Sorin Encu˛escu

Not„ pentru exercitarea de c„tre senatori a dreptului de sesizare a Cur˛ii Constitu˛ionale asupra urm„toarelor legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art. 17 alin. (2) ∫i (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ∫i func˛ionarea Cur˛ii Constitu˛ionale: — Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare ∫i privatizare a unor societ„˛i na˛ionale, companii na˛ionale ∫i societ„˛i comerciale cu capital majoritar de stat; — Lege privind respingerea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 22/2003 pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare ∫i privatizare a unor societ„˛i na˛ionale, companii na˛ionale ∫i societ„˛i comerciale cu capital majoritar de stat; — Lege privind respingerea Ordonan˛ei Guvernului nr. 44/2003 pentru completarea art. 2 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare ∫i privatizare a unor societ„˛i na˛ionale, companii na˛ionale ∫i societ„˛i comerciale cu capital majoritar de stat; — Lege privind respingerea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 46/2003 pentru modificarea art. 10 alin. 4 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare ∫i privatizare a unor societ„˛i na˛ionale, companii na˛ionale ∫i societ„˛i comerciale cu capital majoritar de stat;

655 cuvinte

Discurs

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Este de men˛ionat faptul c„ acest proiect de lege a fost discutat, l-am consultat ∫i pe consilierul juridic al secretarului general NATO, domnul Devis, care Ón elaborarea acestui proiect de lege mi-a spus c„ avem avantajul c„ atunci c‚nd ne propunem s„ modific„m aceast„ lege ne putem raporta direct la Óntregul proces de transformare al NATO. NATO nu mai este o institu˛ie care se bazeaz„ pe for˛e statice. Este o institu˛ie care se bazeaz„ pe for˛e care au o mare capacitate de desf„∫urare. Din p„cate, realitatea actual„ demonstreaz„ c„ din 1.000.500 de oameni, c‚˛i are NATO la dispozi˛ie Ón toate ˛„rile, doar 20.000 pot fi desf„∫ura˛i Ón termen de 10 zile. Or, procesul de transformare al NATO exact Ón aceasta const„: a cre∫te capabilitatea for˛elor de a se desf„∫ura acolo unde exist„ amenin˛„ri ∫i riscuri la adresa securit„˛ii Alian˛ei Nord-Atlantice. Œn acest context, trebuie men˛ionat faptul c„ for˛ele pe care noi ne propunem s„ le punem la dispozi˛ie, s„ ∫ti˛i, de cele mai

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 170/27.XII.2003 multe ori, nu sunt for˛e care ˛in de brig„zi de divizii. Dac„ vorbim ast„zi de capacitatea Rom‚niei, noi, ast„zi, putem trimite 1.700 de oameni Ón afara teritoriului na˛ional. Ce Ónseamn„ ace∫ti oameni? Nu sunt numai trupe care particip„ la ac˛iuni de lupt„. Sunt, inclusiv, ofi˛eri de leg„tur„, sunt observatori, oameni care nu particip„ la ac˛iuni de lupt„. Procedura pe care noi am instituit-o ∫i procedura care va fi instituit„ la nivelul tuturor statelor NATO este aceea de a nu exclude controlul parlamentar. Un obiectiv important al func˛ion„rii unor armate Ón state democratice este acela de a consolida principiul controlului parlamentar asupra for˛elor armate. Dar acest tip de control se poate exercita prin mai multe forme chiar dac„ nu este, s„-i spunem, explicit, direct, a∫a cum este men˛ionat aici, pentru c„ dorim o mai mare eficien˛„ Ón actul de decizie. ™i aici doresc s„ men˛ionez c„ forma cea mai eficient„ de control parlamentar asupra for˛elor armate este controlul asupra bugetului Ministerului Ap„r„rii Na˛ionale. Or, a∫a cum am definit noi clar Ón procedura de trimitere a for˛elor s„ ne imagin„m c„ Ón acest an, la 31 martie, noi, Ministerul Ap„r„rii Na˛ionale, definim for˛ele pe care le putem trimite anul viitor Ón afara teritoriului na˛ional. Num„rul acestor for˛e depinde de bugetul pe care Ól primim de la Parlament. Deci Ón momentul c‚nd noi ne ducem cu bugetul la sf‚r∫itul anului acesta Ón Parlament, noi ar„t„m acolo cu ce for˛e ∫i cu ce bani putem participa la misiuni Ón afara teritoriului na˛ional. Deci, iat„, c„ avem din start o prim„ aprobare ∫i, probabil, cea mai important„ a Parlamentului Ón leg„tur„ cu num„rul de for˛e pe care le putem trimite Ón afara teritoriului na˛ional. Dup„ aceea putem porni de la faptul c„ toate aceste obliga˛ii militare noi le Óndeplinim pe baza a ceea ce ∫i-a asumat statul rom‚n prin tratate, acorduri, conven˛ii interna˛ionale. Deci nu vom putea ie∫i Ón afara lor. Mai exist„ o posibilitate: dac„ cumva Ón decursul anului urm„tor, Ón baza bugetului ∫i a for˛elor aprobate, apare o situa˛ie special„, noi nu putem trimite for˛e f„r„ a avea resursa financiar„. Resursa financiar„ pentru ceea ce a ap„rut neprev„zut se poate aproba prin lege de rectificare a bugetului. Deci totdeauna va exista un control parlamentar asupra trimiterii for˛elor ∫i, cum v-am spus, mai ales controlul asupra bugetului, a finan˛elor, a resurselor financiare a acestor for˛e, pentru c„ noi nu avem alte resurse prin care s„ sus˛inem for˛ele. Œn afar„ de acest lucru, eu cred c„ este semnificativ faptul c„ multe articole pun accentul pe exercitarea controlului parlamentar, ∫i la noi, la art. 7 alin. (3), este men˛ionat ∫i faptul c„ Guvernul informeaz„ pre∫edin˛ii celor dou„ Camere ale Parlamentului despre situa˛ia for˛elor armate aflate Ón misiune Ón afara statului rom‚n, trimestrial sau ori de c‚te ori este nevoie. Deci Ón permanen˛„ noi vom informa Parlamentul ∫i vom accepta controlul parlamentar asupra for˛elor.

În contextul ședinței