Stenogramă plen

V„ mul˛umesc. Œl invit la microfon pe domnul Ludovic Mardari. Urmeaz„ domnul Mircea Costache.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi are titlul: îDisponibilizarea ceferi∫tilor — o nou„ confirmare a falimentului guvernelor postdecembriste“ .

Œn calitate de parlamentar cu domiciliul Ón municipiul Timi∫oara, unde se afl„ sediul celei mai mari regionale C.F.R. din ˛ar„ cu cea mai dens„ ∫i mai veche re˛ea feroviar„, nu pot r„m‚ne indiferent fa˛„ de problemele grave cu care se confrunt„ ceferi∫tii Ón prezent. De mai bine de 13 ani, restructurarea anun˛at„ de guvernele care s-au perindat la conducerea ˛„rii a Ónsemnat doar disponibilizarea de personal, autorit„˛ile fiind incapabile s„ adopte alte m„suri tehnico-economice ∫i organizatorice Ón vederea rentabiliz„rii activit„˛ii ∫i, implicit, a cre∫terii num„rului de locuri de munc„, nu a reducerii drastice a acestora. P.S.D. nu se abate de la aceast„ regul„, Ón ciuda faptului c„ Ón campania electoral„ din anul 2000 a promis un milion de noi locuri de munc„. Nimeni nu contest„ necesitatea restructur„rii activit„˛ii din C.F.R., Ón situa˛ia Ón care arieratele au ajuns la aproximativ 8.000 de miliarde de lei, din care 5.000 la bugetul de stat.

Se impunea Óns„ ca P.S.D. s„ acorde o aten˛ie corespunz„toare ∫i responsabil„ acestui sector Ónc„ din decembrie 2000 c‚nd a preluat puterea. O verificare

continu„ pe criterii de performan˛„ economic„ ar fi fost bine venit„ pentru a evita supradimensionarea situa˛iilor de lucr„ri de repara˛ii Ón cazul efectu„rii lor de c„tre ter˛i, pentru a preveni suspendarea cu rea-credin˛„ a activit„˛ii pe unele linii locale Ón favoarea transportului rutier, pentru a stopa aprovizionarea haotic„ de materiale la pre˛uri nejustificat de mari. Este adev„rat c„ s-ar fi dat o grea lovitur„ clientelei politice ∫i intereselor pecuniare ale celor care asigurau managementul, dar arieratele men˛ionate anterior s-ar fi diminuat semnificativ.

Œn alt„ ordine de idei, era u∫or de prev„zut c„ vor trece mul˛i ani p‚n„ c‚nd transportul de c„l„tori ∫i de marf„ pe calea ferat„ va ajunge iar la nivelul de dinaintea lui 1989. Economia continu„ s„ fie inferioar„ acelei perioade. Naveti∫tii proveni˛i din mediul rural, nemaiav‚nd de lucru Ón ora∫e au r„mas pe la casele lor reprofil‚ndu-se for˛at pe agricultura de subzisten˛„. Chiar ∫i Ón condi˛iile Ón care redresarea economic„ se las„ a∫teptat„, cei aproape 11.000 de km de re˛ea feroviar„ afla˛i Ón patrimoniul statului nu pot fi abandona˛i la cheremul ho˛ilor, capabili s„ fure p‚n„ ∫i buc„˛ile de ∫in„ pentru a le vinde la fier vechi. Dimpotriv„, administrarea lor corespunz„toare este imperios necesar„.

A∫a cum s-au utilizat de la bugetul de stat sume uria∫e pentru modernizarea ROMTELECOM-ului ∫i a b„ncilor, care ulterior au fost privatizate pe nimic datorit„ ∫p„gii dovedite c„ a fost primit„ de negociatori, nu v„d de ce nu se puteau aloca sumele necesare pentru repararea, respectiv automatizarea infrastructurii feroviare. Astfel s-ar fi preg„tit desf„∫urarea activit„˛ii pe calea ferat„ Ón condi˛ii de siguran˛„ cu un num„r mai redus de personal. Oricum, Rom‚nia se afl„ pe un coda∫ loc 15 Ón Europa Ón privin˛a subven˛iei acordate transportului feroviar, de∫i volumul de activitate este mai mare dec‚t Ón multe dintre ˛„rile superior clasate.

Œn paralel, ar fi trebuit s„ se lucreze la fundamentarea unor programe privind Ónfiin˛area de noi locuri de munc„, Ón vederea prelu„rii salaria˛ilor disponibiliza˛i. Astfel de m„suri nu au fost abordate de actualul Minister al Transporturilor cu seriozitatea ∫i responsabilitatea necesare.

Œn momentul Ón care F.M.I.-ul a dat un ultimatum referitor la C.F.R., Guvernul N„stase a for˛at neinspirat ∫i p„gubos, ca Óntotdeauna, solu˛ia disponibiliz„rii de personal, f„r„ preg„tirea prealabil„ corespunz„toare, necesar„ diminu„rii impactului social ce se va produce Ón viitorul apropiat. Nu-i pas„ nim„nui din Guvernul P.S.D.P.U.R.-U.D.M.R. de ceea ce se va Ónt‚mpla cu miile de salaria˛i de la C.F.R. ∫i cu familiile lor peste un an sau doi c‚nd se vor termina sumele compensatorii.

De men˛ionat c„ dac„ p‚n„ Ón prezent nu au fost evenimente deosebite la C.F.R., nu este exclus ca Ón anii imediat urm„tori s„ avem parte de ele Ón condi˛iile unui transport feroviar cu personal insuficient, raportat la o infrastructur„ degradat„ datorit„ neexecut„rii lucr„rilor necesare. Se pune Óntrebarea: cine va r„spunde Ón cazul pierderilor de vie˛i omene∫ti? Situa˛ia ceferi∫tilor condamna˛i s„ r„m‚n„ f„r„ locuri de munc„, f„r„ alternativ„ privind ob˛inerea unui venit care s„ asigure traiul de zi cu zi pentru ei ∫i familiile lor, sentin˛a apar˛in‚ndu-i, culmea cinismului, fostului lider de sindicat Miron Mitrea, este de-a dreptul tragic„. Asist„m la o nou„ politic„ a îcurbelor de sacrificiu“, ca Ón anii ’30 ai secolului trecut, datorit„ incompeten˛ei ∫i indiferen˛ei inadmisibile a celor afla˛i la conducerea ˛„rii.

V„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 103/12.IX.2003

## V„ mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul domnului deputat Mircea Costache ∫i va urma domnul deputat Gr„dinaru.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Voi spune ast„zi un înu“ intoleran˛ei. Pentru c„ m-am referit preponderent la realit„˛i rom‚ne∫ti, am Ón acest moment un stimul exterior care m„ Óndeamn„ spre o reflec˛ie asupra unor reac˛ii din lumea larg„, reac˛ii care lezeaz„ demnitatea rom‚neasc„ ∫i contribu˛ia ei la patrimoniul culturii universale. Voi spune un înu“ intoleran˛ei. Ca membru al unui partid de sorginte cultural„, a∫a cum se ∫tie, Rom‚nia Mare a ap„rut ini˛ial din cititorii unei reviste de cultur„ ∫i de atitudine civic„. Ca membru al Partidului Rom‚nia Mare, militez Ómpreun„ cu to˛i colegii mei pentru cultul muncii, al crea˛iei, al valorii. I-am citit, Ói citim ∫i pre˛uim pe marii creatori, Ói cinstim pe uria∫ii istoriei universale, liderii no∫tri pun flori la morm‚ntul lui Napoleon, la monumentele lui Goethe, Schiller, Dante, Shakespeare, ne Ónchin„m Ón fa˛a tuturora acelor care au contribuit cu harul, cu munca, cu str„dania lor, prin vremuri, la construc˛ia numit„ ast„zi îUmanitate“ .

Ne Ónchin„m Ón fa˛a valorii, ne ad„p„m la izvoarele ei ∫i, tocmai de aceea, nu putem accepta ∫i nu putem r„m‚ne pasivi Ón fa˛a unor gesturi necugetate, precum demersul scelerat de a interzice ridicarea Ón Paris a unui bust Ón memoria marelui om de ∫tiin˛„ Nicolae Paulescu.

A∫a cum eu Ón˛eleg s„ respect popoarele ∫i personalit„˛ile de la care m„ adap ∫i de la care Óncerc s„ m„ Ónal˛ din îm‚lul veacului“ , ar fi trebuit ∫i al˛ii care folosesc insulina pentru a-∫i vindeca bolile, to˛i diabeticii, inclusiv cei din Israel ∫i din alte p„r˛i folosesc descoperirea luminatului, marelui om de ∫tiin˛„ rom‚n Nicolae Paulescu, dar uit„ brusc de contribu˛ia sa la patrimoniul culturii ∫i ∫tiin˛ei universale ∫i devin intoleran˛i ∫i inexplicabil ofensivi ∫i chiar agresivi c‚nd e vorba de a se ridica un inofensiv ∫i un deloc f„c„tor de r„u monument Ón memoria sau, mai ales c„,a∫a cum ∫tim cu to˛ii, a fost privat de Premiul Nobel ∫i de alte recunoa∫teri Ón timpul vie˛ii, m„car acum post festum ∫i post-mortem ar fi avut tihna de dincolo, din ve∫nicie de a avea recunoa∫terea semenilor s„i c„rora li s-a d„ruit, f„r„ grani˛e ∫i f„r„ poticniri de limb„ ∫i de comunicare.

De aceea, repet mesajul meu. Œmpotriva tuturor etichet„rilor false ∫i necinstite de extremi∫ti, noi avem calitatea moral„ de a ne pronun˛a Ómpotriva intoleran˛ei. V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul domnului deputat Gr„dinaru; va urma domnul Victor Berc„roiu.

## **Domnul Nicolae Gr„dinaru:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Declara˛ia mea politic„ se intituleaz„: îAm vrut ca rom‚nii s„ tr„iasc„ mai bine dec‚t pe timpul lui Ceau∫escu“ .

Am considerat Óntotdeauna c„ o forma˛iune politic„ se sprijin„ Ón istoria sa nu numai pe num„rul membrilor aderen˛i, ci Ón special pe valoarea lor individual„ ∫i mai ales pe respectarea unui program ∫i a unei doctrine, ce

Ón cele din urm„ se dovedesc a fi Óns„∫i ra˛iunea de a fi a unui partid politic.

Am considerat c„ pentru a r„m‚ne stimat Ón ochii altora ∫i cinstit Ón propriii t„i ochi se cuvine s„ fii atent, circumspect cu evolu˛ia forma˛iei politice care ˛i-a oferit mandatul Ónc„rc‚ndu-te de obliga˛ii Ón fa˛a aleg„torilor pe care ˛i le-ai asumat p‚n„ la sf‚r∫itul mandatului. Or, cu nespus„ triste˛e ∫i regret, am constatat,∫i am avut destul timp pentru aceasta, c„ P.S.D., printr-o amnezie practicat„ inten˛ionat sau incon∫tient, s-a Óndep„rtat, ba chiar ∫i-a Óngropat obiectivele, idealurile Ómp„rt„∫ite la Ónceputul acestui mandat de milioane de rom‚ni. Am vrut ca rom‚nii s„ tr„iasc„ mai bine dec‚t pe timpul lui Ceau∫escu, dar ast„zi pauperizarea masiv„ ∫i accelerat„ a milioane de rom‚ni cobor‚˛i la un nivel de vie˛uire inadmisibil ∫i inacceptabil pentru o ˛ar„ at‚t de Ónzestrat„ Ón bog„˛ii ca Ón Rom‚nia ∫i Ónavu˛irea dirijat„ prin grupurile de interese ∫i cumetrii ad-hoc, amplificat„ de sarabanda privatiz„rilor dezastruoase au dus ∫i condus P.S.D.-ul Óntr-o zon„ nu numai a deficitului na˛ional, dar ∫i a tr„d„rii doctrinare.

Personal m-am sim˛it jignit ∫i umilit Ón partidul din care am f„cut parte, nu a avut o pozi˛ie intransigent„ Ón privin˛a folosirii limbii rom‚ne, dovedindu-se concesiv chiar c‚nd mult hulita Conven˛ie Democrat„ nu a cedat.

Œn ceea ce m„ prive∫te, hot„r‚rea pe care am luat-o se Óntemeiaz„ pe un examen corect asupra propriei mele con∫tiin˛e ∫i mai ales pe propriile mele convingeri politice.

Informez Camera Deputa˛ilor c„ am demisionat din P.S.D. la 8 august 2003 ∫i voi activa ca deputat Ón Grupul parlamentar al P.R.M.

V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul domnului deputat Victor Berc„roiu. Va urma domnul deputat Ioan Miclea.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnilor parlamentari, Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Voi vorbi ast„zi despre cursurile de var„ ale Universit„˛ii Populare îNicolae Iorga“ — edi˛ia 2003. Œn fiecare an, la mijloc de august, dup„ o perioad„ de preg„tiri intense, de fr„m‚nt„ri, de nelini∫ti, ora∫ul V„lenii de Munte devine pentru o s„pt„m‚n„ un loc mirific, un spa˛iu al istoriei, al tr„irilor Ónalte, o falie de cultur„ ∫i tradi˛ie, unde rom‚nul se Óntoarce Óntotdeauna cu recuno∫tin˛„ ∫i Ón˛elegere fa˛„ de sine ∫i fa˛„ de neamul s„u. V„lenii de Munte este dominat de o lini∫te meditativ„ l„sat„ mo∫tenire acum 63 de ani, unde omul complex Nicolae Iorga a Ómbr„cat locul cu miresme de romanitate.

Universitatea Popular„ V„lenii de Munte a luat fiin˛„ Ón anul 1908. De atunci au trecut 95 de ani, din care 50, dup„ unele statistici, pres„ra˛i cu importante cursuri de var„ la care rom‚nii din toate orizonturile se adun„ aici pentru a-∫i face o radiografie existen˛ial„. Edi˛ia de anul acesta,desf„∫urat„ Ón perioada 10-15 august,a fost una generoas„ Ón subiecte puse Ón discu˛ie de participan˛i. Prezen˛a a fost numeroas„ ∫i divers„. Rom‚ni de peste Prut, studen˛i din diferite centre universitare, istorici, critici literari, profesori, directori de a∫ez„minte culturale, to˛i oscil‚nd Óntre trecut ∫i prezent, Óntre valoare ∫i nonvaloare, Óntre extremism ∫i patriotism. Deschiderea de anul acesta Óntr-o sal„ nou„ primitoare a reunit al„turi de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 103/12.IX.2003 cursan˛i numeroase personalit„˛i ale vie˛ii politice, culturale ∫i ∫tiin˛ifice. Pre∫edintele Academiei Rom‚ne — domnul Eugen Simion, ministrul culturii ∫i cultelor — domnul R„zvan Thedorescu, consilierul preziden˛ial Victor Opanschi, academicianul Constantin B„l„ceanu-Stolnici, senatori, deputa˛i, oficialit„˛i jude˛ene.

Festivitatea deschiderii oficiale precedat„ de impresionanta evocare a personalit„˛ii lui Iorga, semnat„ de profesorul Constantin R. Vasilescu, ultimul secretar al cursurilor savantului, a fost condus„ cu onoare de primarul ora∫ului, domnul Stelian Manolescu.

Cuv‚nt„rile celor aminti˛i ne-au Ónt„rit convingerea c„ tr„im Ón jurul unor oameni care pot crea o altfel de Rom‚nie, Ón care integrarea european„ are alte semnifica˛ii ∫i propor˛ii, Ón care omul cap„t„ o alt„ identitate spiritual„. Œn zilele urm„toare au fost dezbateri aprinse despre: îNicolae Iorga ∫i dimensiunea european„ a istoriei rom‚ne“ , îNicolae Iorga ∫i istoria sud-estului european“ , îNicolae Iorga ∫i fanatismul doctrinar“ , îNicolae Iorga ∫i fanatismul unei idei“ , îRom‚nii din afara grani˛elor“ , îNicolae Iorga european“ , îDun„rea ∫i gurile Dun„rii Ón istoria rom‚nilor“ .

Dezbaterile au fost sus˛inute de numeroase personalit„˛i, precum: academicianul Mircea Mali˛a, profesorii Vasile R‚peanu, Ion Scurtu, Constantin Bu∫e, Gheorghe Buzatu, Ion Chiper, Nicolae Ceachir, Gheorghe Dumitrescu, Aurelia ∫i Valeriu Rusu ∫i al˛ii.

Edi˛ia din acest an s-a Óncheiat cu o frumoas„ parad„ a portului ∫i dansului popular ∫i un spectacol folcloric derulat p‚n„ spre miezul nop˛ii, sus˛inut de forma˛ii artistice ale a∫ez„mintelor culturale de pe Valea Teleajenului ∫i Sl„nicului. V„lenii de Munte a fost pentru o s„pt„m‚n„ un loc deschis ideilor, unde trecutul istoric se Ónt‚lne∫te cu prezentul capitalist, unde omul are nevoie de timp ∫i spa˛iu pentru a-∫i delimita propor˛iile. Istoricul, Politicul, Culturalul s-au Ónt‚lnit aici la V„lenii de Munte sub m‚na c„l„uzitoare a lui Nicolae Iorga, îrom‚nul cel mai actual ∫i mai complet”, dup„ cum afirma un distins invitat, pentru a da o nou„ perspectiv„ ∫i dimensiune ideii de rom‚n. ™i dac„ ∫i edi˛ia din acest an a fost o reu∫it„, aceasta se datoreaz„ organizatorilor, Ministerului Culturii ∫i Cultelor, Consiliului jude˛ean, Prefecturii, Prim„riei V„lenii de Munte, Casei de cultur„ V„lenii de Munte.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc ∫i eu. Dau cuv‚ntul domnului deputat Ioan Miclea. Urmeaz„ domnul deputat Becsek-Garda Dezideriu.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Declara˛ia mea politic„ am intitulat-o: îBir imoral“ . Partidul de guvern„m‚nt este pus, f„r„ Óndoial„, Óntr-o situa˛ie delicat„ ∫i anume Óntre preten˛iile Uniunii Europene ∫i ale Fondului Monetar Interna˛ional privitoare la reformele din economie ∫i societate ∫i obliga˛ia de ocrotire social„ pe care, cel pu˛in, denumirea sa de îsocial-democrat“ Ól oblig„.

Œntre dou„ rele, Guvernul ∫i partidul-stat,care se nume∫te P.S.D., l-a ales pe cel mai r„u: a renun˛at la ori∫ice protec˛ie social„, trec‚nd la reforme absurde ∫i dure pentru a-∫i crea o imagine c‚t de c‚t roz„ Ón str„in„tate. De dragul acestei imagini mincinoase ∫i false, zi de zi sunt sacrifica˛i milioane de oameni s„rmani din ˛ar„, care pe l‚ng„ faptul c„ nu au din ce tr„i sau c„

sursele lor de trai sunt mult sub nivelul supravie˛uirii, se mai v„d pu∫i de c„tre guvernan˛i Ón situa˛ia de a pl„ti fel de fel de biruri, care de care mai absurde.

S-ar putea scrie o carte a absurdului despre formele de biruri cu care Guvernul Rom‚niei jecm„ne∫te popula˛ia ˛„rii. Biruri ∫i taxe— acesta este cuv‚ntul de ordine prin care guvernan˛ii str‚ng bani la bugetul c‚rpit ∫i astenic al ˛„rii.

Din p„cate, nu am auzit din gura vreunui guvernant cuvintele de ordine logic„ ∫i fireasc„: munc„, locuri de munc„, investi˛ii.

Aminti˛i-v„, domnilor guvernan˛i, o butad„ istoric„ c‚nd un guvern îburghezo-mo∫ieresc“ a pus bir pe fum„rit. Noi, cei de azi, prin grija Guvernului P.S.D.-ist, am dep„∫it de mult aceast„ absurditate. Am pus bir pe televizoare ∫i aparate de radio,pe care nu le avem, pe c„ldura cu care nu ne Ónc„lzim, pe frigul care ne Ónghea˛„ iarna Ón apartamente, pe gaze care iarna au mai mult aer Ón compozi˛ie dec‚t metan etc.,etc.

Iat„ mai nou un bir care frizeaz„ absurdul: impozitul pe care chiria∫ii Ól pl„tesc pentru locuin˛a Ón care stau sau Ó∫i desf„∫oar„ activitatea.

Spuneam c„ acest bir este unul ce frizeaz„ absurdul, deoarece Ón afara faptului c„ el ar mai aduce ni∫te bani la bugetul sec„tuit al ˛„rii, nu are nici o justificare legal„, logic„, moral„, cutumial„, etc.

Cum poate cineva concepe c„ un chiria∫ trebuie s„ pl„teasc„ impozit pe o locuin˛„ sau un comerciant pe spa˛iul Ónchiriat, at‚ta timp c‚t ei pl„tesc chirie c„tre proprietar, iar acesta la r‚ndul lui pl„te∫te din aceasta impozit c„tre stat. Trebuie s„ se pl„teasc„ pentru locuin˛ele Ónchiriate de dou„ ori impozit, o dat„ de c„tre chiria∫, apoi de c„tre proprietar, dac„ locuin˛ele sunt ale statului, iar chiria∫ul Ó∫i pl„te∫te chiria c„tre acesta, ce justificare mai are impozitul? Este el o suprachirie? Atunci de ce nu se m„re∫te chiria, c„ tot este pus statul P.S.D.-ist pe jecm„neal„.

Este ∫tiut faptul c„ impozitul ce vizeaz„ bunurile, Ón general, este un impozit pe proprietate. Œn aceast„ situa˛ie poate fi ˛inut chiria∫ul s„ pl„teasc„ un impozit pe o proprietate care nu-i apar˛ine?

Vreau s„ v„ atrag aten˛ia, domnilor guvernan˛i, c„ cei care locuiesc Ón apartamente cu chirie sunt cei mai nevoia∫i oameni ai ˛„rii!

Apoi, nu uita˛i c„ un nou mandat nu o s„ vi-l dea nici Uniunea European„, nici F.M.I., ci aceia pe care dumneavoastr„ Ói jecm„ni˛i f„r„ mil„. Dup„ cum v„ comporta˛i, precum ni∫te vechili, slab„ speran˛„ s„ mai primi˛i un mandat.

Prin aceste fapte dovedi˛i Ónc„ o dat„, dac„ mai este cazul, c‚t de mincinoase sunt sondajele de opinie pe care la arunca˛i cu non∫alan˛„ pe pia˛„. Lumea simte, din p„cate, la modul negativ, guvernarea dumneavoastr„ iresponsabil„. Este posibil ca omul de pe strad„ s„ v„ Ónjure ∫i Ón acela∫i timp s„ se pronun˛e Ón sondaje Ón favoarea dumneavoastr„? Eu continuu s„ cred c„ totul este o minciun„.

Œnclin s„ v„ cred c„ ave˛i o nevoie stringent„ de bani. Se apropie campania electoral„ ∫i v„ trebuie mul˛i bani s„ cump„ra˛i voturi ∫i s„ frauda˛i alegerile. V„ trebuie mul˛i bani pentru a v„ pl„ti acoli˛ii Ón sutele de mii, poate milioanele de posturi administrative, Ón marea lor majoritate absolut inutile, Ón care i-a˛i coco˛at drept r„splat„ pentru serviciile ce le aduc partidului dumneavoastr„.

Judecata se apropie ∫i v„ asigur c„ va fi aspr„ ∫i dreapt„. Soarta dumneavoastr„ o va hot„rÓ M„ria sa

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 103/12.IX.2003 aleg„torul, omul de pe care trage˛i ∫apte piei, pentru a c‚rpi un buget al mizeriei ∫i minciunii.

Opri˛i-v„ p‚n„ nu-i prea t‚rziu!

## V„ mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul doamnei deputat Minodora Cliveti. Va urma doamna Leonida Lari.

## V„ mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul domnului deputat Becsek-Garda Dezideriu;va urma doamna Minodora Cliveti.

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

La sf‚r∫itul anului 2001, domnul ministru Ioan Rus a afirmat c„ Ón jude˛ele Harghita ∫i Covasna are loc disolu˛ia institu˛iilor statului. La vremea respectiv„ am fost extrem de revoltat, pentru c„ Domnia sa a dorit s„ se refere la for˛a politic„ a minorit„˛ii maghiare Ón cele dou„ jude˛e. Œns„, dac„ domnul ministru s-a g‚ndit la institu˛iile subordonate Ministerului de Interne, la Garda Financiar„ ∫i la celelalte organe de control atunci subscriu la afirma˛ia Domniei sale.

Dovada cea mai important„ o reprezint„ controlul realizat de c„tre Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corup˛iei ∫i pentru peti˛ii, Ómpreun„ cu Inspectoratul General al Poli˛iei, Garda Mediului ∫i Corpul de Control din Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Mediului.

Dac„ organele centrale de control ale statului ∫i-au f„cut datoria, acelea∫i organe locale subordonate lor au Óncercat s„ mu∫amalizeze furturile ∫i ilegalit„˛ile.

Cazul cel mai concret s-a Ónt‚mplat la Societatea Comercial„ îFundamenta“ S.R.L., unde comisarii de la Bucure∫ti au constatat c„ firma respectiv„ nu-∫i putea justifica masa lemnoas„ aflat„ Ón curtea Óntreprinderii, iar Garda financiar„ din jude˛ul Harghita s-a str„duit s„ ∫tearg„ urmele.

Pentru a fi mai explicit, a∫ cita din raportul Inspectoratului General al Poli˛iei Rom‚ne din 1 iulie 2003: îExtinz‚ndu-∫i verific„rile la Societatea «Fundamenta» S.R.L., firm„ ce are ca obiect de activitate prelucrarea materialului lemnos, din registrul unic de eviden˛„ rezult„ c„ aceasta a achizi˛ionat de la Ónceputul anului 2003 ∫i p‚n„ Ón prezent o cantitate mare de lemn rotund, bu∫teni, dar nu a v‚ndut nimic, fapt ce este contrazis de volumul mare de cherestea exportat„.

Societatea «Fundamenta» S.R.L. a fost sanc˛ionat„ de c„tre comisarii G„rzii Financiare pentru neprezentarea documentelor de control, urm‚nd s„ le prezinte Ón cel mai scurt timp G„rzii financiare locale, care verific„ Ón continuare legalitatea tranzac˛iilor cu material lemnos“ .

Contrar acestei constat„ri, din raportul G„rzii Financiare se vede clar c„ angaja˛ii acestei institu˛ii nu ∫i-au f„cut datoria: îIntr„rile de material lemnos nu au fost eviden˛iate Ón documente legale, singurele Ónregistr„ri Ón acest sens fiind f„cute Óntr-un jurnal personal al ∫efului punctului de lucru. La data controlului nu s-a putut stabili exact cantitatea de material lemnos debitat, deoarece reprezentan˛ii Societ„˛ii Comerciale «Fundamenta» S.R.L. nu au efectuat inventarierea”.

Deci, comisarii G„rzii Financiare, nici la vremea respectiv„, nici ulterior nu au controlat legalitatea tranzac˛iilor materialelor lemnoase care au fost prelucrate la firma Societatea îFundamenta“ S.R.L.

Oare este vorba de neglijen˛„ de serviciu sau de Óncerc„ri de acoperire a unor fapte de corup˛ie? R„spunsul l-ar putea avea organele abilitate ale statului, care ar avea datoria s„ se autosesizeze ∫i s„ cerceteze Ón mod corect acest caz.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

Mul˛umesc, domnul pre∫edinte.

Interven˛ia mea se intituleaz„: îO pagin„ de ˛ar„ — Densu∫ul“ .

Œntr-o zi cald„ a acestei veri am fost m‚nat„ de un sentiment nedefinit c„tre un loc de legend„ al neamului rom‚nesc— biserica din Densu∫.

M„ a∫teptam s„ o v„d a∫a cum apare Ón c„r˛ile de istorie: o construc˛ie de piatr„, g‚rbovit„ de vreme ∫i totu∫i dreapt„, aspr„ ∫i blajin„, statornic„ ∫i ve∫nic„, a∫a cum este omul. N-ar fi fost pentru prima oar„ c‚nd un loc pe care-l v„d, Ón fine, dup„ lungi a∫tept„ri, Ómi apare ca Ón carte.

Satul Densu∫ nu este cu nimic mai special dec‚t alte sate din Ha˛eg ori din alte p„r˛i ale Rom‚niei, ∫i m„ g‚ndeam, cu pu˛in„ Óngrijorare, v„z‚nd Ón jur numai case, cur˛i, animale ∫i tot ce se mai afl„ Óntr-o a∫ezare omeneasc„ obi∫nuit„, c„ am gre∫it drumul, c„ biserica pe care o caut nu este acolo, c„ poate a r„mas numai o imagine Ón cartea de istorie. ™i, totu∫i, biserica exist„. E acolo unde ∫ade de veacuri, construc˛ie fundat„ pe o vatr„ dacic„, cu elemente romane, ∫i definitivat„ arhitectonic ∫i mai ales spiritual de cre∫tinism, un cre∫tinism vechi ca ∫i neamul rom‚nesc, Ónconjurat„ de meri care las„ s„ le cad„ blajini roadele peste morminte, str„juit„ de schele de lemn; de asta nu am recunoscut-o. Dezam„git„ la Ónceput, realizez c„, de fapt, aceasta Ónseamn„ c„ bisericii i-a venit vremea restaur„rii, c„ acest monument str„vechi va Óntineri pentru noi ∫i urma∫ii no∫tri.

Œn interior se munce∫te la refacerea frescelor vechi ∫i ele de c‚nd lumea, a pere˛ilor, dintre care unii sunt cert de pe vremea lui Decebal, cum ne spune preotul-ghid, care ne vorbe∫te ∫i despre cei care au adus fonduri: Guvernul Rom‚niei, Ministerul Culturii, firesc, dar ∫i ambasadorul Statelor Unite ale Americii la Bucure∫ti, Michael Guest, care a f„cut, se spune, o adev„rat„ pasiune pentru comoara de spirit ∫i suflet care este Densu∫ul. ™i nu pot s„ nu m„ g‚ndesc cu admira˛ie la acest om care, venit de peste m„ri ∫i ˛„ri, contribuie la redarea acestui monument de peste milenii nou„, contemporanilor s„i rom‚ni, dar ∫i patrimoniului lumii.

™i m„ g‚ndesc Ón acela∫i timp cu triste˛e la alte comori inestimabile care sunt risipite cu generozitate de c„tre istoria noastr„ pe Óntreg cuprinsul ˛„rii ∫i care zac neb„gate Ón seam„, c‚nd Ón alte ˛„ri fiecare piatr„ pe care s-a a∫ezat o clip„ umbra vreunui erou este cinstit„ ∫i f„cut„ cunoscut„ ∫i altora.

Rom‚nia izvor„∫te comori spirituale pe l‚ng„ care trecem cu nep„sare, ori crez‚nd c„ vor fi acolo de-a pururi. Dar oare c‚t ar mai fi rezistat Densu∫ul f„r„ grija care i se acord„ acum?

S„ lans„m un program na˛ional de redeschidere a istoriei c„tre oameni, de Óngrijire a monumentelor, nu numai prin acordarea de fonduri b„ne∫ti — pentru c„ bani nu vor fi niciodat„ destui —, ci mai ales prin exprimarea dragostei ∫i respectului fa˛„ de acestea. Pietrele au suflet, iar pietrele din Rom‚nia au suflet rom‚nesc ∫i voca˛ie universal„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 103/12.IX.2003

Mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul doamnei deputat Leonida Lari. Urmeaz„ domnul Adrian Moisoiu.

## Stima˛i colegi,

Ceea ce se Ónt‚mpl„ actualmente Ón Republica Moldova este de domeniul absurdului. Nu cred s„ mai existe vreo ˛„ri∫oar„ Ón lume, mai bine -zis o parte a Rom‚niei, Ón care lumea s„ se fi Óntors la Evul Mediu. S-a ajuns, dup„ Unirea Principatelor, apoi dup„ Unirea Basarabiei, a Bucovinei ∫i a Ardealului cu fiara-Mam„, la asemenea evenimente mizerabile, precum federalizarea Republicii Moldova, un dic˛ionar moldovenesc-rom‚n, care are numai 19.000 de cuvinte, recent anularea s„rb„torii îLimba noastr„ cea rom‚n„“ de c„tre guvernan˛ii comuni∫ti de la Chi∫in„u. Iat„ dic˛ionarul, vi-l ar„t tuturor. Acest dic˛ionar, de exemplu, con˛ine o explica˛ie la cuv‚ntul îrom‚n = ˛igan“ . Rom‚nii sunt confunda˛i cu ˛iganii. Nu am nimic Ómpotriva acestei etnii, dar s„ fie o asemenea mizerie publicat„ sub protec˛ia domnului Voronin, mai bine -zis tovar„∫ilor Voronin ∫i Tarlev, cred c„ este de domeniul, Óntr-adev„r, al absurdului, ∫i statul rom‚n, Ón acest caz, ar trebui s„ se implice.

Dar conducerea Republicii Moldova ∫tie foarte bine de ce se str„duie∫te din r„sputeri. Œn septembrie, a doua oar„ deja Ón ultimii 2 ani, urmeaz„ s„ vin„ Vladimir Putin Ón aceast„ republicu˛„. Eu, personal, nu prea Ón˛eleg vizita precipitat„ a domnului Putin; poate fi explicat„ doar de ob‚r∫elile sale din neamul Putin„, care f„cea parte din suita lui Dimitrie Cantemir c„tre Sankt Petersburg, pe vremea lui Petru I. Cel pu˛in a∫a au comunicat ziarele ruse∫ti de opozi˛ie, Ón privin˛a genealogiei actualului î˛ar“ al Rusiei.

Dac„ e a∫a, de-adev„ratelea, ru∫ine s„-i fie, s„ mai ˛in„ Basarabia drept colonie a Rusiei! Eu nu m„ apuc s„ spun dac„ e a∫a sau altfel, nu-mi permite pozi˛ia de demnitar, Óns„ istoricii no∫tri pot s„ se ocupe de arborele genealogic al lui Vladimir Putin. Dac„ stai str‚mb ∫i g‚nde∫ti drept, ar fi cazul ca domnul Putin s„ nu mai insiste asupra unor probleme istorice ∫i filologice rezolvate demult de marii savan˛i ai lumii. Fostul pre∫edinte al Rusiei, Gorbaciov, a fost mai tran∫ant Ón ceea ce prive∫te Basarabia ∫i ne-a oferit posibilitatea reÓntregirii Ón 1990, apoi Ón 1991, Óns„ Rom‚nia nu a fost pe faz„.

C‚t prive∫te î˛arul“ Rusiei, Vladimir Putin, pot spune doar c„ Ón slava veche, pe care o cunosc, nu exist„ asemenea forme de nume de familie ∫i iat„ cum e via˛a, ce ne ofer„ ea. Anume, Putin sau Putin„ Rom‚nul o ˛ine mor˛i∫ s„ nu mai ajung„ Basarabia niciodat„ la fiaraMam„!

Aici, Ón Basarabia, cu trena aceasta at‚rn‚nd a Transnistria, a g„sit tovar„∫ul Putin veriga cea mai slab„ pentru extinderea mai departe a Imperiului rus spre Balcani.

Statul rus Ónc„ nu s-a l„sat de ideea c„ Republica Moldova este o colonie a Rusiei, indiferent de faptul c„ este o provincie istoric„ a Rom‚niei, cum Ón prezent colonizatorii ru∫i nu mai au puterea de a rezolva problemele supu∫ilor din colonii, cu deport„ri ∫i blindate, au g„sit o alt„ cale. C„ tot pompeaz„ Occidentul banii Ón Rusia! Iat„ c„ serviciile federale ruse∫ti, pentru a men˛ine domina˛ia rus„ pe plan interna˛ional, se ocup„ de jonglerii politice, Óncearc„ s„ sparg„ sistemul

occidental ∫i transatlantic, cump„r‚nd oamenii din O.S.C.E. ∫i din alte structuri.

Din c‚te se arat„ le reu∫e∫te Ón foarte multe cazuri. De exemplu: doamna ambasador al S.U.A. Ón Republica Moldova a declarat c„ e pentru federalizare, ∫eful misiunii O.S.C.E., domnul Hill, nici nu a pregetat s„ dea drept de existen˛„ Transnistriei ∫i s„ fie, la fel, pentru federalizare. S-ar p„rea c„ biata Basarabie, de∫i con˛ine peste 3 milioane de rom‚ni, este o bomboan„, un buchet de trandafiri sau mai bine-zis un set de vinuri ∫i coniacuri rare pentru gurmanzii lumii.

Totu∫i, Ón lumea aceasta, oric‚t ar fi ea pornit„ pe Ónavu˛irea rapid„, mai este poporul, care Ón g‚ndirea ∫i Ón sim˛irea sa de Ónceputuri nu gre∫e∫te.

De aceea, crezul nostru este s„ ne lipim de oamenii simpli, sinceri, pentru c„ ei Ónc„ mai exist„.

Dac„ ar fi s„ aleg eu, personal, Óntre Patapievici ∫i Mo∫ Gheorghe sau Mo∫ Ion, i-a∫ alege pe ultimii doi, care nu au ∫coal„, dar au un elementar bun-sim˛. El, Mo∫ Gheorghe, ∫i el, Mo∫ Ion, nu ar fi cutezat vreodat„ s„ spun„ c„ poporul rom‚n îe un morman de fecale“ , precum a zis nerom‚nul Patapievici.

Dar s„ ne Óntoarcem la Basarabia ∫i la problemele celor mai chinui˛i dintre rom‚ni. Œn situa˛ia deplorabil„ Ón care se afl„, e cazul ca statul rom‚n s„ se implice mai mult, m„car s„ li se dea dreptul elementar, cel de a fi rom‚ni, precum s-au n„scut.

Consider c„ cei care s-au n„scut rom‚ni trebuie s„ beneficieze de un statut aparte ∫i s„ ob˛in„ Ón mod firesc cet„˛enia rom‚n„. S-ar putea s„-mi spun„ unii c„ nu am dreptate, dar aceste cozi lungi de zile ∫i nop˛i pentru a-∫i ob˛ine dreptul lor natural aduc a sfidare, a blasfemie numelui de rom‚n.

Ar fi cazul ca cei n„scu˛i rom‚ni nici s„ nu se poticneasc„ Ón s„r„cia lor de milioanele de lei pe care trebuie s„ le pl„teasc„ statului rom‚n pentru a dovedi c„ sunt rom‚ni.

Legea nr. 21 din 1 martie 1991 privind acordarea cet„˛eniei rom‚ne prevede: îFo∫tii cet„˛eni rom‚ni care Ónainte de data de 22 decembrie 1989 au pierdut cet„˛enia rom‚n„ din diferite motive o pot redob‚ndi, la cerere, Ón baza unei declara˛ii autentificate Ón str„in„tate, la misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale Rom‚niei, iar Ón ˛ar„ la notarul public, chiar dac„ au alt„ cet„˛enie ∫i nu-∫i stabilesc domiciliul Ón Rom‚nia“ . Oricum, beneficiaz„ de dispozi˛iile alin. 1 ∫i cei c„rora li s-a ridicat cet„˛enia rom‚n„, f„r„ voia lor sau din alte motive neimputabile, precum ∫i descenden˛ii acestora. Legea, Óntr-adev„r, e bun„, precum ne-a informat ∫eful de grup parlamentar, domnul Bolca∫, dar Óntrebarea se pune altfel: aceast„ lege e respectat„ Ón favoarea rom‚nilor din zonele ocupate ∫i semiocupate, Basarabia ∫i nordul Bucovinei?

Vai, prin c‚te furci caudine sunt nevoi˛i s„ treac„ bie˛ii rom‚ni basarabeni ∫i bucovineni spre a deveni ceea ce sunt prin na∫tere— rom‚ni! Mai u∫or este de ru∫ii, arabii, turcii care au bani ∫i din c‚te am auzit au ajuns s„-∫i cumpere ∫i bunici Ón Rom‚nia, numai, numai s„ ob˛in„ cet„˛enia rom‚n„. Rom‚nii basarabeni ∫i bucovineni nu au ace∫ti bani.

Conform statisticilor din ultima vreme, Republica Moldova este cea mai s„rac„ ˛ar„ din Europa, mai s„rac„ ∫i dec‚t Albania. Totodat„, Republica Moldova se confrunt„ cu cele mai mari probleme privind securitatea ei. De ce? Din cauza garan˛ilor, Rusia ∫i Ucraina, rechinii care vor s„ o Ónghit„! ™i atunci ne Óntreb„m: care sunt garan˛iile Republicii Moldova pentru evitarea unui alt r„zboi cu Rusia ∫i Ucraina, aidoma celui provocat Ón

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 103/12.IX.2003 1992? Œn acest joc politic trebuie s„ intervin„ al˛i actori pe plan interna˛ional, care s„ nu reprezinte interesele unor state colonialiste, ci a unor state neutre. Unii rom‚ni din ˛ar„ spun c„ vinovat„ e popula˛ia rom‚neasc„ din Basarabia, pentru c„ la alegeri a votat pentru Voronin. Nu e chiar a∫a! Œn primul r‚nd, alegerile au fost falsificate, Ón al doilea r‚nd, a fost presiunea asupra maselor de oameni privind posturile de munc„. Exact cum se face Ón Rom‚nia!

Dac„ a∫ face o minuscul„ compara˛ie Óntre R.S.S. Moldoveneasc„ ∫i Republica Moldova, bineÓn˛eles, a∫ ajunge la concluzia... Care este deosebirea? Absen˛a a doi de îS“ ? Adic„, Sovietic„ ∫i Socialist„? Preten˛iile colonialiste sunt mari, dure, schimb„ ∫i literele, dar con˛inutul r„m‚ne acela∫i. S„ g‚ndim ce facem mai departe, fra˛i rom‚ni!

Mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul domnului deputat Adrian Moisoiu. Urmeaz„ domnul Nicolae Leon„chescu. Mai concentra˛i, a∫a, pu˛in, interven˛iile!

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Interven˛ia mea de ast„zi este scurt„ ∫i se intituleaz„: îNu l„sa, m„icu˛„ ...“ . Œn mijlocul verii, la 15 august, exist„ o s„rb„toare de excep˛ie: Adormirea Maicii Domnului.

Milioane de credincio∫i, cu speran˛„ Ón suflet, se Óndreapt„ spre m„n„stiri pentru a se Ónchina Ón fa˛a icoanelor f„c„toare de minuni cu chipul acesteia.

A∫a s-a Ónt‚mplat ∫i Ón acest an Ón Óntreaga ˛ar„: la Nicula, Putna, Curtea de Arge∫, Tismana, V„ratic ∫i Ón at‚tea ∫i at‚tea alte locuri, dar ∫i Ón jude˛ul Mure∫, la Recea ∫i S‚nmartin.

Sunt obligat Óns„ s„ fac o precizare: dac„ p‚n„ acum partidele politice aflate la putere Óncercau s„ valorifice electoral s„rb„torile na˛ionale, de aceast„ dat„, la Sf‚nta Marie, P.S.D.-ul a g„sit momentul s„-∫i depun„ cei trei trandafiri Ón fa˛a icoanelor f„c„toare de minuni ∫i s„ p‚ng„reasc„ astfel acest moment.

Conform unei repartiz„ri minu˛ioase, care nu a fost Ónc„lcat„, Nicolae V„c„roiu, R„zvan Theodorescu, Simona Marinescu, Acsinte Gaspar, Octavian Cozm‚nc„, Leonard Cazan, Ioan Rus ∫i tot ce are P.S.D.-ul mai vestit Ón aceast„ lume trec„toare, au fost prezen˛i cu o lum‚nare Ón m‚n„ ∫i mai mult sau mai pu˛in smeri˛i la Sf‚nta Slujb„. Pe plan local, Ón jude˛ul Mure∫, prefectul Ovidiu Natea, Ónso˛it de consilierul s„u Cristian Georgescu — pre∫edintele ∫i vicepre∫edin˛ii jude˛eni ai P.S.D. ∫i-au prezentat fizicul pios la cele dou„ m„n„stiri amintite mai Ónainte, dup„ care s-au gr„bit s„ inaugureze o expozi˛ie de taurine...

Modul Ón care a fost Ónc„lcat dreptul constitu˛ional de a se ruga, modul Ón care a fost deranjat„ Sf‚nta Slujb„, prin transmiterea unui mesaj al premierului prin care s-au promis bani bisericilor ∫i salarii m„rite preo˛ilor, de parc„ acestea s-ar da din visteria P.S.D.-ului, ∫i nu din banii publici, prin iconi˛ele distribuite mul˛imii pe care scria c„ au fost donate de P.S.D. pentru a atenua blestemele unei popula˛ii disperate de cre∫terea aberant„ a pre˛urilor la alimente, energie electric„ sau termic„, care nu are din ce tr„i. Œn acest fel, partidul de guvern„m‚nt a demonstrat c„ nu are nimic sf‚nt ∫i c„ este disperat de procentele tot mai sc„zute de Óncredere pe care le are Ón r‚ndul popula˛iei.

Dar dac„ ar fi numai at‚t! Ziua Marinei, expozi˛iile de taurine, serb„rile populare de tip îfii satului“ organizate Óntr-o serie de localit„˛i, am s„ amintesc c‚teva din jude˛ul Mure∫: Hodac, Bobohalma, ™erbeni, Miercurea Nirajului, Dane∫, etc. ∫i la care au fost invitate doar personalit„˛i publice pesediste, celelalte fiind ignorate, sunt semne ale intoleran˛ei ∫i ale marii fraude electorale pe care o preg„tesc, atest„ arogan˛a ∫i lipsa de respect at‚t fa˛„ de Biseric„, c‚t ∫i fa˛„ de oamenii de bun -sim˛, obi∫nui˛i cu s„rb„tori simple ∫i curate.

Av‚nd Ón vedere declara˛ia unor lideri c„ ∫i Dumnezeu este pesedist, am s„ exprim o rug„minte Maicii Domnului din partea noastr„ a celorlal˛i care nu suntem pesedi∫ti: îNu l„sa, M„icu˛„/ S„ pierim pe cale/ C„ci noi suntem fiii/ Lacrimilor tale!“ .

Mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul domnului Nicolae Leon„chescu. Va urma domnul Gheorghe Dinu.

Deputa˛ii Dan Bruda∫cu, ™tefan P„∫cu˛, Nicolae Enescu ∫i Eugen Nicol„escu au depus la secretariat interven˛iile.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Onorat auditoriu,

La 8 mai 2003 s-a publicat Ón Monitorul Oficial Hot„r‚rea Guvernului nr. 400 din 2 aprilie 2003 prin care s-au aprobat îNormele metodologice privind organizarea ∫i func˛ionarea asocia˛iilor de proprietari“ .

Aceste norme sunt absolut necesare organiz„rii ∫i func˛ion„rii asocia˛iilor de proprietari, precum ∫i utiliz„rii Ón condi˛ii optime a spa˛iului construit.

O aten˛ie special„ s-a acordat atest„rii administratorilor persoane fizice — care asigur„ managementul de proprietate ∫i financiar de calitate.

Acest interes sporit fa˛„ de administratori a rezultat din realit„˛ile tranzi˛iei noastre, Ón care unii dintre ei au desf„∫urat activit„˛i infrac˛ionale p„gubitoare pentru membrii unor asocia˛ii de proprietari.

Atestarea administratorului este necesar„ ∫i nu se comenteaz„.

Toate bune ∫i la locul lor, cu o excep˛ie: s-a fixat data de 31 august 2003 drept dat„ limit„ a ob˛inerii atestatului de administrator, eliberat la cerere, dup„ ce solicitantul a parcurs cu succes procedura de atestare, de c„tre comisii de specialitate constituite de consiliul local.

Termenul -limit„ fixat s-a dovedit lipsit de realism. Difuzarea Monitorului Oficial ∫i a Normelor metodologice p‚n„ la nivelul asocia˛iilor de proprietari, Óntocmirea dosarelor de atestare a administratorilor ∫i inevitabilele concedii programate au f„cut ca o mare parte dintre administratori s„ nu poat„ ob˛ine Ón termen atestatul respectiv.

La Ia∫i nu s-a organizat Ónc„ atestarea; la Bra∫ov, din 1.300 asocia˛ii au fost atesta˛i doar 60 administratori; la Timi∫oara, din 600 solicitan˛i au fost atesta˛i 560 administratori; la Cluj -Napoca, din 1.748 asocia˛ii de proprietari au fost atesta˛i doar 1.236 administratori etc.

Consiliile locale au hot„r‚t sanc˛iuni contraven˛ionale sub forma unor amenzi cuprinse Óntre 2 milioane ∫i 15 milioane lei. Aceste amenzi vor fi pl„tite de asocia˛iile de proprietari.

Œn condi˛iile m„ririi pre˛urilor cu Óncepere de la 1 septembrie anul acesta, tensiunea social„ va cre∫te.

10 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 103/12.IX.2003

Din perspectiva celor de mai sus, consider„m c„ este cazul ca Guvernul Rom‚niei s„ prelungeasc„ termenullimit„ de ob˛inere a atestatului de administrator p‚n„ la o dat„ realist„, precizat„ prin dialog cu factorii implica˛i. Modelul de cabinet trebuie racordat la realit„˛i printr-o simpl„ itera˛ie. Œn caz contrar, buna func˛ionare a multor asocia˛ii de proprietari este blocat„.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc. Dau cuv‚ntul domnului deputat Gheorghe Dinu. Va urma domnul ™tefan Baban.

Œn ultimii 14 ani, C„ile Ferate Rom‚ne au suferit o serie de modific„ri, legate de structura organizatoric„, dup„ cerin˛e mai mult sau mai pu˛in necesare procesului de reform„, restructurare ∫i trecere la economia de pia˛„. Dac„, p‚n„ Ón 1991, calea ferat„ reprezenta un tot unitar, Óncep‚nd cu anul 1991 ∫i p‚n„ Ón 1998 a parcurs mai multe etape de reorganizare, astfel c„ Ón prezent este divizat„ Ón 4 societ„˛i comerciale, Ón care ac˛ionar unic este statul rom‚n. P‚n„ Ón noiembrie 2002 au fost 5 societ„˛i.

Zilele acestea asist„m la noi fr„m‚nt„ri Ón cadrul structurilor companiilor C.F.R., determinate de reducerea a Ónc„ 19.328 de salaria˛i. Sindicatele protesteaz„, chiar prin forma cea mai puternic„, greva, ceea ce determin„ Óntreruperea circula˛iei trenurilor de c„l„tori Ón anumite perioade de timp.

Ca ∫i Ón celelalte restructur„ri, reducerea de personal nu este urmarea unor lucr„ri de modernizare, retehnologizare etc., ci a∫a a fost consemnat„ Ón recentul acord semnat cu Fondul Monetar Interna˛ional. Œn aceast„ situa˛ie, Ministerul Transporturilor st„ pe pozi˛ie, pentru c„ acordul a fost semnat ∫i nu se poate da Ónapoi, sindicatele, ca reprezentante ale salaria˛ilor la masa negocierilor,sus˛in interesele acestora, salaria˛ii protesteaz„ Ón forma cea mai sever„ — greva —, iar cet„˛enii ∫i m„rfurile a∫teapt„ ca situa˛ia s„ intre Ón normal ∫i s„ ajung„ la destina˛ie.

Cauza restructur„rilor — lipsa eficien˛ei la calea ferat„. De nenum„rate ori, chiar ∫i de la aceast„ tribun„, am avertizat c„ solu˛iile adoptate pentru restructurarea c„ii ferate sunt de-a dreptul ilare. Œn toat„ ∫tiin˛a economic„, Ón jen„ financiar„, societ„˛ile, companiile nu se divid, ci se adun„. S„ nu fi aflat conducerea M.T.C.T. experien˛a trist„ pe spatele lor, parcurs„ de societ„˛i ca DACIA ∫i ELECTROPUTERE?

De la ultima restructurare masiv„ din anul 1998 au trecut 5 ani. A trebuit s„ vin„ Ón 2003 F.M.I.-ul, s„ ne spun„ c„ C.F.R.-ul nu-i rentabil ∫i s„ ne impun„ aceast„ reducere drastic„ de personal? Oare datoriile C.F.R.-ului s-au adunat, dintr-o dat„, ∫i la finele fiec„rui an financiar nu s-au v„zut aceste datorii? Ce au f„cut speciali∫tii economici? Au aten˛ionat managerii ∫i speciali∫tii tehnici c„ treburile merg r„u, c„ nu iau decizii corecte ∫i s„ ia m„suri de redresare?

Nu cred c„ s-a f„cut nimic din cele ar„tate mai sus, altfel nu s-ar fi ajuns la aceast„ situa˛ie.

™i, ca s„ v„ demonstrez c„ este a∫a, am s„ v„ citez un articol ap„rut Ón ziarul _Adev„rul_ din 26 august, unde domnul Johannes Ludwig, director executiv al Comunit„˛ii C„ilor Ferate Europene, cu prilejul primirii Ón r‚ndurile C.E.R. a C.F.R.-ului, cu statutul de membru cu drepturi depline, aduce critici C.F.R.-ului, c„ îde∫i i se ofer„ finan˛are, acesta nu prezint„ proiecte mai multe ∫i mai

bune de infrastructur„“ . De asemenea, Domnia sa solicit„ C.F.R.-ului s„ nu fac„ gre∫elile pe care le-au f„cut vesticii, de a investi numai Ón auto, ∫i s„ se preg„teasc„, pentru c„ Ón 2008 va avea loc liberalizarea total„ Ón transportul feroviar de marf„: îCalea ferat„ rom‚n„ este suficient de mare s„ ia ini˛iativa ∫i s„ poat„ juca un rol activ pentru a crea alian˛e pe pia˛a european„. S„ ne implic„m mai mult Ón parteneriate cu operatorii europeni de transport de marf„“ .

Oare domnul ministru Miron Mitrea a fost informat asupra acestor afirma˛ii de c„tre cei care au participat la Ónt‚lnirea respectiv„?

Iat„, deci, ce a∫teapt„ de la noi Comunitatea European„, Ón r‚ndurile c„reia facem eforturi s„ accedem Ón 2007. Regretabil este c„ aceste lucruri ni le spun al˛ii ∫i nu sunt rezultatul analizelor noastre. Œn prezent, noi facem disponibiliz„ri ∫i acolo unde trebuie ∫i, cert, ∫i unde nu trebuie, numai s„ fim Ón litera acordului semnat cu F.M.I.

Œn acela∫i timp, trebuie s„ se ˛in„ seama ∫i c„ desele m„suri de restructurare perturb„ grav activitatea, streseaz„ personalul, bulverseaz„ reguli ∫i rela˛ii abia stabilite, creeaz„ astfel premisele producerii unor evenimente feroviare, poate chiar accidente deosebit de grave. F„r„ investi˛ii, f„r„ lucr„ri de Óntre˛inere efectuate la timp — numai ce se lucreaz„ Ón prezent pe Coridorul IV nu este suficient —, f„r„ retehnologiz„ri, f„r„ repara˛ii ∫i revizii temeinice la materialul rulant, la perioadele stabilite, dar cu reduceri de personal, bolovanul degrad„rilor la calea ferat„ afecteaz„ zilnic siguran˛a circula˛iei, iar c„l„torii, at‚˛ia c‚˛i au mai r„mas, nu ∫tiu pe ce ∫i cu ce merg.

Guvernul trebuie s„-∫i pun„ Óntreb„rile:

Ce va face cu personalul disponibilizat? Acest personal are o specializare specific„ Ón profesii care se reg„sesc numai la calea ferat„ ∫i, din acest motiv, Ó∫i va g„si foarte greu noi locuri de munc„ Ón alte sectoare. De fapt, soarta celor disponibiliza˛i va c„dea tot Ón sarcina Guvernului, Ómpov„r‚nd ∫i mai mult bugetul de stat, ∫i a∫a, aflat Ón suferin˛„.

Mai r„m‚ne calea ferat„ cu suficien˛i speciali∫ti cu experien˛a necesar„ prelu„rii sarcinilor ce ne vor reveni, pentru a fi preg„ti˛i s„ Óndeplinim toate cerin˛ele Comunit„˛ii Europene? Cred c„ nu.

De ce statul sau comunit„˛ile locale nu suport„ cheltuielile infrastructurii feroviare, a∫a cum suport„ cheltuielile cu infrastructura rutier„?

De ce se tolereaz„ o organizare a c„ii ferate totalmente ineficient„, cu o administra˛ie stufoas„ la Bucure∫ti, la centru, de cel pu˛in 5 ori mai mare dec‚t cea existent„ Ón 1990, Ón detrimentul personalului direct productiv din teritoriu, care a fost redus ∫i i se vor aplica noi reduceri?

De ce nu se renun˛„ la divizarea c„ii ferate, proced‚ndu-se la unificarea ei, spre a-i asigura coeren˛„ ∫i eficien˛„, a∫a cum se petrec lucrurile Ón celelalte administra˛ii feroviare din ˛„rile europene dezvoltate?

Ne afl„m Óntr-o situa˛ie de calamitate natural„ — seceta — ∫i, ca s„ avem energie electric„, am redescoperit c„ avem nevoie de c„rbune, dar nu mai avem mineri, Óntruc‚t au fot disponibiliza˛i Ón perioada anterioar„. Nu se va Ónt‚mpla oare tot a∫a ∫i cu calea ferat„?

Domnilor guvernan˛i,

Opri˛i demolarea c„ii ferate Ónainte de a fi prea t‚rziu!

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 103/12.IX.2003

Mul˛umesc. Domnul deputat ™tefan Baban. ™i ultimul vorbitor, domnul Ráduly Róbert.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Interven˛ia mea se intituleaz„: îDreptul de proprietate Ón practica rom‚neasc„“ .

Œn Rom‚nia, dreptul de proprietate este garantat prin Constitu˛ia ˛„rii. Chiar dac„ nu se individualizeaz„ Ón proprietatea statului ∫i cea privat„, totu∫i r„m‚ne un drept garantat prin legea suprem„ a ˛„rii.

™i, totu∫i, practica ne arat„ c„ nu Óntotdeauna acest drept este respectat. De∫i Ón textul legii nu se face o demarca˛ie a tipului de proprietate, dup„ cum am mai spus, practica demonstreaz„, pentru a nu ∫tiu c‚ta oar„, c„ legea nu este atotcuprinz„toare. Œntr-un fel sunt aplicate ∫i respectate prevederile legale Ón vigoare Ón cazul firmelor din portofoliul statului ∫i Ón alt fel sunt aplicate ∫i respectate aceste prevederi Ón cazul firmelor private.

Dac„ pentru cele din portofoliul statului exist„ clemen˛„ ∫i Ón˛elegere, ca s„ nu mai spunem de p„suiri, e∫alon„ri ∫i ree∫alon„ri, cele din portofoliul privat sunt adev„rate surse de stoarcere a banilor, prin impuneri de noi taxe ∫i impozite.

A∫a le trebuie dac„ ∫i-au dorit s„ se afirme ca I.M.M.uri sau ca unit„˛i independente de puterea statului, g‚ndesc guvernan˛ii. Nu se ia Ón calcul faptul c„ marea majoritate a acestor firme prosper„ pentru c„ exist„ interesul proprietarului de a investi, de a produce ∫i de a comercializa, pentru ca eforturile lui materiale ∫i financiare s„ fie acoperite ∫i recompensate.

Œn acest timp, firmele statului stau nep„s„toare, produc pierderi ∫i fenomene sociale negative, ajung‚nd Óntr-o scurt„ perioad„ de timp — ∫i aceasta cu bun„ ∫tiin˛„ — falimentare, pentru a putea fi cump„rate pe te miri ce!

Œn schimb, c‚nd vine vorba de facilit„˛i fiscale, firmele statului au prioritate, pentru c„ trebuie asigurat„ lini∫tea salaria˛ilor ∫i a localit„˛ii unde sunt amplasate, chiar dac„ cei investi˛i cu puteri manageriale ∫i cu salarii substan˛iale, pl„tite din banii contribuabililor, nu fac altceva dec‚t s„ achizi˛ioneze din bruma de fonduri pe care o mai au disponibil„, telefoane mobile de ultim„ mod„, ma∫ini de serviciu c‚t mai elegante, uit‚nd c„ ocup„ o func˛ie pl„tit„ cu destule eforturi ∫i c„ trebuie s„ aib„ ∫i rezultate viabile ∫i vizibile, nu numai cheltuieli enorme.

Firmele private trebuie s„ fac„ totul ca s„-∫i achite datoriile. Dac„ nu, fie sunt supuse unor execut„ri silite rapide ∫i superficiale, fie sunt nevoite s„ se adapteze societ„˛ii actuale, ∫i anume s„ se Ónroleze Ón ceata celor care sponsorizeaz„ partidul aflat la guvernare.

Aceea∫i abordare î∫tiin˛ific„“ a dreptului de proprietate o Ónt‚lnim ∫i Ón agricultur„. Ce este Ónc„ sub aripa statului nu poate fi supus Legii nr. 18/1991, completat„ ∫i modificat„, dar dac„ cineva revendic„ o bucat„ de p„m‚nt dintr-o asocia˛ie privat„ este musai s„ o primeasc„, altfel asocia˛ia nu respect„ legea ∫i este pasibil„ de consecin˛e drastice, Óncep‚nd de la Ónc„lcarea legii ∫i termin‚nd cu atacarea unui drept al unui cet„˛ean al acestei ˛„ri.

™i poate c„ nu a∫ fi adus Ón discu˛ie dreptul de proprietate Ón Rom‚nia anului 2003, dac„ nu a∫ fi avut parte de o surpriz„ total nepl„cut„ Ón aceast„ vacan˛„

parlamentar„. Mai exact spus, pe furi∫ ∫i din ra˛iuni doar de ei ∫tiute, guvernan˛ii au emis o ordonan˛„ de urgen˛„ prin care Ói f„ceau pe chiria∫i egalii proprietarilor: ce trebuie s„ pl„teasc„ la stat un posesor al unui apartament, cas„ de locuit ∫i de vacan˛„, spa˛iu comercial, trebuie s„ pl„teasc„ ∫i un chiria∫, pentru c„ legea poate fi interpretat„ Ón func˛ie de interese, c‚nd foamea de bani pentru interesul statului, ∫i nu numai, devine acut„.

Nu conteaz„ c„ unul are cu ce se l„uda, iar cel„lalt Ó∫i dore∫te s„ aib„ ceea ce pl„te∫te. Nu conteaz„ c„ ordonan˛a este ambigu„, acord„ un timp limitat ∫i scurt pentru a intra Ón legalitate ∫i nu este cunoscut„ nici de cei care trebuie s„ o aplice. Conteaz„ ca ea s„ aduc„ bani, c‚t mai mul˛i bani.

™i, totu∫i, la presiunea mass-media, Guvernul a ajuns la concluzia c„ este un nonsens s„ aplici taxe la bunurile pe care nu le de˛ii, Ón calitate de chiria∫. Acest nonsens a fost valabil doar pentru persoanele fizice, persoanele juridice r„m‚n‚nd Ón continuare tributare abera˛iei.

™i atunci, stima˛i colegi, de ce mai modific„m Constitu˛ia, articolul referitor la dreptul de proprietate? Mai bine Ól l„s„m neclar, ca s„ ne putem folosi de el ori de c‚te ori vrem ∫i, mai ales, cum vrem noi. Nu-i de mirare c„ investitorii str„ini, cei adev„ra˛i, sunt reticen˛i la propunerile de afaceri oferite de Rom‚nia. Au devenit investitorii autohtoni, Ón ultimul timp, reticen˛i la propunerile Guvernului, a∫a c„, s„ nu ne mai mir„m de al˛ii. Ne r„m‚ne s„ ne mai mir„m doar la c‚te drepturi avem ∫i la c‚te sunt respectate.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc. ™i Ói dau cuv‚ntul domnului Ráduly Róbert. Domnul Eugen Ple∫a va depune la secretariat.

## **Domnul Ráduly Róbert Kálmán:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Permite˛i-mi ca, Ónainte de toate, s„ v„ urez o sesiune parlamentar„ eficient„ ∫i cu satisfac˛ii, mai eficient„ ∫i mai plin„ de satisfac˛ii dec‚t au fost cele anterioare!

Suntem dup„ o var„ fierbinte, suntem dup„ o odihn„ mai mult sau mai pu˛in binemeritat„, dar, din nefericire, unele dintre temele majore pe care le-am dezb„tut Ón Parlamentul Rom‚niei, Ón Camera Deputa˛ilor, Ón sesiunea parlamentar„ anterioar„, Ónc„ sunt, ∫i ele, departe de a fi Óncheiate, sunt Ónc„ fierbin˛i ∫i trebuie s„ fie dezb„tute.

Œntr-o interven˛ie din sesiunea parlamentar„ trecut„ m-am referit la Ordonan˛a Guvernului nr. 18/2003, cea care este de acum de notorietate, privind acele taxe de radio ∫i televiziune antieconomice ∫i imorale care au fost instituite la vremea respectiv„ de actualul Guvern.

Spuneam atunci c„ Ón ceea ce m„ prive∫te, dac„ venea cineva cu o asemenea solu˛ie la Academia de Studii Economice din Bucure∫ti, la examenul de finan˛e, cu siguran˛„ domnul Florin Georgescu sau colegii lui l-ar fi trimis s„ mai studieze p‚n„ la sesiunea urm„toare. Iat„ c„, din fericire, s-a Ónt‚mplat acela∫i lucru: am avut dreptate, Curtea Constitu˛ional„ a examinat aceast„ solu˛ie a Guvernului N„stase ∫i a trimis ca s„ mai studieze Guvernul, s„ g„seasc„ o alt„ solu˛ie.

Unde este, Óns„, diabolismul Ónt‚mpl„rii? Curtea Constitu˛ional„ a constatat, prin Decizia nr. 300/2003, dou„ lucruri: c„ Ordonan˛a nr. 18/2003 a fost emis„ cu Ónc„lcarea interdic˛iei constitu˛ionale referitoare la

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 103/12.IX.2003 domeniile rezervate legilor organice, pe de o parte, iar, pe de alt„ parte, c„ aceast„ edictare a ordonan˛ei s-a f„cut cu nerespectarea condi˛iei prev„zute Ón art. 114 alin. (1) din Constitu˛ie referitoare la abilitarea Guvernului printr-o lege special„ cu indicarea domeniilor ce pot fi reglementate.Deci, Guvernul a Ónc„lcat Constitu˛ia, f„r„ doar ∫i poate, ast„zi, la reexaminare — deci, Ón august —, Guvernul N„stase, pe 26 august, sus˛ine cum c„ Ordonan˛a nr. 18 ar fi fost Ón vigoare p‚n„ la aceast„ dat„, pun‚nd Ón art. 2 al Ordonan˛ei de urgen˛„ nr. 71/2003 c„ s-ar abroga Ordonan˛a nr. 18/2003.

Care este Óns„ problema? C„ o serie de cet„˛eni onorabili, persoane fizice, dar ∫i o serie de firme, au pl„tit cu bun„-credin˛„, pe baza unei ordonan˛e neconstitu˛ionale,deci f„r„ un fundament legal, timp de mai multe luni, zeci, sute de miliarde de lei care nu erau datora˛i.

Œntrebarea este, a∫adar cine restituie acestor cet„˛eni banii care au fost confisca˛i ilegal de statul rom‚n? Pentru c„ exist„ totu∫i un principiu de drept fundamental, ∫i anume c„ plata nedatorat„ este supus„...

Eu cred c„ noi trebuie s„ ne oprim foarte serios c‚nd vom dezbate Legea de aprobare a Ordonan˛ei de urgen˛„ nr. 71/2003 asupra acestui subiect ∫i s„ g„sim o solu˛ie Ón a restitui, Ón mod firesc, cet„˛enilor ceea ce au pl„tit f„r„ baz„ legal„. Œntr-un stat de drept, moral ∫i legal ar fi ca Guvernul care a emis neconstitu˛ional Ordonan˛a nr. 18/2003, solidar s„ restituie cet„˛enilor banii care le-au fost lua˛i. Nu cred c„ se va Ónt‚mpla acest lucru, dar, totu∫i, cred c„ de la bugetul de stat trebuie s„ restituim persoanelor fizice ∫i juridice care au pl„tit taxa tv ∫i radio Ón aceast„ perioad„, pentru c„ a∫a este firesc ∫i normal.

Œn Óncheiere, trebuie s„ v„ spun c„ solu˛ia care a fost dat„ pe 26 august de actualul Guvern m„ nemul˛ume∫te Ón continuare. Guvernul ∫i-a revizuit atitudinea Ón ceea ce prive∫te taxa pl„tit„ de persoanele fizice ∫i s-a oprit, a∫a cum era normal, doar la cei care aveau aparate radio ∫i televizoare, Óns„, la societ„˛ile comerciale, la persoanele juridice a optat Ón continuare pentru o formulare global„, a∫a cum era ∫i Ónainte de ’89, Ón care to˛i eram, nu-i a∫a, îproprietari, produc„tori ∫i beneficiari“ . Eu cred c„, deopotriv„, c‚nd dezbatem ordonan˛a Ón Parlament, ar trebui ca ∫i societ„˛ilor comerciale, persoanelor juridice s„ le aplic„m acela∫i regim, care, Ón sf‚r∫it, a fost aplicat persoanelor fizice.

V„ mul˛umesc.

Prin Ordonan˛a Guvernului nr. 87/30.08.2003, art. 33, unii agen˛i economici afla˛i sub autoritatea sau coordonarea Ministerului Economiei ∫i Comer˛ului ∫i Ministerului Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului se scutesc de la plata obliga˛iilor, Ón limita unui plafon maxim aprobat, c„tre bugetul de stat, c„tre bugetul asigur„rilor sociale de stat, bugetul Fondului na˛ional unic de asigur„ri sociale de s„n„tate ∫i bugetul asigur„rilor pentru ∫omaj, pentru exerci˛iul bugetar al anului 2003, inclusiv accesoriile aferente acestora, cu excep˛ia obliga˛iilor datorate din re˛inerile la surs„.

Este deosebit de grav„ aceast„ practic„ a Executivului de a aproba unele facilit„˛i care nu se ∫tie Ón ce constau, Ón ce cuantum ∫i c„ror agen˛i economici se vor aplica.

Œn afara clientelei politice, a demersului pur electoral, nu poate exista nici o alt„ explica˛ie, chiar dac„ se d„ o form„ de legalitate prin implicarea Consiliului Concuren˛ei.

Guvernul a ales calea ordonan˛ei, sfid‚nd Parlamentul, acord‚ndu-∫i dreptul de a stabili prin hot„r‚re de Guvern nivelul plafonului, selec˛ia agen˛ilor economici, ceea ce nu poate fi acceptat, fiind o atitudine de lips„ de transparen˛„, arogan˛„ ∫i incorectitudine fa˛„ de ceilal˛i contribuabili. ™i totul prin strecurarea unui articol Óntr-un act normativ referitor la rectificarea bugetului, care se constat„ c„ este deficitar la asigur„ri sociale ∫i la asigur„ri de s„n„tate.

Culmea ironiei, a cinismului o reprezint„ faptul c„ nu sunt bani pentru pensii, pentru medicamente, pentru spitalizarea celor bolnavi, Óns„ se scutesc o serie de agen˛i economici.

Ne Óntreb„m: c‚˛i, cine sunt, pentru ce motive, care ar fi sumele la care statul ar renun˛a din cauza incoeren˛ei politicii guvernamentale?

Este de netolerat modul Ón care banii celor buni platnici trebuie s„ sus˛in„ pl„˛ile statului rom‚n, iar cei privilegia˛i sunt scuti˛i de Guvern, cre‚nd goluri ∫i distorsiuni Ón sistemul financiar rom‚nesc.

P.N.L. cere Guvernului s„ prezinte public de ce a luat o asemenea m„sur„ ∫i care sunt influen˛ele financiare ∫i mai ales impactul lor asupra vie˛ilor oamenilor.

Doamnelor ∫i domnilor parlamentari,

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi poart„ numele îLunga toamn„ fierbinte“ , pentru a parafraza un film de mare vog„ din anii ’70.

Toamna aceasta b‚ntuit„ de seceta care nu mai p„r„se∫te meleagurile ˛„rii noastre devine sufocant„, sub semnul exploziei Ón lan˛ a pre˛urilor la produse alimentare, ca urmare a scumpirilor la energie electric„, gaze ∫i c„ldur„.

Domnilor guvernan˛i,

Nu reg„sim onorarea promisiunilor din campania electoral„, oric‚t de subtil„ ar fi ea, oric‚t de sofisticat ar fi ea me∫te∫ugit„ Ón laboratoarele guvernamentale!

Ni se spune Óntotdeauna c„ îa∫a ne recomand„ Uniunea European„“ . Cet„˛enii Rom‚niei nu au votat recomand„rile Uniunii Europene, ci programul de guvernare al P.S.D.-ului.

™i P.S.D.-ul ne face drept cadou, cu ocazia Ónceperii toamnei ∫i a anului bisericesc, majorarea tarifelor la curentul electric, c„ldur„ ∫i gaze naturale cu 14 p‚n„ la 25%, ceea ce va determina Ón perioada urm„toare o cre∫tere semnificativ„ a pre˛urilor la principalele produse alimentare: p‚inea se va scumpi cu p‚n„ la 500 de lei (Ón cazul Ón care o p‚ine de 300 de grame nu va fi c‚t o chifl„), carnea va cunoa∫te o cre∫tere ceva mai t‚rziu, precum ∫i unele servicii, tarifele telefonice vor Ónregistra o majorare cu 20%, pentru c„, s„ fim sinceri, ROMTELECOM-ul nu a pierdut nici o ocazie s„ Ómpov„reze veniturile ∫i a∫a din ce Ón ce mai palide ale contribuabilului.

Nu sunt adeptul cre„rii st„rilor de panic„, dar ceea ce face Guvernul Rom‚niei este o nou„ dovad„ a indiferen˛ei ∫i arogan˛ei cu care este tratat electoratul despre care, din surse neoficiale, se spune c„ poate suporta orice de dragul democra˛iei ∫i al Uniunii Europene.

Nu, domnilor guvernan˛i, nu acesta este adev„rul. Poporul rom‚n este Ón˛elept, dar feri˛i-v„ de Ón˛elepciunea lui care, Ón mod indubitabil, v„ va sanc˛iona Ón 2004!

Timpul lucreaz„ Ón defavoarea voastr„, ∫i mare v„ va fi mirarea c‚nd ve˛i constata c„ P.R.M.-ul va ob˛ine Ón 2004 peste 35% din voturile exprimate.

Politica partidului nostru, bazat„ pe logic„ ∫i suportabilitatea oamenilor, va demonstra Ónc„ o dat„,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 103/12.IX.2003 dac„ mai era nevoie, c„ Ón˛elepciunea ∫i bunul -sim˛ sunt comandamentele principale ale unei determin„ri doctrinare.

## Domnilor guvernan˛i,

Este Ónc„ un semnal de alarm„ care, din p„cate, va avea aceea∫i soart„: nu va fi auzit pentru c„, Ón festivismul zgomotos cu care v„ Ónconjura˛i, nu ave˛i timp ∫i nici bun„voin˛„ s„ asculta˛i glasul reprezentan˛ilor Opozi˛iei cu adev„rat democratice, care este preocupat„ de suferin˛ele oamenilor, ∫i nu de Óncheierea de alian˛e sau de interese de grup meschine ∫i de-a dreptul inutile. V„ mul˛umesc.

## Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor,

Secet„ mare, secet„ prelungit„. Agricultura parc„ s-a obi∫nuit cu seceta de parc„ ar fi ceva normal. Problemele create de secet„ sunt Óns„ resim˛ite ∫i de sistemul energetic na˛ional. Toate problemele legate de secet„ sunt amplificate de neglijen˛a guvern„rilor anterioare, dar ∫i de cea actual„. Am folosit termenul îneglijen˛„“ ca s„ uit alte expresii mult mai dure.

Reducerea drastic„ a extrac˛iei de c„rbune ∫i implicit produc˛ia de energie electric„ Ón termocentrale coroborat„ cu folosirea nes„buit„ a apelor din acumul„rile marilor hidrocentrale au dus la aceast„ posibil„ criz„ energetic„ creat„ de seceta continu„.

Mai r„u, nu s-au luat la timp m„suri de dragare a aluviunilor Ón zona de alimentare cu ap„ a Centralei atomoelectrice de la Cernavod„, neglijen˛„ care a dus la oprirea unui reactor.

Toate acestea au dus la necesitatea producerii de energie electric„ Ón cantit„˛i mari Ón termocentrale. Profit‚nd de acest moment de criz„, liderul de sindicat al L.S.M.V.J. ∫i deputat Ón Parlamentul Rom‚niei, Vasile Savu, s-a angajat ferm, cu Ónalt sim˛ patriotic ∫i deosebit elan revolu˛ionar, s„ dea ˛„rii c‚t mai mult c„rbune. A semnat un protocol prin care este de acord ca sindicali∫tii pe care Ói p„store∫te s„ lucreze ∫i s‚mb„ta pentru cre∫terea produc˛iei de c„rbune.

Totu∫i, nu Ón˛eleg un lucru. Domnul lider de sindicat ori nu ∫tie ori nu vrea s„ ∫tie c„ organiza˛iile sindicale de la unit„˛ile miniere din Valea Jiului au fost de acord s„ lucreze zilele de s‚mb„t„ Ónc„ de la Ónceputul anului.

Vom spune: foarte bine, lucr„m mai mult, producem mai mult, c‚∫tig„m mai mult. Din nefericire, lucrurile nu stau chiar a∫a deoarece lucr„m mai mult, producem mai mult ∫i c‚∫tig„m mai pu˛in. De ce? Pentru c„, Ón timp ce pre˛urile cresc mereu la toate produsele, la energie electric„, la gaze, la lemn ∫i a∫a mai departe, pre˛ul tonei de c„rbune stagneaz„ sau cre∫te foarte pu˛in, astfel Ónc‚t pierderile C.N.H.-ului sunt Ón continu„ cre∫tere.

Astfel, fondul de salarii este acela∫i, iar, atunci c‚nd se lucreaz„ mai mult, salariul, acel faimos K, scade.

Cu alte cuvinte, tot s„rmanii mineri r„m‚n p„guba∫i!

## Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Œmi face o deosebit„ pl„cere s„ m„ adresez din nou dumneavoastr„ la acest Ónceput de sesiune parlamentar„.

A∫ dori s„ m„ refer, Ón c‚teva cuvinte, la un eveniment al istoriei universale, mai pu˛in cunoscut, dar, Ón opinia mea, extrem de important. Dac„ ar fi avut sus˛inerea necesar„, acesta ar fi generat schimb„ri profunde pe scena politic„ interna˛ional„. Despre ce este vorba?

Primul r„zboi mondial a produs numeroase muta˛ii Ón rela˛iile interna˛ionale. Fondarea Societ„˛ii Na˛iunilor ∫i instituirea principiului securit„˛ii colective, ca element de baz„ Ón rela˛iile interna˛ionale, a generat un nou mediu interna˛ional.

Dezarmarea general„, eliminarea conflictelor pe cale pa∫nic„ ∫i scoaterea r„zboiului Ón afara legii au devenit teme principale ale dezbaterilor Ón mediile diplomatice ∫i academice.

Cu prilejul anivers„rii a 10 ani de la intrarea Statelor Unite Ón primul r„zboi mondial, Aristide Briand, ministrul francez al afacerilor externe din vremea respectiv„ ∫i unul dintre cei mai puternici sus˛in„tori ai securit„˛ii colective, i-a trimis omologului s„u, secretarului de stat al S.U.A, Frank Kellogg, un mesaj de felicitare, prin care Ói solicita un mai mare angajament american Ón diploma˛ia european„.

Œn r„spunsul r„u, Frank Kellogg i-a propus colegului francez parafarea unui document care s„ stipuleze renun˛area p„r˛ilor semnatare la r„zboi. Astfel, dup„ un schimb de opinii, cei doi mini∫tri de externe au semnat, la Paris, la 27 august 1928, Tratatul multilateral pentru renun˛area la r„zboi, ca instrument de politic„ na˛ional„, cunoscut ∫i sub titulatura de _Pactul Briand-Kellogg_ . La acest tratat, care a intrat Ón vigoare la 25 iulie 1929, au aderat 63 de state.

Rom‚nia, unul dintre sus˛in„torii fideli ai principiilor securit„˛ii colective ∫i al elimin„rii r„zboiului ca mijloc al rela˛iilor dintre state, a aderat la Pact la 4 septembrie 1928. Peste dou„ zile se vor Ómplini 75 de ani de la evenimentul men˛ionat ∫i din aceast„ cauz„ v-am solicitat aten˛ia, ast„zi, Ón Parlamentul Rom‚niei.

_Pactul Briand-Kellogg_ prevedea Óntr-adev„r eliminarea r„zboiului ca mijloc de rezolvare a unui diferend ap„rut Óntre state, dar, din p„cate, nu prevedea nici un mecanism de sanc˛ionare a celui care recurgea la aceast„ metod„. Din acest motiv, tratatul nu a avut o influen˛„ major„ Ón derularea rela˛iilor diplomatice din anii urm„tori. Ce a urmat, se ∫tie. Peste aproximativ 10 ani, omenirea intra Ón zodia nefast„ a celui de-al doilea r„zboi mondial.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

De∫i modelul politic al defunctei C.D.R. este respins Ón mod oficial de c„tre actuala opozi˛ie democratic„ din Rom‚nia — alian˛a preconizat„ Óntre Partidul Na˛ional Liberal ∫i Partidul Democrat p„streaz„ ceva din spiritul conglomeratului politic C.D.R. Neoliberalismul ∫i socialdemocra˛ia à la B„sescu par destul de greu a coabita reciproc, iar unele discu˛ii de ordin tehnic seam„n„ pe alocuri cu disputele anilor 1997-2000.

Partidul Democrat viseaz„ la o cot„ de cel pu˛in 25% din voturile electoratului rom‚nesc, dar ambi˛ia sa este utopic„. La r‚ndul r„u, Partidul Na˛ional Liberal, de∫i impulsionat de domnul Stolojan, r„m‚ne Ónc„ modest organizat, cu deosebire Ón zonele rurale. Imaginea rezultat„ pare mai cur‚nd o construc˛ie eterogen„, de laborator. Ideea unei for˛e politice democratice Ón stare a deveni un partener de dialog al P.S.D.-ului este una benefic„, cu at‚t mai mult cu c‚t izolarea extremismului peremist reprezint„ o necesitate na˛ional„.

E greu de presupus Óns„ c„ P.N.L. ∫i P.D. vor reu∫i s„ ofere un model viabil Ón condi˛iile Ón care nu pot fi uitate modestele lor performan˛e guvernamentale trecute. Nu Ón ultimul r‚nd,sistemul alian˛elor de partide pare optim mai mult Ón plan teoretic dec‚t sub aspect practic. Modelul bulgar — invocat de c„tre unii anali∫ti— avea Ón

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 103/12.IX.2003 fostul suveran Simeon al II-lea un coordonator charismatic ∫i, practic, lipsit de orice concurent pe acest plan.

E dificil Óns„ a crede c„ imprevizibilitatea lui Traian B„sescu va fi un avantaj pentru alian˛a P.N.L.-P.D., chiar ∫i Ón condi˛iile prgamatismului echilibrat al lui Theodor Stolojan.

Œn perioada 5-20 august a.c., m-am aflat Ón Canada, ini˛ial pentru a participa la un simpozion interna˛ional, iar ulterior pentru a Ónt‚lni reprezentan˛i ai diasporei rom‚ne∫ti ∫i a participa la evenimentele organizate de aceasta. Astfel, am Ónt‚lnit ∫i discutat cu reprezentan˛i ai comunit„˛ilor rom‚ne∫ti din ora∫ele Toronto, Hamilton, Kitchener, Otawa, Montreal ∫i altele. De asemenea, duminic„, 17 august a.c., am fost prezent la îC‚mpul rom‚nesc“ situat Ón apropierea ora∫ului Hamilton ∫i am luat parte la manifest„rile cultural-artistice organizate cu prilejul praznicului Sfintei Marii. Pe perioada ∫ederii Ón Canada am Ónt‚lnit foarte multe persoane tinere, majoritatea cu preg„tire superioar„, emigrate Ón anii 2000, 2001, 2002 ∫i 2003. Ei ∫i-au motivat gestul prin lipsa oric„rei perspective de a-∫i g„si, Ón ˛ar„, un lor de munc„ potrivit specializ„rii lor. Cei mai mul˛i, de∫i ingineri, medici, arhitec˛i, economi∫ti, informaticieni, profesori etc. lucreaz„ pe posturi mult inferioare studiilor lor universitare Óntruc‚t autorit„˛ile canadiene nu recunosc diplomele emise de institutele rom‚ne∫ti de Ónv„˛„m‚nt superior. Astfel, am Ónt‚lnit economi∫ti care lucreaz„ ca ∫i chelneri sau administratori de bloc, arhitec˛i pe post de desenatori, medici care ocup„ doar posturi de infirmieri sau asisten˛i medicali, profesori efectu‚nd munci grele, slab pl„tite, Ón special Ón construc˛ii sau informaticieni bucuro∫i de a-∫i g„si slujbe ca simpli operatori sau func˛ionari.

Din discu˛iile purtate, interlocutorii mei se consider„ cu to˛ii obliga˛i la un asemenea gest de politica promovat„ de guvernele, ∫efii de stat ∫i parlamentele postdecembriste. Ei afirm„, iar situa˛ia lor personal„ este un indiciu concret Ón acest sens, c„ autorit„˛ile rom‚ne∫ti au dus ∫i duc cea mai distructiv„ politic„ de Óndep„rtare a tineretului cu studii superioare ∫i obligare a lui la emigrare. Numero∫i interlocutori aduc acuza˛ii ∫i mai grave nominaliz‚nd cazuri de Ónal˛i demnitari corup˛i sau preciz‚nd c„, pentru guvernele postdecembriste, problema locurilor de munc„ pentru tineret s-a rezumat la declara˛iile bombastice ∫i fotografii necesare salv„rii imaginii Puterii. Dup„ 1990, sute de mii de persoane cu studii superioare au fost nevoite s„ ia calea exilului pentru a evita s„ devin„ muritori de foame Ón propria lor ˛ar„.

Discu˛iile cu reprezentan˛ii comunit„˛ii rom‚ne∫ti din Canada au eviden˛iat ∫i alte aspecte la fel de grave, care subliniaz„ totala lips„ de preocupare ∫i respect pentru situa˛ia celor pleca˛i.

Puterea i-a abandonat Ón totalitate. Doar politicieni rata˛i ca Victor Ciorbea sau Emil Constantinescu Ó∫i mai aduc aminte de ei atunci c‚nd fac vizite Ón Canada sau Statele Unite ale Americii pentru a aduna fonduri necesare sus˛inerii activit„˛ii muribundelor lor forma˛iuni politice.

Sunt ∫i cazuri de rom‚ni afla˛i actualmente Ón Canada, care sunt total dezam„gi˛i ∫i nemul˛umi˛i de corup˛ia ∫i venalitatea reprezentan˛ilor institu˛iilor statului rom‚n care tergiverseaz„ solu˛ionarea, Ón spiritul legii, a unor probleme privind ob˛inerea unor drepturi pentru ei sau pentru familiile r„mase Ón ˛ar„.

Am avut surpriza s„ constat c„ singura preocupare pe care o are actuala Putere este de Óndoctrinare sistematic„ a comunit„˛i rom‚ne∫ti prin intermediul emisiunilor transmise de televiziunea _Rom‚nia Interna˛ional_ . F„r„ jen„, pe bani publici, P.S.D. ∫i premierul Adrian N„stase Ó∫i fac, prin intermediul obedientei Televiziuni Na˛ionale, publicitate ∫i reclam„ pentru politica dubioas„ pe care o duc. La peste 7.000 km am putut constata ∫i c„, Ón ciuda embargoului mediatic sus˛inut ∫i comandat de Putere, rom‚nii din Canada erau la curent cu activitatea Partidului Rom‚nia Mare. Mai mult, la Montreal exist„ un grup important de rom‚ni doritori s„ Ónfiin˛eze o filial„ a Partidului Rom‚nia Mare Ón Canada. Ace∫tia mi-au cerut s„ transmit rug„mintea lor ca pre∫edintele P.R.M., senatorul Corneliu Vadim Tudor, s„ fac„ o vizit„ Ón Canada ∫i Ón alte comunit„˛i rom‚ne∫ti ÓntrucÓt, Ón opinia lor, singura for˛„ politic„ apt„ s„ scoat„ ˛ara din criza Ón care a fost aruncat„ r„m‚ne Partidul Rom‚nia Mare.

Pe timpul periplului canadian n-am Ónt‚lnit nici un interlocutor care s„ fi avut m„car un singur cuv‚nt de apreciere la adresa P.S.D., a premierului Adrian N„stase sau a Pre∫edintelui Ion Iliescu. Dimpotriv„, Ón mod frecvent, explicabil dup„ p„rerea mea, emigran˛ii rom‚ni din Canada sunt de p„rere c„, at‚ta vreme c‚t poporul rom‚n va mai tolera P.S.D. Ón fruntea sa, el se condamn„ la un viitor al subdezvolt„rii, al instabilit„˛ii social-economice ∫i politice, al respingerii de c„tre democra˛iile occidentale.

Aduc la cuno∫tin˛a opiniei publice aceste puncte de vedere pertinente ∫i obiective Óntruc‚t propaganda oficial„, iresponsabil„ ∫i mincinoas„, Óncearc„, deseori, s„ ne conving„ c„ sutele de mii de rom‚ni alunga˛i din ˛ar„ de s„r„cia patronat„ de regimul Iliescu-N„stase, contrar oric„rei logici, le-ar fi, totu∫i, recunosc„tori acestora pentru c„ au fost for˛a˛i s„-∫i caute norocul departe de ˛ara mo∫ilor ∫i str„mo∫ilor lor.

## **Domnul Corneliu Ciontu:**

Mul˛umesc ∫i eu.

Cu aceasta, timpul afectat declara˛iilor politice s-a Óncheiat.

V„ urez o zi bun„!

Distin∫i colegi,

Permite˛i-mi s„ declar deschis„ ∫edin˛a de ast„zi a plenului Camerei Deputa˛ilor, cu anun˛ul privind prezen˛a Ónregistrat„, respectiv 271 de deputa˛i din cei 344 existen˛i, 73 sunt absen˛i, 14 particip„ la alte ac˛iuni parlamentare.

Œnainte de a intra Ón programul propriu-zis, v-a∫ ruga s„-mi permite˛i s„ supun adopt„rii dumneavoastr„ comisia de mediere la proiectul de Lege pentru revizuirea Constitu˛iei. V-a∫ propune ca din acest aceast„ comisie de 7 deputa˛i s„ fac„ parte 3 deputa˛i de la Partidul Social Democrat ∫i c‚te unul de la Partidul Democrat, Partidul Na˛ional Liberal, Uniunea Democrat„ Maghiar„ din Rom‚nia ∫i Minorit„˛i. Colegii no∫tri de la Partidul Rom‚nia Mare nu au participat nici la lucr„rile de elaborare ∫i nici la votarea acestei legi.

Cine este pentru aceast„ componen˛„ numeric„? Mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 103/12.IX.2003 Œn ce prive∫te componen˛a nominal„, din partea Partidului Social Democrat Ól rog pe domnul Alexandru Sassu s„ fac„ propuneri.

V„ mul˛umesc.

Propunerile sunt: domnul pre∫edinte Valer Dorneanu, domnul profesor Neagu ∫i domnul Acsinte Gaspar.

Din partea Partidului Na˛ional Liberal? Domnule lider al grupului, domnul Dobre?

Din partea Partidului Na˛ional Liberal Ól propunem pe domnul deputat Valeriu Stoica.

Mul˛umesc. Din partea Partidului Democrat? Pofti˛i, domnule deputat!

Din partea Partidului Democrat Ól propunem pe domnul deputat Emil Boc.

Mul˛umesc. Din partea U.D.M.R.-ului?

Din partea U.D.M.R.-ului Ól propunem pe domnul deputat Varga Attila.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Din partea Grupului minorit„˛ilor na˛ionale? Dac„ nu socoti˛i o imixtiune injust„ ∫i neregulamentar„, v-a∫ sugera s„-l propune˛i pe domnul Pambuccian, care a fost ∫i membru Ón Comisia constitu˛ional„. De acord?

Da. Mul˛umesc foarte mult.

## **Domnul Augustin Lucian Bolca∫**

**:**

Procedur„!

V„ rog, domnule Bolca∫!

## **Domnul Augustin Lucian Bolca∫:**

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Nu m„ adresez dumneavoastr„, care deja v-a˛i exprimat votul, ci a∫ vrea s„ se consemneze totu∫i ∫i s„ r„m‚n„ faptul c„ reprezentan˛ii Partidului Rom‚nia Mare protesteaz„ Ómpotriva acestei maniere de diktat (cu k) nedemocratic, prin care se Óncearc„ s„ se realizeze procedurile de adoptare a unei Constitu˛ii ce seam„n„ din ce Ón ce mai mult cu un diktat!

Consider„m c„ nici un regulament ∫i nici o cutum„ a Camerei Deputa˛ilor, nici un precedent democratic nu v„ permite s„ exclude˛i un partid parlamentar din algoritmul

alc„tuirii comisiilor, independent de pozi˛ia pe care a avut-o.

Lipsa de respect fa˛„ de Partidul Rom‚nia Mare, caracterul, din nou, repet, dictatorial al acestei atitudini, eufemistic numit„ înedemocratic„“ , demonstreaz„, nu ce spuneam p‚n„ acum, numai arogan˛„ ∫i dorin˛„ de impunere a punctului de vedere, Ónseamn„ sfidarea categoric„ a unei p„r˛i din electorat ∫i ne a∫tept„m, Ón aceste condi˛ii, ca, sub pre∫edin˛ia dumneavoastr„, domnule pre∫edinte Valer Dorneanu, Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare s„ fie invitat afar„ din sala Parlamentului!

Este absolut regretabil ceea ce se Ónt‚mpl„, Ón condi˛iile Ón care orice fel de dezbatere ∫i orice fel de luare de pozi˛ie pe care am avut-o, Ón cadrele evidente ale democra˛iei ∫i cutumei parlamentare, este folosit„ pentru excluderea vocii a cel pu˛in o treime din electoratul Rom‚niei de la participarea la lucr„rile Parlamentului.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte al Marii Adun„ri Na˛ionale!

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Nu vreau s„ comentez acest comentariu...

## **Domnul Augustin Lucian Bolca∫**

**:**

Nici nu pute˛i!

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Nu vreau, Óns„, s„ las f„r„ r„spuns o inexactitate: nu v-am exclus noi, nu v„ excludem, dimpotriv„, am avut toat„ disponibilitatea ∫i deschiderea fa˛„ de dumneavoastr„, v-am analizat toate amendamentele, chiar ∫i Ón ultima ∫edin˛„, nu v„d Óns„ cum v-am fi invitat Ón medierea unei legi la a c„rei dezbatere nu a˛i participat sau a˛i p„r„sit dezbaterile, mai bine zis. Deci, cum s„ participa˛i la medierea unei legi pe care nu a˛i dorit-o?

## **Domnul Augustin Lucian Bolca∫**

**:**

Nu are nici o leg„tur„!

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Vreau s„ v„ spun, Ón continuare, c„ am tot respectul fa˛„ de orice partid parlamentar ∫i v„ a∫tept„m s„ participa˛i la dezbaterea oric„rei legi, Ón condi˛ii regulamentare.

## **Domnul Augustin Lucian Bolca∫**

**:**

De la care ne exclude˛i!

V„ prezint, Ón continuare, informarea cu privire la ini˛iativele legislative Ónregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputa˛ilor ∫i care urmeaz„ s„ fie avizate de comisiile permanente.

La Biroul permanent al Camerei Deputa˛ilor au fost Ónregistrate urm„toarele ini˛iative legislative:

1. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 71/2003 pentru modificarea art. 40 din Legea nr. 41/1994 privind organizarea ∫i func˛ionarea Societ„˛ii Rom‚ne de Radiodifuziune ∫i Societ„˛ii Rom‚ne de Televiziune, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urm„toarele comisii: Ón fond, Comisia pentru cultur„, arte, mijloace de informare Ón mas„, iar pentru avize, Comisia pentru

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 103/12.IX.2003 buget, finan˛e ∫i b„nci, Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.

Termen pentru raport: 5 septembrie 2003.

Œn conformitate cu prevederile art. 107 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, acest proiect de lege urmeaz„ a fi dezb„tut Ón procedur„ de urgen˛„.

2. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 72/2003 privind acordarea Ón anul agricol 2003-2004 a unui sprijin direct al statului de 2 milioane lei/ha produc„torilor agricoli pentru suprafe˛e de teren arabil de p‚n„ la 5 ha, inclusiv, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urm„toarele comisii: Ón fond, Comisia pentru agricultur„, silvicultur„, industrie alimentar„ ∫i servicii specifice; pentru avize, Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.

Termenul de depunere a raportului: 5 septembrie 2003 Œn conformitate cu prevederile art. 107 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, acest proiect de lege urmeaz„ a fi dezb„tut Ón procedur„ de urgen˛„.