Stenogramă plen

V„ rog s„ introduce˛i cartelele cu to˛ii.

V„ rog frumos s„ v„ relua˛i locurile Ón sal„ ∫i v„ propun s„ Óncepem, ca de obicei, cu declara˛iile politice. Dac„ ar putea cineva s„-l invite Ón sal„ pe primul care intervine, domnul Puiu Ha∫otti, din partea Grupului parlamentar îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D. Œl a∫tept„m cu ner„bdare s„-∫i prezinte declara˛ia politic„.

Mircea Mereu˛„ este aici? Sper c„ n-o s„ se supere colegul nostru, domnul Puiu Ha∫otti...

V„ rog s„-mi permite˛i s„ declar deschis„ ∫edin˛a Ón plen a Senatului.

V„ propun s„ Óncepem cu declara˛iile politice.

Din partea Grupului parlamentar îDreptate ∫i Adev„r“, care are 32 de minute, s-au Ónscris domnii Puiu Ha∫otti, Mircea Mereu˛„, Nicolae Vlad Popa, Alexandru Mor˛un ∫i Adrian Cioroianu.

Din partea Grupului parlamentar al P.S.D., care are 30 de minute, s-au Ónscris domnii: Dan Mircea Popescu, Ioan V„rg„u, Adrian P„unescu ∫i Ion Florescu.

Din partea Grupului parlamentar al P.R.M., care are 14 minute, s-au Ónscris la declara˛ii politice domnii Eugen Mih„escu ∫i Aurel Ardelean.

Din partea Partidului Conservator, domnul Pascu Corneliu.

Din partea U.D.M.R., tot 7 minute, Németh Csaba. Din partea independen˛ilor — dou„ minute — nu avem pe nimeni Ónscris.

Cu acordul domnului senator Funar, trecem la declara˛ii politice. Am spus cu acordul domnului Funar, Óntruc‚t lipsesc mai mul˛i colegi care au Ón continuare Ónt‚lniri ∫i discu˛ii Ón cadrul grupului. Sper„m c„ Óntre timp vor veni ∫i d‚n∫ii Ón sal„.

Œl invit la microfon pe domnul senator Puiu Ha∫otti, pentru o declara˛ie politic„ din partea Grupului parlamentar îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D. Microfonul central, v„ rog.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Declara˛ia mea politic„ se nume∫te: îDe mult venise vremea“.

V„ este, desigur, prea bine cunoscut„ vechea ∫i populara zical„ rom‚neasc„: îCa la noi, la nimeni“. Nu insist asupra conota˛iilor ei preponderent negative ∫i nici n-am s„ fac recurs la memorie pentru a v„ da o sumedenie de exemple din trecutul nostru na˛ional care, toate ∫i fiecare Ón parte, sunt ilustrative pentru bete∫ugurile rom‚ne∫ti, perfect devoalate de aceast„ vorb„ de veche tradi˛ie. Dac„ m„ folosesc de ea, o fac numai pentru c„ zicala cu pricina mi se pare c‚t se poate de nimerit„ Ón ceea ce prive∫te o anume direc˛ie Ón care a evoluat societatea rom‚neasc„ postdecembrist„. Mai concret, m„ refer la ceea ce ∫i noi, la r‚nd cu alte state ∫i na˛iuni plasate p‚n„ Ón miraculosul an 1989, dincoace de nefasta Cortin„ de Fier, ar fi trebuit s„ facem imediat dup„ pr„bu∫irea sistemului comunist, anume s„ elabor„m ∫i s„ implement„m un sistem juridic,

dublat de unul, la fel de important moral, viz‚nd oamenii ∫i institu˛iile fundamentale pe care s-a sprijinit profund nocivul regim de sorginte stalinist„ cu care Rom‚nia s-a procopsit de Óndat„ dup„ Al Doilea R„zboi Mondial, din pricini de ordin politic asupra c„rora nu mai este cazul s„ insist acum.

Rom‚nia s-a trezit cu o lentoare impardonabil„ ∫i cu grave consecin˛e pe termen lung, din plin resim˛ite ∫i ast„zi din noaptea totalitar„. Ani Ón ∫ir, guvernele noastre n-au mi∫cat un deget pentru a da satisfac˛ie a∫tept„rilor fire∫ti ale societ„˛ii civile, at‚ta ∫i cum este ea Ón Rom‚nia, de a asana spa˛iul public prin Óndep„rtarea celor care au fost nu numai slujitori ferven˛i ai regimului comunist, dar ∫i Ón egal„ m„sur„ marii lui beneficiari. Ba, mai mult, acelea∫i guvern„ri au avut grij„ ca orice ini˛iativ„ Ón acest sens, venit„ dinspre partea s„n„toas„ a societ„˛ii noastre, s„ fie dac„ nu Ón„bu∫it„ Ón fa∫„, atunci cel pu˛in intens discreditat„ printr-un formidabil arsenal propagandistic demn de practicile curente de p‚n„ Ón decembrie 1989.

Rezultatele le cunoa∫te˛i. Rezultatele le vede˛i. Rezultatele le sim˛i˛i la tot pasul ∫i ast„zi, la mai bine de 16 ani de la acel neuitat moment de cotitur„ din via˛a ˛„rii. Bun„oar„, cazul fostei Securit„˛i, Ón˛eleas„ ca institu˛ie de poli˛ie politic„ a regimului comunist, bra˛ul Ónarmat ∫i lung al partidului totalitar.

2. facilitarea accesului la propriul dosar pentru toate persoanele care au avut cet„˛enie rom‚n„ dup„ 1945, dar ∫i dreptul de acces la propriul dosar pentru cet„˛enii statelor NATO ∫i, dup„ aderarea Rom‚niei la Uniunea European„, pentru cet„˛enii statelor membre ale Uniunii Europene, c„rora, Óntr-o perioad„ sau alta, fosta Securitate a regimului comunist de la Bucure∫ti le-a Óntocmit dosare de supraveghere ∫i urm„rire informativ„;

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 21/9.III.2006

Mul˛umesc, domnului senator Ha∫otti pentru declara˛ia politic„, ∫i-l invit la microfon pe domnul senator Dan Mircea Popescu, din partea Grupului parlamentar al P.S.D.

Microfonul central, v„ rog.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Afirmam recent, Óntr-o reuniune de partid, faptul c„ Rom‚nia pare s„ se fi desprins definitiv de ceea ce cu to˛ii am denumit perioada de tranzi˛ie. Dup„ cum cunoa∫te˛i, Ón tranzi˛ie, vechea ordine politic„, economic„, social„ ∫i juridic„ este Ón regresie, totu∫i, prezent„, Ón timp ce noua ordine este Ón majoritatea elementelor ∫i dimensiunilor ei Ón stare de laten˛„, _in statu nascendi,_ cum se spune, ceea ce, trebuie s„ recunoa∫tem, pentru Rom‚nia anului 2006 nu mai este cazul.

Suntem cu 10 luni Ónainte de integrarea Ón Uniunea European„, iar democra˛ia, economia de pia˛„, noile rela˛ii de munc„ ∫i statul de drept au devenit de-acum realit„˛i palpabile prin contribu˛ia noastr„, a tuturor, chiar dac„ Ón func˛ionarea lor exist„ Ónc„ mari sincope, derapaje ∫i chiar vicii de fond. Aceste lucruri nu pun Óns„ sub semnul Óntreb„rii faptul c„ Ón Rom‚nia capitalismul s-a desprins Ón c‚∫tig„tor, ci, cel mult, pun Ón discu˛ie natura acestui capitalism ∫i maniera Ón care el poate fi Ómbl‚nzit Ón favoarea celor mul˛i. Aceasta ne ∫i diferen˛iaz„ pe noi, Partidul Social Democrat, ca partid de centru st‚nga, de restul partidelor de pe e∫ichierul politic rom‚nesc. A∫ Óncheia aceast„ prim„ idee spun‚nd c„ a continua reformele nu Ónseamn„ Ón mod necesar c„ perioada de tranzi˛ie se prelunge∫te, c„ci tranzi˛ia nu se confund„ neap„rat cu reforma, sau nu se reduce la reforme, de∫i le presupun.

A∫adar, ∫i pentru perioada urm„toare problema nu este aceea dac„ avem sau nu nevoie de reforme, ci, dimpotriv„, problema cu care ne confrunt„m este, mai ales, cea legat„ de descifrarea con˛inutului reformelor ∫i Ón folosul cui sunt ele promovate. Aceasta este ∫i ra˛iunea prezentei lu„ri de pozi˛ie Ón leg„tur„ cu trei din cele patru a∫a-zise reforme promovate de actuala putere, ∫i anume: reforma fiscal„, cea a propriet„˛ii ∫i cea din domeniul s„n„t„˛ii. A∫a-zisa reform„ a justi˛iei merit„, desigur, o abordare separat„.

Œn viziunea noastr„ orice reform„ trebuie s„ r„spund„ unor cerin˛e minime de echitate, de calitate ∫i de sustenabilitate ale domeniului Ón care ea opereaz„, aceasta, pe de o parte, pentru a fi validat„ de realitate, iar, pe de alt„ parte, pentru a corespunde a∫tept„rilor ∫i nevoilor popula˛iei.

Din acest punct de vedere, a∫a-zisa reform„ fiscal„, respectiv, introducerea cotei unice de impozitare a veniturilor popula˛iei ∫i egalizarea acesteia cu rata de impozitare a profiturilor a constituit Ón opinia noastr„ principala cauz„ a contraperforman˛elor Guvernului la nivelul anului 2005. Scopul declarat al acestei reforme a fost stimularea investi˛iilor ∫i a mediului de afaceri, precum ∫i cre∫terea puterii de cump„rare a cet„˛eanului, conform principiului v„dit demagogic: îNimeni nu pierde, toat„ lumea c‚∫tig„“. Spun v„dit demagogic, c„ci, Ón realitate, din totalul de 4,5 milioane de salaria˛i, circa 4,1 milioane, reprezent‚nd 91%, au primit Ón plus sume cuprinse Óntre 75.000 ∫i 250.000 lei pe lun„, Ón timp ce aproximativ 350.000 de persoane, reprezent‚nd doar 9% din totalul salaria˛ilor din Rom‚nia, au beneficiat de un spor al veniturilor cuprins Óntre 5 milioane ∫i 150 milioane lei pe lun„. Ceea ce trebuie re˛inut aici este faptul c„ avantajele cotei unice s-au localizat la cei cu venituri deja mari ∫i foarte mari, ceea ce a condus, practic, la o polarizare ∫i mai accentuat„ a societ„˛ii rom‚ne∫ti.

Aceast„ a∫a-zis„ reform„ este Ón opinia noastr„ v„dit inechitabil„ ∫i imoral„, ea reprezent‚nd o nou„ capitalizare a oligarhiei economice rom‚ne∫ti, realizat„ nu prin efort propriu, nu prin dezvoltarea spiritului antreprenorial sau prin mecanisme de pia˛„ concuren˛iale, principii mult tr‚mbi˛ate de dreapta politic„, ci, dimpotriv„, ea este realizat„ Ón mod deliberat printr-o m„sur„ impus„ administrativ, respectiv, prin voin˛a politic„ ridicat„ la rang de lege. Œn plus, chiar ∫i acele cre∫teri salariale nesemnificative pentru cei 91% dintre salaria˛ii Rom‚niei au fost rapid anulate prin major„rile aberante ale pre˛urilor la utilit„˛i ∫i alte produse de baz„, lucru cu at‚t mai evident Ón aceast„ perioad„ de iarn„ c‚nd factura de Óntre˛inere a devenit cu adev„rat de nesuportat.

Suntem, de asemenea, Ón m„sur„ s„ evalu„m mai exact ∫i ceea ce Ónseamn„ a∫a-zisa reform„ a propriet„˛ii, ini˛iat„ Ón mai 2005 de actuala putere, prin aplicarea faimosului principiu _restitutio in integrum._ Dup„ cum cunoa∫te˛i, acest principiu de restituire a averilor _in integrum_ nu s-a aplicat Ón nici o alt„ ˛ar„ fost„ comunist„, problema propriet„˛ii rezolv‚ndu-se prin desp„gubiri b„ne∫ti sau titluri de stat, precum ∫i prin restituirea par˛ial„ Ón natur„, dar Ón mod propor˛ional cu averea deja de˛inut„. A∫adar, restituirea a fost limitat„ Ón toate ˛„rile, numai Ón Rom‚nia ea a fost ∫i este integral„, prin reforma actualei puteri de dreapta. Iat„, pe scurt, amploarea acestui fenomen Ón cifre statistice, la nivelul anului 2005.

Nu suntem Ónc„ Ón posesia datelor la Ónceputul anului 2006, dar principiul este acela∫i. Num„rul solicit„rilor de retrocedare: 210 mii, din care 128 mii pentru restituiri Ón natur„ ∫i 82 mii pentru ob˛inerea de desp„gubiri b„ne∫ti. Suma estimat„ era de 5,3 miliarde dolari, la care se mai adaug„ valoarea m„surilor reparatorii, respectiv atribuirea de ac˛iuni ∫i titluri de valoare nominal„, care se ridic„ la Ónc„ 3,5 miliarde dolari.

Œn total, stima˛i colegi, era vorba la nivelul anului 2005 de aproximativ 9 miliarde dolari, de care vor beneficia circa 200 mii persoane ∫i pentru care vor pl„ti to˛i ceilal˛i cet„˛eni ai Rom‚niei mul˛i ani de acum Óncolo. Aceasta

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 21/9.III.2006 este imensa povar„ aruncat„ de actuala putere de dreapta asupra noastr„ a tuturor ∫i tot printr-o m„sur„ administrativ„ care nu ˛ine cont de evolu˛ia realit„˛ii din ˛ar„, o m„sur„ profund inechitabil„ ∫i nesustenabil„ din punct de vedere financiar, f„r„ a amaneta viitorul ∫i dezvoltarea ˛„rii pentru satisfacerea cerin˛elor a 200 mii cet„˛eni, Ón marea lor majoritate oameni Ónst„ri˛i deja, dar, desigur, adep˛i ∫i clien˛i ai dreptei politice din Rom‚nia. Aceste m„suri vor contribui ∫i ele din plin la ad‚ncirea sever„ a polariz„rii societ„˛ii Ón s„raci ∫i foarte s„raci, pe de o parte, ∫i, respectiv, boga˛i ∫i foarte boga˛i, pe de alt„ parte.

S-a ajuns la chestiuni absolut halucinante, Ónc‚t sunt revendica˛i mun˛i Óntregi, teritoriul unor ora∫e, parcuri, sute de mii de hectare de p„dure ∫i p„m‚nt, ∫coli, spitale, gr„dini˛e, case de cultur„ etc. Totul este posibil Ón Rom‚nia acestor ani, sub privirile duioase ale celui ce ne Óndemna Ón campania electoral„ îS„ tr„im bine!“

Œn sf‚r∫it, a∫a-zisa reform„ a s„n„t„˛ii este Ónf„ptuit„ ∫i ea, a∫a cum am demonstrat recent, tot Ón folosul celor boga˛i ∫i foarte boga˛i din aceast„ ˛ar„. Practic, aici este vorba de restr‚ngerea v„dit„ a accesului egal ∫i universal al cet„˛enilor obi∫nui˛i la dreptul elementar la ocrotirea s„n„t„˛ii, prin generalizarea sistemului de co-plat„ a serviciilor de s„n„tate, prin introducerea pachetului minim de servicii medicale pentru cei lipsi˛i de posibilit„˛i materiale ∫i prin obligarea agricultorilor ∫i a pensionarilor la plata serviciilor de care beneficiaz„. Avem Ónc„ o dovad„ concret„ a unei a∫a-zise reforme ce este Óndreptat„, practic, Ómpotriva majorit„˛ii popula˛iei, deci a unei reforme profund inechitabile, ce sluje∫te cel mult unei minorit„˛i bogate ∫i creeaz„ noi bariere tuturor celorlal˛i. O reform„ nesustenabil„, c„ci finan˛area sistemului r„m‚ne aceea∫i, Fondul unic de s„n„tate r„m‚n‚nd parte a bugetului consolidat al Rom‚niei. Œn final, ∫i calitatea actului medical, at‚ta c‚t„ este, va avea de suferit, nu numai datorit„ lipsei resurselor financiare dar, Ón plus, ∫i datorit„ decupl„rii Ónv„˛„m‚ntului superior medical de actul medical Ón sine.

Iat„, stima˛i colegi, Ón cuvinte pu˛ine, adev„ratul con˛inut al acestor a∫a-zise reforme ale actualei puteri de dreapta, din ˛ar„! M„surile respective slujesc, Ón mod clar, unei minorit„˛i bogate, contravenind, Ón mod flagrant, intereselor ∫i nevoilor marii majorit„˛i a popula˛iei din Rom‚nia. Œn plus, a∫a cum am Óncercat s„ ar„t„m, ele aduc atingere dezvolt„rii Ón viitor a ˛„rii, accentu‚nd ∫i mai mult polarizarea societ„˛ii rom‚ne∫ti, dar ∫i decalajele de dezvoltare dintre noi ∫i restul statelor europene, membre ale Uniunii Europene.

Un ultim aspect este legat de maniera de promovare a acestor a∫a-zise reforme. Chiar dac„ asumarea r„spunderii Guvernului Ón fa˛a Parlamentului este constitu˛ional„ ∫i, deci, democratic„, a o folosi Ón mod repetat ∫i mai ales atunci c‚nd este vorba de schimb„ri esen˛iale Ón domenii de mare sensibilitate pentru o Óntreag„ na˛iune, a∫a cum au ∫i fost cele legate de fiscalitate, de regimul propriet„˛ii sau s„n„tate, mi se pare nu numai contraproductiv, ci de-a dreptul insult„tor, nu numai pentru Parlament, ca principal„ institu˛ie democratic„ a ˛„rii, dar chiar pentru un popor Óntreg. Dac„ ad„ug„m la aceasta ∫i referiri ale unor personalit„˛i publice ale actualei puteri care asemuiesc Parlamentul cu o sta˛iune de odihn„ sau, mai recent, Ó∫i exprim„ temerea c„ aceast„ institu˛ie mai degrab„ stric„ legile, fiind compus„ din incompeten˛i, avem deja o imagine a unor adev„rate derapaje de la democra˛ie ale actualului

Guvern, care se consider„, iat„, singurul depozitar al adev„rului, al democra˛iei ∫i al competen˛ei rom‚ne∫ti. O asemenea abordare mi se pare de dou„ ori imoral„ ∫i antidemocratic„.

Œn primul r‚nd, pentru c„ ea nesocote∫te ∫i ocole∫te dezbaterea deschis„ Ón forul suprem reprezentativ al ˛„rii, a c„rui menire ∫i ra˛iune de a fi este tocmai aceasta, ∫i Ón al doilea r‚nd, pentru c„ actuala putere uit„, Ón mod voit, de lipsa sa de legitimitate, ceea ce Ón mod concret ar trebui s„ o fac„ mult mai prudent„ Ón ac˛iunile sale. A∫adar, c‚nd ai pierdut Ón mod clar alegerile, dar te afli Ón mod conjunctural la putere, a ocoli sistematic Parlamentul ˛„rii, ba, mai mult, a-l stigmatiza ∫i apostrofa Ón continuare ∫i chiar Ón momente de maxim„ importan˛„ este o manier„ profund nedemocratic„ ∫i periculoas„ pentru viitorul acestei ˛„ri.

Cer, Ón numele partidului pe care-l reprezint, tuturor partidelor parlamentare o atitudine mult mai ferm„ Ómpotriva degrad„rii vie˛ii democratice din Rom‚nia, c„ci responsabilitatea este comun„.

Opri˛i, stima˛i colegi, acest curs periculos al politicii rom‚ne∫ti! Acest lucru mai este Ónc„ posibil prin voin˛a ∫i prin ac˛iunea noastr„ comun„.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

Mul˛umesc ∫i eu domnului senator Dan Mircea Popescu pentru declara˛ia politic„ — 13 minute — ∫i Ól invit la microfon, din partea Grupului senatorial al P.R.M., pe domnul senator Eugen Mih„escu. Microfonul central, v„ rog.

## **Domnul Eugen Mih„escu:**

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Stima˛i colegi,

Nu a∫ vrea s„ fie o declara˛ie politic„ Ón sensul celor care se aud de obicei sub cupola Senatului Rom‚niei. Observator fiind la Parlamentul European, v„d, aici, Ón sal„ o mul˛ime de colegi: domnul senator Mor˛un, domnul senator Popa, domnul senator Athanasiu, domnul ™erban Nicolae, domnul Cioroianu, un apropiat de-al meu, care m„ vor amenda dac„ a∫ lua-o razna Ón observa˛iile mele de... observator.

Œn calitatea mea de artist (arti∫tii sunt fra˛ii clarv„z„tori), eu v„d ni∫te lucruri pe care ceilal˛i, de∫i au ochii larg deschi∫i, nu le v„d, trec deasupra lor f„r„ s„ le bage Ón seam„. Primul lucru pe care l-am observat sosind la Parlamentul European este c„ sunt mult mai multe scaune, fotolii, ca s„ spun a∫a, dec‚t sunt deputa˛i. Œn aceste fotolii sunt a∫eza˛i deputa˛ii Parlamentului European, nume celebre, printre care fo∫ti candida˛i la pre∫edin˛ia Fran˛ei, Michel Rocard, Le Pen, De Villiers, ∫i foarte mul˛i politicieni deputa˛i importan˛i, al„turi de foarte mul˛i func˛ionari, membri ai comisiilor. Observatorilor nu li s-au g„sit locuri! Deci noi, c‚nd particip„m la ∫edin˛ele Ón plen, ∫i chiar la ∫edin˛ele comisiilor, trebuie s„ ne c„ut„m un loc liber, ca la cinematograf sau la teatru, pe care nu s-a a∫ezat nimeni. Mul˛i stau Ón picioare, al˛ii se a∫az„ pe locuri care au, ca ∫i Ón Parlamentul nostru, numele unor stimabili parlamentari, care nu vin sau au venit, au semnat ∫i au plecat.

Deci aceasta ar fi o prim„ impresie îà vol d’oiseau“, Parlamentul European v„zut a∫a, de sus. P‚n„ ∫i c„r˛ile noastre de identitate nu sunt de aceea∫i culoare cu cele ale parlamentarilor, care sunt un albastru ultramarin

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 21/9.III.2006 Ónchis, iar ale noastre sunt galbene, chiar dac„, totu∫i, nu au forma unei stele. Nu vreau s„ am nici un fel de complex de marginalizat, dar m-am Óntrebat dac„ ∫i celelalte 10 na˛iuni care au fost Ón situa˛ia noastr„, observatori, au avut acela∫i tratament. Mi s-a spus c„ da.

Œn acest moment, Ón aceast„ postur„, nu putem face prea mult Ón Parlamentul European dec‚t s„ asist„m la ∫edin˛e. Eu fac parte, Ómpreun„ cu colegii mei din Partidul Rom‚nia Mare, din Grupul celor neata∫a˛i sau neÓnscri∫i. Sigur c„ pentru îcopiii“ din pres„, care au scris mai mult dec‚t au citit, chestiunea aceasta a fost considerat„ ca un e∫ec. Nu ne-a luat Ón bra˛e nici P.P.E., nici Partidul Socialist European, nici Partidul Europa Na˛iunilor... Gre∫eal„! Sunt foarte mul˛i conservatori englezi, polonezi, care fac parte din acest grup, ca s„ nu mai vorbesc de francezi, de olandezi ∫i de alte na˛ionalit„˛i.

Mul˛umesc ∫i eu domnului senator Eugen Mih„escu pentru interven˛ia care a durat 11 minute.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 21/9.III.2006 Invit la microfon, din partea Grupului senatorial al Partidului Conservator, pe domnul senator Pascu Corneliu.

Ave˛i cuv‚ntul. Microfonul central.

V„ rog, domnule senator.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stimate domnule pre∫edinte, Stimate doamne ∫i domni senatori,

A∫ vrea ca Ónainte de a supune aten˛iei dumneavoastr„ o situa˛ie ce nu mai poate fi tolerat„ Ón Rom‚nia ∫i Ón continuarea celor spuse de domnul senator mai Ónainte, a∫ vrea s„ fac o propunere, av‚nd Ón vedere degradarea continu„ a imaginii Parlamentului ∫i parlamentarilor, propun ca o comisie special„, format„ din membrii celor dou„ Camere, s„ analizeze cauzele ∫i s„ propun„ m„suri pentru reabilitarea imaginii parlamentarului.

Acum a∫ vrea s„ v„ supun aten˛iei o situa˛ie care nu mai poate fi tolerat„ Ón Rom‚nia, ∫i anume c„ via˛a oamenilor ∫i men˛inerea unui mediu natural favorabil vie˛ii nu pot fi batjocorite de nimeni ∫i nici negociate.

Œn acest sens, vreau s„ v„ supun aten˛iei starea deosebit de grav„ a locuitorilor din ora∫ul Victoria ∫i a comunelor ∫i satelor Ónvecinate.

Combinatul chimic din ora∫ul Victoria, crea˛ie a economiei socialiste nes„buite, continu„ s„-∫i manifeste efectele dezastruoase asupra vie˛ii oamenilor ∫i ast„zi. Dup„ cum mul˛i dintre dumneavoastr„ ∫ti˛i deja, Ón cadrul fostului Combinat chimic al ora∫ului Victoria, din jude˛ul Bra∫ov, a func˛ionat o sec˛ie de produc˛ie numit„ îAnioni˛i“, care este deosebit de poluant„.

To˛i fo∫tii angaja˛i ai acestei sec˛ii sunt ast„zi, Ón propor˛ie de 80%, deceda˛i de cancer, la v‚rste foarte fragede, de p‚n„ la 40 de ani, Óntruc‚t substan˛ele degajate Ón cursul procesului tehnologic sunt cancerigene.

Dup„ 1989, aceast„ sec˛ie a fost preluat„ de societatea comercial„ a doi cet„˛eni americani, VIROLITE, ∫i dezvoltat„ cu o nou„ investi˛ie pus„ Ón func˛iune Ón anul 1996 pe acela∫i profil tehnologic poluant: schimb„torii de ioni.

Œn 2004, S.C. VIROLITE se transform„ Ón S.C. PUROLITE prin aducerea Ón ora∫ul Victoria ∫i a instala˛iilor sec˛iilor lor din Anglia, de unde au trebuit s„ plece din cauza scandalurilor publice ∫i din cauza polu„rii mediului Ón acele localit„˛i.

Aceste societ„˛i, VIROLITE ∫i PUROLITE, au func˛ionat toat„ perioada f„r„ autoriza˛ie de mediu. Œn prezent, este poluat„ atmosfera prin distrugerea vegeta˛iei ∫i, Ón special, copacii ∫i pomii fructiferi din toat„ zona Ónconjur„toare a ora∫ului Victoria, a localit„˛ilor Ucea de Sus, Ucea de Jos, Vii∫tea ∫i a∫a mai departe.

Mul˛umesc ∫i eu domnului senator Pascu pentru interven˛ia d‚nsului de 4 minute.

Invit la microfon, din partea Grupului U.D.M.R., pe domnul senator Németh Csaba. Se preg„te∫te domnul senator Mircea Mereu˛„, din partea Grupului D.A.

Microfonul central pentru domnul Németh Csaba.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Acum dou„ s„pt„m‚ni, la 13 februarie, a fost prezentat„ o declara˛ie politic„ intitulat„ îCeang„ii — de la enigm„ la adev„r“.

Autorul acestei declara˛ii — printre altele — spunea: îŒn problema romano-catolicilor din Moldova, exist„ o linie de abordare care apar˛ine p„r˛ii maghiare ∫i care porne∫te de la scrierile unui misionar catolic secui din 1781, Zölt Péter. Sosit Ón Moldova, el a produs, con∫tient sau nu de ceea ce face, o inova˛ie lingvistic„, «ceang„ii maghiari», raport‚ndu-o la comunitatea romano-catolicilor ∫i cre‚nd astfel un fals etnonim. Din acest moment, cercet„torii unguri s-au lansat Ón c„utarea originilor acestei etnii imaginare, ajung‚ndu-se s„ se vorbeasc„, succesiv, de ceang„i de origine cuman„, cabar„, peceneag„, hunic„ sau maghiar„.“

Dar ce au spus ∫i ce au scris istoricii ∫i cercet„torii rom‚ni despre aceast„ comunitate? Pentru Ónceput Ómi permit totu∫i s„ fac trimitere la un autor nerom‚n.

Œn anul 1648, Marcus Bandinus, c„lug„r franciscan, originar din Bosnia, administratorul apostolic al Sf‚ntului Scaun din Moldova Óntre anii 1644-1647, Óntocmise cea mai ampl„ dare de seam„ despre comunit„˛ile catolice din Moldova, cunoscut„ sub numele de Codex Bandinus.

Pe l‚ng„ starea sufleteasc„ jalnic„ Ón care s-au aflat catolicii din Moldova la mijlocul secolului al XVII-lea, Codex Bandinus evoc„ ∫i convie˛uirea bun„ dintre rom‚ni, unguri ∫i sa∫i din acea vreme.

Despre Hu∫i scrie:

îLocuitorii acestui ora∫ sunt unguri ∫i rom‚ni, dar mai mul˛i sunt unguri, ∫i Ón toate sunt Ón frunte. Œndeplinirea Óntre ei a func˛iilor de dreg„tori este astfel r‚nduit„ Ónc‚t dac„ Óntr-un an func˛ia de jude (adic„ primar al ora∫ului) este Óndeplinit„ de un ungur, Ón anul urm„tor

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 21/9.III.2006 func˛ioneaz„ Ón aceea∫i func˛ie un rom‚n ∫i Ón felul acesta dreg„torii sunt schimba˛i alternativ.“ Œn ora∫ul Cotnari îlocuitorii sunt sa∫i, unguri ∫i rom‚ni, dar cei mai mul˛i sunt ungurii, cu toate c„ sa∫ii sunt mai boga˛i ∫i mai presus Ón autoritate ca ungurii. Rom‚nii sunt mai pu˛ini. Pentru conducerea mai bun„ a ora∫ului din vechime este o institu˛ie, care Ónainte era compus„ din trei persoane, un ungur ∫i doi sa∫i, dar din ace∫tia doi a r„mas numai unul.“

™i eu v„ mul˛umesc pentru declara˛ia dumneavoastr„ politic„. A˛i vorbit 7 minute, deci timpul U.D.M.R.-ului a fost folosit.

Œl invit la microfon pe domnul senator Mircea Mereu˛„, din partea Grupului parlamentar îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D. Se preg„te∫te domnul senator Ion V„rg„u, din partea Grupului parlamentar al P.S.D.

Microfonul central.

- V„ rog, ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Asist„m la o perioad„ Ón care sondajele arat„ o sc„dere accentuat„ a popularit„˛ii fostului partid de guvern„m‚nt, sc„dere datorat„, Ón principal, apari˛iei Ón mass-media a scandalurilor pe tema corup˛iei, Ón care sunt implica˛i membri marcan˛i ai conducerii P.S.D.

Este cu at‚t mai grav cu c‚t cazul care a ˛inut cel mai mult aten˛ia opiniei publice Ól are Ón centru nu pe un oarecare îbaron local“, ci pe fostul prim-ministru al Rom‚niei, fostul candidat la pre∫edin˛ia ˛„rii, actualul suspendat pre∫edinte executiv al social-democra˛ilor. Mai mult dec‚t at‚t, este cazul care atrage dup„ sine percep˛ia corup˛iei asupra Óntregului partid. ™i iat„ cum consider„ opozi˛ia pesedist„ c„ poate lupta cel mai bine Ómpotriva corup˛iei din interior: adopt„ un cod deontologic, o anex„ a Statutului partidului, intitulat„ îNormele etice, morale, profesionale ∫i de conduit„ ale membrilor P.S.D.“, care P.S.D. face Ónc„ o dat„ dovada demagogiei sale politice, prin adoptarea acestui cod, sper‚nd c„ prin crearea unor anumite reguli de moral„ ∫i de etic„ mai poate ob˛ine voturile naivilor ∫i ideali∫tilor care au crezut Ón iluziile v‚ndute, cu z‚mbet larg, timp de 14 ani. Pentru c„ este absolut clar c„ acest cod nu se adreseaz„ nici pe departe membrilor P.S.D. ∫i, cu at‚t mai pu˛in, membrilor marcan˛i ai P.S.D.

Etica, moralitatea ∫i disciplina Ón fa˛a legii sunt destinate exclusiv electoratului naiv, celor care Ó∫i pl„tesc constant datoriile financiare c„tre stat, pensionarilor care, Ón pofida pensiilor mici, sunt primii care pl„tesc sumele imense afi∫ate la Óntre˛inere, oamenilor obi∫nui˛i care cred c„ legea este f„cut„ pentru a proteja, cet„˛enilor care Ónc„ vin s„ voteze, din patru Ón patru ani, Ón speran˛a c„, m„car de data aceasta, vor putea alege conduc„torii one∫ti ∫i morali care s„-i reprezinte ∫i s„-i conduc„ cu Ón˛elepciune.

Œn ceea ce prive∫te P.S.D., dac„ ne g‚ndim la propriile afaceri ∫i grupuri de interese cu care intervin la nivelul tuturor factorilor de decizie economico-politic„, liderii P.S.D. ar trebui s„-∫i fac„ un alt fel de cod, care i-ar reprezenta Óntr-adev„r pe liderii fa˛„ de care justi˛ia Óncepe, Ón sf‚r∫it, s„-∫i fac„ datoria. ™i asta, cu at‚t mai mult cu c‚t este clar c„ cei care au conceput prezentul set de reguli morale nici nu le Ón˛eleg, nici nu au inten˛ia de a ∫i le Ónsu∫i vreodat„.

Mul˛umesc domnului senator Mereu˛„ pentru declara˛ia d‚nsului. 4 minute.

Œl invit la microfon pe domnul senator Ion V„rg„u, din partea Grupului parlamentar al P.S.D. Se preg„te∫te domnul senator Aurel Ardelean, din partea Grupului parlamentar al P.R.M.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

## **Domnul Ion V„rg„u:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.

Declara˛ia mea politic„ se intituleaz„ îImaginea satului nord-dobrogean“.

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„,

Regiunea Dobrogea, a∫a cum se afl„ a∫ezat„, Ón vecin„tatea m„rii ∫i la gurile Dun„rii, a jucat Óntotdeauna un rol important Ón evolu˛ia statului rom‚n, din cel pu˛in dou„ motive: economic ∫i strategic.

Interesul pentru provincia dintre Dun„re ∫i mare a crescut la jum„tatea secolului al XIX-lea, c‚nd Dun„rea a devenit cea mai important„ arter„ economic„ pentru Europa, iar Dobrogea Ónsemna o zon„ strategic„ de mare interes Ón sud-estul Europei.

Continu‚nd aceast„ politic„ pentru ˛inutul norddobrogean, Ón contextul Ón care Rom‚nia avea ca obiectiv principal integrarea Ón Uniunea European„, Guvernul Partidului Social Democrat din perioada 2000 — 2004 a promovat ∫i implementat programe care au condus la relansarea agriculturii ∫i turismului rom‚nesc. Acest lucru a Ónsemnat pentru jude˛ul Tulcea o ∫ans„ Ón plus pentru relansarea economiei, ˛in‚nd cont de faptul c„ agricultura ∫i turismul sunt, poate, singurele domenii ce pot fi exploatate Ón zon„ ∫i care pot constitui surse importante de venituri pentru locuitorii jude˛ului Tulcea.

Delta Dun„rii, o important„ parte din suprafa˛a jude˛ului, reprezint„ cea mai mare rezerva˛ie de ˛inuturi umede din Europa ∫i acest lucru a permis operatorilor

din turism s„ investeasc„ Ón aceast„ zon„. Rezultatele au fost pe m„sur„, Ón sensul c„ s-a reu∫it limitarea procesului de migrare a popula˛iei tinere din Delt„ spre municipiu sau alte localit„˛i din ˛ar„, s-a realizat un grad mare de ocupare a for˛ei de munc„, precum ∫i asigurarea unui trai decent, prin posibilitatea de a desf„∫ura ∫i alte activit„˛i Ón afar„ de cea de pescuit. Astfel, la sf‚r∫itul anului 2004, Ón jude˛ul Tulcea, activitatea turistic„ era Ón plin„ ascensiune, num„rul turi∫tilor cresc‚nd de aproape 30 de ori fa˛„ de anul 2001.

Concomitent cu dezvoltarea turismului, activit„˛ile din agricultur„ au fost Óncurajate prin acordarea subven˛iilor cu scopul de a Óncuraja performan˛a ∫i Ón acest sector. Astfel, s-au acordat subven˛ii pentru cresc„torii de animale ∫i pentru cei din sectorul vegetal, astfel Ónc‚t lucr„torii din sectorul agricol s„ fie sprijini˛i ∫i Óncuraja˛i s„-∫i dezvolte activitatea dup„ normele europene.

™i eu mul˛umesc domnului senator Ion V„rg„u pentru declara˛ia politic„. 6 minute.

Œl invit la microfon pe domnul senator Aurel Ardelean, din partea Grupului parlamentar al P.R.M., cu rug„mintea s„ se Ónscrie Ón cele 3 minute care au mai r„mas Grupului parlamentar al P.R.M.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator. Microfonul central.

## **Domnul Aurel Ardelean:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Tema declara˛iei mele politice prive∫te situa˛ia locurilor de munc„ din sectorul de stat Ón anul 2006.

Œn acest an, 26.000 de angaja˛i din sectorul de stat vor r„m‚ne f„r„ slujbe. Guvernul a stabilit ca societ„˛ile de stat pe care le monitorizeaz„ s„ disponibilizeze, recurg‚nd, Ón special, la concedieri, peste 25.717 angaja˛i, cele mai multe persoane urm‚nd s„ fie concediate Ón primul trimestru al acestui an.

Aproape jum„tate din persoanele care vor r„m‚ne f„r„ slujbe Ón 2006 sunt angajate Ón societ„˛i din subordinea Ministerului Economiei ∫i Comer˛ului. Din cele 14.435 de persoane vizate cu disponibilizarea, 10.900 vor fi concediate, din care aproape 4.000, Ón primele trei luni ale anului, cei mai afecta˛i fiind minerii.

Œn plus, Ón primul trimestru, societ„˛ile din subordinea Ministerului Economiei ∫i Comer˛ului vor face externaliz„ri de activit„˛i, renun˛‚nd astfel la personalul aferent, aproape 2.500 de angaja˛i.

Societ„˛ile Ministerului Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale vor disponibiliza, la r‚ndul lor, peste 8.700 de angaja˛i Ón acest an, iar Óntreprinderile coordonate de A.V.A.S. vor concedia peste 2.200 de salaria˛i.

La Ministerul Culturii ∫i Cultelor, societ„˛ile monitorizate din subordine vor avea obliga˛ia s„ desfiin˛eze circa 200 de posturi.

Cu toate aceste concedieri, care nu constituie un act social, societ„˛ile monitorizate de Guvern nu pot cre∫te salariile angaja˛ilor r„ma∫i ∫i au restric˛ii la plata primelor.

Este doar Ónceputul, stima˛i colegi. Nu putem s„ trecem cu vederea acest aspect. Situa˛ia social„ care rezult„ este una delicat„.

Doresc s„ subliniez faptul c„ locurile de munc„ Ó∫i au importan˛a lor, fiind o dovad„ a competitivit„˛ii segmentului economic. Or, despre ce competi˛ie este vorba atunci c‚nd 26.000 de oameni Ó∫i pierd locurile de munc„? Economia rom‚neasc„ din sectorul de stat mai are mult de recuperat la acest capitol, iar dac„ nu vor fi luate m„surile necesare pentru reabilitarea acestui sector, integrarea european„ nu va aduce dec‚t ∫i mai multe locuri de munc„ pierdute, pentru c„ standardele Uniunii Europene sunt acum mult peste nivelul actual al acestor societ„˛i de stat.

Mul˛umesc ∫i eu domnului senator Aurel Ardelean, care a vorbit 3 minute. Timpul pentru Grupul parlamentar P.R.M. a expirat.

Œl invit la microfon pe domnul senator Nicolae Vlad Popa, din partea Grupului parlamentar îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D. Se preg„te∫te domnul senator Adrian P„unescu, din partea Grupului parlamentar al P.S.D.

Microfonul central, v„ rog, pentru domnul senator Popa.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

S„ ne Ónchipuim, s„ presupunem c„ noi avem un mandat s„ supraveghem, s„ ap„r„m legalitatea Ón Rom‚nia, Ón vederea solu˛ion„rii unei pl‚ngeri cu urm„torul cuprins: persoana X a ob˛inut de la persoana Y o func˛ie ∫i Ón contrapartid„ a primit un obiect de foarte mare valoare.

Ce putem face? Proba absolut„ o constituie identificarea obiectului transmis, singura prob„ posibil„ pentru un astfel de demers fiind perchezi˛ia. Acest lucru a fost decis ∫i Ón cazul N„stase de c„tre procurori care ∫i-au f„cut datoria.

Ce a f„cut Óns„ Parlamentul Rom‚niei, recte Camera Deputa˛ilor, prin Comisia juridic„? A respins, sub anonimatul votului secret, cererea de perchezi˛ie, obstruc˛ion‚nd desf„∫urarea actului de justi˛ie, abuz‚nd de dreptul s„u de a verifica legalitatea procedurii. Cum era de presupus, parlamentarii P.S.D. ∫i P.R.M. ∫i-au anun˛at dinainte Ón ∫edin˛„ inten˛ia de a vota pentru respingerea cererii de perchezi˛ie.

Cred c„ Óntr-o stare de normalitate, votul de la Camera Deputa˛ilor ar trebui s„ fie o simpl„ formalitate, asemenea votului de validare al parlamentarilor. Œn realitate, Óns„, el poate s„ ocoleasc„ Constitu˛ia Rom‚niei care, prin modific„rile aduse, nu accept„ imunitatea parlamentar„ pentru infrac˛iuni de drept comun.

Trebuie s„ reamintesc faptul c„ Parlamentul Rom‚niei, ca institu˛ie, ∫i parlamentarii, ca persoane, din p„cate, au o imagine foarte proast„, situ‚ndu-se Ón cvasitotalitatea sondajelor pe ultimele locuri Ón Óncrederea popula˛iei.

Declarativ, noi, clasa politic„, ne pronun˛„m pentru statul de drept, dar, prin asemenea gesturi, constat cu m‚hnire c„ devenim sus˛in„tori ∫i complici ai statului abuzului de drept.

Se pune Ón mod firesc Óntrebarea de ce nu putem fi solidari Óntr-o lupt„ grea Ómpotriva corup˛iei, dar, Ón schimb, devenim solidari Ón blocarea acestei lupte. Exemplul din Senat este nevotarea ordonan˛ei D.N.A.

Consider c„ este firesc s„ ne delimit„m de aceast„ decizie imoral„ a Comisiei juridice de la Camera Deputa˛ilor ∫i s„ cerem colegilor no∫tri deputa˛i s„ infirme Ón plen hot„r‚rea respectiv„, pentru c„, Ón cazul Ón care pl‚ngerea are un con˛inut nereal, numai printr-o astfel de procedur„ se poate demonstra acest lucru.

Mul˛umesc ∫i eu domnului senator Nicolae Vlad Popa. Œl invit la microfon pe domnul senator Adrian P„unescu ∫i se preg„te∫te domnul senator Alexandru Mor˛un, din partea Grupului îDreptate ∫i Adev„r“.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

V„ rog s„ face˛i lini∫te ∫i-l rog pe domnul senator Vlad Popa s„ continue pe culoar discu˛iile.

Domnul senator P„unescu, ave˛i cuv‚ntul.

## **Domnul Adrian P„unescu:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Ar fi, desigur, ∫i Ón aceast„ s„pt„m‚n„ destule de spus, destule de comentat, sunt evenimente importante, exist„ un anumit tip de presiune Ón Ardeal, pe care nu ar trebui s„ o l„s„m s„ se exercite f„r„ replica autorit„˛ilor rom‚ne de la Bucure∫ti, presiunea separatismului ∫i a segrega˛iei, gesturi tot mai multe Ón aceast„ direc˛ie. Exist„ evenimente nepl„cute, de fiecare zi, cum ar fi sporirea facturilor la gaze naturale ∫i electricitate ∫i amenin˛area unor noi scumpiri, Ón sensul Ón care cea mai mare parte a acestui popor nu poate s„-∫i onoreze aceste datorii. Exist„ Óns„ ∫i lucruri absurde, datorii pe care anumite state le au fa˛„ de Rom‚nia ∫i pe care Rom‚nia le preia la a treia parte din standardul firesc.

Dar nici asupra acestui lucru nu voi st„rui pentru c„ mi se pare c„ trebuie din c‚nd Ón c‚nd s„ ne aducem aminte ∫i de temele spirituale ∫i s„ g„sim Ón noi resursele de a sublinia c‚t de important„ este identitatea pentru fiecare dintre noi ∫i pentru noi ca popor.

Ar fi Ómplinit poim‚ine 70 de ani marele poet rom‚n, marele dramaturg rom‚n ∫i unul dintre cei mai interesan˛i scriitori universali ai vremii noastre, Marin Sorescu.

Am fost coleg de genera˛ie cu el, am debutat Ómpreun„, ne-am bucurat la Revista îLuceaf„rul“ a lui Eugen Barbu de Ón˛elegerea ∫i sprijinul at‚t de necesare Ón anii Ónceputului. Ne-am b„tut Ómpreun„ cu cenzura, am trecut prin evenimentele grave ale istoriei, el, mai mult dec‚t oricare dintre noi, a ∫tiut s„ ∫i r‚d„ de cele rele ∫i ur‚te.

Marin Sorescu a murit Óncol˛it Ón propria lui ˛ar„ de du∫manii pe care nu i-a b„nuit ∫i pe care nu i-a st‚rnit ∫i care l-au ur‚t pur ∫i simplu pentru c„ era un om de geniu, chiar dac„ un om discret ∫i care nu lua nimic, nici m„car din umbra altora.

A murit, conform unui titlu pe care-l d„duse cu 20 de ani Ónainte de moartea sa, a murit tu∫ind.

Scrisese la tinere˛e o carte, îTu∫i˛i“. ™i vorbeam Ón ultimele zile la telefon cu el ∫i spuneam: îCe faci, Marine?“ ∫i el zicea îCe s„ fac, m„? Fac ce-am scris acum 20 de ani c„ fac. Tu∫esc“.

A fost un experimentator îde ∫indrile“, cum zice Geo Dumitrescu, undeva, adic„ un zbur„tor care s-a pr„bu∫it dup„ ce ∫i-a rostit mesajul esen˛ial. Moartea lui Óns„ nu a fost mai pu˛in tragic„, pentru c„ orice moarte a unui om de valoare vine la nevreme.

Mul˛umesc domnului senator Adrian P„unescu pentru interven˛ia d‚nsului. Din p„cate, a dep„∫it cu trei minute timpul alocat P.S.D.-ului ∫i Ómi cer scuze fa˛„ de domnul Ion Florescu.

Va trebui s„ v„ raporta˛i declara˛ia pentru o viitoare ∫edin˛„. Œl invit la microfon pe domnul europarlamentar Alexandru Ioan Mor˛un pentru declara˛ia d‚nsului. Se preg„te∫te domnul Adrian Mihai Cioroianu.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Dup„ cum se ∫tie, Ón urm„ cu doi ani, datorit„ cerin˛elor impuse de aderarea Rom‚niei la Uniunea

European„, acordul de mic trafic de frontier„ cu toate ˛„rile vecine Rom‚niei a fost suspendat.

Pe rela˛ia cu Republica Serbia ∫i Muntenegru, spre exemplu, s-a introdus un regim de vize care a provocat, normal, o reac˛ie de reciprocitate din partea statului vecin, lucru ce a generat mult„ nemul˛umire de-o parte ∫i de alta a Dun„rii.

Probabil c„ acela∫i lucru s-a produs ∫i Ón rela˛ia cu Ucraina, iar Ón ceea ce prive∫te Republica Moldova, introducerea vizelor este preconizat„ pentru 1 ianuarie 2007.

Iat„ motivele care m-au determinat s„ sus˛in al„turi de colegii mei euroobservatori, Ón cadrul Grupului politic al liberalilor europeni, urgentarea ∫i, dup„ caz, modificarea prin amendamente a Regulamentului european cu putere de lege, care consfin˛e∫te, Ón fine, dup„ ani, micul trafic de frontier„ la grani˛ele Uniunii Europene prin instituirea unui permis de mic trafic frontalier local, pentru cet„˛enii care au reziden˛a de cel pu˛in un an Ón localit„˛ile situate p‚n„ la 50 km de grani˛ele Uniunii Europene.

Am sus˛inut aici, de la bun Ónceput, amendamentele care vizau eliminarea, pe c‚t posibil, a formalit„˛ilor birocratice cuprinse Ón propunerea ini˛ial„ a Comisiei Europene ∫i am avut mul˛umirea, al„turi de colegii mei, ca ele s„ fie adoptate.

Astfel, dup„ votul favorabil care a avut loc Ón 14 februarie, Ón loc de aplicarea de vize ∫i ∫tampile Ón pa∫aport, vor fi acordate permise speciale cu valabilitate de p‚n„ la 5 ani.

De asemenea, s-a reu∫it extinderea zonei localit„˛ilor de frontier„ beneficiare, de la 35 km p‚n„ la, a∫a cum am spus anterior, 50 km.

Este de re˛inut faptul c„ de˛inerea unui astfel de permis nu va exclude posibilitatea ob˛inerii altor tipuri de viz„ Ón pa∫apoarte.

Validitatea permisului este limitat„ la zona frontalier„ a statului care l-a emis, iar durata de ∫edere la o trecere nu poate dep„∫i trei luni.

Ceea ce este extrem de important este faptul c„ statele membre trebuie s„ se asigure prin intermediul acordurilor Óncheiate cu ˛„rile ter˛e c„ se va acorda cet„˛enilor lor cel pu˛in acela∫i tratament privind dreptul de liber„ mi∫care pe care ele Ól acord„ celorlal˛i.

Mul˛umesc ∫i eu domnului senator Mor˛un. Patru minute.

Œl invit la microfon pe domnul Adrian Mihai Cioroiau, din partea Grupului parlamentar al Alian˛ei îDreptate ∫i Adev„r“. Microfonul central.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

O mic„ a∫ putea chiar s„-i spun replic„, Ón deschidere la cele spuse de onorabilul nostru coleg, domnul Eugen Mih„escu, un om pe care Ól pre˛uiesc Ón deosebit„ m„sur„ ∫i f„r„ riscul de a comite o indiscre˛ie, v„ pot spune c„ Ón urm„ cu c‚teva zile am luat un mic dejun admirabil Ón compania Domniei sale la Prim„ria ora∫ului Strasbourg cu admirabila doamn„ primar a Strasbourgului ∫i spuneam c„, f„r„ s„ comit o indiscre˛ie, v„ pot spune c„ domnul Mih„escu este foarte aproape de a avea la Strasbourg o expozi˛ie de art„ grafic„ ce va reprezenta, evident, Ón primul r‚nd Rom‚nia, dincolo de orice diferen˛e politice, ∫i Ómi aduc aminte cu mare pl„cere de acest mic dejun, dar Ón acela∫i timp m„ simt dator c„, de∫i Ón bun„ parte cele spuse de Domnia sa, tehnic vorbind, sunt reale, a∫ spune c„ Monica Macovei ∫i doamna Bertzi, cea din conducerea Direc˛iei Autorit„˛ii pentru Protec˛ia Copilului, sunt dou„ dintre persoanele care au cea mai bun„ pres„ la Parlamentul European ∫i au fost salutate ca atare, de fiecare dat„.

Œn rest, Ón leg„tur„ cu scaunele din sal„, evident, noi nu avem dreptul s„ vot„m Ón plen, din acest motiv nu avem scaune Ón plen, Ón schimb, evident, Ón grupurile parlamentare ne bucur„m de toate drepturile de care se bucur„ observatorii, dar, repet, o serie dintre observa˛iile sale sunt reale, dar am sim˛it nevoia de a v„ spune c„ Monica Macovei ∫i doamna Bertzi ∫i, sigur, ∫i al˛ii, cine a mai venit la Bruxelles, mul˛i dintre dumneavoastr„ chiar, au l„sat o bun„ impresie.

Trec acum la textul ca atare, la ideile, mai bine spus, interven˛iei mele. B„nuiesc c„ mai am, domnule pre∫edinte, cred c„ pu˛ine minute, dar nu a∫ vrea s„ v„ stric neap„rat Ónceputul de s„pt„m‚n„ prin a v„ aduce aminte o cugetare a lui Lenin. Lenin spunea la un moment dat c„ îCinematograful este din toate artele cea mai apropiat„ de propagand„“.

Nu m„ refer aici la filmul regizoarei Zsofia Vitezy, o regizoare din Ungaria, despre filmul ce se refer„ la ceang„ii din Rom‚nia. Noi, atunci, de la Bruxelles, am f„cut o serie de remarci, a∫ spune, la ideea proiect„rii acestui film, am trimis al„turi de colegii no∫tri din Partidul Democrat, eu, senatorul Nicolae Vlad Popa ∫i Mircea Co∫ea, o scrisoare c„tre domnul Hans Gerd Potering, liderul Partidului Popular European, colegii no∫tri democra˛i, de asemenea. Nu intru Ón detalii... Cred c„ acest film, Ón sine, era benign, Ón schimb continuu s„

Mul˛umesc ∫i eu domnului senator Cioroianu pentru declara˛ia politic„ pe care a f„cut-o.

Stima˛i colegi,

Am epuizat primul punct din ordinea de zi, declara˛iile politice. O s„ rog s„ mi se afi∫eze prezen˛a.

14 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 21/9.III.2006

Avem 99 senatori prezen˛i, 8 domni senatori motiva˛i, 6 sunt mini∫tri, un senator Ón delega˛ie ∫i un senator Ón concediu medical.

Prin urmare, avem cvorum ∫i v„ propun s„ trecem la aprobarea ordinii de zi pe care a˛i g„sit-o la caset„.

Este o ordine de zi care cuprinde 27 de puncte Ón procedur„ legislativ„, plus Óntreb„ri ∫i interpel„ri.

- V„ rog, stima˛i colegi, dac„ sunt observa˛ii sau

- comentarii pe marginea ordinii de zi?

- Dac„ nu sunt, v„ rog s„ vota˛i.

- Este vorba despre ordinea de zi.

- V„ rog s„ v„ exprima˛i prin vot.

- V„ rog, s„ vota˛i, îDa“, îNu“ sau îAb˛ineri“.

- Cu 59 voturi pentru, un vot Ómpotriv„ ∫i nici o ab˛inere

- a fost aprobat„ ordinea de zi.

Trecem la aprobarea programului de lucru.

Œntre orele 15,00 ∫i 19,30 urma s„ se desf„∫oare aceast„ ∫edin˛„ Ón plen; 15,00—16,30 — declara˛ii politice, pe care le-am terminat cu o Ónt‚rziere de o jum„tate de or„; 16,30—18,00 — dezbaterea proiectelor de lege; 18,00—19,30 — interpel„ri, Óntreb„ri ∫i r„spunsuri.

Domnul senator Gavril„ Vasilescu, v„ rog, microfonul central.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Dac„ ne uit„m bine, este ora 16,55. Deci programul legislativ ar trebui s„ se deruleze p‚n„ la ora 18,00, numai o singur„ or„. Sunt 22 de proiecte de acte normative ∫i ini˛iative pe care ar trebui s„ le vot„m. ™ti˛i foarte bine, comisiile sunt extraordinar de aglomerate.

V-a∫ ruga, dac„ sunte˛i de acord, Ón numele Grupului parlamentar îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D., pe care Ól reprezint, am discutat ∫i cu cei din conducerea celorlalte grupuri, numai doamna senator Maria Petre nu a fost.

Propunerea mea este s„ epuiz„m programul legislativ, iar Óntreb„rile, interpel„rile ∫i r„spunsurile s„ fie dup„ aceea.

Vreau s„ v„ informez c„ Ómi permit s„ fac acest lucru pentru c„ nu este transmis de posturile de radio acest ultim punct de pe ordinea de zi. Mul˛umesc.

Mul˛umesc domnului senator Vasilescu. Dac„ sunt observa˛ii?

Domnul senator Mihai Ungheanu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare. Microfonul nr. 2, v„ rog.

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„,

Am avut o discu˛ie mai Ónainte care avea ∫i un alt aspect, pe care vi-l supun aten˛iei: s„ prelungim cu o jum„tate de or„ programul de ast„zi, ∫i nu p‚n„ c‚nd se termin„ programul. Este o chestiune de suspans ∫i, Ón orice caz, nu trebuie s„ ne deprindem cu eliminarea Óntreb„rilor ∫i interpel„rilor sau cu bagatelizarea lor.

Eu sunt de acord cu o jum„tate de or„ de prelungire.

## **Domnul Teodor Viorel Mele∫canu:**

V„ mul˛umesc. Stimate colege ∫i stima˛i colegi,

Œn acest caz, v„ voi supune la vot propunerea domnului senator Gavril„ Vasilescu, astfel cum a fost

amendat„ de domnul senator Mihai Ungheanu, adic„, dac„ nu se epuizeaz„ ordinea de zi, proiectele legislative p‚n„ la ora 18,00, s„ prelungim cu o jum„tate de or„ procesul legislativ, dup„ care s„ trecem la Óntreb„ri, interpel„ri ∫i r„spunsuri.

Dac„ sunt observa˛ii fa˛„ de aceast„ propunere amendat„?

Domnul senator Gavril„ Vasilescu, v„ rog, microfonul central.

Este adev„rat, a∫a am discutat, domnule senator Ungheanu, trebuie s„ recunosc, dar jum„tatea aceea de or„ deja s-a dus, noi trebuia s„ Óncepem de-acum o jum„tate de or„ programul legislativ.

V-a∫ ruga, domnule pre∫edinte, pentru c„ sunt dou„ propuneri pe care s„ le supune˛i votului Ón ordinea Ón care s-au f„cut: o propunere pe care v-am f„cut-o eu ∫i propunerea domnului senator Mihai Ungheanu, numai cu o jum„tate de or„. Mi se pare c„ a∫a ar fi foarte corect ∫i vedem care dintre propuneri va fi acceptat„.

- V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

Stimate colege ∫i stima˛i colegi...

V„ rog, domnul senator Valentin Dinescu, microfonul nr. 1.

## Domnule pre∫edinte,

Cu tot respectul pe care Ól port tuturor colegilor no∫tri, noi, la grup, ne stabilim o anumit„ strategie Ón func˛ie de programul care ni se Ónainteaz„. Aceast„ strategie Ó∫i are doza ei de flexibilitate, dar de fiecare dat„, cineva s„ vin„ ∫i s„ spun„: îPropun s„ prelungim _..._ “ G‚ndi˛i-v„ c„ ∫i dumneavoastr„, probabil, ∫i noi ne stabilim, dup„ orele de program, diverse Ónt‚lniri, diverse contacte cu diver∫i oameni. Nu le putem am‚na, a∫a, pe picior, pentru c„ astea sunt b„tute Ón cuie de s„pt„m‚ni Óntregi.

De aceea, v„ rog s„ fi˛i de acord s„ supune˛i la vot exact cum a˛i propus: propunerea domnului senator Gavril„ Vasilescu, amendat„ de domnul senator Mihai Ungheanu.

V„ mul˛umesc mult.

V„ mul˛umesc frumos.

Stimate colege ∫i stima˛i colegi, eu sunt aici doar ca s„ asigur buna desf„∫urare a lucr„rilor.

Domnul senator Gavril„ Vasilescu insist„ pe propunerea pe care a f„cut-o. Deci o s„ supun, mai Ónt‚i, la vot propunerea domnului senator Vasilescu. Dac„ aceast„ propunere nu trece, voi supune la vot propunerea domnului senator Mihai Ungheanu.

Deci urmeaz„ s„ vot„m Ón leg„tur„ cu un program de lucru care s„ se continue p‚n„ la epuizarea ordinii de zi a proiectelor legislative, dup„ care s„ fie Óntreb„ri, interpel„ri ∫i r„spunsuri.

V„ rog frumos, stimate colege ∫i stima˛i colegi, s„ vota˛i.

Cu 25 de voturi pentru, 35 de voturi Ómpotriv„ ∫i 4 ab˛ineri, propunerea domnului senator Gavril„ Vasilescu a fost respins„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 21/9.III.2006 Supun la vot, acum, propunerea domnului senator Mihai Ungheanu, respectiv, prelungirea procesului legislativ cu o jum„tate de or„, iar Óntreb„rile, interpel„rile ∫i r„spunsurile s„ aib„ loc Ón continuare, f„r„ a afecta timpul destinat lor, deci de la ora 18,30 la ora 20,00.

V„ rog, stimate colege ∫i stima˛i colegi, s„ v„ exprima˛i prin vot asupra acestei propuneri a Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare, f„cut„ de domnul senator Mihai Ungheanu. V„ rog s„ vota˛i.

Cu 35 de voturi pentru, 29 de voturi Ómpotriv„ ∫i 4 ab˛ineri, s-a aprobat prelungirea procesului legislativ cu o jum„tate de or„.

Stimate colege ∫i stima˛i colegi,

V„ propun s„ trecem la punctul 2 al ordinii de zi ∫i s„-mi permite˛i s„ v„ prezint o not„ pentru informarea dumneavoastr„ Ón leg„tur„ cu exercitarea de c„tre parlamentari a dreptului de sesizare a Cur˛ii Constitu˛ionale.

Œn conformitate cu prevederile art. 17 alineatele (2) ∫i (3) din Legea nr. 47 din 1992 privind organizarea ∫i func˛ionarea Cur˛ii Constitu˛ionale, v„ informez c„ s-au depus la secretarul general al Senatului, Ón vederea exercit„rii de c„tre senatori a dreptului de sesizare a Cur˛ii Constitu˛ionale, urm„toarele legi:

— Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 195/2002 privind circula˛ia pe drumurile publice;

## V„ mul˛umesc.

La aceast„ ini˛iativ„ legislativ„ avem un raport comun al Comisiei pentru ap„rare, ordine public„ ∫i securitate na˛ional„ ∫i al Comisiei juridice de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri.

Œl invit pe domnul pre∫edinte George Cristian Maior s„ prezinte raportul.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œntr-adev„r, ambele comisii, at‚t Comisia pentru ap„rare, ordine public„ ∫i securitate na˛ional„, c‚t ∫i Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, au analizat acest proiect de lege pentru ratificarea Acordului dintre Rom‚nia ∫i Confedera˛ia Elve˛ian„ ∫i au hot„r‚t, cu unanimitate de voturi, s„ adopte raport comun de admitere.

V„ mul˛umesc.

Stimate colege ∫i stima˛i colegi, la dezbateri generale dac„ dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul? Nu pare s„ fie cazul.

Œn consecin˛„, v„ supun la vot adoptarea raportului comun, raport de admitere, f„r„ amendamente. Dac„ ve˛i vota pentru, vom avea adoptate ∫i raportul, ∫i proiectul de lege.

Deci v„ invit, stimate colege ∫i stima˛i colegi, s„ vota˛i pentru adoptarea raportului comisiilor ∫i a proiectului de lege.

V„ rog s„ vota˛i cu to˛ii.

Cu 50 de voturi pentru, nici un vot Ómpotriv„ ∫i 3 ab˛ineri, a fost adoptat proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Rom‚nia ∫i Confedera˛ia Elve˛ian„ privind cooperarea Ón combaterea terorismului, criminalit„˛ii organizate, a traficului ilicit de stupefiante, substan˛e psihotrope ∫i precursori, precum ∫i a altor infrac˛iuni transna˛ionale, semnat la Bucure∫ti la 19 septembrie 2005.

16 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 21/9.III.2006

Punctul 5 de pe ordinea de zi — proiectul de Lege pentru acceptarea Amendamentelor privind limitarea sumelor din Protocolul din 1992 pentru amendarea Conven˛iei interna˛ionale privind r„spunderea civil„ pentru pagubele produse prin poluare cu hidrocarburi, 1969, Óncheiat la Londra la 27 noiembrie 1992.

Este o lege ordinar„.

Raport: Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri.

Ini˛iator: Ministerul Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului.

Œl invit pe domnul secretar de stat Ioan Andreica s„ ne prezinte proiectul.

V„ rog, ave˛i cuv‚ntul. Microfonul nr. 9.

## **Domnul Ioan Andreica** _— secretar de stat Ón Ministerul Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului_ **:**

Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Organiza˛ia Maritim„ Interna˛ional„, cu sediul la Londra, stabile∫te cerin˛ele minime care se impun navelor comerciale care efectueaz„ voiaje interna˛ionale.

Rom‚nia este membr„ a acestei organiza˛ii ∫i, Ón aceast„ calitate, este parte la conven˛iile interna˛ionale majore privind siguran˛a naviga˛iei ∫i prevenirea polu„rii Ón apele maritime.

Mul˛umesc, domnule Andreica.

Din partea Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, domnul senator Péter Kovács Eckstein ne prezint„ raportul.

Mul˛umesc.

Raportul este de admitere Ón forma adoptat„ de Camera Deputa˛ilor. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este Camer„ decizional„.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte Eckstein Péter Kovács.

## Dezbateri generale.

Dac„ dore∫te s„ intervin„ cineva? Nu pare s„ fie cazul.

Œn consecin˛„, voi supune la vot raportul, iar Ón cazul Ón care ve˛i vota pentru, neexist‚nd amendamente, ve˛i vota ∫i Ón favoarea adopt„rii proiectului de lege.

V„ rog s„ vota˛i, stima˛i colegi.

Cu 60 de voturi pentru, nici un vot Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere, a fost adoptat proiectul de Lege pentru acceptarea Amendamentelor privind limitarea sumelor din Protocolul din 1992 pentru amendarea Conven˛iei interna˛ionale privind r„spunderea civil„ pentru pagubele produse prin poluare cu hidrocarburi, 1969, Óncheiat la Londra la 27 noiembrie 1992.

Trecem la punctul 6 de pe ordinea de zi. Este vorba de proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 365/2002 privind comer˛ul electronic.

Este o lege ordinar„. Avem raport f„cut de Comisia economic„, industrii ∫i servicii. Ini˛iator — Ministerul Comunica˛iilor ∫i Tehnologiei Informa˛iei.

Tot dumneavoastr„ sunte˛i, domnul Florin Bejan, secretar de stat. O s„ v„ rog s„ v„ prezenta˛i ini˛iativa. Microfonul nr. 10, v„ rog.

## **Domnul Florin Bejan** _— secretar de stat Ón Ministerul Comunica˛iilor ∫i Tehnologiei Informa˛iei_ **:**

Mul˛umesc foarte mult.

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Œn anul 2002, Rom‚nia a adoptat Legea nr. 365 privind comer˛ul electronic, inspirat„ din legisla˛ia european„, care ofer„ protec˛ie consumatorului final Ón cadrul acestui tip de comer˛.

Existen˛a cadrului legislativ a m„rit Óncrederea consumatorilor ∫i viteza opera˛iunilor interbancare, constat‚ndu-se o cre∫tere a tranzac˛iilor comerciale on-line.

Legea nr. 365/2002 transpune dispozi˛iile Directivei nr. 31/2000 a Parlamentului European ∫i a Consiliului Europei, din 8 iunie 2000, referitoare la anumite aspecte juridice privind serviciile societ„˛ii informa˛ionale, Ón special comer˛ul electronic, Ón cadrul pie˛ei interne.

Modificarea legii s-a f„cut Ón scopul alinierii complete la directiva men˛ionat„, mai ales Ón ceea ce prive∫te originea ∫i principiul ˛„rii de origine.

™i eu v„ mul˛umesc.

Din partea Comisiei economice, industrii ∫i servicii, domnul pre∫edinte, senatorul Claudiu T„n„sescu. Ave˛i cuv‚ntul.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte

Stima˛i colegi, este vorba de un proiect de lege privind comer˛ul electronic, a∫a cum a˛i auzit.

Fa˛„ de cele prezentate de domnul secretar de stat, membrii Comisiei economice, industrii ∫i servicii au hot„r‚t, Ón unanimitate, s„ Óntocmeasc„ un raport favorabil cu un amendament, aflat Ón anex„.

Men˛ionez c„ natura reglement„rilor face ca aceast„ lege s„ fac„ parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este prima Camer„ sesizat„.

V„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 21/9.III.2006

## **Domnul Teodor Viorel Mele∫canu:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte T„n„sescu.

Dac„ sunt interven˛ii la dezbateri generale? Nu este cazul.

Av‚nd Ón vedere c„ avem un amendament pe care Ól reg„si˛i Ón anexa nr. 1, un amendament acceptat de comisie ∫i de ini˛iator, voi supune, mai Ónt‚i, la vot adoptarea acestui amendament.

V„ rog s„ vota˛i cei care sunte˛i Ón favoarea amendamentului. Deci cei care vota˛i Ón favoarea raportului... cu amendamentul acceptat, v„ cer scuze.

S„ relu„m votul. Este vorba de adoptarea raportului cu amendamentul din anex„ care a fost acceptat de comisie ∫i de ini˛iator. V„ rog s„ vota˛i.

Cu 68 de voturi pentru, un vot Ómpotriv„ ∫i nici o ab˛inere, a fost adoptat raportul cu amendamentul inclus.

V„

Trecem la punctul 7 de pe ordinea de zi. Este vorba de proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 165/2005 pentru modificarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedur„ fiscal„.

Ini˛iatori sunt Ministerul Finan˛elor Publice ∫i Ministerul Economiei ∫i Comer˛ului.

Legea are caracter ordinar. Raportul este f„cut de Comisia pentru buget, finan˛e, activitate bancar„ ∫i pia˛„ de capital.

Voi ruga, din partea ini˛iatorilor, pe domnul C„t„lin Doic„, secretar de stat la Ministerul Finan˛elor Publice, s„ ne prezinte materialul.

Microfonul nr. 9.

la comisie, pentru a fi de fa˛„ cu to˛ii ∫i s„ redezbatem acest amendament. Aceasta este explica˛ia.

Am Ón˛eles. V„ mul˛umim.

Deci suntem de acord.

## **Domnul Teodor Viorel Mele∫canu:**

Domnul senator Funar, microfonul central. Dezbateri generale sau procedur„?

## **Domnul Gheorghe Funar**

_**:**_

Dezbateri generale.

Dezbateri generale, domnul senator Funar, din partea Grupului — probabil — parlamentar Rom‚nia Mare. Pofti˛i?

Mai Ónt‚i vot„m dac„ se retrimite la comisie.

Dac„ intr„m pe dezbateri generale, nu mai poate fi retrimis la comisie.

Domnule senator Funar, ave˛i Óng„duin˛a s„ supunem mai Ónt‚i la vot propunerea care a fost f„cut„ — de retrimitere la comisie — dup„ care, dac„ nu trece aceast„ propunere, intr„m pe dezbateri generale ∫i procedur„ de vot.

V„ rog frumos, dac„ sunte˛i de acord...

## **Domnul C„t„lin Doic„** _— secretar de stat Ón Ministerul Finan˛elor Publice_ **:**

Mul˛umesc mult, domnule pre∫edinte.

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Œn primul ∫i Ón primul r‚nd, am avea o mare rug„minte, dac„ se poate accepta, am avut o discu˛ie ∫i cu domnul pre∫edinte Vosganian ∫i ne-am permite, dac„ sunte˛i de acord ∫i este posibil, s„ cerem retrimiterea la comisie pentru un termen foarte scurt, o perioad„ scurt„, av‚nd Ón vedere unele divergen˛e care exist„ Óntre ini˛iatori ∫i o serie de amendamente.

## V„ mul˛umesc.

Dac„ exist„ sprijin din partea comisiei pentru aceast„ propunere, domnul senator Vosganian?

## Domnule pre∫edinte,

Nu este vorba propriu-zis de divergen˛e, ci doar de faptul c„ ini˛iatori au fost Ministerul Economiei ∫i Comer˛ului ∫i Ministerul Finan˛elor Publice, iar la dezbaterile din cadrul comisiei au fost numai reprezentan˛i ai Agen˛iei Na˛ionale de Administrare Fiscal„. S-a acceptat un amendament care nu fusese convenit de to˛i ini˛iatorii, iar ini˛iatorii doresc s„ retrimit„

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Onorat Senat,

Cred c„ este bine s„ beneficia˛i de c‚teva informa˛ii suplimentare, Ón afar„ de cele care au fost prezentate, ∫i apoi, Ón cuno∫tin˛„ de cauz„, s„ vota˛i aceast„ solicitare.

Am constatat, domnule pre∫edinte, c„ nu a fost prezentat dec‚t par˛ial adev„rul Ón leg„tur„ cu aceast„ ordonan˛„ ∫i, dac„-mi permite˛i, la dezbateri generale, s„-mi expun c‚teva idei.

Domnule senator Funar, nu putem face dezbateri generale. Dac„ vre˛i s„ interveni˛i pe procedur„ fa˛„ de aceast„ propunere, este OK, dac„ nu, va trebui s„ supun la vot ∫i numai dac„ nu trece propunerea de retrimitere la comisie, doar atunci vom avea dezbateri generale ∫i intr„m Ón procedur„ de vot.

V„ rog, pe procedur„, dac„ ave˛i ceva de spus.

Pe procedur„, dac„-mi accepta˛i, domnule pre∫edinte.

V„ rog.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 21/9.III.2006

## Onorat Senat,

Lucrurile s-au prezentat la comisie Ón felul urm„tor: cele 33 de amendamente acceptate nu au fost prezentate de c„tre domnul senator Io˛cu Nicolae, care le-a semnat, ci au fost prezentate, au fost sus˛inute, au fost acceptate — era culmea s„ nu le accepte — de pre∫edintele A.N.A.F.-ului, domnul Sebastian Bodu. Deci amendamentele apar˛in Guvernului, la Ordonan˛a Guvernului din 24 noiembrie 2005 a venit cu 33 de amendamente, au fost acceptate ∫i acum ni se propune retrimiterea la comisie. Eu nu Ón˛eleg de ce, din moment ce ini˛iatorul a prezentat aceste amendamente ∫i le-a sus˛inut singur, comisia le-a acceptat pe toate.

Se poate veni, eventual, ulterior, cu o modificare a viitoarei legi. Altfel, dac„ ajungem Ón situa˛ia ca ini˛iatorul s„ nu Ó∫i mai recunoasc„ propriile amendamente, vom avea de lucru Ón continuare dac„ accept„m aceast„ procedur„.

Mul˛umesc.

Mul˛umesc domnului senator Funar, care s-a pronun˛at Ómpotriva propunerii de retrimitere la comisie. Domnul senator Io˛cu, microfonul nr. 2.

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Stima˛i colegi,

Mi s-a pronun˛at numele ∫i, pentru o corect„ informare, a∫ vrea s„ spun c„, de fapt, aceste amendamente le-am depus la comisie, domnul pre∫edinte al comisiei a avut o discu˛ie cu reprezentantul A.N.A.F., vizavi de aceste amendamente, o discu˛ie ∫i comentarii pe marginea lor, ele fiind admise Ón comisie.

Nu este — cum s„ spun — chiar foarte adev„rat ceea ce spunea domnul senator Funar, nu v„d de ce trebuia s„ le prezint ∫i eu, din moment ce ele erau depuse la comisie, iar domnul pre∫edinte nu ∫i-a f„cut dec‚t datoria de a discuta cu reprezentantul Guvernului, Ón calitate de pre∫edinte al comisie, aceste amendamente.

## Mul˛umesc.

Stima˛i colegi, avem o propunere de retrimitere la comisie, o propunere care a fost contestat„ de domnul senator Funar.

Mai dore∫te cineva s„ intervin„?

Domnul pre∫edinte Vosganian, microfonul nr. 7.

Voiam doar s„ spun c„ argumentul legat de cine a prezentat amendamentul nu are leg„tur„ cu tema noastr„, iar Ón leg„tur„ cu cealalt„ chestiune, domnul senator Funar nu a f„cut dec‚t s„ Ónt„reasc„ cele pe care le-am spus: nefiind to˛i ini˛iatorii de fa˛„, ei doresc s„ se pun„ de acord, pentru c„ este vorba de o modificare, o nou„ construc˛ie institu˛ional„ ∫i doresc s„ relu„m aceast„ tem„.

Nu este prima oar„, nu este un cap„t de lume ∫i mi se pare c„ o lege trebuie s„ fie f„cut„ a∫a cum trebuie, ∫i nu s„ folosim acest fel de dezbateri cu sofisme procedurale.

Mul˛umesc.

Mul˛umesc domnului senator Vosganian.

Voi supune votului dumneavoastr„ propunerea de retrimitere la comisie a acestui proiect de lege. Cei care ve˛i vota îDa“, ve˛i vota Ón favoarea retrimiterii la comisie. V„ rog s„ vota˛i.

V„ rog, stima˛i colegi, s„ vota˛i.

Cu 48 de voturi pentru, 8 voturi Ómpotriv„ ∫i dou„ ab˛ineri, proiectul de lege a fost retrimis la comisie. Este vorba de proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 165/2005 pentru modificarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedur„ fiscal„.

Trecem la punctul urm„tor de pe ordinea de zi. Este vorba de proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 6/2006 pentru prorogarea termenului prev„zut de art. 19 alin. 5 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calit„˛ii educa˛iei.

Ini˛iator, Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii.

Œn˛eleg c„ domnul Dumitru Miron, secretar de stat, este din partea ini˛iatorilor.

Microfonul nr. 10, v„ rog.

## **Domnul Dumitru Miron** _— secretar de stat Ón Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Solicit„m aprobarea acestei Ordonan˛e de urgen˛„ a Guvernului nr. 6/2006 pentru prorogarea termenelor prev„zute la art. 19 alin. 5 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calit„˛ii educa˛iei.

™ti˛i ∫i dumneavoastr„ c„, datorit„ dinamicii legislative, ordonan˛a de urgen˛„ nu s-a transformat Ónc„ Ón lege. Sper„m ca acest lucru s„ se Ónt‚mple c‚t mai repede ∫i aceast„ prorogare s„ aib„ o via˛„ mai scurt„ dec‚t perioada pentru care am cerut-o noi.

V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

Din partea Comisiei pentru Ónv„˛„m‚nt, ∫tiin˛„, tineret ∫i sport, domnul senator Cismaru, ave˛i cuv‚ntul.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

™i la noi la comisie s-a luat Ón discu˛ie aceast„ propunere ∫i, bineÓn˛eles c„, av‚nd Ón vedere c„ legea a avut traseul pe care-l ∫tim ∫i c„ Ó∫i produce efecte, tocmai, venim prin aceast„ prorogare pentru a pune de acord legea cu ceea ce se Ónt‚mpl„ Ón realitate.

Mul˛umesc.

Raportul e de admitere.

## V„ mul˛umesc.

Avem un raport de admitere, f„r„ amendamente. Dac„ sunt interven˛ii la dezbateri generale? V„ rog, domnule senator Ardelean, microfonul nr. 1.

Av‚nd Ón vedere complexitatea activit„˛ii organiza˛iilor furnizoare de educa˛ie ∫i faptul c„ dimensiunea procesului de preluare nu a putut fi anticipat„ cu exactitate, Ón

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 21/9.III.2006 elaborarea ordonan˛ei ini˛iale, Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare sus˛ine prorogarea termenului prev„zut de Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 75/2005.

Mul˛umesc domnului senator Ardelean. Dac„ mai sunt alte interven˛ii? Nu pare s„ fie cazul. Stima˛i colegi, voi supune la vot raportul, care este un raport de admitere, f„r„ amendamente, ∫i, o dat„ cu el, ∫i proiectul de lege pentru aprobarea ordonan˛ei.

V„ rog frumos s„ vota˛i.

Cu 67 de voturi pentru, un vot Ómpotriv„ ∫i nici o ab˛inere, raportul ∫i proiectul de Lege pentru prorogarea termenului prev„zut Ón Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului privind asigurarea calit„˛ii educa˛iei au fost adoptate.

Trecem la punctul 9 de pe ordinea de zi. Este vorba de o propunere legislativ„: Legea tinerilor. Ini˛iatori, un grup de deputa˛i ai Partidului Democrat, U.D.M.R., P.N.L.

Din partea ini˛iatorilor, cine dore∫te s„ intervin„? Citesc lista, ca s„ n-avem probleme: Roberta Anastase, deputat P.D. de Prahova; Cristian Adomni˛ei, deputat P.N.L. de Ia∫i; Antal Arpad Andra∫, deputat U.D.M.R. de Covasna; Cristian Boureanu, deputat P.N.L. de Arge∫; Kovacs Attila, deputat U.D.M.R. de Bra∫ov; Monica Iacob Ridzi, deputat P.D. de Hunedoara; Cosmin Pop, deputat P.D. de Bucure∫ti; Dan ™tefan Motreanu, deputat P.N.L. de Bucure∫ti; Liviu Nistoran, deputat P.D. de C„l„ra∫i.

Este vreunul dintre ini˛iatori prezent? ( _Doamna senator Maria Petre ridic„ m‚na.)_

Doamna senator Maria Petre, sunte˛i ini˛iator? Ce dori˛i? Pe procedur„ sau ce dori˛i? Nu... Haide˛i s„ ne Ón˛elegem! Œn condi˛iile Ón care nu exist„ nici un ini˛iator, proiectul de lege nu poate fi luat Ón dezbatere. Deci, dac„ ave˛i o chestiune de procedur„, v„ rog frumos s„ pofti˛i la microfon.

O chestiune de procedur„, doamna Maria Petre. Ave˛i cuv‚ntul.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Regret faptul c„ nici unul dintre colegii no∫tri ini˛iatori ai celor dou„ legi, pentru c„ ∫i la pozi˛ia urm„toare avem de-a face tot cu o ini˛iativ„ a acelora∫i autori ∫i dac„ ar fi fost prezen˛i, propunerea pe care v-a∫ fi f„cut-o, dar, din p„cate, trebuie s-o fac mai devreme dec‚t dac„ dumnealor ar fi fost prezen˛i Ón sal„, ar fi fost aceea de a fi cu to˛ii de acord de a retrimite aceste legi la comisia sesizat„ Ón fond cu ele, deoarece Óntre punctul de vedere al Guvernului, care este unul favorabil ∫i care propune, totu∫i, ni∫te Ómbun„t„˛iri ale con˛inutului legii, ∫i raportul comisiei noastre, a∫a cum el este acum, este o diferen˛„ ∫i, ca atare, propunerea pe care v-o fac este aceea de a fi cu to˛ii de acord, cu regretul c„ nu sunt aici colegii ini˛iatori, de retrimitere a celor dou„ legi, repectiv punctul 9 ∫i 10, la Comisia pentru Ónv„˛„m‚nt, ∫tiin˛„, tineret ∫i sport a Senatului.

V„ mul˛umesc foarte mult.

Eu v„ mul˛umesc pentru cuvintele frumoase.

V„ informez, Óns„, doamna Maria Petre, c„ avem un regulament ∫i trebuie s„-l respect„m noi primii. Œn

consecin˛„, nefiind ini˛iatorii, pentru a-∫i sus˛ine proiectul, proiectul este respins.

V„ rog...

Nu, nu, nu... Nu poate fi aprobat _. (Rumoare, discu˛ii.)_ V„ rog, numai un moment. Microfonul 2.

A∫ dori respectuos s„ v„ Óntreb dac„ suntem Ón termen, pentru c„ risc„m s„ intr„m Ón aprobare tacit„.

Domnul senator Cismaru, vicepre∫edintele comisiei.

Œn 16 martie este ultimul termen.

Da, e-n regul„.

V„ rog, pe procedur„, domnul senator Vasilescu ∫i domnul senator Frunda.

Domnul senator Vasilescu, mai Ónt‚i, urmat de domnul Frunda, pe procedur„.

- V„ rog. Microfonul central.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnilor colegi,

Constat c„ nu suntem prima dat„ Ón situa˛ia Ón care propunerile legislative venite din partea colegilor no∫tri de la Camera Deputa˛ilor nu ∫tiu c„ trebuie s„ vin„ aici… Eu cred c„ trebuie s„ l„murim aceast„ problem„. Nu este pentru prima oar„ c‚nd ni se Ónt‚mpl„ a∫a ceva. Nu este nici colegial... Nu sunt ini˛iator, sunt al˛i colegi de-ai no∫tri, iar ei nu sunt prezen˛i. Trebuie v„zut dac„ neprezen˛a lor se datoreaz„ faptului c„ n-au vrut s„ fie prezen˛i sau n-au fost Óncuno∫tin˛a˛i. Din toate constat„rile pe care le-am avut Ón asemenea situa˛ii, vreau s„ v„ spun c„ ei nu au avut la cuno∫tin˛„ c„ noi ast„zi dezbatem propunerea lor legislativ„.

Este o munc„ pe care au desf„∫urat-o ei, este o munc„ pe care au desf„∫urat-o inclusiv speciali∫tii din Guvern, unde ∫i-au spus un punct de vedere, comisiile ∫i a∫a mai departe.

Propunerea mea, Óntr-o asemenea situa˛ie, dac„ suntem Ón termen, este s„ am‚n„m votul pentru acest proiect de lege.

V„ mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc.

Domnul senator Frunda, microfonul 2.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Merg Ón continuarea ideii dezvoltate de domnul senator Vasilescu, cu care sunt de acord.

Este evident c„ Ón cazul unor proiecte elaborate de colegi deputa˛i este obliga˛ia Senatului ∫i dreptul lor corelat de a fi invita˛i s„-∫i sus˛in„ proiectul, altfel, ei nu pot s„-∫i exercite dreptul de a prezenta motivele pentru care au ini˛iat proiectul respectiv ∫i de a-∫i sus˛ine

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 21/9.III.2006 proiectul Ón plenul Senatului. De aceea, prima Óntrebare ar fi dac„ au fost invita˛i Ón scris ∫i se ∫tie treaba aceasta. Dac„ nu, nu putem s„ dezbatem cu bun„credin˛„ acest proiect de lege ∫i m„ raliez cererii domnului senator Vasilescu de a am‚na dezbaterea acestui proiect de lege pentru ziua de joi, pe cea mai apropiat„ zi de dezbateri, ∫i s„ rug„m staff-ul s„ invite pe to˛i ini˛iatorii, ei s„ hot„rasc„ cine va fi prezent. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

## Stima˛i colegi,

Eu cred c„ propunerea are partea ei de Ón˛elepciune, ∫i a domnului Vasilescu, sus˛inut„ de domnul Frunda. Av‚nd Ón vedere c„ nu intr„m Ón aprobare tacit„, v„ propun s„ am‚n„m dezbaterea ∫i adoptarea... ( _Discu˛ii.)_ Sunt dou„ propuneri, atunci: o propunere de retrimitere la comisie a doamnei senator Maria Petre ∫i o propunere de am‚nare a dezbaterii ∫i votului pentru joi.

V„ rog... Microfonul nr. 2, v„ rog.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

A∫ vrea s„ spun c„ nici Ón cadrul comisiei nu au fost prezen˛i, nu ∫tiu din ce motive, n-a∫ putea s„ spun eu acum. Tocmai pentru aceasta a∫ cere ∫i ceea ce domnul senator a spus mai Ónainte: retrimiterea la comisie pentru un raport suplimentar ∫i apoi s„ vin„ Ón plen, ca s„ nu ne trezim c„ nu mai este timp pentru retrimiterea la comisie din cauza aprob„rii tacite.

## Mul˛umesc.

Avem dou„ propuneri care Ón ordine cronologic„ sunt urm„toarele: prima este o propunere de retrimitere la comisie, cea de a doua este propunerea de am‚nare a dezbaterii ∫i votului pentru joi. Le voi supune votului Ón aceast„ ordine, urm‚nd ca, Ón func˛ie de rezultatul Ónregistrat, dac„ trece propunerea de retrimitere la comisie, n-o s„ mai supunem la vot, Ón mod evident, propunerea de am‚nare a dezbaterii.

V„ rog, pe procedur„, microfonul nr. 3.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Am ridicat m‚na mai demult, dar privirea dumneavoastr„ este atras„ spre st‚nga dumneavoastr„, de aceea m-a˛i v„zut mai greu.

Pe procedur„, sus˛in‚nd propunerea domnului Vasilescu. Este clar c„ niciodat„ nu sunt invita˛i ini˛iatorii la plen, pentru c„ ∫i noi ∫tim, ordinea de zi, uneori, este pus„ la casete cu zece minute Ónainte de a intra Ón sal„ ∫i dac„ ne limit„m numai la a trimite acest proiect Ónapoi, fie la comisie, fie s„-l reprogram„m, n-am rezolvat nimic. Ar trebui Biroul permanent s„ ia ∫i o m„sur„ Ón sensul acesta de a impune secretariatului, Ón momentul c‚nd este definitivat„ ordinea de zi, s„ ∫i trimit„ automat invita˛ie scris„.

Mul˛umesc.

## Mul˛umesc.

Stima˛i colegi, este, de fapt, o propunere suplimentar„.

Noi, Ón leg„tur„ cu modul de a proceda avem dou„ propuneri: una s„ trimitem la comisie, a doua s„ am‚n„m dezbaterea ∫i votul pe joi. Œn ambele cazuri se impune s„ fie anun˛a˛i din timp ini˛iatorii pentru a-∫i putea prezenta, fie Ón comisie, fie Ón plen, joi, punctul de vedere ∫i a-∫i ap„ra ini˛iativa.

Vi le supun la vot Ón ordinea Ón care au fost f„cute. Prima propunere, de retrimitere la comisie a propunerii legislative privind cre∫terea particip„rii tinerilor ∫i Ómbun„t„˛irea calit„˛ii vie˛ii acestora — Legea tinerilor.

V„ rog s„ v„ exprima˛i prin vot.

Cine este pentru, cine este Ómpotriva retrimiterii la comisie?

Cu 58 de voturi pentru, 13 voturi Ómpotriv„ ∫i 5 ab˛ineri, propunerea legislativ„ privind Legea tinerilor a fost retrimis„ la comisie.

Rog secretariatul s„ ia not„ de recomandarea care a fost formulat„, de fapt, e mai mult ca o recomandare, de cererea care a fost f„cut„ de mai mul˛i senatori privind asigurarea inform„rii ini˛iatorilor despre discutare. Rog, de asemenea, pe domnul Cismaru, ca vicepre∫edinte al comisiei, Óntruc‚t a fost retrimis„ la comisie, s„ verifice, Ónainte de a programa dezbaterea, posibilitatea ini˛iatorilor de a fi prezen˛i.

V„ propun s„ trecem la punctul 10 de pe ordinea de zi. Este o propunere legislativ„ privind centrele de informare ∫i consiliere pentru tineret. Din ceea ce v„d este, practic, acela∫i grup de ini˛iatori ∫i cu acelea∫i probleme. Œn consecin˛„, dac„ mi-a˛i permite, v-a∫ supune direct la vot propunerea de retrimitere la comisie, Ómpreun„ cu cel„lalt proiect privind Legea tinerilor, ∫i v-a∫ ruga s„ v„ exprima˛i prin vot. Œn cazul c„ nu va trece aceast„ propunere, vom vedea alte modalit„˛i de ac˛iune.

Dac„ sunte˛i Ón favoarea retrimiterii la comisie, v„ rog s„ vota˛i îDa“.

Cu 53 de voturi pentru, 15 Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere, am trimis la comisie ∫i propunerea legislativ„ Legea centrelor de informare ∫i consiliere pentru tineret.

Trecem la punctul 11 de pe ordinea de zi. Este vorba de un proiect de Lege pentru modificarea ∫i completarea Legii Ónv„˛„m‚ntului nr. 84/1995, republicat„ Ón Monitorul Oficial al Rom‚nia, Partea I, nr. 606 din 10.12.1999, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare. Este o propunere legislativ„...

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Institu˛ia guvernamental„ vizat„ este Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii. O s„-l rog pe domnul secretar de stat Dumitru Miron s„ ne prezinte pozi˛ia Guvernului fa˛„ de aceast„ ini˛iativ„ legislativ„.

Microfonul nr. 10.

Ave˛i cuv‚ntul.

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Este adev„rat c„ Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii vrea s„ internalizeze ∫i s„ proceseze adecvat toate situa˛iile punctuale. Legea Ónv„˛„m‚ntului, Ón varianta Ón care exist„, are elasticitate la art. 158 ∫i las„ posibilitatea ca ∫i sub 10 elevi, la solicitarea ∫i cu acordul inspectoratelor ∫colare, s„ se organizeze forma˛ii de studii de p‚n„ la 7 elevi. Programul nostru de descentralizare, care Ó∫i propune s„ asigure o optimizare dinamic„ a forma˛iilor de studiu ∫i o utilizare c‚t se poate de apropiat„ de optima resurselor umane, ar primi ni∫te provoc„ri, Ón cazul Ón care am coborÓ cu forma˛iile de studii la 3 pre∫colari sau la 5 elevi. Œn aceste circumstan˛e, noi avem preg„tite mecanismele metodologice, inclusiv pentru predarea simultan„. Sigur c„ aici este o parte sensibil„, dar se pot organiza clasele acestea Ón forma de Ónv„˛„m‚nt primar, cu predare simultan„ 3, ∫i cu 2, ∫i cu 5. Nu sus˛inem o astfel de atomizare a forma˛iilor de studii, datorit„ faptului c„ ne Óncurc„ Ón Óntreaga arhitectur„ educa˛ional„ sau creeaz„ probleme.

Mul˛umesc.

Deci legea este permisiv„, f„r„ s„ pun„ limita inferioar„ de 3.

Deci, iat„...

Dar este o chestiune de organizare, pe care Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii o poate accepta sau nu. Din punctul nostru de vedere, Óns„, am apreciat c„ toate dorin˛ele ini˛iatorului sunt cuprinse integral Ón legisla˛ia actual„.

V„ mul˛umesc.

Dezbateri generale. Dac„ sunt lu„ri de cuv‚nt? Nu v„d.

V„ rog, domnul deputat Gvozdenovici, ave˛i cuv‚ntul.

Permite˛i-mi, totu∫i, s„ completez ceva, poate am omis: reprezentantul Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii a spus c„ pot func˛iona aceste clase sau grupuri ∫i cu predare simultan„. P„i, eu doresc s„ v„ spun c„ nu exist„ o minoritate Ón care o singur„ ∫coal„ func˛ioneaz„ altfel. Numai simultan, ∫i simultan, nu cu dou„ clase, cu toate patru clase este simultan! De aceea cerem aceasta. Poate cineva o s„ zic„ — a∫a mi s-a spus la comisie — c„ am Óngr„di cu acest num„r de 3, am Óngr„di posibilitatea de a exista cu 1 ∫i cu 2. Vreau s„ v„ spun c„ aici este problema noastr„, c„, Ón general, Ón jurul acestei cifre de 7 se consider„ sub 10 ∫i se aduce o clarificare ∫i o garan˛ie.

Nu apar mai multe ∫coli, nu complic„m procesul de Ónv„˛„m‚nt Ón acest sens, ci, dimpotriv„, clarific„m anumite lucruri ∫i este dreptul nostru de a avea, mai ales acele minorit„˛i care am avut 300 de ani un sistem educa˛ional Ón limba matern„ Ón toate ˛„rile de care am apar˛inut Ón diferite perioade istorice ∫i sub toate regimurile. Se va Ónt‚mpla un paradox c„ vom pierde acest Ónv„˛„m‚nt acum c‚nd suntem cel mai liberi Óntr-o societate democrat„. O s„ pierdem ce nu ne-a luat nici Ceau∫escu. Œmi pare r„u c„ trebuie s„ sus˛in ∫i cu acest argument acest lucru. Este, totu∫i, o clarificare, ∫i o garan˛ie, ∫i un drept al nostru, pe care Ól cerem.

V„ mul˛umesc frumos.

## ™i eu v„ mul˛umesc.

Œn cadrul dezbaterilor generale, domnul senator Daea are cuv‚ntul.

Microfonul nr. 4.

## V„ mul˛umesc ∫i eu.

Din partea Comisiei pentru Ónv„˛„m‚nt, ∫tiin˛„, tineret ∫i sport, domnul profesor Cismaru. V„ rog.

## Domnule pre∫edinte,

™i noi am luat Ón discu˛ie, Ón cadrul comisiei, aceast„ propunere ∫i am constatat c„ absolut toate dolean˛ele ini˛iatorului sunt cuprinse Ón legisla˛ia actual„ a Rom‚niei, din domeniul Ónv„˛„m‚ntului, iar, a∫a cum v„ spunea ∫i domnul ministru, chiar ∫i acest art. 158 spune c„ se pot organiza clase cu mai pu˛in de 7 elevi, Ón cazul Ón care la nivel de inspectorate ∫colare se accept„ acest lucru.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Cu respectul cuvenit, vreau s„-l rog pe ini˛iator, pe domnul deputat, s„ ne precizeze dac„ ini˛iatorul acestui act normativ renun˛„ la celelalte articole. Eu am Ón˛eles din pledoaria Domniei sale Ón ∫edin˛a Senatului c„ ∫i-a reconsiderat atitudinea ∫i c„ numai art. 158 face obiectul discu˛iilor de ast„zi. S„ Ón˛eleg c„ a∫a este?

Da, a∫a este! Dar toate amendamentele...

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 21/9.III.2006

V„ rog, domnul Gvozdenovici, ∫i la dumneavoastr„, probabil, Ón Camer„, ca ∫i la noi, cineva trebuie s„ dea cuv‚ntul ca s„ se poat„ vorbi.

Mi-au aprins microfonul, de aceea... Œmi cer scuze!

Mul˛umesc domnului senator Daea. Œl rog pe domnul Gvozdenovici s„ r„spund„ la Óntrebare.

Œmi cer scuze.

Deci, sigur, toate amendamentele sunt legate de art. 158. Renun˛. Am spus, Ón urma discu˛iei cu comisia de specialitate, am renun˛at la celelalte amendamente, dar acesta, pe care-l sus˛in Ón fa˛a dumneavoastr„, Ónc„ o dat„, Ól sus˛in cu un argument c„ el clarific„, completeaz„, nu schimb„ regula, o completeaz„, o clarific„ ∫i ne aduce o garan˛ie de care avem nevoie, pentru c„ Ónt‚mpin„m mari greut„˛i la Ónceputul fiec„rui an ∫colar ∫i, Ón mod sigur, nu vor ap„rea mai multe ∫coli din cauza acestui amendament pe care-l sus˛in, pentru c„, lucrul este clar, sunt tot mai pu˛ine!

Mul˛umesc, domnul deputat Gvozdenovici. Dac„ domnul senator Daea mai dore∫te? Dac„ nu, domnul Varujan Vosganian. Microfonul nr.2.

Mul˛umesc foarte mult, domnule pre∫edinte.

Am s„ Óncep pledoaria Ón favoarea acestui proiect de lege, propunere a domnului Slavomir Gvozdenovici, Ón formula convenit„ cu Guvernul, pornind nu de la situa˛ia minorit„˛ilor na˛ionale din Rom‚nia, ci pornind de la situa˛ia minorit„˛ii rom‚ne∫ti din ˛„rile vecine Rom‚niei.

Chestiunea este c„ noi putem s„ ne sus˛inem Ónv„˛„m‚ntul rom‚nesc Ón Ucraina, Ón Serbia sau Ón Ungaria, numai dac„ d„m o pild„ c„ noi, Ón Rom‚nia, Ón˛elegem necesit„˛ile minorit„˛ilor na˛ionale ∫i dorim s„ facem efectiv Ónv„˛„m‚ntul Ón limba matern„ prin sus˛inerea pe care o d„m ∫i prin recunoa∫terea situa˛iei speciale Ón care se afl„ Ónv„˛„m‚ntul Ón limbile minorit„˛ilor na˛ionale. De aceea, pentru noi, solu˛ionarea aceasta, Ón favoarea acestei propuneri legislative ar putea s„ fie un argument Ón plus, atunci c‚nd sus˛inem cauza rom‚nilor din afara grani˛elor, care se afl„, uneori, Ón situa˛ie chiar mai grea dec‚t a minorit„˛ilor na˛ionale din Rom‚nia. De aceea, Ómi manifest sus˛inerea pentru acest proiect de lege ∫i Ómi manifest speran˛a c„ ∫i dumneavoastr„ ve˛i face la fel.

V„ mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc.

La dezbateri generale, domnul senator Solcanu. Microfonul nr. 3.

## Domnule pre∫edinte,

V„ rog s„ v„ ruga˛i secretarii de ∫edin˛„, inclusiv pe domnul senator Funar, care vorbe∫te la telefon, s„ fie

aten˛i pe durata dezbaterilor, pentru a-∫i Óndeplini obliga˛iile pe care le solicit„ postul pe care Ól ocup„.

Domnule pre∫edinte, la Comisia pentru Ónv„˛„m‚nt, ∫tiin˛„, tineret ∫i sport, domnul deputat Gvozdenovici a fost prezent la dezbateri ∫i am avut de o parte textul Legii Ónv„˛„m‚ntului, de alt„ parte, textul propunerii Domniei sale. Paragraf cu paragraf, i s-a demonstrat c„ legea actual„ este Óntru totul acoperitoare. Repet, Óntru totul acoperitoare ∫i mai bun„ chiar dec‚t prevederea pe care distinsul coleg deputat o aduce Ón discu˛ie aici. Pentru c„ v„ da˛i seama, dac„ nu ar fi fost a∫a, absolut to˛i membrii comisiei ar fi sus˛inut o asemenea propunere, pentru c„ nu concepem s„ r„m‚n„ un elev f„r„ posibilitatea de a Ónv„˛a Ón limba matern„. Deci textul legii pe care o avem ast„zi ∫i func˛ioneaz„ Ón Rom‚nia este Óndestul„tor, inclusiv pentru propunerea pe care o face domnul deputat Gvozdenovici.

Mul˛umesc.

Stima˛i colegi,

La dezbateri generale, domnul profesor Ardelean, din partea Grupului P.R.M.

V„ rog, domnul senator Ardelean, microfonul nr. 1.

Œntruc‚t propunerea domnului coleg, domnul deputat, poate fi Óncadrat„ Ón art. 158 al Legii Ónv„˛„m‚ntului ∫i Óntruc‚t ar exista anumite influen˛e financiare rezultate din organizarea unor grupe numai de c„tre 3 pre∫colari, cred c„ propunerea f„cut„ de domnul secretar de stat este bine venit„, aceea de a g„si solu˛ii la nivelul inspectoratului ∫colar, Ón actuala legisla˛ie care este prev„zut„.

## V„ mul˛umesc.

Domnul senator Péter Eckstein Kovács, microfonul nr. 2, v„ rog.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte,

Grupul parlamentar al U.D.M.R. sus˛ine aceast„ propunere legislativ„. Este adev„rat c„ ∫i cadrul legal existent permite aceste m„suri, dar acest lucru concretizeaz„ practic prevederile din Legea Ónv„˛„m‚ntului. Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, de altfel, a avizat favorabil acest proiect de lege.

## **Domnul Teodor Viorel Mele∫canu:**

## V„ mul˛umesc.

V„ rog, domnule senator. Microfonul 2.

## **Domnul Gheorghe Vergil ™erbu:**

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Propunerea legislativ„ a colegului nostru, domnul deputat Gvozdenovici, introduce, fa˛„ de legisla˛ia actual„, o restric˛ie, limiteaz„ posibilitatea, la Ónv„˛„m‚nt simultan, la num„rul de 3 elevi. Actuala legisla˛ie permite func˛ionarea ∫i sub num„rul de 3 elevi. Deci nu Ón˛eleg de ce domnul deputat, Ón urma discu˛iilor avute la comisie, nu ∫i-a Ónsu∫it aceast„ propunere de a r„m‚ne Ón cadrul legisla˛iei actuale.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 21/9.III.2006

## **Domnul Teodor Viorel Mele∫canu:**

Stima˛i colegi, dac„ la dezbateri generale nu mai dore∫te nimeni s„ intervin„, v„ rog s„-mi permite˛i s„ rezum situa˛ia.

Avem o ini˛iativ„ legislativ„ introdus„ ∫i argumentat„ de domnul deputat Gvozdenovici. Am ascultat opinia ministerului de specialitate, raportul comisiei este un raport adoptat cu unanimitate de voturi pentru respingerea acestei ini˛iative legislative. Œn dezbaterile generale s-au exprimat p„reri pro ∫i contra. Potrivit procedurii noastre, sunt obligat s„ supun la vot raportul comisiei.

Cei care ve˛i vota pentru raportul comisiei ve˛i vota, implicit, ∫i pentru respingerea ini˛iativei legislative. Cei care ve˛i vota Ómpotriv„ sunte˛i Ómpotriva raportului ∫i, Ón acela∫i timp, Ón favoarea propunerii legislative.

Deci, Ónc„ o dat„, stima˛i colegi, v„ rog s„ lua˛i loc, s„ p„stra˛i lini∫tea ∫i s„ vota˛i.

Stima˛i colegi, v„ propun s„ trecem la punctul 12 de pe ordinea de zi. Este vorba de proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea Codului de procedur„ penal„, precum ∫i pentru modificarea altor legi. Este un proiect de lege Ón procedur„ de urgen˛„, al c„rui termen de adoptare tacit„ este 8 martie.

Avem un raport din partea Comisiei juridice de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri. Domnul Eckstein Kovács Péter.

Caracterul legii este organic, deci votul se va da joi. Ini˛iator este Ministerul Justi˛iei.

Particip„ doamna Katalin Kibedi, pe care o invit s„ prezinte proiectul legislativ.

Microfonul 10.

Ave˛i cuv‚ntul, doamna secretar de stat.

## **Doamna Kibedi Katalin Barbara** _— secretar de stat Ón_

## _Ministerul Justi˛iei_ **:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Distins Senat, av‚nd Ón vedere c„ este destul de vast materialul supus aten˛iei ∫i votului dumneavoastr„, nu a∫ dori s„ prezint ce anume modific„ri cuprinde acest proiect, ci, mai mult, s„ argumentez din ce punct de vedere au fost ele necesare. Œn primul r‚nd, ele sunt cerin˛e, ∫i sunt ca urmare a negocierilor cu Uniunea European„, ∫i aici a∫ sublinia introducerea unui capitol nou privind r„spunderea persoanei juridice.

Pe de alt„ parte, este de observat c„ urmeaz„ s„ pun„ de acord garan˛iile procesuale cu ceea ce Curtea European„ a Drepturilor Omului a stabilit Ón mai multe cauze ∫i, Ón al treilea r‚nd, s„ asigure ceea ce este important ∫i Ón strategia de reform„ a justi˛iei, respectiv asigurarea independen˛ei justi˛iei, prin a da eficien˛„ nu numai independen˛ei judec„torului, dar ∫i a procurorului, cel pu˛in pentru considerentul c„ Ón m„sura Ón care urm„rirea penal„ nu este garantat„ a fi independent„, deja faza de judecat„ ar putea s„ fie viciat„.

Œn aceste condi˛ii, s-a dat posibilitatea ca independen˛a procurorului s„ nu poat„ fi cenzurat„ f„r„ posibilitate de

cale de atac din partea ∫efilor ierarhici superiori, ci asigurat„ prin faptul c„ Ónsu∫i actul emis de organul ierarhic superior s„ poat„ fi supus unei c„i de atac.

De aceea, ∫i Ón cadrul Comisiei juridice de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, toate aceste aspecte fiind cu aten˛ie analizate, s-a ajuns la un raport unde ve˛i observa c„, sigur, acele amendamente foarte bine venite, care se refereau la ascultarea persoanelor ∫i la garantarea drepturilor procesuale ale acestora ∫i de a nu se abuza, ele sunt Ónsu∫ite.

A∫ dori s„ fac o singur„ subliniere, dat fiind faptul c„ a fost amendamentul care a comportat cele mai mari dispute, de∫i Ón cadrul Comisiei juridice de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri acest amendament a fost respins: este vorba de a se l„rgi posibilitatea unor persoane implicate Óntr-o cauz„ penal„ de a ataca la instan˛„, pentru motive Óntemeiate, solu˛ia pe care o d„ procurorul, dar aceasta extinz‚ndu-se la orice se administreaz„ Ón cursul urm„ririi penale, bun„oar„ ∫i mijloace de prob„.

Aici a∫ vrea s„ v„ aduc aminte c„ procesul penal are dou„ faze foarte bine delimitate: faza de urm„rire penal„ ∫i faza de judecat„. Ceea ce distinge, Ón primul r‚nd, cele dou„ faze este c„ fazei de urm„rire penal„ nu Ói este propriu principiul contradictorialit„˛ii, care este, Ón schimb, obligatoriu pentru faza de judecat„.

Or, Ón aceste condi˛ii, dac„ noi d„m posibilitate ca fiecare mijloc de prob„, fiecare cerere s„ fie cenzurat„ de c„tre judec„tor, m„ Óntreb la ce mai serve∫te faza de urm„rire penal„, pentru c„, practic, o transform„m Óntr-o faz„ de judecat„ ∫i ajungem s„ nu ne mai ajung„ judec„torii s„ solu˛ioneze o cauz„ dedus„ Ón final prin sesizarea instan˛ei cu rechizitoriu.

™i atunci, degeaba ne-am str„duit s„ Óncerc„m s„ fix„m alte condi˛ii pentru, de pild„, institu˛ia recuz„rii, pentru a nu ne trezi ca o instan˛„ recuzat„ s„ nu mai poat„ solu˛iona o cauz„, mai ales dac„ este vorba de m„suri preventive, ci, prin aceast„ modalitate, s„ punem Ón imposibilitate un tribunal de a judeca o cauz„ dedus„ judec„˛ii.

Cu aceste preciz„ri, eu apreciez c„, a∫a cum a fost dat raportul Comisiei juridice de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, este cel corect ∫i v„ rog s„ vota˛i Ón acest sens.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Teodor Viorel Mele∫canu:**

Œi mul˛umesc doamnei Kibedi.

Stima˛i colegi, nu am vrut s„ o Óntrerup, fiind ∫i o doamn„, ∫i o reprezentant„ din partea Guvernului, dar v„ adresez rug„mintea s„ p„str„m lini∫tea necesar„ pentru a putea asculta m„car argumentele prezentate. Œi rog chiar ∫i pe euroobservatori, chiar ∫i pe domnul Nicolae Vlad Popa, s„ v„ lua˛i locul pe scaun ∫i s„ p„stra˛i lini∫tea Ón timpul lucr„rilor. Pe domnul prof. dr. Dan Sab„u, dac„ are de discutat, Ól rog s„ pofteasc„ Ón hol.

V„ rog s„ p„str„m, c‚t de c‚t, o atmosfer„ care ne permite m„car s„ ne auzim, chiar dac„ nu ne Ón˛elegem Óntotdeauna.

Œl invit la microfon din partea Comisiei juridice de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri pe domnul Eckstein Kovács Péter s„ ne prezinte raportul comisiei. Microfonul 4.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 21/9.III.2006

## **Domnul Eckstein Kovács Péter:**

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Raportul este de admitere cu amendamente.

La acest proiect de lege important sunt 55 de amendamente admise care provin, practic, de la toate grupurile parlamentare. Poate c„ aici este momentul s„-i mul˛umesc doamnei Rodica St„noiu, care mi-a atras aten˛ia la o gre∫eal„, dac„ vre˛i, material„, care s-a strecurat la num„rul curent 19 privitor la art. 148 alin. 1, unde, pe tot parcursul, lit. a), b), c), d), am folosit no˛iunea de îdate certe“, iar la lit. g) ne-a sc„pat la redactare c„ exist„ îprobe certe“. Ceea ce s-a hot„r‚t Ón comisie, ∫i Ón cauza lit. g) este sintagma îdate certe“ ∫i s„ rog s„ considera˛i ca o omisiune material„ ∫i, f„r„ a-l supune la vot, staff-ul s„ o corecteze.

La lucr„rile comisiei au participat reprezentan˛ii Ministerului Justi˛iei, ai unor organiza˛ii neguvernamentale, ai tribunalelor militare, care au trimis amendamentele lor Ón bun„ parte aprobate.

Amendamentele respinse, pu˛ine la num„r, se g„sesc Ón anexa 2 la raport. Proiectul de lege face parte, indiscutabil, din categoria legilor organice, iar Senatul este prima Camer„ sesizat„.

## **Domnul Teodor Viorel Mele∫canu:**

V„ mul˛umesc, domnule Eckstein Kovács Péter. Dezbateri generale.

Sunt colegi care doresc s„ intervin„?

Microfonul 3.

## **Doamna Rodica Mihaela St„noiu:**

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi, A∫ Óncepe cu o precizare.

Au fost multe discu˛ii Ón leg„tur„ cu modul Ón care s-a votat, cu ni∫te zile Ón urm„, Legea pentru aprobarea D.N.A.-ului. Specula˛ii de tot felul, culpabiliz„ri de tot felul.

De ce fac aceast„ precizare? Pentru a v„ atrage aten˛ia, cu tot respectul, c„ avem Ón fa˛„ o lege organic„, c„ Ón sal„ din arcul guvernamental sunt Ón jur de 40 ∫i ceva de senatori. Grupul nostru parlamentar sus˛ine acest proiect de lege, dar precizeaz„ c„, f„r„ noi, acest proiect de lege n-ar trece.

Noi luasem o hot„r‚re...

Doamna senator St„noiu, m„ scuza˛i c„ v„ Óntrerup. Eu am spus de la bun Ónceput c„, fiind o lege organic„, votul se va da joi. Deci dezbaterile...

Nu, nu, nu. A˛i spus dumneavoastr„, dar aceast„ chestiune r„m‚ne, pentru c„ ∫i Ón acea zi am fost ruga˛i, Ón etape succesive...

V„ mul˛umesc.

## **Doamna Rodica Mihaela St„noiu:**

...s„ am‚n„m de la o zi la alta votul, s„ am‚n„m de la o or„ la alta votul, pentru c„ erau ocupa˛i colegii no∫tri. Am f„cut-o cu bun„-credin˛„ ∫i apoi lucrurile au luat Óntors„tura pe care au luat-o.

Hot‚r‚rea noastr„ este clar„, cu foarte mici excep˛ii ∫i care, Óntr-adev„r, privesc integrarea european„ ∫i legi importante: s„ vot„m atunci c‚nd lucrurile sunt bine f„cute, dar nu s„-o facem Ón locul dumneavoastr„.

Nu Ón˛elegem s„-i suplinim pe acei senatori de la putere care absenteaz„. Aceasta era precizarea.

Acum Ón leg„tur„ cu proiectul pe care Ól dezbatem. Œn timpul Ón care am fost la guvernare, cel pu˛in o parte, atunci c‚nd eram la Ministerul Justi˛iei, ca ministru efemer, mi-am Óndeplinit obliga˛ia de a face Codul penal, lege promulgat„ de pre∫edintele Ion Iliescu ∫i pus„ acum la dospit, ∫i un proiect al Codului civil, aprobat de Senat, pe care l-am continuat preluat de la Valeriu Stoica, ∫i nu am avut fericirea s„-l termin„m ∫i s„ fim al„turi de cei care au s„rb„torit bi-centenarul Codului civil napoleonian. Puteam s„ o facem. El st„ acum Ón nelucrare la Camera Deputa˛ilor ∫i este mare p„cat.

Acum doi ani, deci c‚nd am p„r„sit Ministerul Justi˛iei, era format„ comisia pentru elaborarea Codului de procedur„ penal„. Dac„ cei care au urmat ∫i-ar fi f„cut datoria, nu treaba, acum am fi avut un Cod de procedur„ penal„ Ón Óntregul s„u, nu am mai fi fost obliga˛i s„ cerem prorogarea termenului la Codul penal ∫i am fi evitat foarte multe din nepl„cerile pe care le avem Ón momentul de fa˛„.

Este salutar„ Óns„, totu∫i, activitatea ministerului, reprezentat aici de doamna secretar de stat, de a ne aduce Ón fa˛„ m„car acest proiect care, Ón mare, rezolv„ c‚teva lucruri importante legate de ni∫te exigen˛e pentru integrare, de punere Ón aplicare a unor decizii CEDO ∫i de corectare a unor lucruri care sunt imperios necesare.

Stima˛i colegi, adoptarea unui nou Cod de procedur„ penal„ este imperios necesar„. Marele profesor Dongoroz, care a condus echipa de elaborare a celor dou„ Coduri din 1968, a reu∫it Ón Codul penal s„ fac„ lucruri importante. Nu a reu∫it, Óns„, din motivele cunoscute, Ón Codul de procedur„ penal„.

Noi avem un Cod de procedur„ penal„ total dep„∫it, ∫i ca op˛iune de politic„ penal„, ∫i ca politic„, Ón general. Este un cod care se bazeaz„, mai ales Ón ceea ce prive∫te urm„rirea penal„, pe tot ceea ce era Ón codul sovietic. Aceast„ Ómp„r˛ire Ón faz„ de cercetare penal„, faz„ de urm„rire penal„, aceast„ Óntortochere de dispozi˛iuni privind Ónvinuitul, inculpatul... Avem ∫i dificult„˛i pentru traducere Ón str„in„tate, c‚nd trebuie s„ explic„m toate aceste concepte, c‚nd Óncep, cum Óncep, care sunt actele procesuale, care sunt actele procedurale. Vedem ce se Ónt‚mpl„ chiar Ón ultima perioad„, c‚nd ∫i datorit„ acestor neclarit„˛i din Codul de procedur„ penal„, ele, uneori, pun Ón imposibilitate pe cei care sunt actorii principali Ón procesul penal s„ se descurce cum trebuie. De aici, o serie de neajunsuri.

M-a∫ opri, Óns„, foarte pe scurt — dac„ n-o f„cea doamna secretar de stat, o f„ceam eu — asupra argument„rii respingerii unuia dintre — dup„ mine — cele mai interesante, mai novatoare amendamente, care, dimpotriv„, vin ∫i Ón ideea jurispruden˛ei Cur˛ii Europene a Drepturilor Omului, amendamentul respins, care prevedea posibilitatea de atac a actelor procurorului la instan˛a de judecat„.

M„rturisesc c„ nu m-au convins, o parte din argumente sunt valabile, dac„ ar fi privit, Ón Óntregimea lor, toate actele, dar ne puteam limita la c‚teva chestiuni esen˛iale. R„m‚nem deci ∫i vreau s„ v„ atrag aten˛ia

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 21/9.III.2006 asupra acestui aspect. Am rezolvat-o pentru judec„tori, vom vedea c‚t de bine, dar am rezolvat-o, o parte din ceea ce Ónsemna responsabilitatea lor ∫i r„spunderea lor, atunci c‚nd lucrurile nu au fost corecte. R„m‚ne o categorie f„r„ r„spundere, Ón momentul de fa˛„, care este aceea a procurorilor ∫i a invoca aici argumentele pe care le-am auzit nu cred c„ pot s„ lase, ∫i pe viitor, o asemenea parte complet neacoperit„ de nici un fel de r„spundere. Pentru o parte din actele procurorului se cere a fi posibil„ interven˛ia p„r˛ilor, prin pl‚ngere la instan˛„. Este jurispruden˛a Cur˛ii Europene a Drepturilor Omului Ón acest sens ∫i eu regret c„ acest amendament a fost respins la comisie.

™i eu mul˛umesc doamnei senator St„noiu.

Vreau s„ precizez Ónc„ o dat„, ca s„ nu fie nici un fel de dubiu, c„ votul final asupra acestei legi... V„ reamintesc c„ votul final, potrivit deciziei noastre, se va da joi. P‚n„ atunci, mergem, Óns„, pe toate etapele, p‚n„ la votul final.

La dezbateri generale, dore∫te cineva s„ intervin„? Doamna senator Norica Nicolai, la dezbateri generale. Microfonul nr. 2.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

F„r„ Óndoial„, ideea de a promova un Cod de procedur„ penal„ este una salutar„, pentru c„ func˛ion„m Óntr-o societate care se vrea democratic„, de 16 ani, Óntr-un cod care reflect„ o viziune sovietic„. Codul penal ∫i Codul de procedur„ penal„ de la 1969 sunt efectul apartenen˛ei noastre la sistemul comunist. ™i am tr„it acest paradox de a judeca dup„ principii democratice, dar pe reguli sovietice.

Salut aceast„ ini˛iativ„, chiar dac„ ea, din punctul meu de vedere — ∫i aici vorbesc ca jurist — este doar o jum„tate de pas spre ceea ce Ónseamn„ coeren˛„ Ón materie de politici penale.

Exist„ filozofii de politic„ penal„ care sunt filozofii conforme cu o realitate democratic„ a unei ˛„ri. Acum, la noi, filozofia de Ómbr„˛i∫at este cea european„, o filozofie care prive∫te ∫i pune Ón primul plan ap„rarea libert„˛ilor, a drepturilor individuale, inclusiv prin elemente de drept substan˛ial — ∫i aici m„ refer la Codul penal —, dar, Ón primul r‚nd, prin elemente care ˛in de procedur„.

Din p„cate, ∫i a∫ vrea s„ dau un citat pe care ast„zi l-am g„sit Óntr-o abordare a societ„˛ii civile, pentru c„ eu salut faptul c„ societatea civil„ este preocupat„ de stabilirea regulii Ón materie de proces penal ∫i libertate: îSingura diferen˛„ dintre regulile procedurale existente Ón Uniunea European„ ∫i cele pe care Óncerc„m ast„zi s„ p„∫im Ón Rom‚nia rezid„ Ón faptul c„ Ón Europa cultura drepturilor ∫i libert„˛ilor civile este mai solid„ ∫i mai veche, iar respectarea procedurilor constituie regula, nu excep˛ia“. Cred c„ va trebui foarte mult timp ca s„ Ón˛elegem to˛i cei care sunt implica˛i Ón administrarea justi˛iei... ∫i aici a∫ vrea s„ subliniez un lucru.

Din p„cate, Ón Rom‚nia se face o confuzie grav„ Óntre administrarea justi˛iei, care Ónseamn„ procesul de efectuare a justi˛iei, ∫i administra˛ia justi˛iei. Exist„ persoane care cred c„ administrarea justi˛iei Ónseamn„ administra˛ie. Sunt departe de a avea o viziune coerent„ asupra politicilor penale.

Exist„, Óns„, Ón aceast„ formul„ de Cod de procedur„ penal„, pentru c„, de∫i este Guvernul meu, m„ a∫teptam s„ vin„ cu o viziune foarte clar„ cu privire la totalitatea institu˛iilor prezente Ón Codul de procedur„ penal„, exist„ un pas Ónainte. Exist„ un pas care privilegiaz„ r„spunderea magistra˛ilor pentru actul de justi˛ie. Este prima oar„ c‚nd Óntr-un Cod de procedur„ penal„ facem, efectiv, aceast„ r„spundere, introduc‚nd obligativitatea ac˛iunii Ón regres fa˛„ de cei care, prin solu˛iile pe care le-au dat, au Ónc„lcat drepturile omului. Exist„ hot„r‚ri de condamnare ale C.E.D.O. Ón acest caz ∫i cred c„ este un pas semnificativ spre responsabilizarea celei de a treia puteri Ón stat, pentru c„ nu este normal ca simplul cet„˛ean s„ pl„teasc„, prin taxe ∫i impozite, din buzunarul lui, pentru erorile voite sau nevoite...

Mul˛umesc doamnei senator Norica Nicolai.

Œl invit la microfon pe domnul senator Dinescu, din partea Grupului parlamentar P.R.M. Se preg„te∫te domnul

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 21/9.III.2006 senator Frunda, din partea Grupului parlamentar al U.D.M.R.

Microfonul nr. 1, v„ rog.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Vreau s„ v„ m„rturisesc c„ o bun„ parte din lucrurile pe care doream s„ le spun Ón cadrul acestei interven˛ii au fost spuse. Ceea ce este un bun c‚∫tigat, Óns„, ∫i putem proclama acest lucru cu toat„ fermitatea este faptul c„ aceste modific„ri care au fost aduse Codului de procedur„ penal„ ofer„ mai multe garan˛ii procesuale sau ofer„ garan˛ii procesuale care nu au mai fost niciodat„ Ón codurile de procedur„ penal„.

Exist„ Óns„ un punct de vedere pe care mi-l Ónsu∫esc, cel al onoratei doamne senator Rodica St„noiu, ∫i anume, c„ s-a creat un impas major prin faptul c„ nu am putut merge Ón paralel at‚t cu Codul penal, c‚t ∫i cu Codul de procedur„ penal„. Membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri Ó∫i amintesc c„ a trebuit s„ facem fa˛„ unor reglement„ri Ón ceea ce prive∫te aspectul procedural, f„r„ s„ avem garan˛ia c„ ele exist„ Ón Codul penal. ™i am s„ m„ refer aici la reglementarea privind violen˛a domestic„, de exemplu.

Dar poate c„ vom tr„i Ónc„ Ón acest an perioada c‚nd orgoliile de la Ministerul Justi˛iei vor fi subordonate unui scop oarecum mai nobil, ∫i anume, cel de a promova o legisla˛ie care, cel pu˛in sub aspectul institu˛iilor penale, s„ fie coerent„, s„ ofere suficiente garan˛ii ∫i s„ r„spund„ imperativelor europene la care noi suntem chema˛i.

Œn Óncheiere, doresc s„ v„ spun c„ grupul nostru parlamentar va vota Ón favoarea acestui proiect. V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc domnului senator Dinescu.

Din partea Grupului parlamentar U.D.M.R., domnul senator György Frunda.

Microfonul nr. 2, v„ rog.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Acum aproximativ 10 ani Ón urm„, Grupul senatorial al U.D.M.R. propunea Ón plenul Senatului, Ón vechiul sediu al Senatului, ca Senatul s„ discute la pachet modific„rile Codului penal, ale procedurii penale ∫i ale execut„rii pedepselor.

Consideram atunci ∫i chiar acceptam ideea ca Guvernul care era Ón func˛ie s„-∫i asume r„spunderea pentru pachetul de legi respective. Consideram atunci c„ era imperios necesar pentru cet„˛enii acestei ˛„ri ca legile care definesc infrac˛iunile, procedura penal„ ∫i executarea pedepselor s„ fie modificate c‚t mai cur‚nd.

Sus˛ineam acest lucru pentru c„, atunci, Codul penal prevedea Ónc„ ni∫te infrac˛iuni care numai Ón ˛„rile dictatoriale erau considerate ca atare, aveam ∫i avem ∫i acum o procedur„ care nu numai c„ este de sorginte sovietic„, dar, dac„ spunem lucrurilor pe nume, era traducerea din rus„ Ón rom‚n„ a prevederilor Codului de procedur„ penal„ al Uniunii Sovietice ∫i aveam o lege a execut„rii pedepselor care, de asemenea, transpunea Ón Rom‚nia ceea ce se hot„r‚se la Moscova. Toate acestea nu erau ∫i nu sunt la locul lor.

Avem probleme serioase ∫i ast„zi. Avem probleme, pentru c„ ∫i acum se face distinc˛ie Óntre urm„rire penal„ ∫i cercetare penal„, procurorul poate s„ decid„ ce vrea el, f„r„ s„ existe o cenzur„ a judec„torului, hot„r‚ri abuzive ale procurorului sau cele luate cu rea-credin˛„ nu pot fi atacate ∫i el nu are nici o r„spundere, Ón cazul perchezi˛iilor domiciliare, la mod„ Ón zilele acestea, un procuror poate decide o perchezi˛ie domiciliar„ ori de c‚te ori vrea, Ón aceea∫i cauz„ penal„, neindic‚nd care este obiectul pe care Ól caut„ Ón perchezi˛ia domiciliar„ respectiv„ ∫i a∫a mai departe.

Ce Óncearc„ acest proiect de modificare a Codului de procedur„ penal„?

Œncearc„ s„ aduc„ la numitor comun ∫i s„ implementeze principiul democra˛iei, al statului de drept ∫i al ap„r„rii drepturilor omului, pentru c„, pe de o parte, avem infractorii care trebuie s„ r„spund„ de faptele lor, ∫i ei trebuie s„ r„spund„ potrivit prevederilor Codului penal, iar, pe de alt„ parte, avem procedura penal„ care trebuie s„-l apere pe individ Ómpotriva abuzului statului sau a reprezentan˛ilor acestuia din orice parte ar veni. ™i cred c„ aici are loc schimbarea nu numai a punctului de vedere, ci a pietrei de aplicare a prevederilor procedurale de c„tre instan˛ele de judecat„.

## **Domnul Teodor Viorel Mele∫canu:**

## V„ mul˛umesc ∫i eu.

Stima˛i colegi, mai dore∫te cineva la dezbateri generale? Nu mai dore∫te nimeni.

Deci avem un raport al comisiei, un raport de admitere cu amendamente.

Exist„ un amendament respins Ón anexa 2, la care a renun˛at doamna Norica Nicolai.

Œn consecin˛„, voi supune la vot aprobarea raportului cu amendamentele admise.

Stima˛i colegi, joi vom da ∫i votul pe raport, ∫i votul pe proiectul de lege.

- V„ mul˛umesc foarte mult.

Stima˛i colegi, trecem acum la partea cea mai important„, Óntreb„ri, interpel„ri, r„spunsuri.

V„ mul˛umesc pentru r„bdarea pe care a˛i avut-o, ∫i bun„voin˛a, care ne-a permis s„ parcurgem propunerea de modificare a Codului de procedur„ penal„.

Cu aprobarea dumneavoastr„, trecem la ultimul punct din ordinea de zi, Óntreb„ri, interpel„ri ∫i r„spunsuri.

Vom Óncepe cu interpel„rile, cu rug„mintea s„ ave˛i bun„voin˛a, colegii care ave˛i ∫i interpel„ri, ∫i Óntreb„ri, dac„ veni˛i la microfon, de∫i Óncepem, repet, cu interpel„rile... _(Discu˛ii la prezidiu.)..._

Œn mod excep˛ional, domnul senator T„n„sescu, care urmeaz„ s„ plece, Ól invit la microfon pentru a adresa o interpelare ∫i o Óntrebare.

Ave˛i cuv‚ntul.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Am o Óntrebare adresat„ primului-ministru, domnul C„lin Constantin Anton Popescu-T„riceanu.

Obiectul Óntreb„rii:

V„ solicit s„-mi comunica˛i pentru anul 2005 care dintre mini∫trii ∫i secretarii de stat au fost numi˛i Ón comisii de privatizare ∫i ce indemniza˛ii au Óncasat.

Solicit r„spunsul scris ∫i oral.

- V„ mul˛umesc.

Interpelarea, dac„-mi permite˛i, este adresat„ tot domnului prim-ministru, domnul C„lin Constantin Anton Popescu T„riceanu.

Obiectul interpel„rii este urm„torul:

Se ∫tie c„ Ón anul 2005 a crescut mult pre˛ul la gazele naturale fixate popula˛iei, iar pentru perioada 2006-2007, cet„˛enii Rom‚niei au fost anun˛a˛i prin mass-media c„ acest pre˛ va cre∫te p‚n„ la 336 dolari pe mia de metri cubi.

V„ solicit, domnule prim-ministru, s„-mi comunica˛i, pentru perioada 2005-2007, ce sum„ din cre∫terea pre˛ului gazelor naturale a intrat, respectiv, va intra Ón bugetul statului ∫i Ón bugetul firmelor care au preluat Distrigaz-Nord ∫i Distrigaz-Sud.

Mul˛umesc.

Solicit r„spuns scris ∫i oral.

Dac„ mai sunt colegi care la interpel„ri au ∫i Óntreb„ri, ca s„ nu vin„ de mai multe ori la microfon, v„ rog s„ le da˛i citire.

Œncepem cu domnul profesor universitar doctor Dan Sab„u, care are o interpelare pe tema îLa noi, la Br„ila“. Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator. V„ rog s„ pofti˛i la microfonul central.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Interpelarea se adreseaz„ Ministerului Ap„r„rii Na˛ionale, domnului ministru, Ón mod special, ∫i Óncepe de fapt prin a mul˛umi pentru ajutorul pe care l-a dat Br„ilei prin administrarea sau cedarea administr„rii aeroportului c„tre Consiliul Jude˛ean Br„ila.

Domnule ministru, bilan˛ul ap„r„rii, modificarea rapid„ a filozofiei ap„r„rii Ón Rom‚nia, dinamica actului conducerii armatei pun br„ilenii Ón situa˛ia de a v„ mul˛umi pentru cedarea acestui aeroport ∫i trecerea lui Ón administrarea jude˛ului.

Tradi˛ia militar„ br„ilean„, bazele existente, Dun„rea, cale fluvial„ ∫i ultima poart„ maritim„ Ón amonte, aerodromul proasp„t ob˛inut, ra˛iuni economice ∫i strategice, ra˛iuni de dinamica deciziilor ne fac pe noi, br„ilenii, s„ v„ solicit„m reconsiderarea militar„ Ón noile condi˛ii ∫i alian˛e ale acestui _East point_ na˛ional.

™i acum o s„-mi permite˛i s„ ies pu˛in din textul interpel„rii ∫i s„ spun c„ Br„ila este preg„tit„ s„ Óngem„neze, îLa tanti Elvira“, flota, flotila ∫i bazele terestre pe un teritoriu care are nevoie de ordine ∫i care i-a f„cut alt„dat„ renumi˛i pe Terente, Codin & compania.

V„ mul˛umesc.

Solicit r„spunsul oral ∫i scris.

V„ mul˛umesc, domnule senator.

Œl invit, din partea Grupului P.S.D., pe domnul senator Otilian Neagoe ∫i se preg„te∫te domnul senator Gheorghe Funar, din partea P.R.M.

V„ informez c„ Grupul P.S.D are 9 minute.

Domnul senator Cre˛u, sunte˛i ∫i dumneavoastr„ la lista suplimentar„.

Domnule pre∫edinte, domnul senator Otilian Neagoe nu este prezent. Depunem at‚t Óntrebarea, c‚t ∫i interpelarea, scris, la secretarul de ∫edin˛„.

V„ mul˛umesc.

28 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 21/9.III.2006

Œl invit la microfon pe domnul Gheorghe Funar, din partea Grupului P.R.M., care are 5 minute.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Interpelarea este adresat„ primului-ministru.

V„ solicit s„-mi comunica˛i ce indemniza˛ie a primit fiecare ministru ∫i fiecare secretar de stat Ón anul 2005, ca urmare a prezen˛ei ∫i a activit„˛ii desf„∫urate Ón diverse comisii, consilii de administra˛ie, comitete etc. Ón care au fost numi˛i conform legii.

V„ mul˛umesc pentru colaborare Ón aflarea adev„rului. O Óntrebare adresat„ ministrului muncii, domnul Gheorghe Barbu.

V„ solicit s„-mi comunica˛i pentru fiecare an Ón parte din perioada 1990-2005 care a fost la nivelul Óntregii ˛„ri num„rul de salaria˛i, de disponibiliza˛i, de ∫omeri ∫i de pensionari.

™i ultima Óntrebare adresat„ ministrului finan˛elor publice, domnul ministru Sebastian Teodor Gheorghe Vl„descu.

V„ solicit s„-mi comunica˛i la ce nivel s-a ridicat blocajul financiar Ón anul 2005, care sunt cauzele acestuia ∫i ce program a˛i Óntocmit pentru reducerea substan˛ial„ a blocajului financiar Ón perioada 2006-2008.

Solicit r„spunsul scris ∫i oral.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc domnului Funar. Invit la microfon pe domnul senator Ilie S‚rbu. V„ rog, domnul ministru.

Interpelarea este adresat„ domnului ministru Gheorghe Flutur.

V„ supun aten˛iei, domnule ministru, memoriul conducerii Societ„˛ii SATIM ™AG — S.A., jude˛ul Timi∫, care face cunoscut faptul c„ societatea este privatizat„ prin metoda P.A.S., din data de 18 ianuarie 2002.

Societatea are achitate la zi toate obliga˛iile fa˛„ de A.D.S. Bucure∫ti ∫i investi˛iile conform contractului de privatizare realizate integral, Óndeplinind astfel condi˛iile de a beneficia de prevederile Legii nr. 190/2004 cu modific„rile Ordonan˛ei nr. 94/2004, ap„rut„ ulterior.

Cu toate acestea, nici p‚n„ ast„zi societatea nu a intrat Ón posesia Ordinului comun al Ministerului Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale ∫i Ministerului Finan˛elor Publice.

V„ Óntreb, domnule ministru, Ón ce mod ∫i cum ve˛i rezolva problema acestei societ„˛i.

A∫tept r„spuns scris ∫i oral.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Œl invit la microfon pe domnul senator Viorel Dumitrescu, din partea P.R.M.

V„ rog, domnul senator, microfonul central. Ave˛i cuv‚ntul.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Interpelarea este adresat„ Ministerului Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale, domnului ministru Gheorghe Flutur.

V„ solicit s„-mi comunica˛i care a fost Ón anul 2005 suprafa˛a de teren agricol care nu a fost cultivat la nivelul ˛„rii noastre, pe fiecare jude˛ Ón parte, precum ∫i ac˛iunile pe care le-a˛i preg„tit pentru anul 2006 cu scopul de a reduce substan˛ial suprafe˛ele de teren agricol necultivate.

V„ mul˛umesc.

Am dou„ Óntreb„ri:

Una este adresat„ Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor, domnului ministru Vasile Blaga.

Sunt cunoscute o parte dintre ac˛iunile Óntreprinse Ón Rom‚nia pentru combaterea gripei aviare, precum ∫i dispozi˛iile transmise c„tre prefec˛i ∫i consiliile locale.

V„ solicit s„-mi comunica˛i, pentru fiecare jude˛ Ón parte, care este valoarea bunurilor achizi˛ionate de consiliile locale Ón anul 2005, luna ianuarie din acest an, pentru a preveni ∫i combate gripa aviar„.

O a doua Óntrebare este adresat„ Ministerului Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale, domnului ministru Gheorghe Flutur.

Aplic‚nd principiul comunic„rii ∫i transparen˛ei, Ónscris Ón Programul de guvernare 2005-2008, v„ solicit s„-mi comunica˛i ce sum„ a fost cheltuit„, Ón anul 2005, de jude˛e ∫i la nivel na˛ional pentru combaterea gripei aviare, respectiv care a fost valoarea desp„gubirilor acordate cet„˛enilor pentru p„s„rile sacrificate.

V„ mul˛umesc.

Solicit r„spuns scris ∫i oral.

V„ mul˛umesc.

Domnul senator Adrian P„unescu, ave˛i cuv‚ntul. V„ rog frumos… M„ scuza˛i... Vorbi˛i la telefon, dac„ sunte˛i amabil, Ón hol. Chiar se aude foarte tare.

Eu?!

Nu, domnul senator Stoica.

V„ rog s„ fi˛i amabil ∫i s„ merge˛i Ón hol.

Domnul Stoica, v„ rog, fi˛i amabil ∫i vorbi˛i pe hol la telefon.

Domnul senator Adrian P„unescu, ave˛i cuv‚ntul.

Am interpel„rile ∫i Óntreb„rile Ón acela∫i grupaj.

Prima interpelare este adresat„ premierului C„lin Popescu T„riceanu.

Cum se explic„ faptul c„ la noi dac„ leul cre∫te, pre˛urile cresc, dac„ leul scade pre˛urile cresc? Este un blestem, este un efect catastrofal pe dinafara sistemului? Din aceast„ dilem„, noi chiar nu putem ie∫i?

O a doua interpelare este adresat„ aceluia∫i domn premier.

Centrul de excelen˛„ neurochirurgie de la Spitalul Clinic de Urgen˛„ Bagdazar-Arsenie va fi desfiin˛at. Aceasta este o chestiune abominabil„!

Zilele trecute, ministrul s„n„t„˛ii, domnul Eugen Nicol„escu, a declarat, dup„ ce a vizitat aceast„ unitate sanitar„, e drept, Ón calitate de ministru, c„ acest centru va fi transformat Óntr-o simpl„ unitate de primiri urgen˛e.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 21/9.III.2006 De∫i acest centru a fost inaugurat la Ónceputul anului 2005 — 2005, repet —, ∫i beneficiaz„ de aparatur„ de investiga˛ii de ultim„ genera˛ie, precum ∫i de un compartiment de cercetare, fiind unicul centru de acest fel din Balcani — din Balcani, a∫adar —, cineva Óncearc„ din r„sputeri s„-l Ónchid„ ca pe un magazin de m„run˛i∫uri.

Care e situa˛ia de fapt a acestui centru, av‚nd Ón vedere c„ prin decizia ministrului s„n„t„˛ii se pune Ón pericol o investi˛ie de peste 30 milioane de euro.

Dou„ Óntreb„ri.

Pentru integrarea Ón Uniunea European„ se cere ca agricultura Rom‚niei s„ devin„ competitiv„ cu cea din spa˛iul comunitar. Pentru atingerea acestui deziderat, agricultorii au nevoie de utilaje ∫i unelte agricole performante.

Cum vede˛i, domnule premier, procesul de restructurare ∫i reabilitare a Uzinei de Tractoare de la Bra∫ov, din moment ce privatizarea nu s-a finalizat, soarta acestei Óntreprinderi fiind Ónc„ lipsit„ de orice viitor?

## ™i ultima, aceluia∫i domn premier:

Procesul de retrocedare a propriet„˛ilor e Ón plin„ desf„∫urare, Ón fiecare etap„ istoric„, de fapt, retrocedarea este luat„ de la Ónceput, de 16 ani, toate for˛ele politice se Óntrec Ón a face pa∫i pe aceast„ cale sau Ón a stagna pe aceast„ cale.

™i eu v„ mul˛umesc.

Din partea Partidului Rom‚nia Mare, domnul Ilie Petrescu.

V„ rog.

Av‚nd Ón vedere Óns„ c„ timpul de 5 minute, practic, vi s-a epuizat, o s„ v„ rog s„ fi˛i foarte scurt, domnule Petrescu, de∫i este o problem„ important„ legat„ de îBraconajul de la Pe∫ti∫ani“.

V„ rog, ave˛i cuv‚ntul la microfonul central.

## V„ mul˛umesc.

Domnule pre∫edinte, nu sunt radiodifuzate aceste Óntreb„ri ∫i interpel„ri, dar pentru stenogram„, dac„-mi permite˛i, v„ rog.

O Óntrebare este adresat„ Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii, domnului ministru Mihail H„rd„u.

Vreau s„ exprim pozi˛ia fa˛„ de deplasarea mea Ón jude˛ul Gorj, Ón satul natal al marelui sculptor Constantin Br‚ncu∫i, unde exist„ un grup ∫colar ∫i o ∫coal„ general„. Solicit trimiterea Ón zon„ a unei comisii pentru evaluarea internatului din cadrul ∫colii respective, unde sunt 600 locuri, ∫i de a folosi acest poten˛ial turistic de la Pe∫ti∫ani pentru o tab„r„ ∫colar„ la nivel na˛ional.

A doua Óntrebare este adresat„ domnului ministru al muncii, privind disponibiliz„rile din minerit.

Foarte mul˛i salaria˛i din minerit sunt ∫i consilieri locali, or„∫ene∫ti, municipali ∫i jude˛eni. Dup„ disponibilizare nu

mai pot beneficia de indemniza˛ia de ∫omaj, datorit„ faptului c„ primesc acel venit de la consiliul local. Œn condi˛iile Ón care ar fi lucrat, ei beneficiau de acea indemniza˛ie Ón lucru.

O interpelare o am adresat„ Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor, domnului Vasile Blaga.

M„ refer la braconajul care este realizat Ón jude˛ul Gorj de directorul Direc˛iei de S„n„tate Public„, care a fost prins Ón braconaj, ∫i rog s„ se ia m„suri cu acest individ care nu face onoare jude˛ului, Direc˛iei de S„n„tate Public„ ∫i Asocia˛iei de V‚n„tori ∫i Pescari a jude˛ului Gorj, pe nume Moro∫anu Aristic„.

V„ mul˛umesc.

Solicit r„spuns scris ∫i oral Óntreb„rilor ∫i interpel„rii.

V„ mul˛umesc foarte mult.

Domnul senator George Maior, din partea Grupului parlamentar al P.S.D.

Microfonul central, v„ rog.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Am o interpelare adresat„ domnului C„lin Popescu Anton T„riceanu, prim-ministru al Guvernului Rom‚niei.

Œncep‚nd cu anii 1997-1998, o dat„ cu aplicarea strategiei Guvernului Ciorbea, din care a˛i f„cut parte, de restructurare a mineritului Ón Rom‚nia, Ón fapt, de falimentare a unei ramuri extrem de importante a economiei na˛ionale care, dup„ opinia noastr„, ar trebui revigorat„ prin aplicarea unei tehnologii avansate, ∫i nu lichidat„, mineritul din Apuseni a intrat pe toboganul dispari˛iei. Acum a ajuns, practic, la cap„t.

Exploat„rile miniere din zon„ au fost fie Ónchise, a∫a cum s-a Ónt‚mplat cu cele din Slatna ∫i Baia de Arie∫, fie Ó∫i dau ultima suflare, ca aceea de la Ro∫ia Montana sau Combinatul Cuprului de la Abrud, Ro∫ia Poieni.

O dat„ cu Ónchiderea acestor ultime r„m„∫i˛e istorice ale mineritului din Apuseni, vestita fiar„ de Piatr„, Ón lipsa unor programe alternative de dezvoltare, risc„ s„ devin„ o ˛ar„ a s„r„ciei, iar locuitorii ei s„ redevin„ ceea ce au fost, cer∫etori din poart„ Ón poart„, ∫i asta, desigur, pentru scurt timp, deoarece cu o guvernare ca aceea pe care o avem, nu vor mai avea nici de la cine s„ cer∫easc„.

Œn aceste condi˛ii, a∫ vrea s„ ∫tiu dac„ p‚n„ acum, dup„ un an de guvernare, ave˛i conturat un program de redresare a activit„˛ii economice a zonei Mun˛ilor Apuseni. Œn mod concret, a∫ vrea s„ m„ informa˛i dac„ exist„ un program sau grafic de Ónchidere a unit„˛ilor miniere inactive ∫i, dac„ este, care sunt termenele fixate pentru Ónceperea ∫i finalizarea lucr„rilor, ce fonduri au fost sau vor fi alocate ∫i c‚t din for˛a de munc„ disponibilizat„ va fi cuprins„ Ón aceste activit„˛i.

Dac„ un asemenea program nu exist„, ce preconiza˛i s„ face˛i Ón viitorul apropiat?

Ce activit„˛i productive vor fi sprijinite guvernamental pentru a constitui o alternativ„ viabil„ la minerit?

Insist asupra sintagmei îactivit„˛i productive“ _,_ fiindc„ agroturismul sau culesul ciupercilor ∫i al fructelor de p„dure, de∫i importante, nu vor asigura men˛inerea, oricum precar„, a st„rii economice ∫i a nivelului de via˛„ al mo˛ilor.

V„ rog, domnule senator, deja a˛i dep„∫it timpii Gradual, adresa˛i interpelarea sau Óntrebarea, v„ rog.

Fix, 5 secunde, v„ rog.

Ar mai fi de ad„ugat c„ rezolvarea problemelor legate de Ónchiderea minelor are implica˛ii deosebite asupra mediului, extrem de afectat din lipsa unor m„suri de protec˛ie determinate de Óncetarea activit„˛ii de exploatare a minereurilor neferoase.

## **Domnul Teodor Viorel Mele∫canu:**

V„ mul˛umesc.

Urmeaz„ domnul senator Ioan Corodan.

V„ rog. ™i Grupul parlamentar P.R.M., a˛i dep„∫it amplu timpul, a∫a c„ o s„ v„ rog s„ adresa˛i interpelarea pe scurt.

Se preg„te∫te, din partea independen˛ilor, domnul senator Ioan Talpe∫.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Am o interpelare adresat„ Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor, domnului ministru Vasile Blaga.

Av‚nd Ón vedere memoriul adresat de cet„˛enii din satele maramure∫ene, respectiv Ciocoti∫, Ferneziu, Mesteac„n, B‚rg„u, Bu∫ag, Cic‚rl„u, F„ure∫ti, F‚na˛e, Cur˛uiu∫ul Mare ∫i T„u˛ii de Sus, av‚nd ca obiect retrocedarea p„durilor ∫i p„∫unilor comunale primite de ace∫tia prin Legea pentru reforma agrar„ din Transilvania, Banat, Cri∫ana ∫i Maramure∫, Ón 1921, ∫i exploatate pe baza unor statute-cadru din aceast„ perioad„.

Œntruc‚t prin Legea nr. 247/2005 Titlul V s-a modificat, Legea nr. 1/2000 prev„z‚nd dreptul formelor asociative de proprietate, cet„˛enii celor 10 sate s-au organizat Ón asocia˛ii de proprietari cu personalitate juridic„, cer‚nd s„ li se restituie, conform acestei legi, suprafe˛ele de p„∫une ∫i p„dure.

Œntruc‚t cererile depuse la comisiile locale, de aplicare a Legii fondului funciar, le-au fost respinse, contrar legii sus-men˛ionate, v„ rug„m, domnule ministru, s„ dispune˛i analizarea situa˛iei ˛„ranilor din satele maramure∫ene, din satele sus-men˛ionate ∫i s„ ne comunica˛i modalitatea de rezolvare.

Solicit r„spuns scris ∫i oral.

V„ mul˛umesc.

Domnul senator Ioan Talpe∫, se preg„te∫te domnul senator Petre Daea.

V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

Prima interpelarea se refer„ la Rafin„rile RAFO ∫i PETROMIDIA ∫i achitarea datoriilor acestora la bugetul de stat ∫i este adresat„ domnului C„lin PopescuT„riceanu, primul-ministru al Rom‚niei.

Nu a˛i fost Ónscris cu ea, s„ ∫ti˛i!

Œntruc‚t m-am ocupat Ón mod direct de Óncheierea capitolelor de negociere cu Uniunea European„, doresc

s„ v„ reamintesc o serie de prevederi la capitolul îConcuren˛„“, prevederi care reprezint„ angajamente pe care Rom‚nia ∫i le-a luat ∫i trebuie respectate.

Domnule senator, o s„ v„ rog s„ adresa˛i interpelarea, ∫i nu s„ face˛i o declara˛ie politic„, v„ rog mult.

Eu v„ mul˛umesc iar„∫i pentru precizare, de∫i am v„zut c„ aceste lucruri sunt foarte apropiate, dar dac„ dumneavoastr„ considera˛i a∫a, am s„ Ón˛eleg.

Nu, nu, este regulamentul, v„ rog. Din partea mea, Ómi este indiferent.

Care sunt m„surile pe care le ve˛i lua pentru a asigura func˛ionarea continu„ ∫i la capacitatea maxim„ a celor dou„ rafin„rii?

Œn afar„ de asta, exist„ a doua Óntrebare:

Care este modalitatea pe care o ave˛i Ón vedere pentru a recupera, Ón cel mai scurt timp, aceste datorii pe care le-au acumulat cele dou„ rafin„rii. Cred c„ textul va fi publicat.

Cealalt„ se refer„ la imobilul alocat Bisericii Ortodoxe Rom‚ne Ón Covasna. Œntruc‚t acest imobil, dup„ ce un an de zile, fiind ∫i Ónscris Ón Cartea funciar„, a apar˛inut Bisericii Ortodoxe Rom‚ne din Covasna, acum a fost retrocedat, printr-o alt„ hot„r‚re, Consiliului Jude˛ean Covasna.

Cum este posibil ca Ón cadrul Guvernului pe care Ól conduce˛i s„ fie emise, referitor la acela∫i imobil, dou„ hot„r‚ri de guvern contradictorii?

Care este motivul pentru care un imobil, dat ini˛ial Ón folosin˛„ rom‚nilor ortodoc∫i Ón Covasna, a˛i preferat ulterior s„ revin„ Consiliului Jude˛ean Covasna?

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

V„ mul˛umesc, domnule senator.

Am o rug„minte pentru domnul Daea. A˛i dep„∫it ∫i dumneavoastr„ de dou„ ori timpul acordat P.S.D.-ului. O s„ v„ rog frumos, pe scurt.

Domnule pre∫edinte, v„ mul˛umesc pentru clemen˛a acordat„.

Interpelarea mea este adresat„ domnului ministru Gheorghe Dobre, ministrul transporturilor, construc˛iilor ∫i turismului.

Dup„ cum se cunoa∫te, DN 57, care face leg„tura Óntre municipiul Or∫ova ∫i Moldova Nou„, este de mai mult timp Ón stare de avarie. Acest aspect a fost comunicat Ón mai multe r‚nduri conducerii ministerului ∫i Companiei Na˛ionale de Autostr„zi ∫i Drumuri Na˛ionale din Rom‚nia, de c„tre autorit„˛ile locale care nu au posibilitatea practic„ de a interveni.

Din nefericire, nu s-a intervenit la timp, iar ast„zi circula˛ia Ón zon„ este Óntrerupt„, iar zecile de mii de cet„˛eni Ónt‚mpin„ mari greut„˛i Ón aprovizionarea cu cele necesare existen˛ei.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 21/9.III.2006 Copiii se deplaseaz„ la ∫coli pe rute ocolite, pierz‚nd timp, iar situa˛iile de urgen˛„ care pot ap„rea nu pot fi rezolvate operativ.

V„ rog, domnule ministru, analiza˛i starea de fapt ∫i g„si˛i solu˛ia remedierii por˛iunii de drum pentru reluarea circula˛iei Ón aceast„ zon„ pentru a evita accentuarea problemelor sociale ∫i economice.

V„ mul˛umesc.

A∫tept r„spunsul dumneavoastr„ scris ∫i oral.

V„ mul˛umesc, domnule senator Petre Daea.

Domnul senator Ovidiu Teodor Cre˛u, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat.

Domnul senator Cre˛u este ultimul la interpel„ri. Apoi vom trece la Óntreb„ri.

Se preg„te∫te domnul senator Aron Ioan Popa, Grupul parlamentar îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D.

V„ rog, domnule senator Cre˛u.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Interpelarea mea se adreseaz„ domnului ministru Gheorghe Flutur.

Am plecat de la constatarea faptului c„, Ón jude˛ul Bistri˛a-N„s„ud, Casa Agronomului nu mai func˛ioneaz„ de mult ca institu˛ie ∫i este, de fapt, o cl„dire d„r„p„nat„, asupra c„reia, dac„ nu se intervine repede, vom vorbi la timpul trecut. Am aflat, apoi, c„ situa˛ia este similar„ Ón mai toate jude˛ele din ˛ar„ ∫i de aici vine o interpelare: care este strategia ministerului referitoare la Casa Agronomului, ca institu˛ie?

™i o Óntrebare: ce inten˛ioneaz„ ministerul s„ fac„ cu baza material„ a Casei Agronomului din Bistri˛a?

Solicit r„spuns scris ∫i oral.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc ∫i eu. Trecem la Óntreb„ri.

Primul pe list„ este domnul senator Aron Ioan Popa. Microfonul central.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œntrebarea este adresat„ Ministerului Mediului ∫i Gospod„ririi Apelor.

Œn perspectiva integr„rii Ón Uniunea European„, mediul r„m‚ne unul dintre domeniile cele mai problematice, la care ˛ara noastr„ are o serie de restan˛e.

Œntrebarea pe care o pun se refer„ la: care sunt programele de mediu ce vor fi finan˛ate ∫i/sau derulate de Ministerul Mediului Ón acest an ∫i din ce surse este asigurat„ finan˛area acestora?

Solicit r„spuns scris ∫i oral.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Am dou„ Óntreb„ri.

O Óntrebare adresat„ ministrului educa˛iei ∫i cercet„rii, domnul Mihail H„rd„u.

Œnv„˛„m‚ntul rom‚nesc a fost zguduit, anul trecut, de o grev„ f„r„ precedent, determinat„ de subfinan˛area sistemului educa˛ional.

Domnule ministru, cu prilejul negocierilor cu grevi∫tii, Guvernul ∫i-a luat angajamentul ferm privind finan˛area suplimentar„ a Ónv„˛„m‚ntului, prin ini˛ierea unor proiecte de refacere a infrastructurii ∫colare.

A˛i stabilit, p‚n„ acum, stimate domnule ministru, o strategie distinct„ ∫i ferm„ privind obiectivele care trebuie acoperite prin aceste proiecte?

Mai concret, exist„ deja o comisie jude˛ean„ sau na˛ional„ care valideaz„ derularea acestor proiecte ∫i plafonul de care va beneficia fiecare ∫coal„, localitate sau jude˛?

Pe aceea∫i tem„, am o Óntrebare ∫i c„tre domnul viceprim-ministru Gheorghe Pogea.

V„ Óntreb, domnule viceprim-ministru, care sunt criteriile de eligibilitate pentru ob˛inerea finan˛„rii acestor proiecte ∫i cine va stabili plafonul sumei ce va fi alocat„ pentru fiecare ∫coal„, localitate sau jude˛.

A∫tept r„spuns scris ∫i oral.

Mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc ∫i eu.

Œl invit la microfon pe domnul senator Aurel Ardelean. Se preg„te∫te domnul senator Gheorghe David, Grupul parlamentar îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D.

Œntrebare adresat„ domnului C„lin Constantin Anton Popescu-T„riceanu, prim-ministru al Guvernului Rom‚niei.

Domnule prim-ministru, care sunt acele centre universitare ∫i de cercetare din Occident care au fost identificate ca av‚nd poten˛ialul de a face cunoscut„ cultura rom‚n„ Ón str„in„tate ∫i de ce sume au beneficiat Ón cursul anului 2005?

A doua Óntrebare adresat„ domnului prim-ministru:

V„ solicit s„-mi comunica˛i, la nivelul jude˛ului Arad, Ón anul 2005, care au fost acele programe sociale, educa˛ionale, caritabile, de orientare socioprofesional„ ∫i formare continu„ care au fost realizate Ón urma acestei prevederi din cadrul Programului de guvernare.

Solicit r„spuns scris ∫i oral.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc ∫i eu.

Domnul senator Gheorghe David. Se preg„te∫te domnul senator Ion Chelaru, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc ∫i eu.

Urmeaz„ domnul senator Viorel Arca∫, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat. Se preg„te∫te domnul senator Aurel Ardelean, Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare.

Œntrebarea mea este adresat„ ministrului finan˛elor publice, domnul Sebastian Vl„descu.

Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 1 din 29 ianuarie 2006 precizeaz„, la art. 3 alin. 1, c„, Ón perioada 1 februarie — 31 decembrie 2006 se suspend„ ocuparea prin concurs a posturilor vacante la data de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 21/9.III.2006 31 ianuarie 2006, din cadrul autorit„˛ilor ∫i institu˛iilor publice, indiferent de modul de finan˛are a acestora.

Art. 3 alin. 2 excepteaz„ de la prevederile alin. 1 ocuparea posturilor Ón anumite domenii de activitate.

Œntrebarea mea se refer„ la ocuparea prin concurs, Ón anul 2006, a posturilor pentru care candideaz„ cadrele didactice din Ónv„˛„m‚nt. Aceste posturi nu sunt cuprinse Ón excep˛iile precizate de ordonan˛„.

Ca urmare, v„ rog s„ preciza˛i dac„, Ón condi˛iile Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 1 din 2006, se pot organiza concursuri pentru ocuparea posturilor vacante din Ónv„˛„m‚nt.

Doresc r„spuns scris. Mul˛umesc.

V„ mul˛umesc ∫i eu.

Domnul senator Ion Chelaru. Se preg„te∫te domnul senator Vasile Ioan D„nu˛ Ungureanu, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Obiectul Óntreb„rii: incompeten˛a angaja˛ilor din cadrul Casei Jude˛ene de Pensii Neam˛.

Domnule ministru, v„ rog s„ privi˛i cu seriozitate o problem„ ce tinde s„ devin„ o practic„ constant„ printre angaja˛ii Casei Jude˛ene de Pensii Neam˛, aflat„ Ón subordinea dumneavoastr„.

Astfel, un num„r de cet„˛eni ai jude˛ului, pe care Ól reprezint, se afl„ la cheremul sau, mai bine zis, la lipsa total„ de Ón˛elegere ∫i de interes, dar ∫i de necunoa∫tere a legisla˛iei Ón materie a acestora.

Spre exemplu: doamna Gr„dinaru Ani∫oara a depus dosarul nr. 36.404 pentru pensionare la limit„ de v‚rst„, dar, de∫i a depus dosarul la data de 4 aprilie 2005, a trebuit s„ a∫tepte aproape un an de zile pentru a primi decizia de pensionare, care, pe l‚ng„ Ónt‚rzierea nemotivat„, nici nu a corespuns realit„˛ii, doamna Ón cauz„ fiind Óncadrat„ Óntr-o grup„ gre∫it„ de pensionare, f„r„ a se ˛ine seama de documentele aflate la dosar.

Domnule ministru, care sunt m„surile pe care le-a˛i luat sau le ve˛i lua pentru a remedia aceast„ situa˛ie? Solicit r„spuns scris ∫i oral. Mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Domnul senator Vasile Ioan D„nu˛ Ungureanu.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Cele dou„ Óntreb„ri sunt adresate domnului ministru Gheorghe Barbu.

Prima Óntrebare:

Ac˛iunea de recalculare a pensiilor s-a Óncheiat cu mult sub a∫tept„rile pensionarilor ∫i, mai ales, cu promisiunile actualei guvern„ri, de aceast„ recalculare beneficiind, efectiv, numai 40% dintre pensionari.

La un calcul simplu rezult„ c„ 60% dintre pensionarii acestei ˛„ri, Ón 2005, au ob˛inut venituri mai mici, dac„ ˛inem cont de indiciile infla˛iei ∫i, mai ales, de sarabanda scumpirii Ón domeniul serviciilor.

V„ Óntreb„m, domnul ministru, ce ve˛i Óntreprinde pentru corectarea efectelor negative ale recalcul„rii, astfel

ca to˛i pensionarii s„ beneficieze de o cre∫tere real„ ∫i eficient„ a pensiilor Ón anul 2006.

A doua Óntrebare:

Administratorii de bloc sunt pl„ti˛i de c„tre asocia˛iile de proprietari, care au Ón componen˛a lor foarte mul˛i pensionari ∫i oameni cu un venit modest, fiecare leu Ónsemn‚nd foarte mult.

Ar fi posibil„ angajarea administratorilor pe baz„ de conven˛ie, ∫i nu prin contract de munc„, astfel Ónc‚t majoritatea celor din asocia˛ie s„ pl„teasc„ mai pu˛in pentru un serviciu permanent?

V„ Óntreb„m, domnule ministru: crede˛i c„ acestei categorii de personal — administratorii de bloc — i se poate permite func˛ionarea ca angajat pe baz„ de conven˛ie, ∫tiindu-se c„ aceast„ form„ a fost desfiin˛at„ prin noul Cod al muncii din anul 2003?

Solicit r„spuns scris ∫i oral.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc ∫i eu.

Stimate colege ∫i stima˛i colegi, am Óncheiat interpel„rile ∫i Óntreb„rile.

Trecem acum la partea ∫edin˛ei consacrat„ r„spunsurilor orale la interpel„ri ∫i Óntreb„ri.

V„d persoane deosebit de importante din Guvern, dar eu nu voi invita la microfon persoane Ón ordinea importan˛ei, ci a simpatiei.

Doamna Katalin Kibedi, secretar de stat Ón Ministerul Justi˛iei.

Dac„ Ómi permite˛i, sunt mai multe Óntreb„ri care v„ sunt adresate.

Prima Óntrebare adresat„ de c„tre domnul senator Valentin Dinescu. Este Ón sal„?

Am Ónaintat r„spunsul domnului senator, care a fost mul˛umit de r„spuns, probabil de aceea nu a mai r„mas Ón sal„, am dat dosarul s„ studieze r„spunsul nostru.

Deci, la domnul senator Valentin Dinescu s-a rezolvat. Unde mai sunte˛i solicitat„?

La domnul senator Ilie Petrescu.

Domnul senator Ilie Petrescu, da, memoriul CMMLemnul Construc˛iei-Novaci, Gorj.

V„ rog, doamna secretar de stat.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Domnule senator,

Am formulat ∫i r„spunsul Ón scris, Óns„, ceea ce a∫ vrea s„ mai adaug personal, av‚nd Ón vedere c„ am avut constat„ri Ón teren, ciudat este c„, Óntr-adev„r, mai exist„ prim„rii care se opun s„ pun„ Ón executare hot„r‚rile judec„tore∫ti, de∫i chiar Rom‚nia, statul rom‚n deja a avut probleme la CEDO tot din pricina unei prim„rii care nu a pus Ón executare hot„r‚rea judec„toreasc„ ∫i a fost obligat la daune destul de consistente.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 21/9.III.2006 Eu nu m-a∫ opri la ac˛iunea disciplinar„ Ómpotriva persoanei vinovate de a nu pune Ón executare hot„r‚rea judec„toreasc„, ci, Ón m„sura Ón care, a∫a cum r„zbate din solicitarea acelei societ„˛i petente, s-au respectat to˛i pa∫ii Ón ceea ce Ónseamn„ punerea Ón executare, respectiv, este Ónvestit„ cu formul„ executorie, s-a depus cerere la prim„rie, pentru acea hot„r‚re judec„toreasc„, s„ se fac„ pl‚ngere penal„ Ómpotriva persoanei vinovate pentru abuz Ón serviciu contra intereselor legitime, pentru c„ este clar c„ sunt Óntrunite, Ón aceste condi˛ii, elementele constitutive ∫i cred c„ ar trebui s„ fim mai aspri atunci c‚nd trebuie s„ par„m, s„ nu comp„rem Ón fa˛a CEDO ∫i s„ fim, din nou, obliga˛i la daune.

## **Domnul Teodor Viorel Mele∫canu:**

V„ mul˛umesc frumos.

Œntruc‚t r„spunsurile nu se transmit la radio, sper c„ nu sunt probleme.

Trecem la urm„torul r„spuns.

Un num„r mare de interpel„ri ∫i Óntreb„ri are domnul secretar de stat Vasile Lupu. Deci, dac„ Ómi da˛i voie s„ le trec Ón revist„.

## **Domnul Ilie Petrescu**

**:**

Solicit cuv‚ntul, domnule pre∫edinte.

## **Domnul Teodor Viorel Mele∫canu:**

V„ rog?

## **Domnul Ilie Petrescu**

**:**

Permite˛i-mi c‚teva cuvinte!

R„spunsurile nu sunt transmise la radio, domnule senator.

™tiu, dar vreau s„ spun c‚teva cuvinte pentru stenogram„, Óntruc‚t este o treab„ foarte important„.

V„ rog, domnule senator Petrescu.

Domnule pre∫edinte, ∫tiu c„ r„spunsurile nu sunt transmise la radio, dar este o situa˛ie foarte complicat„ la prim„ria din Novaci. Un angajat, un func˛ionar public care ia banii de la contribuabili Ó∫i permite s„ nu pun„ Ón practic„ o hot„r‚re judec„toreasc„.

O rog pe doamna ministru Kibedi, prin Judec„toria de la Novaci, s„ lu„m toate m„surile acolo. Func˛ionarul care este angajat Ón prim„ria din Novaci este ∫i so˛ia unui comisar ∫i probabil c„ aceasta este cauza pentru care nu se aplic„ o lege Ón localitate, o localitate cu mari probleme, ∫i sociale, ∫i economice.

Aceasta am vrut s„ spun.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc ∫i eu domnului senator Ilie Petrescu.

V„ propun s„ Ól invit„m pe domnul Vasile Lupu, secretar de stat Ón Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale.

Prima interpelare este a doamnei senator Doina Silistru.

## **Domnul Vasile Lupu** _— secretar de stat Ón Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale_ **:**

Am Ónaintat r„spunsul Ón scris doamnei senator.

A˛i dat r„spunsul Ón scris.

Urm„toarea interpelare... Domnul senator Angel TÓlv„r nu este aici.

Am r„spunsul aici.

V„ rog s„ Ól da˛i Ón scris.

Domnul senator Ion V„rg„u nu este, Ói ve˛i da r„spunsul Ón scris.

Domnul senator Ioan Corodan este aici?

Da.

Deci, v„ rog, domnului senator Ioan Corodan s„-i r„spunde˛i Ón leg„tur„ cu problema apicultorilor din Rom‚nia.

Cu respect, v„ spun c„ am am‚nat r„spunsul de comun acord, pentru ∫edin˛a urm„toare.

Am Ón˛eles.

Ave˛i r„spunsuri ∫i la c‚teva Óntreb„ri.

Da, pentru domnul senator Gheorghe Funar.

Domnul senator Gheorghe Funar, dar cred c„ nu insist„.

## V„ mul˛umesc.

Autoritatea Na˛ional„ pentru Restituirea Propriet„˛ilor a f„cut demersurile necesare pentru identificarea disfunc˛ionalit„˛ilor ap„rute Ón vederea restituirii propriet„˛ilor la care dumneavoastr„ a˛i f„cut referire.

Demersurile, Ón vederea clarific„rii aspectelor legate de opera˛iunile de punere Ón posesie privind stabilirea vecin„t„˛ilor ∫i Óntocmirea proceselor-verbale de punere Ón posesie au Ónceput Ón toamna anului 2004. Œntruc‚t persoanele Óndrept„˛ite nu se prezint„ la fa˛a locului la data stabilit„ ∫i nu-∫i recunosc reciproc limitele propriet„˛ii, acest proces se desf„∫oar„ Óntr-un ritm extrem de anevoios, Ómpiedic‚ndu-se, astfel, completarea proceselor-verbale de punere Ón posesie.

O alt„ problem„ identificat„ o reprezint„ fluctua˛ia speciali∫tilor Ón m„sur„tori topografice, care nu au finalizat opera˛iunile de delimitare pe planul cadastral.

De asemenea, o parte din lucr„ri au fost realizate de S.C. INTERMERCATO — S.A. Hunedoara, societate care nu a predat documenta˛ia datorit„ neachit„rii contravalorii acestora.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 21/9.III.2006 Œn ce prive∫te Parohia ortodox„ Feleacul, Comisia local„ pentru stabilirea dreptului de proprietate privat„ asupra terenurilor Feleacul a Ónscris, Ón mod eronat, aceast„ unitate de cult Ón tabelul-anex„ nr. 34, citez: îPersoanele fizice c„rora li s-a reconstituit dreptul de proprietate“, ∫i nu a∫a cum ar fi fost corect, la persoanele juridice, competen˛a teritorial„ revenind exclusiv Comisiei municipale Cluj-Napoca.

Totodat„, Comisia local„ Cluj-Napoca pentru stabilirea dreptului de proprietate privat„ asupra terenurilor a propus aprobarea aceluia∫i teren ∫i Ón favoarea Parohiei rom‚ne unite cu Roma greco-catolic„ M„n„∫tur. Constat‚ndu-se c„ acest teren a fost aprobat Ón favoarea a dou„ unit„˛i de cult de rit diferit, divergen˛ele astfel ap„rute Óntre cele dou„ institu˛ii nefiind solu˛ionate pe cale amiabil„, s-a dispus reanalizarea cererilor ∫i actelor doveditoare, urm‚nd ca m„surile stabilite de Comisia municipal„ Cluj-Napoca s„ fie Ónaintate Comisiei jude˛ene, pentru verificare ∫i validare.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc. Domnul senator Funar. Microfonul nr. 2, v„ rog.

Am o singur„ Óntrebare: c‚nd se vor Ónainta acestea pentru rezolvarea problemei, pentru c„, de un an ∫i jum„tate, lucrurile sta˛ioneaz„.

Unele informa˛ii pe care le-a˛i prezentat, domnule secretar de stat — nu este vina dumneavoastr„, al˛ii nu v-au prezentat realitatea —, sunt vechi. Pe vremea c‚nd eram primar, am reziliat contractul cu cei de la Deva, c„ nu ∫i-au Óndeplinit atribu˛iile ∫i a∫a mai departe, dar de un an ∫i jum„tate lucrurile sta˛ioneaz„, sunt peste 600 de familii nemul˛umite de aceast„ stare de fapt ∫i trebuie urnite lucrurile din loc.

Revin la Óntrebare: c‚nd se vor trimite acestea, pentru eliberarea titlurilor de proprietate, pentru c„ este p„cat, Ón inima Ardealului, s„ fie blocat„ eliberarea titlurilor de proprietate.

A∫a cum este r„spunsul, domnule senator, dup„ ce se solu˛ioneaz„ analizarea acestora Ón cadrul comisiei ∫i, probabil, atunci o s„ v„ dau ∫i r„spunsul, dac„ dori˛i, la Ónt‚lnirea care vine.

Mul˛umesc, domnule secretar de stat Vasile Lupu. Domnul senator Petre Daea mai este aici?

Nu, i-am dat r„spunsul.

I-a˛i dat r„spunsul Ón scris.

Din h‚rtiile mele apare c„ nu mai ave˛i alte Óntreb„ri sau interpel„ri la care s„ r„spunde˛i.

V„ mul˛umesc mult.

V„ mul˛umesc ∫i eu. Domnul C„t„lin Doic„ este aici?

Da.

V„ rog.

Prima Óntrebare este din partea domnului senator Sever ™ter, de la P.S.D. Este problema produc„torilor sau consumatorilor de palinc„? A produc„torilor.

Deci, domnul senator Sever ™ter, privind problema produc„torilor de palinc„ din jude˛ul Satu Mare. Microfonul nr. 9.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule senator,

Referitor la scrisoarea dumneavoastr„ Ón leg„tur„ cu interpelarea privind regimul accizelor pentru palinca natural„ din fructe, Ón condi˛iile aplic„rii prevederilor Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, prezent„m urm„toarele: o condi˛ie a ader„rii Rom‚niei la Uniunea European„ o constituie implementarea Ón legisla˛ia na˛ional„ a acquisului comunitar.

Spre deosebire de alte impozite, Ón cazul accizelor, directivele Uniunii Europene Ón domeniu prev„d at‚t principiile generale de impozitare ∫i sfera de aplicare a acestora, respectiv alcool ∫i b„uturi alcoolice, produse din tutun, produse energetice ∫i electricitate, c‚t ∫i nivelurile de accizare minime, obligatorii pentru toate statele membre, pe grupe de produse.

Œn ceea ce prive∫te categoriile de b„uturi alcoolice care intr„ sub inciden˛a accizelor, men˛ion„m c„ acestea sunt definite strict Ón concordan˛„ cu directivele comunitare Ón domeniu.

Referitor la ˛uic„ ∫i rachiurile din fructe, inclusiv palinca natural„, preciz„m c„ acestea intr„ Ón grupa alcoolului etilic a c„rui defini˛ie se reg„se∫te Ón Codul fiscal.

Œn leg„tur„ cu regimul aferent produc˛iei produselor supuse accizelor armonizate, inclusiv ˛uic„ ∫i rachiuri din fructe, al circula˛iei acestor produse ∫i al accizelor datorate, men˛ion„m c„, Ón perioada actual„, acestea sunt Ón curs de modificare ∫i completare, urmare transpunerii Ón totalitate a prevederilor directivelor comunitare care reglementeaz„ regimul accizelor pentru alcool, precum ∫i pentru b„uturi alcoolice.

Œn aceste condi˛ii, la Titlul VII — îAccize“ din proiectul de act normativ de modificare a Codului fiscal, pentru ˛uica ∫i rachiurile din fructe, ob˛inute at‚t Ón micile distilerii, c‚t ∫i de gospod„riile individuale pentru consum propriu, se prevede aplicarea unei cote reduse de accize din nivelul standard aplicat alcoolului etilic, respectiv de 50%.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc ∫i eu.

Domnule pre∫edinte, numai...

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 21/9.III.2006

Numai un moment. La mine nu mai figura˛i. Mai ave˛i alte r„spunsuri de dat?

Nu, eu ∫tiu c„ nu.

Nu.

Voi ruga pe domnul senator ™ter... Ave˛i cuv‚ntul.

Nu sunt mul˛umit, pentru c„ eu am cerut s„ se fac„ o corelare Óntre accizele care sunt percepute pentru alcoolul care provine din fructe ∫i cel care provine din cereale, pentru c„ alcoolul care provine din cereale are un randament de 80%, pe c‚nd cel care provine din fructe are un randament de 8%, de zece ori mai pu˛in.

Œntruc‚t o foarte mare parte a cet„˛enilor, Ón special cei care sunt din zonele colinare, tr„iesc din aceste livezi din care produc aceast„ ˛uic„, iar dac„ le percepem o acciz„ ca ∫i la alcoolul care provine din cereale, ei ies Ón pierdere ∫i atunci trebuie s„ le d„m ∫i lor posibilitatea s„ tr„iasc„.

Aici trebuie f„cut„ corelarea, sigur, Ón concordan˛„ cu prevederile pentru integrarea Ón Uniunea European„.

Eu sunt nemul˛umit de r„spuns, Ón numele electoratului pe care Ól reprezint.

Mul˛umesc.

Dori˛i s„ mai comenta˛i ceva, domnule Doica?

Nu, mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

## V„ mul˛umesc ∫i eu.

Repet, la mine nu mai ap„re˛i c„ a˛i mai avea alte datorii fa˛„ de noi, deci v„ mul˛umim foarte mult.

Domnul Mihai ™eitan, ave˛i un r„spuns la o interpelare a domnului senator Sógor Csaba, privind ajutoarele pentru Ónc„lzire.

## **Domnul Mihai Constantin ™eitan** _— secretar de stat Ón_

_Ministerul Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei, pre∫edintele Casei Na˛ionale de Pensii ∫i Alte Drepturi Sociale_ **:**

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Mul˛umesc, domnule senator, pentru interpelare.

A∫ vrea s„ v„ spun c„ am f„cut un r„spuns scris, trebuie doar s„ Ól comentez pu˛in, nu a∫ vrea s„ Ól recitesc.

Trebuie s„ v„ spun c„ aici exist„ o problem„, Óntr-adev„r, pentru cei care au Ónc„lzire centralizat„ pe sistem cazan care este finan˛at de o firm„ sau un ter˛.

Conform legii, acum, persoanele sau ter˛ii care pot s„ deschid„ un cont tip angajament, de tip Escrow, pot primi acest ajutor. Dac„ nu pot ob˛ine un astfel de cont, s„ deschid„ un astfel de cont — ∫i este situa˛ia din

localitatea pe care a˛i men˛ionat-o probabil —, conform legisla˛iei actuale ∫i normelor care au fost scoase pentru aceast„ acordare de ajutor pentru Ónc„lzire pentru perioada rece, nu pot s„ ob˛in„ acest lucru.

Noi nu am avut situa˛ia aceasta, am luat-o Ón considera˛ie acum ∫i vom analiza posibilitatea de a o integra.

Œn ceea ce prive∫te acordarea retroactiv„ a unui astfel de ajutor, Ón perioada integral„ a lunilor de iarn„, a∫a cum stipuleaz„ legea, ajutorul se acord„ Ón momentul Ón care ai f„cut cererea, Ónainte de perioada respectiv„ sau c‚nd ai f„cut cererea. Deci nu ai cum, dac„ cererea nu a fost f„cut„, s„ o faci retroactiv.

Noi studiem acum posibilitatea aceasta de a le integra, posibilitatea, Ón cazurile acestea pe care le-a˛i ridicat dumneavoastr„.

V„ mul˛umesc mult.

V„ mul˛umesc.

Domnule senator Sógor Csaba, dori˛i s„ comenta˛i?

Nu.

Nu, v„ mul˛umesc foarte mult. Mai ave˛i...

Mai avem din partea domnului senator Corodan.

Din partea domnului Corodan, referitor la discrimin„rile dintre pensionarii mineri. Dac„ dori˛i s„ da˛i un r„spuns... Mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule senator pentru Óntrebare. Nici Ón cazul acesta nu a∫ vrea s„ citesc, pentru c„ am s„ Ónaintez Ón scris, dar a∫ vrea s„ comentez pu˛in Óntrebarea dumneavoastr„, cu c‚teva elemente suplimentare fa˛„ de ceea ce am prev„zut ∫i v„ transmit Ón scris.

A˛i ridicat dou„ probleme, de fapt, ∫i anume c„ aceast„ ac˛iune de recorelare, care s-a petrecut anul trecut, a m„rit inechit„˛ile Ón sistemul de pensii, ceea ce nu este adev„rat.

Ea tocmai asta a f„cut, a pus pe acelea∫i baze modalit„˛ile de calcul, indiferent de momentul Ón care persoanele au ie∫it la pensie.

Spunea˛i dumneavoastr„ c„, Ón jude˛ul Maramure∫, peste 45.000 persoane au f„cut cereri pentru reverificarea dosarelor. Este normal ∫i evident, Ón toat„ ˛ara au f„cut cereri peste 650.000 persoane, dar nu de verificare ∫i reverificare, marea majoritate aduc‚nd acte suplimentare care ne dau dreptul s„ le recalcul„m pensia recalculat„, complet‚ndu-∫i datele din c„r˛ile de munc„, tocmai pentru a le m„ri pensiile pe care le-au ob˛inut numai cu datele pe care le-au avut Ón cartea de munc„.

Œn ceea ce prive∫te minerii, care este problema ridicat„ esen˛ial de dumneavoastr„ ∫i nu numai de dumneavoastr„, este o problem„ pe care o ∫tim ∫i ne confrunt„m cu ea, exist„ dou„ acte normative care sunt disjuncte Óntr-un fel: este Hot„r‚rea Guvernului nr. 267

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 21/9.III.2006 care, Ón 1990, a stabilit anumite condi˛ii de ie∫ire la pensie, ca o lege special„, o hot„r‚re special„ referitor la num„rul de ani lucra˛i Ón subteran sau lucra˛i Ón alte cariere ∫i v‚rsta de pensionare, pe c‚nd Legea nr. 19/2000, ap„rut„ ulterior, a acordat alte date pentru lucrurile acestea.

Este clar c„ Óntre cele dou„ categorii, cei ie∫i˛i Ónainte de 1990 ∫i cei ie∫i˛i dup„ 1990, exist„ discrepan˛a aceasta, lu‚ndu-se mai pu˛ini ani Ón calcul pentru cei din urm„, fa˛„ de cei dint‚i, sigur ∫i o diferen˛„ de pensie, motiv pentru care exist„ motiva˛ii care spun a∫a: Ónainte de 1990, contribu˛ia pl„tit„ de persoanele care ie∫eau la pensie nu era diferen˛iat„, nu se pl„tea grup„ suplimentar„, cum se pl„te∫te acum. Deci ei au pl„tit normal, ca ∫i mine, ca ∫i dumneavoastr„, probabil, ∫i au avut dreptul la un spor la pensie care era dictat tocmai de aceast„ participare la grupa de munc„.

V„ mul˛umesc, domnule Mihai ™eitan.

Domnule senator Corodan, este Ón regul„? Microfonul nr. 1, v„ rog.

Œn mare, sunt mul˛umit de r„spuns, Ón sensul c„ dumneavoastr„ Ómi garanta˛i c„ va fi o lege care s„ reglementeze problema privitor la 20 ∫i 30 de ani, pentru c„ asta era problema de fond a Óntreb„rii, iar celelalte aspecte referitor la cariere… este alt„ treab„, care nu face obiectul acestei discu˛ii, ca s„ spun a∫a.

V„ mul˛umesc.

Iar dac„ Óntr-adev„r se va justifica sau va ap„rea Ón perioada urm„toare acea lege care s„ reglementeze, este bine.

Mul˛umesc.

Categoric, da.

Mul˛umesc.

Œi cer scuze colegului nostru, domnul Ilie Petrescu, dar domnul Ervin Zoltán Székely, care urma s„ Ói r„spund„ la Óntrebare este la Camera Deputa˛ilor. Fie v„ poate trimite r„spuns Ón scris, fie Ól pute˛i am‚na pentru data viitoare.

Œn˛eleg c„ domnul senator Petrescu vrea s„ spun„ ceva.

Ave˛i cuv‚ntul.

Domnule pre∫edinte, dac„-mi permite˛i, Ón primul r‚nd, mai aveam un r„spuns la o interpelare adresat„ Ministerului Economiei ∫i Comer˛ului.

Am vorbit cu domnul secretar de stat, d‚nsul este Ón jude˛ul Gorj pentru instalarea unor directori la Turceni ∫i la SREN T‚rgu Jiu, am discutat ∫i sunt mul˛umit. Vom merge pe programele pentru unit„˛ile miniere care s-au Ónchis Ón zonele ∫i comunit„˛ile din zonele respective, ∫i r„spunsul l-am primit de la domnul ministru Man˛oc.

Œn ceea ce-l prive∫te pe domnul secretar de stat de la Ministerul S„n„t„˛ii, am cerut am‚nare, pentru c„ este o chestiune foarte important„ pentru gorjenii care m-au trimis Ón Parlament ∫i m-a∫ referi la ambulan˛ele acestea. ™tim ∫i noi ce se Ónt‚mpl„, este o situa˛ie extraordinar„, podul este construit din bl„ni de cherestea, Ón loc de tabl„, nu este corespunz„tor.

Cer de la tribuna Senatului rezolvarea acestei probleme. Trebuie rezolvat„ pentru bolnavii care sunt Ón jude˛ul nostru.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc ∫i eu foarte mult, stima˛i colegi care mai sunte˛i, deci stimate coleg, c„ am r„mas Óntre noi.

V„ propun s„ Ónchidem aici lucr„rile ∫edin˛ei Ón plen, mul˛umindu-v„, Ón special, celor c‚˛iva eroi care a˛i r„mas p‚n„ la final.

Mul˛umesc foarte mult.

## _™edin˛a s-a Óncheiat la ora 19,25_ .

Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, Str. Parcului nr. 65, sectorul 1 **,** Bucure∫ti; C.U.I. 427282; Atribut fiscal R, IBAN: RO75RNCB5101000000120001 Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti ∫i IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 318.51.29/150, fax 318.51.15, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 410.47.30, tel./fax 410.77.36 ∫i 410.47.23 Tiparul: Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“

&JUYDGY|123304]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 21/9.III.2006 con˛ine 36 de pagini.**

Pre˛ul: 7,56 lei noi/75.600 lei vechi