™tefan P„∫cu˛

## Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor,

Secet„ mare, secet„ prelungit„. Agricultura parc„ s-a obi∫nuit cu seceta de parc„ ar fi ceva normal. Problemele create de secet„ sunt Óns„ resim˛ite ∫i de sistemul energetic na˛ional. Toate problemele legate de secet„ sunt amplificate de neglijen˛a guvern„rilor anterioare, dar ∫i de cea actual„. Am folosit termenul îneglijen˛„“ ca s„ uit alte expresii mult mai dure.

Reducerea drastic„ a extrac˛iei de c„rbune ∫i implicit produc˛ia de energie electric„ Ón termocentrale coroborat„ cu folosirea nes„buit„ a apelor din acumul„rile marilor hidrocentrale au dus la aceast„ posibil„ criz„ energetic„ creat„ de seceta continu„.

Mai r„u, nu s-au luat la timp m„suri de dragare a aluviunilor Ón zona de alimentare cu ap„ a Centralei atomoelectrice de la Cernavod„, neglijen˛„ care a dus la oprirea unui reactor.

Toate acestea au dus la necesitatea producerii de energie electric„ Ón cantit„˛i mari Ón termocentrale. Profit‚nd de acest moment de criz„, liderul de sindicat al L.S.M.V.J. ∫i deputat Ón Parlamentul Rom‚niei, Vasile Savu, s-a angajat ferm, cu Ónalt sim˛ patriotic ∫i deosebit elan revolu˛ionar, s„ dea ˛„rii c‚t mai mult c„rbune. A semnat un protocol prin care este de acord ca sindicali∫tii pe care Ói p„store∫te s„ lucreze ∫i s‚mb„ta pentru cre∫terea produc˛iei de c„rbune.

Totu∫i, nu Ón˛eleg un lucru. Domnul lider de sindicat ori nu ∫tie ori nu vrea s„ ∫tie c„ organiza˛iile sindicale de la unit„˛ile miniere din Valea Jiului au fost de acord s„ lucreze zilele de s‚mb„t„ Ónc„ de la Ónceputul anului.

Vom spune: foarte bine, lucr„m mai mult, producem mai mult, c‚∫tig„m mai mult. Din nefericire, lucrurile nu stau chiar a∫a deoarece lucr„m mai mult, producem mai mult ∫i c‚∫tig„m mai pu˛in. De ce? Pentru c„, Ón timp ce pre˛urile cresc mereu la toate produsele, la energie electric„, la gaze, la lemn ∫i a∫a mai departe, pre˛ul tonei de c„rbune stagneaz„ sau cre∫te foarte pu˛in, astfel Ónc‚t pierderile C.N.H.-ului sunt Ón continu„ cre∫tere.

Astfel, fondul de salarii este acela∫i, iar, atunci c‚nd se lucreaz„ mai mult, salariul, acel faimos K, scade.

Cu alte cuvinte, tot s„rmanii mineri r„m‚n p„guba∫i!