón beneficiul s„u prin cele mai neortodoxe mijloace, prin presiune ∫i ∫antaj, actualul partid de guvern„m‚nt Óntreprinde ac˛iuni ce sunt departe de a ne lini∫ti Ón privin˛a onestit„˛ii apropiatelor alegeri.

Œn acest fel, el face s„ creasc„ b„nuiala, exprimat„ ∫i de electorat, c„ alegerile din acest an vor fi fraudate, ca ∫i precedentele. Peste tot, Ón comune ∫i Ón ora∫e, oamenii ne atrag aten˛ia c„, dup„ cum se desf„∫oar„ scenariile preelectorale legate de lansare a candida˛ilor P.S.D.-i∫ti Ón cursa pentru ocuparea func˛iilor de primari ∫i de consilieri, staffurile din teritoriu ale acestui partid sunt Ón stare s„ transforme un num„r de 200 de voturi Ón 2.000, uz‚nd de orice tertipuri pentru a-∫i adjudeca, pe orice cale ∫i cu toate mijloacele, victoria.

Mass-media informeaz„ pe toate canalele despre coruperea prealabil„ a electoratului, prin dona˛ii ∫i recompense Ón bani ∫i Ón produse de consum sau Ón servicii pl„tite din banul public.

Fastul de∫„n˛at, cu forma˛iuni costisitoare, perturbarea activit„˛ilor din unit„˛ile productive, din aparatul administrativ ∫i din ∫coli, unde muncitorii, func˛ionarii ∫i elevii sunt mobiliza˛i ∫i instrui˛i s„ poarte tricouri, ∫epci ∫i alte accesorii vestimentare cu sigla trandafirilor, s„ fluture steaguri ∫i stegule˛e ori s„ strige lozinci propagandistice, toate acestea amintesc de îdaciadele“ ∫i de îc‚nt„rile“ de alt„ dat„, reiter‚nd un violent cult al personalit„˛ii marilor baroni.

Se Ómpart miei de Pa∫te, se distribuie pachete ∫i bani, se fac liste cu cet„˛eni constr‚n∫i Ón diferite moduri s„ voteze P.S.D., se confisc„ s„rb„tori locale, laice ∫i religioase, iar ajutoarele sociale asigurate de stat se acord„ condi˛ionat.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 64/12.V.2004 Oamenii de influen˛„ ai P.S.D. ac˛ioneaz„ cu acelea∫i mijloace ilegale ∫i asupra candida˛ilor partidelor din opozi˛ie, exercit‚nd presiuni ca ace∫tia — mul˛i dintre ei fiind absolut eligibili ∫i dezavu‚nd at‚t politica P.S.D., c‚t ∫i guvernarea N„stase — fie s„ nu mai candideze, retr„g‚ndu-se din curs„, fie s„ treac„ pe listele P.S.D.

Œn acela∫i timp, ac˛iunile noastre sunt spionate ∫i monitorizate, iar participan˛ii la ele, dac„ nu sunt obstruc˛iona˛i dinainte, sunt intimida˛i, dup„ aceea, de organele administrative, ∫icana˛i Ón rezolvarea problemelor curente ∫i amenin˛a˛i cu sistarea ajutoarelor sociale.

Se arunc„ peste tot bani cu nemiluita, ∫i este dreptul nostru s„ Óntreb„m de unde. Noi Ón˛elegem spaima P.S.D. de a pierde alegerile, Ón˛elegem iritarea domnului Adrian N„stase la acuza de posibil„ tentativ„ de fraud„ electoral„, dar avertiz„m asupra pericolului real ca manipularea violent„ a electoratului ∫i a sondajelor de opinie s„ duc„ la explozia necontrolat„ a uria∫ei tensiuni na˛ionale acumulate Ón ultimii ani.

Avertiz„m ∫i asupra hot„r‚rii noastre neclintite de a ac˛iona Ón orice consecin˛„ ca alegerile din acest an s„ se desf„∫oare cinstit, dup„ preferin˛ele reale ale electoratului.

îScrisoare deschis„ c„tre du∫manii presei independente“.

## Stima˛i domni,

Nu ve˛i reu∫i niciodat„ s„ salva˛i aparen˛ele ∫i s„ p„re˛i la infinit ceea ce de fapt n-a˛i fost ∫i nu ve˛i putea fi nicic‚nd: democra˛i autentici.

Presa este o instituie esen˛ial„ a democra˛iei care s-a legitimat pe sine Ón timp ∫i a pl„tit un greu tribut prostiei, dictaturilor, abuzurilor, violen˛elor, cenzurii. Au Óncercat nenum„ra˛i factori ocul˛i s-o transforme Óntr-o slujnic„ nevertebrat„ a unor interese punctuale ∫i nu Óntotdeauna ideale. C‚nd p„rea cu totul anihilat„ sau compromis„, a ren„scut din propria-i cenu∫„, asemenea unui Phoenix din h‚rtie ∫i cerneal„, prin cei mai demni reprezentan˛i ai s„i.

O pres„ obedient„ este o gazet„ de perete penibil„, un surogat ru∫inos, un simplu evantai cu care despotul îcutare“ Ó∫i face v‚nt plictisit. Un ziarist Ón genunchi este un slujba∫ m„runt care nu mai este nici m„car o fiin˛„ uman„, ci un automat impersonal.

Omul politic care confund„ un ziarist cu un l„utar ce trebuie neap„rat s„-i c‚nte la ureche melodia preferat„ este fundamental corupt ∫i imoral.

Sc‚rba sau sila de pres„ sunt simptomele absen˛ei democra˛iei din noi.

Politicienii care fac alergie la ideea de pres„ ar trebui sco∫i la pensie din oficiu. Ei ∫i-au gre∫it momentul apari˛iei pe acest p„m‚nt ∫i nu mai sunt vrednici dec‚t s„ r„t„ceasc„ prin ungherele vie˛ii publice.

## Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„,

## Stima˛i colegi,

Interven˛ia mea de ast„zi se intituleaz„ îAre domnul deputat C„lin Popescu-T„riceanu dreptul moral s„ arunce cu noroi Ón Parlamentul Rom‚niei?“

Domnul deputat C„lin Popescu-T„riceanu, Ón ultima vreme, persevereaz„ Ón postura de denigrator al Parlamentului Rom‚niei.

Astfel, Ón plenul Camerei Deputa˛ilor, Ón ∫edin˛a din 15 martie a.c., a declarat c„ îParlamentul, din p„cate, a fost adus la stadiu de simpl„ ma∫in„rie de vot prin excesul de ordonan˛e de urgen˛„...“, iar printr-un interviu acordat la Ia∫i ∫i publicat Ón num„rul din 22 aprilie 2004 al cotidianului îCronica Rom‚n„“ afirma, nici mai mult, nici mai pu˛in, c„ îŒn momentul de fa˛„, Parlamentul Rom‚niei a devenit o institu˛ie pur decorativ„“, declar‚nd totodat„ c„ dezbaterile politice ∫i controlul puterii executive lipsesc cu des„v‚r∫ire din activitatea acestuia.

Cu astfel de afirma˛ii rupte de realitate, cu tent„ de campanie electoral„ de proast„ calitate, domnul PopescuT„riceanu se descalific„ din calitatea sa de parlamentar, de membru al Camerei Deputa˛ilor ∫i de vicepre∫edinte al Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, d‚nd dovad„ de ignoran˛„ Ón materie sau chiar de rea-voin˛„.

Aceast„ atitudine a domnului Popescu-T„riceanu se manifest„ prin faptul c„ Domnia sa vine din an Ón Pa∫te la activit„˛ile Camerei Deputa˛ilor ∫i nici nu d„ dovad„ c„ se documenteaz„ Ón leg„tur„ cu acestea. El ignor„, de asemenea, faptul c„ Ón actuala legislatur„ centrul de greutate al dezbaterii proiectelor de lege s-a mutat la comisiile permanente, ceea ce a permis ca votarea lor Ón plen s„ se desf„∫oare Óntr-un ritm mai alert. Aceast„ m„sur„ a fost aprobat„ la Ónceputul acestei legislaturi ∫i cu acordul deputa˛ilor P.N.L.

Dac„ domnul deputat C„lin Popescu-T„riceanu ar fi manifestat o minim„ bun„-credin˛„, atunci ar fi putut recunoa∫te c„:

— de la legislatura precedent„, Camera Deputa˛ilor a mo∫tenit 1.426 ini˛iative legislative nesolu˛ionate de deputa˛i P.N.L., P.D. ∫i ai celorlalte partide care au f„cut parte din majoritatea parlamentar„ anterioar„;

— Ón perioada 2001—2003 au fost votate 2.963 ini˛iative legislative;

— dac„ Ón 2001 ponderea ordonan˛elor dezb„tute ∫i adoptate de Parlament, mo∫tenite Ón principal de la vechiul guvern ˛„r„nisto-liberalo-democrat, reprezenta 70% din totalul ini˛iativelor legislative, Ón 2003, aceasta s-a redus la 37%;

— a crescut ponderea propunerilor legislative ale deputa˛ilor Ón totalul ini˛iativelor votate la Camer„, de la 10%, Ón 2001, la 31% Ón 2003;

— a crescut num„rul legilor importante ∫i de mare complexitate care au fost adoptate Ón aceast„ legislatur„, cum sunt: Legea creditului agricol pentru produc˛ie, Legea privind Codul fiscal, Legea pentru modificarea ∫i completarea Legii bancare, Legea energiei electrice, Legea minelor, Legea Ómbun„t„˛irilor funciare, Legea pentru alegerile autorit„˛ilor publice locale, Codul de conduit„ al func˛ionarilor publici, Codul penal, modificarea ∫i completarea Codului de procedur„ penal„, Codul de procedur„ penal„, Legea anticorup˛ie etc.;

— s-a depus un mare efort din partea deputa˛ilor, inclusiv a deputa˛ilor P.N.L., pentru revizuirea Constitu˛iei, care a fost aprobat„ prin Referendumul din 18—19 decembrie 2003;

— s-a adoptat pentru prima oar„ Ón epoca postdecembrist„, timp de trei ani consecutiv, bugetul de stat Ón termenul prev„zut de lege, ceea ce a avut efecte benefice asupra execu˛iei bugetare ∫i a realiz„rii obiectivelor prev„zute etc.

Œn cadrul activit„˛ii de control parlamentar, Ón ultimii trei ani au fost Ónregistrate 1.681 Óntreb„ri adresate Ón general membrilor Executivului, din care 1.408 au primit r„spuns.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 64/12.V.2004 Num„rul interpel„rilor a fost de 1.269, iar num„rul interven˛iilor deputa˛ilor asupra unor probleme de actualitate s-a ridicat la 2.011.

Œn actuala legislatur„, la Camera Deputa˛ilor au fost depuse dou„ mo˛iuni de cenzur„ ∫i 20 de mo˛iuni simple. Ele au condus la ample dezbateri politice.

Œn cadrul func˛iei sale de control, Parlamentul a depus un efort considerabil pentru dezbaterea rapoartelor de activitate ale autorit„˛ilor ∫i institu˛iilor publice supuse controlului parlamentar, pe baza unui num„r de 32 rapoarte comune ale comisiilor permanente ale Senatului ∫i Camerei Deputa˛ilor.

Nici aceste activit„˛i parlamentare importante, la care au participat ∫i deputa˛ii liberali, nu sunt luate Ón considerare de deputatul liberal Popescu-T„riceanu, care reprezint„, Óntre altele, Alian˛a Dreptate ∫i Adev„r. Domnia sa persevereaz„ Ón ideea fix„ c„ din activitatea parlamentar„ lipse∫te cu des„v‚r∫ire controlul puterii executive ∫i dezbaterea politic„ ∫i, ca atare, nu-l intereseaz„ dec‚t lansarea unor bombe propagandistice nedrepte ∫i neadev„rate.

Œn perioada ultimilor trei ani, Guvernul Adrian N„stase a avut realiz„ri notabile prin cre∫terea Ón medie cu 5% a PIB-ului, stabilizarea macroeconomic„, reducerea infla˛iei ∫i ameliorarea puterii de cump„rare a veniturilor b„ne∫ti ale popula˛iei.

Putem considera c„ la aceste realiz„ri o contribu˛ie a avut ∫i Camera Deputa˛ilor, at‚t prin deputa˛ii de la putere, c‚t ∫i prin cei ai opozi˛iei, care s-au manifestat ca participan˛i activi la lucr„rile acesteia. Nu este, fire∫te, vorba de domnul deputat C„lin Popescu-T„riceanu.

Din datele, argumentele ∫i faptele expuse rezult„ c„ domnul Popescu-T„riceanu nu are dreptul moral s„ arunce cu noroi Ón Parlamentul Rom‚niei, institu˛ie din care Ónc„ face parte.

Declara˛ie politic„: îCodul muncii, Óntre capitalism s„lbatic ∫i dictatura angajatului“

Nu demult s-a Ómplinit un an de c‚nd rela˛iile de munc„ sunt reglementate de un nou Cod al muncii, adaptat Ón maniera hei-rupist„ de legiferare practicat„ de P.S.D.-ul aflat la putere.

Un asemenea act normativ, extrem de important pentru soarta milioanelor de angaja˛i din Rom‚nia, nu trebuia adoptat Ón procedura sumar„ a asum„rii r„spunderii Executivului Ón Parlament f„r„ o dezbatere a lui articol cu articol. Discutarea Ón Parlament ar fi putut duce la o serie de amendamente care s„ nuan˛eze, s„ echilibreze ∫i s„ clarifice cu rigurozitate multe dintre articolele Codului muncii. Adoptarea lui prin asumarea r„spunderii ascunde, Ón fapt, un act politicianist al Guvernului N„stase, ∫i anume impunerea unui Cod al muncii pe placul sindicatelor, pentru a cump„ra pacea social„ at‚t de necesar„ Ón lupta actualilor guvernan˛i pentru c‚∫tigarea definitiv„ a puterii.

™i astfel se face c„ acum, la mai bine de un an de c‚nd se aplic„ Ón practic„, prevederile Codului muncii fac obiectul unor aprige controverse, reflectate ∫i Ón Parlament prin dezbaterile pe marginea numeroaselor propuneri legislative de modificare a acestui important act normativ. Analiza critic„ ∫i comentariile celor mai aviza˛i anali∫ti economici, a juri∫tilor specializa˛i Ón dreptul muncii calific„ noul Cod fie un act de un capitalism s„lbatic, fie o lege ce ne reÓntoarce la dictatura proletariatului.

Unele voci autorizate consider„ noul Cod al muncii ca fiind favorabil patronilor, din cauza prevederilor referitoare la responsabilitatea sindicatelor pentru pagubele cauzate de o grev„ nejustificat„, precum ∫i a salaria˛ilor Ón cazul unei greve a∫a-zis spontane. Tot Ón acest context, favorabil patronatului, se situeaz„ ∫i prevederile ce fac posibil„ eliminarea pl„˛ilor compensatorii Ón cazul concedierilor colective generate de restructurarea Óntreprinderilor de stat.

Pe de alt„ parte, sunt numeroase lu„ri de pozi˛ie din r‚ndurile patronatului, inclusiv din partea Consiliului investitorilor str„ini, care apreciaz„ c„ dispozi˛iile Codului muncii dezechilibreaz„ puternic balan˛a raporturilor de munc„ Ón defavoarea angajatorilor, pu∫i Ón postura de a tremura ori de c‚te ori se pune problema unei decizii privind politica de personal.

Codul impune, de asemenea, angajatorilor o serie de obliga˛ii privind concediile sau privind constituirea comitetelor de securitate ∫i s„n„tate, care nu pot fi sus˛inute Ón economia real„.

Dar, indiferent cine are dreptate, un lucru este cert: Codul muncii continu„ s„ genereze opinii contradictorii, dar mai ales profunde nemul˛umiri at‚t Ón r‚ndul salaria˛ilor, c‚t ∫i al patronatului.

Dac„ nu ar fi prevalat interesele politicianiste ale ma∫inii de vot P.S.D.—U.D.M.R., ∫i Codul muncii ar fi urmat procedura fireasc„ de adoptare, cu o analiz„ riguroas„ ∫i cu dezbateri Ón Parlament, toate aceste nemul˛umiri, ce mai devreme sau mai t‚rziu vor determina numeroase modific„ri ale Codului, ar fi fost evitate.

îAnalfabetismul — un spectru ce revine?“

Actuala guvernare discut„ Óntr-una de integrare european„, de armonizarea legisla˛iei rom‚ne∫ti Ón conformitate cu cerin˛ele Uniunii Europene, de preg„tirea noastr„ pentru a deveni cet„˛eni europeni cu drepturi depline. Œn aceast„ Óncercare a Executivului de a le ar„ta cet„˛enilor rom‚ni raiul pe care partidul de guvernare Ól poate oferi prin integrare, ei aduc rom‚nilor pe tav„ numai reu∫ite ∫i Ómpliniri externe.

Œns„, aceast„ viziune feeric„ este umbrit„ de realitatea sumbr„ a situa˛iei interne. Suntem cu to˛ii cople∫i˛i de corup˛ia care a cuprins totul. S„r„cia Ón Rom‚nia este cronic„. Lipsa unei strategii viabile ∫i concrete de dezvoltare economic„ ne situeaz„ pe ultimele locuri Ón mult visata Europ„. Œns„ una dintre cele mai triste realit„˛i ale momentului Ón ˛ara noastr„ Ón clipa de fa˛„ este analfabetismul. Este trist, pentru c„ nu suntem o na˛iune de oameni mediocri, ba, dimpotriv„, suntem o ˛ar„ ai c„rei tineri, an de an, c‚∫tig„ olimpiade interna˛ionale la diferite discipline, ai c„rei locuitori au dat lumii inventatori celebri, oameni de valoare, chiar laurea˛i ai premiului Nobel.

Marele umanist olandez Erasmus a afirmat Ónc„ din secolul al XVII-lea c„ îViitorul unei na˛iuni este hot„r‚t de modul Ón care aceasta Ó∫i preg„te∫te tineretul“. Analfabetismul este consecin˛a lipsei de preocupare pentru preg„tirea tineretului a celor care au puterea de decizie Ón aceast„ privin˛„. Degeaba tr‚mbi˛eaz„ partidul de guvern„m‚nt despre integrare ∫i _acquis communitaire_ . Au dovedit ∫i Ó∫i mai dovedesc Ónc„ incapacitatea de a produce prin fapte ∫i rezultate schimbarea Ón bine a societ„˛ii rom‚ne∫ti, a eradic„rii s„r„ciei, a mult promisei

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 64/12.V.2004 dezvolt„ri economice ∫i a ridic„rii nivelului de trai. Rezultatele concrete sunt cre∫terea alarmant„ a analfabetismului, a abandonului ∫colar, cifra neoficial„ ating‚nd valoarea de 20%. ™tim cu to˛ii c„ s„r„cia ∫i ∫omajul sunt cauzele principale ale abandonului ∫colar, iar s„r„cia este lipsa unei dezvolt„ri economice durabile, a unor strategii eronate sau lipsa strategiei corecte de lansare economic„.

E greu de crezut c„ Ón secolul XXI mai sunt Ón Rom‚nia tineri ∫i copii care nu ∫tiu s„ scrie ∫i s„ citeasc„. Este ∫i mai greu de crezut c„ cifra celor care abandoneaz„ ∫coala este Ón cre∫tere. Din acest punct de vedere, ca ∫i Ón multe alte aspecte sociale rom‚ne∫ti, se merge Ón direc˛ia opus„, adic„ spre mai r„u.

Este nevoie de un sistem educa˛ional concret. Este nevoie de alocarea unor fonduri mult mai mari pentru educa˛ie. Cadrele didactice, de care depinde Ón cea mai mare m„sur„ educa˛ia tinerei genera˛ii, trebuie s„ fie stimulate, mult mai bine preg„tite ∫i impulsionate Ón a Ómpiedica acest fenomen.

Este practic nevoie de o schimbare major„ Ón toate structurile educa˛ionale rom‚ne∫ti, a∫a cum este nevoie de o strategie nou„, de un suflu nou Ón impulsionarea dezvolt„rii economice a ˛„rii.

Dezvoltarea pozitiv„ a economiei rom‚ne∫ti va duce la o educa˛ie s„n„toas„ a tinerei genera˛ii ∫i implicit la eradicarea abandonului ∫colar ∫i a analfabetismului. Numai atunci integrarea Rom‚niei Ón structurile europene va deveni un imperativ firesc. ™i s„ nu uit„m c„ Europa nu vrea copii analfabe˛i ∫i incul˛i, nemaivorbind de cei handicapa˛i sau retarda˛i.

îRom‚nia — parcul de v‚n„toare al premierului N„stase“

Reuniunea celei de-a 51 a edi˛ie a Consiliului Interna˛ional al V‚n„torii ∫i Conserv„rii V‚natului la Bucure∫ti, Ón perioada 27 aprilie — 1 mai a.c., a constituit un nou prilej pentru premierul Adrian N„stase de a ie∫i la ramp„.

Œmbr„cat Ón tunic„ v‚n„toreasc„, Ón evident contrast cu ˛inuta respectabil„ a participan˛ilor str„ini, primul v‚n„tor al ˛„rii ∫i-a Ónceput jalnicul spectacol de imagine, lans‚nd mesaje despre înecesitatea reglement„rilor privind p„strarea armoniei naturii“, despre îprotejarea mediului Ónconjur„tor“ ∫i îeforturile de a preÓnt‚mpina confuziile, excesele ∫i pentru recunoa∫terea acestei activit„˛i“.

Dac„ nu a∫ fi tr„it Ón Rom‚nia Ón ultimii trei ani ∫i jum„tate, poate a∫ fi luat ca bune inten˛iile primului-ministru. Numai c„, din 2001 ∫i p‚n„ Ón prezent, Rom‚nia a devenit parcul de v‚n„toare al primului-ministru Adrian N„stase ∫i al P.S.D. Cu girul ∫i participarea premierului, reprezentan˛ii P.S.D. din toate e∫aloanele au transformat v‚n„toarea dintr-un sport nobil Óntr-o distrac˛ie de lux. Regulile confrunt„rii dintre v‚n„tor ∫i v‚nat au fost Ónlocuite cu adev„rate cruciade Ómpotriva animalelor, organizate Ón multe dintre jude˛ele ˛„rii de baronii locali ai P.S.D., pentru pl„cerea primului-ministru.

Mai mult, de trei ai de zile, premierul N„stase ∫i-a des„v‚r∫it aceast„ Óndeletnicire ∫i Ón spa˛iul politic. Presa ∫i nenum„rate organiza˛ii neguvernamentale au vorbit despre o form„ de îv‚nat politici“, pe care P.S.D. o practic„ Ón r‚ndul primarilor opozi˛iei, al ziari∫tilor ∫i oamenilor de afaceri. Singurele trofee ale partidului de guvern„m‚nt sunt Óns„ corup˛ia din institu˛iile statului,

Ónfometarea cet„˛enilor ∫i agresiunea asupra adversarilor politici ∫i a ziari∫tilor.

Ca atare, deghizarea premierului cu ocazia reuniunii celei de-a 51-a edi˛ii a Consiliului Interna˛ional al V‚n„torii ∫i Conserv„rii V‚natului de la Bucure∫ti nu mai surprinde pe nimeni.

De trei ani Óncoace, poporul rom‚n vede Ón premierul N„stase un personaj deghizat ba Ón tipul justi˛iarului, ba Ón tipul europeanului ori al suporterului Ónfocat al na˛ionalei de fotbal, doar c‚nd aceasta c‚∫tig„, ba Ón tipul muncitorului sau al v‚n„torului. Pove∫tile sale despre cre∫terea economic„, despre privatizare, despre nivelul de trai al rom‚nilor fac parte doar din arsenalul pove∫tilor v‚n„tore∫ti, f„r„ leg„tur„ cu realitatea.

Œn Evul Mediu, v‚n„toarea reprezenta un sport nobil la care participau regi ∫i aristocra˛i. V‚n„toarea aristocrat„ proteja v‚natul ∫i nu Ól distrugea. Dintr-un complex de inferioritate, Ceau∫escu ∫i acoli˛ii s„i au practicat ∫i ei v‚n„toarea, masacr‚nd animalele, a∫a cum obi∫nuie∫te ast„zi regimul pesedist.

Oare de unde provine pl„cerea ∫i Óndeletnicirea premierului de a v‚na: ca ∫eful baronilor locali sau ca personalul care continu„ tradi˛ia ∫i epoca de dinainte de 1989, prin comportamentul ∫i mentalitatea sa?

Se crede premierul cumva vreun marchiz sau conte? Cum Ó∫i propune N„stase s„ duc„ Rom‚nia Ón r‚ndul ˛„rilor civilizate europene, dac„ v‚n„torile organizate de baronii P.S.D. sunt un prilej de distrac˛ie ∫i masacrare a animalelor?

Cunoa∫te oare Adrian N„stase vreun premier dintr-o ˛ar„ european„ care distruge v‚natul ∫i compromite v‚n„toarea, a∫a cum se obi∫nuie∫te pe meleagurile d‚mbovi˛ene?

V„ mul˛umesc.

Domnule pre∫edinte,

îCea de-a 110-a Adunare General„ a Uniunii Interparlamentare“

Œn perioada 17—23 aprilie 2004 a avut loc, Ón Mexico City, cea de-a 110-a Adunare General„ a Uniunii Interparlamentare, organiza˛ie mondial„ a parlamentelor din peste 130 de ˛„ri. Grupul rom‚n al Uniunii Interparlamentare a fost reprezentat la eveniment de o delega˛ie format„ din deputa˛i ∫i senatori, iar subsemnatul, vicepre∫edinte al Comitetului Director al grupului, am fost ∫eful delega˛iei.

Adunarea General„ a fost deschis„ oficial de pre∫edintele Statelor Unite Mexicane, domnul Vicente Fox Quesada, ocazie cu care a fost prezentat ∫i un mesaj din partea secretarului general al Organiza˛iei Na˛iunilor Unite, Domnul Kofi Annan.

Œn cadrul temei generale a adun„rii îReconciliere ∫i parteneriat“ am prezentat Ón plen o interven˛ie Ón care am reliefat evolu˛iile din spa˛iul central ∫i sud-est european, raportul dintre procesele de reconciliere ∫i de integrare european„ ∫i euroatlantic„; participarea Parlamentul Rom‚niei la dezvoltarea cooper„rii Ón scopul promov„rii stabilit„˛ii Ón plan regional; contribu˛ia Rom‚niei Ón calitate de membru nepermanent al Consiliului de Securitate, la adoptarea Declara˛iei Preziden˛iale a Consiliului, din luna martie a.c., privind situa˛ia din Kosovo; angajamentele ∫i responsabilit„˛ile ce revin ˛„rii noastre Ón noua sa calitate de membru al NATO.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 64/12.V.2004 La ∫edin˛ele comisiilor permanente care au avut loc Ón paralel cu adunarea general„, parlamentarii rom‚ni au prezentat preocup„rile actuale ∫i de perspectiv„ ale ˛„rii noastre Ón domeniile p„cii ∫i securit„˛ii interna˛ionale, dezvolt„rii durabile, drepturilor omului ∫i participarea femeilor la procesele decizionale.

Œn cadrul primirii oficiale a ∫efilor de delega˛ii ale celor peste 100 de parlamente participante, pre∫edintele Statelor Unite Mexicane, domnul Vicente Fox Quesada, a exprimat interesul pentru dezvoltarea leg„turilor bilaterale, rom‚no-mexicane, bazate pe originea latin„ comun„.

Cu ocazia Óntrevederii delega˛iei rom‚ne cu domnul Enrique Jackson Ramirez, pre∫edintele Senatului mexican, ∫i pre∫edintele celei de-a 110-a Adun„ri Generale a U.I.P. au fost abordate aspecte ale cooper„rii rom‚nomexicane, cu accent pe dimensiunile ei parlamentar„ ∫i economic„.

Œn ultima zi a adun„rii generale au fost adoptate prin consens rezolu˛iile pentru cele patru teme ale ordinii de zi. Prima dintre rezolu˛ii, referitoare la reconcilierea interna˛ional„ ∫i reconstruc˛ia postconflict, include ∫i dou„ amendamente propuse de G.R.U.I. — precizez c„ Rom‚nia s-a num„rat printre cele 11 ˛„ri, din peste 100 ˛„ri membre ale U.I.P., care au contribuit cu propuneri concrete la elaborarea rezolu˛iei.

Astfel, la propunerea G.R.U.I., care porne∫te de la experien˛a ∫i obiectivele Parlamentului Rom‚niei, rezolu˛ia U.I.P. face apel la parlamente s„ sus˛in„ ∫i s„ promoveze dimensiunea parlamentar„ a structurilor, mecanismelor ∫i proceselor interguvernamentale care promoveaz„ stabilizarea, reconcilierea ∫i dezvoltarea pa∫nic„, Ón plan regional ∫i subregional

Totodat„, Rom‚nia a propus o implicare mai mare a U.I.P. Ón promovarea cooper„rii, a schimburilor de experien˛„ ∫i de solu˛ii optime de lucru Óntre organismele parlamentare cu atribu˛ii Ón domeniul drepturilor omului ∫i Óndeosebi dintre acestea ∫i mecanismele specializate din sistemul Na˛iunilor Unite.

Cu ocazia prezen˛ei Ón Mexic, am primit comunicarea pre∫edintelui Camerei Deputa˛ilor din Statele Unite Mexicane cu privire la constituirea Grupului Parlamentar de prietenie Mexic—Rom‚nia.

## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Cred c„ a˛i remarcat faptul c„ ultima s„pt„m‚n„ a adus cu ea reprezenta˛ii de acum celebre Ón aproape toat„ ˛ara, adev„rate b‚lciuri politice, de fapt, un imens ocean de declara˛ii politice contradictorii ∫i nefondate, Óntr-un cuv‚nt o babilonie cu scop definit. Defini˛ia poate fi dat„ numai de dorin˛a macabr„, sumbr„, pervers„ a unor lideri de partide politice care Ó∫i doresc, Ón continuare, ca ∫i scop final doar satisfacerea intereselor proprii sau a grupurilor din care fac parte. A˛i v„zut, sunt sigur, lans„rile de candida˛i din cadrul Partidului Democrat sau al Partidului Na˛ional Liberal.

A˛i citit Ón presa na˛ional„ sau local„ despre adev„ratele b‚lciuri cu iz electoral sau a˛i auzit de Ónt‚mpl„rile care nu pot dec‚t s„ st‚rneasc„ hazul ∫i care s-au produs cu ocazia lans„rii candidaturii pentru prim„riile ora∫elor din ˛ar„ sau pentru prim„ria Capitalei. Este cel pu˛in ironic„ situa˛ia de fa˛„. De ce? Pentru c„ cele dou„ partide care au optat la un moment dat s„ se alieze candideaz„ separat pentru ocuparea func˛iilor de

interes local, pentru ca, mai apoi, s„ mearg„ Ómpreun„ la alegerile parlamentare. Nu ar trebui s„ se uite Ón acest context faptul c„ Ón ultimele luni liderii unor filiale de la P.D. au trecut la P.N.L. ∫i invers, tocmai pentru a-∫i face loc cu coatele pe listele pentru alegerile locale.

Crede˛i c„ la alegerile parlamentare lucrurile vor lua o alt„ turnur„? Crede˛i c„ seriozitatea este o chestiune de care se poate face abstrac˛ie pentru perioade definite de timp? Nu!!! E clar c„ cele dou„ partide sau acea alian˛„ contra naturii —oricum ar fi numite, reprezint„ acela∫i nimic — sunt interesate doar de acapararea unor posturi Ón administra˛ia local„ sau na˛ional„.

Eu sunt convins c„ toate ceste mut„ri din ultimele s„pt„m‚ni au reliefat caracterul acestei alian˛e ∫i au a∫ezat pe baze reale ∫i sigure c„derea ∫i autoeliminarea ei din peisajul politic. C‚t despre ceea ce urmeaz„ s„ se produc„ Ón campania electoral„ din partea acestor m„sc„rici politici nu pot dec‚t s„ sper c„ cet„˛enii acestei ˛„ri vor privi, se vor delecta cu micile glume ∫i, Ón final, vor sanc˛iona drastic lipsa de coeren˛„ ∫i anarhismul pe care Ól preg„te∫te structura men˛ionat„ mai Ónainte Ón cazul Ón care ar ajunge s„ accead„ la func˛iile strategice care s„ Ói permit„ acest lucru.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ia acordat„.

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i, Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„,

Doresc s„ prezint Ón fa˛a dumneavoastr„ o tem„ de mare actualitate: îSperan˛ele ∫i obliga˛iile Rom‚niei pentru integrarea Ón Uniunea European„“.

S„rb„torirea Zilei interna˛ionale a muncii, 1 Mai, a coincis pentru Europa cu un eveniment de o deosebit„ Ónsemn„tate: extinderea Uniunii Europene de la 15 state la 25 de state, Ónsum‚nd aproape o jum„tate miliard de locuitori. Œn felul acesta, Europa unit„ devine a treia mare organiza˛ie statal„ ∫i pia˛„ de desfacere din lume, dup„ China ∫i India.

Œn cadrul festivit„˛ilor care au Ónso˛it acest excep˛ional eveniment istoric, cele mai autorizate voci ale Uniunii Europene au subliniat sprijinul ce se va acorda Rom‚niei ∫i Bulgariei pentru aderarea, Óncep‚nd cu 1 ianuarie 2007, la marea familie european„.

O condi˛ie fundamental„ pentru aceast„ aderare const„ Ón obliga˛ia Rom‚niei de a finaliza Ón cursul acestui an cele 8 capitole Ón curs de negociere, dintre care se remarc„ dosarele cele mai dificile referitoare la: agricultur„, mediu, reforma Ón administra˛ie ∫i justi˛ie etc.

Finalizarea acestor negocieri este str‚ns legat„ de asisten˛a financiar„ substan˛ial„ acordat„ ˛„rii noastre de Uniunea European„: 800 milioane de euro Ón 2004, cu 20% mai mult fa˛„ de 2003, cre∫terea acestor fonduri cu 30%, respectiv cu 40% Ón anii 2005 ∫i 2006, ajung‚ndu se la 2,2 miliarde de euro pe an Ón perioada 2007—2009.

Pe l‚ng„ avantajele evidente ale ader„rii la Uniunea European„, ea are Óns„ ∫i un volum important de obliga˛ii rezultate din prevederile capitolelor Óncheiate, precum ∫i din cele ce se vor Óncheia Ón cursul acestui an, ∫i anume: sporirea Óncas„rilor bugetare prin combaterea evaziunii fiscale ∫i a corup˛iei sub toate aspectele; ridicarea nivelului calitativ al produselor ∫i serviciilor la cel din ˛„rile membre ale Uniunii Europene; asigurarea cotelor-p„r˛i la investi˛iile finan˛ate prin programele Uniunii Europene: ISPA, SAPARD etc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 64/12.V.2004 Consecin˛ele respect„rii obliga˛iilor asumate vor conduce ∫i la unele fenomene mai pu˛in pl„cute: intrarea Ón faliment a Óntreprinderilor ineficiente care nu vor reu∫i s„ asigure standardele cerute de pia˛a comunitar„ ∫i nu vor rezista concuren˛ei acerbe pe aceast„ pia˛„; cre∫terea pre˛urilor la carburan˛i, gaze naturale ∫i energia electric„ etc.

O condi˛ie esen˛ial„ pentru dep„∫irea unor astfel de consecin˛e const„ Ón depunerea unui efort maxim din partea tuturor factorilor politici ∫i economici pentru o cre∫tere economic„ durabil„, Ón m„sur„ s„ asigure nu numai reducerea decalajelor economice care ne despart de ˛„rile mai dezvoltate economic din Uniunea European„, dar ∫i crearea sporit„ de noi locuri de munc„, precum ∫i ameliorarea calit„˛ii vie˛ii pentru cet„˛enii Rom‚niei.

Ca deputat de Gorj, Ómi asum obliga˛ia de a explica c‚t mai clar posibil electoratului meu marile avantaje pe care ni le confer„ aderarea la Uniunea European„, dar mai ales obliga˛iile care ne revin tuturor s„ contribuim prin munca noastr„ la ridicarea ˛„rii noastre la nivelul exigen˛elor cerute de comunitatea european„.

Totodat„, este necesar ca cet„˛enii Rom‚niei s„ Ón˛eleag„ c„ elementul cel mai important ∫i cel mai hot„r‚tor, legat de aceast„ integrare european„, const„ Ón mai mult„ munc„ de calitate, bine organizat„ ∫i apropierea de nivelul productivit„˛ii muncii pe plan european.

Realizarea obiectivelor prev„zute pentru integrarea noastr„ Ón Uniunea European„ trebuie privit„ cu optimism. Progresele realizate Ón ultimii trei ani de c„tre Guvernul Adrian N„stase pe baza Programului Partidului Social Democrat, cre∫terea economic„ de 5% Ón medie pe an a produsului intern brut; stabilitatea macroeconomic„; evolu˛ia pozitiv„ ob˛inut„ Ón direc˛ia reducerii infla˛iei; sporirea investi˛iilor de capital intern ∫i str„in pentru dezvoltarea produc˛iei ∫i a infrastructurii, precum ∫i ameliorarea puterii de cump„rare a veniturilor popula˛iei, confer„ o baz„ real„ acestui optimism.

Sunt convins c„ locuitorii jude˛ului Gorj vor Ón˛elege avantajele ∫i obliga˛iile ce ne revin prin aderarea la Uniunea European„ ∫i vor contribui al„turi de Óntregul popor rom‚n la realizarea acestui mare salt calitativ Ón istoria Rom‚niei.

îTrocul rom‚no-maghiar, un t‚rg p„gubos pentru Rom‚nia“

Cu surle ∫i tr‚mbi˛e, cu discursuri festiviste, dar ∫i cu huiduieli, s-a redezvelit, duminic„, 25 aprilie 2004, statuia celor 13 generali criminali habsburgi, la Arad.

Sub egida a∫a-zisei îreconcilieri“ rom‚no-maghiare, guvernan˛ii no∫tri au cedat presiunilor U.D.M.R. ∫i au dispus reinstalarea statuii Ón Pia˛a Pompierilor din Arad.

Partidul meu nu a fost ∫i nu este Ómpotriva reconcilierii rom‚no-maghiare, chiar ∫i dup„ modelul franco-german, dar este Ómpotriva jignirii ∫i batjocuririi sim˛„mintelor milioanelor de rom‚ni transilv„neni care s au Ómpotrivit acestei reamplas„ri, pentru motivul c„ cei 13 generali habsburgi pe care Ói simbolizeaz„ aceast„ statuie sunt c„l„ii a 40.000 de oameni, omor‚˛i la 1948, pentru singurul motiv c„ erau rom‚ni.

™tiam c„ P.S.D. va ceda insisten˛elor U.D.M.R. Ón aceast„ chestiune, dar tot a∫a de bine ∫tiam c„ zisa îreconciliere“ este doar un bluf, o minciun„ sfruntat„. Œn

cadrul unei reconcilieri, fiec„rei p„r˛i trebuie s„ i se satisfac„ o anume cerere, s„ i se repare o anumit„ nedreptate.

Maghiarii au impus P.S.D. reamplasarea unei statui care de fapt nu-i reprezint„. Zece din cei treisprezece generali criminali erau austrieci, iar ceilal˛i trei, care se spune c„ erau maghiari, nu prea ∫tiau limba maghiar„.

Singurul scop al U.D.M.R. Ón aceast„ problem„ a fost acela de a ne reaminti nou„, rom‚nilor, c„ am fost Ónvin∫i, c„ am fost adu∫i la t„cere.

P.S.D.-ul, Ón schimb, nu a cerut nimic. Aveau oare ce s„ cear„? Desigur. Dac„ nu altceva, m„car scuze de la rom‚nii care nu doresc reamplasarea statuii celor 13 generali, care au ucis 40.000 de rom‚ni ∫i au ∫ters de pe suprafa˛a p„m‚ntului 300 de sate rom‚ne∫ti. Apoi, poate c„ partea maghiar„ ar fi trebuit s„-∫i cear„ iertare pentru cei 500 de ani Ón care a ˛inut Ón robie pe rom‚nii transilv„neni, consider‚ndu-i o na˛iune tolerat„, refuz‚ndu-le orice drept civic ∫i politic. Nu Ón ultimul r‚nd, partea maghiar„ trebuia s„ fac„ un gest de complezen˛„ ∫i s„ cedeze statului rom‚n mo∫tenirea Gojdu, la care prin lege suntem Óndrept„˛i˛i.

Ce am ob˛inut, Ón aceast„ a∫a-zis„ reconciliere: o pl„cu˛„ pus„ pe una din casele Gojdu din Budapesta, pl„cu˛„ instalat„ Ón cel mai deplin anonimat, f„r„ nici o participare oficial„. Aceast„ pl„cu˛„ nu obliga statul maghiar la nimic, deci nu am ob˛inut nimic. Ba da, totu∫i am ob˛inut ceva: mult„ umilin˛„, durere ∫i batjocur„.

Dac„ a˛i urm„rit discursurile de la Arad, a˛i remarcat satisfac˛ia cu care doamna vicepre∫edinte al Parlamentului maghiar declara c„ urm„rile Trianonului vor fi ∫terse o dat„ cu intrarea Rom‚niei Ón UE, c‚nd vor dispare grani˛ele ∫i se vor restabili drepturile milenare.

La Cluj-Napoca, U.D.M.R. ∫antajeaz„ din nou P.S.D.-ul. De∫i li s-a cerut insistent s„ sprijine candidatul P.S.D. la Prim„ria Clujului, U.D.M.R. ∫i-a desemnat un candidat propriu ∫i promite sprijinirea P.S.D. doar Ón turul doi, ∫i aceasta dac„:

— se vor Ónfiin˛a, Ón cadrul Universit„˛ii îBabe∫-Bolyai“, dou„ facult„˛i independente cu limba de predare limba maghiar„. Œn felul acesta, s-ar face primul pas spre Ónfiin˛area unei universit„˛i maghiare de stat, de∫i Óntregul Senat universitar clujean se opune acestui lucru;

— se vor instala pl„cu˛e trilingve cu denumirea municipiului la intr„ri, cu toate c„ nu sunt Óndeplinite condi˛iile legale Ón acest sens;

— se vor desfiin˛a toate panourile instalate de actualul primar Ón ora∫, panouri care, printre altele, amintesc cet„˛enilor c„ Ón Rom‚nia limba oficial„ este limba rom‚n„;

— s„ i se dea U.D.M.R. postul de director al serviciului de cadastru. Prin acest lucru se urm„re∫te Óndeplinirea unui deziderat mai vechi al ungurilor, ∫i anume cucerirea Transilvaniei prin cump„rarea de terenuri de c„tre etnicii maghiari, lucru pe care mai mul˛i oficiali maghiari de la Budapesta l-au amintit concet„˛enilor no∫tri minoritari, cu ocazia vizitelor pe care le-au f„cut Ón Transilvania.

Eu cred c„ Dumnezeu nu ne va p„r„si chiar de tot, ∫i aceste vise revan∫arde nu se vor Ónf„ptui.

Nu ne ajunge blestemul Arad, mai vrem ∫i blestemul Cluj-Napoca?

Am cerut domnului prim-ministru, Ón dou„ interpel„ri pe care i le-am adresat Ón acest an, c„ Ón cazul Ón care va ceda ∫antajului U.D.M.R. ∫i va aproba reinstalarea

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 64/12.V.2004 statuii celor 13 generali criminali, Ón compensa˛ie s„ construiasc„, Ón acest a∫a-zis Parc al reconcilierii un memorial Ónchinat victimelor celor 13 generali, adic„ celor 40.000 de rom‚ni uci∫i de c„tre ace∫tia. Din p„cate, la aceast„ interpelare nici m„car nu mi s-a r„spuns.

Œn schimb, se va construi Ón acel parc un arc de triumf cu efigiile conduc„torilor rom‚ni ai Revolu˛iei de la 1848.

Nu se putea un gest de o mai mare ru∫ine dec‚t aceasta. Ce leg„tur„ are Avram Iancu, de exemplu, care ∫i-a Ónchinat Óntreaga via˛„ eliber„rii rom‚nilor de sub robia maghiar„, cu cei 13 criminali habsburgi, care i-au m„cel„rit pe cei 40.000 de cona˛ionali? Nu are nici o leg„tur„ sau poate are. Acel arc de triumf este Ónchinat triumfului crimei Ómpotriva patriotismului.

De acum, p‚n„ c‚nd sper„m de la Dumnezeu vremuri mai bune ∫i conduc„tori mai lumina˛i, nu ne r„m‚ne dec‚t s„ depunem, Ón fiecare an, Ón ziua de 15 martie, o cunun„ de flori ∫i s„ aprindem o lum‚nare, pentru ca sufletul r„scolit ∫i memoria Óntinat„ a celor 40.000 de rom‚ni mor˛i la 1848 de sabia str„in„ s„-∫i g„seasc„ odihna ∫i pacea.

V„ mul˛umesc.

## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

S„pt„m‚na trecut„ am asistat la o dezbatere public„ ini˛iat„ de reprezentan˛ii partidelor de opozi˛ie cu privire la ∫tergerea datoriilor îPetrom“. Dup„ ce plenul Senatului a adoptat, cu majoritate de voturi, ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului, reprezentan˛ii opozi˛iei s-au lansat Óntr-o serie de atacuri pe care le consider cel pu˛in neprincipiale. Datoriile actuale de 9.000 de miliarde au fost acumulate Ón decursul unei lungi perioade de timp, datorit„, Ón special, blocajelor ap„rute Ón industrie, Ón perioada 1996—2000, sub îÓnaltul patronaj“ al unor reprezentan˛i de marc„ ai opozi˛iei. Mi se pare imoral ca cei care se fac vinova˛i de aceast„ situa˛ie dezastruoas„ s„ critice m„sura Guvernului, care nu face altceva dec‚t s„ ajute compania s„ Óncheie cu succes procesul de privatizare.

De asemenea, a∫ vrea s„ subliniez faptul c„ situa˛ia actual„ a ap„rut ca o consecin˛„ a datoriilor pe care diverse companii publice ∫i private le au fa˛„ de îPetrom“. Œn aceste condi˛ii, la datoria bugetului de stat s-au ad„ugat major„ri, penaliz„ri de Ónt‚rziere etc. pe care compania nu le-ar fi acumulat dac„ ar fi Óncasat la timp sumele datorate de debitori.

Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului va intra Ón dezbaterea Camerei Deputa˛ilor Ón perioada imediat urm„toare, prilej cu care vom asista, probabil, la un nou spectacol de prost gust, f„cut Ón scop electoral de ace∫ti îgropari ai industriei rom‚ne∫ti“. Dac„ privatizarea îPetrom“ ar fi fost f„cut„ Ón perioada 1996—2000, c‚nd au existat numeroase oferte, dar nu a existat voin˛a politic„, nu am fi asistat acum la toate aceste discu˛ii f„r„ sens.

Privatizarea îPetrom“ este o prioritate pentru Guvernul Adrian N„stase. De soarta acestei companii depinde viitorul zecilor de mii de familii ale angaja˛ilor ∫i ale partenerilor îPetrom“. Œn acela∫i timp, o privatizare de succes poate aduce Ón conturile statului o sum„ considerabil„, poate cea mai mare Óncasat„ de Rom‚nia din procesul de privatizare.

## Stima˛i colegi,

Timpul pentru vorbe a trecut. Este anul hot„r‚tor pentru privatizarea îPetrom“ ∫i de aceea v„ rog s„ trata˛i cu cea mai mare seriozitate aceast„ problem„ ∫i s„ dezbate˛i cum se cuvine acest proiect de lege.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

Declara˛ie politic„: îCriticii de pe ∫an˛“.

Orice afirma˛ie incriminatorie referitoare la procesul de integrare a Rom‚niei Ón Uniunea European„, venit„ din partea liderilor de opozi˛ie, este total nefondat„, numai ∫i dac„ se compar„ cele dou„ perioade ale guvern„rii: C.D.R.-ist„ ∫i cea prezent„.

E∫ecul guvern„rii C.D.R., care trebuie asumat nu doar selectiv, ci de to˛i cei care au participat atunci la guvernare, este u∫or de constatat fie ∫i numai dac„ ne amintim de cursa pentru integrarea formal„ Ón NATO — o campanie de propagand„ ∫i imagine —, care s-a Óncheiat cu un politicos refuz diplomatic. C‚t prive∫te cursa pentru integrarea formal„ Ón Uniunea European„, a avut parte de acela∫i r„sun„tor e∫ec.

Œn materie de integrare european„, performan˛ele guvern„rii precedente se reduc la deschiderea a doar 6 capitole de negociere. Dar aceasta nu-i Ómpiedic„ pe fo∫tii guvernan˛i s„ se erijeze Ón cei mai aviza˛i critici, critici pentru care gestionarea proast„ a economiei rom‚ne∫ti ∫i a negocierilor de aderare sub guvernarea lor au aruncat Rom‚nia Óntr-o dificil„ recesiune economic„.

Guvernarea trecut„ s-a compl„cut Óntr-o lupt„ steril„ pentru pozi˛ii de putere ∫i influen˛„, pentru Ómp„r˛irea unor resurse ∫i c‚∫tigarea de capital electoral. Aten˛ia ei s-a Óndreptat prea pu˛in sau chiar deloc asupra procesului de aderare.

A∫a c„, dac„ Ón prezent Ón mesajul trimis de Günther Verheugen cu ocazia zilei extinderii U.E. se arat„ foarte clar c„ din noua Uniune European„ lipsesc dou„ piese importante, Rom‚nia ∫i Bulgaria, iar Comisia European„ va ajuta ˛ara noastr„ s„ Ónchid„ negocierile, pentru ca aderarea s„ poat„ avea loc Ón 2007, este un merit incontestabil al celor care s-au concentrat cel mai mult asupra demersului european, al celor care de aproape patru ani se str„duiesc s„ ofere rom‚nilor o via˛„ mai bun„.

Declara˛ie politic„: îO.N.U. — cadrul privilegiat al ordinii mondiale democratice“.

Œn aceast„ var„ Rom‚nia va prelua pre∫edin˛ia Consiliului de Securitate, organism O.N.U. de importan˛„ primordial„.

Ne afl„m Óntr-un moment Ón care diviz„rile specifice R„zboiului Rece au fost Ónlocuite cu intensificarea eforturilor pentru instaurarea unei noi ordini mondiale. Organiza˛ia Na˛iunilor Unite nu mai este prizoniera confrunt„rilor ideologice. Noile sfid„ri ale mileniului III aduc necesitatea redefinirii unor no˛iuni precum îneutralitate“ sau înealiniere“. Sintagma îalian˛a Ómpotriva terorismului“ tinde s„ devin„ un element comun al limbajului politic la nivelul global. O alt„ sfidare cu care ne confrunt„m cu to˛ii este aceea de a crea condi˛iile necesare pentru Ómbun„t„˛irea condi˛iei umane la nivel global.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 64/12.V.2004 Œn calitate de stat care va asigura conducerea Consiliului de Securitate Óntr-o perioad„ de mari tensiuni interna˛ionale, Rom‚nia trebuie s„ Ó∫i reafirme ata∫amentul la cauza combaterii tuturor focarelor de terorism, pentru victoria cauzei democra˛iei, p„cii ∫i civiliza˛iei. De altfel, voca˛ia rom‚neasc„ pentru toleran˛„ — o condi˛ie _sine qua non_ a democra˛iei — a constituit una dintre principalele surse ale ata∫amentului nostru ferm la ˛elurile supreme ale existen˛ei umane. Pe de alt„ parte, pre˛ul pl„tit Ón ∫i Ónainte de 1989 pentru libertate trebuie s„ ne determine s„ ne ap„r„m hot„r‚t op˛iunea ireversibil„ pentru democra˛ie, demnitate ∫i legalitate.

Rom‚nia dispune deja de cadrul legislativ ∫i institu˛ional pentru a func˛iona al„turi de statele cu democra˛ii mature din Europa ∫i din lume. Cu toate acestea, trebuie s„ recunoa∫tem c„ situa˛ia noastr„ economic„ ∫i financiar„ las„ loc pentru mult mai bine. Func˛ionarea noilor mecanisme Ónc„ nu s-a soldat cu rezultatele scontate. Se manifest„ Ónc„ rezisten˛e, re˛ineri ∫i, din p„cate, neÓncredere Ón realizarea procesului consolidat de reform„.

Guvernul este con∫tient de riscurile ∫i dificult„˛ile deosebite ale perioadei actuale. Costurile economice ∫i sociale sunt, inevitabil, ridicate, a∫a cum a recunoscut ∫i comunitatea interna˛ional„. Ele vor trebui Óns„ suportate, Óntruc‚t nu exist„ formule miraculoase de natur„ s„ ofere succes garantat Ón acest domeniu.

Guvernul trebuie s„-∫i continue ∫i s„-∫i intensifice eforturile pentru men˛inerea stabilit„˛ii sociale Ón cadrul unui mediu dinamic, impus de procesul reformator multiplu. Invit to˛i colegii parlamentari ca, dincolo de disputele fire∫ti Óntre culori politice, s„ contribuie, Ón beneficiul Rom‚niei, la punerea Ón oper„ a acestui demers dificil. Succesul final este neÓndoielnic, cu at‚t mai mult cu c‚t ni se acord„ Óncredere ∫i sprijin extern substan˛ial. Totu∫i, contribu˛ia cea mai important„ este a noastr„ ∫i este firesc s„ fie a∫a.

Suntem membri NATO. Suntem Ón curs de a finaliza negocierile cu UE pentru a fi admi∫i Ón prestigiosul club european. Calificarea pentru aceast„ pozi˛ie nu este, Óns„, o sarcin„ u∫oar„. Trebuie Óns„ s„ fim convin∫i c„, o dat„ ce aceast„ posibilitate a fost statuat„, energiile individuale ale rom‚nilor au fost stimulate ∫i se vor g„si rapid solu˛ii viabile pentru multitudinea problemelor cu care se confrunt„ Ón prezent ˛ara noastr„.

Revenind la prestigiosul statut pe care Ól va dob‚ndi Rom‚nia Ón iulie 2004 Ón cadrul Consiliului de Securitate, este bine de precizat c„ sistemul Organiza˛iei Na˛iunilor Unite ∫i organismele sale nu constituie un scop Ón sine, ci doar un mijloc pentru protejarea ∫i promovarea demnit„˛ii umane pe plan interna˛ional, iar examinarea ∫i identificarea unor c„i c‚t mai eficiente pentru realizarea scopurilor O.N.U. trebuie s„ fie o preocupare de prim rang. Afirm acest lucru cu at‚t mai hot„r‚t cu c‚t terorismul nu mai este doar o amenin˛are poten˛ial„ la nivel global. De aceea, ne revine tuturor r„spunderea de a impulsiona ac˛iunile pozitive ∫i de a imprima efectelor acestora un caracter ireversibil.

Pe deplin con∫tien˛i de r„spunderea ce le revine, membrii Executivului ∫i parlamentarii rom‚ni s-au angajat, Ón ultima perioad„, Óntr-o activitate diplomatic„ intens„. Va trebui s„ explor„m cu asiduitate toate eforturile posibile, complementare celor deja Óntreprinse, ∫i s„ propunem recomand„ri valoroase pentru anularea amenin˛„rilor la adresa lumii democratice.

Œn timp ce contribuim ∫i vom continua s„ contribuim la stingerea c‚t mai rapid„ a focarelor de conflict, este deosebit de important s„ contribuim ∫i la Ónt„rirea procedurilor ∫i mecanismelor O.N.U. pentru reglementarea pa∫nic„ a diferendelor. Ca ∫i Ón medicin„, este mai u∫or s„ previi dec‚t s„ vindeci. Diploma˛ia preventiv„ trebuie s„ dob‚ndeasc„ mai mult„ vigoare. Pe de alt„ parte, opera˛iunile de men˛inere a p„cii ale Organiza˛iei Na˛iunilor Unite trebuie Ónt„rite Ón ac˛iunile de solu˛ionare a conflictelor. Œn acest ultim sens men˛ionat, rolul Consiliului de Securitate, a c„rui conducere va reveni cur‚nd Rom‚niei, trebuie s„ fie mai activ.

Declara˛ie politic„: îAgresiunea Ómpotriva zonelor verzi trebuie oprit„ de urgen˛„ Ón localit„˛i“. Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Mare mi-a fost mirarea c‚nd Ón una dintre zilele trecute am citit Óntr-un ziar c„ spa˛iile verzi ale capitalei noastre dup„ 1990 s-au redus la jum„tate, respectiv azi Bucure∫tiul are o suprafa˛„ de 1.700 hectare de zone verzi.

De la aceast„ informa˛ie am f„cut o inventariere a ceea ce am v„zut ∫i ascultat pe unde am umblat, ajung‚nd la concluzia c„ aceast„ situa˛ie se poate generaliza pe tot teritoriul Rom‚niei.

Av‚nd Ón vedere contextul Ón care capitolul îMediu“ este unul sensibil Ón procesul de negociere cu Uniunea European„, este necesar s„ se adopte m„suri optime pentru prevenirea polu„rii ∫i respect„rii limitelor impuse de mediul natural ∫i protec˛ia mediului.

Ca fiin˛e ra˛ionale, care, Ón parte, am reu∫it s„ descifr„m mecanismul universului, trebuie s„ fim foarte recunosc„tori firului de iarb„ ∫i frunzei de copac de l‚ng„ noi. Sunt un dar suprem al naturii, recunosc„tori fiind faptului c„ exist„m.

Este bine s„ re˛inem c„ plantele sunt singurele produc„toare de oxigen de pe planet„ ∫i consumatoare de bioxid de carbon. Lor le dator„m via˛a noastr„ biologic„. Prin absorb˛ia c„ldurii Ón perioadele cu radia˛ii solare excesive ∫i absorb˛ia prafului atmosferic se contribuie Ón mod hot„r‚tor la asigurarea unei vie˛i normale.

Necesarul optim de spa˛ii verzi pe un locuitor este de 30—40 metri p„tra˛i, fa˛„ de care fiecare localitate s„-∫i fac„ inventarul, dar mai stringent Ón localit„˛ile urbane, iar conjugarea efortului tuturor s„ se realizeze Ón dezvoltarea spa˛iilor verzi, Óndeosebi sporirea num„rului de arbori ∫i Óngrijirea corespunz„toare a lor.

Culturile de specii forestiere Ón general s-au realizat sub form„ de aliniamente de str„zi, alei Ón parcuri sau pe liziere sau sub form„ de grupuri Ón parcuri, scuaruri, Ón jurul blocurilor sau altor ansambluri arhitectonice intravilane.

Ac˛iunea de toaletare a arborilor care se realizeaz„ Ón fiecare an trebuie s„ fie una de Ónfrumuse˛are, prin p„strarea c‚t mai natural„ a coronamentelor, realizat„ de adev„ra˛ii speciali∫ti, care, prin ceea ce realizeaz„, s„ contribuie la Ómbinarea necesarului cu frumosul, s„ nu se lase la voia Ónt‚mpl„rii, l„s‚nd unora posibilitatea s„ dispun„ discre˛ionar de soarta lor.

Œn acest sens, doamna Speran˛a Ianculescu, ministrul mediului, a solicitat reprezentan˛ilor Guvernului Ón teritoriu s„ opreasc„ agresiunile asupra zonelor verzi ∫i s„ elaboreze cu seriozitate planuri regionale de protec˛ie a mediului.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 64/12.V.2004 S„ medit„m, s„ lu„m m„suri, c„ Ónc„ nu este prea t‚rziu.

V„ mul˛umesc.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Ziua de 9 Mai se cuvine a fi evocat„ ca una dintre zilele glorioase ale neamului rom‚nesc, cu dubla ei semnifica˛ie: declararea Independen˛ei de Stat a Rom‚niei, la 1877, ∫i capitularea Germaniei naziste, la 1945.

C‚nd ministrul de externe al Rom‚niei, Mihail Kog„lniceanu, proclama cu fermitate Ón fa˛a Adun„rii Deputa˛ilor, la 9 mai 1877, c„ îsuntem o na˛iune liber„ ∫i independent„“, cuvintele nu exprimau doar o realitate militar„ ∫i politic„. Ele confirmau esen˛a excep˛ional„ a t‚n„rului stat na˛ional care, dup„ reformele lui Alexandru Ioan Cuza, des„v‚r∫ite cu pragmatism de Carol I, a intrat Ón con∫tiin˛a european„.

Rom‚nia Ó∫i modernizase structurile social-economice ∫i administrative, Ón pas cu exigen˛ele cancelariilor occidentale, a∫a Ónc‚t desprinderea de sub suzeranitatea turceasc„ devenise un act firesc ∫i necesar, u∫or de acceptat de c„tre marile puteri din Europa.

Piatr„ de hotar Ón c‚∫tigarea demnit„˛ii statale, ziua de 9 mai 1877 s-a impus Ón memoria colectiv„ ca un moment astral, evenimentul transform‚ndu-se Óntr-o veritabil„ s„rb„toare popular„, cu ecouri imediate Ón folclorul poetic ∫i nu numai.

Au urmat campaniile militare din Bulgaria, unde bunii no∫tri o∫teni, chiar dac„ foarte mul˛i cu hainele lor de acas„, lipsi˛i adesea de hran„ ∫i de asisten˛„ sanitar„, s-au acoperit de glorie. Cine nu-∫i aminte∫te, oare, de îPene∫ Curcanul“, poezia lui Vasile Alecsandri, poezie f„r„ egal a epocii independen˛ei?

Data de 9 Mai este ∫i ziua victoriei alia˛ilor Ómpotriva Germaniei lui Hitler.

Œn acea zi a anului 1945, la Berlin, S.U.A., Anglia, Fran˛a ∫i Rusia consfin˛eau capitularea r„m„∫i˛elor armatei Reich-ului, prilejuind o imens„ bucurie Ón toat„ lumea, Ón pofida faptului c„ pentru multe ˛„ri europene sf‚r∫itul r„zboiului a Ónsemnat intrarea Óntr-o alt„ etap„ a istoriei: comunismul cu domina˛ie economic„ ∫i ideologic„ a U.R.S.S.

Ast„zi, dup„ ce pe altarul libert„˛ii noastre a trebuit s„ mai curg„ s‚nge rom‚nesc, Ón decembrie 1989, putem, Ón fine, s„ ne bucur„m iar de s„rb„torile at‚t de dragi nou„, tuturor rom‚nilor.

S„ ne amintim mereu c„ locul pe care-l ocup„m acum Ón Europa ∫i Ón lume are la temelia sa de jertf„, speran˛„ ∫i triumf ∫i o zi rom‚neasc„ de 9 Mai. V„ mul˛umesc.

îRaport c„tre aleg„tori“

A∫a cum am promis, pe l‚ng„ raportul pe care Ón mod firesc Ól fac c„tre Biroul permanent al Camerei Deputa˛ilor, raportez celor interesa˛i felul Ón care am muncit Ón perioada Ón care am fost plecat„ Ón misiune peste hotare:

1. Œn ziua de 21 aprilie a.c., am participat la o audiere organizat„ la Parlamentul European de europarlamentara francez„ Hermange pe tema adop˛iilor de copii rom‚ni Ón str„in„tate.

Au participat un num„r de parlamentari europeni din Spania, Fran˛a, Slovacia etc., precum ∫i numero∫i reprezentan˛i ai societ„˛ii civile franceze interesa˛i de situa˛ia copiilor din Rom‚nia.

Œmpreun„ cu colegii din delega˛ie, am f„cut o serie de preciz„ri Ón leg„tur„ cu noul pachet de legi privind copilul, nout„˛ile aduse de acestea, am prezentat proiectele de legi privind drepturile copilului, Oficiul Na˛ional al Adop˛iilor, noua structur„ a Agen˛iei Na˛ionale pentru Protec˛ia Copilului ∫i regimul adop˛iilor.

De∫i invitat„, baroana Emma Nicholson nu a participat la audiere.

Cu acest prilej, am avut Óntrevederi cu reprezentante ale unor organiza˛ii nonguvernamentale care sunt de mai mul˛i ani interesate de copiii rom‚ni ∫i care au dorit s„ cunoasc„ detalii despre activitatea parlamentar„ Ón acest domeniu.

Am avut discu˛ii separate cu eurodeputatul spaniol Robles, nemul˛umit de noua reglementare din acest domeniu.

Am pus bazele unei colabor„ri cu o organiza˛ie nonguvernamental„ din Strasbourg, îL’Étoile de l’Espoir“, care, Ómpreun„ cu UNICEF, organizeaz„ la 6 mai a.c., Ón sediul Parlamentului European, sesiunea îParlamentului copiilor“, la care particip„ copii din ˛„rile membre ale Uniunii Europene. Urmare a discu˛iilor din cadrul audierii, organizatorii mi-au propus s„ fac posibil„ deplasarea a doi copii din Rom‚nia la acest eveniment, fapt care se va produce dac„ se vor g„si bani pentru deplasarea acestora.

2. Am participat la sesiunea de prim„var„ a APCE Ón perioada 26—30 aprilie a.c.

a) Am prezentat avizul Comisiei egalit„˛ii la raportul Comisiei juridice privind Protocolul 14 la Conven˛ia european„ a drepturilor omului.

b) Am condus ∫edin˛ele Comisiei egalit„˛ii, iar Ón cadrul uneia am primit o delega˛ie parlamentar„ mexican„, care a dorit s„ fie audiat„ Ón scopul Óntocmirii de c„tre comisie a unui raport pe tema dispari˛iilor de femei Ón aceast„ ˛ar„.

c) Am condus schimbul de vederi, pe tema proiectului Conven˛iei privind traficul de persoane, pe care membrii comisiei l-au avut cu doamna Boer-Buquicchio, secretar general adjunct al Consiliului Europei.

d) Am participat la ∫edin˛ele Comisiei de chestiuni sociale si ale Comisiei pentru migra˛ii, al c„ror membru sunt.

e) Am participat la lucr„rile Ón plen ale APCE, sesiunea fiind extrem de intens„ Ón evenimente, motiv pentru care prezentarea raportului meu a fost am‚nat„. Aceasta m-a determinat s„ scriu conducerii APCE pentru a solicita o dup„-amiaz„ dedicat„ egalit„˛ii Ón urm„toarea sesiune, cea din iunie, unde dorim s„ dezbatem cel pu˛in dou„ rapoarte.

f) Am avut o serie de Ónt‚lniri cu reprezentantele unor asocia˛ii ∫i organiza˛ii de femei din Strasbourg, organiza˛iile nonguvernamentale fiind prezen˛e active ∫i constante Ón ∫edin˛ele Comisiei egalit„˛ii.

g) M-am Ónt‚lnit cu doamna Petra Blass, fost vicepre∫edinte al Bundestagului, care tocmai venea din Rom‚nia ∫i care, Ón prezent, este o personalitate extrem de activ„ a îStability Pact“.

h) Am avut Óntrevederi cu membri ai delega˛iei Belgiei la APCE pentru stabilirea unor detalii legate de raportul pe care Ól Óntocmesc din Óns„rcinarea Comisiei pentru chestiuni sociale pe tema accesului la servicii medicale Ón limba matern„ a minorit„˛ilor etnice din aceast„ ˛ar„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 64/12.V.2004

Atentatele de la Madrid din 11 martie 2004 semnific„ nu doar confruntarea dintre barbarism ∫i civiliza˛ie Ón contextul unor acte de cruzime la adresa umanit„˛ii, Óns„ atrag aten˛ia ∫i asupra unui aspect important pentru noi, rom‚nii. Este vorba despre faptul c„ din ce Ón ce mai mul˛i rom‚ni sunt nevoi˛i s„ p„r„seasc„ ˛ara pentru a-∫i g„si un loc de munc„ Ón Occident.

M„rturii ale ziari∫tilor care au transmis de la Madrid subliniaz„ faptul ca mul˛i dintre cona˛ionalii no∫tri afla˛i la lucru Ón Spania s-ar reÓntoarce Ón ˛ar„ dac„ ar avea un loc de munc„ care s„ le asigure un trai decent lor ∫i familiilor lor. Din p„cate, acest lucru nu este posibil. Mul˛i dintre rom‚nii din ˛ar„ se reg„sesc Óntr-o lupt„ zilnic„ pentru supravie˛uire.

Migra˛ia for˛ei de munc„ nu reprezint„ Ón Rom‚nia, spre deosebire de alte state civilizate, o alternativ„ la o situa˛ie de fapt, ∫i anume s„ se plece din ˛ar„ nu din disperare ∫i pentru supravie˛uire, ci pentru c„ se dore∫te ceva mai bun. Pentru mul˛i dintre rom‚ni, emigrarea nu constituie o alternativ„, ci singura solu˛ie.

Aceast„ realitate crud„ ∫i trist„ m„ face s„ m„ Óntreb dac„ statul rom‚n mai poate fi numit un stat modern, av‚nd Ón vedere c„ nu reu∫e∫te s„ r„spund„ nici m„car unor provoc„ri sociale minime prin cre∫terea nivelului de trai al popula˛iei Ón cadrul unui program viabil ∫i transparent de dezvoltare economic„ ∫i creare de locuri de munc„, priorit„˛i incluse Ón orice program al unui guvern dintr-un stat modern. Ce ne facem cu tinerii, care, dup„ terminarea unor studii laborioase, Ó∫i pierd sentimentul demnit„˛ii sociale datorit„ ∫omajului prelungit? Ce ne facem cu persoanele de peste 40 de ani, care, din cauza unor discrimin„ri neacoperite, devin muritori de foame, sau cu pensionarii pentru care fiecare zi reprezint„ un supliciu?

Migra˛ia for˛ei de munc„ are aspecte pozitive, de necontestat. Intr„ mul˛i bani Ón ˛ar„, scade nivelul ∫omajului, se diminueaz„ s„r„cia, rom‚nii se Óntorc mai bine califica˛i, cu experien˛„ profesional„ pozitiv„, dar ∫i cu fonduri pentru investi˛ii locale. Œns„, repet, migra˛ia reprezint„ un lucru pozitiv Ón m„sura Ón care este o alternativ„, ∫i nu singura solu˛ie.

Parlamentul Rom‚niei a ajuns s„ fie o simpl„ ma∫in„ de vot, fapt afirmat de nenum„rate ori de c‚nd actuala putere pesedist„ gestioneaz„ treburile ˛„rii.

Dac„ la Ónceputul acestei legislaturi a existat o aparen˛„ de democra˛ie parlamentar„, de peste un an Parlamentul Rom‚niei func˛ioneaz„ ca o anex„ a Executivului ∫i total ignorat de P.S.D.

Premierul nu a venit nici o dat„ s„ dea un r„spuns la o interpelare sau Óntrebare, nu s-a prezentat s„ dea socoteal„ de ceea ce face Guvernul ∫i se adreseaz„ Parlamentului c‚nd are chef, c‚nd dore∫te s„ mai fac„ o demonstra˛ie de for˛„, s„ mai pun„ la punct adversarii politici sau s„ fac„ exces de autoritate personal„ ori politic„.

Parlamentul nostru este o biat„ cl„dire care parc„ are impregnat„ Ón ea dictatura, totalitarismul, lipsa de respect pentru cet„˛ean, pentru principii ∫i reguli democratice, o institu˛ie care se lupt„ cu mentalitatea comunist„, slujit„ de actualii pesedi∫ti, proveni˛i din nomenclatura a doua ∫i a treia din fostul partid comunist.

Cred c„ trebuie s„ se Ón˛eleag„ c„ democra˛ia este afectat„, este Ónc„ Ón pericol cu asemenea comportamente, cu asemenea slujba∫i care nu pun pre˛ pe nimic, Ón afara propriilor interese necinstite, clientelare.

Parlamentul este Ón prezent ceva ce nu poate fi explicat: o Ónc„pere Ón care se afl„ tot felul de oameni, care se Óntreab„ uneori ce caut„ acolo at‚t timp c‚t nu pot vorbi, nu pot discuta, nu pot aduce argumente, pentru c„ votul ma∫inii pesediste func˛ioneaz„ ca pumnul Ón gur„.

Libertatea de exprimare este cel mai grav afectat„ Ón Parlament, unde algoritmul politic impune timpi de vorbire prin care opozi˛ia are posibilitatea s„ se exprime c‚teva minute, iar o parte a presei controlat„ de P.S.D. sluje∫te mediatic P.S.D.

Aceast„ stare de lucruri arat„ c„, Ón Rom‚nia, libertatea de exprimare este invers propor˛ional„ cu cota electoral„ a P.S.D. ∫i a pre∫edintelui acestui partid.

Este un act patriotic Ónl„turarea de la conducere a P.S.D. ∫i a Guvernului condus de Adrian N„stase.

Ultimele zile au adus Ón aten˛ia autorit„˛ilor na˛ionale ∫i a cet„˛enilor at‚t din Rom‚nia, c‚t ∫i din Ungaria un moment important pentru rela˛iile dintre cele dou„ ˛„ri. Este vorba despre momentul inaugur„rii Parcului reconcilierii rom‚no-maghiare ∫i a redezvelirii statuii generalilor maghiari ∫i despre zilele cre∫tin„t„˛ii ortodoxe din Ungaria la care a participat ∫i ministrul rom‚n de externe, prilej pentru a readuce Ón aten˛ia publicului anumite chestiuni de interes pentru Rom‚nia ∫i pentru viitorul rela˛iilor cu Ungaria.

Parcul reconcilierii rom‚no-ungare ar fi trebuit s„ fie inaugurat acum c‚˛iva ani, ca urmare a unei decizii guvernamentale din 1999. Œn timpul comemor„rii a 150 de ani de la moartea celor 13 generali maghiari, 150—200 de rom‚ni au protestat pe str„zile din Arad, strig‚nd sloganuri na˛ionaliste. Se pare c„ aceste mi∫c„ri de strad„ erau motivate Ón acel moment prin cererea oficialit„˛ilor maghiare de a amplasa Ón parc Statuia Libert„˛ii, simbol al Marii Ungarii. Ziarele din Ungaria din acea perioad„ au criticat dur Guvernul de la Bucure∫ti pentru faptul de a nu fi participat, cu excep˛ia ministrului justi˛iei, la acest eveniment. S-a scris c„ Guvernul rom‚n ignora Ón mod inten˛ionat ∫i din motive populiste, electorale importan˛a reconcilierii rom‚no-ungare. E adev„rat c„ a fost o st‚ng„cie diplomatic„ din partea Guvernului rom‚n, dar cerin˛a de a amplasa Statuia Libert„˛ii Ón Parcul reconcilierii nu ar fi putut fi perceput„ altfel dec‚t ca afirmarea voin˛ei iredentiste a Guvernului maghiar. De altfel, ziarul îMagyar Hírlap“ sublinia necesitatea modific„rii frontierelor Ón favoarea Ungariei.

Trebuie men˛ionat faptul c„ Rom‚nia ∫i Ungaria sunt semnatarele unui tratat de prietenie, cooperare ∫i bun„ vecin„tate din 1996. Mai mult, alinierea politicii externe a celor dou„ tari la cerin˛ele europene ∫i nord-atlantice prevede buna vecin„tate ∫i reconcilierea Óntre state vecine.

Œn acest context, amplasarea Statuii Libert„˛ii Ón Parcul reconcilierii ∫i consolidarea rela˛iilor rom‚no-ungare reprezint„ un compromis necesar pentru viitorul rela˛iilor dintre cele dou„ ˛„ri. Ministrul rom‚n de externe aflat Ón Ungaria pentru participarea la s„rb„torirea zilelor cre∫tin„t„˛ii a atras aten˛ia supra acestui lucru ∫i a subliniat c„ Óncep‚nd de acum este r‚ndul Ungariei s„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 64/12.V.2004 demonstreze buna-credin˛„ ∫i o deschidere real„ fat„ de rela˛iile de prietenie cu Rom‚nia. Ministrul Geoan„ a spus c„, a∫a cum Rom‚nia a rezolvat, la solicit„rile îuneori insistente ale p„r˛ii maghiare“, multe chestiuni sensibile pentru rom‚ni, recuperarea mo∫tenirii Gojdu, o mo∫tenire comun„ rom‚no-maghiar„, reprezint„ un gest minim de îrecompensare“ din partea Ungariei. De asemenea, el a cerut opiniei publice maghiare s„-i protejeze pe pu˛inii rom‚ni care se mai afl„ Ón Ungaria.

M„ preocup„ totu∫i o chestiune. M‚ine, 1 mai 2004, Ungaria va deveni membru al Uniunii Europene, al„turi de alte 9 state. Situa˛ia Rom‚niei, deocamdat„, este incert„ Ón privin˛a datei de integrare. Beneficiem de sprijinul autorit„˛ilor europene pentru a reu∫i aceast„ performan˛„ Ón 2007, dar, pe de alt„ parte, se vehiculeaz„ ∫i posibilitatea am‚n„rii p‚n„ Ón 2009. De altfel, studii de specialitate, ca de exemplu cel din îThe Economist“, indic„ faptul c„ 2009 reprezint„ o dat„ mai realist„ pentru integrarea Rom‚niei Ón U.E. Or, p‚n„ Ón acel moment, Ungaria va fi deja un stat cu experien˛„ Ón ceea ce prive∫te U.E. Mai mult, Comisia European„, dar ∫i Consiliul Uniunii Europene, institu˛iile europene responsabile de procesul de integrare vor include ∫i membri maghiari. Este important pentru Rom‚nia s„ beneficieze de sprijinul acestora.

Totu∫i, dat„ fiind istoria rela˛iilor rom‚no-ungare ∫i practicile Ónr„d„cinate de sute de ani, m„ Óntreb dac„ nu ne vom afla la un moment dat Ón fa˛a unei rela˛ii de neegalitate ∫i neechitate, Ón sensul c„ Rom‚nia s„ fie nevoit„ s„ fac„ sau s„ existe presiuni pentru compromisuri ∫i mai importante. S„ nu uit„m c„ avem deja de-a face cu un Consiliu al Secuilor din Rom‚nia, c„ am avut de-a face cu o situa˛ie de genul legitima˛iei de maghiar, declarat„ de altfel ilegitim„ de c„tre Comisia de la Viena, ∫i reticen˛a popula˛iei Rom‚niei fa˛„ de rela˛iile rom‚no-maghiare, dat fiind trecutul sensibil al Ardealului.

P‚n„ Ón acest moment, Rom‚nia a dovedit a fi un partener de bun„-credin˛„ pentru Ungaria. S„ nu uit„m faptul c„ modificarea Constitu˛iei din 1991 cuprinde prevederi ∫i Ón avantajul minorit„˛ilor na˛ionale ∫i, prin urmare, al minorit„˛ii maghiare. Toate acestea, precum ∫i deschiderea actual„ impun ca Óncep‚nd de acum s„ reg„sim Ón atitudinea partenerilor maghiari aceea∫i bun„voin˛„ ca ∫i cea din partea noastr„.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie

Cu aceasta, prima parte a zilei de lucru de ast„zi s-a Óncheiat.

PAUZ√

DUP√ PAUZ√

_Œn continuare, lucr„rile au fost conduse de domnul Valer Dorneanu, pre∫edintele Camerei Deputa˛ilor, asistat de domnii Gheorghe Albu ∫i Nicolae Leon„chescu, secretari_ .

Œncepem lucr„rile Ón plenul Camerei Deputa˛ilor de ast„zi, cu precizarea c„ din cei 345 de deputa˛i ∫i-au Ónregistrat prezen˛a 292; sunt absen˛i 53 de deputa˛i, iar 9 deputa˛i particip„ la alte ac˛iuni parlamentare.

Ieri am ajuns la pozi˛ia 12, dar a fost am‚nat„ propunerea legislativ„ de la punctul 7, cea cu privire la modificarea alin. (1) al art. 93 din Legea administra˛iei publice locale.

Domnul deputat Ioan Oltean, ini˛iatorul acestei propuneri. Nu am spus c„ este ∫i pre∫edintele Comisiei pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic, pentru c„ propunerea este a dumnealui, nu a comisiei.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor colegi,

M„ simt ast„zi nevoit s„ sus˛in Ón fa˛a plenului Camerei Deputa˛ilor propunerea legislativ„ de modificare a Legii nr. 215, pentru c„, din motive absolut obiective, comisia Ónc„ nu s-a putut pronun˛a Ón vederea Óntocmirii unui raport ∫i, av‚nd Ón vedere prevederile constitu˛ionale, ast„zi se impune cu necesitate o dezbatere pe marginea acestei legi, f„r„ prezentarea unui raport al Comisiei pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic.

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor colegi,

O dat„ cu adoptarea Legii nr. 215/2001, Legea privind administra˛ia public„ local„, legiuitorul a apreciat c„ la nivelul Prim„riei Generale a Capitalei nu se mai justific„ existen˛a a patru viceprimari generali, iar la nivelul prim„riilor de sector nu se mai justific„ existen˛a dec‚t a unui viceprimar, Ón loc de doi viceprimari.

La vremea respectiv„, Óns„, Guvernul a apreciat c„, datorit„ complexit„˛ii activit„˛ilor desf„∫urate la nivelul prim„riilor de sector, la nivelul Prim„riei Generale a Capitalei o activitate eficient„ nu poate fi desf„∫urat„ Ón absen˛a unui num„r de patru viceprimari ∫i de doi viceprimari la sectoare.

Œn consecin˛„, chiar Ón ziua Ón care a intrat Ón vigoare Legea nr. 215/2001, Guvernul a adoptat Ordonan˛a Guvernului nr. 74, prin care stipula c„, pe Óntreg mandatul perioadei 2000—2004, at‚t la nivelul Prim„riei Generale a Capitalei, c‚t ∫i la nivelul sectoarelor, num„rul de viceprimari s„ r„m‚n„ nemodificat. La vremea respectiv„, se explica — ∫i Ón mod absolut corect — c„ exist„ o complexitate de activit„˛i la nivelul prim„riilor de sectoare, iar la nivelul Prim„riei Generale a Capitalei exist„ o multitudine de probleme care cad Ón sarcina acestor autorit„˛i ∫i c„, Ón mod evident, se impune cu necesitate r„m‚nerea sau p„strarea num„rului de viceprimari existen˛i.

La vremea respectiv„, prin legea de adoptare a acestei ordonan˛e, Parlamentul a g„sit Óntemeiat„ propunerea Guvernului ∫i ordonan˛a a fost validat„ Ón forma emis„ de c„tre Guvern.

Iat„ c„ se apropie sf‚r∫itul mandatului ale∫ilor locali ∫i, o dat„ cu acest mandat, prevederile Ordonan˛ei nr. 74 ies din vigoare, iar art. 93 din Legea nr. 215 va intra Ón vigoare Ón sensul c„, Óncep‚nd cu mandatul 2004, la Prim„ria General„ a Capitalei vor exista doar doi viceprimari, iar la prim„riile de sector, un viceprimar.

Consider c„ motiva˛iile care au stat la baza emiterii Ordonan˛ei nr. 74/2001 a Guvernului N„stase sunt ∫i ast„zi de luat Ón calcul ∫i c„, Ón consecin˛„, complexitatea activit„˛ii desf„∫urate la nivelul Prim„riei Generale a Capitalei ∫i la nivelul prim„riilor de sector nu

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 64/12.V.2004 a sc„zut, ci, dimpotriv„, a crescut; c„ ∫i ast„zi exist„ o multitudine de probleme, la care doar primarul general sau primarii de sector nu ar putea face fa˛„ f„r„ ajutorul viceprimarilor.

Este cunoscut faptul c„, din moment ce la prim„riile din municipiile re∫edin˛„ de jude˛ exist„ doi viceprimari pe l‚ng„ primarul general, o prim„rie de sector, care are popula˛ie c‚t un jude˛, nu poate s„ r„m‚n„ cu un viceprimar. Este inadmisibil ca o prim„rie de comun„, cu 1.500 de locuitori, s„ aib„ un primar ∫i un viceprimar, iar o prim„rie de sector, cu 500.000—600.000 de locuitori, s„ aib„ tot un primar ∫i un viceprimar.

Din aceste considerente, domnule pre∫edinte ∫i doamnelor ∫i domnilor parlamentari, am apreciat c„ art. 93 alin. (1) din Legea nr. 215 ar trebui modificat Ón sensul men˛inerii Ón continuare, la nivelul Prim„riei Generale a Capitalei, a unui num„r de patru viceprimari generali, iar la nivelul sectoarelor, a doi viceprimari.

Toate considerentele pe care Guvernul le-a avut Ón vedere p‚n„ acum r„m‚n Ón continuare Ón picioare, la ceea ce ar mai putea fi ad„ugate chiar multe altele.

De aceea, eu apreciez, domnule pre∫edinte ∫i stima˛i colegi, c„ nu exist„ nici un element care s„ conduc„ la respingerea acestei propuneri legislative ∫i v-a∫ ruga s„ fi˛i de acord s„ o sus˛ine˛i Ón forma Ón care ea a fost redactat„ ∫i prezentat„ de c„tre subsemnatul.

V„ mul˛umesc.

Nu avem raport de la comisie. Domnul deputat Bara dore∫te s„ intervin„.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Eu a∫ dori s„ ar„t plenului Camerei Deputa˛ilor c„ am avut discu˛ii la comisie, ∫i nu mai intru Ón am„nunte spre a ar„ta motivul pentru care s-a ajuns s„ nu avem raport. A∫ vrea s„ ar„t c‚teva observa˛ii, ca cel pu˛in s„ Óncerc s„-i l„muresc pe colegii din Camer„ s„ nu sus˛inem aceast„ propunere legislativ„, deoarece, prin acceptarea acesteia, s-ar crea Ón mod nejustificat cheltuieli suplimentare pentru autorit„˛ile publice locale. ™i acesta nu este singurul aspect.

De asemenea, precizez ∫i faptul c„, potrivit Legii administra˛iei publice locale nr. 215/2001, primarul este autoritatea executiv„, acestuia revenindu-i toate atribu˛iile stabilite de lege privitoare la func˛ionarea autorit„˛ii publice locale. Iar, pentru viceprimar, legea prevede doar faptul c„ Óndepline∫te atribu˛iile ce-i sunt delegate de c„tre primar.

Practica anilor preceden˛i, din 2000, a demonstrat faptul c„ ∫i Ón Bucure∫ti sau Ón alte ora∫e mari nu este nevoie de un num„r suplimentar de viceprimari fa˛„ de cel prev„zut ini˛ial de Legea nr. 215. Aceasta, a∫a cum ar„ta ∫i colegul de dinainte, a fost ∫i ra˛iunea pentru care, dup„ alegerile locale din acest an, Ordonan˛a Guvernului nr. 74 Ó∫i Ónceteaz„ efectele, num„rul viceprimarilor fiind cel stabilit ini˛ial prin art. 93 din Legea nr. 215.

La nivelul sectoarelor sunt direc˛iile de specialitate, cu atribu˛ii directe, sarcini pe care, de fapt, le-ar avea ace∫ti viceprimari. O verig„ Ón plus Óntre locul de decizie ∫i cel de execu˛ie nu cred c„ este necesar„.

Cred c„ prin aceast„ ini˛iativ„ ini˛iatorii au vrut s„-∫i preg„teasc„ un post de conducere la nivelul sectoarelor, care ar fi ocupat de un viceprimar. M„ Óndoiesc c„ pentru aceasta trebuie s„ facem o ini˛iativ„ legislativ„.

Sigur, a∫ avea ∫i alte argumente, nu cred c„ este cazul s„ le mai ar„t aici.

Œn final, a∫ vrea s„ ar„t, totu∫i, c„ cele dou„ comisii de specialitate sesizate pentru aviz, Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci ∫i Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i, au hot„r‚t s„ avizeze negativ propunerea legislativ„ Ón discu˛ie.

Din aceste c‚teva motive ar„tate, rog, domnule pre∫edinte, s„ propune˛i plenului Camerei Deputa˛ilor respingerea acestei ini˛iative legislative ∫i sper ca s„ r„m‚n Ón continuare tot coleg cu domnul deputat. V„ mul˛umesc.

Dac„ mai dore∫te cineva dintre domnii deputa˛i? Vrea ∫i Guvernul s„ intervin„. Pofti˛i, domnule Alexandru.

**Domnul Mircea Alexandru** — _secretar de stat Ón Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor_ **:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Fac precizarea din capul locului c„ Guvernul nu sus˛ine adoptarea acestei ini˛iative legislative.

Motivarea nesus˛inerii acestei ini˛iative legislative rezult„ at‚t din considerente de ordin legislativ, c‚t ∫i din considerente de oportunitate.

Œn plan legislativ preciz„m c„, Ón conformitate cu prevederile Constitu˛iei ∫i ale Legii nr. 215/2001, autoritatea executiv„ este primarul. Acestuia Ói revin toate atribu˛iile stabilite de lege privitoare la buna func˛ionare a autorit„˛ilor publice locale. Viceprimarii nu au atribu˛ii stabilite prin lege, ace∫tia aduc‚nd la Óndeplinire atribu˛iile care sunt delegate de primari, atribu˛ii pe care le execut„ sub Óndrumarea ∫i controlul direct al primarilor.

Œn planul oportunit„˛ii, preciz„m c„ practica celor 12 ani de aplicare a prevederilor referitoare la exercitarea atribu˛iilor de c„tre autorit„˛ile publice locale a dovedit c„ este suficient ca Ón unit„˛ile administrativ-teritoriale mai mari, inclusiv la sectoarele municipiului Bucure∫ti, primarul s„ fie ajutat de un viceprimar Ón loc de doi, iar la municipiul Bucure∫ti sunt suficien˛i doi viceprimari, a∫a cum ini˛ial s-a ∫i stabilit prin Legea nr. 69/1991, abrogat„ ulterior prin Legea nr. 215/2001.

Reducerea num„rului de viceprimari, potrivit art. 93 alin. (1) din Legea nr. 215 are drept consecin˛„ ∫i reducerea, Ón mod substan˛ial, a cheltuielilor de func˛ionare a acestor unit„˛i publice locale. V„ mul˛umesc.

Domnul Oltean, ini˛iatorul propunerii. A mai cerut o dat„ cuv‚ntul.

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Este necesar s„ precizez c„ domnul deputat Bara n-a vorbit Ón numele comisiei, adic„ s-a re˛inut acest aspect, c„ a vorbit Ón nume personal. Comisia nu a avut un punct de vedere ∫i, Ón consecin˛„, nu putea s„-l prezinte domnul Bara.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 64/12.V.2004 Œn al doilea r‚nd, este pentru mine surprinz„tor cum Guvernul poate sus˛ine — sigur, Ón doi timpi diferi˛i, este adev„rat, Ón 2001 ∫i Ón 2004 — dou„ puncte de vedere diferite Ón raport cu aceea∫i situa˛ie de fapt. Pentru c„, sub aspectul complexit„˛ii activit„˛ii la nivelul municipiului Bucure∫ti ∫i la nivelul sectoarelor, 2004 nu Ónseamn„ o diminuare a activit„˛ii, o diminuare a complexit„˛ii desf„∫urate la nivelul prim„riilor de sector ∫i la nivelul Prim„riei Generale a Capitalei, ci, dimpotriv„, o cre∫tere de sarcini, o cre∫tere a complexit„˛ii acestor fapte.

Pe de alt„ parte, domnule secretar de stat, v-a∫ ruga s„ constata˛i c„ Ón Legea nr. 215 exist„ anumite atribu˛ii exprese, care sunt ale viceprimarului, ∫i c„, pe l‚ng„ acestea, primarul are posibilitatea s„-i Óncredin˛eze ∫i alte atribu˛ii.

Œn al treilea r‚nd, justificarea c„ la nivelul prim„riilor de sector sau la nivelul Prim„riei Generale a Capitalei exist„ directori de departament, ∫efi de serviciu, care ar fi Ón m„sur„ s„ execute sau s„ Óndeplineasc„ o parte dintre sarcinile care ar c„dea Ón atributul viceprimarului, este o afirma˛ie nesus˛inut„ de realitate, pentru c„ ∫i la nivelul prim„riilor mici, cu 3.000 de locuitori, exist„ ∫efi de serviciu, exist„ salaria˛i care ∫i ei pot s„ Óndeplineasc„ acelea∫i atribu˛ii.

Dar, dac„ Ón opinia dumneavoastr„, domnule ministru, domnule secretar de stat ∫i domnilor deputa˛i, prim„ria din localitatea X, cu 1.500 de locuitori, este comparabil„ cu o prim„rie de sector, care are 600.000 de locuitori, sub aspectul complexit„˛ii activit„˛ii, ∫i pute˛i s„ sus˛ine˛i c„, dac„ acolo este suficient un primar ∫i un viceprimar, ca ∫i la nivelul prim„riei de sector, cu 600.000 de locuitori, da˛i-mi voie s„ am mari rezerve Ón ce prive∫te cunoa∫terea exact„ a problematicii cu care se confrunt„ o comun„ ∫i un sector, precum ∫i a complexit„˛ii de probleme pe care ace∫tia sunt pu∫i s„ le rezolve.

Sigur, probabil c„ lua˛i Ón calcul un element ce este de natur„ a nu mai fi dumneavoastr„ la guvernare, pentru c„, altfel, sunt convins c„, dac„ a˛i b„nui c„ viitorul primar general ar fi membru P.S.D., cu certitudine nu a˛i avea o asemenea reac˛ie. De aceea, r„m‚ne mingea Ón curtea dumneavoastr„.

Œn orice caz, eu sus˛in cu certitudine, cu certitudine, c„ se impune cu necesitate modificarea Legii nr. 215/2001 sub aspectele prev„zute, indiferent cine va fi primarul general sau primarii de sector.

V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

A solicitat cuv‚ntul ∫i domnul secretar Leon„chescu. Pofti˛i, domnule secretar.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Stima˛i colegi,

Discut„m o problem„ foarte interesant„ ∫i decizia ar trebui s-o lu„m f„c‚nd o analiz„ de structur„.

Noi avem ast„zi, la nivelul unor structuri, asemenea pozi˛ii: pre∫edinte, vicepre∫edin˛i. Dar Óntre pre∫edinte ∫i vicepre∫edin˛i se interpune prim-vicepre∫edintele. Deci pre∫edintele are un singur Ónlocuitor, iar, mai departe, structura se dezvolt„ dup„ num„rul de probleme ∫i num„rul de locuitori, num„rul de subalterni, de responsabilit„˛i.

Haide˛i s„ Óncerc„m o transpunere ∫i aici, la nivelul administra˛iei publice locale ∫i la nivelul municipiului Bucure∫ti. Existen˛a unui primar impune, prin m„sur„ de for˛„, prin cazurile de preÓnt‚mpinare a unor situa˛ii neprev„zute, existen˛a unui viceprimar. A unui viceprimar! Dac„ introducem mai mul˛i viceprimari, avem dou„ variante: se introduce ∫i termenul de prim-viceprimar. Nu? Primarul, Ón caz de absen˛„, transmite sarcinile lui unei anumite persoane, nu mai multor persoane care, Óntre timp, s„-∫i dispute Óntre ele responsabilit„˛ile ∫i s„ lase problemele nerezolvate, ci unei persoane.

Va trebui s„ introducem Óntr-o variant„ primviceprimarul sau, dac„ g‚ndim invers ∫i accept„m existen˛a viceprimarilor, ar trebui ca fiecare viceprimar s„ aib„ un primar, s„ introducem mai mul˛i primari. Iat„ cum se dezvolt„ o structur„ inadecvat„ proceselor reale ∫i fragmentar g‚ndit„.

De aceea, eu consider c„ at‚t legea existent„, care prevede un anumit num„r de viceprimari, s„ zicem doi, c‚t ∫i proiectul de lege propus, ambele sufer„. Va trebui s„ avem un primar ∫i un viceprimar peste tot, iar structurile, Ón continuare, cu departamente s„ se dezvolte Ón func˛ie de num„rul de locuitori, de responsabilit„˛i, de realit„˛i, p‚n„ la urm„.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Pofti˛i, domnule deputat Dinu.

## Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Eu personal — vorbesc Ón nume personal, dar consult‚ndu-m„, de altminteri, ∫i cu o parte dintre membrii Grupului parlamentar al P.R.M. —, eu cred c„ ini˛iativa este bun„. Nu se poate ca la un num„r de 600.000 de oameni s„ ai doi viceprimari. G‚ndi˛i-v„ c„ Ón perioada concediului de odihn„ a primarului general, pe perioada Ón care, ce ∫tiu eu, sunt foarte multe lucr„ri Ón Bucure∫ti, mai are ∫i calitatea de reprezentare primarul general, doi viceprimari sunt insuficien˛i. E normal ca Óntr-o urbe precum Bucure∫tiul, Óntr-un mare municipiu, Ón capitala ˛„rii, s„ existe Ónc„ doi viceprimari, a∫a cum a propus.

Noi vom sus˛ine treaba aceasta, g‚ndind c„ administra˛ia din Bucure∫ti va putea mult mai bine s„ fie deservit„. Nu aici trebuie s„ facem economie, avem foarte mul˛i consilieri guvernamentali, c‚te 12, 13 la fiecare ministru, consilieri personali, acolo nu ne-am g‚ndit s„ facem economie de personal, dar aici, Óntr-o mare capital„, Óntr-un mare ora∫ ne-am g‚ndit s„ economisim for˛a de munc„.

Eu sau noi sus˛inem punctul de vedere al ini˛iatorului, respectiv al domnului Oltean.

Vom supune la sf‚r∫itul acestei zile, la ora votului final propunerea de respingere judec„˛ii dumneavoastr„. Domnul ini˛iator, domnul deputat Ioan Oltean.

## Domnule pre∫edinte,

Este pentru prima dat„ c‚nd suntem pu∫i Ón situa˛ia de a dezbate Ón plenul Camerei Deputa˛ilor un proiect sau o propunere legislativ„ care nu are un raport al

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 64/12.V.2004 comisiei de specialitate, comisiei permanente. Or, Ón situa˛ia aceasta, domnule pre∫edinte, eu nu cred c„, Ón conformitate cu Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, propunerea unui deputat de respingere a propunerii legislative echivaleaz„ cu raportul Óntocmit de o comisie de specialitate. E propunerea unui deputat de respingere a propunerii legislative. Un deputat nu are puterea unei Comisii administrative care Óntocme∫te un raport pe fond, care s„ duc„ la supunerea legii, Ón plenul Camerei Deputa˛ilor, la votul final.

De aceea, cred c„ solu˛ia asupra acestei situa˛ii nu poate fi echivalat„ ∫i nu poate fi aceea∫i ca pentru un act normativ ce vine cu asemenea propunere de la o comisie permanent„.

V„ mul˛umesc.

asemenea experien˛„, o asemenea propunere nu este echivalent„ cu un raport negativ din partea comisiei. Dac„ ar fi s„ o lu„m corect, Ónt‚i ar trebui propus„ spre adoptare, pentru c„ e propunerea mea, e propunerea pentru vot ∫i, doar dac„ nu se admite, urmeaz„, Ón mod firesc, sus˛in eu, conform regulamentului, propunerea domnului Bara, de respingere a acestei propuneri legislative.

Deci a∫ vrea ca lucrurile s„ fie foarte clare, domnule pre∫edinte, ∫i s„ nu dea loc la nici un fel de interpretare Ón privin˛a aceasta.

V„ mul˛umesc.

Stimate coleg... Pofti˛i, domnule Bara.

## Distinse coleg,

Eu cred c„ dumneavoastr„ nu a˛i pus o Óntrebare f„r„ s„ a∫tepta˛i un r„spuns. Pentru c„ v-a˛i referit la regulament, nu ∫tiu dac„ e prima sau nu-i prima propunere pe care o supunem dezbaterii f„r„ raport, Ón orice caz, dumneavoastr„ ∫ti˛i foarte bine c„ temei regulamentar avem. V„ citesc art. 80 alin. 2, potrivit c„ruia îBiroul permanent poate include Ón proiectul ordinii de zi dezbaterea unui proiect de lege sau a unei propuneri legislative la care termenul de depunere a raportului a fost dep„∫it“. Acum eu ∫tiu c„ dup„ intrarea Ón vigoare a Constitu˛iei unii ini˛iatori trag de timp Ón comisie pentru a nu fi dezb„tut ∫i pentru ca s„ fie Ómplinit termenul de 45 de zile ca proiectul s„ fie aprobat tacit.

Deci avem ∫i o obliga˛ie constitu˛ional„ de a dezbate proiectele de lege Ón cadrul termenului respectiv. Obliga˛ia asta prive∫te Ón primul r‚nd comisiile, Ón cazul de fa˛„ comisia ce cu onoare o prezida˛i dumneavoastr„, ∫i trebuia s„ v„ str„dui˛i s„ convoca˛i comisia ∫i s„ face˛i raportul.

Deci avem temei regulamentar, sunt chiar obligat s„ supun propunerea f„cut„ de unul dintre colegii no∫tri votului, pentru a ne Óncadra Ón termenul constitu˛ional prev„zut.

V„ rog.

## Domnule pre∫edinte,

Œn primul r‚nd, vreau s„ precizez c„ eu nu am contestat temeiul legal care d„ posibilitatea Biroului permanent de a include pe ordinea de zi o propunere sau un proiect de lege care nu a fost dezb„tut la nivelul comisiei ∫i se risc„ pierderea timpului de 45 de zile. Din capul locului n-am contestat o asemenea prevedere.

De asemenea, ˛in s„ precizez c„ dac„ a˛i insinuat c„ Ón calitatea mea de pre∫edinte al acestei comisii am tergiversat dezbaterea pe fond, v„ Ón∫ela˛i amarnic. A fost de trei ori pe ordinea de zi a comisiei, de trei ori nu am avut cvorum din cauza partidului de guvern„m‚nt. O s„ v„ prezint prezen˛a ∫i o s„ vede˛i c„ membrii partidului de guvern„m‚nt n-au fost prezen˛i la ∫edin˛a Comisiei pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic. Or, aceasta este o lege organic„ ∫i nu putea fi adoptat„ f„r„ o prezen˛„, f„r„ un cvorum necesar. Deci nu mi se poate imputa mie nici un moment o asemenea chestiune, domnule pre∫edinte.

Eu contest faptul c„ domnul deputat Bara a propus respingerea acestei propuneri legislative ∫i c„ o

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Sigur, eu, a∫a cum v„ spuneam, nu am vrut s„ intru Ón am„nunte Ón leg„tur„ cu felul cum s-a discutat aceast„ ini˛iativ„ Ón comisie, dar acum m„ v„d obligat totu∫i s„-i spun colegului c„ aceast„ ini˛iativ„ s-a discutat av‚nd cvorum, nu s„pt„m‚na trecut„, acum dou„ s„pt„m‚ni, ∫i s-a considerat ca s„ am‚n„m aceast„ discu˛ie p‚n„ s„ avem ∫i punctul de vedere al Guvernului sau... nu conteaz„ motivul acum. Deci atunci am avut. ™i noi am am‚nat, ∫tiind c„ mai avem timp, Ónc„ dou„ s„pt„m‚ni. S„pt„m‚na trecut„ sigur c„ nu am avut cvorum. Eu a∫ dori s„ ar„t c„ obliga˛ia, nu numai a celor din partidul de guvern„m‚nt, este s„ fac„ cvorumul. Eu cred c„, dac„ suntem aici Ón sal„ ∫i suntem deputa˛i, chiar nu mai conteaz„ din ce partid facem parte c‚nd lucr„m Ón comisie. Pentru c„, dac„ numai noi o s„ putem s„ facem cvorumul Ón Comisia pentru administra˛ie, probabil c„ va fi foarte greu s„ realiz„m cvorumul, pentru c„ nu avem at‚˛ia deputa˛i ∫i reprezentan˛i Ón comisie.

Deci spuneam c„ nu cred c„ e cazul s„ intr„m Ón am„nunte, de ce s-a am‚nat ∫i cum s-a am‚nat. Eu a∫ dori s„ ar„t, ∫i am vrut s„ o spun foarte frumos, f„r„ s„ aduc nici o acuza˛ie, indiferent cine e, nu cred c„ cele dou„ comisii care au dat avize negative nici ele n-au fost Ón cvorum, ∫i au dat avize negative la o ini˛iativ„ legislativ„ ∫i Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci ∫i Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i, avizul negativ al Guvernului, de asemenea. Din toat„ discu˛ia pe care am purtat-o ast„zi, deci cele dou„ comisii, Ón nici una nu sunt profesioni∫ti, habar nu au ce se discut„ Ón Parlamentul acesta, pozi˛ia Guvernului nu este profesionist„ ∫i singurul profesionist din tot Parlamentul acesta este ini˛iatorul. Asta e problema! ™i asta nu cred c„ nu pot s„ n-o Ón˛eleag„.

Deci nu se pune problema c„ Bara a propus respingerea acestei ini˛iative. f n‚nd cont de avizele negative ale celor dou„ comisii, de discu˛iile pe care le-am avut Ón comisie, de avizul negativ al Guvernului, am propus respingerea. Asta este problema ∫i eu cred c„ trebuie s„ o Ón˛eleag„, nu e vorba de nici o ambi˛ie, nu e vorba de nimic. La momentul respectiv, ∫i c‚nd am discutat Ón comisie, am considerat c„ nu este normal. Sigur c„ au fost p„reri ∫i pro, ∫i contra. ™i „sta e motivul pentru care am cerut respingerea. Nu un alt motiv. ™i acum o sus˛in ∫i chiar dac„ se discuta Ón comisie, cum

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 64/12.V.2004 trebuia s-o discut„m acum dou„ s„pt„m‚ni, tot acela∫i era rezultatul, deci un raport negativ mai venea ∫i din partea comisiei noastre. Asta era clar. Fiindc„ ∫i Ón comisie au fost trei sus˛in„tori sau patru.

™i Ól rog s„ nu se Óncr‚nceneze a∫a tare, pentru c„ nu are rost. Sunt ni∫te discu˛ii care mi se par normale, trebuie s„ le purt„m Ón limita fair-play-ului, suntem oameni care nu am avut probleme, cred c„ Ón comisie am dat rapoarte cum trebuie, dar, ˛in‚nd cont de avizele celorlal˛i, de asta am propus.

V„ mul˛umesc.

Chiar cred c„ nu mai e cazul s„ mai discut„m ce se Ónt‚mpl„ Ón comisie sau ce se Ónt‚mpl„ Ón alte comisii. Eu propun...

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Am Ón˛eles.

Stima˛i colegi,

Eu trebuie s„ ac˛ionez dup„ regulament. Dup„ regulament, atunci c‚nd o comisie nu depune raportul la termen, Biroul permanent poate Ónscrie pe ordinea de zi orice proiect, orice propunere legislativ„.

Nu este chiar exact„ afirma˛ia colegului nostru Oltean, c„ numai comisia ar putea face propuneri de respingere. Chiar dac„ avem un raport cu propunere de adoptare, c‚nd Óncep dezbaterile generale, ∫i un deputat poate face o asemenea propunere. Deci au Ónceput dezbaterile generale, a˛i prezentat proiectul, ∫i un coleg deputat a propus respingerea. Eu sunt obligat s„ supun propunerea de respingere dup„ ce a fost dezb„tut„ ∫i comentat„, sunt obligat s„ o

Cred c„ m„ crede˛i c„ nu e rea-voin˛„ ∫i nici dorin˛a de a ∫icana. Dar eu nu am g„sit nici o norm„ Ón Regulamentul Camerei Deputa˛ilor care s„ ne spun„ exact cum se procedeaz„ Ón situa˛ia Ón care comisia nu s-a pronun˛at asupra unei propuneri sau a unui proiect de lege ∫i suntem pu∫i s„ o dezbatem Ón plenul Camerei Deputa˛ilor. Eu nu am mai Ónt‚lnit Ónc„ o practic„ de acest fel, de aceea, pentru mine...

V„ rog s„-mi traduce˛i Ón interpretarea dumneavoastr„ dispozi˛iile imperative ale art. 80 alin. 2. S„ le traduce˛i p‚n„ la cap„t. Am Ónscris pe ordinea de zi, avem dreptul, Biroul permanent, dac„ comisia n-a f„cut raport?

Domnule pre∫edinte,

Este corect p‚n„ aici. Problema care se pune este urm„toarea: eu sus˛in adoptarea acestei propuneri legislative Ón forma Ón care am prezentat-o. E o propunere de vot pozitiv. Colegul meu Bara vine ∫i propune respingerea acestei propuneri legislative.

Dumneavoastr„ a˛i spus: Óncheiem dezbaterile ∫i vom supune la ∫edin˛a de vot final respingerea acestei propuneri legislative. Aceast„ chestiune pentru mine este de neÓn˛eles ∫i n-o g„sesc explicat„ Ón Regulamentul de func˛ionare a Camerei Deputa˛ilor.

De aceea, eu am dubii c„ este procedura cea corect„ Ón raport cu starea de fapt Ón care noi ne afl„m acum.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Dumneavoastr„ ave˛i dreptul s„ ave˛i dubii, eu sunt obligat s„

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Este vorba numai de art. 2 al proiectului de lege. Art. 2 punctul 3 s-a discutat Ón cadrul Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i ∫i eu v„ supun dumneavoastr„ spre adoptare amendamentul admis de comisie, practic armonizarea echivalentului de 300 de euro cu 200 de euro.

Din partea ini˛iatorului? Domnul ministru Gaspar.

## — **Domnul Acsinte Gaspar** _ministru delegat pentru rela˛ia cu Parlamentul_ **:**

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Œntr-o ∫edin˛„ anterioar„ a plenului Camerei Deputa˛ilor s-a decis retrimiterea la Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i, sesizat„ Ón fond, a art. 2 alin. 3, Ón vederea punerii de acord cu dispozi˛iile Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 24/2004, care a fost publicat„ Ón Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea I, nr. 365 din 27 aprilie 2004, sub aspectul modific„rii cuantumului valorii bunurilor primite cu titlul de cadouri. Deci Ón loc de 300, c‚t se prevedea Ón reglementarea anterioar„, potrivit ordonan˛ei, s-a trecut c„ valoarea cadourilor care trebuie, sigur, declarate, este cea de 200 de euro.

Ca atare, comisia a examinat acest amendament ∫i a decis aprobarea lui ∫i supunerea spre dezbatere plenului Camerei Deputa˛ilor.

V-a∫ ruga, stima˛i colegi, s„ adopta˛i amendamentul Ón forma Ón care a fost Ónsu∫it de comisia sesizat„ Ón fond. V„ mul˛umesc.

Domnul secretar Leon„chescu are o propunere redac˛ional„.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Vreau s„-l asigur pe domnul ministru Acsinte Gaspar de toat„ pre˛uirea mea ∫i de tot profesionalismul de care d„ dovad„, are respectul meu.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 64/12.V.2004 Este un amendament care a fost acceptat de comisie, discutat. Eu m-a∫ referi la faptul c„ s-a trecut rapid cu vederea peste redactare, ∫i limba rom‚n„ este o limb„ bogat„.

Iat„, suntem Ón fa˛a a dou„ fraze, prima Óncepe cu 4 cuvinte: îŒn cazurile Ón care...“ A doua fraz„ Óncepe la fel: îŒn cazule Ón care...“ Eu v-a∫ propune ca la a doua fraz„ Ónceputul s„ fie doar cu un cuv‚nt: îDac„ valoarea bunurilor stabilite de...“ ∫i limba rom‚n„ sun„ mai bine. V„ mul˛umesc.

Deci propune˛i ca a doua fraz„ s„ Ónceap„ îDac„ valoarea bunurilor stabilite de...“

Domnule Gaspar?

Articolul unic. Semnalez ∫i ini˛iatorului, ∫i dumneavoastr„ faptul c„, propun‚nd amendamente Ón textul ordonan˛ei, textul îde aprobare“ nu poate s„ fie îaprobare“ pur ∫i simplu, ci îcu urm„toarele modific„ri ∫i complet„ri“.

Domnul Gaspar.

Domnule pre∫edinte,

E corect„ observa˛ia dumneavoastr„ c„, Óntr-adev„r, prin raportul suplimentar se propun unele modific„ri ∫i chiar la titlul ordonan˛ei. Deci la articolul unic al legii trebuie: îSe aprob„ ordonan˛a..., cu urm„toarele modific„ri...“ ∫i se intr„ pe amendamentele din raportul suplimentar.

## Domnule pre∫edinte,

Se poate ∫i a∫a, ∫i eu propun ∫i altfel: îAtunci c‚nd valoarea bunurilor, stabilit„ de comisie, este sub echivalentul a 200 de euro, acestea se p„streaz„ de c„tre primitori.“ Deci, îatunci c‚nd“ ori îdac„“.

Bun, de acord cu îdac„“.

## Stima˛i colegi,

Dac„ ave˛i obiec˛iuni la amendamentul comisiei cu privire la art. 2 alin. 3, amendament reformulat redac˛ional Ón a doua ipotez„? îDac„ valoarea bunurilor stabilite de... este sub....“

Sunt obiec˛iuni? Nu sunt.

Adoptat amendamentul Ón unanimitate.

V„ reamintesc c„ restul textelor proiectului de lege au fost adoptate. Vom supune legea Ón ansamblu votului final la sf‚r∫itul programului de lucru.

Punctul 13, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 101/2000 pentru modificarea anexei Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 21/1997. Suntem Ón procedur„ de urgen˛„.

Rog reprezentantul Comisiei pentru drepturile omului, culte ∫i problemele minorit„˛ilor na˛ionale s„ propun„ timpii de dezbatere.

Domnule pre∫edinte, Stimate colege,

Stima˛i colegi,

Œntr-adev„r, ne afl„m Ón fa˛a unui raport suplimentar. Deci pe marginea acestui proiect de lege au avut deja loc discu˛ii cu 3 ani Ón urm„, nu mai ˛in timpii pe care i-am propus atunci, dar, av‚nd Ón vedere c„ este vorba de ni∫te amendamente strict tehnice, de tehnic„ legislativ„, propun 10 minute pentru dezbatere ∫i c‚te un minut pentru fiecare interven˛ie.

Dac„ sunte˛i de acord cu aceste propuneri? V„ mul˛umesc.

Voturi Ómpotriv„? Ab˛ineri? Unanimitate.

V-a∫ ruga s„ urm„ri˛i Ón paralel amendamentele comisiei cu proiectul de lege.

La titlul proiectului de lege dac„ ave˛i obiec˛iuni? Votat Ón unanimitate.

Domnule deputat Wittstock, pofti˛i.

Este corect ce a spus ∫i domnul ministru, ce a˛i spus ∫i dumneavoastr„, domnule pre∫edinte, dar trebuie s„ fac observa˛ia c„ Ón raportul care a fost difuzat colegilor, dintr-o eroare de redactare, lipse∫te acest amendament ∫i, dac„ Ómi permite˛i, pentru stenogram„ o s„ dau citire...

V„ rog.

...formul„rii respective. Deci articolul unic va suna Ón felul urm„tor: îSe aprob„ Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 101/2000 pentru modificarea anexei la Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 21/1997 privind restituirea unor bunuri imobile care au apar˛inut comunit„˛ilor evreie∫ti din Rom‚nia ∫i a anexei la Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 83/1999 privind restituirea unor bunuri imobile care au apar˛inut comunit„˛ilor cet„˛enilor apar˛in‚nd minorit„˛ilor na˛ionale din Rom‚nia, publicat„ Ón Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea I, nr. 311 din 5 iulie 2000, cu urm„toarele modific„ri.“

V„ mul˛umesc.

Supun textul articolului unic Ón aceast„ formulare votului dumneavoastr„.

- Cine este pentru? V„ mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„? Ab˛ineri? Unanimitate.

- La titlul ordonan˛ei de urgen˛„ v„ rog s„ urm„ri˛i

- amendamentul 1.

Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt.

- Adoptat amendamentul, modificat titlul ordonan˛ei. La art. 1 din ordonan˛a de urgen˛„ v„ rog s„ urm„ri˛i

- amendamentul 2.

- Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Adoptat amendamentul, modificat art. 1.

- La art. 2 comisia n-a avut amendamente.

- Dac„ dumneavoastr„ ave˛i obiec˛iuni? Nu ave˛i.

- Votat Ón unanimitate textul ordonan˛ei, Ón formularea

- Guvernului.

- Am parcurs ∫i votat... A, mul˛umesc foarte mult,

- domnule ministru.

- Exist„ ∫i dou„ anexe.

- Dac„ ave˛i obiec˛iuni la anexa nr. 1? Nu sunt. Votat textul din ordonan˛„. MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 64/12.V.2004

La anexa nr. 2 nu sunt obiec˛iuni.

Votat textul din ordonan˛„.

Deci vom supune votului final acest proiect de lege la ora votului final.

- Punctul 14, proiectul de Lege privind Ordinul _Meritul_

- _pentru Œnv„˛„m‚nt_ ∫i Medalia _Meritul pentru Œnv„˛„m‚nt_ . Comisia pentru decora˛ii?

- Domnule deputat Ciuceanu, pofti˛i.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Este Óndeob∫te cunoscut ∫i cred c„ nu este un secret pentru nimeni activitatea marelui dasc„l Spiru Haret. Œn 1 octombrie 1898 instituie Medalia _R„splata Muncii pentru Œnv„˛„m‚ntul Primar_ .

Acum, ∫i trec peste, s„ zic, detalierea acestor fapte, acum importan˛a domeniului ∫i num„rul mare de personal didactic, cercet„tori ∫tiin˛ifici ∫i alte categorii de personal — peste 350.000 de persoane din cadrul actualului sistem na˛ional de Ónv„˛„m‚nt — au impus ca o necesitate instituirea Ordinului ∫i Medaliei _Meritul pentru Œnv„˛„m‚nt_ , cuprinse Ón Legea-cadru nr. 29, care Ón fond a stat la temelia activit„˛ii acestei comisii onorabile ∫i cu activitate prestigioas„, pur ∫i simplu, privind sistemul na˛ional de decora˛ii al Rom‚niei, cu modific„rile ulterioare, care s„ r„spl„teasc„ meritele personalului sus-men˛ionat, la toate nivelurile ∫i tipurile de Ónv„˛„m‚nt.

Actuala decora˛ie Ómprumut„ forma general„ a Ordinului ∫i Medaliei _Meritul Cultural_ , din 1931, lit. f), pentru ∫coal„, la care au fost inserate elemente esen˛iale din Medalia _R„splata Muncii pentru Œnv„˛„m‚nt Model — 1907_ .

Œn concluzie, propunem, comisia, promovarea acestei ini˛iative, Ón fond, privind Ordinul _Meritul pentru Œnv„˛„m‚nt_ ∫i Medalia _Meritul pentru Œnv„˛„m‚nt_ spre dezbatere parlamentar„.

Precizez c„ pe 1 aprilie a.c. proiectul a fost dezb„tut la Senat, s-a aprobat, iar la noi, Óntr-o ∫edin˛„, Ón 21 aprilie, au fost ni∫te amendamente depuse. Deci supunem discu˛iei acest proiect de lege.

- Art. 11, 12, 13, 14, comisia nu a formulat

- amendamente.

- Dac„ ave˛i dumneavoastr„ obiec˛iuni? Nu. Votate Ón formularea adoptat„ de c„tre Senat. Art. 16, urm„ri˛i amendamentul 3.

- Admis amendamentul, modificat textul.

- Art. 17, urm„ri˛i amendamentul 4.

- Admis amendamentul, modificat textul.

- Art. 18, urm„ri˛i amendamentul 5. Admis amendamentul, modificat art. 18.

- Art. 19. Comisia n-a avut amendamente. Nici

- dumneavoastr„.

- Votat textul Senatului.

- Art. 20. Urm„ri˛i amendamentul 6. Admis amendamentul, modificat art. 20.

- La anexa nr. 1 dac„ sunt obiec˛iuni? Domnul secretar

- Leon„chescu.

- Dac„ altcineva are obiec˛iuni la regulament? Nu. Votat Ón unanimitate, Ón formula adoptat„ de Senat. Numai pu˛in, pentru c„ la anexa nr. 1 v„d c„ exist„

- totu∫i un amendament la art. 9 din anex„.

- Dac„ ave˛i comentarii la amendamentul 7 de la

- pagina 4 cu privire la regulament? Nu sunt obiec˛ii. Votat amendamentul, modificat art. 9 din anexa nr. 1.

- De asemenea, la art. 10, v„ rog s„ urm„ri˛i

- amendamentul 8 de la pagina 5. Nu sunt obiec˛iuni. Admis amendamentul, modificat art. 10.

- Art. 11 ∫i 12 din regulament. Comisia n-a avut

- amendamente.

- Dac„ ave˛i dumneavoastr„? Nu ave˛i. Votat Ón formularea Senatului.

- La art. 13 din anexa 1 urm„ri˛i amendamentele 9 ∫i

- 10, ambele de la pagina 5. Dac„ ave˛i obiec˛iuni la vreunul din acestea? Nu. Admise cele dou„ amendamente, modificat textul

- art. 13.

- La art. 14 ∫i 15 din anexa nr. 1 nu sunt obiec˛iuni. Votate Ón unanimitate.

- La anexa nr. 2, dac„ p‚n„ la art. 9 ave˛i obiec˛iuni? Votat„ Ón formularea Senatului.

- La art. 9 din anexa nr. 2 urm„ri˛i amendamentul 11. Admis amendamentul, modificat art. 9.

- Art. 10, 11 ∫i 12 din anexa nr. 2. Nu sunt obiec˛iuni. Votate Ón formularea Senatului.

La anexa nr. 3 cu privire la modelul desenat... Domnul Leon„chescu.

V„ mul˛umesc.

Dac„ dore∫te cineva dintre dumneavoastr„ s„ intervin„ la dezbateri generale? Nu dori˛i.

Trecem la dezbaterea textelor proiectului.

V„ rog s„ urm„ri˛i Ón paralel proiectul de lege Ón forma adoptat„ de Senat ∫i amendamentele comisiei noastre.

- La titlul legii dac„ ave˛i obiec˛iuni? Nu sunt. Votat Ón unanimitate.

- La art. 1, 2 dac„ sunt observa˛ii?

- Votate Ón unanimitate, Ón formula Senatului.

- Art. 3, 4, 5.

- Dac„ ave˛i obiec˛iuni? Nu.

Votate Ón formularea Senatului.

- Art. 6, 7 ∫i 8, votate Ón formularea Senatului.

La art. 9 v„ rog s„ urm„ri˛i amendamentul 1. Dac„ ave˛i obiec˛iuni? Nu.

Admis amendamentul, modificat art. 9.

La art. 10 urm„ri˛i amendamentul 2. Nu sunt obiec˛iuni.

Adoptat amendamentul, modificat art. 10.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Eu am primit un material alb-negru, nu color, privind modelul desenat al Ordinului _Meritul pentru Œnv„˛„m‚nt_ , obiectul anexei nr. 3, ∫i anexa nr. 4, care este referitoare la Medalia _Meritul pentru Œnv„˛„m‚nt_ . Aici sunt prezentate ordinele sau medaliile respective, panglica sau funda pentru doamne ∫i rozetele.

Œn ce prive∫te ordinul respectiv, dac„ observa˛i, Ón unele imagini avem aversul, nu avem reversul. La anexa nr. 3 reversul nu exist„ Ón dou„ situa˛ii cel pu˛in. ™i prima de sus, la gradul de cavaler, e o imagine foarte difuz„. N-am Ón˛eles. Dar la gradul de ofi˛er ∫i de comandor nu avem imagine pentru revers.

Œn ce prive∫te anexa nr. 4, privind modelul desenat al Medaliei _Meritul pentru Ónv„˛„m‚nt_ , avem aversul ∫i reversul pentru clasa a III-a ∫i a II-a, iar la clasa I nu avem nimic, dar jos scrie: avers ∫i revers. Nu cred c„ se refer„ la funda pentru persoanele de sex feminin. Aici lipse∫te imaginea medaliei, este o inscrip˛ie acolo, _Meritul pentru Œnv„˛„m‚nt 1898—2000_ , dar nu v„d desenul medaliei respective, avers ∫i revers.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 64/12.V.2004 Doresc explica˛ii, eventual completare dac„ e o sc„pare.

V„ mul˛umesc.

Domnule profesor Ciuceanu, v„ rog s„ explica˛i colegului dumneavoastr„ asupra obiec˛iilor pe care le-a f„cut.

R„spunsul este scurt ∫i clar, cred eu: exist„ color, evident, ∫i la comand„, acest lucru se va executa conform acestor hot„r‚ri, dispozi˛ii ∫i aprecieri pe care le-a f„cut comisia.

Domnul ministru Gaspar dore∫te s„ intervin„.

## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Observa˛ia pe care a f„cut-o domnul secretar Leon„chescu este corect„. Orice Ónsemn al unei decora˛ii, ordin, medalie are un avers ∫i un revers. Œn anexa nr. 3 o s„ observ„m c„ la gradul de cavaler avem aversul, n-avem reversul. Ea lipse∫te ∫i la celelalte grade.

Ca atare, domnule pre∫edinte, eu propun ca s„ fie restituit la comisie ∫i s„ se clarifice aceast„ situa˛ie.

Mai ave˛i vreo explica˛ie de dat?

Œn originale exist„ ∫i avers, ∫i revers, la xerox n-a ie∫it.

Prezenta˛i-ne originalul dac„ n-a ie∫it la xerox. Domnule profesor, aduce˛i aici originalul, s„ vedem c„ exist„ reversul ∫i atunci v„ credem c„ n-ar fi ie∫it la xerox.

Domnule director Popescu, dumneavoastr„ care conduce˛i Departamentul xerox, certifica˛i c„ n-a ie∫it la xerox? Nu.

## Stima˛i colegi,

Nu concluzion„m cu privire la obiec˛iunile domnului secretar Leon„chescu p‚n„ c‚nd comisia nu ne-aduce exemplarul original s„ vedem dac„ exist„ Óntr-adev„r pentru fiecare model ∫i aversul, ∫i reversul.

L„s„m deocamdat„ acest proiect p‚n„ c‚nd vine originalul anexei ∫i v„ propun s„ trecem la urm„torul proiect.

Mai avem ∫i alt proiect de lege.

## La pozi˛ia 19?

La punctul 15, proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea execut„rii lucr„rilor de construc˛ii.

Ini˛iatorul Ól rog s„ prezinte acest proiect. Pofti˛i.

Propunerea legislativ„ are ca obiect modificarea ∫i completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea execut„rii lucr„rilor...

Sta˛i pu˛in, c„ am Ónceput cu proiectul de lege, nu cu propunerea legislativ„.

Domnule Gaspar, cine prezint„ raportul la punctul 15? Stima˛i colegi,

La punctul 15 exist„ trei propuneri legislative. Prima a fost adoptat„ de c„tre Senat ∫i la urm„toarele dou„ se propune, de c„tre Comisia pentru administra˛ie public„, respingerea lor. Probabil, ca urmare a reg„sirii textelor Ón primul proiect.

Dau cuv‚ntul unuia dintre ini˛iatorii proiectului de lege adoptat de Senat.

Propunerea legislativ„ are ca obiect modificarea ∫i completarea Legii nr. 91 privind autorizarea execut„rii lucr„rilor de construc˛ii, viz‚nd Ón principal introducerea unei excep˛ii de la prevederile alin. 8 art. 6, care condi˛ioneaz„ emiterea autoriza˛iei de construire de inexisten˛a unui litigiu aflat pe rolul unei instan˛e judec„tore∫ti, Ón sensul ca aceast„ condi˛ionare s„ nu se aplice pentru lucr„rile de consolidare la cl„dirile mult etajate, Óncadrate prin raport de expertiz„ tehnic„ Ón clasa I de risc seismic ∫i care prezint„ pericol public.

De asemenea, o modificare la art. 24, care urm„re∫te ca institu˛ia arhitectului-∫ef a jude˛elor s„ beneficieze de o mai mare autoritate Ón teritoriul administrativ al jude˛ului, prin acordarea unor atribu˛ii de control privind disciplina Ón domeniul autoriz„rii execut„rii lucr„rilor de construc˛ii, precum ∫i respectarea disciplinei Ón urbanism ∫i Ón amenajarea teritoriului.

Avem aviz favorabil de la Consiliul Legislativ, avizul favorabil al Guvernului ∫i, totodat„, a fost adoptat„ ∫i de Senat aceast„ propunere legislativ„ ∫i v-a∫ ruga s„ o adopt„m ∫i noi.

V„ mul˛umesc.

## Mul˛umesc.

Domnul pre∫edinte al Comisiei pentru administra˛ie public„, Ioan Oltean.

Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Comisia pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic a fost sesizat„ Ón vederea examin„rii dezbaterii Ón procedur„ obi∫nuit„ ∫i aviz„rii Ón fond a 3 ini˛iative legislative. E vorba de proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea execut„rii lucr„rilor de construc˛ii, propunere pe care Senatul a adoptat-o ∫i a venit proiect de lege; propunerea legislativ„ pentru modificarea art. 4 din Legea nr. 50/1991 ∫i propunerea legislativ„ pentru modificarea Legii nr. 401 din octombrie 2003 privind modificarea ∫i completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea lucr„rilor de construc˛ii.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 64/12.V.2004 La dezbateri, comisia a luat Ón calcul avizele Consiliului Legislativ, avizele comisiilor pentru cultur„, pentru buget finan˛e, avizul Comisiei juridice.

Œn ce prive∫te proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea execut„rii lucr„rilor de construc˛ii, toate avizele sunt pozitive, inclusiv punctul de vedere al Guvernului a fost de sus˛inere a acestei ini˛iative.

Œn ce prive∫te celelalte dou„ propuneri legislative, avem avizele negative din partea comisiilor de specialitate, avem avizul negativ sau punctul de vedere al Guvernului, care nu sus˛ine, ∫i mai precizez c„ Senatul a respins cele dou„ propuneri Ón ∫edin˛ele din 25, respectiv 29 mai.

Œn consecin˛„, comisia a hot„r‚t Óntocmirea unui raport comun, prin care s„ propun„ plenului Camerei Deputa˛ilor s„ sus˛in„ prin vot favorabil proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea execut„rii lucr„rilor de construc˛ii.

V„ mul˛umesc.

Dac„ dore∫te cineva s„ intervin„ cu privire la acest proiect Ón cadrul dezbaterilor generale? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului Ón formula adoptat„ de Senat. Urm„ri˛i totodat„ ∫i raportul comisiei cu privire la amendamentele admise.

Titlul legii. Dac„ sunt obiec˛ii la titlul legii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate.

Preambulul articolului unic. Nu sunt obiec˛iuni.

Votat Ón unanimitate.

Punctele 1 ∫i 2, dac„ sunt obiec˛iuni? Nu.

Votat Ón unanimitate Ón formula Senatului.

La punctul 3 urm„ri˛i amendamentul 1. Dac„ ave˛i obiec˛iuni la amendamentul 1? Nu ave˛i.

Admis amendamentul, modificat textul punctului 3.

- La art. II dac„ sunt obiec˛iuni? Nu sunt.

Votat Ón unanimitate.

Vom supune proiectul votului final ast„zi.

V„ Óntreb Óns„ la celelalte dou„ propuneri legislative men˛ionate la punctul 15 cu propunerea de respingere, dac„ ave˛i vreo obiec˛iune, vreo interven˛ie. Nu.

Vom supune votului final cele dou„ propuneri o dat„ cu proiectul admis de c„tre Senat.

La punctul 16 — proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 165/2002.

Suntem Ón procedur„ de urgen˛„. Rog Comisia economic„.

Pofti˛i, domnule vicepre∫edinte Gheorghe Marin, s„ propune˛i timpii de dezbatere.

## Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

V„ propun 5 minute per total ∫i un minut de interven˛ie.

Dac„ sunte˛i de acord cu aceast„ propunere? Œmpotriv„? Ab˛ineri? Mul˛umesc.

La titlul proiectului de lege dac„ ave˛i obiec˛iuni Ón forma adoptat„ de Senat? Nu.

Votat Ón unanimitate.

La textul introductiv al articolului unic, v„ rog s„ urm„ri˛i amendamentul 1. Nu sunt obiec˛iuni.

Adoptat Ón unanimitate,modificat preambulul articolului unic.

Prima linioar„ de la articolul unic, urm„ri˛i v„ rog amendamentul 2. Comisia propune eliminarea. Dac„ ave˛i obiec˛iuni la amendament? Nu.

Admis amendamentul, eliminat textul propus de c„tre comisie.

La proiectul de lege nu mai sunt alte puncte Ón afar„ de cel amendat din amendamentul 2.

La titlul ordonan˛ei de urgen˛„ dac„ sunt obiec˛iuni? Nu sunt.

Votat Ón unanimitate.

Preambulul art. I. Nu sunt obiec˛iuni.

Votat Ón unanimitate.

Punctul 1, cel cu referire la art. 138, dac„ mai sunt obiec˛iuni Ón afar„ de cea pe care am adoptat-o la proiectul de lege? Nu sunt.

Votat Ón unanimitate Ón aceast„ formul„.

La punctul 2 nu sunt obiec˛iuni.

Votat Ón unanimitate.

Art. II.

Votat Ón unanimitate.

Vom supune acest proiect votului final Ón aceast„ zi. V-a∫ ruga Ón leg„tur„ cu proiectul de Lege privind Ordinul _Meritul pentru Œnv„˛„m‚nt_ ∫i Medalia _Meritul pentru Œnv„˛„m‚nt_ , s„ lua˛i act c„ exist„ Óntr-adev„r Ón formula original„ ∫i revers ∫i avers, ele sunt de culoare galben„ ∫i n-au putut fi prinse Ón culoare. De asemenea, ∫i la anexa 3 ∫i la anexa 4. Œn aceste condi˛ii, nemaifiind alte obiec˛iuni, urmeaz„ s„ constat„m c„ am dezb„tut textele proiectului de lege ∫i-l vom supune votului final.

La punctul 17 — propunerea legislativ„ pentru modificarea Ordonan˛ei de urgen˛„ nr. 165/2002 pentru modificarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 28/2002. Comisia economic„ a propus respingerea.

V„ rog s„ v„ sus˛ine˛i aceast„ propunere, domnule vicepre∫edinte Gheorghe Marin.

## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Comisia pentru politic„ economic„, reform„ ∫i privatizare a fost sesizat„ spre dezbatere ∫i avizare Ón fond cu propunerea legislativ„ pentru modificarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 165 din 2002 pentru modificarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 28/2002 privind valorile mobiliare, serviciile de investi˛ii financiare ∫i pie˛ele reglementate.

La Óntocmirea prezentului raport, comisia a avut Ón vedere avizul Consiliului Legislativ ∫i punctul de vedere al Guvernului.

Aceast„ propunere legislativ„ vizeaz„ modificarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 165/2002, ordonan˛„ pe care tocmai noi am aprobat-o.

Œn aceste condi˛ii, fiind aprobat„ Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 165, propunerile de modificare a acestei ordonan˛e fac ca aceast„ propunere legislativ„ s„ nu poat„ fi adoptat„ ∫i r„m‚ne o singur„ solu˛ie: respingerea.

De aceea, membrii comisiei au hot„r‚t s„ propun„ plenului Camerei Deputa˛ilor respingerea propunerii legislative pentru modificarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 165/2002 pentru modificarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 28/2002 privind valorile

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 64/12.V.2004 mobiliare, serviciile de investi˛ii financiare ∫i pie˛ele reglementate.

Dac„ dore∫te cineva s„ intervin„ cu privire la propunerea comisiei? Nu. Vom supune propunerea de respingere votului final, ast„zi.

La punctul 18 — proiectul de Lege privind stimularea privatiz„rii ∫i dezvolt„rii societ„˛ilor comerciale din domeniul agriculturii.

S-a cerut un raport suplimentar Comisiei pentru agricultur„.

Domnule profesor, ave˛i cuv‚ntul!

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stimate ∫i stima˛i colegi,

Comisia pentru agricultur„, silvicultur„, industrie alimentar„ ∫i servicii specifice a fost sesizat„ spre dezbatere ∫i avizare Ón fond, Ón procedur„ de urgen˛„, cu proiectul de Lege privind stimularea privatiz„rii ∫i dezvolt„rii societ„˛ilor comerciale din domeniul agriculturii, transmis Ón 29 martie 2004 ∫i Ónregistrat sub nr. 24/149 din 30.III.2004.

La Óntocmirea raportului, comisia a avut Ón vedere avizul Consiliului Legislativ, punctul de vedere al Guvernului ∫i avizul Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.

Œn ∫edin˛a din data de 27.IV.2004, plenul Camerei Deputa˛ilor a hot„r‚t retrimiterea la comisie a proiectului de lege sus-men˛ionat, pentru a reexamina partea introductiv„, respectiv alin. 1 al art. 1, Ón vederea Óntocmirii unui raport suplimentar.

S-a Óntocmit raportul suplimentar, raportul comisiei a fost adoptat cu 20 de voturi pentru, 12 voturi Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere Ón ∫edin˛a din 28.IV.2004.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat Ón ∫edin˛a din 18 martie 2004. Proiectul de lege, potrivit art. 75 din Constitu˛ia Rom‚niei, republicat„, ∫i art. 86 alin. (3), punctul 1 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare, este de competen˛a decizional„ a Camerei Deputa˛ilor.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc. Stima˛i colegi,

V„ reamintesc c„ proiectul a fost dezb„tut, aprobat ∫i la votul final s-a cerut restituirea Ón leg„tur„ cu acest amendament, mai exact Ón leg„tur„ cu art. 1 alin. 1.

V„ Óntreb dac„ ave˛i obiec˛iuni la amendamentul propus de comisie. Nu.

S-a admis amendamentul, modificat textul art. 1 alin. 1.

Vom supune, Ón consecin˛„, votului final ∫i acest proiect.

La punctul 19, Comisia pentru decora˛ii, domnul profesor Radu Ciuceanu.

## Domnule prezident,

## Stima˛i colegi,

Instituirea semnului onorific _Vulturul Rom‚niei_ continu„ Ón esen˛„ tradi˛ia interbelic„ Ón domeniu. Consider‚ndu-se esen˛ial„ activitatea parlamentar„ pentru edificarea unei Rom‚nii moderne, semnul onorific _Vulturul Rom‚niei_ ,

fondat Ón anul 1933, era conceput asem„n„tor unui ordin, chiar dac„ conferirea lui se f„cea dup„ criteriile specifice semnelor onorifice, adic„ dup„ num„rul de legislaturi Ón care era ales un deputat sau un senator, precum ∫i dup„ func˛iile ocupate Ón cadrul celor dou„ Camere.

Modelul 1933 al _Vulturului Rom‚niei_ avea 5 grade: cavaler, ofi˛er, comandor, comandor clasa a II-a, comandor clasa I-a, ∫i Mare ofi˛er, adopt‚ndu-se pentru mai multe decora˛ii create de Regele Carol sistemul de ierarhie anglo-saxon.

Legea noastr„ de acum, Legea nr. 29, a restituit ∫i semnul onorific destinat parlamentarilor, _Vulturul Rom‚niei_ , men˛in‚nd cele 5 grade, dar adapt‚nd gradele ierarhiei tradi˛ionale rom‚ne∫ti, fa˛„ de reglement„rile existente Ón perioada interbelic„, c‚nd num„rul de legislaturi pentru accederea la un nivel superior era sim˛itor mai mare (de exemplu, pentru un parlamentar erau necesare 12 legislaturi pentru a ob˛ine gradul maxim al semnului onorific, cu toate c„ Ón acea perioad„ existau destul de des legislaturi, precum ∫tim ∫i noi, incomplete).

S-a apreciat acum c„ Ón condi˛iile actuale de stabilitate politic„ — Deie Domnul! — este posibil„ ∫i util„ o sc„dere a num„rului de legislaturi pentru accederea la un grad superior, p‚n„ la maximum 5 legislaturi efectuate, pentru a ob˛ine gradul maxim.

Conform regulilor ∫i principiilor privind acordarea decora˛iilor, semnul onorific se acord„ unor categorii socioprofesionale (func˛ionari publici, parlamentari, militari) apreciate a avea r„spunderi Ón buna func˛ionare a mecanismului statului, la un anumit num„r de ani servi˛i Ón categoria respectiv„, spre deosebire de ordinele ∫i medaliile care se acord„ pentru a r„spl„ti meritele excep˛ionale din toate domeniile de activitate.

Criteriul de baz„ Ón acordarea semnului onorific _Vulturul Rom‚niei_ este criteriul vechimii Ón Parlament, av‚nd la baz„ premisa c„ un deputat cu mai multe mandate efectuate acumuleaz„ o mai mare experien˛„ parlamentar„, criteriul func˛iei ocupate la un moment dat, Ón Camer„, reprezent‚nd excep˛ia. Urmeaz„ o serie Óntreag„ de detalii pe care cred c„ timpul nu-mi permite s„ vi le dau.

Œn plus, pentru parlamentarii care Óndeplinesc diferite func˛ii Ón cele dou„ Camere s-au stabilit urm„toarele criterii: pentru secretarii ∫i chestorii din cele dou„ Camere — o derogare de un mandat Ón avans, Óncep‚nd cu gradul de Mare ofi˛er; pentru vicepre∫edin˛ii din cele dou„ Camere — o derogare de dou„ mandate Ón avans, Óncep‚nd cu gradul de Comandor; pentru pre∫edin˛ii celor dou„ Camere — o derogare de trei mandate Ón avans. Pentru categoriile a) ∫i b) derogarea se acord„ o singur„ dat„ la func˛iile echivalente.

Evident c„ ∫i Comisia de Heraldic„, Genealogie ∫i Sigilografie reprezentat„ prin domnul academician Dan Berindei ∫i-a adus aportul.

La Senat a trecut f„r„ probleme, iar la noi am avut o ∫edin˛„ Ón 28 aprilie 2004. Comisia a hot„r‚t, cu unanimitate de voturi, supunerea spre dezbatere ∫i adoptare plenului Camerei Deputa˛ilor a proiectului de lege Ón forma adoptat„ de Senat, cu amendamente admise.

V„ mul˛umesc.

Domnul pre∫edinte Bahrin dore∫te s„ intervin„, pre∫edintele Comisiei de decora˛ii.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 64/12.V.2004

Domnule pre∫edinte, Stimate ∫i stima˛i colegi,

O singur„ observa˛ie: raportul a fost trimis spre examinare la comisie pentru a se reanaliza art. 14, care prevedea ni∫te echival„ri sau ni∫te derog„ri de la principiul c„ vechimea este baza acord„rii semnului onorific pentru secretari, chestori, vicepre∫edin˛i, restul legii fiind votat. Deci, este vorba de art. 14 ∫i o modificare la un al doilea articol care rezulta din modificarea art. 14.

V„ mul˛umesc.

Sta˛i numai pu˛in: art. 18 alin. 2, da?

Art. 18 alin. 2, care este...

L„muri˛i-m„, de ce apar aici nu dou„ amendamente, cum spune˛i dumneavoastr„, ci trei. S-a gre∫it. De fapt amendamentul nr. 3 este amendamentul nr. 2, cel cu privire la art. 18 alin. 2.

Nu, este vorba de art. 14, tot art. 14, ∫i al doilea amendament este la art. 18 alin. 2.

Dar eu v„d aici, la art. 18, amendamentul nr. 3. Este o eroare de... o gre∫eal„ material„?

Da, da, este o gre∫eal„ material„.

Bine.

## Stima˛i colegi,

A˛i auzit explica˛ia dat„ de domnul pre∫edinte al comisiei. Practic, avem a ne pronun˛a doar asupra celor dou„ amendamente, restul textelor au fost deja aprobate.

Deci, la amendamentul nr. 1 cu privire la art. 14 dac„ ave˛i obiec˛iuni?

Admis amendamentul ∫i s-a modificat acest text.

La amendamentul nr. 2, cel cu privire la art. 18 alin. 2, nu sunt obiec˛iuni.

Votat amendamentul ∫i modificat textul.

Vom supune proiectul de lege votului final.

Urmeaz„ punctul 20 — proiectul de Lege privind completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea ∫i exercitarea profesiei de avocat.

Domnul secretar al Comisiei juridice, v„ rog s„ prezenta˛i raportul.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,...

Numai pu˛in, domnule secretar, Ónt‚i trebuie s„ intervin„ reprezentantul ini˛iatorului. Eu am crezut c„ este vorba de un raport suplimentar, dar n-a fost dezb„tut.

## **Doamna Rodica Constantinovici —** _secretar de stat_

_Ón Ministerul Justi˛iei_ **:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

## Doamnelor ∫i domnilor,

Proiectul de Lege privind modificarea ∫i completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea ∫i exercitarea profesiei de avocat propune transpunerea Ón legisla˛ia rom‚n„ a dou„ directive sectoriale ale Comunit„˛ii Economice Europene, nr. 77/249 privind facilitarea exercit„rii efective de c„tre avoca˛i a libert„˛ii de a presta servicii, Directiva nr. 98/5 privind facilitarea exercit„rii Ón mod permanent a profesiei de avocat Ón alt stat membru dec‚t cel Ón care a fost ob˛inut„ calificarea, precum ∫i Directiva nr. 89/48 privind recunoa∫terea calific„rilor profesionale ob˛inute Ón urma finaliz„rii studiilor superioare, cu o durat„ de minim 3 ani, Ón ceea ce prive∫te recunoa∫terea Ón Rom‚nia a diplomei de avocat.

Aceast„ finalitate se va realiza, potrivit proiectului, prin introducerea Ón Legea nr. 51/1995 a unui capitol referitor la exercitarea Ón Rom‚nia a profesiei de c„tre avoca˛ii care au ob˛inut calificarea profesional„ Óntr-unul din statele membre ale Uniunii Europene.

Intrarea Ón vigoare, potrivit proiectului, este prev„zut„ la data ader„rii Rom‚niei la Uniunea European„, c‚nd, potrivit principiului reciprocit„˛ii, acelea∫i facilit„˛i vor opera ∫i Ón favoarea avoca˛ilor din Rom‚nia.

V„ mul˛umesc.

Comisia juridic„, rog s„ prezinte raportul.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Proiectul de lege a fost dezb„tut ∫i adoptat de Senat, ca prim„ Camer„ sesizat„. Consiliul Legislativ a avizat favorabil aceast„ ini˛iativ„ legislativ„.

Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i, Ón urma examin„rii proiectului de lege ∫i a opiniilor exprimate, a hot„r‚t cu unanimitate de voturi s„ supun„ plenului Camerei Deputa˛ilor, spre dezbatere ∫i adoptare, proiectul de Lege privind completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea ∫i exercitarea profesiei de avocat, Ón forma adoptat„ de Senat, cu men˛iunea Ónlocuirii Ón cuprinsul legii a denumirii îUniunea Avoca˛ilor din Rom‚nia“, cu îUniunea Na˛ional„ a Barourilor din Rom‚nia“.

Vreau s„ completez dec‚t faptul c„ proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Dac„ dore∫te cineva s„ intervin„ la dezbaterile generale? Nu.

Trecem la dezbaterea textelor proiectului de lege, Ón forma adoptat„ de c„tre Senat.

Titlul proiectului de lege. Adoptat Ón unanimitate. Preambulul art. I.

Adoptat Ón unanimitate.

40 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 64/12.V.2004

Œn continuare, o s„ m„ refer la textele legii modificate, ∫i nu la linioare sau alte forme de prezentare, pentru ca dumneavoastr„ s„ pute˛i urm„ri cu exactitate. Titlul capitolului VII[1] .

Votat Ón unanimitate.

Art. 80[1, 2, 3, 4 ] Dac„ ave˛i obiec˛iuni? Nu.

Votate toate Ón formula adoptat„ de c„tre Senat.

Art. 80[5, 6, 7, 8 ∫i 9]

Votate Ón unanimitate Ón formularea Senatului.

Art. 80[10, 11, 12, 13]

Votate Ón unanimitate Ón formularea Senatului.

Art. 80[14]

Votat Ón unanimitate Ón formularea Senatului.

Art. 80[15, 16] Votate Ón formularea Senatului.

Art. II.

Votat Ón unanimitate Ón formularea Senatului.

Vom supune votului final ∫i acest proiect de lege.

La punctul 21 — proiectul de Lege privind recunoa∫terea diplomelor ∫i calific„rilor profesionale pentru profesiile reglementate din Rom‚nia, proiect adoptat de c„tre Senat.

Raport comun: Comisia pentru munc„ ∫i Comisia pentru Ónv„˛„m‚nt.

Din partea ini˛iatorilor, poftim, domnule ministru!

## **Domnul Radu Damian** _**—** secretar de stat Ón Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i membri ai Camerei Deputa˛ilor,

Acest proiect de Lege privind recunoa∫terea diplomelor ∫i calific„rilor profesionale pentru profesiile reglementate din Rom‚nia, reprezint„ modul prin care se armonizeaz„ legisla˛ia intern„ cu Directiva nr. 89/48 a Comunit„˛ii Europene privind recunoa∫terea calific„rii profesionale ob˛inute Ón urma finaliz„rii studiilor superioare, cu o durat„ minim„ de 3 ani, ∫i cu Directiva nr. 92/51 a Comisiei Europene referitoare la calific„rile profesionale ob˛inute prin Ónv„˛„m‚ntul profesional secundar, postliceal ∫i prin programe de studii superioare, cu o durat„ mai mic„ de 3 ani, potrivit documentului de pozi˛ie, aprobat de Guvernul Rom‚niei, pentru capitolul II de negocieri cu Uniunea European„ privind libera circula˛ie a persoanelor.

Legea este extrem de complex„. Are un caracter foarte tehnic. Transpunerea acestor directive a impus o activitate de identificare a profesiilor reglementate ∫i de creare a organismelor de reglementare. Ea nu se refer„ la profesiile reglementate prin legi speciale, a∫a cum a fost reglementarea anterioar„ privind avoca˛ii, cum sunt profesiile din domeniul medical, ci la o list„ de 36 de profesii reglementate, care este cuprins„ Ón anex„.

Legea are anexe, care sunt extrem de detaliate. Ele con˛in, pentru identificarea cu u∫urin˛„ a referirilor din lege, chiar ∫i terminologia din ˛„rile Uniunii Europene, care toate au legi asem„n„toare.

Vreau s„ spun c„ aceast„ lege face ca, Ón momentul Ón care Rom‚nia devine membru al Uniunii Europene, orice intrare Ón Rom‚nia a unui profesionist din Uniunea European„ s„ se fac„ Ón condi˛iile respect„rii acestei legi. Deci, este o chestiune de armonizare absolut obligatorie.

Textul a fost definitivat Ómpreun„ cu reprezentan˛ii Uniunii Europene, printr-un proiect de Twining PHARE, pe care l-am utilizat cu speciali∫ti din Fran˛a.

De aceea, rug„mintea este s„ fie adoptat„ Ón forma respectiv„.

Au fost la Comisia pentru Ónv„˛„m‚nt c‚teva corecturi, ale unor relu„ri de scriere, Ón raport cu textul adoptat de Senat.

V„ mul˛umesc.

Din partea comisiilor comune — Munc„ ∫i Œnv„˛„m‚nt —, doamna pre∫edint„ Smaranda Dobrescu.

## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Cele dou„ comisii propun plenului adoptarea proiectului de lege, Óntruc‚t realizeaz„ armonizarea legisla˛iei interne cu Directiva nr. 89/48 privind recunoa∫terea calific„rilor profesionale ob˛inute Ón urma finaliz„rii studiilor superioare cu o durat„ minim„ de 3 ani, ∫i armonizare cu Directiva nr. 92/51 referitoare la calific„rile profesionale ob˛inute prin Ónv„˛„m‚ntul profesional secundar, postliceal ∫i prin programe de studii superioare, cu o durat„ mai mic„ de 3 ani, potrivit documentului de pozi˛ie aprobat de Guvernul Rom‚niei pentru capitolul II de îNegocieri cu Uniunea European„“ privind libera circula˛ie a persoanelor.

Plenul celor dou„ comisii reunite au votat Ón unanimitate acest proiect de lege.

Dac„ cineva dintre dumneavoastr„ dore∫te s„ se Ónscrie la cuv‚nt pentru dezbateri generale?

Trecem atunci la dezbaterea proiectului de lege.V„ rog s„ urm„ri˛i, Ón paralel, raportul comisiilor cu proiectul adoptat de Senat.

Dac„ la titlul proiectului de lege ave˛i obiec˛iuni? Nu. Votat Ón unanimitate.

Cap. I, titlul ∫i art. 1, 2, 3, 4. Nu sunt obiec˛iuni Votate Ón unanimitate.

La art. 5 urm„ri˛i amendamentul nr. 1. Adoptat amendamentul, modificat art. 5.

Art. 6. Nu sunt amendamente. Dac„ ave˛i obiec˛iuni? Votat Ón formula Senatului.

Titlul cap. II ∫i art. 7, 8. Dac„ sunt obiec˛iuni? Votate Ón unanimitate Ón formula Senatului. Art. 9, 10, 11, 12.

Votate Ón unanimitate Ón formula Senatului. Titlul cap. III ∫i art. 13. Votate Ón formularea Senatului. La art. 14 urm„ri˛i amendamentul nr. 2. Pofti˛i, doamna pre∫edint„ Smaranda Dobrescu!

## Domnule pre∫edinte,

Œnainte de art. 14(2), care a f„cut obiectul unui amendament, a∫ vrea s„ semnalez o gre∫eal„ care ne-a sc„pat, ∫i anume: la art. 14(1) alin. b), Ón penultimul r‚nd îDac„ Ón statul membru de origine“, ∫i nu îDac„ Ón statutul membru de origine“.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 64/12.V.2004

Am Ón˛eles. Dac„ Ón afar„ de amendamentul nr. 2 ∫i corectura propus„ de c„tre doamna Smaranda Dobrescu mai ave˛i obiec˛iuni? Nu.

Votat amendamentul, propunerea doamnei pre∫edint„, ∫i, Ón consecin˛„, art. 14 va avea alc„tuirea rezultat„ din cele dou„ propuneri.

Art. 15, 16 ∫i 17.

Votate Ón unanimitate.

La Sec˛iunea a 2-a: îRecunoa∫terea Ón cazul Ón care Ón Rom‚nia se solicit„ re˛inerea unei diplome“, urm„ri˛i, v„ rog, amendamentul nr. 3. S-a propus corectarea textului.

Dac„ ave˛i obiec˛iuni la amendamentul nr. 3? Votat Ón unanimitate, modificat textul. Art. 18, 19, 20, 21.

Votate Ón unanimitate.

Titlul Sec˛iunii a 3-a. Urm„ri˛i amendamentul nr. 4. Admis amendamentul ∫i s-a modificat titlul. Art. 22.

Votat Ón formularea Senatului.

Titlul Sec˛iunii a 4-a. Urm„ri˛i amendamentul nr. 5. Aprobat amendamentul, modificat titlul. Art. 23. Votat Ón unanimitate, nefiind obiec˛iuni Titlul Sec˛iunii a 5-a ∫i art. 24.

Votate Ón unanimitate Ón formularea Senatului. Cap. IV. Urm„ri˛i amendamentul nr. 6 la titlu. Adoptat amendamentul, modificat titlul. La art. 25 urm„ri˛i amendamentul nr. 7. Admis amendamentul, modificat articolul. Art. 26, dac„ ave˛i obiec˛iuni?

Ne cerem scuze. Sunt ni∫te gre∫eli care, probabil, provin din traducere ∫i le-am observat mai t‚rziu.

V„ propun la art. 25, alin. 4 ∫i 5, s„ Ónlocuim îsistemul na˛ional rom‚n de securitate social„“, cu îsistemul de asigur„ri sociale de s„n„tate“, at‚t la alin. 4, c‚t ∫i la 5.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Da, este o corectur„ necesar„.

Revin la art. 25 ∫i

Domnul Radu Damian a prezentat faptul c„ la comisie am formulat o serie de corecturi asupra textului, mai mult de form„ (c‚teva totu∫i ne-au sc„pat ∫i sunt nevoit s„ le prezint acum plenului): la alin. 4 este vorba de îautoritatea rom‚n„ competent„ Ó∫i stabile∫te metodologia ∫i modalit„˛ile particulare de derulare a examin„rii corespunz„toare prezentului articol“ ∫i nu î... dispozi˛iilor art. 37“. Deci: îprezentului articol“.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Da, este o corectur„ necesar„.

La art. 30, Ón partea final„ se spune: îAsiguratorul s-a conformat prescrierilor legale“. Œn loc de îprescrieri“ este vorba de îprevederilor legale ∫i reglement„rilor Ón vigoare Ón Rom‚nia“.

Supun art. 30 votului dumneavoastr„ Ón formularea rezultat„ din propunerea domnului profesor Andea. Cine este pentru? Mul˛umesc. Œmpotriv„? Ab˛ineri? Unanimitate. Art. 31 ∫i 32. Nu sunt obiec˛iuni. Votate Ón unanimitate.

La art. 33 urm„ri˛i amendamentul nr. 9. Dac„ ave˛i obiec˛iuni la amendamentul nr. 9? Nu.

Votat amendamentul, modificat art. 33. Art. 34, 35.

Domnul profesor Andea.

La art. 35 este o formulare redundant„; Ón finalul alin. 1 se spune: îse face de c„tre autoritatea competent„ rom‚n„“. Propunem s„ punem punct ∫i s„ t„iem îcare este responsabil„ de profesia respectiv„“. Se subÓn˛elege c„ autoritatea competent„ este responsabil„. Deci, punct dup„ îrom‚n„“ ∫i se taie restul.

Propun votului dumneavoastr„ art. 35 Ón formularea rezultat„ din propunerea domnului profesor Andea.

Cine este pentru? Œmpotriv„? Ab˛ineri? Unanimitate.

La art. 36 ∫i la titlul cap. V urm„ri˛i amendamentul nr. 10.

Œn afar„ de amendament, mai ave˛i ∫i alte observa˛ii, domnule Andea?

O ultim„ corectur„ la art. 36 alin. 1, Ón finalul alineatului: îAutoritatea rom‚n„ competent„ elibereaz„ solicitantului o adeverin˛„“, nu îo atestare“. Deci, o îadeverin˛„, care...“, ∫.a.m.d.

V„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 64/12.V.2004

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

O lege bogat„ Ón informa˛ie îgrea“, cum zicem noi, foarte preten˛ioas„.

Vreau s„ m„ refer la un singur aspect. S-au folosit aici dou„ substantive: _nivel„_ , care este un instrument de lucru ∫i face la plural _nivele_ , ∫i _nivel_ , substantiv masculin, care la plural face _niveluri_ .

Am Ón fa˛„ paginile 70 ∫i 71 din anexe. Pagina 71 se refer„ la anexa nr. 5, iar pe pagina 70 avem: îAceste nivele sunt definite dup„ cum urmeaz„:“. Aici este vorba de cuv‚ntul _niveluri_ , la plural, ∫i propun o asemenea redactare corect„, ∫i Ón spiritul a ceea ce urmeaz„, pentru c„ urmeaz„ nivelul trei, care cere pluralul _niveluri_ , nivelul 4.

La fel ∫i Ón anexa nr. 5, pe pagina 71 se folose∫te incorect substantivul înivelele trei ∫i patru“, mai jos îaceste nivele“. Deci, propun, Ón loc de _nivele – nivelurile_ , Ón concordan˛„ cu ceea ce urmeaz„ la singular: înivelul trei, nivelul patru“.

V„ mul˛umesc foarte mult.

Cred c„ este o sc„pare, pur ∫i simplu.

™i ini˛iatorul ∫i comisia sunt de acord cu aceste propuneri de reformulare.

Dac„ mai sunt alte observa˛ii la anexele nr. 1-6. Adoptate Ón unanimitate, cu propunerile de reformulare ale domnului secretar Leon„chescu.

Mai exist„ vreo interven˛ie cu privire la ultimele articole? Ini˛iatorul ∫i domnul ministru Gaspar.Nu mai sunt interven˛ii.

Vom supune votului final acest proiect, la sf‚r∫itul programului de ast„zi din plen.

La punctul 22 — proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr.12/2004 pentru completarea Legii nr. 44/1994.

Suntem Ón procedur„ de urgen˛„.

Doamna pre∫edint„ Smaranda Dobrescu ne propune timpii de dezbatere.

Stima˛i colegi,

V„ propunem 5 minute total discu˛ii, cu 1 minut pentru fiecare luare de pozi˛ie.

Dac„ sunte˛i de acord cu aceast„ propunere? Mul˛umesc.

Dac„ sunt voturi Ómpotriv„ sau se ab˛ine cineva? Unanimitate.

Trecem la dezbaterea proiectului Ón timpii adopta˛i de c„tre dumneavoastr„.

Titlul proiectului de lege. Adoptat Ón unanimitate. Articolul unic. Adoptat Ón unanimitate. Titlul ordonan˛ei de urgen˛„. Votat Ón unanimitate.

Articolul unic al ordonan˛ei de urgen˛„. Votat Ón unanimitate.

Vom supune proiectul votului final.

La punctul 23 — proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 9/2004 pentru completarea art. 26 din Legea nr. 130/1996.

Tot Ón procedur„ de urgen˛„ suntem.

Doamna pre∫edint„ Smaranda Dobrescu, v„ rog s„ ne propune˛i timpii de dezbatere.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

V„ propunem aceia∫i timpi: 5 minute per total discu˛ii ∫i 1 minut lu„ri de cuv‚nt.

Dac„ sunte˛i de acord?

Dac„ sunt voturi Ómpotriv„ sau ab˛ineri? Nu sunt. Unanimitate.

Trecem la dezbaterea pe texte.

La titlul proiectului de lege dac„ ave˛i obiec˛iuni? Nu ave˛i.

Votat Ón unanimitate. Cuprinsul articolului unic. Votat Ón unanimitate. Titlul ordonan˛ei de urgen˛„. Votat Ón unanimitate. Articolul unic al ordonan˛ei de urgen˛„. Votat Ón unanimitate.

Stima˛i colegi,

V-a∫ ruga s„ v„ anun˛a˛i liderii grupurilor parlamentare c„ se apropie ora votului final ∫i n-a∫ dori s„ Óncepem aceast„ procedur„ cu un apel nominal.

V„ rog s„ v„ invita˛i to˛i colegii Ón sal„, dup„ cum v„ rog s„ lua˛i act, Ónainte de a continua, de faptul c„ m‚ine la ora 15,00 avem ∫edin˛„ comun„, potrivit comunic„rii care vi s-a f„cut deja, dar o repet, pentru a fi sigur c„ a˛i Ón˛eles.

Punctul 24 — proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 8/2004. ™i aici suntem Ón procedur„ de urgen˛„.

Din partea Comisiei pentru administra˛ie, domnul vicepre∫edinte Bara. Propune˛i timpii de dezbatere.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Av‚nd Ón vedere c„ aceast„ ordonan˛„ a sosit de la Senat ∫i exist„ un singur amendament respins, propun 2 minute ∫i 5 minute pentru Óntreaga ordonan˛„.

Dac„ sunte˛i de acord cu aceast„ propunere? Dac„ sunt voturi Ómpotriv„? Ab˛ineri? Unanimitate.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 64/12.V.2004 Trecem la dezbaterea proiectului Ón forma adoptat„ de c„tre Senat.

La titlul proiectului de lege dac„ ave˛i obiec˛iuni? Votat Ón unanimitate Ón forma Senatului. Cuprinsul articolului unic. Votat Ón unanimitate.

Titlul ordonan˛ei de urgen˛„. Votat Ón unanimitate.

Cuprinsul articolului unic.

Votat Ón unanimitate.

Am parcurs textele acestui proiect de lege Œl vom supune votului final azi.

Proiectul de Lege privind Ónfiin˛area Administra˛iei Na˛ionale de Meteorologie.

Comisia pentru agricultur„ s„ fie prezent„. Ini˛iatorul cine este?

Pofti˛i, domnule ministru!

## **Domnul Florin Stadiu** — _secretar de stat Ón Ministerul Mediului ∫i Gospod„ririi Apelor_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Evolu˛ia Ón ultimii 4 ani a activit„˛ii de meterologie, cooptarea ca membru a dou„ activit„˛i de prestigiu a Uniunii Europene, EURONET-ul ∫i EUROSAT-ul, precum ∫i toate directivele Uniunii Europene pe domeniu, au dus la necesitatea moderniz„rii institu˛ionale a activit„˛ii de meteorologie.

Mul˛umind pentru profesionalismul cu care s-a discutat legea Ón Comisia pentru agricultur„, v„ rug„m s„ fi˛i de acord cu adoptarea ei, cu amendamentele comisiei. V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Pofti˛i, domnule pre∫edinte al Comisiei pentru agricultur„, s„ prezenta˛i raportul comisiei.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

La Óntocmirea raportului comisia a avut Ón vedere avizul Consiliului Legislativ, avizul Comisiei pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic, avizul Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci ∫i avizul Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare Ónfiin˛area Administra˛iei Na˛ionale de Meteorologie, cu statut de regie autonom„, prin reorganizarea Companiei Na˛ionale Institutul Na˛ional de Meteorologie, Hidrologie, Gospod„rirea Apelor —S.A., care se desfiin˛eaz„.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, potrivit prevederilor art. 73 alin. (3) lit. h) din Constitu˛ia Rom‚niei, republicat„.

La dezbaterea proiectului a participat ca invitat, Ón conformitate cu prevederile art. 51 ∫i 52 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, domnul Florin Stadiu, secretar de stat Ón Ministerul Mediului ∫i Gospod„ririi Apelor.

Raportul comisiei a fost adoptat Ón unanimitate Ón ∫edin˛a din 21 aprilie 2004. Proiectul de lege a fost adoptat de Senat Ón ∫edin˛a din 18 martie 2004. Proiectul de lege, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare, este de competen˛a decizional„ a Camerei Deputa˛ilor.

V„ mul˛umesc.

Dac„ dintre dumneavoastr„ dore∫te cineva s„ intervin„?

Pofti˛i, domnule deputat!

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor colegi,

O prim„ constatare: prezentul text de lege are un caracter mai mult tehnic. Fa˛„ de varianta sosit„ de la Senat, am considerat c„ se impun dou„ categorii de modific„ri, o prim„ categorie care vizeaz„ o mai bun„ clarificare a structurii organizatorice a viitoarei administra˛ii ∫i o a doua categorie, de modific„ri care vizeaz„ activitatea acestei noi institu˛ii.

Mul˛umesc colegilor de la Comisia pentru agricultur„ pentru acceptarea amendamentelor propuse de mine ∫i rog ∫i plenul Camerei Deputa˛ilor s„ adopt„m textul de lege, cu variantele ∫i cu modific„rile propuse ∫i acceptate de comisie.

Mul˛umesc.

Dac„ mai dore∫te cineva s„ intervin„? Nu. Trecem la dezbaterea textelor proiectului de lege.

La titlul acestuia dac„ ave˛i obiec˛iuni? Votat Ón unanimitate.

La art. 1 urm„ri˛i amendamentul 2. Pofti˛i, domnule deputat!

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Dup„ ce am parcurs cu aten˛ie textul acestui raport am constatat unele inconsecven˛e de redactare ∫i ne afl„m Ón fa˛a uneia dintre ele, cu o mare frecven˛„ pe parcursul Óntregului text ∫i nu doresc s„ revin. Este vorba de denumirea corect„ ∫i din punct de vedere grafic a ministerului tutelar al Administra˛iei Na˛ionale de Meteorologie, Ministerul Mediului ∫i Gospod„ririi Apelor.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Titlul propus de c„tre domnul deputat este corect ∫i nu cred c„ trebuie s„

Tot ceea ce numim o gre∫eal„ material„, la art. 3 lit. k).

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 64/12.V.2004

Lit. k) este la alin. 2. La alin. 1 dac„ ave˛i obiec˛iuni? Votat Ón unanimitate.

La alin. 2 urm„ri˛i amendamentul 4. Dac„ la acest amendament, Ón afar„ de interven˛ia pe care o s-o fac„ distinsul nostru coleg la lit. k), mai exist„ alte obiec˛iuni? Dar Ónt‚i s„ v„ ascult pe dumneavoastr„, domnule coleg.

Mul˛umesc. La lit. k) este vorba de îorganizarea ∫i coordonarea sistemului na˛ional de formare ∫i preg„tire profesional„ Ón domeniul meteorologiei, climatologiei ∫i fizica atmosferei“.

L-a˛i g„sit. S-a pierdut un îi“, spune domnul pre∫edinte, l-a g„sit domnul deputat, a∫a c„ s-a restabilit echilibrul.

Dac„ sunt alte obiec˛iuni la amendamentul 4?

Votat acest amendament, modificate textele Ón mod corespunz„tor, inclusiv prin ad„ugarea lit. îi“ la lit. k).

Art. 4. Pentru alin. 1 nu sunt obiec˛iuni. Dac„ ave˛i dumneavoastr„?

Votat Ón unanimitate.

- Pentru alin. 2 urm„ri˛i amendamentul 5.

- Admis amendamentul, modificat art. 4 alin. 2.

- La art. 5 dac„ ave˛i obiec˛iuni la alin. 1?

- Votat Ón unanimitate.

- Pentru alin. 2, 3, nou introdus, ∫i 4, urm„ri˛i

- amendamentul 6.

Admis amendamentul, modificat art. 5, Óncep‚nd cu alin. 2, potrivit propunerii comisiei.

- La art. 6 urm„ri˛i amendamentul 7.

- Admis amendamentul, modificat art. 6.

- La art. 7 comisia nu a avut amendamente. Dac„ ave˛i

- dumneavoastr„ obiec˛iuni?

- Votat textul ini˛ial Ón unanimitate.

- La art. 8 urm„ri˛i amendamentul 9. Dac„ ave˛i

- obiec˛iuni?

- Admis amendamentul, modificat art. 8.

- La art. 9 comisia nu a avut amendamente. Dac„ ave˛i

- obiec˛iuni?

- Votat Ón unanimitate Ón forma ini˛ial„.

- La art. 10 urm„ri˛i amendamentul 11.

- Votat amendamentul, modificat art. 10.

- La art. 11, pentru alin. 1 ∫i 2 comisia nu a avut

- amendamente.

- Votate textele ini˛iale.

- Alin. 3. Urm„ri˛i amendamentul 12.

- Admis amendamentul 12, modificat alin. 3 de la art. 11.

- Pentru alin. 4 comisia nu a avut amendamente. Dac„

- ave˛i obiec˛iuni?

- Votat textul ini˛ial.

- La art. 12 urm„ri˛i, v„ rog, amendamentul 13.

Admis amendamentul, modificat art. 12, mai exact modificat Ón partea introductiv„ ∫i cu privire la punctul 6. Dar se ∫i introduc, urm„ri˛i pagina 14 din raport, trei puncte noi: 8, 9 ∫i 10.Dac„ ave˛i obiec˛iuni? Admis amendamentul, modificate ∫i completate aceste texte.

- La art. 13 urm„ri˛i amendamentul 14.

Admis amendamentul, modificat art. 13.

Art. 14, dac„ ave˛i obiec˛iuni? Comisia nu a avut amendamente.

- Votat textul Ón forma Senatului.

- Art. 15. Urm„ri˛i amendamentul 16.

- Admis amendamentul 16, modificat art. 15 cu privire

- la punctul 2 al Anexei nr. 2.

- Art. 16. Dac„ ave˛i obiec˛iuni? Comisia nu a avut. Adoptat textul ini˛ial.

Art. 18. Dac„ sunt obiec˛iuni?

A r„mas textul ini˛ial, dac„ nu ave˛i obiec˛iuni. Anexa nr. 1. Nu sunt obiec˛iuni. Votat„ Ón unanimitate.

Anexa nr. 2. A∫ ruga ∫i comisia ∫i _staff_ -ul tehnic, la anexa nr. 1, s„ respecte literele numelor proprii: o dat„ le-a scris cu liter„ mare, o dat„ cu liter„ mic„. ™i mai sunt multe corecturi de f„cut acolo, nu gramaticale, ci gre∫eli materiale.

Dac„ alte obiec˛iuni sunt la Anexele nr. 1 sau nr. 2? Nu.

Votate Ón unanimitate.

Stima˛i colegi, Insist s„ v„ prezenta˛i Ón sal„, pentru c„ altminteri va trebui s„ citim catalogul.

La proiectele sau propunerile de la punctul 26 ∫i 27 lipsesc ini˛iatorii, deci am‚n„m dezbaterea propunerilor de respingere ale acestora.

La punctul 28, dac„ sunt ini˛iatorii la propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 65/1997 privind regimul pa∫apoartelor. Nu sunt, o am‚n„m.

Propunerea legislativ„ privind acordarea unui procent de minimum 10% din construc˛iile realizate prin A.N.L. Dac„ sunt aici ini˛iatorii? Nu sunt, am‚n„m dezbaterea propunerii.

Propunerea legislativ„ pentru completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 32/1998 privind organizarea cabinetului demnitarului.

Ini˛iatorii dac„ sunt aici? Am‚n„m dezbaterea acestei propuneri.

Propunerea legislativ„ pentru abrogarea ∫i modificarea unor dispozi˛ii din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

Dac„ sunt prezen˛i ini˛iatorii? Pofti˛i!

Comisia!

Pofti˛i? P„i comisia, dar trebuie s„ fie ∫i ini˛iatorul. Nu sunt prezen˛i.

Urm„torul. Punctul 32 — propunerea legislativ„ privind completarea art. 15 din Legea nr. 571. Nici aici nu sunt ini˛iatorii, fiind aceia∫i.

- La urm„torul, de la 33. Sunt aceia∫i ini˛iatori? Pofti˛i! Propunerea legislativ„ privind completarea art. 201. Pofti˛i!

Propunerea legislativ„ se refer„ la scutirea de tax„ pentru cre∫e, pentru ∫coli de stat ∫i ∫coli confesionale.

Œn punctul de vedere al Guvernului se prevede c„ indirect se acord„ acest lucru. Œns„, dac„ nu este scris explicit Ón textul legii, exist„ posibilitatea de corup˛ie, pentru c„ cei de la Finan˛e pot s„ spun„ c„: îDac„ nu este scris concret Ón textul legii, nu acord„m aceast„ scutire“.

Eu cer plenului Camerei Deputa˛ilor s„ aprobe aceast„ ini˛iativ„, pentru c„ este necesar„ pentru ∫coli ∫i gr„dini˛e, este foarte important„, pentru c„ ∫tim foarte bine cu ce greut„˛i se lupt„ ∫colile noastre Ón timpul iernii.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 64/12.V.2004

Domnul vicepre∫edinte Grigora∫.

## Stima˛i colegi, Domnule pre∫edinte,

Aceast„ ini˛iativ„ legislativ„ a fost dezb„tut„ la Senat ∫i a fost respins„. Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci din Camera Deputa˛ilor a fost de acord cu solu˛ia Senatului, respectiv de respingere, motiva˛ia fiind urm„toarea: art. 201 alin. 1 lit. i) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal prevede c„: îEste scutit de la plata accizelor orice ulei mineral achizi˛ionat direct de la agen˛ii economici produc„tori sau importatori, utilizat pentru producerea de agent termic ∫i ap„ cald„“, deci inclusiv cel achizi˛ionat de cre∫e, gr„dini˛e, ∫coli generale ∫i licee de stat sau confesionale.

Œn acest caz, potrivit art. 23 de la Titlul VII, din Normele metodologice men˛ionate mai sus, scutirea se acord„ indirect, prin achizi˛ionarea combustibilului la pre˛uri de accize ∫i restituirea ulterioar„ a accizelor pl„tite.

Œn aceste condi˛ii, ne men˛inem punctul de vedere, respectiv de adoptare a solu˛iei Senatului, de respingere a acestei ini˛iative.

Dac„ mai dore∫te cineva s„ intervin„? Nu. Vom supune votului final propunerea de respingere.

Stima˛i colegi,

La punctul 28 ini˛iatorii n-au solicitat s„ fie prezen˛i. Este vorba de propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei Guvernului privind regimul pa∫apoartelor.

Domnule vicepre∫edinte Bara, al Comisiei pentru administra˛ie public„.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Comisia a analizat modificarea ∫i completarea ordonan˛ei Guvernului, ini˛iativa legislativ„ privind regimul pa∫apoartelor ∫i a hot„r‚t respingerea acestei ini˛iative Ón unanimitate. ™i am s„ spun numai dou„ motive care au dus la aceasta: introducerea prevederilor de la art. 14 alin. 1 lit. d) nu se justific„, deoarece con˛inutul acestora se reg„se∫te Ón art. 14 alin. 1 lit. e). Iar propunerea legislativ„ nu aduce noi reglement„ri, noi solu˛ii suplimentare, ci practic divizeaz„ textul de la lit. e), de la alin. 1, art. 14, Ón patru p„r˛i, propun‚nd pentru fiecare din situa˛iile prev„zute de acestea o durat„ fix„ a m„surii luate de organele abilitate, respectiv 5 ani, 2 ani, 6 luni sau 1 an.

Deci, propun plenului Camerei Deputa˛ilor respingerea, raport care s-a discutat ∫i Ón cadrul comisiei ∫i s-a aprobat Ón unanimitate, a∫a cum spuneam.

Dac„ mai dore∫te cineva s„ intervin„? Vom supune propunerea de respingere votului final.

La punctul 29 — propunerea legislativ„ privind acordarea unui procent de minimum 10% din construc˛iile realizate prin A.N.L. Rog Comisia pentru administra˛ie s„∫i sus˛in„ propunerea de respingere.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

f n‚nd cont de avizele Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i, Comisiei pentru buget, a Consiliului Legislativ ∫i de punctul de vedere al Guvernului, aceast„ ini˛iativ„ are ca obiect, de fapt, acordarea unui procent de minim 10% din construc˛iile realizate prin Agen˛ia Na˛ional„ pentru Locuin˛e angaja˛ilor din toate domeniile siguran˛ei na˛ionale.

Œn conformitate cu aceste prevederi legale ce vizeaz„ exclusiv sprijinirea tinerilor Ón vederea Ónchirierii unor locuin˛e, ini˛iatorii propunerii legislative extind aceast„ facilitate la to˛i angaja˛ii din domeniul siguran˛ei na˛ionale.

Œn consecin˛„, aceast„ ini˛iativ„ a fost analizat„ Ón cadrul Comisiei pentru administra˛ie ∫i s-a propus respingerea acesteia. Œn urma votului, aceast„ propunere de respingere a fost votat„ Ón unanimitate de c„tre to˛i membrii comisiei prezen˛i.

V„ mul˛umesc.

Domnul secretar Leon„chescu dore∫te s„ intervin„ cu privire la aceast„ propunere.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Doresc s„ sus˛in propunerea f„cut„, de respingere a acestui proiect de lege, ∫i pentru faptul c„ ini˛iatorul, Ónc„ din titlu nu ∫tie ce vrea. Ia g‚ndi˛i-v„ la titlu: îPropunerea legislativ„ privind acordarea unui procent“, deci 1%, îde minimum 10%“. S„ se hot„rasc„, vrea 10% sau un procent?

V„ mul˛umesc.

Vom supune propunerea de respingere votului final. Propunerea legislativ„ pentru completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 32 din 30 ianuarie 1998 privind organizarea cabinetului demnitarului. Tot Comisia pentru administra˛ie a propus respingerea.

V„ rog, domnule deputat!

Prezenta ini˛iativ„ legislativ„ are ca obiect de reglementare completarea Anexei nr. 1 la Ordonan˛a Guvernului nr. 32. Comisia pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic propune plenului Camerei Deputa˛ilor respingerea propunerii legislative, din urm„toarele motive: cabinetul secretarului de stat a func˛ionat de la data apari˛iei Ordonan˛ei Guvernului nr. 32 din 1998 ∫i p‚n„ la intrarea Ón vigoare a Legii nr. 76 din 2001 prin care s-au aprobat ∫i modific„rile acestei ordonan˛e.

Av‚nd Ón vedere c„ prin Ónfiin˛area cabinetului demnitarului sunt implicate cheltuieli suplimentare de la bugetul de stat, era necesar ca Ón conformitate cu prevederea art. 138 din Constitu˛ie ∫i art. 5 din Legea finan˛elor publice nr. 500, s„ se indice ∫i sursa de finan˛are, aspect netratat Ón aceast„ propunere legislativ„.

Deci, Comisia pentru administra˛ie, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic propune respingerea acestei ini˛iative legislative, respingere care a fost votat„ Ón unanimitate de voturi Ón cadrul comisiei.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 64/12.V.2004

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Dac„ dintre dumneavoastr„ dore∫te cineva s„ intervin„ la aceast„ propunere a comisiei? O vom supune votului final, dac„ nu exist„ obiec˛ii.

Stima˛i colegi,

P‚n„ Óncepem procedura votului final, dac„ nu va fi cazul s„ Óncepem apelul, vreau s„ v„ informez c„ la Biroul permanent al Camerei Deputa˛ilor a fost Ónregistrat proiectul de Lege privind unele m„suri privind combaterea migra˛iei politice.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urm„toarele comisii: Ón fond— Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i; pentru avize— Comisia pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic ∫i Comisia pentru drepturile omului.

S-a fixat termen pentru raport: 3 iunie.

Stima˛i colegi,

V„d c„ îamenin˛area“ cu apelul nominal a dat roade. Trecem la exprimarea votului dumneavoastr„ cu privire la proiectele dezb„tute ∫i Ónscrise pentru vot final ast„zi.

Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind asigur„rile private de s„n„tate— lege organic„. Cine este pentru? 182 voturi pentru.

Œmpotriv„? Nu sunt.

Ab˛ineri? Nu sunt.

Adoptat.

Proiectul de Lege pentru acceptarea amendamentelor la Conven˛ia referitoare la Regulamentul interna˛ional din 1972 pentru prevenirea abordajelor pe mare, adoptate de Organiza˛ia Maritim„ Interna˛ional„ prin Rezolu˛ia Adun„rii A.910(22), la Londra la 29 noiembrie 2001— lege ordinar„.

Cine este pentru? 183 de voturi.

Œmpotriv„?

Ab˛ineri? Nu sunt.

Adoptat.

Proiectul de Lege pentru ratificarea Memorandumului de Ón˛elegere Óntre Rom‚nia ∫i Comunitatea European„ privind participarea Rom‚niei la Programul comunitar Ón domeniul schimburilor electronice de date Óntre administra˛ii (IDA), semnat la Geneva la 10 decembrie 2003, ∫i pentru aprobarea pl„˛ii contribu˛iei financiare aferente particip„rii la acest Program Ón anul 2004— lege ordinar„.

Cine este pentru? 183 de voturi pentru.

Œmpotriv„?

Ab˛ineri? Nu sunt.

Adoptat.

Proiectul de Lege pentru ratificarea Contractului de finan˛are dintre Rom‚nia ∫i Banca European„ de Investi˛ii ∫i Compania Na˛ional„ de Autostr„zi ∫i Drumuri Na˛ionale din Rom‚nia —S.A., pentru finan˛area proiectului de construire a autostr„zii Arad — Timi∫oara — Lugoj, etapa I, semnat la Bucure∫ti la 24 decembrie 2003— lege ordinar„.

Cine este pentru? Mul˛umesc. Tot 182 de voturi. Œmpotriv„?Ab˛ineri?

Unanimitate

Proiectul de Lege privind unele m„suri prealabile lucr„rilor de construc˛ie de autostr„zi ∫i drumuri na˛ionale— lege organic„.

Cine este pentru? Mul˛umesc. 181 de voturi. Œmpotriv„?Ab˛ineri? Unanimitate.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 9/2004 privind unele contracte de garan˛ie financiar„— lege ordinar„.

Cine este pentru? Mul˛umesc. 181 de voturi pentru. Œmpotriv„? 2 voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? Nu sunt.

Adoptat.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activit„˛ii veterinare— lege ordinar„.

Cine este pentru? 183 de voturi pentru. Œmpotriv„?Ab˛ineri? Adoptat.

Propunerea legislativ„ pentru modificarea alin. 1 al art. 93 din Legea administra˛iei publice locale nr. 215/2001.

S-a propus respingerea acesteia. Cine este pentru? 175 de voturi pentru. Œmpotriv„? Nu sunt.

Ab˛ineri? Nu sunt.

Propunerea de respingere a fost adoptat„.

Proiectul de Lege privind unele m„suri referitoare la bunurile primite cu titlu gratuit cu prilejul unor ac˛iuni de protocol Ón exercitarea mandatului sau a func˛iei— lege ordinar„.

Cine este pentru? 181 de voturi pentru. Œmpotriv„? Ab˛ineri? Nu sunt.

Adoptat.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 101/2000 pentru modificarea anexei Ordonan˛ei de urgen˛„ nr. 21/1997 privind restituirea unor bunuri imobile care au apar˛inut comunit„˛ilor evreie∫ti din Rom‚nia ∫i a anexei Ordonan˛ei de urgen˛„ nr. 83/1999 privind restituirea unor bunuri imobile care au apar˛inut comunit„˛ilor cet„˛enilor apar˛in‚nd minorit„˛ilor na˛ionale din Rom‚nia— lege organic„.

Cine este pentru? 182 de voturi pentru. Œmpotriv„? Nu sunt.

Ab˛ineri? Nu sunt.

Adoptat.

Proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea execut„rii lucr„rilor de construc˛ii — lege organic„.

Cine este pentru? 182 de voturi pentru. Œmpotriv„?

Ab˛ineri? Nu sunt.

Adoptat.

Propunerea legislativ„ pentru modificarea art. 4 din Legea nr. 50/1991, republicat„, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare, privind autorizarea execut„rii lucr„rilor de construc˛ii.

S-a propus respingerea acesteia.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 64/12.V.2004 Cine este pentru? 179 de voturi pentru. Œmpotriva propunerii de respingere? Nu sunt. Ab˛ineri? Nu sunt.

Respins„ propunerea.

Propunerea legislativ„ pentru modificarea Legii nr. 401 din 7 octombrie 2003 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea execut„rii lucr„rilor de construc˛ii.

Cine este pentru propunerea de respingere? 179 de voturi pentru respingere.

Œmpotriv„? Nu sunt.

Ab˛ineri? Nu sunt.

Respins„ propunerea.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 165/2002 pentru modificarea art. 138 ∫i art. 139 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 28/2002 privind valorile mobiliare, serviciile de investi˛ii financiare ∫i pie˛ele reglementate— lege organic„.

Cine este pentru? Mul˛umesc. 181 de voturi pentru. Œmpotriv„?Ab˛ineri? Adoptat.

Proiectul de Lege privind Ordinul _Meritul pentru Œnv„˛„m‚nt_ ∫i Medalia _Meritul pentru Œnv„˛„m‚nt_ — lege ordinar„.

Cine este pentru? Mul˛umesc. 181 de voturi pentru. Œmpotriv„?

Ab˛ineri? Nu sunt. Adoptat.

Propunerea legislativ„ pentru modificarea Ordonan˛ei de urgen˛„ nr. 165/2002 pentru modificarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 28/2002 privind valorile mobiliare, serviciile de investi˛ii financiare ∫i pie˛ele reglementate. ™i aici s-a propus respingerea de c„tre Comisia pentru buget.

Cine este pentru propunerea de respingere? Tot 181 de voturi pentru.

Œmpotriv„?

Ab˛ineri? Nu sunt.

A fost respins„ propunerea.

Proiectul de Lege privind stimularea privatiz„rii ∫i dezvolt„rii societ„˛ilor comerciale din domeniul agriculturii— lege ordinar„.

Cine este pentru lege? Tot 181 de voturi pentru. Œmpotriv„? Ab˛ineri? Unanimitate.

Proiectul de Lege privind Semnul onorific _Vulturul Rom‚niei_ .

Cine este pentru? Tot 181 de voturi pentru. Œmpotriv„? Ab˛ineri? Adoptat.

Proiectul de Lege privind completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea ∫i exercitarea profesiei de avocat— lege organic„.

Cine este pentru? 181 de voturi pentru. Œmpotriv„? Ab˛ineri? Adoptat.

Proiectul de Lege privind recunoa∫terea diplomelor ∫i calific„rilor profesionale pentru profesiile reglementate din Rom‚nia.

Cine este pentru? 181 de voturi pentru. Œmpotriv„? Nu sunt. Ab˛ineri? Nu sunt. Adoptat.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 12/2004 pentru completarea Legii nr. 44/1994 privind veteranii de r„zboi, precum ∫i unele drepturi ale invalizilor ∫i v„duvelor de r„zboi— lege organic„.

Cine este pentru? 183 de voturi pentru. Œmpotriv„? Ab˛ineri? Nu sunt. Adoptat.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 9/2004 pentru completarea art. 26 alin. 2 din Legea nr. 130/1996 privind contractul colectiv de munc„— lege organic„.

Cine este pentru? 179 de voturi pentru. Œmpotriv„? Un vot Ómpotriv„. Ab˛ineri? Nu sunt. Adoptat.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 8/2004 privind prelungirea duratei unor contracte de Ónchiriere— lege ordinar„.

Cine este pentru? 180 de voturi pentru. Œmpotriv„? Nu sunt. Ab˛ineri? Nu sunt. Adoptat. Proiectul de Lege privind Ónfiin˛area Administra˛iei Na˛ionale de Meteorologie— lege organic„. Cine este pentru? 181 de voturi pentru. Œmpotriv„? Nu sunt. Ab˛ineri? Nu sunt. Adoptat. Propunerea legislativ„ privind completarea Art. 201 alin. 1 lit. i) din Legea nr. 571 din 2003 privind Codul fiscal.

S-a propus respingerea. Cine este pentru aceast„ propunere? 179 de voturi pentru. Œmpotriv„? 5 voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? Nu sunt. Adoptat„ propunerea de respingere. Propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 65 din 28 august 1997 privind regimul pa∫apoartelor Ón Rom‚nia.

S-a propus respingerea. Cine este pentru? 179 de voturi pentru. Œmpotriv„? Nu sunt. Ab˛ineri? Nu sunt. Propunerea legislativ„ privind acordarea unui procent de minimum 10% din construc˛iile realizate prin A.N.L. angaja˛ilor din toate domeniile siguran˛ei na˛ionale. S-a propus respingerea. Cine este pentru aceast„ propunere? 181 de voturi pentru respingere. Œmpotriv„? Ab˛ineri? Nu sunt. Adoptat„ propunerea de respingere. Propunerea legislativ„ pentru completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 32 din 30 ianuarie 1998 privind organizarea cabinetului demnitarului din administra˛ia public„ central„.

S-a propus, de asemenea, respingerea.

Cine este pentru aceast„ solu˛ie? 178 de voturi pentru. Œmpotriv„? Nu sunt. Ab˛ineri? Nu sunt. S-a aprobat propunerea de respingere. MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 64/12.V.2004

Stima˛i colegi,

Am Óncheiat procedura votului final.

Vreau s„ v„ anun˛ c„ dup„-amiaz„ se va lucra Ón comisii. Rog Comisia juridic„ s„ fac„ audierile p‚n„ m‚ine la o or„ rezonabil„, ca s„ putem comunica celor dou„ Camere raportul.

V„ amintesc c„ m‚ine, la ora 15,00, este ∫edin˛„ comun„ cu Senatul. P‚n„ la ora 15,00 sunt activit„˛i Ón comisie.

V„ reamintesc, de asemenea, c„, Óntruc‚t pentru joi au r„mas pe ordinea de zi doar propuneri de respingere,

cred c„ este mult mai oportun s„ se lucreze Ón comisii ∫i am avut consult„ri Ón acest sens cu ∫efii grupurilor parlamentare ∫i cu membrii Biroului permanent. Deci, se va lucra Ón comisii.

M‚ine dup„-amiaz„, Óns„, nu lucra˛i Ón comisii sau Ón teritorii, veni˛i la ∫edin˛a comun„ a celor dou„ Camere. V„ mul˛umesc.

Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, str. Izvor nr. 2–4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucure∫ti, cont nr. 2511.1—12.1/ROL Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti ∫i nr. 5069427282 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ∫i 402.21.78, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 64/12.V.2004 con˛ine 48 de pagini.**

Pre˛ul 91.200 lei