Stenogramă plen

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

## Stima˛i colegi,

Declar deschis„ ∫edin˛a noastr„ din 17 decembrie 2003, ultima ∫edin˛„ de plen a Senatului Ón actuala sesiune, ∫edin˛a fiind condus„ de subsemnatul, Ón calitate de vicepre∫edinte, asistat de domnii senatori Ioan Predescu ∫i Paul P„curaru, secretari ai Senatului.

Din totalul de 140 de senatori ∫i-au Ónregistrat prezen˛a, p‚n„ Ón acest moment, un num„r de 114 colegi, absent‚nd motivat de la lucr„rile Senatului un num„r de 15 senatori, este prezent domnul ministru R„zvan Theodorescu, doi colegi sunt membri ai Guvernului, doamna senator Rodica St„noiu ∫i domnul senator Athanasiu, 10 colegi sunt pleca˛i Ón delega˛ie, doi colegi sunt bolnavi ∫i doamna senator Simona Marinescu Óndepline∫te o misiune Óncredin˛at„ de Senat. Cvorumul de ∫edin˛„ este de 71 de parlamentari.

Programul de lucru al ∫edin˛ei de ast„zi, lucr„ri Ón plen p‚n„ la epuizarea ordinii de zi, 36 de puncte.

Ordinea de zi este cea care v-a fost distribuit„. Sigur, vom discuta Ómpreun„ dac„ vom face pauz„ de pr‚nz sau, dac„ va fi cazul, vom prelungi ∫edin˛a cu 15—20 de minute, pentru a epuiza ordinea de zi.

V„ consult dac„ ave˛i obiec˛iuni legate de programul de lucru.

Dac„ nu sunt obiec˛iuni legate de program, v„ rog s„ vota˛i!

Invit colegii senatori Ón sal„.

Œnainte de a supune votului programul de lucru ∫i ordinea de zi, exist„ o solicitare privind ordinea de zi din partea domnului senator Pa∫tiu.

V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

V„ adresez rug„mintea ca punctul 34 din ordinea de zi s„ intre Ón discu˛ie dup„ punctul 11, pentru c„ sunt prezen˛i reprezentan˛ii minsterului ∫i nu are rost s„ stea at‚ta timp.

Da, v„ mul˛umesc.

De asemenea, v„ rog s„ lua˛i Ón considerare la vot solicitarea venit„ din partea colegilor avoca˛i ∫i din partea Uniunii Avoca˛ilor, Ón sensul ca propunerea legislativ„ privind modificarea ∫i completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea ∫i exercitarea profesiei de avocat, dou„ articole cu 95 de modific„ri, s„ fie retrimis„ la

## DUP√ PAUZ√

Domnule senator Pa∫tiu, a˛i propus s„ lu„m Ón discu˛ie punctul 34 dup„ punctul 11, da?!

Da.

## Da, mul˛umesc.

## Stima˛i colegi,

Œnainte de a supune votului programul de lucru ∫i ordinea de zi, v„ rog s„-mi permite˛i s„ v„ aduc la cuno∫tin˛„ c„ Ón conformitate cu prevederile art. 17 alin (2) ∫i (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ∫i func˛ionarea Cur˛ii Constitu˛ionale s-au depus la secretarul general al Senatului, Ón vederea exercit„rii de c„tre senatori a dreptului de sesizare a Cur˛ii Constitu˛ionale, urm„toarele legi:

— Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare ∫i privatizare a unor societ„˛i na˛ionale, companii na˛ionale ∫i societ„˛i comerciale cu capital majoritar de stat;

— Lege privind respingerea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 22/2003 pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare ∫i privatizare a unor societ„˛i na˛ionale, companii na˛ionale ∫i societ„˛i comerciale cu capital majoritar de stat;

— Lege privind respingerea Ordonan˛ei Guvernului nr. 44/2003 pentru completarea art. 2 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare ∫i privatizare a unor societ„˛i na˛ionale, companii na˛ionale ∫i societ„˛i comerciale cu capital majoritar de stat;

— Lege privind respingerea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 46/2003 pentru modificarea art. 10 alin. 4 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare ∫i privatizare a unor societ„˛i na˛ionale, companii na˛ionale ∫i societ„˛i comerciale cu capital majoritar de stat;

— Lege privind respingerea Ordonan˛ei Guvernului nr. 63/2003 pentru completarea art. 10 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare ∫i privatizare a unor societ„˛i na˛ionale, companii na˛ionale ∫i societ„˛i comerciale cu capital majoritar de stat;

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 170/27.XII.2003 — Lege privind respingerea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 65/2003 pentru modificarea art. 10 alin. 4 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare ∫i privatizare a unor societ„˛i na˛ionale, companii na˛ionale ∫i societ„˛i comerciale cu capital majoritar de stat;

A∫ vrea s„ fac o rectificare, domnule pre∫edinte.

Nu este o cerere a Uniunii Avoca˛ilor. Eu fac parte din comisia permanent„, acum am luat leg„tura cu conducerea Uniunii Avoca˛ilor ∫i nu exist„ o asemenea cerere. Noi am f„cut, ∫i dolean˛a noastr„ a fost una singur„, ∫i anume cel pu˛in 3 amendamente importante la aceast„ lege, care au fost respinse, s„ fie aprobate, nicidecum s„ am‚n„m la nesf‚r∫it. Dac„ v„ uita˛i pu˛in, s„ vede˛i c‚nd a fost introdus„ ini˛iativ„, ve˛i vedea c„ este o perioad„ foarte lung„ de timp Ón care ea a stat la comisie. Poate fi rezolvat„ aceast„ chestiune prin votul plenului, ∫i consider c„, dac„, sigur, dumneavoastr„ sunte˛i de acord, a∫a cum v-a˛i exprimat ∫i ieri, trimiterea

nu face dec‚t s„ produc„ o Ónt‚rziere care, dat fiind calendarul ∫i problemele de anul viitor, va duce la nerezolvarea problemei avoca˛ilor.

Da, v„ mul˛umesc, domnule senator. Totu∫i v„ reamintesc c„ la discu˛ia pe care am purtat-o ieri cu pre∫edintele uniunii, cu domnul avocat C„lin Zamfirescu, Ón urma argumentelor prezentate ∫i de c„tre Domnia sa, dar ∫i de c„tre noi, tocmai pentru a face o lege bun„ s-a acceptat aceast„ solu˛ie, ca legea s„ nu o facem Ón grab„, Ón al doilea r‚nd, c„ ne g„sim Ón prezen˛a unei propuneri legislative, iar ini˛iatorii sunt la pupitru, ∫i nu cred c„ trebuie s„ spune˛i c„ nu exist„ aceast„ solicitare, eventual, c„ eu a∫ induce Ón eroare Senatul.

Dori˛i s„ interveni˛i!?

Ofer cuv‚ntul domnului senator Ion Predescu, care este ∫i ini˛iatorul legii.

Mai mult dec‚t at‚t, s-ar putea s„ o retragem, pentru c„ avem Ónc„ posibilitatea, pentru c„ nu a intrat Ón dezbatere Ón plen.

Chiar v„ rog, domnule pre∫edinte!

V„ rog, ave˛i cuv‚ntul!

Dup„ discu˛iile purtate ieri, am r„mas cu impresia c„ ∫i domnul coleg senator Popa este de acord cu concluzia la care ajunsesem. Era vorba de reexaminarea a trei amendamente acceptate de comisie ∫i reconsiderarea a cel pu˛in dou„ dintre ele, ∫i apoi de rediscutarea ∫i reconsiderarea, av‚nd Ón vedere ∫i o informare ∫i documentare suplimentar„ privind dreptul comparat, a c‚torva dintre amendamentele respinse.

Particip‚nd la discu˛ie ∫i manifest‚nd deosebit„ Ón˛elegere, am avut Ón vedere interesele institu˛iei avocaturii, at‚t eu, c‚t ∫i domnul pre∫edinte T„r„cil„, c‚t ∫i pre∫edintele Uniunii Avoca˛ilor, decanul Baroului Bucure∫ti, ∫i, acum, nu Ól Ón˛eleg pe domnul senator Popa, care a achiesat la aceste puncte de vedere, de ce ast„zi revine.

Dumnealui revine ∫i Ómpotriva ini˛iatorilor, ca ∫i cum ar reu∫i, ar avea dreptul s„ le impun„ atitudinea acestora, ignor‚nd faptul c„ dreptul la ini˛iativa legislativ„ este un drept absolut. Ignor„ lucrul acesta sau eu ∫tiu ce elemente Ól determin„ pe d‚nsul sau eu ∫tiu ce elemente Ól determin„ s„ revin„ de ieri p‚n„ azi ∫i s„ sus˛in„ ast„zi un punct de vedere contrar intereselor actului normativ de completare ∫i modificare a Legii avocaturii ∫i intereselor, mai ales ale profesiei. Probabil vrea s„ se eviden˛ieze Ón mod deosebit Ón fa˛a colegilor de profesie Ón leg„tur„ cu modific„rile ∫i complet„rile acestei legi.

Eu ceea ce v„ rog, Ón mod st„ruitor, pe dumneavoastr„, domnilor colegi, s„ ne crea˛i posibilitatea,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 170/27.XII.2003 prin acceptarea cererii noastre, ca Ón r„gazul pe care-l prezint„ vacan˛a parlamentar„ a Senatului s„ rediscut„m toate acele aspecte ∫i s„ venim cu complet„ri ∫i modific„ri la punctele de vedere finale adoptate, Ón interesul de a realiza o c‚t mai bun„ reglementare a legii avocaturii.

Adaug c„ mai este vorba ∫i de c‚teva aspecte recente, foarte recente, privind armonizarea legislativ„, pentru c„ aceast„ problematic„ a practic„rii avocaturii este Ón aten˛ia deosebit„ a celor ce practic„ profesii corespunz„toare din statele europene, pentru a realiza o armonizare c‚t mai adecvat„, Ón temeiurile c„reia s„ poat„ profesa Ón Rom‚nia ∫i avoca˛i str„ini, evident, inclusiv reciprocitatea. Pe noi ne preocup„ aceast„ problem„ ∫i am crezut c„ ∫i domnul senator Popa Ón˛elege lucrul acesta ∫i va avea aceea∫i preocupare ca ∫i noi.

Chiar mai mult dec‚t at‚t, s„ fie retrimis„ la comisie pentru a putea lua Ón dezbatere toate aceste amendamente.

Da, v„ rog, domnule senator, ultima interven˛ie.

## Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„,

Nu st„ a∫a problema, eu am asistat la discu˛ie, am luat leg„tura ieri ∫i ast„zi cu conducerea Uniunii Avoca˛ilor, acele amendamente nu sunt ale lui Popa, sunt ale Uniunii Avoca˛ilor din Rom‚nia, armonizarea s-a f„cut la comisie. Din p„cate, lucrurile Ón Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri nu func˛ioneaz„ a∫a cum spune regulamentul. S-au aprobat, Óntr-o prim„ ∫edin˛„, acele amendamente de armonizare, ulterior ele au fost scoase din cuprinsul legii ∫i am primit doar îdreptul“ de a le introduce ca amendamente respinse. Sigur, dumneavoastr„ ave˛i puterea ∫i dispune˛i, av‚nd Ón vedere gestul pe care l-a f„cut uniunea de a v„ Óncredin˛a demersul s„u de modificare a legii, dumneavoastr„, a∫a cum a˛i spus, m-a˛i amenin˛at acum cu retragerea proiectului de lege. Eu am s„ anun˛ Uniunea Avoca˛ilor de acest demers ∫i o s„ facem noi, cu domnul Iorgovan, care este semnatarul amendamentelor, al„turi de mine, a acelor amendamente respinse, demersurile necesare.

Oricum, Ón interesul profesiei este de a se reglementa c‚t mai repede, ∫i nu de a se am‚na la calendele grece∫ti.

Da, v„ mul˛umesc pentru aprecieri, domnule senator, dar sunt convins c„ dumneavoastr„ cunoa∫te˛i foarte bine prevederile constitu˛ionale, iar noi suntem ini˛iatorii acestei propuneri legislative, ∫i nu ∫tiu ce este gre∫it Ón momentul Ón care aceast„ solicitare vine at‚t din partea

ini˛iatorilor, c‚t ∫i din partea celor care conduc Uniunea Avoca˛ilor, beneficiind de acest proiect de lege, Ón sensul de a realiza o lege bun„, pentru c„ acest lucru am discutat ieri.

V„ rog, domnilor senatori, s„ v„ pronun˛a˛i prin vot Ón leg„tur„ cu solicitarea scoaterii din ordinea de zi a proiectului de lege Ónscris la punctul 25, respectiv propunerea legislativ„ privind modificarea ∫i completarea Legii nr. 51/1995 ∫i retrimiterea la Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri.

V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot.

Cu 79 de voturi pentru, 10 voturi Ómpotriv„ ∫i 3 ab˛ineri, solicitarea a fost aprobat„ de plenul Senatului.

La punctul 2 din ordinea de zi avem Ónscris raportul comisiei de mediere pentru solu˛ionarea textelor Ón divergen˛„ la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 86/2003 privind reglementarea unor m„suri Ón materie financiar-fiscal„.

Din partea Senatului au participat la lucr„rile comisiei de mediere domnii senatori: Cr„ciun Avram, Rah„u Dan, HÓr∫u Ion, Horga Vasile, Ciocan Maria, Iuliu P„curariu, Puskás Zoltán.

Œl consult pe domnul senator Cr„ciun dac„ dore∫te s„ fac„ anumite preciz„ri.

V„ rog s„ observa˛i c„ sunt propuse, Ón mare majoritate, textele Senatului, dar exist„ ∫i dou„ texte ale Camerei Deputa˛ilor.

Domnule pre∫edinte,

Precizarea pe care doresc s„ o fac„ este c„ toate textele le-am votat Ón unanimitate.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

Mul˛umesc.

Dac„ dori˛i s„ interveni˛i Ón leg„tur„ cu solu˛iile propuse de comisia de mediere?

Dac„ nu sunt interven˛ii,

La punctul 3, raportul comisiei de mediere pentru solu˛ionarea textelor Ón divergen˛„ la proiectul de Lege privind respingerea Ordonan˛ei Guvernului nr. 48/2000 pentru modificarea art. 40 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 158/1999 privind regimul exporturilor ∫i importurilor de produse strategice.

Din partea Senatului, au participat domnii senatori Nicolaescu Sergiu, Munteanu Tudor, Pl„tic„ Vidovici-Ilie, M„rgineanu ™tefan, Pa∫tiu Ioan, Vasile Radu, Szabó Károly.

Toate textele sunt cele ale Senatului, motiv pentru care v„ propun ca, prin vot, s„ lu„m act de raportul

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 170/27.XII.2003 Ónaintat de comisie.

V„ rog, domnule senator. B„nuiesc c„ a˛i determinat colegii s„ nu mai voteze.

Mul˛umesc.

Œn raportul pe care Ól avem scrie raport asupra rezultatelor comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 48/2000 pentru modificarea art. 40.

V„ rog s„ observa˛i textele care au fost propuse la Senat. S-a modificat inclusiv textul legii, titlul legii, textul articolului unic. Solu˛ia dat„ este alta.

E Ón regul„, corect.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

V„ mul˛umesc.

Rog domnii senatori s„ voteze raportul Ónaintat de comisia de mediere.

Cu 80 de voturi pentru, nici un vot Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere, plenul Senatului aprob„ raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind respingerea Ordonan˛ei Guvernului nr. 48/2000 pentru modificarea art. 40 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 158/1999 privind regimul exporturilor ∫i importurilor de produse strategice.

La punctul 4 Ón ordinea de zi avem Ónscris raportul comisiei de mediere pentru solu˛ionarea textelor Ón divergen˛„ la proiectul de Lege pentru respingerea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 36/2000 pentru modificarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 158/1999 privind regimul exporturilor ∫i importurilor de produse strategice.

Din partea Senatului au participat domnii senatori Nicolaescu Sergiu, Munteanu Tudor, Pl„tic„ Vidovici-Ilie, M„rgineanu ™tefan, Pa∫tiu Ioan, Vasile Radu ∫i Szabó Károly.

De asemenea, sunt texte Ón exclusivitate ale Senatului, acceptate de colegii de la Camera Deputa˛ilor.

V„ rog ca prin vot s„ v„ pronun˛a˛i asupra raportului Ónaintat.

V„ rog s„ vota˛i.

Plenul Senatului, cu 83 de voturi pentru, 5 voturi Ómpotriv„ ∫i nici o ab˛inere, aprob„ raportul comisiei de mediere, cu precizarea caracterului legii, de lege ordinar„.

La punctul 5 pe ordinea de zi avem raportul comisiei de mediere pentru solu˛ionarea textelor Ón divergen˛„ la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 72/2003 privind acordarea Ón anul agricol 2003—2004 a unui sprijin direct al statului de 2 milioane lei/ha produc„torilor agricoli pentru suprafe˛e de teren arabil de p‚n„ la 5 ha inclusiv.

Din partea Senatului au participat domnii senatori Mocanu Vasile, Matei Viorel, Sporea Elena, Tri˛„ F„ni˛„, P„tru Nicolae, Flutur Gheorghe, Pete ™tefan.

Avem un text comun propus de comisia de mediere, iar restul textelor sunt ale Senatului.

V„ consult dac„ dori˛i s„ interveni˛i. Dac„ nu sunt interven˛ii, v„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot asupra textului comun existent la punctul 2 din raport, articol unic punctul 4 alin. 1.1 al art. 3.

La punctul 6 pe ordinea de zi avem Ónscris raportul comisiei de mediere pentru solu˛ionarea textelor Ón divergen˛„ la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 63/2003 privind organizarea ∫i func˛ionarea Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor.

Din partea Senatului au participat domnii senatori Florin Hri˛cu, Mihai Pricop, Ilie Pl„tic„-Vidovici, ™tefan M„rgineanu, Ionel Alexandru, Norica Nicolai ∫i Seres Dénes.

Solu˛iile acceptate de colegii din comisia de mediere sunt solu˛iile existente Ón textele adoptate de Camera Deputa˛ilor. Numai ale Camerei Deputa˛ilor.

Dac„ nu sunt interven˛ii, v„ rog s„ v„ pronun˛a˛i Ón primul r‚nd asupra solu˛iilor propuse de comisia de mediere.

Texte aprobate de plenul Senatului cu 79 de voturi pentru, 5 voturi Ómpotriv„ ∫i 5 ab˛ineri.

La punctul 7 pe ordinea de zi avem raportul comisiei de mediere pentru solu˛ionarea textelor Ón divergen˛„ la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 47/2002 de modificare ∫i completare a Legii minelor nr. 61/1998 ∫i a Legii petrolului nr. 134/1995.

Din partea Senatului au participat domnii senatori Novolan Traian, Dinu Marin, Ion Seche, BÓciu Constantin, Mircea Nedelcu, Iuliu P„curariu ∫i Dan Avram.

Avem solu˛ii propuse de colegi Ón varianta Camerei Deputa˛ilor.

V„ consult dac„ dori˛i s„ interveni˛i. Dac„ nu sunt interven˛ii, v„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot asupra solu˛iilor propuse.

V„ rog s„ vota˛i.

Texte aprobate de plenul Senatului cu 81 de voturi pentru, nici un vot Ómpotriv„ ∫i 5 ab˛ineri.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 170/27.XII.2003

La punctul 8 pe ordinea de zi avem raportul comisiei de mediere pentru solu˛ionarea textelor Ón divergen˛„ la proiectul de Lege — Codul Fiscal.

Din partea Senatului au participat domnii senatori: Toma Constantin, Avram Cr„ciun, Ion H‚r∫u, Maria Ciocan, Vasile Horga, Iuliu P„curaru ∫i ™tefan Pete.

Sunt propuse solu˛ii Ón varianta Camerei Deputa˛ilor ∫i ale Senatului.

Dac„ dori˛i s„ interveni˛i pe solu˛iile propuse Ón varianta Camerei Deputa˛ilor? Dac„ nu sunt interven˛ii, v„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot asupra solu˛iilor propuse de comisia de mediere Ón variant„ diferit„ fa˛„ de cea a Senatului.

V„ rog s„ vota˛i.

Solu˛ii aprobate de plen, cu 75 de voturi pentru, 14 voturi Ómpotriv„ ∫i 5 ab˛ineri.

La punctul 9 pe ordinea de zi avem Ónscris proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului adi˛ional semnat la Bucure∫ti la 30 august 2002 la Acordul dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Guvernul Republicii Franceze privind cooperarea Ón domeniul afacerilor interne, semnat la Bucure∫ti la 21 februarie 1997.

Invit reprezentantul Executivului.

Invit reprezentan˛ii comisiei noastre. Comisia sesizat„

Ón fond Comisia pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„.

V„ rog s„ prezenta˛i succint expunerea de motive.

## **Domnul Mircea Alexandru —** _secretar de stat Ón_

## _Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Pentru extinderea ∫i diversificarea colabor„rii rom‚no-franceze Ón domeniul afacerilor ∫i securit„˛ii interne, stabilit„ printr-un acord interguvernamental din 21 februarie 1997 ∫i ratificat prin Legea nr. 147/1997, a fost semnat la Bucure∫ti un protocol adi˛ional la Acordul respectiv.

Acest protocol cuprinde prevederi referitoare la combaterea criminalit„˛ii organizate, a terorismului, a traficului de fiin˛e umane, a traficului ilicit de stupefiante, precum ∫i referitor la Poli˛ia de proximitate.

Av‚nd Ón vedere modific„rile intervenite Ón structura institu˛iilor din Rom‚nia Ón perioada 1997—2002, a fost necesar„ revizuirea anexelor documentului juridic interna˛ional pentru desemnarea, nominalizarea Ón mod corect a autorit„˛ilor competente pentru aplicarea prevederilor Acordului din 1997.

Textul protocolului a fost examinat Ón Comisia pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„ ∫i a fost aprobat.

## V„ mul˛umesc.

Œl invit pe domnul senator Ioan Pa∫tiu s„ prezinte punctul de vedere al comisiei.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

## Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Documentul contribuie la dezvoltarea cooper„rii bilaterale dintre ministerele de interne din cele dou„ state, cuprinz‚nd prevederile privitoare la extinderea formelor de cooperare dintre autorit„˛ile competente Ón domeniul combaterii pericolelor neconven˛ionale existente la adresa securit„˛ii statelor, precum ∫i cu privire la noile structuri autorizate s„ contribuie la aplicarea prevederilor prezentului protocol adi˛ional.

Dezb„t‚nd acest proiect de lege, comisia, cu unanimitate de voturi pentru, a hot„r‚t s„ adopte raport de admitere f„r„ modific„ri ale textului adoptat de Camera Deputa˛ilor.

Œn conformitate cu obiectul de reglementare, proiectul de lege se Óncadreaz„ Ón prevederile art. 76 alin. (2) din Constitu˛ia Rom‚niei.

Mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

V„ consult dac„ dori˛i s„ interveni˛i la dezbateri generale. Dac„ nu sunt interven˛ii, supun unui singur vot at‚t raportul favorabil f„r„ amendamente al Comisiei pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„, c‚t ∫i proiectul de lege Ón ansamblu.

V„ rog s„ vota˛i.

Domnilor senatori, v„ rog s„ vota˛i. Precizez caracterul legii, de lege ordinar„.

Plenul Senatului, cu 90 de voturi pentru, un vot Ómpotriv„ ∫i 6 ab˛ineri, aprob„ at‚t raportul Comisiei pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„, c‚t ∫i proiectul de lege Ón ansamblu.

La punctul 10 pe ordinea de zi avem Ónscris proiectul de Lege pentru aprobarea particip„rii Rom‚niei la Grupul îAustralia“ pentru controlul exporturilor Ón vederea neprolifer„rii armelor chimice ∫i biologice.

Comisia sesizat„ Ón fond este Comisia pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„.

V„ rog s„ prezenta˛i punctul de vedere al Guvernului. Ave˛i cuv‚ntul!

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 170/27.XII.2003 ## **Doamna Nineta B„rbulescu —** _pre∫edintele Agen˛iei_

## _Na˛ionale de Control al Exporturilor_ **:**

## Bun„ diminea˛a!

Da˛i-mi voie s„ m„ prezint. Sunt B„rbulescu Nineta, pre∫edintele Agen˛iei Na˛ionale de Control al Exporturilor, cu rang de secretar de stat, o institu˛ie din administra˛ia public„ central„ subordonat„ Ministerului Afacerilor Externe ∫i aflat„ Ón coordonarea ministrului delegat pentru coordonarea autorit„˛ilor de control.

Proiectul de lege supus ast„zi dezbaterii plenului Senatului Ónseamn„ participarea Rom‚niei la un mecanism consultativ de cooperare interna˛ional„ care s-a creat Ón 1985. Rom‚nia particip„ din 1995. Este un angajament politic care Ónseamn„ controlul exporturilor pentru neproliferarea armelor chimice ∫i biologice. Este vorba despre controlul transferurilor de astfel de produse, pe baz„ de list„ de control.

Elementele de noutate aduse de proiectul de lege se refer„, Ón primul r‚nd, la plata unei cotiza˛ii anuale Ón sum„ de maximum 10.000 euro ∫i, Ón al doilea r‚nd, la echivalarea nivelului de clasificare a documentelor circulate Óntre membri Grupului îAustralia“ cu un nivel na˛ional de clasificare, secret de serviciu.

## V„ mul˛umesc.

Œl invit pe domnul senator s„ prezinte punctul de vedere al Comisiei pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„.

Ave˛i cuv‚ntul!

## Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Acest proiect de lege are ca obiect de reglementare aprobarea particip„rii Rom‚niei la Grupul australian pentru controlul exporturilor Ón vederea neprolifer„rii armelor chimice ∫i biologice.

Am primit avize favorabile de la Comisia economic„, Comisia pentru politic„ extern„ ∫i de la Consiliul Legislativ.

Comisia pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„, cu unanimitate de voturi pentru, a aprobat raport favorabil la acest proiect de lege.

Potrivit prevederilor Constitu˛iei, acest proiect de lege se Óncadreaz„ Ón categoria legilor ordinare.

V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

V„ consult dac„ dori˛i s„ interveni˛i la dezbateri generale. Dac„ nu sunt interven˛ii, v„ rog s„ observa˛i c„ la comisia sesizat„ Ón fond nu au fost formulate amendamente, motiv pentru care supun unui singur vot at‚t raportul comisiei, c‚t ∫i proiectul de lege Ón ansamblu.

V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot.

## V„ mul˛umesc.

Œl invit pe colegul nostru, domnul deputat, s„ prezinte punctul de vedere.

## **Domnul Dorel Bahrin —** _deputat_ **:**

## Domnule pre∫edinte, Stimate doamne ∫i

## Stima˛i domni senatori,

Prezenta propunere legislativ„ amendeaz„ Legea nr. 8/2003, lege promovat„ tot de c„tre comisia noastr„, respectiv completarea celor 8 categorii de activit„˛i specifice domeniului cultural care pot fi recompensate cu Ordinul ∫i Medalia _Meritul Cultural_ cu o categorie nou„, respectiv categoria I) îArhitectur„“. Men˛ionez faptul c„ Ón 1931, c‚nd s-a instituit aceast„ lege — Legea nr. 8/2003 nu face dec‚t s„ reinstituie legea respectiv„ — nu a existat aceast„ categorie, arhitectur„, Óntr-o perioad„ Ón care, ∫tiu eu, cutuma ∫i tradi˛ia erau pu˛in mai pregnante.

Consider c„ Ón aceast„ situa˛ie ar fi meritul actualului Parlament s„ fac„ aceast„ repara˛ie, dac„ va beneficia de votul dumneavoastr„ favorabil.

V„ mul˛umesc.

## ™i eu v„ mul˛umesc.

Œl invit pe domnul Ioan Pa∫tiu, vicepre∫edintele Comisiei pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„, s„ prezinte punctul de vedere al acesteia ∫i totodat„ Ól invit pe domnul senator Paul P„curaru la prezidiu.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 170/27.XII.2003

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Obiectul de reglementare al acestui proiect de lege este modificarea Legii nr. 8/2003 privind Ordinul ∫i Medalia _Meritul Cultural_ , publicat„ Ón Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea I, nr. 77 din 6 februarie 2003.

Proiectul de lege Ó∫i propune completarea celor 8 categorii de activit„˛i specifice ∫i conexe domeniului cultural, care pot fi recompensate cu Ordinul ∫i Medalia _Meritul Cultural_ , cu o nou„ categorie, categoria I — îArhitectur„“, precum ∫i a num„rului maxim de membri Ómp„r˛i˛i pe categorii ∫i grade.

Am primit avize favorabile de la Comisia pentru cultur„, art„ ∫i mijloace de informare Ón mas„ ∫i de la Consiliul Legislativ.

Comisia, cu unanimitate de voturi pentru, a acordat raport favorabil.

Legea se Óncadreaz„ Ón categoria legilor ordinare. Mul˛umesc.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

## V„ mul˛umesc.

V„ consult dac„ dori˛i s„ interveni˛i la dezbateri generale? Dac„ nu sunt interven˛ii, v„ rog s„ v„ pronun˛a˛i, printr-un singur vot, at‚t asupra raportului comisiei, c‚t ∫i asupra proiectului de lege Ón ansamblu. A˛i ascultat ∫i punctul de vedere favorabil al Guvernului Ón leg„tur„ cu propunerea legislativ„ ini˛iat„ de colegul deputat Bahrin.

V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot. V„ rog s„ vota˛i. Precizez caracterul legii, de lege ordinar„.

Raportul Comisiei pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„ ∫i proiectul de lege Ón ansamblu sunt aprobate de plenul Senatului cu 88 de voturi pentru ∫i o ab˛inere.

V„ mul˛umesc.

La punctul 12 Ón ordinea de zi avem Ónscris proiectul de Lege privind majorarea unor drepturi salariale ale personalului de specialitate artistic„ din cadrul Filarmonicii îGeorge Enescu“ din Bucure∫ti.

Punctul 34.

A, v„ rog s„ m„ ierta˛i! Numai pu˛in, s„ lu„m proiectul de lege pe care Ól sus˛ine domnul ministru R„zvan Theodorescu, ∫i dup„ aceea lu„m punctul 34.

Comisia sesizat„ Ón fond, Comisia pentru munc„ ∫i protec˛ie social„.

V„ rog.

Dup„ aceea lu„m punctul 34, ∫i apoi lu„m proiectul de Lege privind Statutul magistra˛ilor.

V„ rog, ave˛i cuv‚ntul!

Toat„ lumea cunoa∫te importan˛a deosebit„, na˛ional„ a Filarmonicii îGeorge Enescu“ din Bucure∫ti.

Proiectul de lege vizeaz„ cre∫terea cuantumului de majorare a salariului de baz„ la 50%, fa˛„ de 20% c‚t este Ón prezent, ∫i se propune ca pentru ace∫ti salaria˛i s„ se majoreze la 50% din salariul de baz„ cuantumul sporului pentru activitate de importan˛„ na˛ional„.

## V„ mul˛umesc.

Œl invit pe domnul pre∫edinte al Comisiei pentru munc„, familie ∫i protec˛ie social„ s„ prezinte punctul de vedere al comisiei.

Proiectul de lege a fost avizat favorabil, cu amendamente, de c„tre Comisia pentru cultur„, culte, art„ ∫i mijloace de informare Ón mas„, precum ∫i de c„tre Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci.

Œn urma dezbaterilor, cu majoritate de voturi, s-a decis adoptarea unui raport de admitere a proiectului de lege, cu amendamentele admise cuprinse Ón anexa nr. 1. Amendamentele respinse sunt cuprinse Ón anexa nr. 2 a prezentului raport.

## V„ mul˛umesc.

V„ consult dac„ dori˛i s„ interveni˛i la dezbateri generale?

Dac„ nu sunt interven˛ii, Ól Óntreb pe domnul ministru dac„ este de acord cu amendamentele existente Ón raport?

Evident.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

Este un amendament legat de suplimentarea bugetului.

Œi consult pe colegi dac„ doresc s„ Ó∫i sus˛in„ amendamentele respinse? Nu sunt sus˛inute.

Cu precizarea caracterului decizional Ón cadrul acestei legi al Camerei Deputa˛ilor — deci proiectul de lege se dezbate Ón conformitate cu noua Constitu˛ie — ∫i cu precizarea caracterului ordinar al legii, o

A fost solicitat la ordinea de zi, Ón momentul Ón care am supus-o aprob„rii, s„ lu„m cu prioritate punctul 34: proiectul de Lege privind participarea for˛elor armate la

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 170/27.XII.2003 misiuni Ón afara teritoriului statului rom‚n. Este un proiect de lege Ón procedur„ de urgen˛„.

V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

## **Domnul Sorin Encu˛escu —** _secretar de stat Ón Ministerul Ap„r„rii Na˛ionale_ _**:**_

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Ini˛ierea proiectului Legii privind participarea for˛elor armate la misiuni Ón afara teritoriului statului rom‚n are ca obiect principal solu˛ionarea urm„toarelor aspecte: cre∫terea operativit„˛ii Ón luarea deciziei na˛ionale, planificarea for˛elor ∫i a fondurilor bugetare, selec˛ionarea ∫i Óncadrarea personalului participant, statutul militarilor rom‚ni afla˛i Ón astfel de misiuni.

Cre∫terea operativit„˛ii Ón luarea deciziei pentru trimiterea for˛elor Ón afara teritoriului na˛ional ∫i a punerii Ón executare a acesteia se impune, deoarece, a∫a cum s-a constatat din practica ultimilor ani, aplicarea procedurilor prev„zute Ón legisla˛ia actual„ produce dese Ónt‚rzieri Ón Óndeplinirea misiunilor.

De altfel aceste aspecte au fost sesizate ∫i de c„tre speciali∫tii NATO, care, Ón perioada negocierilor de aderare, au insistat pe aspecte de sporire a eficien˛ei actului de luare a deciziei na˛ionale ∫i sporirea rolului pre∫edintelui Rom‚niei Ón acest sens. Ca urmare, prezentul proiect de lege a fost inclus Ón Planul na˛ional de aderare a Rom‚niei la NATO ∫i Ón calendarul pentru reform„.

Pentru cre∫terea operativit„˛ii for˛elor armate Ón Óndeplinirea misiunilor externe, proiectul de lege propune ca decizia de trimitere a acestora la misiuni de ap„rare colectiv„ ∫i la opera˛ii militare, altele dec‚t r„zboiul, s„ o ia pre∫edintele Rom‚niei, dup„ consultarea Consiliului Suprem de Ap„rare a fi„rii ∫i cu obligativitatea inform„rii Parlamentului Ón termen de 5 zile.

De men˛ionat c„ simplificarea procedurii privind cre∫terea rolului pre∫edintelui Rom‚niei Ón luarea deciziei se realizeaz„ concomitent cu Ónt„rirea controlului parlamentar asupra for˛elor armate trimise Ón misiuni Ón afara statului rom‚n.

V„ mul˛umesc, domnule secretar de stat.

Invit pe colegii no∫tri s„ prezinte raportul Comisiei pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Acest proiect de lege reglementeaz„ participarea for˛elor noastre armate la misiuni Ón afara teritoriului statului rom‚n. Proiectul de lege u∫ureaz„ procedurile referitoare la preg„tirea misiunilor, finan˛area ac˛iunilor, deplasarea trupelor Ón teatrul de ac˛iuni militare ∫i scurteaz„ timpul de aprobare de c„tre statul nostru a misiunilor ce urmeaz„ a se executa cu cel pu˛in dou„ luni de zile, fa˛„ de prevederile actuale ale Legii nr. 45/1994 privind ap„rarea na˛ional„ a Rom‚niei, care sunt dep„∫ite.

Totodat„, Ón acest proiect de lege se reg„sesc aspecte importante, cum ar fi cele referitoare la selec˛ionarea ∫i participarea personalului militar ∫i civil participant, inclusiv a rezervi∫tilor voluntari, care Ó∫i p„streaz„ locurile de munc„ avute, aspectele juridice privind transferul de autoritate, salarizarea ∫i alte drepturi suplimentare de care beneficiaz„ personalul participant la opera˛ii ∫i misiuni militare Ón afara teritoriului na˛ional.

Am primit avize favorabile de la Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, de la Comisia pentru munc„, familie ∫i protec˛ie social„ ∫i de la Consiliul Legislativ.

Comisia, cu 7 voturi pentru ∫i 3 ab˛ineri, a aprobat raport favorabil la acest proiect de lege, cu propunerile

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 170/27.XII.2003 de modificare a textului Guvernului Rom‚niei prev„zute Ón anexa nr. 1, pe care Ól supune spre analiza plenului Senatului pentru a fi aprobat Ón procedur„ de urgen˛„, Ón conformitate cu prevederile Constitu˛iei, ca lege ordinar„. Mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc.

Declar deschise dezbaterile generale. V„ consult dac„ dori˛i s„ interveni˛i?

Din partea Grupului parlamentar al P.R.M., domnul senator Dumitru Badea.

V„ rog, ave˛i cuv‚ntul!

Domnule pre∫edinte,

Este o neregularitate Ón raport, Ón sensul c„ cele 3 voturi n-au fost ab˛ineri, au fost Ómpotriv„. Deci a∫ vrea s„ se fac„ aceast„ corectur„, pentru c„ nu asta este realitatea.

## Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

S-ar p„rea c„ din dorin˛a de a simplifica lucrurile Guvernul Rom‚niei ne prezint„ acest proiect de lege motiv‚nd c„ procedurile pentru aprobarea particip„rii for˛elor armate ale Rom‚niei la exerci˛ii ∫i ac˛iuni militare Ón afara teritoriului nostru sunt Ón prezent greoaie.

Practic, aceste modific„ri de substan˛„ ale Legii nr. 45/1994, care a mai fost modificat„ de c‚teva ori, oblig„ Parlamentul s„ acorde un cec Ón alb pentru pre∫edinte, pentru C.S.A.T., Guvern ∫i chiar pentru Ministerul Ap„r„rii Na˛ionale.

Analiz‚nd modul Ón care s-au aplicat p‚n„ acum prevederile acestei legi, cel pu˛in Ón ultimele dou„ legislaturi, eu nu-mi amintesc ca vreo astfel de misiune s„ fi fost Ónt‚rziat„ datorit„ Parlamentului, a∫a cum se afirm„ Ón expunerea de motive.

Se vorbe∫te despre proceduri care, citez: îde cele mai multe ori dep„∫esc una, dou„ luni, de o serie de desincroniz„ri Ón finan˛area, preg„tirea misiunilor ∫i deplasarea trupelor Ón teatrul de opera˛ii, de parc„ toate acestea ar ˛ine de Parlament, ∫i nu de Guvern.

Eu, Ónc„ o dat„, spun, nu-mi amintesc ca noi s„ fi Ónt‚rziat sau, datorit„ nou„, s„ se fi Ónt‚rziat participarea noastr„ la misiuni Ón afara grani˛elor.

Prin urmare, faptul c„ speciali∫tii NATO ar fi criticat lipsa de operativitate a for˛elor rom‚ne Ón astfel de situa˛ii este un argument, dup„ p„rerea mea, introdus Ón expunerea de motive f„r„ nici un suport material.

De altfel, a∫a se obi∫nuie∫te la noi, Ón ultimii ani, pentru a ne impresiona, se invoc„, din c‚nd Ón c‚nd, ori Uniunea European„ ori NATO.

Fac precizarea c„ Partidul Rom‚nia Mare se pronun˛„ pentru Óndeplinirea corect„ ∫i responsabil„ a tuturor obliga˛iilor asumate Ón cadrul NATO ∫i Ón alte coali˛ii.

Œn principiu, Óns„, nu putem accepta ca o singur„ persoan„, respectiv pre∫edintele Rom‚niei, oric‚t de bine informat„ ∫i de competent„ ar fi, s„ hot„rasc„ Ón

L„sa˛i c„ vine Vadim la putere.

Mul˛umesc, stimate coleg.

Deci nu ∫tim Ón ce Ómprejur„ri s-a introdus Ón calendarul de aderare la NATO aceast„ posibilitate, oricum, pentru noi, treze∫te suspiciuni modul Ón care se Óncearc„ s„ se ocoleasc„ din nou Parlamentul. Noi ce o s„ mai facem, p‚n„ la urm„?! Am mai spus de la aceast„ tribun„ c„ ar trebui s„ mergem acas„ ∫i s„ ne vedem de treab„.

Dac„ Parlamentul este trimis Ón afara acestei probleme, nu Ón˛elegem. A∫ face apel la to˛i colegii no∫tri s„ se g‚ndeasc„ foarte serios la aceast„ modificare propus„.

Oricum noi, Grupul Partidul Rom‚nia Mare, vom vota Ómpotriv„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 170/27.XII.2003

V„ mul˛umesc. Domnul senator Szabó. Ave˛i cuv‚ntul.

## Domnule pre∫edinte,

Domnule secretar de stat,

## Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Ne afl„m Ón fa˛a unui proiect de act normativ de mare importan˛„ ∫i acesta este unul dintre jaloanele, Ón planul crea˛iei legislative, care ne duc c„tre un statut al Rom‚niei de membru de drept ∫i de fapt al unei comunit„˛i interna˛ionale care Ómp„rt„∫e∫te un set de valori, valori comune, valori care trebuie ap„rate Ón anumite Ómprejur„ri ∫i cu ajutorul acestui instrument deosebit pe care Ól numim for˛ele armate.

Pe parcursul anilor preceden˛i Rom‚nia ∫i-a asumat anumite misiuni de a participa al„turi de alte for˛e ale comunit„˛ii interna˛ionale Ón diverse teatre de opera˛iuni — din fericire, Ón afara teritoriului na˛ional —, respect‚nd legisla˛ia decurg‚nd din Constitu˛ia adoptat„ Ón 1991, Ónt‚mpin‚nd anumite opreli∫ti legislative care, pe de o parte, pot fi considerate opreli∫ti — ∫i acum suntem pe cale de a le Ónl„tura — iar, pe de alt„ parte, pot s„ fie considerate sau supraapreciate drept m„suri asiguratorii.

Proiectul de lege pe care Ól avem Ón fa˛„ vine s„ revizuiasc„ aceast„ stare de lucruri ∫i s„ ne pun„ Ón situa˛ia Ón care ne vom afla dup„ ce Ón prim„vara care urmeaz„ vom deveni ∫i _de iure_ membri ai Alian˛ei Atlantice, ne pune Ón situa˛ia de a adoptat acquis-ul NATO. Noi vorbim foarte mult despre acquis-ul comunitar, pentru c„ acolo exist„ acele capitole pe care Óncerc„m s„ le Ónchidem, dar Ón ceea ce prive∫te devenirea Rom‚niei ca membru de drept al NATO Ónc„ mai urmeaz„ foarte, foarte multe acte normative pe care sper c„ le vom dezbate Ón aceast„ forma˛iune ∫i sper c„ le vom adopta, pentru c„ nu putem r„m‚ne cu legisla˛ia veche ∫i nu putem s„ facem fa˛„ noilor Ómprejur„ri, Ón fa˛a c„rora suntem pu∫i, cu o legisla˛ie r„mas„ Ón urm„.

Din acest punct de vedere, exist„ un sprijin parlamentar Ón leg„tur„ cu aceast„ deschidere, chiar fa˛„ de acest act normativ, dar vreau s„ exprim o opinie care nu este singular„, dar se deosebe∫te, Óntruc‚tva, ∫i Ón p„r˛i esen˛iale, de pozi˛ia exprimat„ de colegul antevorbitor Ón aceast„ chestiune referitoare la limita p‚n„ la care trebuie s„ derob„m Parlamentul. Nu trebuie, ci este util ∫i este Ón interesul ˛„rii s„ Ól derob„m de aceast„ competen˛„, ∫i anume: de a aproba, de la caz, la caz, participarea cu for˛e militare Ón afara teritoriului na˛ional.

## Mul˛umesc.

O s„ verific„m ∫i condica de prezen˛„.

O invit la tribun„ pe doamna senator Norica Nicolai.

numai Ón cadrul coali˛iilor Ón care NATO este principalul juc„tor. Se va putea pune, Ón cur‚nd, problema ∫i evolu˛ia favorabil„ a constituirii for˛ei de securitate european„, deci se va putea pune Ón cur‚nd problema particip„rii Rom‚niei la ac˛iuni de tip coali˛ie Ón cadrul Uniunii Europene.

Aceast„ prevedere ar r„m‚ne f„r„ posibilitate de acoperire legal„ ∫i constitu˛ional„ Ón actualele prevederi.

Noi credem c„ este necesar ca cel pu˛in pentru cele trei tipuri de misiuni pe care NATO ni le atribuie ∫i pe care noi ni le asum„m, ∫i anume acelea Ón sprijinul p„cii, acelea de asisten˛„ umanitar„ ∫i opera˛iuni militare de tip coali˛ie, Parlamentul Rom‚niei s„ fie consultat.

M„ transform Ón avocatul diavolului ∫i ridic o problem„: dac„ participarea Rom‚niei la o misiune de tip coali˛ie ar pune problema unei mobiliz„ri par˛iale a trupelor rom‚ne — Constitu˛ia, Ón prevederile sale, art. 92 alin. (2), este foarte clar„ —, trebuie o aprobare prealabil„ a Parlamentului, ∫i numai Ón cazuri excep˛ionale Parlamentul trebuie s„ dea aprobare Ón termen de 5 zile. Sigur, exist„, din p„cate, Ón ceea ce se nume∫te democra˛ie Ón Rom‚nia de ast„zi, o tendin˛„ de acumulare a puterii Ón cadrul diverselor institu˛ii reprezentative ale statului, dar trebuie s„ nu uit„m nici o clip„ c„ Parlamentul este una dintre institu˛iile reprezentative ale statului rom‚n. ™i eu, al„turi de domnul coleg Szabó, am acela∫i amendament pe care Ól vom sus˛ine, dar doresc s„ subliniem c„ Grupul parlamentar al Partidului Na˛ional Liberal va sus˛ine acest proiect de lege.

## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

F„r„ Óndoial„, Ón cursul anului viitor Rom‚nia va fi membru _de iure_ al Alian˛ei Nord-Atlantice. Asta presupune o respectare integral„ a prevederilor Tratatului de la Washington, ∫i prin tot ceea ce am f„cut p‚n„ acum am dovedit c„ suntem capabili ∫i suntem ap˛i s„ facem aceast„ respectare cu bun„-credin˛„.

Vom sprijini aceast„ procedur„ de celeritate, mai ales c„ ea rezolv„ ∫i o chestiune de condi˛ie uman„ a trupelor care particip„ Ón afara ˛„rii, pentru c„ sunt o serie de reglement„ri care ˛in de salarizare, chestiuni ce ˛in de componenta social„ a particip„rii acestor trupe. Dar, dincolo de aceste lucruri, prezentul proiect de lege ridic„ o problem„ de natur„ constitu˛ional„, din punctul meu de vedere, ∫i anume aceea a respect„rii principiului prev„zut Ón alin. (4) al Constitu˛iei noastre, al separa˛iei ∫i echilibrului puterilor Ón stat.

Dac„ actualele prevederi legale d„deau claritate acestui principiu, prin respectarea ∫i informarea, ∫i aprobarea Parlamentului la ac˛iuni militare Ón afara teritoriului ˛„rii, Ón acest moment, actualele prevederi Ónl„tur„ posibilitatea asum„rii responsabilit„˛ii suverane pe care o are Parlamentul Rom‚niei pentru participarea for˛elor armate rom‚ne la misiuni Ón afara p„cii.

S„ presupunem, stima˛i colegi, c„ Ón opera˛iunile militare de tip coali˛ie nu se va pune problema particip„rii

## V„ mul˛umesc.

Dac„ nu mai sunt alte interven˛ii, ofer cuv‚ntul domnului secretar de stat pentru a prezenta r„spunsul la problemele ridicate de colegii senatori.

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Este de men˛ionat faptul c„ acest proiect de lege a fost discutat, l-am consultat ∫i pe consilierul juridic al secretarului general NATO, domnul Devis, care Ón elaborarea acestui proiect de lege mi-a spus c„ avem avantajul c„ atunci c‚nd ne propunem s„ modific„m aceast„ lege ne putem raporta direct la Óntregul proces de transformare al NATO. NATO nu mai este o institu˛ie care se bazeaz„ pe for˛e statice. Este o institu˛ie care se bazeaz„ pe for˛e care au o mare capacitate de desf„∫urare. Din p„cate, realitatea actual„ demonstreaz„ c„ din 1.000.500 de oameni, c‚˛i are NATO la dispozi˛ie Ón toate ˛„rile, doar 20.000 pot fi desf„∫ura˛i Ón termen de 10 zile. Or, procesul de transformare al NATO exact Ón aceasta const„: a cre∫te capabilitatea for˛elor de a se desf„∫ura acolo unde exist„ amenin˛„ri ∫i riscuri la adresa securit„˛ii Alian˛ei Nord-Atlantice. Œn acest context, trebuie men˛ionat faptul c„ for˛ele pe care noi ne propunem s„ le punem la dispozi˛ie, s„ ∫ti˛i, de cele mai

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 170/27.XII.2003 multe ori, nu sunt for˛e care ˛in de brig„zi de divizii. Dac„ vorbim ast„zi de capacitatea Rom‚niei, noi, ast„zi, putem trimite 1.700 de oameni Ón afara teritoriului na˛ional. Ce Ónseamn„ ace∫ti oameni? Nu sunt numai trupe care particip„ la ac˛iuni de lupt„. Sunt, inclusiv, ofi˛eri de leg„tur„, sunt observatori, oameni care nu particip„ la ac˛iuni de lupt„. Procedura pe care noi am instituit-o ∫i procedura care va fi instituit„ la nivelul tuturor statelor NATO este aceea de a nu exclude controlul parlamentar. Un obiectiv important al func˛ion„rii unor armate Ón state democratice este acela de a consolida principiul controlului parlamentar asupra for˛elor armate. Dar acest tip de control se poate exercita prin mai multe forme chiar dac„ nu este, s„-i spunem, explicit, direct, a∫a cum este men˛ionat aici, pentru c„ dorim o mai mare eficien˛„ Ón actul de decizie. ™i aici doresc s„ men˛ionez c„ forma cea mai eficient„ de control parlamentar asupra for˛elor armate este controlul asupra bugetului Ministerului Ap„r„rii Na˛ionale. Or, a∫a cum am definit noi clar Ón procedura de trimitere a for˛elor s„ ne imagin„m c„ Ón acest an, la 31 martie, noi, Ministerul Ap„r„rii Na˛ionale, definim for˛ele pe care le putem trimite anul viitor Ón afara teritoriului na˛ional. Num„rul acestor for˛e depinde de bugetul pe care Ól primim de la Parlament. Deci Ón momentul c‚nd noi ne ducem cu bugetul la sf‚r∫itul anului acesta Ón Parlament, noi ar„t„m acolo cu ce for˛e ∫i cu ce bani putem participa la misiuni Ón afara teritoriului na˛ional. Deci, iat„, c„ avem din start o prim„ aprobare ∫i, probabil, cea mai important„ a Parlamentului Ón leg„tur„ cu num„rul de for˛e pe care le putem trimite Ón afara teritoriului na˛ional. Dup„ aceea putem porni de la faptul c„ toate aceste obliga˛ii militare noi le Óndeplinim pe baza a ceea ce ∫i-a asumat statul rom‚n prin tratate, acorduri, conven˛ii interna˛ionale. Deci nu vom putea ie∫i Ón afara lor. Mai exist„ o posibilitate: dac„ cumva Ón decursul anului urm„tor, Ón baza bugetului ∫i a for˛elor aprobate, apare o situa˛ie special„, noi nu putem trimite for˛e f„r„ a avea resursa financiar„. Resursa financiar„ pentru ceea ce a ap„rut neprev„zut se poate aproba prin lege de rectificare a bugetului. Deci totdeauna va exista un control parlamentar asupra trimiterii for˛elor ∫i, cum v-am spus, mai ales controlul asupra bugetului, a finan˛elor, a resurselor financiare a acestor for˛e, pentru c„ noi nu avem alte resurse prin care s„ sus˛inem for˛ele. Œn afar„ de acest lucru, eu cred c„ este semnificativ faptul c„ multe articole pun accentul pe exercitarea controlului parlamentar, ∫i la noi, la art. 7 alin. (3), este men˛ionat ∫i faptul c„ Guvernul informeaz„ pre∫edin˛ii celor dou„ Camere ale Parlamentului despre situa˛ia for˛elor armate aflate Ón misiune Ón afara statului rom‚n, trimestrial sau ori de c‚te ori este nevoie. Deci Ón permanen˛„ noi vom informa Parlamentul ∫i vom accepta controlul parlamentar asupra for˛elor.

V„ mul˛umesc.

Domnul senator Lupoi, de∫i au fost Ónchise dezbaterile generale.

Ave˛i cuv‚ntul.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte,

Nu e vorba de dezbatere, e vorba aici c„ suntem iar lua˛i de naivi. Deci ce control parlamentar e „la, c‚nd ∫tim foarte bine c„ informarea o putem face ∫i din ziare? Afl„m _post-factum_ ce s-a Ónt‚mplat.

Œn al doilea r‚nd, controlul parlamentar prin buget, ∫tim foarte bine c„ poate fi eludat prin ordonan˛a de urgen˛„, pe care, pe urm„, le vot„m pe band„ rulant„. Œn presa de ast„zi toat„ lumea poate vedea c„ s-au dat peste 500 de ordonan˛e de urgen˛„.

Œn al treilea r‚nd, dac„ noi avem capacitatea de a prevedea ce evenimente vor avea loc Ón anul urm„tor, deci ∫tim ce buget trebuie s„ prevedem pentru aceste deplas„ri, atunci de ce nu putem trece prin Parlament?

Œn al patrulea r‚nd, dac„ exist„ o situa˛ie de urgen˛„ Ón care trebuie s„ trimitem for˛e armate Ón exterior, ∫i Parlamentul are proceduri de urgen˛„. Deci acest termen de 10 zile permite din plin convocarea Ón caz de urgen˛„ a Parlamentului pentru asemenea grupuri de importan˛„, pentru c„ importan˛a deplas„rii de trupe Ón zone de conflict rezult„ ∫i din faptul c„ m„car un singur mort dac„ se Óntoarce de acolo, el trebuie s„ aib„ o justificare la scar„ na˛ional„. Deci, sub nici o form„, absolut sub nici o form„, decizia Ón materie de politic„ extern„ nu va fi, din punctul nostru de vedere, scoas„ de sub autoritatea Parlamentului. Œn rest, sunt pove∫ti de adormit copiii. A˛i guvernat ˛ara trei ani de zile prin ordonan˛e de urgen˛„ ∫i acum vre˛i s„ trimite˛i ∫i trupe afar„ prin ordonan˛e de urgen˛„ mascate. Grupul parlamentar al P.R.M. voteaz„ absolut Ómpotriv„ ∫i vreau s„ se specifice Ón stenogram„ categorica noastr„ opozi˛ie, m„car pentru istorie.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

V„ mul˛umesc.

Œl consult pe domnul senator Szabó, declar‚nd Ónchise dezbaterile generale, dac„ sus˛ine amendamentul respins?

## **Domnul Szabó Károly-Ferenc**

**:**

Am spus la dezbateri generale.

A˛i spus la dezbateri generale, ∫tiu. Deci Ón acest moment eram obligat s„ precizez.

Amendamentul respins.

Doamna senator Norica Nicolai.

Da, ∫i eu Ól sus˛in.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 170/27.XII.2003

V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i asupra acestui amendament, doar dac„ dori˛i, Óntr-o fraz„, c„ a˛i f„cut-o, de fapt, Ón interven˛ie ∫i la expunerea de motive, ∫i dup„ aceea. Deci nu sunte˛i de acord cu amendamentul respins. Exist„ un amendament la art. 7 alin. 2 pe care nu l-a˛i agreat ∫i care este respins de comisie. Deci ∫i Ón plenul Senatului face˛i precizarea c„ sunte˛i de acord cu cele dou„ amendamente admise ∫i nu sunte˛i de acord cu amendamentul respins.

Conform Regulamentului Senatului sunt obligat s„ spun la vot, Ón primul r‚nd, amendamentele respinse care sunt sus˛inute.

## **Doamna Norica Nicolai:**

Le sus˛inem.

## **Domnul Szabó Károly-Ferenc**

**:**

Respectivii titulari au dreptul s„-∫i sus˛in„ opinia, pentru c„ la dezbateri generale nu s-au sus˛inut.

V-am Óntrebat dac„ dori˛i s„-l sus˛ine˛i ∫i a˛i spus îda“. Deci dori˛i s„ lua˛i cuv‚ntul. V„ rog. Am crezut c„ a fost suficient ceea ce a˛i prezentat la dezbateri generale.

## Domnule pre∫edinte,

Œn Parlament sus˛inerea se face Ón principal prin luare de cuv‚nt. Œn alte Ómprejur„ri, recunosc c„ nu.

Onora˛i colegi, v„ rog s„ ave˛i pu˛in„ r„bdare ∫i s„ v„ apleca˛i asupra textului de la art. 7 alin. 2, care este, de fapt, miezul problemei. Textul, Ón varianta prezentat„, face aceast„ precizare. Presupun‚nd din propria mea experien˛„ c„ nu to˛i colegii au Ón m‚n„ acest text, chiar dac„ importan˛a acestui document, f„r„ Óndoial„, ne duce cu g‚ndul c„ ar fi trebuit s„-l fi citit deja, citez: î...ori de c‚te ori apreciaz„ c„ este necesar, pre∫edintele Rom‚niei solicit„ Óncuviin˛area Parlamentului pentru participarea la opera˛ii prev„zute la art. 2 lit. b) p‚n„ la lit. d)“. Œmi fac datoria de a explicita, Óntorc‚ndu-m„ la art. 2, Ón care se enumer„ tipurile de misiuni la care pot participa for˛e armate Ón afara teritoriului statului rom‚n. Acestea sunt:

- a) opera˛ii de ap„rare colectiv„;

- b) opera˛ii Ón sprijinul p„cii;

- c) misiuni de asisten˛„ umanitar„;

- d) opera˛ii militare tip coali˛ie;

- e) exerci˛ii comune;

f) misiuni individuale;

g) ceremoniale.

Am f„cut precizarea, la luarea de cuv‚nt de la dezbateri generale, c„, Ón ceea ce prive∫te prevederea cu privire la obliga˛iile care decurg din opera˛ii de ap„rare colectiv„, nu am nici un fel de rezerv„ Ón leg„tur„ cu acordarea competen˛ei c„tre pre∫edinte ∫i celelalte institu˛ii abilitate, pentru c„ asta este o lege de abilitare, de fapt, a responsabililor Ón domeniul ap„r„rii ˛„rii, ca la

opera˛iuni de ap„rare colectiv„ s„ nu existe opreli∫te parlamentar„. Dar la acelea care privesc: b) opera˛ii Ón sprijinul p„cii, c) misiuni de asisten˛„ umanitar„, d) opera˛ii militare tip coali˛ie, s„ existe aceast„ constr‚ngere, Ón sensul c„ Óncuviin˛area prealabil„ a Parlamentului s„ fie o condi˛ie. Pentru a realiza aceast„ condi˛ie, propunerea mea de amendament este de a elimina din text sintagma: îori de c‚te ori apreciaz„ c„ este necesar“ ∫i s„ r„m‚n„ Ón text prevederea, deci alin. 2. îPre∫edintele Rom‚niei solicit„ Óncuviin˛area Parlamentului pentru participarea la opera˛iile prev„zute la art. 2 literele b)—d)“. Acesta este amendamentul meu. Am explicat Ón luarea de cuv‚nt de la dezbateri generale de ce nu este nevoie s„ derob„m Parlamentul de aceast„ responsabilitate pe care o are, ca institu˛ie fundamental„ a statului, ∫i de ce este posibil, totu∫i, ca p„str‚nd aceast„ prerogativ„ c„tre Parlament s„ putem s„ ne achit„m de obliga˛iile pe care ni le asum„m. Œn acela∫i timp, a∫ Óndr„zni s„ semnalez s„ nu ne asum„m mai mult dec‚t suntem obliga˛i s-o facem prin tratate la care suntem parte, ∫i putem chiar mai mult dec‚t suntem obliga˛i, pentru c„ asta facem, dar acolo decizia s„ apar˛in„ Parlamentului. Deci nu spun s„ nu ne angaj„m la nimic, nu spun s„ nu trimitem trupe peste hotare, spun c„ acolo unde nu exist„ constr‚ngerea decurg‚nd dintr-un statut juridic, de membru al unei organiza˛ii, prin urmare, nu particip„m Ón calitate de participant la ap„rare colectiv„, ci la alte tipuri de opera˛iuni, ca cele de la literele b), d) ∫i a∫a mai departe, s„ p„str„m prerogativa Parlamentului de condi˛ionare prealabil„, prin aprobare, a particip„rii cu trupe Ón afara teritoriului.

Da, v„ mul˛umesc. Doamna senator Norica Nicolai.

Domnule pre∫edinte, nici eu n-am s„ mai reiau toate argumentele pe care le-am formulat Ón luarea de pozi˛ie, doresc doar s„ precizez dou„ lucruri: toat„ aceast„ activitate presupune o sus˛inere financiar„. Va trebui s„ apreciem asupra priorit„˛ii finan˛„rii lor ∫i cred c„, Ón primul r‚nd, cre∫terea capabilit„˛ii trupelor rom‚ne trebuie s„ fie o prioritate, Ón condi˛iile Ón care Parlamentul n-ar fi dec‚t informat ∫i nu consultat, ∫i ar exista posibilitatea real„ a elud„rii analizei Parlamentului cu privire la sus˛inerea financiar„ a unor astfel de opera˛iuni. Deci cred c„ suntem Ón postura s„ ne angaj„m at‚t c‚t trebuie, Ón limitele pe care ni le confer„ participarea noastr„ la acorduri interna˛ionale ∫i, Ón primul r‚nd, la NATO. Se spunea aici c„, sigur, controlul parlamentar este vital prin buget. Este cel mai formal control parlamentar pe care l-am v„zut noi Ón ace∫ti ani. ™i el este evitat, pentru c„ nu poate exista control umanitar at‚ta vreme c‚t Parlamentul este _post-factum_ informat de cheltuirea unor sume de bani. ™i a∫ mai aduce un singur argument: exist„ Ón aceast„ lege un capitol 5, care

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 170/27.XII.2003 reglementeaz„ suportul financiar al acestor ac˛iuni. Ce control parlamentar ar fi putut exista, dac„ Comisia pentru ap„rare n-ar fi f„cut un amendament Ón care s„ exclud„ posibilitatea efectu„rii de achizi˛ii de armament ∫i bunuri necesare desf„∫ur„rii opera˛iunilor la buna discre˛ie a celor care particip„. Numai Ón condi˛iile legii se poate realiza aceast„ achizi˛ie. Deci este un argument pur formal, care dore∫te s„ dea o compensare Parlamentului pentru faptul c„ este ignorat de c„tre oricine, oric‚nd, Ón aceast„ ˛ar„.

V„ mul˛umesc.

Punctul de vedere al Guvernului Ón leg„tur„ cu acest amendament.

Domnule pre∫edinte, Ón primul r‚nd, cred c„ to˛i suntem de acord...

Mai aproape de microfon.

## **Domnul Sorin Encu˛escu:**

Œn primul r‚nd, dac„ noi am Ónc„lca acest principiu al controlului parlamentar democratic asupra for˛elor armate, NATO ar fi primul care ar sesiza ∫i, la un moment dat, ne-ar spune c„ nu Óndeplinim unul dintre criteriile de aderare. Criteriul controlului parlamentar democratic, civil, asupra for˛elor armate a fost un criteriu esen˛ial, de accea noi ne-am consultat ∫i, Ón permanen˛„, am discutat cu ei.

Pe de alt„ parte, a∫a cum spuneam, NATO se transform„. Nu trebuie s„ pornim de la premisa c„ sub auspiciile NATO se vor desf„∫ura numai opera˛ii de ap„rare colectiv„, Ón temeiul art. 5. Dup„ cum vede˛i, Ón prezent NATO conduce mai multe opera˛ii: Opera˛ia INDURING ISAF Ón Kabul ∫i IRAK FREEDOM, care sunt alte tipuri de opera˛ii pe care le desf„∫oar„ NATO dec‚t cele men˛ionate ca opera˛ii de ap„rare colectiv„.

Ba da. IRAK FREEDOM ∫i, mai ales, ISAF-ul.

Pe de alt„ parte, opera˛iunile SFOR ∫i KFOR din Bosnia-Her˛egovina ∫i Kosovo.

Pe de alt„ parte, cred c„ este de men˛ionat faptul c„ tot ceea ce am propus noi, din punct de vedere al controlului parlamentar, nu excede ∫i nu Ónl„tur„ Parlamentul, iar controlul asupra bugetului niciodat„ nu a fost formal. Discu˛iile pe care noi le-am avut la Comisiile pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„ ∫i Ón plenul Parlamentului Rom‚niei totdeauna au eviden˛iat aceasta ∫i chiar am f„cut modific„ri Ón con˛inutul bugetului.

Nu trebuie s„ v„ imagina˛i c„ sunt numai misiuni de lupt„. De exemplu, azi, Rom‚nia, cu un pluton de MBC, particip„ la batalionul constituit la nivelul NATO ca for˛„

de reac˛ie rapid„ care are cartierul general dispus Ón Cehia.

V„ mul˛umesc, domnule secretar de stat.

## **Domnul Sorin Encu˛escu:**

Deci iat„ c„ acestea sunt tipurile de misiuni la care noi putem participa. Iar Ón leg„tur„ cu controlul parlamentar, dac„ Ómi mai permite˛i, uita˛i, este ∫i tipul de control pe care domnul senator Lupoi l-a exercitat merg‚nd ∫i vizit‚nd trupele noastre din Irak..

## **Domnul Mihail Lupoi**

**:**

F„r„ ajutorul ministerului...

## **Domnul Sorin Encu˛escu:**

...chiar dac„ la un moment dat ar fi avut sau nu aprobarea Senatului. ( _Discu˛ii, rumoare la Grupul P.R.M.)_

## **Domnul Mihail Lupoi**

**:**

...nici nu aveam nevoie...

## **Domnul Sorin Encu˛escu:**

Oricum a fost primit. Trupele rom‚ne l-au primit, i-au acordat toat„ asisten˛a. A fost primit c‚t se poate de bine ∫i i s-au pus la dispozi˛ie toate datele pentru a exercita un control parlamentar asupra for˛elor dispuse Ón teatrul de opera˛ii.

## **Domnul Petru Dumitru Pop**

**:**

Nu sufer„ compara˛ie. Ce are una cu alta?

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

V„ mul˛umesc.

Stima˛i colegi, Ón conformitate cu regulamentul, suntem obliga˛i s„ ne pronun˛„m asupra amendamentelor respinse Ón comisie, dar sus˛inute Ón plen de c„tre colegii senatori. Deci la art. 7 alin. 2 domnii senatori Szabó Károly ∫i Norica Neculai au formulat un amendament pe care Ól ave˛i Ón anexa nr. 2, amendament Ón leg„tur„ cu care a˛i ascultat contrargumentele prezentate de domnul secretar de stat.

V„ rog s„ v„ exprima˛i prin vot asupra amendamentului respins.

V„ rog s„ vota˛i.

Amendament admis cu 61 de voturi pentru, 49 Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere.

## **Domnul Ion Solcanu**

**:**

List„!

20 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 170/27.XII.2003

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

O list„ pentru grupurile parlamentare.

V„ rog s„ v„ exprima˛i prin vot Ón leg„tur„ cu amendamentele admise existente Ón anexa nr. 1. V„ rog s„ vota˛i.

Amendamente aprobate de plenul Senatului cu 89 voturi pentru ∫i 9 Ómpotriv„.

Stima˛i colegi,

Cu precizarea c„ Senatul a fost prima Camer„ sesizat„ ∫i Camer„ decizional„ este Camera Deputa˛ilor, Ón conformitate cu noua Constitu˛ie,

## List„!

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

Pentru grupurile parlamentare dou„ liste, una dup„ amendamentul care a fost Ónscris Ón anexa nr. 2 ∫i o list„ pentru votul final.

Stima˛i colegi, la solicitarea colegei noastre, doamna senator Rodica St„noiu...

A plecat doamna ministru?

…v„ propun s„ lu„m Ón dezbatere, pentru a participa Domnia sa cel pu˛in la dezbaterile generale, proiectul de Lege privind Statutul magistratului.

V„ rog s„ v„ exprima˛i prin vot Ón leg„tur„ cu aceast„ solicitare.

V„ rog, doamna ministru. Sunt convins c„ vor accepta colegii, dar s„ nu se spun„ c„ nu am consultat plenul.

Solicitare acceptat„ de plen cu o larg„ majoritate: 79 de voturi pentru, 6 Ómpotriv„ ∫i dou„ ab˛ineri.

Stima˛i colegi, v„ propun s„ lu„m Ón dezbatere proiectul de lege Ónscris la punctul 23 pe ordinea de zi. proiectul de Lege privind Statutul magistra˛ilor.

Comisia sesizat„ Ón fond este Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri.

Œl invit pe domnul pre∫edinte sau pe raportorul desemnat.

V„ rog, doamna ministru, s„ prezenta˛i expunerea de motive.

## **Doamna Rodica Mihaela St„noiu —** _ministrul justi˛iei_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Este al doilea proiect de lege, din cele trei fundamentale, pentru reforma Ón Justi˛ie. A fost Legea de organizare judiciar„, Statutul magistratului ∫i va urma Legea privind Consiliul Superior al Magistraturii.

Obiectivele acestei legi sunt: consolidarea Statutului magistra˛ilor, crearea unui corp de elit„, de carier„, consolidarea rolului Consiliului Superior al Magistraturii, eliminarea atribu˛iilor ministrului justi˛iei Ón numirea ∫i promovarea magistra˛ilor ∫i trecerea acestor atribu˛ii Ón competen˛a Consiliului Superior al Magistraturii, ∫i, Ón sf‚r∫it, cre∫terea rolului deontologiei profesionale a magistra˛ilor.

Toate reglement„rile duc, Óntr-adev„r, la consolidarea independen˛ei puterii judec„tore∫ti fa˛„ de politic ∫i fa˛„ de orice alte presiuni asupra acestui for.

Œn special capitolul privind cariera magistra˛ilor, care este pus„ numai Ón competen˛a Consiliul Superior al Magistraturii, regula concursului de acces Ón magistratur„, prin cele dou„ c„i: Institutul Na˛ional de Magistratur„ ∫i concurs, deschiderea candidaturilor pentru fiecare post de promovare sunt acele reglement„ri care asigur„ o real„ independen˛„.

V„ mul˛umesc, doamna ministru.

Œi invit pe colegii din Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri s„ prezinte punctul de vedere al comisiei.

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Proiectul de lege a fost dezb„tut de Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri Ón mai multe ∫edin˛e, cu participarea reprezentan˛ilor Ministerului Justi˛iei, Œnaltei Cur˛i de Casa˛ie ∫i Justi˛ie, Ministerului Public, Parchetului Na˛ional Anticorup˛ie ∫i ai Consiliului Superior al Magistraturii.

Proiectul de Lege privind Statutul magistra˛ilor, Ón concordan˛„ cu prevederile Constitu˛iei Rom‚niei ∫i principiile fundamentale referitoare la independen˛a justi˛iei, aprobate de Adunarea general„ a ONU ∫i Recomandarea nr. 9.412 a Comitetului de mini∫tri din cadrul Consiliului Europei, urm„re∫te Ón principal:

— consolidarea statutului magistra˛ilor ∫i crearea unui corp de magistra˛i de carier„;

— consolidarea rolului Consiliului Superior al Magistraturii Ón cariera magistra˛ilor;

— eliminarea atribu˛iilor ministrului justi˛iei Ón numirea ∫i promovarea magistra˛ilor ∫i trecerea acestor atribu˛ii Ón competen˛a Consiliului Superior al Magistraturii;

— cre∫terea rolului deontologiei profesionale a magistra˛ilor.

Av‚nd Ón vedere c„ ∫i Uniunea European„ acord„ o importan˛„ deosebit„ respect„rii acestui principiu Ón statele candidate, proiectul de lege reglementeaz„ statutul special adecvat al magistra˛ilor, care s„ imprime o valoare de necontestat a actului de justi˛ie, prin protejarea membrilor corpului magistra˛ilor Ómpotriva subiectivismului ∫i a ac˛iunilor care le-ar putea afecta credibilitatea.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 170/27.XII.2003 Inamovibilitatea judec„torilor este instituit„ nu ca un privilegiu ori ca un drept al judec„torului, ci ca o important„ garan˛ie a independen˛ei sale ∫i ca m„sur„ de ap„rare Ómpotriva oric„ror presiuni asupra judec„torilor.

Un rol esen˛ial a fost acordat Consiliului Superior al Magistraturii, organism independent, a c„rui organizare ∫i func˛ionare se va reglementa prin lege organic„.

Ca m„sur„ de protec˛ie a magistra˛ilor, Ón proiectul de lege ∫i Ón amendamentele admise, s-a reglementat r„spunderea magistra˛ilor pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare sau prin grav„ neglijen˛„, Ón conformitate cu prevederile Constitu˛iei Rom‚niei, revizuit„.

La care articol?

La art. 7, pagina 1.

Punctul 1 din raport, v„ rog.

La amendamente admise. Nefiind Ón suit„ cu celelalte litere...

Da. V„ rog s„ nu da˛i multe explica˛ii.

## **Domnul Ion Predescu:**

...,ci o derogare, s„ d„m alineat, nu o liter„. Se impune aceasta datorit„ Legii nr. 24/.... Œn continuare...

## **Domnul Ilie Ila∫cu**

**:**

Œn ce calitate vorbe∫te domnul Predescu?

De secretar al comisiei, pentru c„ apar erori Ón raport, ∫i apoi vom ajunge la mediere pentru c„ n-am scris alineatul nu ∫tiu cum ∫i 5[1] .

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Domnule pre∫edinte, v„ rog s„ aprecia˛i ca, Ón continuare, s„ ne da˛i cuv‚ntul s„ facem unele preciz„ri privitoare la omisiuni, erori materiale sau decorel„ri.

Da. Am discutat Ónainte de ∫edin˛„ cu doamna secretar de stat ∫i cu doamna ministru ∫i se impun aceste preciz„ri Ónainte de dezbaterile generale.

V„ rog, ave˛i cuv‚ntul!

La comisie am avut multe ∫edin˛e, cum rezult„ ∫i din raport, ∫i multe dintre problemele discutate au fost reluate aproape Ón fiecare ∫edin˛„, p‚n„ am ajuns la solu˛ia final„. Din aceste cauze, inerent aproape, omene∫te explicabil, s-au produs unele decorel„ri, chiar ∫i omisiuni.

V-a∫ ruga s„-mi permite˛i, urm„rind amendamentele admise, s„ prezint observa˛iile pe care le facem ∫i, mai exact, preciz„rile pe care le facem.

La pagina 6, v„ rog, dup„ punctul 11, noi am admis un amendament care a fost omis la art. 51 alin. 2. E doar o completare: îori pre∫edinte de sec˛ie“ Ón alin. 2 al art. 51 ∫i solicit staff-ului s„ re˛in„ la art. 51 o completare Ón r‚ndul 5: îori pre∫edinte de sec˛ie“, dup„ î... Casa˛ie ∫i Justi˛ie“.

Este amendament admis ∫i omis. La pagina 10...

Deci 50 alin. 1.

Alineatul 4, primul r‚nd: îPot fi numi˛i prin concurs...“ S-a omis din text sintagma îprin concurs“.

Art. 65.

Art. 65 alin. 4, primul r‚nd: îPot fi numi˛i prin concurs…“. Este omis„ sintagma îprin concurs“.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 170/27.XII.2003

La alin. 4, nu?

La alin. 4, da.

La pagina urm„toare, pagina 11, art. 77 alin. 4, r‚ndul al cincilea, Ón locul formul„rii î…dispozi˛iilor legale prin plata…“ trebuie corectat dispozi˛iilor legale privind plata“. Este omis....

Este gre∫eal„ de dactilografiere.

Da, gre∫eal„ de dactilografiere.

Deci Ónlocuirea cuv‚ntului îprin“ cu îprivind“.

Da.

V„ rog, mai departe.

Precizare: la pagina 12, amendamentul de la art. 84 este al comisiei, nu al ministerului.

Acum, problema discutat„ de doamna ministru, cu care nu s-a declarat de acord. Nu s-a declarat de acord, pentru c„ textul nu era complet.

Mai avem alte preciz„ri de text?

## **Domnul Ion Predescu:**

Dar e vorba de o omisiune. Am mai ar„tat.

Re˛ine˛i-o ∫i o discut„m. De ce protesta˛i de la informa˛ie?

La pagina 17, art. 99 punctul. c.1. — î...se exercit„ de pre∫edintele Œnaltei Cur˛i de Casa˛ie ∫i Justi˛ie“, nu de vicepre∫edinte. Este scris gre∫it ∫i nici nu se poate. Vicepre∫edintele prezideaz„ completul de 9 ∫i nu poate s„ exercite ∫i ac˛iunea, s„ prezideze ∫i judecata. E scris gre∫it. Deci Ón loc de îvicepre∫edintele Œnaltei Cur˛i....“, îde pre∫edinte“.

E o gre∫eal„ de dactilografiere.

Penultima observa˛ie. La art. 102, textul trebuie mutat la art. 91, ca alineate 2 ∫i 3. Nu-∫i g„se∫te locul la tranzitorii. Este Ónscris din gre∫eal„ de staff Ón acest loc.

Iar, la acela∫i articol 102 alin. 3, date fiind gre∫elile de re˛inere ∫i dactilografiere, îŒn caz de infrac˛iune flagrant„, judec„torii ∫i procurorii“, ∫i magistra˛ii asisten˛i au acela∫i regim juridic. Deci trebuie completat î∫i magistra˛ii asisten˛i pot fi re˛inu˛i ∫i supu∫i perchezi˛iei“. îMinistrul justi˛iei sau, dup„ caz, pre∫edintele Œnaltei Cur˛i de Casa˛ie ∫i Justi˛ie va informa neÓnt‚rziat Consiliul Superior....“

Iar ultima propozi˛ie cade, pentru c„ nu mai are ra˛iune: îDispozi˛iile tranzitorii prev„zute la alin. 2 se aplic„ Ón mod corespunz„tor...“ Trebuie eliminat acest text.

Ave˛i r„bdare!

## **Doamna Norica Nicolai**

**:**

Mai are?

## **Domnul Ion Predescu:**

Nu mai are. Mai sunt.

™i nu mai sunt. Acestea au fost toate preciz„rile pe care am ˛inut s„ le facem la amendamentele admise, pentru a fi avute Ón vedere Ón cadrul dezbaterilor generale ∫i Ón dezbaterile pe articole. ™i cine se sup„r„ se sup„r„ inutil.

## Mai avem.

La art. 97, pagina 15, alin. 2. V„ rog s„ urm„ri˛i textul. îAc˛iunea disciplinar„ se exercit„ de ministrul justi˛iei“ — deci, ∫i pentru judec„tori, ∫i pentru procurori — ∫i v„ rog s„ completa˛i: î... iar pentru procurori, ∫i de procurorul general al Parchetului de pe l‚ng„ Œnalta Curte de Casa˛ie ∫i Justi˛ie“.

Aceasta e precizarea ∫i completarea: îiar pentru procurori, ∫i de...“

## **Domnul Eckstein-Kovács Péter**

**:**

Asta schimb„ esen˛ial textul.

## **Domnul Frunda György**

**:**

Aceasta este problem„ de fond.

Mul˛umesc.

Doamna senator Norica Nicolai.

## Domnule pre∫edinte,

Grupul parlamentar liberal v„ solicit„ retrimiterea acestui raport la comisie. Dincolo de o serie de gre∫eli de dactilografiere ∫i de exprimare, pe care le-am fi putut Ón˛elege, constat„m c„ suntem Ón prezen˛a unor amendamente care nu sunt argumentate ∫i nu se g„sesc Ón raportul cu care plenul Senatului a fost sesizat.

Ca atare, credem c„ este nevoie s„ revenim la procedura de redactare corect„ a acestor rapoarte, Ón

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 170/27.XII.2003 a∫a fel Ónc‚t plenul s„ voteze Ón cuno∫tin˛„ de cauz„ ∫i s„ nu Óncerc„m ca pe calea argument„rii unor gre∫eli de dactilografiere s„ schimb„m Ón fond ceea ce s-a dezb„tut Ón Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri.

Deci v„ solicit„m s„ supune˛i la vot trimiterea raportului la comisie, pentru modificarea lui ∫i, eventual, dac„ se impune, o nou„ dezbatere Ón comisie.

Domnul senator Frunda.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Stimat„ doamn„ ministru,

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Cred ∫i eu c„ este cazul retrimiterii raportului la comisie, pentru c„ Ón dou„ din numeroasele explica˛ii ale domnului senator Predescu este vorba despre probleme de fond, nu despre erori materiale.

Am fost foarte atent la ce a enumerat Domnia sa, ∫i cel pu˛in la problema ac˛iunii disciplinare, unde doamna ministru a ridicat problema procurorului general, este o problem„ de esen˛„, de fond, care nu se poate corecta aici, pe picior, propun‚ndu-se o alt„ variant„.

Este o decizie politic„ foarte important„. Œn primul r‚nd, juri∫tii — dar cred c„ este o decizie politic„ — care suntem aici, mul˛i dintre noi consider„m c„ aceast„ ac˛iune nu trebuie s„ fie nici a ministrului justi˛iei, nici a procurorului general, ci a Consiliului Superior al Magistraturii, prin oamenii pe care Ói desemneaz„ Ón acest sens.

Dup„ p„rerea mea, este o problem„ foarte important„, este o problem„ de euroconformizare a acestei legi. Nu poate fi Ón acela∫i timp ∫i membru al Guvernului, ministrul justi˛iei, ∫i membru al Guvernului sau parte a Executivului procurorul general, ∫i parte Ón Consiliul Superior al Magistraturii, ∫i el s„ propun„ angajarea, eliberarea din func˛ie sau sanc˛ionarea judec„torului, a magistratului respectiv. Deci e o problem„ de fond. Aceasta implic„ acest lucru.

Iar la articolul 102, alineatele 2 ∫i 3, pe care le-a spus domnul Predescu, nu este vorba doar de alinierea acesteia la dispozi˛ii tranzitorii sau Ón alt„ parte a acestui proiect de lege, ci este vorba despre fondul problemei.

E de mutare. Acolo am cerut mutarea la...

De aceea vreau s„-l lini∫tesc pe stimatul domn senator Predescu, pe care Ól respect — noi suntem prieteni —, c„ nu sunt deloc sup„rat. Dimpotriv„, Ói mul˛umesc pentru c„ ne d„ posibilitatea discut„rii pe fond a acestei probleme. Cred c„ asta trebuie s„ facem.

V„ mul˛umesc.

Dac„ mai sunt alte interven˛ii? Domnul senator Bela∫cu.

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

™i eu m„ raliez antevorbitorilor. Œntr-adev„r, a∫a se Ónt‚mpl„ atunci c‚nd punem raportul Ón casete cu 5 minute Ónainte.

Deci se impune neap„rat s„ revin„ la comisie ∫i s„ rezolv„m problemele Ón comisie. V„ mul˛umesc.

O explica˛ie... o precizare...

Da, v„ rog!

## **Domnul Ion Predescu:**

Ac˛iunea disciplinar„ nu poate fi exercitat„ de Consiliul Superior al Magistraturii — domnul senator Frunda, dac„ sunte˛i atent —, pentru c„ aceast„ autoritate judec„ ac˛iunea disciplinar„ ∫i nu poate fi ∫i sesizator ∫i judec„tor, ∫i...

Nu, nu... Sunte˛i Óntr-o grav„ eroare.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

Stima˛i colegi, s„ Ón˛eleg c„ au fost...

Eu v„ dau dreptul la replic„, dar am Ón˛eles c„ deja a˛i Ónceput s„ discuta˛i amendamentele ∫i deci Ónseamn„ c„ s-au finalizat dezbaterile generale.

Corect. Corect, dar, domnule pre∫edinte, cunosc‚ndu-v„ sim˛ul de dreptate ∫i egalitate, nu e normal ca domnul Predescu s„ sus˛in„ un punct de vedere ∫i s„ r„m‚n„ f„r„ un r„spuns Ón acest domeniu. Deci institu˛ia inspectorilor ministrului, procurorului este dep„∫it„ Ón Uniunea European„.

Domnule Predescu, ∫ti˛i ∫i dumneavoastr„, ∫i domnul Roibu, ∫tiu ∫i eu...

Nu are nici o leg„tur„.

... Consiliul Superior al Magistraturii are un corp disciplinar de jurisdic˛ie ∫i are un corp special de control, de inspectori. Oricare pre∫edinte de curte de apel, oricare membru al Consiliului Superior al Magistraturii poate ridica problema, Ó∫i trimite inspectorii proprii, nu ai ministerului, nu ai Parchetului General, care fac un

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 170/27.XII.2003 raport, iar Consiliul Superior al Magistraturii hot„r„∫te asupra acestui lucru. A∫a este, dac„ vrem Óntr-adev„r s„ avem o justi˛ie independent„, Ón care s„ nu se amestece Executivul.

Continu‚nd ideea doamnei ministru — pe care eu personal o apreciez, am un mare respect fa˛„ de d‚nsa —, are dreptate. Nu se discut„ la nivelul persoanelor, al ministrului actual, al procurorului general actual, ci ca principiu, ce este bine: dup„ 14 ani, s„ facem aceast„ separa˛ie a puterilor sau s„ l„s„m tot a∫a, un amestec foarte aleatoriu ∫i foarte subiectiv?

V„ mul˛umesc.

Stima˛i colegi, Ón primul r‚nd...

Domnule pre∫edinte... Domnule pre∫edinte...

Numai pu˛in. V„ rog frumos!

Nu e vorba de cercetare disciplinar„...

Domnule senator, v„ rog frumos s„ a∫tepta˛i!

Deci prima chestiune. Aceste preciz„ri f„cute de domnul senator Predescu nu sunt elemente de noutate. Sunt chestiuni care s-au discutat Ón Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri. Acel amendament este, de fapt, ad„ugat la solicitarea Parchetului General, legat de ac˛iunea disciplinar„, ∫i nu este al Ministerului Justi˛iei. Este acceptat Ón Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri. Deci v-a∫ ruga s„ v„ pronun˛a˛i, Ónainte de a supune votului, exclusiv cu privire la cererea formulat„ de c„tre cei doi colegi, privind necesitatea retrimiterii la comisie. Nu pe alte chestiuni.

## **Domnul Ion Predescu:**

Nu se justific„ cu nimic. Sunte˛i Ón eroare.

V„ rog, punctul de vedere al Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri. Sunt elemente de noutate sau sunt chestiuni care s-au discutat Ón Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri... de zece ori...

V„ rog, punctul de vedere al ministerului.

Deci sunt chestiuni care s-au discutat, amendamentele le ave˛i, deci nu sunt chestiuni noi, ca s„ r„spund la prima chestiune.

A doua chestiune. V„ rog, suntem Óntr-un termen, ∫i a∫a Ón Ónt‚rziere cu acest statut, eu v„ rog foarte mult s„-l discut„m.

Domnului senator Frunda Ói voi r„spunde dup„ ce se tran∫eaz„ aceast„ chestiune sau acum? Cum Ómi permite˛i?

Cum crede˛i. Eu cred c„ dup„ aceea, pentru c„ oricum vom discuta mult pe acel amendament.

Dup„ aceea, da. P‚n„ plec a∫ vrea s„ r„spund la aceste chestiuni.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

S„ ne pronun˛„m prin vot, stima˛i colegi.

Eu sunt obligat s„

Stima˛i colegi,

Supun votului dumneavoastr„ solicitarea venit„ din partea Grupului P.N.L., Ón sensul restituirii proiectului de lege la Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri.

V„ rog s„ vota˛i.

Solicitarea a fost respins„, Óntrunind 46 de voturi pentru, 49 voturi Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere.

Ave˛i cuv‚ntul, doamna ministru. V„ rog s„ r„spunde˛i pe acea chestiune legat„ de ac˛iunea disciplinar„.

Domnul senator Frunda, vreau s„ v„ spun c„, par˛ial, suntem de acord, par˛ial, nu.

Proiectul de lege a fost elaborat cu consultan˛„ european„, este v„zut la Bruxelles ∫i are drept comparat pe mas„. ™tiam c„ diploma mea Ón drept comparat nu va fi suficient„ ca argument ∫i de aceea tabelele noastre comparative de drept comparat v„ arat„ c„ Ón toate ˛„rile Uniunii Europene, cu excep˛ii minore, avizul ∫i ac˛iunea disciplinar„ sunt ale ministrului justi˛iei.

Ministerul Justi˛iei Ó∫i p„streaz„ corpul de inspec˛ie, dar Consiliul Superior al Magistraturii este dotat ∫i el cu un corp de inspec˛ie, pentru ca ele s„ se fac„ Óncruci∫at, ∫i este foarte bine s„ fie a∫a, pentru ca s„ realiz„m un echilibru absolut Óntre cele dou„ tendin˛e ∫i ca s„ se ajung„ Óntotdeauna la o solu˛ie echitabil„. Deci este o fals„ impresie.

C‚nd eu l-am Óntrebat pe lordul cancelar Ón Anglia cine nume∫te judec„torii la Curtea Suprem„, mi s-a r„spuns: îCe Óntrebare e asta? BineÓn˛eles c„ eu.“ ™i pot s„ continui cu exemplele.

Deci eu sunt pe pozi˛ia unor reduceri drastice ale atribu˛iilor ministrului justi˛iei, nu p‚n„ acolo Óns„ a anihila ∫i ceea ce r„m‚ne, Óntr-adev„r, un principiu de drept, pentru c„, dac„ Consiliul Superior al Magistraturii este organul care judec„ ac˛iunea disciplinar„, nu poate fi

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 170/27.XII.2003 titular. Asta e, f„r„ doar ∫i poate. Nu are cum s„ fie titularul ac˛iunii disciplinare. A∫a este Ón toate ˛„rile. V„ putem aduce elemente de drept comparat Ón aceast„ privin˛„, dac„ ele au o anumit„ for˛„.

Deci invoc„m sau nu invoc„m argumente, modele de Uniune European„, dar, c‚nd avem Ón fa˛„ textele, noi v„ putem argumenta c„ Ón aceast„ situa˛ie nu avem cum, nici juridic, nici politic ∫i nici pe elemente de drept comparat, s„ sus˛inem o alt„ tez„.

V„ mul˛umesc.

Da, ∫i eu v„ mul˛umesc. Dori˛i drept la replic„? V„ rog, dou„ minute.

Mul˛umesc, doamna ministru, pentru explica˛iile date. Totu∫i r„m‚n, Ón principiu, pe pozi˛ia mea, deschis la un dialog constructiv, pentru o mai bun„ justi˛ie Ón Rom‚nia. Cred c„ exemplul pe care mi l-a˛i dat cu privire la Marea Britanie nu este relevant, pentru c„ sistemul juridic englezesc este complet diferit de cel al Uniunii Europene, deci este un exemplu _pro domo_ , exact ca ∫i cum a∫ da un exemplu din jurisdic˛ia american„, care nu are relevan˛„ Ón Uniunea European„.

Œn schimb, cred eu c„ ∫i din punct de vedere al practicianului este foarte important„ pozi˛ia pe care o prezenta˛i, nu numai a eminentului om care este specializat Ón drept interna˛ional, pentru c„ judec„torul din Rom‚nia, Ón ultimii 14 ani, s-a confruntat cu multe situa˛ii Ón care activitatea lui a fost blocat„, Óngreunat„ uneori, datorit„ unor inspec˛ii nelalocul lor sau unor inspec˛ii care dinainte aveau un scop bine determinat.

™tiu c„ a˛i avut consilieri din dreptul francez ∫i ∫tiu c„, dup„ p„rerea mea, francezii Óncearc„ ni∫te experien˛e pe noi, pe care ar trebui s„ le Óncerce Ón primul r‚nd pe pielea lor. ™i m„ g‚ndesc s„ v„ dau un exemplu, cu toate c„ este punctul urm„tor pe ordinea de zi, aceast„ admisibilitate a recursului Ón dou„ trepte, Ón principiu ∫i, pe urm„, pe motive de recurs, este — ∫tim am‚ndoi — Ón principiu, admisibil doar Ón cur˛ile interna˛ionale, nu Ón cur˛ile na˛ionale, unde doar francezii fac o excep˛ie.

Œn ceea ce prive∫te Consiliul Superior al Magistraturii, leg„tura dintre Ministerul Justi˛iei ∫i Consiliul Superior al Magistraturii, tot sistemul german ∫i nordic, Germania, Austria, Beneluxul, Finlanda, Norvegia, nu accept„ sistemul pe care mi-l spune˛i dumneavoastr„ ∫i nici...

V„ rog, atunci, haide˛i s„ cerem, Óntr-adev„r...

Germania nu are Consiliu Superior al Magistraturii....

Nu are Consiliu Superior al Magistraturii, este o alt„ construc˛ie, dar are acela∫i sistem...

Nu-l are...

Nu sub aceast„ denumire, ca s„ fiu foarte exact...

Nu-l are deloc...

Œl are...

Avem ∫i consilieri germani...

M„ scuza˛i. Œn sistemul german exist„ un control disciplinar al judec„torilor, control care se face de c„tre corpul judec„torilor, chiar dac„ are un alt nume. Nu se face de ministru nici la nivel de land, nici la nivel federal. Aceasta este o sus˛inere pentru care pot pune un pariu cu dumneavoastr„ ∫i putem s„ verific„m. Este bine.

Dar eu m„ bucur de aceste discu˛ii, au fost doar un preambul la discu˛iile generale, iar la amendamentele pe articole, domnule pre∫edinte, voi cere atunci, Óntr-adev„r, un material comparativ al ˛„rilor din Uniunea European„. V„ mul˛umesc.

Da, v„ mul˛umesc.

Declar deschise dezbaterile generale.

Procedur„, domnule pre∫edinte...

V„ rog frumos. Ce procedur„, dac„ mai Ónainte s-a pus la vot... S-a stabilit prin vot ca s„ continu„m dezbaterile...

V„ rog, da˛i-mi cuv‚ntul.

Votul acesta nu poate anula regulamentul. Nu este nimeni mai presus de lege. Sunt texte care nu au fost discutate ∫i nu au fost votate Ón comisie.

Dac„ facem astfel de precedente, d„m exemplu perfect ∫i foarte bun electoratului c„ noi, noi, ne Ónc„lc„m propria lege.

Deci, dac„ dumneavoastr„ pune˛i Ón discu˛ie amendamente, modific„ri care nu au fost discutate Ón comisie, nu au fost votate...

Domnule senator, eu Ón˛eleg c„ v„ gr„bi˛i s„ se termine sesiunea...

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 170/27.XII.2003

Nu m„ gr„besc. Nu, nu. Eu stau p‚n„ c‚nd dori˛i dumneavoastr„...

Observ. Din momentul Ón care cere˛i s„ fie returnat„ la comisie... Deocamdat„, intr„m Ón dezbateri generale, nu v„ sup„ra˛i...

Eu nu accept s„ se Óncalce regulamentul. Atunci, nu discut„m nici o modificare f„cut„ la raport. Atunci, accept s„ fac discu˛ia pe amendamentele scrise Ón raport, admise ∫i respinse, dar f„r„ nici o modificare.

Dac„ dori˛i ∫i accepta˛i regulamentul, l-a˛i acceptat, l-a˛i votat, este egal pentru toat„ lumea, ∫i eu nu cred c„ trebuie s„ d„m un asemenea exemplu.

Deci dumneavoastr„ a˛i f„cut un vot ∫i — cu majoritatea, cu 46 de voturi, o ave˛i — a˛i hot„r‚t s„ r„m‚n„ Ón discu˛ie. Dar asta nu Ónseamn„ c„ se poate Ónc„lca regulamentul Ón continuare. R„m‚ne Ón discu˛ie, dar f„r„ acele amendamente.

Da, mul˛umesc.

Declar deschise dezbaterile generale.

Rog punctul de vedere al grupurilor parlamentare. Grupul parlamentar P.S.D, domnul senator Antonie Iorgovan.

Ave˛i cuv‚ntul. V„ rog s„ veni˛i la tribun„.

Domnule pre∫edinte, Domnule ministru, Doamnelor senatori,

Domnilor colegi,

Este Ón afar„ de orice Óndoial„ c„ aceast„ dezbatere este o dat„ care va r„m‚ne Ón istoria Parlamentului Rom‚niei. Suntem Óntr-un plin proces de a∫ezare a legisla˛iei Rom‚niei Ón matca legisla˛iei ˛„rilor membre Ón Uniunea European„ ∫i Ón filonul reglement„rii care vine de la nivelul Uniunii Europene.

Probabil c„ este prima lege de substan˛„, cardinal„, spunem noi, prima lege care dezvolt„ principiile Constitu˛iei, care este discutat„ Ón Parlamentul Rom‚niei dup„ revizuirea Constitu˛iei. Vor urma ∫i altele, ne a∫teap„ o munc„ grea, foarte grea, dar trebuie s„ o ducem, dac„ suntem aici ∫i dac„ dorim ca mandatul nostru s„-l Óncheiem a∫a cum se cuvine s„-l Óncheiem.

Sigur c„ se poate discuta, nu a∫ vrea s„ profit de ocazie s„ declan∫ez o discu˛ie Óntre noi, Óntre profesioni∫tii dreptului. Se poate discuta ∫i pe ideea pe care a sugerat-o colegul Frunda, se poate discuta ∫i pe alt„ idee, vreau s„ spun c„, Óntr-un anume fel, noi acum relu„m discu˛iile pe care le-am avut Ón Comisia de revizuire a Constitu˛iei ∫i chiar Ón Camere cu prilejul revizuirii Constitu˛iei, pentru c„ problema Consiliului

Superior al Magistraturii ∫i a rela˛iei dintre Consiliul Superior al Magistraturii ∫i instan˛ele judec„tore∫ti este Ónainte de toate acolo rezolvat„. Noi plec„m, de altfel, de la principiile constitu˛ionale. ™i nu am ajuns u∫or. Nu s-a ajuns u∫or la solu˛ia din Constitu˛ia Rom‚niei.

Nu s-a ajuns u∫or Ón ceea ce m„ prive∫te. Am cedat cu mare greutate, mi-am retras amendamentul, se ∫tie c„ am avut un amendament, dac„ este bine, m-am Óntrebat, ∫i nu discut„m persoane, discut„m principii, Constitu˛ia ∫i rolul ministrului justi˛iei, rolul sub aspect constitu˛ional legat de Consiliul Superior al Magistraturii, acest rol nu este legat nici de fo∫tii mini∫tri, nici de actualul ministru, nici de viitorii mini∫tri. Este un rol care vizeaz„ o institu˛ie, ministrul justi˛iei.

M-am Óntrebat. E bine s„ fie Ón Consiliul Superior al Magistraturii? Au fost argumente Óntr-un sens, au fost argumente Ón alt sens. Am ajuns la concluzia, deocamdat„, c„ trebuie s„ fie acolo.

V„ mul˛umesc, domnule senator.

Invit la tribun„ reprezentantul Grupului parlamentar P.R.M,. domnul senator Aron Bela∫cu.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Desigur, m-am raliat colegilor dinainte pentru c„ acele defec˛iuni care au ap„rut Ón raport se puteau rezolva mai bine Ón comisie, Óns„, av‚nd Ón vedere c„ Statutul magistra˛ilor ∫i adoptarea acestui proiect de Lege a Statutului magistra˛ilor este o problem„ de interes na˛ional, punctul de vedere al Partidului Rom‚nia Mare este c„ va trebuie s„-l discut„m ast„zi.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc. Grupul parlamentar P.N.L.

Nimeni nu a contestat importan˛a acestei legi, sunt, Óns„, prevederi care ocolesc p‚n„ la urm„ filozofia ∫i interesul pe care to˛i Ól avem ca justi˛ia s„ devin„ independent„ din toate punctele de vedere, inclusiv politic. ™i Ón textul legii exist„ prevederi care duc ca aceast„ independen˛„ s„ fie doar formal„, declarativ„.

V„ dau un exemplu Ón leg„tur„ cu nominalizarea, propunerea candida˛ilor pentru Œnalta Curte de Casa˛ie ∫i Justi˛ie, ace∫tia sunt filtra˛i de o comisie ∫i numai aceast„ comisie poate s„ fac„ propuneri, ∫i din aceast„ comisie, evident, face parte ∫i ministrul.

Consider„m c„ dac„ exist„, Óntr-adev„r, interesul ∫i voin˛a politic„ de a se da Consiliului Superior al Magistraturii rolul pe care Ól merit„, atunci asemenea comisii de filtrare ∫i de aprobare, avizare politic„, nu Ó∫i au rostul.

Mai este o chestiune care ˛ine tot de mentalitate ∫i de voin˛„ politic„, este vorba de rolul asocia˛iilor profesionale Ón cadrul exercit„rii justi˛iei.

Acest rol este neglijat, ∫i din acest punct de vedere este o diferen˛„ foarte mare Óntre sistemul nostru ∫i ceea ce se aplic„ Ón str„in„tate. Motiva˛ia Ón comisie ∫i motiva˛ia domnului Ion Predescu, Ól citez pentru ca s„-mi r„spund„, este urm„toarea: dac„ se face adunare general„, ce s„-i mai Óntreb„m ∫i pe reprezentan˛ii asocia˛iilor de magistra˛i?

Trebuie Óntreba˛i, trebuie s„ participe, ei sunt parteneri, o asocia˛ie profesional„ are o form„ de conducere, are un rol anume Ón procesul respectiv, inclusiv Ón determinarea ∫i direc˛ionarea unor resurse bugetare.

Scoaterea ∫i eliminarea Asocia˛iei profesionale a magistra˛ilor, a oric„rei asocia˛ii profesionale a magistra˛ilor, din acest rol sigur este un punct negativ.

Vom Óncerca, ∫i rug„mintea noastr„ este s„ privim foarte atent fiecare articol Ón parte, s„ amend„m ∫i s„ ne ajuta˛i Ón a face o lege mai bun„.

Œnc„ o dat„ spun, nu vom accepta nici o modificare peste regulament sau Ómpotriva regulamentului, a∫a cum s-a cerut mai Ónainte.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

Mul˛umesc.

Grupul parlamentar P.D., dac„ dore∫te s„ intervin„? Dac„ nu sunt interven˛ii, Grupul parlamentar U.D.M.R. V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

## **Domnul Eckstein** _**-**_ **Kovács Péter:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Este un proiect de lege mult a∫teptat ∫i, Óntr-adev„r, este una dintre cele trei legi care vor fi apte de a face legisla˛ia noastr„ conform„ solicit„rilor ∫i exigen˛elor Uniunii Europene.

S-a lucrat, Óntr-adev„r, mult la acest proiect de lege ∫i au fost ascultate cam toate categoriile de magistra˛i, de asocia˛ii care au fost interesate Ón aceast„ lege, ∫i exist„ un interes deosebit din partea magistra˛ilor.

Este o lege care, Óntr-adev„r, a∫a cum a spus ∫i doamna ministru, ni se cere, dac„ vre˛i, cu insisten˛„. Dou„ sunt Ón momentul de fa˛„ solicit„rile primordiale fa˛„ de Parlamentul Rom‚niei: reforma administra˛iei ∫i reforma justi˛iei.

La reforma justi˛iei aceast„ lege este un pilon de baz„.

Legea, Ón principal, aduce elemente noi ∫i, zic eu, pozitive.

Totu∫i sunt c‚teva lucruri, din punctul nostru de vedere, inacceptabile. Vorbim de magistra˛i, ∫i aici a∫ vrea s„ vorbesc — Óntr-adev„r, s„ nu vorbesc Óntre noi, colegii juri∫ti, c„ noi le pricepem —,a∫ vrea s„ le spun mai direct, este vorba de magistra˛i Ón sensul prevederilor noastre constitu˛ionale: procurorii ∫i judec„torii. ™i ace∫tia sunt de mai multe categorii, dar aici procurorii sunt Ón ierarhie, sunt numi˛i de sus ∫i au un regim aparte. Grupul nostru parlamentar nu a avut prea multe obiec˛iuni fa˛„ de reglementarea acestui sistem. ™i sunt judec„torii, ∫i ei trebuie s„ fie independen˛i ∫i s„ elimin„m toate posibilit„˛ile de implicare ale Executivului/politicului Ón activitatea lor, ∫i aici au r„mas trei chestiuni Ón suspensie, amintite ∫i de antevorbitorii mei sau de unii dintre ace∫tia.

Una este numirea judec„torilor la Œnalta Curte de Casa˛ie. Aici se prev„d, ∫i foarte bine se prev„d Ón lege, condi˛iile Ón care cineva poate s„ accead„. Este o carier„ de judec„tor, judec„tor de scaun, cum se spune, care Óncepe de la Facultatea de ™tiin˛e Juridice, dup„ care Institutul Na˛ional al Magistraturii, dup„ care treci Ón ierarhie ∫i ajungi la curtea de apel ∫i judec„torii Œnaltei Cur˛i de Casa˛ie, prevede legea foarte bine, sunt selecta˛i pe baz„ de concurs Ón care ultimul cuv‚nt Ól are C.S.M.-ul. Dintre ace∫ti judec„tori, nu este chiar o m‚n„ de judec„tori, dar nu este nici un num„r exagerat de mare

Stima˛i colegi,

Dac„ aprecia˛i c„ se impune s„ mai discuta˛i Ón comisie, o s„ v„ propun acest lucru.

V„ rog, stima˛i colegi din Comisia juridic„ pentru numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri.

Domnule pre∫edinte, am Ón˛eles.

Colegul nostru ne-a solicitat ca s„-l ∫i asculta˛i, pentru c„ s-ar putea ca s„ se impun„ s„-i ∫i r„spunde˛i.

Œn concluzie, consider„m aceast„ lege absolut necesar„, apreciem aplecarea ini˛iatorului ∫i a comisiei de a scoate o lege care s„ ne fie de folos, dar este necesar a aduce unele amendamente care s„ fac„ aceast„ lege, Óntr-adev„r, una de baz„.

Mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

O consult pe doamna ministru dac„ dore∫te s„ r„spund„, urmare a interven˛iilor colegilor din grupurile parlamentare.

Din Grupul parlamentar P.D. nu a solicitat nimeni cuv‚ntul?

Nu.

Mul˛umesc.

Œn leg„tur„ cu propunerea judec„torilor la Ónalta Curte de Casa˛ie ∫i Justi˛ie, ea a fost dezb„tut„ pe larg, au fost argumente, au fost argumente aduse de to˛i colegii, domnul Eckstein-Kovács Péter ∫i domnul Nicolae-Vlad Popa ∫i-au sus˛inut punctele de vedere.

Comisia a decis sus˛inerea punctului nostru de vedere.

Nu a∫ vrea s„ se Ón˛eleag„ din expunerea, mai ales, a domnului senator Eckstein-Kovács Péter c„ nu ar fi suveran Consiliul Superior al Magistraturii, tot Consiliul Superior al Magistraturii este suveran Ón desemnarea judec„torilor la Curtea Suprem„ de Justi˛ie.

De altfel, vreau s„-i spun, chiar ieri am avut un caz Ón care o propunere f„cut„ pentru Curtea Suprem„ de Justi˛ie — dat fiindc„ votul este secret, nimeni nu ne obliga, dar votul este secret de acum, deja, pentru c„ Óncerc„m s„ preg„tim Consiliul Superior al Magistraturii pentru etapa care urmeaz„ —, o propunere nu a fost Ónsu∫it„.

Deci numai el este suveran. S-a discutat Ón comisii, ∫i vreau s„ v„ spun c„ argumentele nu au fost aduse numai din partea senatorilor care fac parte din partidul de guvern„m‚nt, ci ∫i din celelalte partide, eliminarea efectiv„ a ministrului justi˛iei din aceast„ comisie de filtru — care exist„ Ón multe situa˛ii — nu este o comisie de filtru, este o comisie de candidaturi.

S-a pornit pe ideea c„ acolo unde este un concurs, a∫a cum sunt toate regulile concursului, cu ni∫te comisii, care, practic, verific„ dac„ sunt Óndeplinite condi˛iile ∫i aduc pe masa Consiliului Superior al Magistraturii ni∫te propuneri ∫i din care face parte chiar pre∫edintele Cur˛ii Supreme, care este interesat direct Ón aceast„ chestiune, ∫i o a treia persoan„ de echilibru, pre∫edintele Cur˛ii Supreme, este o form„ care asigur„ un echilibru Óntre toate pericolele care exist„ ca s„ nu avem o cast„ Ónchis„, ca s„ nu avem fenomene de influen˛„, ca s„ echilibr„m ∫i ca, Ón final, numai Consiliul Superior al Magistraturii s„ fie cel care admite sau respinge candidaturile.

Aprecierile acestea, ∫i aceste modele se g„sesc Ón Uniunea European„. A continua s„ vedem tot timpul Ón prezen˛a unuia sau altuia..., Ónseamn„ c„ pa∫ii spre reform„, mai ales la nivelul mentalit„˛ilor, nu-i facem.

Da, v„ mul˛umesc, doamna ministru.

Declar Óncheiate dezbaterile generale.

Stima˛i colegi, avem dou„ posibilit„˛i: am discutat cu colegii din Comisia juridic„ pentru numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, Ón situa˛ia Ón care dumneavoastr„ nu aprecia˛i c„ aceste amendamente au fost discutate Ón cadrul comisiei, au fost agreate, dar nu se reg„sesc Ón raport, putem s„ rezolv„m aceast„ chestiune Ón dou„ modalit„˛i. Fie ca d‚n∫ii s„ renun˛e Ón a le sus˛ine — dar da˛i-v„ seama c„ facem o lege care nu este corect„, sunt anumite articole care sunt ∫chioape. De ce? Pentru c„ sunt anumite chestiuni care s-au omis. — sau ca Ón perioada pauzei de pr‚nz, de la 13,00 la 15,00, la Comisia juridic„ pentru numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri s„ se fac„ doar un raport suplimentar pe cele patru—cinci chestiuni, nu Ón sensul s„ scoatem legea de pe ordinea de zi, pe cele patru-cinci probleme, s„ fie trecute, pentru c„ eu am Ón˛eles c„ pe domnii senatori i-a deranjat cel mai mult faptul c„ rezult„ o serie de modific„ri, nu c„ nu s-au purtat discu˛iile pe texte Ón cadrul comisiei.

Dac„ vor fi acceptate sau nu vor fi acceptate de c„tre plenul Senatului aceste amendamente este alt„ chestiune. Problema este dac„ noi continu„m dezbaterile Ón mod corect.

Domnule pre∫edinte...

V„ rog.

## Stima˛i colegi,

Eu v„ propun urm„torul lucru: r„m‚nem cu ele Ón plen, deci sunt unele probleme de dactilografie, sunt unele aspecte pe care eu cred c„ nu mai are rost s„ le mai discut„m din nou Ón comisie. Dac„, totu∫i, este vreo problem„ deosebit„, putem s„ ne Ónt‚lnim, ∫i asta este o discu˛ie separat de ordinea de zi, ∫i atunci ne putem Ónt‚lni cu cei care au formulat unele amendamente ∫i le putem discuta, doar ca s„ avem o opinie clar„ pe zona respectiv„, dar f„r„ s„ mai convoc„m Comisia juridic„ pentru numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri.

V„ rog, domnul senator Ion Solcanu.

## Domnule pre∫edinte,

Au fost c‚teva observa˛ii ∫i mi se par justificate din partea domnului senator Nicolae-Vlad Popa ∫i din partea domnului senator Eckstein-Kovács Péter.

Eu nu v„d nici un impediment ca pe durata a dou„ ore colegii de la Comisia juridic„ pentru numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri s„ ia Ón discu˛ie exact aspectele care constituie puncte divergente, ∫i la ora 15,00 s„ relu„m lucr„rile exact pe aceste probleme.

™i pachetul de legi ini˛iate de Ministerul Justi˛iei. Sunte˛i de acord, doamna ministru?

Sigur c„ da, o s„ fie Óns„ doamna secretar de stat, pentru c„ eu trebuie s„ merg la Guvern.

Rug„mintea este s„ r„m‚n„ ∫i Ón pauza de la 13,00 la 15,00.

Da, sigur, pe tot parcursul.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

Stima˛i colegi,

Deci dup„ amiaz„ vom relua lucr„rile la ora 15,00 cu cele trei proiecte de lege de la punctele 22, 23, 24. Dac„ vom reu∫i...

Atunci rog Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri s„ ne Ónt‚lnim Ón sala noastr„ de ∫edin˛„ acum. Deci la ora 12,00 membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri ne Ónt‚lnim la etajul V.

V„ mul˛umesc.

La ora 13,00, domnule pre∫edinte, pentru c„ mai avem legi organice.

L„sa˛i-i s„ se Ónt‚lneasc„ acum...

P„i, continu„m dezbaterile...

Se poate? Nu v„ sup„ra˛i, sunt 36 de legi. Exist„ o Ón˛elegere foarte clar„ Óntre liderii grupurilor parlamentare c„ sesiunea se termin„ Ón momentul Ón care se termin„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 170/27.XII.2003 ordinea de zi, nu Ón momentul Ón care le retrimitem la comisii. Dac„ va fi cazul, lucr„m ∫i luni, ∫i mar˛i. Sunt colegi care au foarte mult chef de vorb„...

Da˛i-mi voie s„ reintr„m Ón ordinea de zi.

V„ propun s„ lu„m Ón dezbatere punctul 13 — proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 107/2003 privind modificarea ∫i completarea Legii nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de munc„ ∫i boli profesionale.

Comisia sesizat„ Ón fond: Comisia pentru munc„, familie ∫i protec˛ie social„.

Invit colegii senatori Ón sal„.

V„ rog, ave˛i cuv‚ntul, domnule secretar de stat.

## **Domnul Ion Giurescu —** _secretar de stat Ón Ministerul Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei_ **:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Prezentul proiect de lege are ca obiect de reglementare modificarea ∫i completarea Legii nr. 346/2003 privind asigurarea pentru accidente de munc„ ∫i boli profesionale, viz‚nd Ón principal corelarea cu acte normative ap„rute ulterior, preluarea acestei activit„˛i de c„tre Casa Na˛ional„ de Pensii ∫i Alte Asigur„ri Sociale ∫i prelungirea termenului de intrare Ón vigoare p‚n„ la 1 ianuarie 2005. Ministerul Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei sus˛ine proiectul de lege Ón forma adoptat„ de Camera Deputa˛ilor.

Da, v„ mul˛umesc.

O invit pe doamna senator s„ prezinte punctul de vedere al comisiei.

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi.

Œn urma dezbaterilor Ón Comisia pentru munc„, familie ∫i protec˛ie social„ s-a decis adoptarea unui raport de admitere a proiectului de lege Ón forma transmis„ de Camera Deputa˛ilor.

Men˛ionez c„ exist„ un amendament respins. Amendamentul apar˛ine Comisiei pentru s„n„tate, ecologie, tineret ∫i sport. Acest amendament nu a fost Ónsu∫it de reprezentan˛ii Guvernului, dar supus la vot Ón cadrul comisiei el a fost respins.

V„ mul˛umesc.

Da, mul˛umesc

V„ consult dac„ dori˛i s„ interveni˛i la dezbateri generale.

V„ rog, domnul senator Paul P„curaru.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Chiar dac„ nu va suscita un interes precum Statutul magistra˛ilor, suntem Ón fa˛a unui proiect de lege, unei ordonan˛e care are ∫i ea o importan˛„ deosebit„, pentru c„ aduce atingere, pe de o parte, construc˛iei institu˛ionale legate de asisten˛a ∫i protec˛ia social„ Ón Rom‚nia, pe de alt„ parte, c‚torva mii de accidente de munc„ ∫i de boli profesionale pe care Rom‚nia le Ónregistreaz„ Ón momentul de fa˛„.

Pentru a Ón˛elege mai bine tema pus„ ast„zi Ón discu˛ie vom ∫ti c„ Ón 2002, prin Legea nr. 346/2002, Guvernul ∫i Parlamentul sigur a aprobat Legea privind asigur„rile pentru accidente de munc„ ∫i boli profesionale. Aceast„ lege a suportat deja o prim„ modificare prin Ordonan˛a Guvernului nr. 147/2002, atunci c‚nd au fost modificate drepturile financiare Ón defavoarea accidenta˛ilor ∫i a celor care sufer„ de boli profesionale cu 20 %, motiv pentru care amendamentul Comisiei pentru s„n„tate, ecologie, tineret ∫i sport a Óncercat s„ corecteze acest lucru, adic„ s„ readuc„ drepturile la forma lor ini˛ial„.

Nu voi intra Ón Óntreaga prezentare a Legii nr. 346/2002, ce Ónseamn„ ea ∫i de ce era important s„ se fac„. Singurul lucru pe care vreau s„-l spun este c„ legea a fost proiectat„ cu asisten˛„ extern„, cu program PHARE, c„ s-a muncit un num„r de ani ca acest proiect s„ fie realizat, ∫i finalmente legea avea ni∫te termene de punere Ón aplicare, de construc˛ie. Termenul limit„ al legii era 1 ianuarie 2004. Deci, conform prevederilor Legii nr. 346/2002, Óntre 1 ianuarie 2003 ∫i 1 ianuarie 2004 se f„cea colectarea fondurilor contribu˛iilor pentru riscul de accidente — 0,5 % —, ∫i Óncep‚nd cu 1 ianuarie 2004 trebuia creat„ institu˛ia, institu˛ia, repet, cu atribu˛iile specifice, Fondul Na˛ional de Asigurare pentru Accidente, denumit„ Fondul Na˛ional.

Din p„cate, suntem Ón fa˛a unui e∫ec al politicii guvernamentale Ón acest subiect, ∫i faptul c„ Guvernul solicit„ o am‚nare de un an este expresia punctual„ ∫i f„r„ nici un fel de echivoc c„ Guvernul nu ∫i-a Óndeplinit aceste obliga˛ii, deci c„ Ón cursul anului 2003 nu a reu∫it s„ creeze institu˛ia corespunz„toare. Dac„ vom prezenta statisticile care vizeaz„ aceast„ problem„ Ón Rom‚nia, vom constata c„ noi ne Ónt‚lnim cu o situa˛ie paradoxal„. Pe de o parte, locurile de munc„ scad, iar pe de alt„ parte, accidentele de munc„ ∫i bolile profesionale cresc. Asta Ónseamn„ c„ nevoia de a solu˛iona aceast„ problem„ era mai mult dec‚t imperioas„. Nu voi intra Ón detalii — c‚t cost„ un accident de munc„, c‚t este durata de Óntrerupere de activit„˛ii, o serie Óntreag„ de indicatori care sunt calcula˛i pe plan mondial, pe plan european ∫i la inciden˛a c„rora Rom‚nia, din p„cate, atinge cota de sus, pragul de sus, Óntotdeauna, mai pu˛in suportul financiar — voi spune, deci, c„ o prim„ problem„ care o are aceast„ ordonan˛„, peste care nu cred c„ este chiar oportun s„ trecem cu mare lejeritate, este cea privind o nereu∫it„ institu˛ional„ precis„.

Da, mul˛umesc.

Œl invit la tribun„ pe domnul senator Corin Penciuc. Ave˛i cuv‚ntul.

A vorbit din partea P.N.L.-ului.

B„nuiesc c„ din partea Comisiei pentru s„n„tate, ecologie, tineret ∫i sport, pentru c„ au avut un amendament respins.

Da, din partea Comisiei pentru s„n„tate, ecologie, tineret ∫i sport.

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Legea nr. 346/2002 este indiscutabil o lege important„, ea reglement‚nd situa˛ia unor persoane aflate Ón dificultate, cele care au suferit un accident sau cele care sufer„ de boli profesionale.

Œn discu˛iile avute la comisie am constatat faptul c„ complet„rile ar trece Óntr-o oarecare m„sur„, dar Ón ceea ce prive∫te modificarea normei care prevede o modificare a cuantumului indemniza˛iei ea este inacceptabil„, din punctul nostru de vedere, pentru dou„ chestiuni esen˛iale.

Œn primul r‚nd, o persoan„ aflat„ Ón situa˛ia prev„zut„ de lege are clar necesit„˛i mult mai mari at‚t din punct de vedere a medicamentului ∫i a serviciilor medicale ∫i, Ón al doilea r‚nd, Ón ceea ce prive∫te cheltuieli de hran„ ∫i alte tipuri de cheltuieli. Din acest punct de vedere nu exist„ nici o ra˛iune pentru care ordonan˛a s„ vin„ s„ sanc˛ioneze o persoan„ aflat„ Ón dificultate.

Œn al doilea r‚nd, m„ uime∫te faptul c„ Ón cadrul Comisiei pentru s„n„tate, ecologie, tineret ∫i sport responsabilii guvernamentali au acceptat formula, pretinz‚nd c„ nu exist„ o sarcin„ suplimentar„ asupra bugetului. V„d c„ la Comisia pentru munc„, familie ∫i protec˛ie social„ aceea∫i factori guvernamentali au cu totul alt„ pozi˛ie. V„d c„ prin motiva˛ie se cere s„ specific„m modul Ón care aceast„ modificare de norm„ greveaz„ bugetul. Eu spun c„ nu exist„ nici o grevare a bugetului din acest punct de vedere, mai ales datorit„ faptului c„ sistemul sanitar are o serie de perturba˛ii Ón momentul de fa˛„, iar Ón urm„torii 2—3 ani nu se prevede nici o posibilitate de ameliorare a acestei situa˛ii. Deci problemele care ˛in de actul medical acordat acestor persoane este discutabil, ˛in‚nd cont de o subfinan˛are cronic„ a sistemului. Or, lu‚nd ∫i din banii cet„˛eanului care se afl„ sub inciden˛a acestei legi, p„rerea mea este c„ Ónr„ut„˛im foarte mult starea acestor cet„˛eni ∫i este inclusiv un gest de ordin umanitar Ón a men˛ine, cel pu˛in la nivelul la care l-au avut, indemniza˛iile. Din acest punct de vedere eu v„ rog, stima˛i colegi, s„ accepta˛i formula avansat„ de c„tre Comisia pentru s„n„tate, ecologie, tineret ∫i sport, ˛in‚nd cont c„ cele dou„ elemente invocate Ón cadrul Comisiei pentru munc„, familie ∫i protec˛ie social„ nu stau Ón picioare.

Da, v„ mul˛umesc.

Dac„ nu mai sunt alte interven˛ii, Ól rog pe domnul secretar de stat s„ prezinte punctul de vedere Ón leg„tur„ cu observa˛iile f„cute.

Da, v„ mul˛umesc.

Œn primul r‚nd, nu exist„ o presiune a Uniunii Europene pe acest proiect de lege. Proiectul de lege a fost introdus Ón 1998 sau Ón 1999, dac„ ˛in minte, Ón Parlament, Ón Camera Deputa˛ilor, a fost adoptat anul trecut Ón forma pe care o modific„m acum prin ordonan˛„.

Deci nu exist„ un termen impus de Uniunea European„ Ón ceea ce prive∫te Ónceperea func˛ion„rii proiectului de lege.

Œn al doilea r‚nd, Ministerul Muncii, Familiei ∫i Solidarit„˛ii Sociale are la ora asta patru institu˛ii. M„ refer la inspec˛ia muncii, ∫omajul, casa de pensii ∫i direc˛ia de munc„. Nu cred c„ mai trebuia s„ mai facem Ónc„ o institu˛ie separat„ numai de dragul de a mai face o institu˛ie. Oricum riscul va fi asigurat, deci cel de al patrulea risc care va fi asigurat. ™i va putea fi foarte bine asigurat Ón modul Ón care am propus noi. Nu putea s„ mearg„ la Inspec˛ia Muncii ∫i am explicat asta ∫i Ón comisie. Acolo apare un conflict de interese. Inspec˛ia muncii e cea care controleaz„ efectiv ∫i care d„ amenzi ∫i sanc˛ioneaz„ pe cei care nu respect„ normele de protec˛ia muncii. Aici este vorba de altceva. E vorba despre o asigurare. Omul respectiv este preluat, i se pl„tesc drepturile ∫i a∫a mai departe p‚n„ la integrarea lui Ón munc„ sau, dac„ nu se poate, p‚n„ la trecerea pe o pensie de invaliditate.

Œn lume nu exist„ inspec˛ia muncii Ómpreun„ cu acest sistem de asigur„ri. Œn general, inspec˛ia muncii este format„ din func˛ionari publici, partea de agent de munc„ ∫i boli profesionale este format„ din oameni care nu sunt func˛ionari publici.

Œn ceea ce prive∫te amedamentul privitor la 100%, s„ ne Ón˛elegem, serviciile medicale sunt pl„tite, de aceea exist„ legea, deci omul respectiv este asigurat ∫i i se pl„tesc serviciile medicale. Un om care st„ acas„ ia tot c‚t ar sta la birou?! De aceea s-a pus 80%, facem protec˛ie social„, dar nici extreme. Asta nu mai este protec˛ie social„, dup„ p„rerea noastr„. I se pl„te∫te 80% pe perioada Ón care st„ ∫i, bineÓn˛eles, are asigurat tot ce Ónseamn„ spital, preg„tire, dac„ este nevoie, ∫i a∫a mai departe, p‚n„ c‚nd...

## Da, v„ mul˛umesc.

V„ consult dac„ sus˛ine˛i amendamentul respins, din partea comisiei?

Da.

V„ rog, punctul de vedere pe amendament.

Nu, nu suntem de acord.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

Reprezentan˛ii Executivului nu sunt de acord cu amendamentul existent Ón raport. V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i asupra amendamentului existent Ón raport, amendament respins de comisie. V„ rog s„ vota˛i.

Cu 39 de voturi pentru, 53 de voturi Ómpotriv„ ∫i nici o ab˛inere, amendamentul a fost respins.

Alte probleme mai sunt la proiectul de lege? Nu sunt. Domnul senator Ion C‚rciumaru cere eliberarea unei

liste cu acest vot, pentru Grupul parlamentar P.R.M.

V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot asupra raportului Óntocmit de Comisia pentru munc„, familie ∫i protec˛ie social„.

Raport adoptat de plenul Senatului cu 68 de voturi pentru ∫i 24 de voturi Ómpotriv„.

- Legea are caracter organic. Invit domnii senatori Ón sal„. Doamnelor ∫i domnilor senatori,

- V„ invit Ón sal„, pentru a putea vota.

Preciz‚nd caracterul organic al legii, Ól

- 7 ab˛ineri, proiectul de lege a fost adoptat.

La punctul 14 din ordinea de zi avem Ónscris proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 120/2003 pentru aprobarea demar„rii de c„tre Compania Na˛ional„ de Autostr„zi ∫i Drumuri Na˛ionale din Rom‚nia S.A a procedurii de negociere cu o singur„ surs„ cu firma Bechtel International Inc., Ón vederea Óncheierii contractului de proiectare, construire ∫i finalizare a autostr„zii Bra∫ov—Cluj—Bor∫.

- Comisia sesizat„ Ón fond, Comisia economic„. Œl invit pe domnul pre∫edinte B„dulescu.

Ave˛i cuv‚ntul, v„ rog s„ prezenta˛i punctul de vedere al Guvernului.

## **Domnul Marius Sorin Bota —** _secretar de stat_

_Ón Ministerul Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului_ **:**

Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Œndeplinirea proiectului de construire a unei autostr„zi Óntre Bucure∫ti ∫i Budapesta va constitui un prim pas spre conectarea fizic„ a ˛„rii noastre la spa˛iul dominat de NATO ∫i Uniunea European„, unde de˛inem un important rol politico-economic. Astfel, Ón urma semn„rii unei declara˛ii de inten˛ie pentru cooperarea Ón domeniul transportului de c„tre Guvernul Statelor Unite ale Americii ∫i Guvernul Rom‚niei, s-a hot„r‚t demararea unui amplu program pentru construirea autostr„zii Óntre Bucure∫ti ∫i Budapesta Óntr-o perioad„ de timp c‚t mai scurt„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 170/27.XII.2003 Bechtel International, Ón asociere cu ENKA, a r„spuns prompt interesului manifestat de Guvernul rom‚n ∫i a supus examin„rii acestuia o propunere av‚nd drept obiect conlucrarea Ón vederea construirii autostr„zii amintite.

Da, v„ mul˛umesc.

Œl rog pe domnul pre∫edinte Doru-Laurian B„dulescu, s„ exprime punctul de vedere al comisiei.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Stima˛i colegi,

Proiectul are ca obiect de reglementare aprobarea demar„rii de c„tre Compania Na˛ional„ de Autostr„zi ∫i Drumuri Na˛ionale din Rom‚nia a procedurii de negociere cu firma Bechtel International Ón vederea Óncheierii contractului de proiectare ∫i construire a autostr„zii Bra∫ov—Cluj—Bor∫.

Realizarea acestei autostr„zi, a∫ vrea s„ men˛ionez, domnule pre∫edinte ∫i stima˛i colegi, pe traseul Bra∫ov— Bor∫ ∫i legarea capitalei Rom‚niei cu Budapesta, respectiv cu Europa de Vest, este un deziderat na˛ional, dac„-mi permite˛i, aceast„ autostrad„ completeaz„, Ón mod logic, autostrada ce leag„ Bucure∫tiul de Bra∫ov ∫i continuarea p‚n„ la Constan˛a.

Men˛ionez c„ s-au primit avizele favorabile ale Consiliului Legislativ, ale Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci ∫i ale Comisiei pentru administra˛ia public„ ∫i administrarea teritoriului.

Ca urmare a celor prezentate, Comisia economic„ propune plenului Senatului adoptarea proiectului de lege, f„r„ amendamente.

Œn timpul actualei guvern„ri au fost mai multe hot„r‚ri de guvern ∫i ordonan˛e de urgen˛„ care au acordat f„r„ licita˛ie diverse lucr„ri sau achizi˛ii de materiale, tehnic„ militar„ ∫i a∫a mai departe.

Actuala ordonan˛„ de urgen˛„ le Óntrece de c‚teva ori pe toate celelalte la un loc, ca valoare.

Œntr-un domeniu Ón care exist„ toate facilit„˛ile, Ón care se impune competi˛ia, noi scoatem o ordonan˛„ de urgen˛„. De ce a fost nevoie ca Guvernul, Ón loc de a Óncuraja competi˛ia, s„ scoat„ o ordonan˛„ de urgen˛„ pentru realizarea acestei investi˛ii. Probabil c„ este greu de explicat, dar eu a∫ a∫tepta un r„spuns din partea reprezentantului Guvernului. Probabil c„ este un substrat care nou„ ne scap„.

Domnule pre∫edinte,

Aceast„ ordonan˛„ de urgen˛„, dac„ va fi adoptat„, va constitui Ónc„ o lovitur„, Ónc„ o piedic„ Ón calea acord„rii de c„tre Uniunea European„, Rom‚niei, a statutului de economie de pia˛„ func˛ional„. Va fi o bil„ neagr„, probabil, decisiv„.

Guvernul Rom‚niei dovede∫te prin acordarea unor investi˛ii de miliarde de dolari, f„r„ licita˛ie, unor firme alese pe anumite criterii c„ nu este interesat de respectarea unor principii elementare ale unei economii de pia˛„ func˛ionale, al c„rei statut nu-l avem, ∫i cu astfel de hot„r‚ri de guvern nu vom fi Ón stare s„-l c„p„t„m niciodat„.

Da, v„ mul˛umesc.

V„ consult dac„ dori˛i s„ interveni˛i la dezbateri generale?!

Domnul senator BÓciu.

Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Prin prezentul proiect de lege se dore∫te atribuirea unui proiect de miliarde de dolari f„r„ licita˛ie firmei Bechtel. Investi˛ia se realizeaz„ cu bani publici ∫i, conform legilor Ón vigoare, ast„zi, Ón Rom‚nia, trebuie realizat„ nu prin Óncredin˛are direct„, ci prin licita˛ie.

Ca s„ r„spund colegilor, le reamintesc, dac„ n-au fost Ón pas cu realit„˛ile vie˛ii economice ∫i sociale din Rom‚nia, c„ investitori serio∫i ∫i amatori pentru investi˛ii Ón infrastructur„ sunt cu sutele.

O declara˛ie a fostului ministru al transporturilor v-o reamintesc acum: îDomnilor, pentru orice investi˛ie Ón infrastructur„ Óntr-o or„ pot aduna peste o sut„ de investitori serio∫i care s„ asigure finan˛area. Totul este s„ am bun„voin˛a Guvernului.“

Mul˛umesc. Domnul senator Eckstein.

## Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Eu cred c„ antevorbitorul meu nu este chiar Ón tem„ Ón leg„tur„ cu obiectul acestei ordonan˛e de urgen˛„. Este vorba de garantarea unei sume. Nu este vorba c„ statul particip„. Pe de alt„ parte, exist„ investi˛ii care sunt dorite, dorite de mul˛i, ∫i exist„ alte investi˛ii pentru care trebuie s„ cau˛i cu lum‚narea s„ g„se∫ti un investitor. Este vorba de o sum„ enorm„ care trebuie investit„ pe acest tronson de autostrad„ ∫i foarte pu˛ini Ón lume au capacitatea financiar„ de a face fa˛„.

Bechtel este o societate de investi˛ii. El nu va face autostrada, el finan˛eaz„ aceast„ lucrare ∫i este, dac„ vre˛i, o ∫ans„ pentru noi c„ exist„ o astfel de firm„ care dore∫te s„ investeasc„ ∫i, practic, crede Ón dezvoltarea Rom‚niei pe termen mediu ∫i lung, pentru c„ este o investi˛ie de infrastructur„, ∫i, fiind vorba de acest domeniu, nu este una care se amortizeaz„ Ón c‚˛iva ani. Ca atare este o m„sur„ de sus˛inere dat„ de Guvernul Rom‚niei prin aceast„ ordonan˛„ de urgen˛„ ∫i, practic,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 170/27.XII.2003 s„ avem o leg„tur„ cu Europa de Vest este un interes al Óntregii ˛„ri ∫i cred c„ aceast„ opunere este una conjunctural„, pentru c„ nu cred c„ nici m„car P.R.M.-ul s„ se opun„ acestui lucru.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

Domnul senator Ion Solcanu dore∫te s„ pun„ o Óntrebare.

## **Domnul Constantin BÓciu**

**:**

Drept la replic„!

V„ rog, suntem la dezbaterea general„ a unei legi.

## Domnule pre∫edinte,

Œntr-adev„r, dac„ privim Ón urm„, la cei 14 ani scur∫i, guvernele care au fost Ón Rom‚nia au reu∫it s„ fac„ vreo 30 km de autostrad„ ∫i s„ repare, cu cheltuieli foarte mari, autostrada Pite∫ti—Bucure∫ti, cheltuind 120 milioane dolari pentru repara˛ii, exfoliindu-se la numai c‚teva luni de zile stratul de protec˛ie care a fost pus. Eu cred c„ este o chestiune extraordinar„ s„ putem Óncepe procedura de negociere, pentru c„ aceasta vot„m ast„zi, procedura de negociere, cu o singur„ surs„, cu firma Bechtel, pentru c„ aceasta ne ofer„ anumite condi˛ii.

Ceea ce nu Ón˛eleg aici, ∫i aceasta este ∫i Óntrebarea, Ón ordinea de zi scrie îproiectare, construire ∫i finalizare“. Cred c„ termenul de aici îfinalizare“ nu este cel corect. O s„ ne spun„ Executivul.

Da, mul˛umesc. Domnul senator Mihail Lupoi.

## **Domnul Mihail Lupoi:**

## Domnule pre∫edinte,

Am s„ Óncep prin a reaminti colegilor no∫tri de faimosul scandal... o alt„ mare firm„ de prestigiu, de a∫a-zis prestigiu, despre scandalul actual cu firma Halliburton din Irak privind livrarea de combustibil. Nu doresc s„ fie ∫i firma Bechtel vreodat„ implicat„ Óntr-un asemenea scandal, dar simplul fapt c„ este o mare firm„ nu este o garan˛ie c„ este cea mai indicat„ pentru a fi singura aleas„. Spun aceste lucruri pentru c„ Ón unul din numerele ziarului îRom‚nia Mare“ a ap„rut, la un moment dat, o afirma˛ie c„ lobbyul pe care un personaj din Statele Unite… nu am s„-i citez numele, ca s„ nu intr„m Ón discu˛ii ∫i conflicte diplomatice, a condi˛ionat sprijinul pentru integrarea Ón NATO de acordarea acestui contract.

Iat„ c„ dup„ c‚teva luni se confirm„ acea afirma˛ie ∫i a∫ vrea s„-i l„muresc pe to˛i cei care ne cred idio˛i c„ nu suntem, ∫i c„ abureala aceasta c„ nu dorim nu ∫tiu ce autostrad„…, noi dorim aceast„ autostrad„, dorim s„ ∫tim condi˛iile Ón care firma Bechtel este mai bun„ dec‚t

altele, Ón momentul Ón care statul rom‚n garanteaz„. Avem celebrul, faimosul, ultracunoscutul ∫i paramediatizatul scandal World Trade Center, Ón care tot statul rom‚n ne-a aburit c„ nu putem altfel s„ intr„m Ón Europa ∫i pl„tim de ne spetim acum la acea garan˛ie guvernamental„.

Deci categoric vom fi Ómpotriva acord„rii de garan˛ii guvernamentale f„r„ organizarea unei licita˛ii. Dumneavoastr„ pute˛i s„ face˛i ce dori˛i, dar atragem aten˛ia pe aceast„ cale ∫i celor de la Bechtel c„ nici un contract nu este b„tut pe veci Ón cuie ∫i c„ dac„ se va Ónt‚mpla s„ avem posibilitatea s„ lu„m m„suri, vom lua m„suri ca aceast„ autostrad„ s„ fie supus„ licita˛iei. At‚ta timp c‚t statul rom‚n, mic, mare, cu posibilit„˛i, f„r„ posibilit„˛i, cum este el, exist„ pe acest p„m‚nt ∫i garanteaz„ aceast„ investi˛ie, este dreptul nostru s„ alegem, ∫i ca s„ alegem trebuie s„ avem mai multe oferte. Acesta este punctul de vedere al Grupului P.R.M. ∫i al partidului, Ón general.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Constantin BÓciu**

**:**

Drept la replic„!

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

## Stima˛i colegi,

Dac„ continu„m dezbaterile a∫a, la fiecare proiect de lege... v„ rog, c‚te unul de la fiecare grup parlamentar. A˛i vorbit...

## **Domnul Constantin BÓciu**

**:**

Am dreptul la replic„...

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

Nu exist„ drept la replic„ la dezbateri generale, stimate colege ∫i stima˛i colegi. Haide˛i s„ fim serio∫i!

## **Domnul Constantin BÓciu**

**:**

Totu∫i, insist, domnule pre∫edinte.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

V„ rog, Grupul parlamentar al U.D.M.R., domnul senator Pete ™tefan.

P„i, a˛i vorbit dumneavoastr„, am dat cuv‚ntul domnului Mihail Lupoi — doi — ∫i acum solicita˛i al treilea drept la replic„.

V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

## **Domnul Pete ™tefan:**

## Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Eu nu a∫ vrea s„ Óncep prin a spune c„ o astfel de procedur„ ar fi o excep˛ie. Procedura de a acorda ∫i a negocia Ón mod direct cu o firm„ Ón anumite situa˛ii, mai ales Ón ceea ce prive∫te autostrada, nu este o excep˛ie. Toate guvernele practic„ acest lucru, trebuie s„ ∫tim acest lucru, exist„ o urgen˛„ ∫i o prioritate Ón ceea ce

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 170/27.XII.2003 prive∫te o astfel de investi˛ie, exist„ discu˛ii ∫i Ón˛elegeri bilaterale Óntre ˛„ri.

Ceea ce vot„m noi ast„zi, Ón viziunea mea, este o demarare a acestor negocieri. Acest lucru nu Ónseamn„ contractare, Ónseamn„ o demarare a acestor negocieri ∫i se poate Óncepe o astfel de discu˛ie cu o firm„ prin care s„ se vad„ dac„, Óntr-adev„r, corespunde sau nu corespunde acelor cerin˛e despre care este vorba.

V„ rog, domnul senator!

## **Domnul Pete ™tefan:**

Deci asta a fost o op˛iune ∫i cred eu c„ este o op˛iune a Guvernului Rom‚niei, care are dreptul s„ fac„ aceast„ op˛iune.

Noi vom sus˛ine acest proiect de lege.

Titlul proiectului de lege este referitor la proiectare, construire ∫i finan˛are sau finalizare? Eu a∫a am scris aici.

## **Domnul Marius Sorin Bota:**

Domnule pre∫edinte, este o eroare Ón titlu ∫i pe parcursul legii. Avem rug„mintea ca titlul s„ cuprind„ doar îproiectare ∫i construire“.

## **Domnul Constantin BÓciu**

**:**

™i finalizarea cine o face?

## **Domnul Marius Sorin Bota:**

Se subÓn˛elege.

## **Domnul Constantin BÓciu**

**:**

Dar nu se subÓn˛elege, uita˛i-v„ la con˛inutul amendamentului.

## **Domnul Constantin BÓciu**

**:**

Domnule pre∫edinte, v„ rog s„-mi da˛i cuv‚ntul pentru un minut!

Domnule senator... Da, ave˛i cuv‚ntul, dac„ chiar dori˛i s„ v„ atrage˛i simpatie din partea tuturor colegilor, v„ rog.

Nu, domnule pre∫edinte, v-am spus, un minut, mul˛umesc foarte mult.

Deci am spus, c‚nd am vorbit mai Ónainte, despre garan˛ie guvernamental„, despre licita˛ie. Œl rog pe domnul senator Eckstein-Kovács Péter, colegul nostru, s„ citeasc„ cu aten˛ie cele spuse de mine, s„ nu mai fac„ afirma˛ii hazardate, f„r„ s„ fie atent, iar pentru nel„muriri Ói stau la dispozi˛ie.

Mul˛umesc.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

Mul˛umesc.

Declar Ónchise dezbaterile generale.

## **Domnul Tri˛„ F„ni˛„**

**:**

Solicit ∫i eu cuv‚ntul, domnule pre∫edinte.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

Stimate colege ∫i stima˛i colegi,

Potrivit regulamentului trebuie s„ vorbeasc„ un coleg de grup parlamentar. Au vorbit deja doi. A vorbit domnul senator Ion Solcanu, domnule senator Tri˛„... Solicit„, din spate, domnul senator Vintil„ Matei...

Mai avem Ónc„ 21 de proiecte de lege...

Deci, cu siguran˛„, vom lucra ∫i mar˛i, nu spun m‚ine. V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i Ón leg„tur„ cu Óntrebarea pe care v-a pus-o domnul senator Ion Solcanu.

## **Domnul Marius Sorin Bota:**

Nu este un amendament, este o eroare Ón text.

Deci Ón hot„r‚rea de adoptare nu scrie îfinalizare“, scrie îfinan˛are“, cea semnat„ de domnul prim-ministru Adrian N„stase.

Da. Exist„...

Domnul pre∫edinte Doru-Laurian B„dulescu.

Domnule pre∫edinte, Óntr-adev„r, am constatat ∫i eu c„ este o gre∫eal„, cred c„ e o eroare aici. Œn proiectul de lege, a∫a cum l-am primit, apare termenul îfinan˛are“, Ón materialele pe care le avem ast„zi, respectiv, ∫i Ón ordinea de zi, apare îfinalizare“...

Personal, a∫ fi de acord cu propunerea reprezentantului Guvernului, Óntruc‚t este vorba numai de etapa de negociere, de demarare a negocierilor, demararea negocierilor privind proiectarea ∫i construirea. Œn aceast„ etap„ este acoperitoare privind titlul ∫i, sigur, se poate corecta ∫i Ón cuprinsul legii, av‚nd Ón vedere — sus˛in aceasta — c„ exist„ un act normativ separat, special, care se refer„ la finan˛are. Mul˛umesc.

Exist„, domnule pre∫edinte, dac„ Ómi permite˛i, dou„ hot„r‚ri de Guvern, ulterioare datei ordonan˛ei, urm„toarea s„pt„m‚n„, care se refer„ la finan˛area ∫i garantarea finan˛„rii.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 170/27.XII.2003

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

Deci eu am o singur„ problem„ doar, nu mai multe, pentru c„ din ordinea de zi ∫i din raportul comisiei rezult„ un anumit titlu al...

...proiectului de lege, iar Ón hot„r‚rea de Guvern...

## **Domnul Vasile Horga**

**:**

Trebuie restituit la comisie, domnule pre∫edinte.

Haide˛i s„ fim serio∫i, restituit la comisie c„ s-a strecurat o eroare, Ón loc de îfinan˛are“ scrie îfinalizare“.

™i Ón textul ordonan˛ei îfinan˛are“ este, din punctul nostru de vedere, o eroare.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

A f„cut cineva amendament? Deci v„ rog s„ observa˛i c„ este eroare material„. V„ rog s„ observa˛i ∫i ave˛i, sunt convins, mapa, sub semn„tura primului-ministru. ™i proiectul de lege...

A∫adar, stimate colege ∫i stima˛i colegi, dac„ nu mai sunt alte interven˛ii, v„ rog s„ observa˛i c„ nu au fost formulate amendamente. Acesta nu este amendament, ci este o corectur„, ca urmare a dactilografierii gre∫ite la noi, Ón Senat, nu la Guvern, ca s„ fie amendament.

## V„ mul˛umesc.

La punctul 15, de asemenea, ini˛iator Ministerul Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului. V„ propun deci s„ lu„m Ón dezbatere proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 48/2003 pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 42/1997 privind transportul naval.

V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

Œn conformitate cu acquis-ul comunitar, o problem„ major„ pentru transportul naval o constituie siguran˛a maritim„ ∫i, Ón special, aducerea la zi a registrelor de eviden˛„ a navelor, precum ∫i starea tehnic„ a acestora, care are ca rezultat o rat„ ridicat„ a num„rului de arest„ri.

Reconfirmarea actelor de na˛ionalitate va avea ca rezultat stabilirea cu exactitate a proprietarilor navelor ∫i a valabilit„˛ii certificatelor de stare tehnic„ ∫i, implicit, aducerea la zi a registrelor de eviden˛„ a navelor.

Œn ceea ce prive∫te num„rul mare de arest„ri a navelor datorate st„rii tehnice, este necesar„ inspectarea c‚t mai urgent„ a acestora de c„tre societ„˛ile de clasificare recunoscute Ón Uniunea European„.

De altfel, Ónchiderea capitolul IX—Transporturi a fost condi˛ionat„ de rezolvarea problemelor de siguran˛„ maritim„, urm‚nd ca Ón trimestrul I 2004 s„ existe dou„ monitoriz„ri pe acest subiect.

Deci, domnule pre∫edinte, ave˛i cuv‚ntul, v„ rog frumos.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Ordonan˛a Guvernului nr. 48/2003 are ca obiect de reglementare modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 42/1997 privind transportul naval, aprobat„, cu modific„ri ∫i complet„ri, prin Legea nr. 412/2002, ra˛iunea ini˛ierii acesteia fiind eliminarea unor inadverten˛e din actul normativ, precum ∫i alinierea legisla˛iei interne la standardele comunitare Ón materie.

Importan˛a prezentului act normativ, stimate colege ∫i stima˛i colegi, rezid„ din faptul c„, Ón prezent, este Ón curs de negociere cu Comisia Uniunii Europene capitolul IX din acquis-ul comunitar privind transporturile. Acquis-ul Ón domeniul transportului naval trebuie implementat Ón cursul anului 2003, o mare parte din acesta a fost preluat deja prin prevederile Legii nr. 412/2002.

Fa˛„ de aceasta, propunem plenului Senatului adoptarea acestui proiect de lege, f„r„ amendamente.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

Mul˛umesc.

V„ consult dac„ dori˛i s„ interveni˛i la dezbateri generale? Nu sunt interven˛ii. V„ rog s„ observa˛i c„ nu sunt amendamente formulate la proiectul de lege. Caracterul legii este ordinar.

Deci Ministerul Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului mai are un proiect de lege Ónscris la punctul 18. V-a∫ propune s„-l lu„m Ón dezbatere, ca s„ finaliz„m cu acest minister.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 94/2003 pentru modificarea anexei nr. 3 la Legea nr. 203/2003 privind realizarea, dezvoltarea ∫i modernizarea re˛elei de transport de interes na˛ional ∫i european.

V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

Rom‚nia a adoptat, Ón anul 2003, Legea nr. 203 privind realizarea, dezvoltarea ∫i modernizarea re˛elei de transport de interes na˛ional ∫i european, care preia prevederile aplicabile ale Deciziei Parlamentului European ∫i Consiliului privind liniile directoare comunitare pentru dezvoltarea re˛elei transeuropene de transport de interes

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 170/27.XII.2003 na˛ional ∫i european, reprezent‚nd, astfel, dovada respect„rii angajamentelor Rom‚niei privind realizarea infrastructurii de transport la standarde europene ca parte a acquis-ului comunitar.

Aceste h„r˛i care reflect„ re˛eaua de transport vor deveni anexe la Tratatul de aderare ∫i vor fi cofinan˛ate de c„tre Uniunea European„ prin fondurile specifice.

Œn Legea nr. 203/2003, h„r˛ile aferente anexei nr. 3c) con˛in mai multe noduri de transport ∫i drumuri na˛ionale, precum ∫i aeroporturi, care nu au fost stabilite Ón harta prioritar„ convenit„ cu reprezentan˛ii Comisiei Europene.

Din aceste motive a fost necesar„ aceast„ ordonan˛„, pentru a face dovada respect„rii angajamentelor pentru harta prioritar„ pentru infrastructura de transporturi.

V„ mul˛umesc.

V„ propun s„ lu„m Ón dezbatere proiectul de lege Ónscris la punctul 16 Ón ordinea de zi, respectiv proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 103/2003 privind reinvestirea dividendelor aferente anului 2002 la Societatea Comercial„ îAntibiotice“ — S.A. Ia∫i, Ón scopul retehnologiz„rii acesteia.

Deci este urm„torul punct Ón ordinea de zi.

V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

Mul˛umesc.

Rog punctul de vedere al Comisiei economice, domnul pre∫edinte Doru-Laurian B„dulescu.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Prin Acordul de asociere Óntre Rom‚nia, pe de o parte, ∫i statele membre ale Comunit„˛ii Europene, pe de alt„ parte, Rom‚nia s-a angajat s„-∫i armonizeze legisla˛ia na˛ional„ cu cea comunitar„ ∫i s„-∫i creeze institu˛ii similare cu cele comunitare Ón vederea Óndeplinirii criteriilor necesare pentru a deveni membru al Uniunii Europene.

Œn urma Ónceperii negocierilor la capitolul IX: Politica Ón domeniul transporturilor unul dintre subiectele Ón discu˛ie a fost reprezentat de convenirea viitoarei re˛ele transeuropene de transport pe teritoriul Rom‚niei.

Œntruc‚t Comisia European„ a condi˛ionat Ónchiderea negocierilor de aderare pentru capitolul IX: Politica Ón domeniul transporturilor de adoptarea unui act normativ care s„ prevad„ h„r˛ile convenite cu reprezentan˛ii Comisiei Europene, s-a adoptat Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 94/2003, pe care o dezbatem ast„zi, care a constituit, de altfel, un argument Ón favoarea Ónchiderii provizorii a negocierilor pentru capitolul IX.

Propunem plenului Senatului, domnule pre∫edinte, adoptarea proiectului de lege, f„r„ amendamente.

Men˛ionez c„ exist„ avize favorabile de la Consiliul Legislativ ∫i de la Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

## V„ mul˛umesc.

V„ consult dac„ dori˛i s„ interveni˛i la dezbateri generale? La comisie nu au fost formulate amendamente, legea are caracter ordinar. O

Comisia sesizat„ Ón fond, de asemenea, Comisia economic„.

V„ rog.

## **Domnul George Pavelescu** _**—** secretar de stat Ón Ministerul S„n„t„˛ii_ **:**

Dup„ cum se ∫tie, Societatea Comercial„ îAntibiotice“ — S.A. Ia∫i este singurul produc„tor de antibiotice injectabile din ˛ar„. Statul de˛ine 52,03% din ac˛iuni, restul ac˛iunilor revenind unor persoane fizice sau juridice. Œn anul 2002 a avut un profit net de 113 miliarde lei ∫i un volum al dividendelor de 29 miliarde lei.

Œntruc‚t de la 31 decembrie anul acesta — a∫adar, Óncep‚nd cu 1 ianuarie 2004 — fabricile de medicamente care nu de˛in G.N.P.-uri, deci nu respect„ standardele interna˛ionale de fabrica˛ie ∫i de calitate, regulile de bun„ practic„ de fabrica˛ie, nu mai au dreptul s„ produc„ medicamentele aflate Ón portofoliul de produc˛ie, s-a impus cu necesitate retehnologizarea fabricii, Ón sensul introducerii a dou„ linii care s„ Óndeplineasc„ aceste cerin˛e interna˛ionale pentru fabricarea unor medicamente din familia cefalosporinelor.

Fabrica de˛ine, acum, 7 produse Ón portofoliul de comenzi, trei injectabile ∫i 4 orale.

Pe pia˛a rom‚neasc„, 38 miliarde lei reprezint„ cefalosporinele, din care segmentul de produc˛ie p‚n„ acum era acoperit de Societatea Comercial„ îAntibiotice“ — S.A. Ia∫i numai Ón propor˛ie de 15%.

Ca urmare, Consiliul de administra˛ie, Ón ∫edin˛a din luna septembrie, a hot„r‚t ca dividendele cuvenite statului, respectiv Ministerului S„n„t„˛ii, persoanelor fizice ∫i juridice, ac˛ionari, s„ fie reinvestite pentru realizarea acestor fluxuri tehnologice absolut necesare pentru continuarea produc˛iei ∫i ob˛inerea segmentului de pia˛„.

## V„ mul˛umesc.

Œl rog pe domnul pre∫edinte s„ prezinte punctul de vedere al comisiei.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 170/27.XII.2003

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea major„rii capitalului social prin reinvestirea sumelor reprezent‚nd dividendele aferente profitului realizat de îAntibiotice“ — Ia∫i, Ón anul 2002, Ón scopul punerii Ón func˛iune a proiectului de modernizare ∫i autorizarea unui flux de fabrica˛ie a cefalosporinelor. Men˛ion„m c„ s-au primit avizele favorabile ale Consiliului Legislativ, ale Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, precum ∫i ale Comisiei pentru s„n„tate, ecologie, tineret ∫i sport. Œn consecin˛„, domnule pre∫edinte, Comisia economic„ propune Senatului adoptarea acestui proiect de lege, f„r„ amendamente.

Da, v„ mul˛umesc.

Declar deschise dezbaterile generale. Ofer cuv‚ntul domnului senator Mihai Lupoi.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œi anun˛ pe colegi c„ nu iau cuv‚ntul doar ca s„ m„ afirm, chiar am ceva la obiect de Óntrebat.

E deja celebru Ón pres„ scandalul iscat de acea firm„ de distribu˛ie, care ar contraveni legii, Ónfiin˛at„ de Fabrica de îAntibiotice“ Ia∫i. L„s‚nd la o parte situa˛ia juridic„ ∫i legalitatea acelei firme, vreau s„ Óntreb dac„ Ón ace∫ti bani se includ ∫i dividendele ∫i beneficiile ob˛inute de acea firm„, pentru c„, altfel, dac„ e s„ m„ iau dup„ ce afirmau ziarele, marea parte a profiturilor a fost transferat„ acelei firme ∫i Ónseamn„ c„ ceea ce se reinveste∫te este prea pu˛in vizavi de beneficiile pe care le-a adus v‚nzarea acestor medicamente. Deci precizarea pe care o doresc, ∫i s„ fie la obiect, ∫i nu vag„, a∫a, este dac„ ∫i beneficiile acelei firme de distribu˛ie, care apar˛ine aproape Ón exclusivitate Fabricii de îAntibiotice“ Ia∫i, sunt cuprinse Ón aceste sume.

Mul˛umesc.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

îAntibiotice“ Ia∫i a Ónfiin˛at aceast„ societate comercial„ îFARMA“, la care Societatea Comercial„ îAntibiotice“ particip„ cu 30% din capitalul social. Aceast„ firm„ ∫i-a dezvoltat 6 filiale na˛ionale ∫i o filial„ Ón Rusia. Urmeaz„ acum s„-∫i dezvoltere reprezentan˛ele Ón cele cinci continente.

## **Domnul Mihail Lupoi**

**:**

Nu-i contra legii?

## **Domnul George Pavelescu:**

Nu-i contra legii. Vreau s„ v„ informez c„ exist„ toate aprob„rile legale, inclusiv de la A.P.A.P.S., c‚nd A.P.A.P.S.-ul era proprietarul fabricii ∫i c‚nd A.P.A.P.S.-ul a investit acolo pentru retehnologizarea ∫i reabilitarea fabricii. Deci de˛ine 30% din capitalul social. Restul capitalului social sunt persoane fizice ∫i juridice. Este adev„rat c„ fostul director comercial al fabricii este pre∫edintele Consiliului de administra˛ie. Anul trecut profitul net al Societ„˛ii Comerciale îFARMA“ S.A. a fost de 1,26%, corespunz„tor celor 30 de procente pe care le de˛ine îAntibiotice“, asta Ónseamn„ 816 milioane lei. A∫a au f„cut toate societ„˛ile, ∫i dac„ lua˛i toate marile societ„˛i distribuitoare de medicamente care au intrat pe pia˛a rom‚neasc„, au avut firme de desfacere prin îEUROFARM“ ∫i alte societ„˛i care au p„truns bine pe pia˛„. Deci îFARMA“ S.A. este societate comercial„... Este adev„rat c„ au ap„rut fel ∫i fel de materiale Ón pres„... Acum Autoritatea Na˛ional„ pentru Control, fiind abilitat„ prin lege, urmeaz„ s„ efectueze un control financiar-contabil.

## **Domnul Mihail Lupoi**

**:**

Se reg„sesc la reinvesti˛ii?

Nu. Dividendele fac parte numai din venitul net al Societ„˛ii Comerciale. Deci Adunarea general„ este a Consiliului de administra˛ie a S. C. îAntibiotice“ Ia∫i, cele 29,088 miliarde lei.

V„ mul˛umesc.

Alte interven˛ii? Declar Ónchise dezbaterile generale. V„ rog, domnule secretar de stat Pavelescu, s„ oferi˛i r„spuns.

îFARMA“—S.R.L. reprezint„ unitatea de comercializare. Œn momentul Ón care produc˛ia ∫i segmentul de pia˛„ a sc„zut cu aproape 10 milioane dolari ∫i, printr-o lege, societ„˛ile comerciale care produc medicamente nu aveau voie s„ fac„ distribu˛ie, trebuiau s„ participe la licita˛iile electronice pe programele na˛ionale. Œn situa˛ia Ón care se afla îAntibiotice“ Ia∫i nu avea voie s„ participe la asemenea licita˛ii. ™i atunci solu˛ia a fost s„-∫i realizeze o societate comercial„ pentru desfacere. Ce s-a Ónt‚mplat? Divizia de v‚nzare ∫i marketing a Societ„˛ii

V„ mul˛umesc.

M„ Óntrebam dac„ sunte˛i doctor sau economist, c„ am v„zut c„ da˛i explica˛ii corecte.

Am fost acolo, domnule pre∫edinte, 3-4 zile.

Da˛i explica˛ii foarte corecte legate de func˛ionarea unei societ„˛i comerciale.

Eu n-am nici o leg„tur„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 170/27.XII.2003

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

## Stima˛i colegi,

Nu face obiectul acestei ordonan˛e cum s-a Ómp„r˛it profitul la o alt„ societate. E o alt„ poveste. Face˛i interpelare, s-au f„cut interpel„ri, au fost discu˛ii Ón Senat. Eu ∫tiu, pentru c„ am condus ∫edin˛ele. La îAntibiotice“, nu v„ sup„ra˛i, dac„-i lege ca profitul s„ fie reinvestit, sigur, mult, pu˛in, a fost reinvestit.

V„ mul˛umesc.

La punctul 17 avem Ónscris proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 104/2003 privind aprobarea scoaterii din rezerva de stat, sub form„ de Ómprumut, a unor cantit„˛i de combustibil pentru Societatea Comercial„ de Producere a Energiei Electrice ∫i Termice îTermoelectrica“ — S.A., filialele sale, Regia Autonom„ pentru Activit„˛i Nucleare, Sucursala ROMAG-TERMO ∫i centralele termice ∫i electrice de termoficare aflate Ón administrarea consiliilor jude˛ene ∫i locale.

V„ rog, domnule secretar de stat s„ prezenta˛i punctul de vedere al Guvernului. **Domnul Iulian Iancu —** _secretar de stat Ón Ministerul Ecomomiei ∫i Comer˛ului_ **:**

## Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

f n‚nd seama de necesitatea respect„rii programului de iarn„ 2003—2004, se propune aprobarea scoaterii din rezerva de stat a unor cantit„˛i de combustibili necesari func˛ion„rii Ón condi˛ii de siguran˛„ a Societ„˛ii Comerciale de Producere a Energiei Electrice ∫i Termice îTERMOELECTRICA“, a filialelor sale, RAAN, precum ∫i a societ„˛ilor de termoficare din subordinea municipalit„˛ilor. f n‚nd seama c„ Ón perioada sezonului rece cantit„˛ile de combustibil care se consum„ zilnic ajung la valori de 110—120 de tone de c„rbune, respectiv, 10.000—20.000 de tone de p„cur„, se impune necesitatea scoaterii din rezerva de stat a unor cantit„˛i de combustibil pentru asigurarea func˛ion„rii Ón condi˛ii de siguran˛„ Ón aceast„ iarn„ a sistemului energetic ∫i, respectiv, de termoficare a ˛„rii.

V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

Œl rog pe domnul pre∫edinte s„ prezinte succint raportul comisiei.

## Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œn programul de iarn„ din domeniul energetic, pentru perioada octombrie 2003 — martie 2004, program aprobat, sunt prev„zute at‚t cantit„˛ile de energie electric„ ∫i termic„ necesare a fi produse, c‚t ∫i livrate, consumurile ∫i stocurile de combustibil, e∫alonate pe luni, pentru aceast„ perioad„ de iarn„, Ón scopul asigur„rii func˛ion„rii centralelor termice ∫i electrice de termoficare. Men˛ionez c„ la acest proiect de lege s-au primit avizele favorabile ale Consiliului Legislativ, ale Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, precum ∫i ale Comisiei pentru administra˛ia public„ ∫i organizarea teritoriului. Procedura dezbaterii este potrivit Constitu˛iei din anul 1991.

V„ rog, domnule pre∫edinte, s„ supune˛i votului adoptarea acestui proiect de lege, f„r„ amendamente.

## Mul˛umesc.

Declar deschise dezbaterile generale. V„ rog, domnul senator BÓciu. Se pare c„ cei din urm„ vor fi cei dint‚i, chiar ∫i Ón Parlament.

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Regret extraordinar c„ n-am putut s„ iau cuv‚ntul ∫i la legea anterioar„. Eram curios cum va proceda Guvernul Ón cazul Ón care investitorii, persoane fizice ∫i juridice, altele dec‚t de stat, dau Ón judecat„ AGA pentru c„ nu ∫i-au dat acordul la investirea dividendelor. Nu-i problem„! S„ revin la proiectul de lege Ón discu˛ie. V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

De trei ani de zile de c‚nd sunt senator, Ón fiecare an, domnule pre∫edinte ∫i stima˛i colegi, vot„m o astfel de ordonan˛„, care permite scoaterea de la rezervele de stat a unor cantit„˛i de combustibili lichizi ∫i solizi, evident pentru asigurarea Ónc„lzirii locuin˛elor Ón perioada de iarn„. Deci perioada pentru care se scot aceste cantit„˛i de combustibil de la rezerva de stat este Ón prima faz„, ca ∫i acum, de 180 de zile, adic„ 6 luni. Dup„ care, Ón fiecare an a urmat o ordonan˛„ de urgen˛„ care prelungea aceast„ perioad„ cu Ónc„ 90 de zile, ∫i apoi Ónc„ una care prelungea cu Ónc„ 60 de zile. Deci, Ón total, st„teau scoase de la rezerva de stat aceste cantit„˛i de combustibil 11 luni de zile. Venea iarna, probabil c„ trebuiau ref„cute cantit„˛ile, nu aveam cu ce traversa iarna Ón alt„ situa˛ie. Se ridic„ o problem„ major„: pre˛ul pe care-l suport„ cet„˛eanul ∫i care este dezastruos. Vreau s„ v„ informez, stima˛i colegi, c„, de exemplu, pre˛ul p„curii vara poate s„ ajung„, dac„ are sulf de 3,5, la 100 dolari/ton„. Œn perioada de iarn„, c‚nd ne aduc

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 170/27.XII.2003 decal„rile de termen pentru refacerea rezervelor de stat, ajunge la peste 150 dolari/ton„. Mai mult dec‚t at‚t, la noi Ón ˛ar„ este un fenomen curios. V„ dau un exemplu recent din pres„: Termocentrala din Ia∫i ∫i-a luat cu banii ei p„cur„ ∫i c„rbune. A luat p„cura cu 142 dolari/ton„ ∫i c„rbunele cu 58 dolari/ton„. La nivel na˛ional s-a f„cut un contract de aproape 1 milion de tone de p„cur„. P„cura s-a luat cu 15 dolari mai scump, iar c„rbunele cu 10 dolari mai scump. V„ da˛i seama la un milion de tone sunt Ón joc peste 10—15 milioane dolari la tot combustibilul, bani pe care cet„˛eanul rom‚n Ói suport„ din buzunar. Dar nu la aceast„ sum„ vreau s„ m„ refer. Vreau s„ m„ refer la faptul c„ prin derog„rile care se dau mereu la aceast„ lege, de 11 luni de zile, Ón permanen˛„, Ón perioada de iarn„ trebuie s„ facem aprovizion„rile cu combustibil.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

## V„ mul˛umesc.

Alte interven˛ii dac„ mai sunt? Dac„ nu mai sunt alte interven˛ii, v„ rog s„ observa˛i c„ nu au fost formulate amendamente la comisia sesizat„ Ón fond.

## Domnule pre∫edinte,

A∫ dori s„ fac o men˛iune, dac„-mi permite˛i. S-a f„cut referire la pre˛ ∫i...

Intra˛i Óntr-o disput„, ∫i dup„ aceea chiar o s„ Óntrebe mai serios care e pre˛ul.

Domnul senator chiar a subliniat ra˛iunea ordonan˛ei. Œntruc‚t este o opera˛iune ciclic„, an de an, acest procedeu trebuie s„ se repete, iar dumneavoastr„ a˛i subliniat c„ trebuie s„ se realizeze pentru a avea un pre˛ mic. Noi ce facem prin ordonan˛„? Dispunem scoaterea de la rezerva de stat, rezerv„ de stat care s-a constituit Ón timpul verii la pre˛urile mici, iar ceea ce spune˛i...se reconstituie vara, pentru c„ noi acum scoatem din rezerva de stat. Iar necesitatea scoaterii din rezerva de stat se datoreaz„ faptului c„ 70% din stocul fizic aflat la termocentral„ este al rezervei de stat pentru c„rbune ∫i 50% pentru p„cur„.

Œn consecin˛„, trebuie s„ sco˛i din rezerva de stat pentru a-˛i asigura acea cantitate optim„ pentru

func˛ionarea pe v‚rf de iarn„. Ea se realizeaz„ cu pre˛urile cele mai mici, pentru c„ stocurile sunt realizate vara.

V„ mul˛umesc.

Domnule secretar de stat, v„ mul˛umim pentru preciz„ri.

V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot at‚t asupra raportului, c‚t ∫i asupra proiectului de lege. V„ rog s„ vota˛i.

Raportul comisiei ∫i proiectul de lege au fost aprobate de plenul Senatului cu 91 de voturi pentru ∫i dou„ voturi Ómpotriv„.

V„ mul˛umesc.

La punctul 19 avem Ónscris proiectul de Lege pentru modificarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 20/1992 privind activitatea de metrologie.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 20/1992 privind activitatea de metrologie, aprobat„ prin Legea nr. 11/1994, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare, Ón scopul armoniz„rii legisla˛iei din Rom‚nia cu legisla˛ia Uniunii Europene.

Œn acest context, aplicarea principiului recunoa∫terii reciproce este esen˛ial„ pentru respectarea prevederilor art. 28 din Tratatul Comisiei Europene, care interzice restric˛iile cantitative la import ∫i m„surile cu efect echivalent, aceast„ interdic˛ie reprezent‚nd Ón opinia comunitar„ cheia dezvolt„rii comer˛ului Óntre statele membre ∫i, implicit, a cre„rii pie˛ei unice, drept pentru care v„ propunem s„ fie aprobat„ Ón forma Ónaintat„ de Guvern.

V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

Œl invit pe domnul pre∫edinte Doru B„dulescu s„ prezinte raportul comisiei.

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Noutatea reglement„rii const„ Ón introducerea principiului recunoa∫terii reciproce, astfel Ónc‚t orice produs important dintr-un stat membru al Uniunii Europene s„ fie admis, Ón principiu, pe teritoriul oric„rui alt stat membru, dac„ produsul a fost realizat ∫i comercializat Ón mod legal Ón statul membru de origine ∫i ofer„ un grad echivalent de protec˛ie cu cel impus produselor similare din statul membru beneficiar.

Men˛ionez c„ exist„ avizul favorabil al Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci ∫i, totodat„, v„ rog, stima˛i colegi,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 170/27.XII.2003 s„ adopta˛i acest proiect de lege, f„r„ amendamente, a∫a cum propunem Ón raportul Comisiei economice.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

## V„ mul˛umesc.

V„ consult dac„ dori˛i s„ interveni˛i la dezbateri generale. Nu sunt interven˛ii, nu au fost formulate amendamente, legea are caracter ordinar.

V„ rog s„ v„ exprima˛i printr-un singur vot s„ v„ pronun˛a˛i at‚t asupra raportului, c‚t ∫i asupra legii Ón ansamblu. V„ rog s„ vota˛i.

Ambele aprobate Ón unanimitate de plenul Senatului cu 93 de voturi pentru.

V„ mul˛umim.

La punctul 20 avem Ónscris proiectul de Lege privind circula˛ia pe drumurile publice. Comisia pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„. Invit un coleg. Domnul senator Pa∫tiu, domnul vicepre∫edinte al comisiei.

Din partea Ministerului de Interne, domnul secretar de stat Mircea Alexandru.

Stima˛i colegi,

Punctul 21 nu-l putem lua.

## **Din sal„** _**:**_

## De ce?

Doamna secretar de stat Cristina Tarcea particip„ la discu˛ii Ómpreun„ cu colegii din Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri pe cele c‚teva texte. Mai avem legi cu caracter ordinar la punctele 35, 36.

## **Din sal„** _**:**_

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Œn momentul de fa˛„ se afl„ Ón vigoare Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 195/2002 care reglementeaz„ circula˛ia pe drumurile publice ∫i care, Ón prezent, se afl„ Ón procedur„ parlamentar„. Textul proiectului de Lege privind circula˛ia pe drumurile publice care este acum pe ordinea de zi a r„mas, practic, f„r„ obiect.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

## Da.

## Punctul 26.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

Cum 26?!

26 este organic„. Dar s„ le termin„m Ónt‚i pe cele cu caracter ordinar. Oricum mai sunt 10 minute.

V„ propun s„ lu„m Ón dezbatere proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 90/2003, pozi˛ia 35 pe ordinea de zi.

Domnul secretar de stat Liviu Harbuz este prezent. Comisia sesizat„ Ón fond este Comisia pentru agricultur„.

V„ rog, domnule secretar de stat. Ave˛i cuv‚ntul, domnule secretar de stat.

V„ rog.

Domnul vicepre∫edinte Ion Pa∫tiu.

## **Domnul Ioan Pa∫tiu:**

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Comisia pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„ a luat Ón dezbatere acest proiect de lege ∫i a hot„r‚t cu unanimitate de voturi pentru s„ adopte raport de respingere Ón forma adoptat„ de Camera Deputa˛ilor.

A∫a cum spunea ∫i reprezentantul Guvernului, motiva˛ia acestei hot„r‚ri rezid„ Ón faptul c„ proiectul de lege men˛ionat a r„mas f„r„ obiect de reglementare.

Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri a emis aviz de respingere. Œn raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule senator.

Dori˛i s„ interveni˛i la dezbateri generale? Nu sunt interven˛ii.

**Domnul Liviu Harbuz —** _subsecretar de stat Ón Ministerul Agriculturii, P„durilor, Apelor ∫i Mediului_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Ordonan˛a are ca obiect de reglementare Ónfiin˛area Agen˛iei pentru Siguran˛a Alimentelor ca organ de specialitate al Administra˛iei publice centrale, cu personalitate juridic„, Ón subordinea Guvernului ∫i Ón coordonarea direct„ a primului-ministru.

Av‚nd Ón vedere rolul noului concept de supraveghere ∫i control de la ferm„ la masa consumatorului, Ón cadrul acestui sector, siguran˛a alimentului ∫i normele care reglementeaz„ acest domeniu reprezint„ o cerin˛„ obligatorie pentru aderarea Rom‚niei la Uniunea European„, unde toleran˛a fa˛„ de orice abateri este zero.

Av‚nd Ón vedere at‚t angajamentele Rom‚niei, recomand„rile Comisiei Europene, c‚t ∫i reorganizarea institu˛ional„ potrivit celei din Uniunea European„ privind siguran˛a alimentului, este necesar„ stabilirea unei agen˛ii na˛ionale care s„ r„spund„ de evaluarea riscurilor ∫i de siguran˛a alimentelor, s„ aib„ un rol de aviz tehnic ∫i

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 170/27.XII.2003 ∫tiin˛ific, s„ ac˛ioneze Óntr-un cadru unitar bine structurat, precum ∫i s„ permit„ fundamentarea ∫tiin˛ific„ a deciziilor care se vor adopta, Ón procesul de aplicare a principiilor siguran˛ei alimentului.

Structura ∫i organizarea institu˛ional„, similare celor care func˛ioneaz„ Ón Uniunea European„, vor conduce la Ómbun„t„˛irea percep˛iei importatorilor comunitari fa˛„ de produsele rom‚ne∫ti ∫i, implicit, a consumatorilor din statele membre ∫i vor permite, Ón acela∫i timp, o integrare mai facil„ a produc„torilor na˛ionali Ón pia˛a comun„ dup„ aderare.

V„ mul˛umesc, domnule secretar de stat.

Œl invit pe domnul senator Mocanu s„ prezinte punctul de vedere al Comisiei pentru agricultur„, industrie alimentar„ ∫i silvicultur„.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Onorat Senat, comisia a dezb„tut acest proiect de lege, a Óntocmit raport favorabil, Ón forma adoptat„ de Camera Deputa˛ilor. Legea are caracter ordinar.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

V„ mul˛umesc, domnule senator.

V„ consult dac„ dori˛i s„ interveni˛i la dezbateri generale. Nu sunt interven˛ii, nu au fost formulate amendamente. Legea are caracter ordinar.

Punctul 36, o propunere legislativ„. Proiect de Lege pentru modificarea ∫i completarea Legii sanitare veterinare. A trecut prin Camera Deputa˛ilor.

V„ rog, punctul de vedere al Executivului.

Guvernul sus˛ine aceast„ ini˛iativ„.

V„ mul˛umesc. Comisia.

Comisia a Óntocmit raport favorabil, f„r„ amendamente, Ón forma adoptat„ de Camera Deputa˛ilor.

## **Din sal„** _**:**_

## Pauz„!

Stima˛i colegi, vorbi˛i pe r‚nd, c„ nu se poate scrie Ón stenogram„. ( _Discu˛ii, r‚sete.)_ O s„ se scrie _îDin sal„: Ova˛ii“. (Discu˛ii, r‚sete.)_

## **Din sal„** _**:**_

## Pauz„!

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

Mai avem 6 minute. Eu am îluceaf„rul“ acolo, Ón fa˛„ _. (Discu˛ii.)_

Stima˛i colegi, nu sunt amendamente, legea are caracter ordinar. V„ rog s„ v„ exprima˛i prin vot asupra raportului ∫i legii Ón ansamblu.

V„ rog s„ vota˛i. A˛i avut un succes deosebit, Comisia pentru agricultur„, industrie alimentar„ ∫i silvicultur„!

Cu 100 de voturi pentru ∫i un vot Ómpotriv„, raportul comisiei ∫i propunerea legislativ„ au fost aprobate de plenul Senatului.

Stima˛i colegi, crede˛i c„ putem lua rapid, Ónainte de a merge la mas„...

**Din sal„** _**:**_

## Da...

Nu...

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

Numai propunerile de transformare a comunelor Ón ora∫, ora∫ Ón municipiu, p‚n„ la pauza de mas„.

## **Domnul Tri˛„ F„ni˛„**

**:**

Dup„-amiaz„…

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

Nu. Dup„-amiaz„ avem o dezbatere important„ cu Ministerul Justi˛iei pe cele 3 legi importante.

Punctul 25, prima dat„. Proiectul de lege...

Nu, pardon! S-a rezolvat.

Punctul 26. Proiect de Lege pentru declararea ca municipiu a ora∫ului Gheorgheni, jude˛ul Harghita.

Avem un coleg deputat prezent.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

Reprezentantul Executivului v„ rog s„ fie prezent. Merge˛i l‚ng„ colegi.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Becsek-Garda Dezideriu Coloman —** _deputat_ **:**

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

V„ mul˛umesc.

Dori˛i s„ interveni˛i la dezbateri generale?

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Prima men˛iune documentar„ a localit„˛ii dateaz„ din anul...

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 170/27.XII.2003 **Din sal„**

:

F„r„ istoric... f„r„...

## **Domnul Becsek-Garda Dezideriu Coloman:**

V„ rog. Bine. Atunci eu cred c„ toate condi˛iile sunt satisf„cute ∫i v„ rog s„ vota˛i pentru transformarea ora∫ului Gheorgheni Ón municipiu.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

Este altceva. Nu v„ sup„ra˛i. Este alt„ problem„. Eu am Óntrebat altceva. Punctul de vedere la acest proiect de lege. Ce are de g‚nd Guvernul este altceva. La acest proiect de lege cum a˛i r„spuns Senatului sau Camerei Deputa˛ilor?

Deloc.

Vede˛i cum se schimb„ imediat pozi˛ia, chiar ∫i de vot?

V„ rog, din partea comisiei.

Domnule pre∫edinte,

Comisia pentru administra˛ie public„ ∫i organizarea teritoriului a adoptat raport favorabil. Legea are caracter organic ∫i rug„m plenul Senatului s„ o adopte.

Punctul de vedere al Guvernului.

## **Domnul Mircea Alexandru:**

Dac„-mi permite˛i, potrivit dispozi˛iilor Legii nr. 35/2001 privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului, trecerea unei localit„˛i de la un rang la altul se face prin referendum ∫i exist„ referendum, dar trebuie Óndeplinite ∫i condi˛iile minime prev„zute de lege din anexa nr. 2.

Nu. Cu privire la acest proiect de lege, Ón prezent popula˛ia ora∫ului este de 20.000 locuitori, conform recens„m‚ntului popula˛iei din 18 martie anul trecut, ∫i minimul necesar prev„zut de lege este de 25.000 locuitori, deci lipse∫te o cincime.

Celelalte condi˛ii sunt Óntrunite, dar nu este una din condi˛iile esen˛iale. ( _Discu˛ii, rumoare, vocifer„ri.)_ Eu trebuie s„ spun ce scrie aici.

La comisie a˛i prezentat acest punct de vedere?

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

## Deloc. Bun.

Cu 80 de voturi pentru, 20 Ómpotriv„ ∫i dou„ ab˛ineri, at‚t raportul comisiei, c‚t ∫i proiectul de lege sunt aprobate de plen, neexist‚nd amendamente.

## **Domnul Becsek-Garda Dezideriu Coloman:**

Nu.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

Bun. Haide˛i s„ mai vot„m o dat„, ca s„ nu fie discu˛ii. V„ rog s„ mai vota˛i o dat„ proiectul de lege Ón ansamblu, deoarece eu am spus raportul comisiei. V„ rog s„ vota˛i.

De data aceasta

A fost aprobat de plenul Senatului cu 71 de voturi pentru, 23 Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere.

## **Din sal„:**

Mai supune˛i o dat„...

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

Nu mai supun. Am vrut eu de prima dat„ s„ o fac, dar m-am g‚ndit c„ ve˛i citi stenograma.

La punctul 27 avem proiectul de Lege privind declararea ca ora∫ a comunei S‚ntana, Arad. V„ rog, domnule deputat.

Nu.

B„nuiesc c„ ∫i Camera Deputa˛ilor, ca ∫i Senatul, are acelea∫i drepturi ∫i acelea∫i obliga˛ii.

## **Domnul Mircea Alexandru:**

Dac„-mi permite˛i, la comisie, la momentul respectiv, c‚nd au fost promovate aceste proiecte de acte normative, am f„cut precizarea c„ la momentul respectiv Guvernul are preg„tit un proiect de lege pentru organizarea...

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor senatori,

A fost aprobat„ Ón Camera Deputa˛ilor, Óndepline∫te toate condi˛iile pentru a deveni ora∫, are ∫i o popula˛ie de aproape 14.000 de locuitori, mai precis 13.949, are activit„˛i industriale foarte puternic dezvoltate.

La ora actual„ este ∫i o localitate agricol„ puternic„ ∫i, de asemenea...

...din punct de vedere edilitar, re˛eaua stradal„ este asfaltat„ Ón bun„ parte, are gaz metan, electricitate, spital...

...6 ∫coli, inclusiv un liceu. Œndepline∫te condi˛iile pentru a deveni ora∫.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 170/27.XII.2003

V„ mul˛umesc.

V„ rog, punctul de vedere al Guvernului.

Domnule pre∫edinte, localitatea Óndepline∫te condi˛iile pentru declararea ca ora∫. Œn prezent, Óns„, Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor a Ónaintat un proiect de lege privind declararea ca ora∫ a unor comune, Ón cuprinsul c„rora este prev„zut„ ∫i localitatea S‚ntana.

V„ mul˛umesc.

Punctul de vedere al comisiei.

Domnule pre∫edinte, Onorat Senat,

Pentru considerentele prezentate de ini˛iator, comisia sus˛ine proiectul de lege ∫i Ól supune adopt„rii, av‚nd caracter de lege organic„.

V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot, cu precizarea caracterului, de lege organic„, at‚t asupra raportului, c‚t ∫i asupra legii Ón ansamblu, neexist‚nd amendamente.

V„ rog s„ vota˛i, domnilor senatori. V„ rog s„ vota˛i.

Raportul comisiei ∫i proiectul de lege sunt adoptate de plenul Senatului, ca lege organic„, cu 92 de voturi pentru, 13 voturi Ómpotriv„ ∫i dou„ ab˛ineri.

Punctul 28 — proiectul de Lege pentru declararea ca municipiu a ora∫ului Marghita, jude˛ul Bihor.

Ini˛iatorul este prezent? A trecut prin Camera Deputa˛ilor.

V„ rog, punctul de vedere al Guvernului.

Ora∫ul Marghita Óntrune∫te toate celelalte condi˛ii, cu excep˛ia uneia. La referendumul din 18.03.2002 avea 17.175 de locuitori, necesarul fiind de 25.000.

Se mai Ónmul˛esc… Punctul de vedere al comisiei?

## Domnule pre∫edinte,

Av‚nd Ón vedere c„ majoritatea condi˛iilor sunt Óndeplinite, Comisia pentru administra˛ie public„ ∫i organizarea teritoriului supune spre adoptare plenului Senatului acest proiect de lege. Legea are caracter organic.

Domnule pre∫edinte, doresc o precizare din partea pre∫edintelui de comisie, a raportorului. Condi˛iile care sunt specificate Ón lege nu sunt eliminatorii pentru atribuirea titlului de municipiu sau ora∫? D„m titlu de municipiu f„r„ 5.000 de locuitori? D„m denumirea de ora∫ f„r„ 5.000 de locuitori? De ce mai sunt trecute Ón lege acele condi˛ii? Ca s„ nu le respect„m sau ca s„ fie ceva, a∫a, de luat Ón discu˛ie?

™i dac„ 5.000 de locuitori au plecat la munc„ Ón str„in„tate ∫i ∫i-au stabilit acolo re∫edin˛a sau domiciliul Ói lu„m titlul?

V„ rog. Dori˛i s„ preciza˛i ceva?

## Domnule pre∫edinte,

Legea precizeaz„ ni∫te condi˛ii pentru a fi promovate aceste ora∫e Ón categoria municipiilor. Municipiul Marghita Óndepline∫te marea majoritate a acestor condi˛ii, except‚nd num„rul locuitorilor, dar locuitorii fiind fluctuabili, noi accept„m, av‚nd Ón vedere ∫i precedentul. Mul˛umesc.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

Stima˛i colegi,

Punctul 29 — proiectul de Lege pentru declararea ca ora∫ a comunei Murgeni, jude˛ul Vaslui.

Ia s„ v„ vedem acum, c„ p‚n„ acum se p„rea c„ nu exist„ unitate Óntre moldovenii de la celelalte proiecte de lege.

## **Domnul Gheorghe Hoha:**

Sunt Óndeplinite toate condi˛iile pentru declararea ca ora∫ a comunei Murgeni.

Exist„ obor de animale Ón aceast„ comun„?

Exist„. A fost sediu de raion.

Da, la Murgeni.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

**Domnul Tri˛„ F„ni˛„**

**:**

Mul˛umesc.

Dac„ dori˛i s„ interveni˛i la dezbateri generale? Sunt convins c„ toate grupurile parlamentare sus˛in aceste proiecte de lege...

V„ rog, domnul senator BÓciu.

E comun„ mare.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

™tiu. Am fost acolo.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 170/27.XII.2003 Vre˛i s„ vorbim to˛i o dat„? Haide˛i s„-l ascult„m pe colegul nostru!

Dori˛i s„ mai ad„uga˛i ceva?

Nu. Vreau s„ fac precizarea c„ este prev„zut Ón proiectul de Lege privind organizarea localit„˛ilor.

Bun! V„ rog, Comisia pentru administra˛ie public„ ∫i organizarea teritoriului.

Av‚nd Ón vedere c„ sunt Óndeplinite toate condi˛iile cerute de lege, comisia a adoptat raport favorabil ∫i propune adoptarea proiectului Ón forma Camerei Deputa˛ilor.

Mul˛umesc. Nu sunt amendamente, da?

## **Domnul Seres Dénes:**

Nu.

Domnul secretar Predescu, mai Ón glum„, mai Ón serios, ca s„ v„ r„peasc„ timp, nu de altceva, v„ propune s„ mut„m mamele de la Murgeni, c„ sunt trecute acolo, c‚te sunt Óns„rcinate, Ón c‚te luni ∫i nu ∫tiu ce, cu copii, s„-i mut„m la Marghita, ∫i atunci realiz„m imediat num„rul de locuitori necesar. Sunt 126 de gravide.

## **Din sal„** _**:**_

S„-i mut„m la Gheorgheni…

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

™i acolo.

Deci v„ rog s„ v„ pronun˛a˛i printr-un singur vot asupra raportului comisiei ∫i asupra proiectului de lege. V„ rog s„ vota˛i.

Haide˛i s„ vot„m Ónc„ dou„ proiecte de lege ∫i gata. Œnseamn„ c„ exist„ un singur coleg care nu este moldovean.

Raportul comisiei ∫i proiectul de lege sunt aprobate de plenul Senatului cu 101 voturi pentru ∫i un vot Ómpotriv„.

La punctul 30 din ordinea de zi avem proiectul de Lege pentru Ónfiin˛area comunei Gepiu, prin reorganizarea comunei Cefa, jude˛ul Bihor.

Proiectul de lege a trecut prin Camera Deputa˛ilor. Guvernul este de acord?

Da, cu o singur„ precizare. La data c‚nd s-a cerut punctul de vedere am f„cut men˛iunea c„ urmeaz„ s„ fie introdus... s„ se analizeze... Este trecut Ón proiectul de lege, deci Óntrune∫te condi˛iile.

Mul˛umesc. V„ rog, punctul de vedere al comisiei.

Av‚nd Ón vedere c„ cele dou„ viitoare comune Óndeplinesc toate condi˛iile cerute de lege pentru a fi declarate comune, Comisia pentru administra˛ie public„ ∫i organizarea teritoriului sus˛ine proiectul ∫i Ól supune adopt„rii sub forma adoptat„ de Camera Deputa˛ilor. Mul˛umesc.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot asupra raportului ∫i asupra legii Ón ansamblu. V„ rog s„ vota˛i.

Cu 99 de voturi pentru, dou„ Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere, ∫i aceast„ propunere legislativ„ a fost aprobat„.

Sta˛i s„ ne facem un inventar de probleme, ce mai avem...

Putem s„ lu„m proiectele de la punctele 31, 32? Avem vot final.

**Din sal„**

**:**

Nu!

## **Domnul Tri˛„ F„ni˛„**

**:**

Continu„m.

Haide˛i s„ le l„s„m doar pe cele patru, cu justi˛ia, dup„-amiaz„.

## **Din sal„** _**:**_

Nu avem cvorum.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

Avem cvorum. Uita˛i, am votat comunele, legi organice... Vot„m astea dou„ ∫i am terminat, ne ducem la mas„, ne Óntoarcem...

Haide˛i, v„ rog s„ v„ pronun˛a˛i... Deci, la punctul 32...

La punctul 32 Ón ordinea de zi avem proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 90/2003 pentru modificarea Legii nr. 141/1997 privind Codul vamal al Rom‚niei ∫i a art. 16 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 64/2003 pentru stabilirea unor m„suri privind Ónfiin˛area, organizarea, reorganizarea sau func˛ionarea unor structuri din cadrul aparatului de lucru al Guvernului, a ministerelor, a altor organe de specialitate ale administra˛iei publice centrale ∫i a unor institu˛ii publice.

V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot asupra raportului comun redactat de Comisia pentru administra˛ie public„ ∫i organizarea teritoriului ∫i Comisia economic„. Legea are caracter organic.

V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot asupra raportului. V„ rog s„ vota˛i.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 170/27.XII.2003 Raportul este aprobat cu 77 de voturi pentru, 14 voturi Ómpotriv„ ∫i 9 ab˛ineri.

Stima˛i colegi, pentru dup„-amiaz„, ca s„ nu lua˛i toat„ mapa la dumneavoastr„, da˛i-mi voie doar s„ v„ prezint ce legi trebuie s„ lu„m Ón dezbatere.

Primul proiect este proiectul de Lege pentru respingerea Ordonan˛ei Guvernului nr. 3/2000 privind organizarea activit„˛ii agen˛ilor imobiliari — punctul 21 Ón ordinea de zi.

La punctul 22 avem proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 117/2003 privind preluarea activit„˛ii jurisdic˛ionale ∫i a personalului Cur˛ii de Conturi de c„tre instan˛ele judec„tore∫ti.

A treia lege, proiectul de Lege privind Statutul magistra˛ilor — punctul 23 Ón ordinea de zi.

La punctul 24 avem proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 58/2003 privind modificarea ∫i completarea Codului de procedur„ civil„.

De asemenea, nu au fost Ónscrise Ón ordinea de zi, dar o s„ le aducem dup„-amiaz„. Sunt dou„ rapoarte...

Mai este ∫i punctul 33.

Domnule vicepre∫edinte, dac„-mi permite˛i, cu respect…

Numai pu˛in! Imediat! Da, ∫i punctul 33 este nediscutat.

Domnule vicepre∫edinte...

V„ rog!

Exist„ o solicitare s„ lu„m ∫i avoca˛ii, poate g„sim o solu˛ie, s„ nu mai st„m ∫i cu aceast„ lege la comisie.

Dac„ am g„sit la magistra˛i, parc„ se leag„ avoca˛ii de magistra˛i, c„ nu se face justi˛ie f„r„ avoca˛i.

Œmi cer scuze de la domnul senator Iorgovan, dar plenul a hot„r‚t, urmare a inform„rii pe care am f„cut-o, pentru c„ noi ieri am discutat — unii cred c„ cu reacredin˛„, eu spun c„ am discutat cu bun„-credin˛„ — ca s„ prindem toate amendamentele Ón perioada de sesiune extraordinar„.

Domnule vicepre∫edinte, am avut comisie ∫i la comisie a ie∫it un fel de pace ∫i pe Legea magistraturii, ∫i pe Legea avocaturii. ™i atunci, dac„ nu am am‚nat, nu am trimis magistra˛ii, mi se pare firesc s„ nu trimitem nici avoca˛ii.

Haide˛i.... Se g„se∫te o formul„. Ce se accept„ se accept„, ce nu se accept„ nu se accept„... Œn fond, nu este Senatul ultima Camer„. Va fi Camera cealalt„. Colegii no∫tri din sistemul avoca˛ilor, dac„ nu-∫i v„d anumite amendamente satisf„cute, pot face la Camer„, nu e un cap„t de ˛ar„. Vom ajunge la mediere, dar, dintre dou„ rele mi se pare c„ este mai mic r„ul de a discuta legea ∫i a o trimite, chiar Ón ipoteza Ón care nu d„m satisfac˛ie la toate amendamentele.

Sunt unul dintre autorii acestor amendamente. Eu pot s„ spun c„, m„ rog, pot fi discutate ∫i unele, ∫i altele. Deci este rug„mintea noastr„, domnule vicepre∫edinte.

Eu am Ón˛eles c„ este rug„minte, dar, at‚ta timp c‚t nici noi, nici Camera Deputa˛ilor, p‚n„ la 1 februarie, nu lucr„m, de ce nu accepta˛i ca discu˛ia pe care am avut-o ieri cu pre∫edintele Uniunii ∫i cu decanul Baroului de Bucure∫ti s„ fie Óntr-adev„r finalizat„ prin acele amendamente, dar ∫i prin altele, pentru c„ noi am ridicat c‚teva chestiuni care se g„sesc chiar ∫i Ón lege, ∫i una este important„, situa˛ia acelui birou de asisten˛„ juridic„, fost B.C.A.J., pe care toat„ lumea Ól critic„.

S„ g„sim o solu˛ie... nu ∫tiu, un consilier s„ r„spund„ de asisten˛a juridic„ la aceste instan˛e.

Domnule vicepre∫edinte, eu nu am fost... am avut curs de diminea˛„, Ónc„ pot s„ mai fiu universitar. A˛i discutat Ón Senat, m„ rog, f„r„ mine, f„r„ Aristide Roibu, care este pre∫edintele comisiei. Rug„mintea noastr„ este s„ supune˛i la vot plenului — p‚n„ la urm„, plenul decide — reÓnscrierea pe ordinea de zi a acestei legi.

Corect! Corect!

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 170/27.XII.2003

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

Stima˛i colegi, acest lucru mi se pare corect, s„

## **Domnul Constantin BÓciu**

**:**

Nu este corect„ afirma˛ia domnului senator Iorgovan c„ am discutat f„r„ d‚n∫ii de diminea˛„.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

Nu vreau s„ fim r„ut„cio∫i, s„ spunem c„ ne-am permis s„ Óncepem ∫edin˛a f„r„ ceilal˛i colegi, pentru c„ au lipsit destui ∫i ast„zi, ∫i Ón alte r‚nduri. Deci fiecare.... c‚nd are o problem„, a Ónt‚rziat, iar domnul Iorgovan nu face parte dintre cei care absenteaz„ de la lucr„ri. Deci s„ nu specul„m pe tema asta.

Deci a˛i ascultat cererea formulat„ de domnul senator Iorgovan, dar eu m„ v„d obligat, de∫i sunt pre∫edinte de ∫edin˛„, s„ v„ spun c„ am discutat cu pre∫edintele Uniunii, cu care am convenit s„ am‚n„m dezbaterile ast„zi. Deci eu

V„ mul˛umesc. B„nuiesc c„ legea va fi respins„.

Dup„-amiaz„, lucr„rile se reiau la ora 15,00. La ora 14,30 este organizat un spectacol de colinde Ón holul de la intrarea principal„ a Senatului.

## DUP√ PAUZ√

## Stima˛i colegi,

V„ rog s„-mi permite˛i s„ redeschid ∫edin˛a Senatului. Œn primul r‚nd, v„ aduc la cuno∫tin˛„ c„ au mai fost depuse o serie de legi la secretarul general al Senatului, av‚nd astfel posibilitatea, Ón situa˛ia Ón care aprecia˛i c„ exist„ prevederi neconstitu˛ionale sau legea Ón ansamblu este neconstitu˛ional„, s„ sesiza˛i Curtea Constitu˛ional„.

Œn acest sens, au fost depuse la secretarul general al Senatului urm„toarele legi:

— Lege privind Codul fiscal;

— Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 86/2003 privind reglementarea unor m„suri Ón materie financiar-fiscal„;

— Lege pentru respingerea Ordonan˛ei Guvernului nr. 48/2000 pentru modificarea art. 40 din Ordonan˛a de

urgen˛„ a Guvernului nr. 158/1999 privind regimul exporturilor ∫i importurilor de produse strategice;

— Lege pentru respingerea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 36/2000 pentru modificarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 158/1999 privind regimul exporturilor ∫i importurilor de produse strategice;

— Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 63/2003 privind organizarea ∫i func˛ionarea Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor;

— Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 47/2002 de modificare ∫i completare a Legii minelor nr. 61/1998 ∫i a Legii petrolului nr. 134/1995;

— Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 72/2003 privind acordarea Ón anul agricol 2003—2004 a unui sprijin direct al statului de 2 milioane lei/hectar produc„torilor agricoli pentru suprafe˛e de teren arabil de p‚n„ la 5 hectare inclusiv;

— Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 110/2003 pentru completarea art. 166 din Legea Ónv„˛„m‚ntului nr. 84/1995;

— Lege pentru modificarea Legii nr. 150/2003 privind creditul agricol pentru produc˛ie;

— Lege pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 143/1999 privind ajutorul de stat;

— Lege pentru modificarea Legii nr. 8/2003 privind Ordinul _Meritul Cultural_ ∫i Medalia _Meritul Cultural_ ;

— Lege pentru ratificarea Protocolului adi˛ional, semnat la Bucure∫ti la 30 august 2002, la Acordul dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Guvernul Republicii Franceze privind cooperarea Ón domeniul afacerilor interne, semnat la Bucure∫ti la 21 februarie 1997;

## Da, v„ mul˛umesc.

Œl rog pe domnul senator Avram Cr„ciun s„ prezinte punctul de vedere al Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci.

Deputa˛ilor. Comisia noastr„ care ne-a trimis raportul, Comisia pentru munc„ ∫i protec˛ie social„. V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

## Mul˛umesc.

Dup„ cum este cunoscut, prin Legea nr. 147/2000 se reglementeaz„ o facilitare acordat„ pensionarilor de a beneficia anual de ∫ase c„l„torii, cu reducere de 50%, la trenul de persoane, clasa a II-a, la transportul intern.

Textul actual al legii prevede c„ pensionarii pot opta ca reducerea respectiv„ s„ se aplice ∫i Ón transportul intern, auto sau naval, dar numai dac„ nu au posibilitatea s„ c„l„toreasc„ pe calea ferat„.

Practica a demonstrat c„ dovedirea imposibilit„˛ii folosirii trenului este mult prea restrictiv„ ∫i poate fi aplicat„ doar Ón locurile total izolate, cum ar fi Delta Dun„rii ∫i acolo unde nu circul„ nici un alt mijloc de transport.

Se impune deci modificarea art. 1 din lege, Ón sensul renun˛„rii la condi˛ia mai sus ar„tat„, pentru ca pensionarii s„ se poat„ bucura de reducerea acordat„ la oricare din modurile de transport feroviar, auto sau naval, f„r„ condi˛ii.

V„ rug„m s„ aproba˛i proiectul de lege, Ón forma prezentat„.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

V„ rog, punctul de vedere al comisiei.