Tiberiu Aureliu Prodan

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Œn declara˛ia mea politic„ de ast„zi doresc s„ evoc semnifica˛ia zilei de 28 noiembrie 1918, eveniment mai pu˛in cunoscut la nivel na˛ional, dar foarte important pentru cei din Bucovina.

Aceast„ provincie rom‚neasc„, Bucovina, s-a aflat la interferen˛a influen˛elor culturale central ∫i est-europene sau Óntre Orient ∫i Occident, conform unui cunoscut cercet„tor german, Eric Beck, parafrazat de doi cercet„tori importan˛i, Hans Offbauer ∫i Viorel Roman. Ea a suscitat un interes neobi∫nuit din partea multor oameni de cultur„, din partea istoricilor rom‚ni ∫i str„ini, fapt concretizat prin apari˛ia unui num„r uluitor de c„r˛i, studii ∫i articole, peste 20.000 Ón Óntreaga lume.

Este Óndeob∫te cunoscut c„ Bucovina, ca entitate, nu a existat p‚n„ Ón momentul ocup„rii nord-vestului Moldovei de c„tre austrieci, prin anii ’74–’75. P‚n„ atunci, aceast„ parte de teritoriu rom‚nesc a reprezentat leag„nul civiliza˛iei rom‚ne∫ti de la r„s„rit de Carpa˛i, locul de ctitorire a institu˛iilor d„inuirii noastre, din antichitate ∫i p‚n„ Ón ’75, locul unde istoria revine mereu Ón prezent, sub forma monumentelor de art„ ∫i cultur„ medieval„ rom‚neasc„ pentru care UNESCO ne-a acordat îM„rul de aur“.

Toate acestea fac din locul numit de austrieci îland“ una dintre cele mai frumoase provincii pe care arti∫tii ∫i oamenii politici ai vremii, rom‚nii, au numit-o c‚ndva îVesela gr„din„ e dulcea Bucovin„“.

Dup„ 144 de ani de st„p‚nire austriac„, Ón Bucovina existau aproximativ 12 entit„˛i etnice care se reg„sesc ∫i ast„zi, formate din rom‚ni, ucraineni, germani, evrei, poloni, armeni, maghiari, ru∫i, pruteni, ∫i peste 10 religii.

Elitele rom‚ne∫ti formate din boierii rom‚ni ∫i intelectualitate, ridicat„ din r‚ndul preo˛ilor ∫i a pu˛inilor reprezentan˛i rom‚ni din cadrul profesiilor a∫a-zis liberale, dup„ constituirea Bucovinei ca ˛ar„ de coroan„, Ón anul 1861, au intensificat mi∫carea pentru identitate na˛ional„ ale c„ror idealuri fuseser„ formulate Ón timpul Revolu˛iei de la 1848. Mi∫carea aceasta care cuprinsese Europa

avea s„ duc„ la trecerea de la Europa imperiilor la Europa na˛iunilor ∫i a fost Ómbr„˛i∫at„ ∫i de intelectualitatea bucovinean„. Atunci, ca ∫i mai t‚rziu, Cern„u˛iul boierilor Hurmuzaki a jucat un rol deosebit Ón coagularea for˛elor na˛ionale de emancipare. E cazul s„-i amintim aici pentru rolul deosebit pe care l-au jucat de la 1848 p‚n„ Ón 1918 pe urm„torii: Doxachi Hurmuzaki, Eudoxiu Hurmuzaki, Constantin Hurmuzaki, Aron Pumnul, Ioan Gheorghe Zvierea, Dimitrie Petrino, Teodor ™tefanelli, Iancu Flondor, Ioan Nistor ∫i al˛ii.

Œnfiin˛area Universit„˛ii îFranz Joseph“ de la Cern„u˛i, ca un dar f„cut provinciei cu prilejul Ómplinirii a 100 de ani de la îunirea“ Bucovinei cu Austria, a avut darul s„ nu duc„ la dorita germanizare a provinciei Bucovina, ci la constituirea elitelor care aveau s„ preg„teasc„ Marea Unire de la 1918. Ceea ce nu a reu∫it ocupa˛ia habsburgic„ timp de 143 de ani Óns„, cu durere trebuie s-o spun, a izbutit-o ocupa˛ia sovietic„ dup„ 1944. Œnf„ptuirea Unirii de la 1859, cucerirea Independen˛ei de la 1877–1878, la care bucovinenii au contribuit efectiv cu voluntari Ón armata rom‚n„, sprijin moral ∫i material al celor care vibrau la ideea unui viitor comun al tuturor rom‚nilor Ón acea patrie, r„zboiul al doilea balcanic, Pacea de la Bucure∫ti din 1913 au oferit rom‚nilor bucovineni temeiul ac˛iunilor curajoase din anii primului r„zboi mondial, pentru preg„tirea zilelor de 28 noiembrie 1918, c‚nd Consiliul Na˛ional Rom‚n de la Cern„u˛i ∫i Congresul General al Bucovinei au proclamat unirea tuturor rom‚nilor din Bucovina cu Rom‚nia.