Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·9 martie 2006
procedural · respins
Németh Csaba
Aprobarea programului de lucru
Discurs
Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Acum dou„ s„pt„m‚ni, la 13 februarie, a fost prezentat„ o declara˛ie politic„ intitulat„ îCeang„ii — de la enigm„ la adev„r“.
Autorul acestei declara˛ii — printre altele — spunea: îŒn problema romano-catolicilor din Moldova, exist„ o linie de abordare care apar˛ine p„r˛ii maghiare ∫i care porne∫te de la scrierile unui misionar catolic secui din 1781, Zölt Péter. Sosit Ón Moldova, el a produs, con∫tient sau nu de ceea ce face, o inova˛ie lingvistic„, «ceang„ii maghiari», raport‚ndu-o la comunitatea romano-catolicilor ∫i cre‚nd astfel un fals etnonim. Din acest moment, cercet„torii unguri s-au lansat Ón c„utarea originilor acestei etnii imaginare, ajung‚ndu-se s„ se vorbeasc„, succesiv, de ceang„i de origine cuman„, cabar„, peceneag„, hunic„ sau maghiar„.“
Dar ce au spus ∫i ce au scris istoricii ∫i cercet„torii rom‚ni despre aceast„ comunitate? Pentru Ónceput Ómi permit totu∫i s„ fac trimitere la un autor nerom‚n.
Œn anul 1648, Marcus Bandinus, c„lug„r franciscan, originar din Bosnia, administratorul apostolic al Sf‚ntului Scaun din Moldova Óntre anii 1644-1647, Óntocmise cea mai ampl„ dare de seam„ despre comunit„˛ile catolice din Moldova, cunoscut„ sub numele de Codex Bandinus.
Pe l‚ng„ starea sufleteasc„ jalnic„ Ón care s-au aflat catolicii din Moldova la mijlocul secolului al XVII-lea, Codex Bandinus evoc„ ∫i convie˛uirea bun„ dintre rom‚ni, unguri ∫i sa∫i din acea vreme.
Despre Hu∫i scrie:
îLocuitorii acestui ora∫ sunt unguri ∫i rom‚ni, dar mai mul˛i sunt unguri, ∫i Ón toate sunt Ón frunte. Œndeplinirea Óntre ei a func˛iilor de dreg„tori este astfel r‚nduit„ Ónc‚t dac„ Óntr-un an func˛ia de jude (adic„ primar al ora∫ului) este Óndeplinit„ de un ungur, Ón anul urm„tor
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 21/9.III.2006 func˛ioneaz„ Ón aceea∫i func˛ie un rom‚n ∫i Ón felul acesta dreg„torii sunt schimba˛i alternativ.“ Œn ora∫ul Cotnari îlocuitorii sunt sa∫i, unguri ∫i rom‚ni, dar cei mai mul˛i sunt ungurii, cu toate c„ sa∫ii sunt mai boga˛i ∫i mai presus Ón autoritate ca ungurii. Rom‚nii sunt mai pu˛ini. Pentru conducerea mai bun„ a ora∫ului din vechime este o institu˛ie, care Ónainte era compus„ din trei persoane, un ungur ∫i doi sa∫i, dar din ace∫tia doi a r„mas numai unul.“
Cu o jum„tate de secol mai t‚rziu, Dimitrie Cantemir scria:
îŒn afar„ de moldoveni... mai tr„iesc Ón Moldova ∫i greci, albanezi, s‚rbi, bulgari, le∫i, cazaci, ru∫i, unguri, nem˛i, armeni evrei ∫i ˛igani... Fiindc„ ungurii au r„ma∫i neclinti˛i Ón legea lor papist„∫easc„, ∫i-au p„strat ∫i limba ˛„rii lor.“ (Dimitrie Cantemir — Descrierea Moldovei, Editura Academiei, Bucure∫ti 1973, paginile 181 ∫i 184.)
Nicolae Iorga, Ón opera sa îRom‚nia, cum era p‚n„ la 1918“ (Editura Minerva, Bucure∫ti 1972) face o informare Óntemeiat„, pe date, de la fa˛a locului. Marele savant Ón aceast„ carte sus˛ine originea ungureasc„ a ceang„ilor din Moldova: