Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·5 decembrie 2005
Senatul · MO 193/2005 · 2005-12-05
Aprobarea plenului pentru eliminarea de pe ordinea de zi a
Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru 13–14
Adoptarea proiectului Legii privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 137/2005 privind autorizarea Casei de Asigur„ri de S„n„tate s„ garanteze deschiderea unei linii de credit 14
Dezbaterea ∫i respingerea propunerii legislative pentru Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea Autorit„˛ii Na˛ionale pentru Monitorizarea Achizi˛iilor Publice 14–16
· other · respins
· procedural
· other
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
Dezbaterea ∫i respingerea propunerii legislative pentru calendarul de cre∫tere a salariului minim pe economie 16–17
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· other
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· other
· other
359 de discursuri
Bun„ ziua! Stimate colege ∫i stima˛i colegi,
V„ propun s„ intr„m Ón procedura de declara˛ii politice, dup„ care s„ vot„m ordinea de zi.
Invit la microfon, din partea Grupului parlamentar îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.—P.D., pe domnul senator Mihai fi‚buleac.
## **Domnul Mihai fi‚buleac:**
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Am intitulat declara˛ia politic„ de ast„zi îDisput„ parlamentar„ cu iz de pagub„“.
Este cunoscut faptul c„, de c‚te ori se face un sondaj de opinie, cel mai prost rezultat este con˛inut Ón r„spunsul la Óntrebarea privind Óncrederea Ón oamenii politici ∫i Ón Parlament. De at‚t de pu˛in„ credibilitate se mai bucur„ senatorii ∫i deputa˛ii Ón fa˛a cet„˛enilor, Ónc‚t, Ón mod firesc, ne putem g‚ndi c„ ne afl„m pe un drum gre∫it ∫i c„ totul pare lipsit de logic„.
Dup„ ce o dat„ la 4 ani Óntreaga ˛ar„ fierbe din cauza alegerilor, Ón intervalul dintre alegeri toate eforturile sunt concentrate pentru desfiin˛area reprezentan˛ilor desemna˛i de c„tre electorat. Se pare c„ din toat„ aceast„ construc˛ie democratic„, pe care ne str„duim s„ o cl„dim de c‚˛iva ani, noi am ales doar partea referitoare la campania electoral„ ∫i, din p„cate, nu mai reu∫im s„ ie∫im din atmosfera de campanie electoral„, nici Ónainte ∫i nici dup„ validarea mandatelor. Nu reu∫im s„ con∫tientiz„m c„ regula democra˛iei Ónseamn„ o disput„ politic„ permanent„, dar c„ aceasta se desf„∫oar„ Óntr-un anumit fel Ón perioada alegerilor ∫i Ón cu totul alt„ manier„ Ón intervalul dintre acestea.
Œn forul reprezentativ suprem al poporului rom‚n, a∫a cum institu˛ia noastr„ este definit„ Ón Constitu˛ie, competi˛ia politic„ trebuie s„ se desf„∫oare, de fapt, pe baz„ de idei ∫i proiecte.
Acestor g‚nduri nu le-am dat curs p‚n„ acum din cauza cutumei mai mult sau mai pu˛in explicite, conform c„reia un parlamentar aflat la primul mandat trebuie s„ formuleze c‚t mai pu˛ine critici de ordin
general. Dar nu mi s-a p„rut corect faptul c„ o bun„ parte a activit„˛ii parlamentare a fost blocat„ din cauza unor amendamente formulate Ón mod evident nu pentru Ómbun„t„˛irea legisla˛iei, ci cu unicul scop al tragerii de timp.
Nu a fost corect nici faptul c„ s-a monopolizat tribuna Senatului pentru a rosti discursuri al c„ror mesaj nu rezulta nicidecum din con˛inutul lor, ci se remarcau doar prin durat„.
Œn fine, ideea conform c„reia bugetul ˛„rii pe anul viitor este doar responsabilitatea celor de la putere nu poate fi sub nici o form„ acceptat„. Indiferent care sunt for˛ele politice ce sus˛in Guvernul, acesta, ca ∫i bugetul, apar˛ine Rom‚niei, ∫i nu doar for˛elor politice respective.
Ceea ce m-a determinat s„ intervin a fost Ónt‚mplarea de s„pt„m‚na trecut„, c‚nd un coleg de-al nostru, demn de tot respectul de altfel, solicita insistent de la tribuna Camerelor reunite s„ se fac„ apelul nominal al parlamentarilor, Ón timp ce se vedea clar c„ erau absen˛i tocmai camarazii s„i de partid.
Stimate colege ∫i stima˛i colegi,
Cred c„ cet„˛enii ne-au acordat votul ∫i ne-au trimis Ón acest for important tocmai pentru a ne exercita mandatul cu bun„-credin˛„ ∫i mai cred c„ regulamentul nu este f„cut pentru a priva Parlamentul de eficien˛„, ci dimpotriv„.
Se pune Ón mod firesc Óntrebarea cine c‚∫tig„ ∫i cine pierde din aceast„ lupt„ f„r„ inamic. Sunt convins c„ nu exist„ c‚∫tig„tori, ci doar perdan˛i, pierdem ∫i noi, dar mai ales pierde poporul rom‚n.
Cu siguran˛„, exist„ printre noi ∫i persoane care, Ón timp ce se deruleaz„ spectacolul nenum„ratelor apeluri nominale, stau ca pe ghimpi, pentru c„ au la comisie proiecte ce nu pot fi avizate pe genunchi sau au de formulat amendamente importante.
Suntem tributari la capitolul ini˛iativ„ legislativ„, pentru c„ se pare c„ ne rezum„m mai mult la a aproba proiectele Guvernului. Nu ne aplec„m suficient asupra laturii de monitorizare ∫i control a activit„˛ii Executivului. Avem destule probleme de rezolvat ∫i Ón circumscrip˛iile electorale pe care le reprezent„m.
Œndr„znesc s„ afirm c„ majoritatea problemelor cu care se confrunt„ societatea rom‚neasc„ Ó∫i au sorgintea tocmai Ón imperfec˛iunile legii ∫i c„ mai avem acum o problem„ fundamental„, Ón ceea ce prive∫te adaptarea cadrului legislativ rom‚nesc la cel european.
Crede˛i oare c„ cet„˛enii acestei ˛„ri, indiferent de partidul cu care simpatizeaz„, vor s„ ne vad„ cum
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 193/5.XII.2005 r„spundem îprezent“ atunci c‚nd se strig„ catalogul? Sau cum tragem de timp, cu inten˛ia de a ne discredita unul pe altul? Nu, dragi colegi, cei care ne-au acordat Óncrederea lor prin vot vor s„ vad„ c„ ne str„duim s„ g„sim solu˛ii problemelor cu care ei se confrunt„.
De aceea, v„ adresez un apel sincer la mobilizarea tuturor pentru a imprima o alt„ atmosfer„ ∫edin˛elor de plen. Dialogul este singura noastr„ arm„, pentru c„ respect‚ndu-ne reciproc ne respect„m de fapt aleg„torii. Altfel, dac„ aleg„torii Ó∫i pierd Óncrederea Ón noi, atunci Ónseamn„ c„ noi suntem acei care avem o problem„. V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc ∫i eu, domnule senator.
Invit la microfon, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, pe domnul senator Ion Chelaru.
Ave˛i microfonul.
## **Domnul Ion Chelaru:**
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
V„ rog s„ Ómi permite˛i ca, Ón numele Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, s„ prezint urm„toarea declara˛ie politic„, pe care am intitulat-o îProlog jubiliar: impertinen˛a puterii fa˛„ de starea na˛iunii“.
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Se Ómpline∫te anul de c‚nd Alian˛a D.A. a preluat puterea. Schimb„rile produse pe parcursul acestui an sunt limitate la anvergura inteligen˛ei politice a reprezentan˛ilor puterii. Un an al distruc˛iei metodice sau anul Ón care Óns„∫i speran˛a rom‚nilor este pus„ la grea Óncercare.
Intelectualul sau cet„˛eanul de condi˛ie modest„ este dezgustat de politicienii care nu-l ascult„ ∫i nu-l pre˛uiesc, de c‚ino∫enia lor, de m‚nc„toria ∫i vulgaritatea sau de suficien˛a diabolic„ a unora dintre puternici, de snobismul ∫i superficialitatea pe care le probeaz„ continuu.
A∫ dori s„ transmit reprezentan˛ilor puterii: a˛i devenit arhitec˛ii ruinei sociale ∫i na˛ionale, domnilor. Nu ave˛i stil, nu ave˛i calibru, nu ave˛i elegan˛„ Ón dialogul cu societatea, nu ave˛i clas„, nu ave˛i menire.
Domnul B„sescu poza acum un an Ón politicianul profetic ∫i continua s„ fac„ poza unui cameleon saltimbanc, incoerent, versatil ∫i ipocrit. Acum, c‚nd Ói sufl„ v‚ntul Ón vel„, este cruciat al luptei anticorup˛ie, Sf‚ntul Gheorghe Ón armura portocalie Ón lupt„ cu balaurul. Dar ce firesc uit„ el de afacerea îConcordia“ de pe vremea c‚nd era edilul principal al Capitalei.
Guvernul, pe de alt„ parte, afi∫eaz„ eschiva ∫i ac˛iunea direct„ ca metode Ón rezolvarea problemelor sociale ∫i economice. Cu titlu de exemplu de ultim„ or„, a se vedea atitudinea, pe jum„tate ridicol„, pe jum„tate scandaloas„, a premierului ∫i vicepremierului Ón conflictul cu sindicatele din Ónv„˛„m‚nt. Cu prilejul renegocierii, acesta din urm„ debuteaz„ Ón dialog cu lectura unui raport din care urma s„ rezulte c„ dasc„lii au salarii mari, suficiente ∫i invit„ presa Ón sal„, chipurile, pentru a dezv„lui reaua-credin˛„ a profesorilor care doresc mai mult dec‚t li se cuvine ∫i au preten˛ii absurde ∫i nejustificate.
La noi, rezolvarea problemelor este la cheremul Guvernului sau a pre∫edintelui. C‚nd B„sescu a zis, de exemplu, c„ minorit„˛ile sexuale au dreptul s„ se manifeste public, Prim„ria Capitalei a dat und„ verde mitingului de strad„, f„r„ ra˛iune, f„r„ limit„ri, f„r„ reflec˛ie prealabil„ ∫i obligatorie.
V„ mul˛umesc, domnule senator.
Din partea Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare, invit la microfon pe domnul senator Aurel Ardelean. Domnule senator, ave˛i cuv‚ntul.
## **Domnul Aurel Ardelean:**
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Œn declara˛ia politic„ de ast„zi doresc s„ abordez unele aspecte privind Ónv„˛„m‚ntul rom‚nesc Ón mediul rural.
Œn contextul transform„rilor care au caracterizat societatea rom‚neasc„ Ón ultimul deceniu ∫i jum„tate, reforma sistemului educa˛ional ocup„ un loc aparte, ea a devansat majoritatea reformelor sectoriale.
Pe plan extern, din surse ob˛inute prin proiecte ale B„ncii Mondiale ∫i prin programe PHARE, au fost realizate numeroase proiecte de infrastructur„, este Óns„ nevoie de mai mult pentru mediul rural.
Œngrijorarea principal„ o constituie lipsa fondurilor pentru anul 2006: bugetul prev„zut de Guvern pentru continuarea proiectelor ce vizeaz„ mediul rural nu sunt la nivelul cerin˛elor efective din teritoriu, chiar dac„ Guvernul a promis s‚mb„t„ continuarea proiectelor din domeniul Ónv„˛„m‚ntului ∫i Ón anul 2007.
Cu excep˛ia unor m„suri specifice, ca de exemplu reabilitarea unor ∫coli, facilitarea transportului pentru elevii din satele Óndep„rtate, comasarea unor ∫coli, racordarea ∫colilor rurale la sistemul RoEduNet, nu exist„, Ón
prezent, programe de dezvoltare de ansamblu ∫i prioritare pentru Ónv„˛„m‚ntul rural.
Aceasta a dus la apari˛ia unor efecte secundare ale reformei, care au afectat echitatea ∫i au accentuat distan˛a care exist„ Óntre mediul rural ∫i mediul urban. S-au ad‚ncit discrepan˛ele dintre elevii din mediul urban ∫i mediul rural, Óntre ratele particip„rii, ale absolvirii, ale urm„rii ciclurilor superioare de Ónv„˛„m‚nt, ca s„ nu mai vorbim de discrepan˛e Ón ceea ce prive∫te condi˛iile materiale, Ón general, ∫i cele privind desf„∫urarea procesului didactic de Ónv„˛„m‚nt.
Dasc„lul de la ˛ar„, cel care educ„ nu doar copii, dar este ∫i un educator al comunit„˛ii ∫i un lider al acesteia, nu beneficiaz„ de sprijin suficient pentru a contura destinele copiilor de la sat. Pentru faptul c„, Ón ciuda dificult„˛ilor, exist„ oameni dedica˛i profesiei, care lupt„ pentru existen˛a unui cadru civilizat Ón care s„ se desf„∫oare procesul de Ónv„˛„m‚nt, dasc„lul d„ dovad„ de sacrificiu, de patriotism, de dragoste de oameni ∫i de credin˛„ Ón misiunea sa.
V„ mul˛umesc, domnule senator.
Din partea Grupului parlamentar îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.–P.D., invit la microfon pe doamna senator Paula Iv„nescu.
## **Doamna Paula Maria Iv„nescu:**
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.
Cred c„ este necesar din c‚nd Ón c‚nd s„ mai citim din cartea cu proverbe ∫i zic„tori ale rom‚nilor, pentru a ˛ine un discurs coerent ∫i corect Ón Senatul Rom‚niei, Ón Parlamentul Rom‚niei.
O zic„toare spune: îDac„ t„ceai, filozof r„m‚neai“ ∫i se refer„ la domnul senator, de altfel un distins jurist, care a vorbit Ón numele Grupului parlamentar P.S.D., f„c‚ndu-l pe pre∫edintele Rom‚niei îsaltimbanc“. Iar aceasta mi se pare c„ este o lips„ de respect fa˛„ de majoritatea rom‚nilor care l-au votat. Nu suntem un popor de saltimbanci, suntem un popor de oameni mai nec„ji˛i, mai Ón drum spre..., suntem ni∫te oameni normali, care ne vedem de treab„.
™i cred c„ este anormal ca acest lucru s„ se Ónt‚mple Ón Parlamentul Rom‚niei, d‚nd palme peste ochi celor care l-au votat pe Traian B„sescu Ón func˛ia de pre∫edinte al Rom‚niei.
Iar dac„ se mai folose∫te ∫i cuv‚ntul îimpertinen˛„“ la adresa actualei puteri, cred c„ trebuie s„ ne mai aducem aminte de o zical„: îS„ vezi b‚rna din ochii t„i, mai Ónainte s„ vezi paiul din ochii altora!“ Dac„ profesorii au ajuns Ón situa˛ia Ón care sunt ast„zi — ∫i, Óntr-adev„r, au mari nevoi —, dac„ Ónv„˛„m‚ntul este Ón situa˛ia Ón care este ast„zi, cred c„ ∫i P.S.D.-ul are o parte de vin„, dac„ nu cea mai mare.
Œn Óncheiere, a∫ vrea s„ spun: îS„ dea cu piatra cel care este f„r„ de prihan„“, oricum acesta nu este P.S.D.-ul!
V„ mul˛umesc, doamna senator.
Din partea Grupului parlamentar P.S.D., Ól invit la microfon pe domnul senator Ion Vasile. Domnule senator, ave˛i cuv‚ntul.
## **Domnul Vasile Ion:**
Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Nu am s„ v„ spun nici proverbe ∫i nici zic„tori, am s„ m„ refer la o tem„ care a suscitat o grav„ dezbatere Ón ultima vreme Ón societatea rom‚neasc„.
Antireforma portocalie din s„n„tate Ó∫i continu„ cursul, prin bun„voin˛a actualului ministru al s„n„t„˛ii, domnul Eugen Nicol„escu, care a confec˛ionat un pachet de legi Ón mare m„sur„ inutile ∫i ineficiente ∫i pe care, de o vreme, le poart„ prin ˛ar„, ca pe moa∫tele Sf. Andrei.
Ceea ce nu a Ón˛eles domnul ministru este faptul c„, Ón timp ce d‚nsul este preocupat de un exerci˛iu de imagine, criza din s„n„tate se ad‚nce∫te, bugetul s„n„t„˛ii este subfinan˛at, lipsa medicamentelor pentru pensionari ∫i cet„˛enii defavoriza˛i este acut„, asigurarea cu medicamente ∫i materiale sanitare a spitalelor este improprie ∫i deficitar„, corpul medico-sanitar este nemul˛umit de modul cum este tratat ca corp profesional.
La toate acestea se adaug„ abilitatea actualului ministru Ón contabilitate ∫i statistic„, abilitate f„r„ eficien˛„ Ón domeniul pe care Ól gestioneaz„.
Suntem Óntr-o grav„ epidemie de rujeol„ ce afecteaz„ popula˛ia infantil„, care num„r„ Ón acest moment c‚teva mii de bolnavi. Foarte grav este c„ deja c‚˛iva dintre ace∫ti bolnavi, copii nou-n„scu˛i, au decedat. Aceasta este o mostr„ mai mult dec‚t edificatoare asupra capacit„˛ii managerului, ministrului s„n„t„˛ii, de a rezolva problemele de s„n„tate ale cet„˛enilor Rom‚niei.
Œn aceast„ situa˛ie foarte grav„, stimabilul ministru nu are nici o scuz„, iar Óncerc„rile politicianiste, demne de un purt„tor de vorbe, de a ascunde adev„rul, de a deturna propria incompeten˛„ spre alte zone ne fac pe noi, senatorii Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, s„ solicit„m o comisie de anchet„ privind situa˛ia creat„ ∫i, bineÓn˛eles, demisia ministrului s„n„t„˛ii Eugen Nicol„escu.
Mul˛umesc.
V„ mul˛umesc ∫i eu.
Din partea Grupului parlamentar P.R.M., invit la microfon pe domnul senator Nicolae Iorga. Domnule senator, domnule Iorga!
Nicolae Iorga
#31088Œntrebam dac„ a mai r„mas timp.
V„ rog frumos.
Nicolae Iorga
#31202## **Domnul Nicolae Iorga:**
Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor colegi,
Am Ón˛eles c„ a mai r„mas un minut. Vreau, Ón primul r‚nd, s„ Ói dau dreptate colegei noastre, doamna Paula Iv„nescu, care spunea c„ înu suntem un popor de saltimbanci“.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 193/5.XII.2005 Domnia sa are dreptate, nu suntem un popor de saltimbanci, dar suntem un popor min˛it. Suntem min˛i˛i Ón continuare de c„tre o putere care este incapabil„ s„ rezolve problemele oamenilor, ∫i spun asta Ón numele celor din jude˛ul Bra∫ov care m-au trimis aici.
La ora actual„, oamenii de la îNitramonia“ picheteaz„ Ón continuare prefectura, oamenii de la îNitramonia“ sunt nemul˛umi˛i, oamenii de la îTractorul“ negociaz„ sau se fac guvernan˛ii c„ negociaz„ cu ei, Ón ceea ce prive∫te privatizarea uzinei de tractoare.
Lucrurile stau foarte prost ∫i, dac„ cineva este vinovat, f„r„ a fi un popor de saltimbanci, dup„ cum spuneam, suntem min˛i˛i Ón continuare, iar cei care mint nu sunt Ón nici un caz reprezentan˛ii Partidului Rom‚nia Mare. V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc ∫i eu, domnule senator.
Invit la microfon, din partea Grupului parlamentar îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.–P.D., pe domnul senator Tiberiu Aureliu Prodan.
Domnule senator, ave˛i cuv‚ntul.
Tiberiu Aureliu Prodan
#32529Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Œn declara˛ia mea politic„ de ast„zi doresc s„ evoc semnifica˛ia zilei de 28 noiembrie 1918, eveniment mai pu˛in cunoscut la nivel na˛ional, dar foarte important pentru cei din Bucovina.
Aceast„ provincie rom‚neasc„, Bucovina, s-a aflat la interferen˛a influen˛elor culturale central ∫i est-europene sau Óntre Orient ∫i Occident, conform unui cunoscut cercet„tor german, Eric Beck, parafrazat de doi cercet„tori importan˛i, Hans Offbauer ∫i Viorel Roman. Ea a suscitat un interes neobi∫nuit din partea multor oameni de cultur„, din partea istoricilor rom‚ni ∫i str„ini, fapt concretizat prin apari˛ia unui num„r uluitor de c„r˛i, studii ∫i articole, peste 20.000 Ón Óntreaga lume.
Este Óndeob∫te cunoscut c„ Bucovina, ca entitate, nu a existat p‚n„ Ón momentul ocup„rii nord-vestului Moldovei de c„tre austrieci, prin anii ’74–’75. P‚n„ atunci, aceast„ parte de teritoriu rom‚nesc a reprezentat leag„nul civiliza˛iei rom‚ne∫ti de la r„s„rit de Carpa˛i, locul de ctitorire a institu˛iilor d„inuirii noastre, din antichitate ∫i p‚n„ Ón ’75, locul unde istoria revine mereu Ón prezent, sub forma monumentelor de art„ ∫i cultur„ medieval„ rom‚neasc„ pentru care UNESCO ne-a acordat îM„rul de aur“.
Toate acestea fac din locul numit de austrieci îland“ una dintre cele mai frumoase provincii pe care arti∫tii ∫i oamenii politici ai vremii, rom‚nii, au numit-o c‚ndva îVesela gr„din„ e dulcea Bucovin„“.
Dup„ 144 de ani de st„p‚nire austriac„, Ón Bucovina existau aproximativ 12 entit„˛i etnice care se reg„sesc ∫i ast„zi, formate din rom‚ni, ucraineni, germani, evrei, poloni, armeni, maghiari, ru∫i, pruteni, ∫i peste 10 religii.
Elitele rom‚ne∫ti formate din boierii rom‚ni ∫i intelectualitate, ridicat„ din r‚ndul preo˛ilor ∫i a pu˛inilor reprezentan˛i rom‚ni din cadrul profesiilor a∫a-zis liberale, dup„ constituirea Bucovinei ca ˛ar„ de coroan„, Ón anul 1861, au intensificat mi∫carea pentru identitate na˛ional„ ale c„ror idealuri fuseser„ formulate Ón timpul Revolu˛iei de la 1848. Mi∫carea aceasta care cuprinsese Europa
avea s„ duc„ la trecerea de la Europa imperiilor la Europa na˛iunilor ∫i a fost Ómbr„˛i∫at„ ∫i de intelectualitatea bucovinean„. Atunci, ca ∫i mai t‚rziu, Cern„u˛iul boierilor Hurmuzaki a jucat un rol deosebit Ón coagularea for˛elor na˛ionale de emancipare. E cazul s„-i amintim aici pentru rolul deosebit pe care l-au jucat de la 1848 p‚n„ Ón 1918 pe urm„torii: Doxachi Hurmuzaki, Eudoxiu Hurmuzaki, Constantin Hurmuzaki, Aron Pumnul, Ioan Gheorghe Zvierea, Dimitrie Petrino, Teodor ™tefanelli, Iancu Flondor, Ioan Nistor ∫i al˛ii.
V„ mul˛umesc, domnule senator.
Din partea Grupului P.S.D., invit la microfon pe domnul senator Ion V„rg„u.
Domnule senator, ave˛i cuv‚ntul.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 193/5.XII.2005
Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Declara˛ia mea politic„ se intituleaz„ îTurismul tulcean Ón c„dere liber„“.
Doresc s„ v„ re˛in aten˛ia cu o problem„ pe care o consider de importan˛„ major„ pentru turismul rom‚nesc, dar Ón special pentru cel tulcean, cu implica˛ii deosebite asupra economiei jude˛ului Tulcea.
Pentru a Ón˛elege acest lucru sunt necesare c‚teva preciz„ri: o mare parte a jude˛ului Tulcea este reprezentat„ de Delta Dun„rii, cea mai mare rezerva˛ie de ˛inuturi umede din Europa, un ˛inut exotic cu peste 1.200 de specii de copaci ∫i plante, cu cea mai bogat„ faun„ ornitologic„ ∫i ihtiologic„ de pe continent, iar Tulcea, principalul ora∫ ∫i re∫edin˛„ de jude˛, reprezint„ poarta de acces c„tre toate aceste minun„˛ii pe care Dumnezeu le-a oferit rom‚nilor.
Datorit„ specificului zonei ∫i a∫ez„rii geografice, industria ∫i economia jude˛ului Tulcea nu reprezint„ nici pe departe ni∫te puncte tari, Tulcea fiind ∫i a∫a unul dintre cele mai s„race jude˛e din ˛ar„. Poate singura bre∫„ ce poate fi exploatat„ Ón zon„ o reprezint„ turismul, ca cea mai important„ surs„ de venituri. Exotismul peisajului de pe bra˛ele ∫i canalele Deltei, p„durea de stejari de pe grindul Letea, dunele de nisip de pe grindurile Caraorman ∫i s„r„turile, abunden˛a, diversitatea ∫i unicitatea speciilor sunt resurse care au f„cut din Delta ultimilor ani o regiune din ce Ón ce mai atr„g„toare pentru turi∫tii rom‚ni ∫i, Ón special, pentru cei str„ini.
Ce Ónseamn„ acest lucru? Œn primul r‚nd, posibilitatea locuitorilor Deltei de a-∫i face via˛a mai u∫oar„, de a-∫i asigura un trai decent, cu posibilitatea de a desf„∫ura ∫i alte activit„˛i Ón afar„ de cea a pescuitului. Œn al doilea r‚nd, atragerea investitorilor ∫i operatorilor de turism Ón zon„, ceea ce ar determina un grad mai mare de ocupare a for˛ei de munc„ ∫i limitarea procesului de migrare a popula˛iei tinere din Delt„ spre municipiu sau spre alte localit„˛i din ˛ar„. ™i, nu Ón ultimul r‚nd, veniturile importante acumulate din activit„˛ile turistice ar permite o relansare a economiei jude˛ului Tulcea.
Dac„ la sf‚r∫itul anului 2004 activitatea turistic„ Ón jude˛ul Tulcea se afla Ón plin„ ascensiune, iar num„rul turi∫tilor era de aproximativ 30 de ori mai mare fa˛„ de Ónceputul anului 2001, Ón acest an operatorii din turism se afl„ la limita supravie˛uirii. Inunda˛iile din prim„vara acestui an, suspiciunile care au ap„rut cu privire la epidemiile de holer„ ∫i antrax, iar mai apoi isteria creat„ de apari˛ia virusului gripei aviare Ón Delta Dun„rii au indus un sentiment de insecuritate zecilor de mii de turi∫ti care au renun˛at la sejururile ∫i minivacan˛ele programate pentru jude˛ul Tulcea ∫i, Ón special, pentru Delta Dun„rii, astfel Ónc‚t trimestrul al IV-lea al acestui an este compromis, iar anul turistic 2006 este amenin˛at de anularea contractelor economice privind desf„∫urarea turismului din aceast„ zon„.
V„ mul˛umesc ∫i eu, domnule senator.
Din partea Grupului P.R.M., o invit la microfon pe doamna senator Viorica Moisuc.
## **Doamna Viorica Georgeta Pompilia Moisuc:**
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„,
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Vreau s„ mul˛umesc personal domnului senator Prodan pentru evocarea at‚t de frumoas„ pe care a f„cut-o momentului apoteotic, a∫ zice, al istoriei noastre na˛ionale, 1918 ∫i, Ón special, unirea Bucovinei. A∫ vrea, Óns„, s„ fac nu o declara˛ie, ci un mesaj adresat dumneavoastr„, tuturor senatorilor, Ón leg„tur„ cu acest salt care s-a f„cut de la 1918 ast„zi.
Ac˛iunea de mare anvergur„ ∫tiin˛ific„ ∫i cultural„, ∫i anume Salonul Interna˛ional de Carte Rom‚neasc„ de la Cern„u˛i, ajuns la cea de-a IV-a edi˛ie anul acesta, este organizat de Editura îAlexandru cel Bun“ din Cern„u˛i ∫i finan˛at de Departamentul pentru Rom‚nii de Pretutindeni. Acum, Óns„, finan˛area ac˛iunii sus amintite a r„mas la voia Ónt‚mpl„rii, prin neputin˛a, nepriceperea ∫i neimplicarea departamentului, trecut de cur‚nd din subordinea Guvernului Ón aceea a Ministerului Afacerilor Externe.
Proiectul Salonului de Carte a fost stabilit Ón coordonatele lui esen˛iale Ón luna ianuarie 2005. Œn iunie 2005 s-a semnat contractul de finan˛are a proiectului Ón sum„ de 6.000 euro. Ca urmare, s-a trecut la organizarea salonului: invita˛ii, rezerv„ri de spa˛ii etc. Œn septembrie, departamentul a comunicat c„ nu poate trimite banii promi∫i, suger‚nd s„ se fac„ un Ómprumut care va fi achitat ulterior, prin virament, Ón contul editurii. Œn ziua de 3 octombrie 2005, c‚nd s-a deschis oficial manifestarea celui de-al IV-lea Salon Interna˛ional de Carte Rom‚neasc„ la Cern„u˛i, organizatorii au solicitat din nou departamentului s„-∫i achite obliga˛iile financiare. R„spunsul a fost: îŒmprumuta˛i-v„, vom achita mai t‚rziu!“ De altminteri, nici un reprezentant al departamentului nu a fost prezent la Cern„u˛i Ón acele zile.
La 1 noiembrie 2005, dup„ aproape o lun„ de la deschiderea salonului, situa˛ia era urm„toarea: departamentul nu virase nici un ban din suma promis„. Hotelul îCeremu∫“ din Cern„u˛i, unde, de altfel, au fost
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 193/5.XII.2005 caza˛i to˛i participan˛ii la manifestare, care a ∫i Ónchiriat editurii o mare sal„ de conferin˛e, amenin˛a cu ac˛iunea Ón justi˛ie pe organizatori pentru neplata sumelor datorate. Restaurantul care a oferit pe credit mesele participan˛ilor Ó∫i cerea drepturile tot pe cale judec„toreasc„. Vinerea trecut„, deci pe 25 noiembrie 2005, situa˛ia era neschimbat„. Departamentul nu a virat nici un ban pentru achitarea datoriilor contractate de organizatorii din Cern„u˛i ∫i s-a recurs la noi Ómprumuturi de c„tre ace∫tia de la persoane fizice din Ucraina, pentru a se evita confruntarea la tribunal pentru neachitarea datoriilor c„tre hotel ∫i c„tre celelalte institu˛ii publice implicate. Intelectualii rom‚ni din Ucraina, concentra˛i, Ón special, Ón zona Cern„u˛ilor, au fost l„sa˛i de izbeli∫te dup„ ianuarie 2005 de numitul departament, care acuz„ nepricepere Ón organizarea unor astfel de manifest„ri.
Stima˛i colegi, v„ rog.
V„ mul˛umesc foarte mult.
## **Domnul George Sabin Cuta∫:**
V„ mul˛umesc ∫i eu, doamna senator.
Œnainte de a-i da cuv‚ntul domnului... Œmi cer scuze. V„ rog, doamna senator.
## **Doamna Viorica Georgeta Pompilia Moisuc:**
V„ mul˛umesc pentru aplauze, doamnelor ∫i domnilor senatori, dar zilele sunt prea triste ∫i evenimentele prea triste ca s„ ne putem permite s„ aplaud„m.
V„ mul˛umesc.
## **Domnul George Sabin Cuta∫:**
V„ mul˛umesc Ónc„ o dat„.
Œnainte de a-i da cuv‚ntul domnului senator Iorgovan, fac un apel la liderii de grup s„ Óncerce s„ cheme pe colegii no∫tri, deoarece nu avem cvorum.
Domnul senator Iorgovan, din partea P.S.M...
P.S.D
V„ rog frumos, ave˛i cuv‚ntul. Œmi cer scuze.
## **Domnul Antonie Iorgovan:**
Domnule pre∫edinte, Onorat Senat,
Declara˛ia mea politic„ se intituleaz„ îUn nou atac la Constitu˛ia Rom‚niei din partea Cotroceniului“.
Faptul c„ pre∫edintele Traian B„sescu nu este un prieten al Parlamentului este un lucru care nu mai este necesar a-l demonstra sub nici o form„. De altfel, Domnia sa nu este, mai nou, nici prieten al Guvernului pe care l-a instalat.
Cea mai bun„ dovad„ este p„ruiala pe care o adreseaz„ primului-ministru ∫i Guvernului Ón ansamblul s„u, folosind, Ón acest sens, dialogul care ar fi trebuit s„ fie constructiv cu grevi∫tii, inclusiv ai foamei, din Ónv„˛„m‚nt.
Faptul c„ Traian B„sescu nu are respect fa˛„ de lege este de notorietate. C„ nu are respect fa˛„ de Constitu˛ie, de asemenea nu mai are nevoie de nici o demonstra˛ie. Œntrebarea care se pune este: p‚n„ unde poate s„ mearg„ Traian B„sescu Ón acest mar∫, pe care el Ól consider„ triumfal, de la o esen˛„ de gradul 1 neconstitu˛ional„ la una de 2, de 3 ∫i p‚n„ unde? Œn a ne transforma Ón ce?
## Onorat Senat,
Œmi cer scuze pentru faptul c„, Ón Parlamentul Rom‚niei, Ón 2005, dup„ at‚˛ia ani de c‚nd am tras brazda constitu˛ionalit„˛ii ∫i constitu˛ionalismului Óntr-o matc„ a democra˛iei occidentale, eu trebuie, care pretind c„ am avut un rol la aceast„ brazd„, s„ re˛in aten˛ia asupra unui lucru de o gravitate extrem„.
Nu putem s„ ne juc„m cu institu˛iile Republicii Ón general, cu cele ale Executivului Ón particular ∫i, Ón mod special, cu cele care se cheam„ servicii secrete. Nu, stima˛i colegi, parlamentari, nu este de joac„ aici. Nu Ónt‚mpl„tor s-a g‚ndit o anumit„ formul„. Nu Ónt‚mpl„tor Ón Constitu˛ia Rom‚niei scrie c„ nu nume∫te numai pre∫edintele Ón aceste func˛ii la v‚rf. ™i, Ón primul r‚nd,
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 193/5.XII.2005 c„ nu orice structur„ are dreptul s„ vehiculeze asemenea informa˛ii cu titlu de informa˛ii secrete ale statului care se cheam„ Rom‚nia.
Este Legea siguran˛ei na˛ionale care nominalizeaz„ expres fiecare serviciu. Iar Ón Constitu˛ie, a∫a cum a fost revizuit textul...
## Domnule pre∫edinte,
Eu Ón˛eleg c„ U.D.M.R.-ul se consider„, Ón mare parte, reprezentantul Budapestei Ón Rom‚nia, dar am preten˛ia totu∫i s„ fiu ascultat, c„ mai este vorba de un viceprim-ministru, ∫i v„ intereseaz„, domnule viceprim-ministru. ™i da˛i-mi voie s„ v„ re˛in textul din Constitu˛ie, pe care ∫tiu c„ o iubi˛i foarte mult.
Œn art. 65 alin. 2 lit. h) se men˛ioneaz„ atribu˛ia Parlamentului Ón Camere reunite. Ce scrie aici? îNumirea“ — deci cine? Parlamentul! – îÓn Camere reunite, la propunerea pre∫edintelui Rom‚niei, a directorilor serviciilor de informa˛ii ∫i exercitarea controlului asupra acestor servicii.“ Legiuitorul constituant Ón 2003, la revizuire, a folosit pluralul, deci orice serviciu, indiferent cum Ól botez„m: c„ Ói spunem Serviciu Rom‚n de Informa˛ii, c„-i spunem Serviciul de Informa˛ii Externe, c„-i spunem Comunitate de Informa˛ii, nu denumirea Ón sine, p‚n„ la urm„, ci ideea, natura, calitatea. Este o structur„ care intr„ Ón sfera organelor statului rom‚n ∫i care este stabilitate pentru asemenea activitate? R„spuns: da. Bun.
Cine ajunge ∫ef acolo ∫i cum ajunge? Ajunge numai prin voin˛a pre∫edintelui? Spune Constitu˛ia a∫a ceva? P„i, abia lucrul acesta nu a vrut s„-l spun„ legiuitorul constituant. Nu Ónt‚mpl„tor a cerut controlul Parlamentului. Vine pre∫edintele cu propuneri aici ∫i noi vom decide. Ce se Ónt‚mpl„, stima˛i colegi parlamentari? ™i da˛i-mi voie s„ v„ spun c„ este cea mai puternic„ lovitur„ la ideea de democra˛ie ∫i de ordine constitu˛ional„ Ón aceast„ ˛ar„. Se crede pre∫edintele B„sescu Ón continuare pe nav„ unde d„dea ordine cum dorea Domnia sa. Dar b„nuiesc c„ ∫i acolo erau ni∫te reguli.
Opinia public„ este informat„ cu mare pomp„, cu mediatizare c‚t cuprinde, c„ un general, un supraspion al Rom‚niei, probabil o fi av‚nd merite deosebite, este numit Ón calitate de ∫ef al Comunit„˛ii Na˛ionale de Informa˛ii, prescurtat C.N.I. ™i ne mai spune un comunicat c„ acest C.N.I. a fost aprobat — un pic mai Ónainte de a se numi respectivul general, care Ón˛eleg c„ a avut un rol esen˛ial Ón criza ostaticilor – a fost Ónfiin˛at„, respectiva structur„, de C.S.A.T. Ne-am documentat ∫i noi, c„ pentru asta avem calculatoare la dispozi˛ie, c„ oricine poate intra pe site-ul pre∫edintelui Rom‚niei ∫i va constata, a∫a cum am constatat ∫i eu, c„ acest C.S.A.T... Care ce este? Este un organ administrativ central, Ónfiin˛at prin lege organic„ ∫i cu un picior Ón Constitu˛ie, dar organ administrativ special.
Dac„ cineva nu m„ crede, a∫ dori s„ r„sfoiasc„ Constitu˛ia la Capitolul V titlul III. Aici scrie îAdministra˛ia public„“, Sec˛iunea I — îAdministra˛ia public„ central„“. ™i ultimul text de aici este consacrat C.S.A.T. At‚t ∫i nimic mai mult. Deci, al„turi, dac„ vre˛i, de Consiliul Na˛ional al Audiovizualului ∫i alte structuri care au aceea∫i natur„ juridic„. Iar acest organism este Ónfiin˛at prin lege, lege organic„, o am Ón fa˛„, este la r„boj, Legea nr. 415/2002, deci adoptat„ relativ recent de Parlamentul Rom‚niei. Nu exist„ nici un text Ón toat„ legea lui ∫i nici un text cu privire la siguran˛a na˛ional„ — ∫i nu avea cum s„ existe! — prin care C.S.A.T., la
comanda pre∫edintelui s„u, de fapt la comanda pre∫edintelui B„sescu, Ónfiin˛eaz„, contrar principiilor cardinale ale Constitu˛iei, o asemenea structur„, ceea ce, da˛i-mi voie s„ v„ spun, este de o gravitate extrem„.
Ceea ce nu a dorit legiuitorul constituant s„ se Ónt‚mple Ón Rom‚nia, se Ónt‚mpl„ prin a∫a-zisa hot„r‚re a C.S.A.T. semnat„ de pre∫edintele Traian B„sescu.
Onorat Senat,
Se evoc„ — ∫i eu nu vreau s„ transform declara˛ia mea politic„ Óntr-o analiz„ juridic„, vom face, probabil, ∫i acest lucru — dar vreau s„ v„ spun c„ toat„ baza juridic„ care este evocat„ aici pentru aceast„ hot„r‚re a C.S.A.T., de a Ónfiin˛a un organism al statului este incorect„ ∫i de fapt nu rezist„, pentru c„ nici un articol din legea... ∫i sunt invocate dou„ acte normative.
Deci, vezi Doamne!, noi Ónfiin˛„m — noi, C.S.A.T. — la comanda pre∫edintelui, care este ∫i pre∫edintele consiliului, ∫i care stabile∫te ordinea de zi, acest organism, baz‚ndu-ne pe art. 1 din legea sa organic„. Legea sa organic„ spune ce este C.S.A.T., nu-i d„ atribu˛ia asta. ™i chiar dac„ i-ar fi dat-o, ar fi fost neconstitu˛ional„ ∫i legea ar fi fost atacat„ p‚n„ acum, nu ar fi trecut de Parlament. Nu mai intru Ón detalii privind Legea nr. 415/ 2002, pentru c„ nu poate o lege s„ dea competen˛„ unei autorit„˛i a administra˛iei publice s„ Ónfiin˛eze o structur„ a statului care se poate Ónfiin˛a numai prin lege organic„.
Apoi se invoc„ din Legea siguran˛ei na˛ionale dou„ texte, ∫i anume se invoc„ art. 6 alin. 2. Mi-a∫ Óng„dui s„ le amintesc celor care au preg„tit site-ul acolo la Cotroceni, c„ Ón˛eleg c„ sunt oameni care se ocup„ de toate, dar art. 6 s„ verifice c„ nu are alin. 2. Este numai un alineat, dar are mai pu˛in„ importan˛„. Œns„ nu este o asemenea atribu˛ie. ™i se mai invoc„ ∫i art. 7. P„i, abia art. 7 din Legea nr. 51 este contraproductiv, este un contraargument, pentru c„ art. 7 din Legea nr. 51/1991, care este Legea privind siguran˛a na˛ional„, adic„ dreptul comun, face o enumerare a autorit„˛ilor care sunt servicii de informa˛ii. Iar Ón aceast„ enumerare nu apare Comunitatea Independent„. ™i atunci, cum invoci articolul acesta, care spune ce anume Ónseamn„ serviciu de informa˛ii, c„ este temei pentru aceast„ nou„ structur„. Abia este, de fapt, un contraargument.
V„ mul˛umesc ∫i eu.
Fac din nou apel la liderii de grupuri s„ Óncerce s„-i convoace pe colegii no∫tri.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 193/5.XII.2005 Invit, din partea Grupului Parlamentar îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.–P.D., pe doamna senator Maria Petre. Doamna senator, ave˛i cuv‚ntul.
## **Doamna Maria Petre:**
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor colegi,
Cred c„ nici unul dintre noi — cei care am ascultat ultima interven˛ie la declara˛ii politice — n-are vreun dubiu cu privire la faptul c„ Ón Rom‚nia a devenit, a∫a, un brand, o nou„ mod„, c„ cei care au curaj s„ atace pre∫edintele pe teme dintre cele mai diferite devin oameni politici vizibili, oameni politici importan˛i...
## **Domnul Antonie Iorgovan**
_**:**_
Chiar sunt.
## **Doamna Maria Petre:**
...∫i a∫a mai departe.
A∫ vrea s„-mi da˛i voie s„ spun c‚teva lucruri pe care simt nevoia s„ le spun Ón acest moment.
A∫ vrea s„ v„ spun, domnule senator Iorgovan, c„ pre∫edintele Rom‚niei este pre∫edintele Parlamentului, dar al Parlamentului care func˛ioneaz„, ∫i nu al Parlamentului pe care de un an de zile Óncerca˛i s„-l bloca˛i dumneavoastr„ cu diverse mecanisme.
Pre∫edintele este, Ón egal„ m„sur„, prietenul Guvernului, al Guvernului nostru, al Alian˛ei, al Coali˛iei ∫i are interven˛ii atunci c‚nd sunt semnale c„ ne dep„rt„m de angajamentele electorale pe baza c„rora am constituit acest Guvern dup„ ce oamenii ne-au votat.
Dumneavoastr„ v„ asuma˛i, domnule Iorgovan, la nesf‚r∫it, rolul de p„rinte al Constitu˛iei, rolul poate de tat„ al Constitu˛iei, dar senza˛ia pe care, cel pu˛in eu, am avut-o de-a lungul timpului este c„ la multe din prevederi Constitu˛ia, atunci c‚nd s-a n„scut, nu a avut ∫i mam„. Cel pu˛in asta este senza˛ia pe care eu o am.
M„ a∫teptam s„ ridica˛i aici, la microfonul Senatului Rom‚niei, domnule Iorgovan, tonul, a∫a cum a˛i f„cut-o, pentru faptul c„ Ón Camerele reunite ale Parlamentului Rom‚niei, pe prevederi constitu˛ionale, nu s-a discutat de ani de zile nici un raport de activitate al S.R.I. M„ a∫teptam, domnule senator Iorgovan, s„ ridica˛i tonul — ∫i nu ∫tiu la cine, nu la noi care v„ ascultam, Ón orice caz — c„, Ón acelea∫i Camere reunite ale Parlamentului Rom‚niei, nu am discutat, tot de ani de zile, un raport de activitate al Cur˛ii de Conturi. M„ a∫teptam, de asemenea, domnule coleg Iorgovan, s„ ridica˛i ∫i mai tare tonul c„ nu am discutat Ónc„, Ón afara prevederilor legale ∫i constitu˛ionale, Ón Camerele reunite ale Parlamentului Rom‚niei, Raportul de activitate al Autorit„˛ii Electorale Permanente. ™i, dac„ vre˛i s„ continu„m aceast„ list„, o vom continua.
Nu m„ voi referi, Ón nici un fel, la ceea ce dumneavoastr„ a˛i Óncercat s„ prezenta˛i aici ca argumente juridice pentru decizia pe care Consiliul Suprem de Ap„rare a fi„rii a luat-o, pentru c„ nu are sens s„ fac acest lucru, dar v„ repet: interven˛iile dumneavoastr„ ar fi credibile ∫i ar fi Ón regul„, din punct de vedere al Senatului ∫i al calit„˛ii noastre de senatori,
V„ mul˛umesc ∫i eu.
Un minut, domnul senator Liviu Doru Bindea.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Cred c„ tema care a fost abordat„ de cei doi colegi este una foarte actual„. Este evident c„ ceea ce a f„cut pre∫edintele Traian B„sescu prin acea hot„r‚re a C.S.A.T. este neconstitu˛ional, indiferent dac„ domnul senator Iorgovan este p„rinte. Eu Ói spun c„ e bunic al Constitu˛iei, p„rinte a fost la prima, acum, la a doua, e bunic. Acestea sunt chestiuni care nu ˛in de constitu˛ionalitate.
Invocarea promisiunilor de campanie electoral„ ∫i a unui anume Program de guvernare aici, Ón leg„tur„ cu aceast„ problem„, de asemenea mi se pare inoportun„, pentru c„ nici o promisiune electoral„, nici un program de guvernare nu poate s„ aib„ ˛inte neconstitu˛ionale.
Haide˛i s„ vedem cine ∫i Ón ce condi˛ii poate s„ Ónfiin˛eze asemenea organism. Nici m„car prin legi ordinare nu se poate, ci numai prin legi organice, care, evident, nu pot s„ emane dec‚t de la Parlament.
™i ar mai fi o discu˛ie, doamnelor ∫i domnilor senatori, pe care ar trebui s„ o avem Ón vedere ∫i care ˛ine chiar de raportul dintre Parlament ∫i parlamentari ∫i alte autorit„˛i. Este inadmisibil s„ se dea o anume hot„r‚re, Ón care Óntr-o anume structur„, din care fac parte parlamentari, s„ se stabileasc„ atribu˛iile acestora.
Ierta˛i-m„, dar este chiar mai mult dec‚t neconstitu˛ional. Cine poate s„ stabileasc„ atribu˛ii unor parlamentari, chiar f„c‚nd parte dintr-o anume structur„?
Domnule senator, v-a∫ ruga s„ Óncheia˛i.
Toate acestea sunt chestiuni pe care ar trebui s„ le analiz„m cu mai mult„ profunzime, ∫i nu arunc‚ndu-se ni∫te idei politicianiste, ∫i, Ón urma analizei, eu cred c„ s-ar putea lansa ∫i alte idei dec‚t cele lansate de domnul Iorgovan, poate chiar atacarea acestei hot„r‚ri a C.S.A.T. la contenciosul administrativ.
Repet, este o posibilitate pe care noi deja o analiz„m: s„ vedem dac„ vom ajunge, Partidul Rom‚nia Mare, la concluzia c„ este oportun„ o asemenea procedur„, pentru c„ altfel deschidem larg u∫a spre abuz ∫i spre dictatur„, iar acestea, nici dac„ eman„ de la Pre∫edintele Rom‚niei sau cu at‚t mai mult dac„ eman„ de la Pre∫edintele Rom‚niei, nu sunt admisibile Óntr-o ˛ar„ democratic„.
V„ mul˛umesc.
™i v„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte, c„ mi-a˛i Óng„duit s„-mi finalizez interven˛ia.
## **Domnul George Sabin Cuta∫:**
Un minut, drept la replic„, domnul senator Iorgovan.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 193/5.XII.2005 ## **Doamna Paula Maria Iv„nescu**
**:**
La declara˛ii politice nu se d„ drept la replic„.
## **Domnul Antonie Iorgovan:**
## Domnule pre∫edinte, Onorat Senat,
M„ v„d obligat s„ amintesc distinsei mele colege c„ eu vorbesc foarte rar atunci c‚nd e vorba de declara˛ii politice. Am mai f„cut Ón acest Parlament o singur„ declara˛ie, Ónt‚mpl„tor tot despre domnul pre∫edinte B„sescu, ∫i, doamna senator, domnul pre∫edinte B„sescu este un cartofor. Deci a Ónc„lcat legea. Este un infractor, deci el trebuia s„ fie anchetat.
Deci nu m„ provoca˛i pe mine. Am f„cut o pl‚ngere penal„, am semnat-o cu m‚na mea ∫i Ómi men˛in acest punct de vedere. Deci dumneavoastr„ nu-l ve˛i ap„ra niciodat„...
Domnule senator...
## **Domnul Antonie Iorgovan:**
...p‚n„ la urm„...
Stima˛i colegi, v„ rog s„ face˛i lini∫te!
...de ceea ce Ónseamn„ stat de drept Ón aceast„ ˛ar„. Nu ave˛i cum s„ v„ pune˛i de-a curmezi∫ul...
## **Domnul George Sabin Cuta∫:**
Domnule senator, v„ rug„m...
...pentru c„, mai devreme sau mai t‚rziu, el va fi dup„ gratii. Asta trebuie s„ ∫ti˛i.
## **Domnul George Sabin Cuta∫:**
Domnule Iorgovan....
## **Doamna Paula Maria Iv„nescu**
**:**
S„ v„ fie ru∫ine, domnule senator!
## **Domnul George Sabin Cuta∫:**
## Stima˛i colegi,
V„ anun˛ c„, din totalul de 137 de senatori, ∫i-au anun˛at prezen˛a prin votul electronic 97 de colegi senatori.
## **Domnul Valentin Dinescu**
**:**
Procedur„, domnule pre∫edinte.
V„ rog, domnule senator, pe procedur„. Œmi cer scuze, urm„torul sunte˛i dumneavoastr„. Microfonul nr. 1.
## Domnule pre∫edinte,
O rog respectuos pe doamna secretar ca, atunci c‚nd face neru∫inat un coleg, m„car s„ p„r„seasc„ acel loc. V„ mul˛umesc.
## **Domnul George Sabin Cuta∫:**
V„ mul˛umesc ∫i eu. Domnul senator Ha∫otti.
## **Doamna Paula Maria Iv„nescu**
**:**
I-am spus s„-i fie ru∫ine c„ vorbe∫te de pre∫edintele Rom‚niei de la tribun„ Ón acest fel. Am ∫i eu dreptul la cuv‚nt.
V„ rog, nu mai dialoga˛i cu sala.
## Domnule pre∫edinte,
## Stima˛i colegi,
Fac Ónc„ o dat„ un apel la normalitate ∫i Ól rog respectuos pe distinsul domn senator Iorgovan, pe distinsul profesor Iorgovan s„ vin„ la microfon ∫i s„ regrete cele spuse. Pentru c„ a-l face cartofor pe pre∫edintele Rom‚niei, indiferent dac„-˛i place sau nu de el, pentru c„ a spune de la aceast„ Ónalt„ tribun„ c„ pre∫edintele Rom‚niei va ajunge p‚n„ la urm„ dup„ gratii mi se pare extrem de grav ∫i mi se pare o atitudine care este incompatibil„ cu un comportament politic firesc, de care trebuie s„ d„m cu to˛ii dovad„.
Domnule senator, sunt sigur c„ regreta˛i.
## V„ mul˛umesc.
Domnul senator Iorgovan. Un minut, v„ rog mult.
## **Domnul Antonie Iorgovan:**
## Domnule coleg,
Eu am vrut s„ spun, prin aceast„ formulare, urm„torul lucru: Antonie Iorgovan ∫i un grup de senatori au f„cut un denun˛ penal, Ón care au ar„tat, negru pe alb, c„ a s„v‚r∫it 3 infrac˛iuni: abuz Ón serviciu, fals ∫i uz de fals.
Asta ce Ónseamn„, Ón termenii populari?
## Domnule coleg,
Œn loc s„ se analizeze acest denun˛, cum se face Ón ˛ara care se cheam„ Rom‚nia pentru orice muritor, dosarul este pus Óntr-un sertar, fiindc„ este pre∫edintele Rom‚niei.
Asta ce Ónseamn„, domnule coleg?
Domnule senator, v„ rog s„ nu mai dialoga˛i cu sala.
Œnseamn„ ceea ce am spus eu, metaforic, mai Ónainte. Am onoarea.
## **Domnul George Sabin Cuta∫:**
## V„ mul˛umesc.
Stima˛i colegi, v„ anun˛ c„, din totalul de 137, ∫i-au anun˛at prezen˛a, prin votul electronic, 97 de colegi senatori.
Ordinea de zi o ave˛i. Sunt obiec˛ii la ordinea de zi? Dac„ nu sunt,
Vot · Amânat
Aprobarea plenului pentru eliminarea de pe ordinea de zi a
Domnule pre∫edinte,
V„ rog s„ sesiza˛i c„ la punctul 2 din ordinea de zi avem: îAprobarea procedurii de urgen˛„ pentru dezbaterea ∫i adoptarea urm„toarei ini˛iative legislative: propunerea legislativ„ privind completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorit„˛ilor administra˛iei publice locale.“
Domnule pre∫edinte,
Ciclul este de 4 ani ∫i cred c„ ve˛i fi cu to˛ii de acord c„, l„s‚nd la o parte faptul c„ nu avem nici un fel de motiva˛ie din partea Guvernului, nu vedem de ce este necesar„ procedura de urgen˛„, motiv pentru care v„ rog s„ supune˛i aprob„rii plenului Senatului scoaterea punctului 2 de pe ordinea de zi.
V„ mul˛umesc, domnule senator. Alte observa˛ii?
Domnul senator C‚rlan, v„ rog. Microfonul nr. 2.
Mai Ónt‚i, o precizare.
Aceasta nu este un proiect de lege al Guvernului, este o propunere legislativ„ ini˛iat„ de un num„r de colegi din Grupul parlamentar P.S.D., pe de o parte. Pe de alt„ parte, potrivit discu˛iilor care au fost Ón Biroul permanent, cele 17 propuneri legislative pe tema modific„rii legilor care regleaz„ alegerile, fie ele locale sau parlamentare, Ómpreun„ cu acest proiect ∫i cu toate propunerile care vor mai veni pe aceast„ tem„, vor face obiectul unei comisii speciale pentru redactarea unui cod electoral.
Prin urmare, subscriem la ideea c„ nu se impune procedura de urgen˛„, ba, dimpotriv„, la acest proiect ar trebui s„ se aplice termenul de 60 de zile, fiind vorba de un cod electoral, un proiect de lege de complexitate deosebit„.
## **Domnul George Sabin Cuta∫:**
Mul˛umesc mult. Œn˛eleg c„ sus˛ine˛i propunerea domnului senator Dinescu, aceea de a scoate de pe ordinea de zi.
Ca urmare, o s„
Vot · approved
Aprobarea plenului pentru eliminarea de pe ordinea de zi a
Din sal„
#69417## **Domnul George Sabin Cuta∫:**
Ca urmare, v„ propun adoptarea ordinii de zi cu punctul 2 eliminat.
Domnul senator Eckstein, v„ rog frumos. Microfonul nr. 1.
## **Domnul Eckstein Kovács Péter:**
## Mul˛umesc.
Am avut adineauri pe monitor rezultatul votului. ™i-au exprimat pozi˛ia 67 de senatori, respectiv 67 de senatori au votat prezent. Ca atare, v„ rog s„ repeta˛i votul, pentru c„ nu se poate considera c„ este cvorum. Nu num„r„toarea dumneavoastr„ de acolo este corect„, ci cine Ó∫i anun˛„ prezen˛a prin vot. Este o practic„ constant„.
## **Domnul George Sabin Cuta∫:**
## Stima˛i colegi,
Haide˛i s„ nu dezvolt„m discu˛ia! Avem cvorum Ón sal„. Votul a fost valabil. Deci avem cvorum Ón sal„. V„ rog frumos.
V„ rog, frumos, domnule Funar.
V„ rog frumos acum s„ vot„m ordinea de zi, a∫a cum am spus.
V„ rog s„ vota˛i.
V„ mul˛umesc.
Cu 75 de voturi pentru, 5 voturi Ómpotriv„ ∫i dou„ ab˛ineri, ordinea de zi a fost aprobat„.
V„
Vot · Amânat
Aprobarea plenului pentru eliminarea de pe ordinea de zi a
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Regret c„ nu mi-a˛i dat cuv‚ntul ∫i anterior, pentru a sublinia c„ domnul senator Eckstein Kovács Péter a avut perfect„ dreptate Ón interven˛ia Domniei sale.
Œn ceea ce prive∫te programul de ast„zi, Grupul parlamentar P.R.M. solicit„ respectarea cutumei din Senat. Nu avem nici un motiv s„ lucr„m p‚n„ la ora 20,30. Suntem Ón cvorum ∫i p‚n„ la ora 19,30 — aceasta este ora pe care noi o propunem pentru Óncheierea programului —, putem parcurge, domnule pre∫edinte, toat„ ordinea de zi ∫i ve˛i constata c„ Grupul parlamentar P.R.M. v„ sprijin„ din plin.
Nu este cvorum.
## **Domnul George Sabin Cuta∫:**
## **Doamna Paula Maria Iv„nescu**
**:**
Sunt 71 prezen˛i.
V„ mul˛umesc, domnule senator. Domnul senator Solcanu. Microfonul nr. 3.
Ion Solcanu
#71599## **Domnul George Sabin Cuta∫:**
Secretarii m„ informeaz„ c„ avem 71 de senatori prezen˛i Ón sal„, deci avem cvorum.
## **Doamna Paula Maria Iv„nescu**
**:**
Dac„ nu voteaz„, e treaba lor.
Am urm„rit cu aten˛ie luarea de cuv‚nt a colegului Funar ∫i salut„m Ónceputul de reconciliere na˛ional„ Óntre U.D.M.R. ∫i P.R.M.
## **Domnul George Sabin Cuta∫:**
V„ mul˛umesc.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 193/5.XII.2005 Stima˛i colegi,
Vot · Respins
Aprobarea plenului pentru eliminarea de pe ordinea de zi a
Ca urmare, v„ supun programul de lucru a∫a cum a fost propus de c„tre Biroul permanent.
V„ rog s„ vota˛i.
Cu 57 de voturi pentru, dou„ ab˛ineri ∫i 20 de voturi Ómpotriv„, programul de lucru a fost adoptat Ón forma prezentat„ de Biroul permanent.
Sunt informat c„ domnul secretar de stat C„t„lin Doic„, cel care ar fi trebuit s„ prezinte punctul 3, nu a ajuns Ónc„. Ca urmare, v„ propun s„ mergem la punctul nr. 4, de fapt nr. 3 conform noii ordini de zi.
Sunt obiec˛iuni? Nu sunt obiec˛iuni.
Trecem la propunerea legislativ„. Tot Doic„ este? Domnul ™eitan este? Nici domnul ™eitan nu este. Doamna Paloma Petrescu? Œmi cer scuze.
Domnul secretar de stat Iliescu va prezenta punctul de vedere al Guvernului pentru punctul nr. 2 de pe ordinea de zi aprobat„ ast„zi, punctul nr. 3 Ón vechea form„.
Deci este vorba despre proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 137/2005 pentru autorizarea Casei de Asigur„ri de S„n„tate s„ garanteze deschiderea unei linii de credit.
Domnul secretar de stat Iliescu, ave˛i cuv‚ntul. Microfonul nr. 10.
## **Domnul Vlad Anton Iliescu** _— secretar de stat Ón_
## _Ministerul S„n„ta˛ii_ **:**
## Da. Bun„ ziua!
Este o problem„ care a fost mai mult dec‚t discutat„ ∫i cunoscut„.
Nivelul arieratelor Ónregistrate Ón sistemul de asigur„ri sociale de s„n„tate pentru servicii medicale, medicamente ∫i dispozitive aferente anului 2004 sunt Ón sum„ de 612.530 RON, iar cele pentru 2005 de 381.440 RON. Bugetul pentru anul 2005 al Fondului na˛ional unic de asigur„ri sociale de s„n„tate nu con˛ine resurse suficiente pentru acoperirea acestor arierate aferente anului 2004 ∫i 2005, c‚t ∫i pentru acoperirea pachetului de servicii medicale de baz„ ale anului curent, fapt ce a necesitat identificarea unor noi solu˛ii de plat„ pentru acestea. Av‚nd Ón vedere c„ din valoarea total„ pentru anii 2004 ∫i 2005 au fost suplimentate cheltuielile Fondului na˛ional unic cu suma de 150.000 lei noi, pentru arieratele r„mase neachitate este necesar„ ini˛ierea unui act normativ.
S-a ini˛iat acest act normativ potrivit c„ruia C.N.A.S. va fi autorizat„ s„ deschid„ o linie de credit, care va fi utilizat„ de casele de asigur„ri de s„n„tate, la o institu˛ie bancar„ agreat„ de Ministerul S„n„t„˛ii, Casa Na˛ional„ de Asigur„ri de S„n„tate ∫i Ministerul Finan˛elor Publice, Ón limita sumelor prev„zute de Ordonan˛a Guvernului nr. 42/2005 nedecontate p‚n„ la 1 octombrie 2005, cu termen de scaden˛„ 31 ianuarie 2006. Ministerul Finan˛elor Publice va cuprinde Ón bugetul Fondului na˛ional unic de asigur„ri sociale de s„n„tate pentru
V„ mul˛umesc, domnule secretar de stat.
Din partea Comisiei pentru s„n„tate public„ ∫i a Comisiei pentru buget, finan˛e, activitate bancar„ ∫i pia˛„ de capital, domnul senator Sab„u.
Microfonul nr. 7. V„ rog.
V„ mul˛umesc. Domnule pre∫edinte,
Stima˛i colegi,
Raportul este comun: Comisia pentru buget, finan˛e, activitate bancar„ ∫i pia˛„ de capital ∫i Comisia pentru s„n„tate public„. Raportul este de admitere f„r„ amendamente. Caracterul legii este ordinar, iar Senatul este prima Camer„ sesizat„.
Camera Deputa˛ilor este Camera decizional„.
## **Domnul George Sabin Cuta∫:**
V„ mul˛umesc, domnule senator. Dezbateri generale?
Dac„ sunt observa˛ii?
Dac„ nu,
Vot · approved
Aprobarea plenului pentru eliminarea de pe ordinea de zi a
Avem cvorum, stima˛i colegi! V„ rog s„ vota˛i. O s„ repet„m votul.
V„ rog s„ vota˛i. Avem cvorum.
V„ mul˛umesc.
Cu 74 de voturi pentru, 4 ab˛ineri ∫i un vot Ómpotriv„, raportul a fost aprobat.
V„
Vot · approved
Aprobarea plenului pentru eliminarea de pe ordinea de zi a
Trecem la punctul nr. 3 de pe ordinea de zi: propunerea legislativ„ pentru Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea Autorit„˛ii Na˛ionale pentru Monitorizarea Achizi˛iilor Publice. Ini˛iatorul, domnul secretar de stat C„t„lin Doic„.
## **Domnul C„t„lin Doic„** _— secretar de stat Ón Ministerul Finan˛elor Publice_ **:**
Mul˛umesc domnule pre∫edinte.
Este propunerea unui grup de 6 parlamentari, a unui grup de 6 deputa˛i ∫i Ministerul Finan˛elor Publice consider„ c„...
V„ rog, ini˛iatorul. Este cineva dintre ini˛iatori? Dumneavoastr„ sunte˛i!
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 193/5.XII.2005
C„t„lin Doic„
#77409Nu, domnule pre∫edinte. Eu sunt reprezentantul Ministerului Finan˛elor Publice.
Œmi cer scuze. Deci nu avem ini˛iatorii.
C„t„lin Doic„
#77597Dac„-mi permite˛i, domnule pre∫edinte.
Este un raport de respingere, Óntruc‚t acelea∫i prevederi se reg„sesc Ón Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 74/2005. Drept pentru care Ministerul Finan˛elor sus˛ine raportul comisiei a∫a cum a fost elaborat. ™i este raport de respingere.
V„ mul˛umesc.
Comisia pentru buget, finan˛e, activitate bancar„ ∫i pia˛„ de capital.
Domnul senator Vosganian.
## Domnule pre∫edinte,
Av‚nd Ón vedere c„ aceste prevederi au fost deja asimilate Ón legisla˛ie, sus˛inem respingerea propunerii legislative.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc ∫i eu. Dezbateri generale?
Domnul senator Funar, v„ rog frumos! Microfonul nr. 2.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Noi cei din P.R.M. v„ propunem s„ respect„m cutuma din Senat. Atunci c‚nd nu sunt ini˛iatorii prezen˛i Ón sal„, s„ se am‚ne dezbaterea propunerii legislative. V„ reamintesc un caz, cel al domnului senator Frunda, c‚nd de 3-4 ori s-a am‚nat dezbaterea propunerii legislative a Domniei sale. V„ rog ∫i Ón acest caz, domnule pre∫edinte, s„ am‚na˛i finalizarea discu˛iilor la aceast„ propunere legislativ„, p‚n„ sunt prezen˛i ini˛iatorii s„ sus˛in„ propunerea.
Domnul senator Vosganian.
## Stima˛i colegi,
™tiu despre ce este vorba, pentru c„ eu fusesem cu proiectul de lege Ón avizare de fond. Œn situa˛ia Ón care ini˛iatorul anun˛„, Ón prealabil, motivul absen˛ei sale ∫i face aceast„ solicitare, se poate discuta inclusiv Ón Biroul permanent.
Exist„ un dicton care spune îNemo censetur ignorare legem“, îNimeni nu este considerat a nu cunoa∫te legea“. A∫a cum nimeni dintre noi nu este presupus a ignora programul de lucru. Se presupune c„ to˛i Ól cunoa∫tem. Dac„ ini˛iatorii nu au dorit s„ vin„, Ónseamn„ c„ este o decizie pe care o putem socoti ∫i ca un fel de acord cu hot„r‚rea pe care am luat-o.
De aceea, v„ propun s„ nu accept„m aceast„ solicitare a colegului domn senator.
Din p„cate, era domnul senator Marinescu care este printre ini˛iatori, dar acum nu-l mai v„d. Domnul senator Bindea, v„ rog.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Doamnelor ∫i domnilor colegi,
Este limpede c„ ar fi un gest cel pu˛in de impolite˛e ca noi s„ trecem peste acest moment Óntr-o manier„ Ón care s„-i neglij„m pe colegii no∫tri ini˛iatori. Poate sunt motive obiective, ∫i de aceea sus˛in aceast„ propunere de am‚nare, cu at‚t mai mult cu c‚t s-a statuat o cutum„ ∫i s-a exemplificat aici c„ ∫i Ón alte cazuri a fost aceea∫i conduit„ a Parlamentului, a Senatului Rom‚niei. ™i, Ón final, a∫ dori s„ corectez sintagma, adagiul latin: îNemo censitur ignorare legem“.
Domnul senator Vasilescu.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Domnilor colegi, a∫ vrea s„ Ón˛elegem, deci suntem la punctul nr. 3. Nu, domnule pre∫edinte? Sper c„ nu gre∫esc. Da? Am spus 3 din ordinea de zi.
Este punctul 3 din noua ordine de zi, pentru c„ a fost eliminat punctul nr. 2.
Fac apel la liderul de grup s„-l cheme pe domnul senator Marinescu, mai ales c„ era aici. S-o dezbatem acum. Dac„ nu, m„ v„d nevoit, a∫a este corect – au mai fost ∫i alte d„˛i Ón care ini˛iatorii nu au fost Ón sal„ — ∫i av‚nd Ón vedere c„ nu exist„ termen de limit„, putem s-o am‚n„m.
Domnul senator Marinescu. V„ rog frumos, sunte˛i printre ini˛iatori. V„ rog s„ veni˛i aici la microfonul nr. 8.
Domnule pre∫edinte.
Stima˛i colegi,
Œntr-adev„r, am avut aceast„ ini˛iativ„ ast„ prim„var„. Este o ini˛iativ„ bun„. A preluat-o Guvernul. La ora actual„ s-a Ónfiin˛at aceast„ autoritate. Sunt de acord ca s„ respingem aceast„ ini˛iativ„, at‚ta timp c‚t are acela∫i obiect de activitate cu Ordonan˛a Guvernului nr. 74/2005. Este un lucru foarte bun.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc ∫i eu. Stima˛i colegi...
A fost o ini˛iativ„ bun„. Este pentru interesul na˛ional. V„ mul˛umesc.
16 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 193/5.XII.2005
## **Domnul George Sabin Cuta∫:**
## V„ mul˛umesc.
Stima˛i colegi, v„
Vot · Respins
Aprobarea plenului pentru eliminarea de pe ordinea de zi a
Trecem la punctul 4 din ordinea de zi: propunerea legislativ„ privind calendarul de cre∫tere a salariului minim pe economie.
Ini˛iator, domnul senator Funar.
Din partea Guvernului, domnul Mihai ™eitan.
Rog ∫i Comisia pentru buget, finan˛e, activitate bancar„ ∫i pia˛„ de capital.
Microfonul nr. 8.
## **Domnul Gheorghe Funar:**
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor senatori,
A∫a cum cunoa∫te˛i, Ón campania electoral„ ∫i, ulterior, Ón aceast„ c„r˛ulie portocalie, Ón care scrie îProgramul de guvernare 2005–2008“, li s-a promis rom‚nilor: îS„ tr„i˛i bine!“
Ruga˛i, domnule pre∫edinte, pe colegele ∫i colegii mei din sal„ s„ nu m„ mai Óntrerup„...
Stima˛i colegi, v„ rog frumos s„ nu mai dialoga˛i cu vorbitorii.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.
## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Pornind de la prevederile Ónscrise Ón Programul de guvernare, Ómpreun„ cu mai mul˛i colegi senatori ∫i deputa˛i ai Partidului Rom‚nia Mare, am venit Ón fa˛a dumneavoastr„ cu aceast„ ini˛iativ„ legislativ„ privind realizarea de c„tre Guvern a unui calendar de cre∫tere a salariului minim pe economie, astfel Ónc‚t, p‚n„ la data de 1 ianuarie 2007, acest indicator s„ ating„ nivelul minim din statele membre ale Uniunii Europene.
A∫a cum cunoa∫te˛i, doamnelor ∫i domnilor parlamentari, nu exist„ nici un dubiu c„ vor cre∫te ∫i se vor alinia pre˛urile la energie, la carburan˛i, la servicii, la transporturi, la produse alimentare ∫i nealimentare ∫i, ca urmare, puterea de cump„rare a Rom‚niei Ón Rom‚nia va sc„dea pe m„sura apropierii datei de 1 ianuarie 2007.
Din acest motiv, noi propunem Guvernului s„ se elaboreze p‚n„ la sf‚r∫itul acestui an un calendar de cre∫tere a salariului minim.
Ne bucur„ faptul c„ avem un aviz favorabil din partea Consiliului Legislativ, iar Guvernul Rom‚niei, c„ruia am vrut s„-i d„m de lucru, nu sus˛ine adoptarea propunerii noastre legislative.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Mul˛umesc ∫i eu. Guvernul. Microfonul nr. 10.
**Domnul Mihai Constantin ™eitan** _— secretar de stat Ón Ministerul Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei_ **:**
## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Œntr-adev„r, Guvernul nu sus˛ine propunerea legislativ„. Trebuie ar„tat c„ indicatorii macroeconomici la nivelul economiei rom‚ne∫ti sunt dependen˛i de evolu˛ia general„ a indicatorilor macroeconomici at‚t la nivel mondial, c‚t ∫i la nivel local.
Œn Programul de guvernare pentru 2005–2008 s-a prev„zut cre∫terea Ón aceea∫i perioad„ a salariului mediu brut pe economie cu aproximativ 60% fa˛„ de nivelul actual, iar salariul minim brut pe economie va urma cel pu˛in dinamica de cre∫tere a acestuia.
Pentru realizarea acestui obiectiv, Ón calendarul de aplicare a m„surilor de Óndeplinire a prevederilor Programului de guvernare s-a stabilit s„ se elaboreze Ón fiecare an o cre∫tere a salariului de baz„ minim pe ˛ar„ prin hot„r‚re de Guvern, Ón care vor fi implicate, pe l‚ng„ Ministerul Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei, ∫i Comisia Na˛ional„ de Prognoz„, Ministerul Finan˛elor Publice, urm‚nd ca dialogul social la nivel na˛ional Óntre autorit„˛ile statului, sindicatele ∫i patronatele reprezentative s„ se realizeze, potrivit legii, prin Consiliul Economic ∫i Social, institu˛ie public„ de interes na˛ional stabilit„ Ón acest scop pentru a parcurge acest dialog social.
Œn aceste condi˛ii, Ministerul Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei consider„ c„ prevederile acestui proiect de act normativ anuleaz„ competen˛ele ∫i prevederile legale Ón vigoare privind modul de stabilire a nivelului salariului minim de baz„ brut pe ˛ar„, diminu‚nd p‚n„ la eliminare rolul sindicatelor, patronatelor Ón negocierea acestuia, Ón func˛ie de evolu˛ia indicatorilor economici ∫i sociali.
Œn plus, ini˛iatorii nu au nici un fel de prevedere legat„ de sursa de finan˛are pentru anii urm„tori a acestei categorii de venituri.
Œn aceste condi˛ii, Ministerul Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei ∫i Guvernul nu sus˛in aceast„ propunere legislativ„.
V„ mul˛umesc.
## V„ mul˛umesc.
Din partea comisiei, domnul senator Vosganian.
Av‚nd Ón vedere cele prezentate, sus˛in respingerea acestei propuneri legislative ∫i, Ón afar„ de asta, pentru a consola pe ini˛iator, pot s„ spun c„ noi am Óndeplinit aceast„ lege, pentru c„ proiectul de lege cere s„ se ating„ nivelul minim din statele membre ale ˛„rilor Uniunii Europene. Sunt ˛„ri care nu au astfel de legisla˛ie, deci acolo nivelul este zero, nivel pe care noi l-am dep„∫it demult prin legisla˛ia pe care am dat-o.
A∫adar, raportarea la nivelul minim al salariului minim din Uniunea European„ este cu totul improprie pentru un astfel de proiect de lege.
Deci sus˛in respingerea propunerii legislative.
V„ mul˛umesc. Dezbateri generale. Domnul ™erban Mih„ilescu. Microfonul nr. 4, v„ rog.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 193/5.XII.2005
Dac„ nu era interven˛ia domnului pre∫edinte al Comisiei pentru buget, finan˛e, activitate bancar„ ∫i pia˛„ de capital, totul era Ón regul„. Dar nu vreau s„ se r„m‚n„ cu o imagine gre∫it„.
f n s„ v„ informez c„, potrivit ultimului raport al Uniunii Europene, dou„ ˛„ri sunt Ón coada listei: Estonia, cu 159 euro pe lun„, ∫i Lituania, cu 147 euro pe lun„.
Deci nu este vorba de zero. Nu ∫tiu de unde exist„ aceast„ informa˛ie. Œn perioada imediat urm„toare, salariul minim pe economie va fi un indicator deosebit ∫i pentru ˛ara noastr„.
Am auzit cu interes expunerea aceea f„cut„ din birou, nu are nici o leg„tur„ cu realitatea, pentru c„, v„ spunem de acum, f„r„ o cre∫tere esen˛ial„ a salariului minim nu vom Óndeplini toate criteriile care trebuie pentru 1 ianuarie 2007.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc ∫i eu. Mai sunt alte interven˛ii? Domnul senator Funar. Microfonul nr. 8.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
f n s„-i mul˛umesc domnului senator Mih„ilescu pentru argumentele oferite ∫i m-a surprins nepl„cut pre∫edintele Comisiei pentru buget, finan˛e, activitate bancar„ ∫i pia˛„ de capital, domnul senator Vosganian, care sus˛ine c„ lipse∫te indicatorul de referin˛„ Ón Uniunea European„.
Eu ∫tiu c„ Domnia sa este, Óntre altele, ∫i profesor de matematic„ ∫i acest indicator de referin˛„ exist„, salariul minim pe economie exist„ Ón ˛„rile Uniunii Europene. Din p„cate, cel din Rom‚nia este cu mult sub ultimul nivel al acestui indicator din ˛„rile pomenite de domnul senator Mih„ilescu.
Sursa de finan˛are la baza propunerii noastre o constituie bugetul de stat pe anul 2007, ∫i Guvernul, Ón baza calendarului de cre∫tere a salariului minim pe economie, n„d„jduim c„ va veni prin proiectul de buget pe anul 2007 ∫i va preciza ∫i sursele de finan˛are.
Eu am convingerea c„ sindicatele nu vor r„m‚ne f„r„ obiectul muncii, nu vor mai avea ce dialoga, Ón ipoteza Ón care Guvernul elaboreaz„ acest calendar de cre∫tere a salariului minim pe economie.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc ∫i eu. Dac„ nu mai sunt alte lu„ri de cuv‚nt... Da, domnul senator R„doi. Microfonul nr. 4.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
A∫ vrea s„ fac chiar o precizare. Rom‚nia, Óntr-adev„r, se afl„ Ón coada listei, cu salariul minim pe economie de 72 euro, fa˛„ de Bulgaria care este pe penultimul loc cu 77 euro.
Mai mult, la ora actual„ nu se respect„ legisla˛ia Ón vigoare, Óntruc‚t Ón contractul colectiv de munc„ la nivel na˛ional exist„ o prevedere care spune c„ salariul minim
pe economie este de 3.300.000 lei. Œn realitate, dup„ cum cunoa∫tem cu to˛ii, la noi este Ónc„ 3.100.000 lei, deci nu se respect„ prevederile contractului colectiv de munc„ la nivel na˛ional.
Referitor la sindicate, este o dolean˛„ mai veche a sindicatelor, nu putem s„ venim cu astfel de justific„ri: c„ ar r„m‚ne f„r„ obiectul muncii.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc ∫i eu. Domnul senator Vosganian.
Nu a∫ vrea s„ r„m‚nem cu o p„rere gre∫it„.
Œmi pare r„u c„ nu am fost suficient de explicit, poate. M-am referit la faptul c„ nu exist„ legisla˛ia salariului minim. Cred c„ am fost clar, domnul Mih„ilescu, Ón privin˛a asta. Sunt ˛„ri Ón care nu exist„ legisla˛ie. Or, noi nu putem raporta legisla˛ia sau un act guvernamental al unei ˛„ri la indicatori statistici. Fire∫te c„ Ón fiecare ˛ar„ exist„ un salariu minim care are zero indicator statistic. Dar sunt ˛„ri, mai ales cele anglo-saxone, Ón care negocierea salariului se face de la companie la sindicate ∫i nu exist„ un contract na˛ional, cum este Ón Fran˛a sau Ón Rom‚nia.
Asta am vrut s„ spun ∫i cred c„ am fost destul de clar Ón privin˛a asta.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc. Domnul R„doi...
Domnule pre∫edinte, nu fac nici o completare, m„ scuza˛i, este o problem„ de procedur„...
Dar nu v-am dat cuv‚ntul...
V„ rog frumos, este o problem„ de procedur„.
Am uitat s„ spun c„ numele meu este R„doi Ion, pentru c„ vreau s„-l scutesc de emo˛ii pe colegul din Senat, este vorba de colegul R„doi Ovidiu, care am avut surpriza s„ aflu c„ a mai fost trecut Ón locul meu la unele interven˛ii ∫i nu a∫ vrea s„-i creez probleme Ón cadrul partidului ∫i Ón cadrul coali˛iei de guvernare.
Deci, domnul Ha∫otti, nu trebuie s„ fi˛i nervos, de aceea am intervenit.
## **Domnul George Sabin Cuta∫:**
Stima˛i colegi, avem un raport de respingere pe care Ól
Vot · Respins
Aprobarea plenului pentru eliminarea de pe ordinea de zi a
- 3 ab˛ineri, proiectul de lege a fost respins. List„ pentru liderii de grup.
- V„ mul˛umesc.
Trecem la punctul 5 din ordinea de zi: propunerea legislativ„ privind abrogarea procedurii referitoare la
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 193/5.XII.2005 cererea de oferte prev„zut„ Ón Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 60/2001 privind achizi˛iile publice.
Din partea ini˛iatorilor, domnul senator Funar. Microfonul nr. 8.
Ave˛i cuv‚ntul.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte,
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
™i la aceast„ ini˛iativ„ am pornit de la ce scrie Ón c„r˛ulia portocalie, îProgramul de guvernare 2005–2008“, la pagina 10, îCombaterea corup˛iei“: îGuvernul Rom‚niei declar„ toleran˛„ zero la fenomenul corup˛iei“.
Œn sprijinul ini˛iatorilor a venit, f„r„ s„ facem nici un lobby, pre∫edintele Adun„rii Parlamentare a Consiliului Europei, domnul René van der Linden, care spunea, ∫i v„ reamintesc, Ón fa˛a Camerelor reunite ale Parlamentului Rom‚niei: îS„ nu face˛i compromisuri cu actele de corup˛ie“.
La vremea c‚nd am elaborat Ómpreun„ cu colegii senatori ∫i deputa˛i aceast„ propunere legislativ„, am avut Ón vedere nu numai Programul de guvernare 2005–2008, Capitolul IV, ci ∫i realit„˛ile din Rom‚nia.
A∫a cum cunoa∫te˛i, dup„ intrarea Ón vigoare a Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 60/2001, Ón mass-media au fost semnalate numeroase cazuri de corup˛ie care au ap„rut cu ocazia atribuirii contractelor de achizi˛ie public„ prin procedura simplificat„, respectiv prin cererea de ofert„ prin care autoritatea contractant„ solicit„ oferte de la anumi˛i furnizori executan˛i sau prestatori.
S-a constatat c„ la majoritatea institu˛iilor publice au fost Óncheiate numeroase contracte pe baza cererii de ofert„, ∫i nu a licita˛iilor publice.
Av‚nd Ón vedere programul Guvernului privind lupta Ómpotriva corup˛iei, propunem eliminarea din textul Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 60/2001 a tuturor textelor care fac posibil„ Óncheierea contractelor pe baz„ de cerere de ofert„.
Sus˛inem politica Guvernului Ón lupta Ómpotriva corup˛iei ∫i, Ón acest sens, consider„m oportun ca procedurile pentru atribuirea contractului de achizi˛ii publice s„ fie licita˛ia deschis„, licita˛ia restr‚ns„ ∫i negocierea.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc ∫i eu.
Din partea Guvernului. Microfonul nr. 9.
## **Doamna Georgeta Elisabeta Ionescu** _— secretar de stat_
_Ón Departamentul pentru Rela˛ia cu Parlamentul_ **:**
Domnule pre∫edinte,
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Procedura de cerere de ofert„ este larg r„sp‚ndit„ Ón practica european„ ∫i interna˛ional„, Ón special Ón cazul atribuirii contractelor de achizi˛ie public„ a c„ror valoare este relativ restr‚ns„.
Œn conformitate cu prevederile art. 10 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 60/2001 privind achizi˛iile publice, contractele de achizi˛ie public„ se atribuie de regul„ prin aplicarea procedurilor de licita˛ie deschis„ sau restr‚ns„.
Procedura de cerere de ofert„ reprezint„ doar o procedur„ simplificat„ care are drept scop fluidizarea procesului de achizi˛ie a acelor produse, servicii sau lucr„ri care, de∫i au valori mici, sunt necesare Ón activitatea curent„ a oric„rei institu˛ii publice.
De altfel, Directiva 17 din 2004 C pentru coordonarea procedurilor privind achizi˛iile publice de utilit„˛i, precum ∫i Directiva 18 din 2004 C pentru coordonarea procedurilor privind achizi˛iile publice de bunuri, servicii ∫i lucr„ri, a∫a cum au fost modificate ∫i prin Regulamentul nr. 1.874 din 2004, prev„d o serie de praguri valorice sub care statele membre nu sunt obligate s„ aplice licita˛ia.
Asemenea praguri nu sunt inferioare, Ón general, Ón Uniunea European„, sub 154.000 euro.
V„ mul˛umesc.
Din partea comisiei, domnul Vosganian.
Av‚nd Ón vedere cele deja ar„tate ∫i care au stat ∫i la baza deciziei noastre, comisia a hot„r‚t, cu 4 voturi pentru ∫i 3 voturi Ómpotriv„, s„ Óntocmeasc„ raport de respingere pe care Ól supune aten˛iei plenului.
V„ mul˛umesc. Dezbateri generale. Nu exist„. Ca urmare, stima˛i colegi...
Domnul senator Funar. Microfonul nr. 8.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Permite˛i-mi s„ fac referire la una dintre observa˛iile ∫i propunerile Guvernului, la pagina 3. Procedura cererii de ofert„ intervine Óntr-un domeniu Ón care legiuitorul na˛ional este liber s„ reglementeze a∫a cum consider„ de cuviin˛„.
Deci st„ Ón puterea dumneavoastr„, doamnelor ∫i domnilor senatori, a∫a cum considera˛i de cuviin˛„, s„ vota˛i pentru a respecta Programul de guvernare — îToleran˛„ zero la actele de corup˛ie“. Aceia care se opun propunerii noastre legislative Ónseamn„ c„ sunt de acord cu actele de corup˛ie, cu continuarea lor pe bani publici.
Eu solicit de pe acum list„, domnule pre∫edinte, pentru a aduce la cuno∫tin˛a cet„˛enilor Rom‚niei.
V„ mul˛umesc, domnule senator.
Ca urmare, avem un raport de respingere.
Vot‚nd îDa“, sunte˛i pentru respingere, vot‚nd îNu“, sunte˛i Ómpotriva respingerii.
Stima˛i colegi, v„ rog s„ vota˛i.
Cu 44 de voturi pentru, 23 voturi Ómpotriv„ ∫i
- 3 ab˛ineri, propunerea legislativ„ a fost respins„.
List„ pentru liderii de grup, v„ rog.
Trecem la punctul 6 din ordinea de zi: propunerea legislativ„ privind modificarea ∫i completarea Legii nr. 58/1998 — Legea bancar„.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 193/5.XII.2005 Din partea ini˛iatorilor, domnul C„t„lin Doic„, microfonul nr. 9.
Ave˛i cuv‚ntul, v„ rog.
C„t„lin Doic„
#97888Domnule pre∫edinte,
Este ini˛iativa domnilor deputa˛i Eugen Nicol„escu ∫i Horea Dorin Uioreanu.
Œmi cer scuze, v„ rog frumos! Microfonul nr. 8, v„ rog!
## **Domnul Horea Dorin Uioreanu —** _deputat_ **:**
Este ini˛iativa mea ∫i a domnului ministru Nicol„escu ∫i se refer„ la extinderea executorilor bancari la nivelul subsidiarilor grupurilor financiare.
Œn conformitate cu reglement„rile B„ncii Na˛ionale a Rom‚niei, adoptate Ón vederea armoniz„rii legisla˛iei din Rom‚nia cu reglement„rile Uniunii Europene, b„ncile au obliga˛ia Óntocmirii de situa˛ii financiare consolidate, respectiv situa˛ii financiare care includ ∫i rezultatele financiare ale subsidiarilor acestora, respectiv societ„˛ile care apar˛in grupului.
Œn aceste condi˛ii, av‚nd Ón vedere interesul comun al tuturor societ„˛ilor din grup pentru optimizarea rezultatelor financiare este necesar ca executorii s„ fac„ parte din corpul executorilor bancari ai b„ncii, s„ aib„ posibilitatea punerii Ón executare a tuturor titlurilor executorii, at‚t a celor apar˛in‚nd b„ncii, c‚t ∫i a celor apar˛inÓnd societ„˛ilor din grupul b„ncii.
Avem avizul favorabil din partea Guvernului, am avizul comisiei ∫i sunt de acord cu amendamentele care s-au f„cut Ón cadrul comisiei.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc.
Din partea Guvernului, domnul secretar C„t„lin Doic„, v„ rog.
Microfonul nr. 9, ave˛i cuv‚ntul.
C„talin Doic„
#99355Mul˛umesc. Domnule pre∫edinte,
™i Ministerul Finan˛elor Publice este de acord cu raportul de admitere, cu amendamente, elaborat de c„tre comisie ∫i, ca atare, v„ propunem s„-l supune˛i votului. V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc.
Din partea comisiei, domnul senator Vosganian. Ave˛i cuv‚ntul.
Microfonul nr. 7, ave˛i cuv‚ntul.
V„ mul˛umesc.
Av‚nd Ón vedere cele prezentate de ini˛iator ∫i de Guvern, comisia a hot„r‚t cu majoritate de voturi s„ adopte raport de admitere cu amendamentele din Anexa nr. 1.
Vreau, de asemenea, s„ men˛ionez c„ la Anexa nr. 2 s-a strecurat o mic„ gre∫eal„: la îamendamente respinse“ nu este text adoptat, ci este un alt text adoptat ∫i nu este bine s„ se pun„ îamendamente respinse“ acolo.
Deci este un amendament admis?
Scrie îamendament respins“, domnule senator. Ini˛iatorul propune...
Da, este amendament respins, da.
Mul˛umesc mult.
Ini˛iatorul, domnul Horea Dorin Uioreanu, v„ rog.
Amendamentele admise sunt Ón Anexa nr. 1, Ón Anexa nr. 2 apar amendamentele respinse.
Deci Ónc„ o dat„, sunt de acord cu amendamentele admise Ón Anexa nr. 1.
Mul˛umesc.
Doar c„ la amendamente respinse nu este men˛ionat cine a fost ini˛iatorul.
Dezbateri generale. Dac„ sunt lu„ri de cuv‚nt? Dac„ nu, avem un raport de admitere, cu dou„
amendamente admise ∫i un amendament respins. Amendamentul respins, dac„ se mai sus˛ine?
Din sal„
#100983Nu!
Microfonul nr. 7, v„ rog.
Acest amendament respins a fost propus ini˛ial de c„tre Guvern ∫i dup„ aceea, Ón cadrul consult„rilor, Guvernul a renun˛at la el.
De aceea apare aici îf„r„ ini˛iator“.
## **Domnul George Sabin Cuta∫:**
Avem dou„ amendamente admise.
Dac„ sunt observa˛ii la ele?
Dac„ nu, v„
Vot · approved
Aprobarea plenului pentru eliminarea de pe ordinea de zi a
V„
Vot · approved
Aprobarea plenului pentru eliminarea de pe ordinea de zi a
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 193/5.XII.2005 Trecem la punctul 7 din ordinea de zi: propunerea legislativ„ privind sprijinul financiar pentru Ón„l˛area de biserici.
Din partea ini˛iatorului, domnul senator Gheorghe Funar.
Din partea Guvernului, doamna secretar de stat Georgeta Elisabeta Ionescu.
Domnul senator Funar, microfonul nr. 8. Ave˛i cuv‚ntul.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Am pornit aceast„ propunere legislativ„ de la Programul de guvernare.
Œn aceast„ c„r˛ulie portocalie, la Capitolul XXIII, îPolitica Ón domeniul cultelor“, scrie: îŒn modelul s„u social ∫i comunitar, guvernarea acord„ bisericii un rol deosebit. Guvernul are Ón vedere pe de o parte morala cre∫tin„, ca miez al conduitei morale, iar pe de alt„ parte rolul social al bisericii.“ ™i mai departe scrie Ón Programul de guvernare, la pagina 110: îÓncurajeaz„ construirea ∫i finalizarea unor noi l„ca∫e de cult“.
Pornind de la ce scrie Ón Programul de guvernare, Ómpreun„ cu mai mul˛i colegi senatori am venit Ón fa˛a dumneavoastr„ cu aceast„ propunere legislativ„ care vizeaz„ sprijinirea Ón„l˛„rii de biserici ∫i finalizarea lucr„rilor de pictur„ Ón biserici.
Œn acest sens, propunerea noastr„ legislativ„ vizeaz„ ca, Óncep‚nd de anul viitor, Guvernul s„ acorde Ón fiecare an c‚te un miliard de lei din cei vechi pentru fiecare biseric„ aflat„ Ón construc˛ie, at‚t Ón parohii, c‚t ∫i Ón m„n„stiri, Guvernul urm‚nd s„ aloce o singur„ dat„ suma de 500 milioane lei pentru finan˛area lucr„rilor de pictur„ Ón curs de executare Ón bisericile Ón„l˛ate Óncep‚nd cu anul 1990, at‚t din parohii, c‚t ∫i din m„n„stiri.
Am Ónscris la art. 3 ∫i sursa financiar„: fondurile necesare Ón fiecare an sunt asigurate ca urmare a privatiz„rilor.
Ne bucur„ faptul c„, ∫i de data aceasta, Consiliul Legislativ a aprobat favorabil propunerea noastr„ legislativ„, am constatat Óns„ c„ Guvernul Rom‚niei nu sus˛ine propriul Program de guvernare, probabil c„ nu l-a citit.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Va mul˛umesc ∫i eu.
Din partea Guvernului, doamna secretar de stat Georgeta Elisabeta Ionescu, microfonul nr. 9, ave˛i cuv‚ntul.
## Domnule pre∫edinte,
## Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Ini˛iatorii proiectului sus˛in c„, Ón cea mai mare parte a cazurilor, Guvernul, prin Ministerul Culturii ∫i Cultelor, nu a acordat un sprijin financiar pentru Ón„l˛area bisericilor din parohii, iar pentru cele din m„n„stiri nu s-au alocat fonduri cu aceast„ destina˛ie.
Facem precizarea c„ Ón bugetul pe 2005, la capitolul aferent Ón bugetul Ministerului Culturii ∫i Cultelor, este
prev„zut„ suma de 1.877 miliarde de lei alocate din fonduri publice pentru lucr„rile la biserici.
Œn acest moment se aplic„ legisla˛ia potrivit dispozi˛iilor Ordonan˛ei Guvernului nr. 82/2001 care stabile∫te formele de sprijin financiar pentru unit„˛ile de cult apar˛in‚nd cultelor religioase recunoscute Ón Rom‚nia. Facem, de asemenea, precizarea c„, Ón contextul dispozi˛iilor revocate, finalitatea urm„rit„ de ini˛iatori se suprapune celei vizate de normele Ordonan˛ei Guvernului nr. 82/2001.
Facem, de asemenea, precizarea c„, potrivit Metodologiei bugetare interna˛ionale, respectiv Manualului de statistic„ al finan˛elor publice editat de Fondul Monetar Interna˛ional ∫i Manualului privind deficitul ∫i datoria guvernamental„, elaborat de Uniunea European„, veniturile ob˛inute din privatizare nu sunt tratate ca venituri bugetare ∫i nu sunt incluse Ón buget, din mai multe considerente.
Mul˛umesc.
V„ mul˛umesc ∫i eu.
Din partea comisiei, domnul senator Vosganian, microfonul nr. 1.
V„ mul˛umesc, domnule senator.
Comisia a dezb„tut cu mare aten˛ie acest proiect de lege, av‚nd Ón vedere ∫i dimensiunea sa moral„, iar concluziile din raport sunt cele privind propunerea de respingere.
La acestea se adaug„ ∫i c‚teva chestiuni care ˛in de modalitatea de solu˛ionare a problemei. Nu a∫ fi at‚t de Ónc‚ntat, precum ini˛iatorul, legat de avizul Consiliului Legislativ.
Trebuie s„ v„ spun c„, de la Ónceputul anului, Ón 100% din cazuri Consiliul Legislativ a dat aviz favorabil av‚nd observa˛ii ∫i Ól rog s„ nu mai repete de fiecare dat„, c„ci, repet, Consiliul Legislativ a avizat favorabil toate proiectele legislative depuse p‚n„ Ón prezent. Chestiunea este c„ noi nu putem pune ca surs„ sumele din privatizare.
Œn al doilea r‚nd, vreau s„ v„ spun c„ avem Ón vedere ∫i repara˛ii de biserici, ∫i consolid„ri de biserici, ∫i Ón acest program sumele sunt consistente ∫i, de asemenea, ar fi trebuit s„ facem un proiect de lege Ón care s„ aprob„m ∫i sculpturi Ón biserici. Sunt culte care nu picteaz„, ci sculpteaz„, sunt altele care nici nu picteaz„, nici nu sculpteaz„ ∫i cre„m anumite categorii de discrimin„ri.
Deci, av‚nd Ón vedere tot acest complex de probleme ∫i faptul c„, chiar Ón Comisiile reunite pentru buget, finan˛e, activitate bancar„ ∫i pia˛„ de capital am suplimentat pentru la anul cu 200 miliarde lei, numai Ón timpul dezbaterilor, pentru construc˛ii ∫i consolid„ri de biserici, ∫i av‚nd Ón vedere solu˛ionarea propus„ de ini˛iator, am hot„r‚t s„ d„m raport de respingere.
V„ mul˛umesc.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 193/5.XII.2005
V„ mul˛umesc ∫i eu. Dezbateri generale.
Domnul senator Bindea, microfonul nr. 2 sau la tribun„, v„ rog.
Ave˛i cuv‚ntul, v„ rog.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor senatori, Sigur c„ sus˛inem proiectul legislativ.
A∫ vrea doar s„ formulez c‚teva considerente, Ón leg„tur„ cu cele ce s-au spus p‚n„ acum.
S-a spus de c„tre domnul pre∫edinte al comisiei raportoare c„ s-a avut Ón vedere dimensiunea moral„ a acestei legi. Sper„m c„ aceast„ dimensiune moral„ a acestui proiect de lege, recunoscut„ de c„tre domnul pre∫edinte, va fi reflectat„ ∫i Ón votul Domniilor voastre.
Nu cred c„ se pot aduce nici argumente de tehnic„ financiar„, nici argumente de tehnic„ legislativ„ la o propunere foarte simpl„, cu o ˛int„ foarte concret„ ∫i cu un fundament esen˛ial pentru echilibrul ∫i pentru statornicia acestei na˛ii care este limpede c„ are nevoie de biseric„ mai mult dec‚t oric‚nd, are nevoie de l„ca∫uri de cult, pentru ca oamenii s„-∫i g„seasc„ lini∫tea ∫i speran˛a Ón l„ca∫urile Ón care urmeaz„ s„ se roage.
A∫ vrea s„ fac o observa˛ie cu privire la un neadev„r spus de domnul pre∫edinte, Ón contextul trimiterii la Consiliul Legislativ. Nu este adev„rat, domnule pre∫edinte, c„ Ón acest mandat Consiliul Legislativ a dat numai avize favorabile 100%. Sunt mai multe avize nefavorabile ∫i, dac„ vre˛i, probabil, n-a˛i studiat cu aten˛ie ordinea de zi de ast„zi ∫i materialele. La punctul 14 exist„ un proiect de lege la care Consiliul Legislativ a dat aviz nefavorabil, deci ast„zi vi se infirm„ afirma˛ia. A∫ putea s„ v„ dau ca exemple ∫i alte proiecte de lege: Legea lustra˛iei ∫i altele. Deci, v„ rog eu, c‚nd face˛i afirma˛ii cu preten˛ia de exactitate, s„ face˛i verific„rile de rigoare, pentru a nu veni cu neadev„ruri, totu∫i, Ón fa˛a plenului Senatului.
V„ mul˛umesc.
## **Domnul George Sabin Cuta∫:**
V„ mul˛umesc ∫i eu.
Domnul senator Funar.
Sunt ini˛iatori. Domnule senator Ha∫otti, sunt ini˛iatori. V„ rog frumos! Sunt ini˛iatori.
Domnul senator Funar. Microfonul nr. 8.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
M„ bucur c„ dumneavoastr„ cunoa∫te˛i ∫i aplica˛i Regulamentul Senatului. Œmi pare r„u c„ liderul Grupului parlamentar al Alian˛ei D.A. nu cunoa∫te prevederile Regulamentului nou al Senatului. Ruga˛i-l, domnule pre∫edinte, s„ nu v„ mai contrazic„ dac„ nu l-a citit. Œn ceea ce prive∫te punctul de vedere al Guvernului, ini˛iatorii acestei propuneri legislative respect„ Óntocmai, nu Óncalc„ Ordonan˛a Guvernului nr. 82/2001, art. 3 alin. 2, respectiv: îDe la bugetele locale se pot aloca fonduri pentru completarea fondurilor proprii“. Se respect„. Œn plus, fa˛„ de miliardul pe care-l propunem noi, consiliile locale jude˛ene pot veni Ón completare cu fonduri.
De asemenea, se respect„ prin propunerea noastr„ legislativ„ ∫i Hot„r‚rea Guvernului nr. 78/2005 privind organizarea ∫i func˛ionarea Ministerului Culturii ∫i Cultelor: ministerul acord„ sprijin financiar pentru construirea ∫i repararea l„ca∫urilor de cult.
De asemenea, a∫ vrea s„ men˛ionez faptul c„ la punctul 4, la observa˛iile Guvernului, s-a scris un mare neadev„r: îDispozi˛iile propunerii legislative conduc la o discriminare a anumitor culte religioase recunoscute din Rom‚nia“. Probabil c„ reprezentan˛ii Guvernului care au Ónregistrat acest punct de vedere n-au citit propunerea noastr„ legislativ„, pentru c„ este foarte ampl„, are numai 3 articole. Dac„ ar fi citit art. 1, este foarte limpede: îŒncep‚nd cu anul 2006, Guvernul acord„, Ón fiecare an, c‚te un miliard de lei pentru fiecare biseric„ aflat„ Ón construc˛ie, at‚t Ón parohii, c‚t ∫i Ón m„n„stiri“. N-am f„cut nici un fel de discriminare Óntre culte, a∫a cum se scrie Ón punctul de vedere al Guvernului, ∫i ne pare r„u c„ guvernan˛ii nu-∫i respect„, nici de data aceasta, Programul de guvernare ∫i, Ón scris, nu sus˛in propunerea noastr„ legislativ„.
Iar distinsa reprezentant„ a Guvernului sus˛ine, pe bun„ dreptate, c„ veniturile din privatiz„ri nu sunt Ónscrise Ón buget. Noi nu ne-am referit la aceast„ problem„, ci la art. 3 din amplul nostru proiect de act normativ am men˛ionat: îFondurile necesare Ón fiecare an sunt asigurate ca urmare a privatiz„rilor.“ N-am f„cut trimitere la bugetul de stat.
Dac„ exist„ voin˛„ politic„ ∫i dorin˛„ de a sprijini Ón„l˛area de biserici, finalizarea lucr„rilor Ón construc˛ie ∫i finalizarea lucr„rilor de pictur„, se poate adopta aceast„ propunere legislativ„ ∫i, acum, Ón postul Cr„ciunului, putem face o fapt„ bun„.
## **Domnul George Sabin Cuta∫:**
V„ mul˛umesc ∫i eu.
Domnul senator Iorga.
Dar nu sunte˛i ini˛iator, din partea Grupului parlamentar P.R.M.
## **Domnul Puiu Ha∫otti**
**:**
S-a vorbit din partea Grupului parlamentar P.R.M.
Nu, au fost ini˛iatorii, domnule senator Ha∫otti, v„ rog frumos.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 193/5.XII.2005 Domnul senator Iorga, Ón numele Grupului parlamentar P.R.M. V„ rog frumos, microfonul nr. 1.
Nicolae Iorga
#113140## Domnule pre∫edinte,
## Stima˛i colegi,
Eu nu cred c„ este un cap„t de ˛ar„ dac„ acest proiect de lege va fi adoptat Ón plenul Senatului. Nu cred c„ trebuie s„ ajungem la fiecare ∫edin˛„ la pauz„ pentru consult„ri, s„ ajungem ca Ón Pia˛a Matache. Mai punem ∫i noi um„rul la o lege organic„. Nu prea e cvorum pentru legile organice ∫i mai vota˛i ∫i dumneavoastr„ o propunere legislativ„ a opozi˛iei, cum s-a Ónt‚mplat nu mai departe de ∫edin˛a trecut„.
Œn condi˛iile Ón care Guvernul are inten˛ii bune, Ón condi˛iile Ón care colegul meu Varujan Vosganian, nici nu m„ Óndoiesc, are moralitate, ∫i o are, sunt convins, nu v„d de ce v„ opune˛i la adoptarea acestui proiect de lege.
Eu v„ dau dou„ exemple. O biseric„ este la mine, Ón Bra∫ov, îSf‚ntul Nicolae“, monument istoric. Œn curtea ei este l„ca∫ul primei ∫coli rom‚ne∫ti. Aceasta este Ón repara˛ii de vreo dou„ mandate, nu de ieri, de alalt„ieri. L‚ng„ Bucure∫ti este M„n„stirea Snagovului. Am v„zut-o la televizor, m„n„stirea este o ruin„. ™i atunci, dac„ tot se dau ni∫te bani, de ce nu pot fi da˛i prin acest proiect de lege? Este foarte simplu. Nu-i absolut deloc discriminatoriu ∫i se refer„ la absolut toate cultele religioase din Rom‚nia.
V„ mul˛umesc.
## V„ mul˛umesc ∫i eu.
Dac„ nu mai sunt alte lu„ri de cuv‚nt, v„ reamintesc c„ avem un raport de respingere. Vot‚nd îDa“, vota˛i pentru respingerea ini˛iativei, vot‚nd îNu“, sunte˛i pentru ini˛iativ„.
Stima˛i colegi, v„ rog s„ vota˛i.
Cu 44 de voturi pentru, 27 de voturi Ómpotriv„ ∫i 5 ab˛ineri, proiectul de lege a fost respins.
Din sal„
#114761List„!
Liste pentru liderii grupurilor parlamentare.
Trecem la punctul 9 de pe ordinea de zi: propunerea legislativ„ privind acordarea de c„tre stat a unui ajutor b„nesc pentru produc„torii agricoli care au Óns„m‚n˛at terenuri agricole Ón toamna anului 2004, precum ∫i pentru cei care au Ónfiin˛at culturi agricole Ón prim„vara anului 2005.
Din partea ini˛iatorilor, domnul senator Stan. Microfonul nr. 8.
V„ mul˛umesc. Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Prin acest proiect de lege se cere acordarea unui ajutor b„nesc pentru produc„torii agricoli care au Óns„m‚n˛at terenuri agricole Ón toamna anului 2004 ∫i Ón prim„vara anului 2005.
Proiectul de lege a fost introdus Ón Biroul permanent al Senatului pe data de 14 aprilie 2005, deci acum 9 luni de zile, c‚nd culturile, porumbul ∫i celelalte culturi Ónc„ nu erau Óns„m‚n˛ate. Dup„ 9 luni de zile, Ól dezbatem Ón Senat ∫i spunem c„, sigur, proiectul este tardiv ∫i nu se poate aplica.
S-a cerut s„ se dea o subven˛ie de 2,5 milioane la hectar pentru toate culturile Óns„m‚n˛ate Ón perioada raportat„, fa˛„ de 1,5 milioane c‚t a dat Guvernul.
Trebuie s„ explic Senatului c„ Guvernul nu a dat subven˛ie pentru toate culturile. Porumbul ∫i plantele furajere au fost scoase de la subven˛ie, iar o serie de plante, nu de importan˛„ mic„, fiindc„ toate plantele au importan˛„, dar plante f„r„ pondere, chipurile, au intrat la subven˛ie. S„ v„ dau doar un exemplu: d„m subven˛ie la cultura hameiului. Nu mai exist„ o cultur„ de hamei Ón Rom‚nia sau, dac„ sunt, sunt dup„ virgul„. D„m subven˛ie pentru orez, d„m subven˛ie, sigur, pentru plante care se cultiv„ pe suprafe˛e mici: floarea-soarelui care intr„ Ón rota˛ie o dat„ la 6 ani, soia care se cultiv„ pe o suprafa˛„ mic„, iar la plantele de baz„, plantele furajere pe care le cultiv„ to˛i produc„torii agricoli, to˛i care au zootehnie, ∫i porumbului care se cultiv„ pe 3 milioane de hectare, nu i se d„ nici un fel de subven˛ie.
Sigur c„ aceast„ subven˛ie are importan˛a ei. Ca s„ v„ dau doar c‚teva exemple: Ón Ungaria, subven˛ia la gr‚u este de 15 milioane lei pe hectar, transformat Ón banii no∫tri, lei vechi. Œn Germania, la porumb, unde noi nu subven˛ion„m deloc, subven˛ia este de 400 euro, 14 milioane lei vechi.
Sigur c„ noi cerem s„ se dea aceast„ subven˛ie retroactiv, Ón special la culturile de porumb ∫i plante furajere. Noi avem la ora actual„ o situa˛ie extrem de proast„ Ón leg„tur„ cu agricultura. Œi rog pe colegii din Senat s„ Ón˛eleag„. La o produc˛ie de 11.000 kg de porumb pe hectar, ceea ce este un record mondial, la fiecare hectar de porumb se pierd 4-5 milioane lei. Totul este nerentabil. Fermierii nu mai pot relua procesul de produc˛ie.
V„ mul˛umesc ∫i eu.
Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Vasile Lupu.
Microfonul nr. 10. Ave˛i cuv‚ntul!
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 193/5.XII.2005 ## **Domnul Vasile Lupu** _— secretar de stat Ón Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale_ **:**
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Consider„m c„ aceast„ ini˛iativ„ legislativ„, Óntr-adev„r, a∫a cum a spus ∫i domnul senator Stan, este tardiv„.
Œn trecut, pentru culturile Ónfiin˛ate Ón toamna anului 2004 ∫i prim„vara anului 2005, s-a acordat sprijin financiar produc„torilor agricoli. Astfel, pentru culturile Ónfiin˛ate Ón toamna anului 2004 s-au acordat 2,5 milioane lei pe hectar, Ón dou„ etape: Ón prima etap„, 1 milion lei pe hectar Ón numerar, conform Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 61/2004, iar Ón a doua etap„, 1,5 milioane lei pe hectar sub form„ de bonuri valorice pentru procurarea de semin˛e, Óngr„∫„minte chimice ∫i pesticide.
Pentru culturile furajere, prin Hot„r‚rea Guvernului nr. 1.238/2004 s-au stabilit facilit„˛i de sprijin financiar pentru subven˛ionarea semin˛elor acestor culturi Ón valoare de 65,12 miliarde lei. De asemenea, prin Hot„r‚rea Guvernului nr. 141/2005 s-a acordat sprijin financiar pentru toate culturile agricole Ón valoare de 5.000 lei pe litrul de motorin„. Mai sunt ∫i altele. Prin Hot„r‚rea Guvernului nr. 65/2005 s-au acordat subven˛ii pentru produc˛ia marf„ la urm„toarele culturi: soia, sfecl„ de zah„r, in, c‚nep„, orez ∫i hamei.
Av‚nd Ón vedere cele mai sus ar„tate, nu consider„m oportun„ promovarea acestei ini˛iative legislative. V„ mul˛umesc.
## V„ mul˛umesc ∫i eu.
Din partea Comisiei pentru buget, finan˛e, activitate bancar„ ∫i pia˛„ de capital sau Comisiei pentru agricultur„, silvicultur„ ∫i dezvoltare rural„? Domnul senator Pascu. Microfonul nr. 6.
Men˛ion„m c„ am analizat aceast„ propunere Ón ∫edin˛a din 19 octombrie 2005, Ómpreun„ cu Comisia pentru buget, finan˛e, activitate bancar„ ∫i pia˛„ de capital.
™i, ˛in‚nd cont de argumentele Guvernului, am hot„r‚t, Ón unanimitate, s„ adopt„m un raport negativ, Óntruc‚t Guvernul precizeaz„ c„, Ón Constitu˛ia Rom‚niei, art. 15 din Legea nr. 500/2002 privind finan˛ele publice, cu modific„rile ulterioare, Ón cazul Ón care se fac propuneri de elaborare a unor proiecte de acte normative a c„ror aplicare atrage majorarea cheltuielilor aprobate prin buget, trebuie s„ se prevad„ ∫i mijloacele necesare acoperirii cre∫terii cheltuielilor.
Dup„ cum cunoa∫te˛i, plata retroactiv„ a acestor cheltuieli nu este justificat„, mai ales c„ Ón perioada respectiv„ au fost aprobate anumite subven˛ii pentru realizarea Óns„m‚n˛„rilor de toamn„ din 2004 ∫i realizarea Óns„m‚n˛„rilor din prim„vara lui 2005.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc ∫i eu. Intr„m Ón sec˛iunea de dezbateri generale. Domnul senator Daea Petre. Microfonul nr. 3.
## Mul˛umesc.
Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Œn comisia de specialitate, sigur, am avut Ón dezbatere acest proiect de act normativ, l-am c‚nt„rit, zic eu, cu suficient„ aten˛ie, viz‚nd cele dou„ laturi importante ale actului normativ: pe de o parte, ce Ónseamn„ pentru produc„tori, Ón ce situa˛ie se afl„, iar pe de alt„ parte ce Ónseamn„ ca efort pentru bugetul ˛„rii ∫i dac„ el poate fi operabil.
Am ajuns la concluzia c„ este o ini˛iativ„ bun„, o ini˛iativ„ care a avut temei, dar, din nefericire, ea s-a uzat moral, a fost rebutat„ de timp. Ast„zi nu avem o alt„ solu˛ie dec‚t s„-i confirm„m acest statut pe care Ól are, motiv pentru care nu v„d alt„ rezolvare, ca om care g‚ndesc ∫i ac˛ionez Ón Senatul Rom‚niei, dec‚t aceea de a respinge aceast„ ini˛iativ„, fiind consecvent vizavi de cele discutate Ón comisie, la care ∫i ini˛iatorul a luat parte.
Œmi pare r„u, ca om care sunt aproape de cei cu care am lucrat o via˛„ Óntreag„, dar, lucrativ vorbind, nu putem s„ avem o alt„ decizie dec‚t aceasta.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc ∫i eu.
Domnul senator Liviu Doru Bindea. Microfonul nr. 2.
Mul˛umesc. Domnule pre∫edinte,
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Sus˛inem, f„r„ Óndoial„, ini˛iativa legislativ„. Este evident c„ sus˛inerea reprezentantului Guvernului este, dup„ p„rerea noastr„, incorect„, pentru c„ nu poate s„ fie calificat tardiv nici un fel de ajutor, nici un fel de sus˛inere, nici un fel de sprijin material care vine Ón ajutorul agricultorilor.
Œn consecin˛„, av‚ndu-se Ón vedere cele ar„tate de c„tre ini˛iator, ∫i anume faptul c„, evident, Ón Rom‚nia cele dou„ culturi, de porumb ∫i de plante furajere, sunt foarte prezente, iar sus˛inerile financiare s-au acordat unor culturi de mai mic„ importan˛„, cel pu˛in Ón agricultura rom‚neasc„, ini˛iativa legislativ„ trebuie sus˛inut„, pentru a putea s„ ajut„m ∫i Ón viitor derularea lucr„rilor agricole de c„tre cei care lucreaz„ Ón domeniul agricol.
Nu putem considera c„ este tardiv acest ajutor pentru c„ Ón agricultur„ lucrurile sunt Óntr-o continu„ derulare, nu exist„, practic, un moment al anului Ón care agricultorul s„ nu trebuiasc„ s„ fac„ o anume lucrare, care, oricare
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 193/5.XII.2005 dintre ele, Ónseamn„ investi˛ii, iar un sprijin financiar sub forma acestui ajutor din partea statului nu vine s„ fac„ altceva dec‚t s„-l sprijine pentru a-∫i preg„ti viitoarea recolt„, cum este ∫i Ón aceast„ perioad„ a anului ∫i Ón lunile care urmeaz„.
De aceea, doamnelor ∫i domnilor senatori, v„ rog s„ vota˛i Ómpotriva raportului de respingere, pentru ini˛iativa legislativ„.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc ∫i eu. Domnul senator Petru Stan.
Nu sunt de acord cu ceea ce a spus domnul secretar de stat. Aceste subven˛ii care se dau sunt ni∫te sume foarte mici.
De exemplu, la gr‚u s-au dat 400 de lei pe kilogramul de gr‚u livrat. Din 7.000.000 de tone s-au livrat 300.000 de tone gr‚u ∫i din aceste 300.000 de tone s-au dat numai pentru 30% din produc˛ia livrat„. La motorin„ se d„ subven˛ie la cei ce au bani s„ pl„teasc„ motorina, de nu, se reduce pre˛ul cu 5.000 de lei. La sfecl„ de zah„r, de exemplu, se d„ subven˛ie numai Ón condi˛iile c‚nd procesatorul poate pl„ti sfecla de zah„r, dar cum sunt unit„˛i cu 6-7.000 de tone de sfecl„ pe stoc, care se vor livra numai Ón ianuarie, nu vor primi subven˛ie.
Deci sunt ni∫te metode s„ fac„ produc„torii agricoli s„ nu primeasc„ subven˛ie, ceea ce este, dup„ mine, ∫i Ón detrimentul statului, ∫i Ón detrimentul produc„torilor.
Subven˛ia este considerat„ la noi un fel de ajutor social dat produc„torilor agricoli, iar Ón celelalte ˛„ri subven˛ia este considerat„ un motor al dezvolt„rii agriculturii ∫i un motor de a ob˛ine beneficii. A∫adar, odat„ subven˛ia pus„ Ón mi∫care, punem Ón mi∫care industria de tractoare ∫i ma∫ini agricole, industria alimentar„, transporturile, for˛e de munc„, combustibili, to˛i aduc„torii de profit ∫i TVA.
Noi nu suntem de vin„ dac„ Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale nu este capabil s„ dea subven˛ia de a∫a natur„ Ónc‚t s„ aduc„ profit. Subven˛ia nu trebuie s„ aduc„ pierderi, ci trebuie s„ aduc„ profit de 3, 4 ori mai mult pentru ˛ar„. Se d„ subven˛ie la cei ce au p„m‚nt, nu la cei ce cultiv„ p„m‚ntul. Se d„ subven˛ie la cei ce fac autoconsum, nu unde se proceseaz„ produsele.
De aceea, v„ rog s„ aproba˛i acest proiect de lege. V„ mul˛umesc.
## **Domnul George Sabin Cuta∫:**
## V„ mul˛umesc ∫i eu.
Dac„ nu mai sunt lu„ri de cuv‚nt, v„ reamintesc c„ raportul este de respingere. Vot‚nd îDa“ sunte˛i pentru respingerea proiectului de lege, vot‚nd îNu“ sunte˛i pentru aceast„ ini˛iativ„ legislativ„.
Stimate colege ∫i stima˛i colegi, v„ rog s„ lua˛i loc!
V„ rog s„ vota˛i. Stimate colege ∫i stima˛i colegi, v„ rog s„ vota˛i.
Cu 57 de voturi pentru, 21 de voturi Ómpotriv„ ∫i nici o ab˛inere, raportul de respingere a fost adoptat. Ca atare, ini˛iativa legislativ„ a fost respins„.
List„ pentru grupurile parlamentare.
Trecem la pct. 10 de pe ordinea de zi: propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor ∫i drepturile conexe.
Sunt ini˛iatorii la aceast„ propunere legislativ„?
Œn˛eleg c„ ini˛iatorii sunt deputa˛i. Av‚nd Ón vedere c„ termenul de adoptare tacit„ este 14 decembrie, propun s„ a∫tept„m, s„-i invit„m Ónc„ o dat„ pe...
Doamna Georgeta Ionescu. Microfonul nr. 8.
## **Doamna Georgeta Elisabeta Ionescu:**
Domnule pre∫edinte,
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Aceast„ propunere legislativ„ nu-∫i mai are Ón momentul de fa˛„ obiect, pentru c„ Oficiul Rom‚n pentru Drepturile de Autor a elaborat Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 123/2005, care se afl„ Ón dezbatere, Ón acest moment, Ón Camera Deputa˛ilor.
Ini˛iatorii propunerii legislative au propus amendamente la respectiva ordonan˛„, prelu‚nd prevederile din actul ini˛ial.
Mul˛umesc.
Am Ón˛eles. Dac„ nu sunt obiec˛ii, atunci propun s„ discut„m raportul.
Domnul senator Nicolae Iorga, v„ rog frumos. Microfonul nr. 1.
Nicolae Iorga
#127053## **Domnul Nicolae Iorga:**
Eu cred c„ propunerea dumneavoastr„ este cea mai corect„, adic„, nu ∫tiu, vine reprezentanta Guvernului ∫i ne spune acum c„ ini˛iatorii au f„cut ∫i au dres, noi nu ∫tim...
S„ vin„ ini˛iatorii aici, nu este chiar o ie∫ire din termen, este 14 decembrie, mai avem timp la dispozi˛ie. S„ vin„ dumnealor ∫i s„-∫i expun„ punctul de vedere, nu prin interpu∫i.
Domnul senator Puiu Ha∫otti.
## **Domnul Puiu Ha∫otti:**
V„ mul˛umesc.
Domnule pre∫edinte,
Stimate colege ∫i stima˛i colegi,
Haide˛i s„ st„m str‚mb ∫i s„ judec„m drept. P„i, Ón situa˛ia Ón care din 7, 8, 10 ini˛iatori, care au fost anun˛a˛i ∫i li s-a spus acest lucru, nu vine nimeni s„ sus˛in„ ini˛iativa legislativ„, la ce concluzie putem ajunge?
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 193/5.XII.2005 C„ au renun˛at pur ∫i simplu la ea sau c„ sunt de acord cu raportul de respingere.
Eu Ón˛eleg s„ se fac„ opozi˛ie, Ón˛eleg s„ discut„m pe proceduri, dar Ómpingem lucrurile Óntr-o zon„ care este de neÓn˛eles ∫i e absurd„. C‚nd 10 ini˛iatori au fost anun˛a˛i ∫i nimeni nu vine s„ sus˛in„ ini˛iativa legislativ„ este de presupus c„ sunt de acord, cel pu˛in, cu raportul de respingere, dac„ nu cumva sunt de acord s„-∫i retrag„ ini˛iativa. ™i acum sigur c„ se va discuta pe procedur„ nu ∫tiu c‚t timp.
Pofti˛i!
Domnul senator Eckstein Kovács Péter. Microfonul nr. 1.
## **Domnul Eckstein Kovács Péter:**
Mul˛umesc.
Œntotdeauna ∫i eu am fost de acord s„ discut„m Ón prezen˛a ini˛iatorilor.
Situa˛ia este una special„, cum a zis ∫i reprezentanta Guvernului, respectiv proiectul de lege provenit de la Guvern a trecut de Senat ∫i se discut„ Ón Camera Deputa˛ilor, fiind Camer„ decizional„. Deci cei care au ini˛iat acest proiect au posibilitatea s„-l amendeze la Camera Deputa˛ilor. Este vorba de deputa˛i. A∫adar, putem trece la discutarea ini˛iativei legislative.
Mul˛umesc mult.
Domnul senator Liviu Doru Bindea.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Din nou Ómi oferi˛i ocazia, doamnelor ∫i domnilor colegi, s„ fac aceea∫i observa˛ie cu privire la polite˛ea ∫i respectul pe care trebuie s„ le avem fa˛„ de colegii no∫tri ∫i Ón aceste momente procedurale, atunci c‚nd avem supuse dezbaterii proiecte ∫i ini˛iative ale colegilor no∫tri deputa˛i sau chiar senatori. Faptul c„ nu sunt prezen˛i aici… eu cred c„ nu este corect, nu este politicos, nu este colegial, pur ∫i simplu, s„ le respingem proiectul.
Haide˛i s„ d„m un termen. ™i sus˛inerile f„cute, Ón conformitate cu care lipsa Domniilor lor Ónseamn„ faptul c„ nu-∫i sus˛in acest proiect, nu pot s„ fie primite. Faptul c„ nu se sus˛ine este o decizie la fel ca ∫i sus˛inerea.
Œn consecin˛„, putem ajunge la concluzia c„ nu se sus˛ine atunci c‚nd Domniile lor, domnii parlamentari care au fost ini˛iatori, vin ∫i arat„ c„ nu Ó∫i mai sus˛in Ón continuare proiectul de lege. Nu putem face asemenea prezum˛ii.
V„ mul˛umesc.
## **Domnul George Sabin Cuta∫:**
## V„ mul˛umesc.
Domnul senator Cre˛u Ovidiu. Microfonul nr. 3.
Ave˛i cuv‚ntul.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Interven˛ia mea este pe procedur„.
Œn cazul Ón care ini˛iatorii au fost anun˛a˛i c„ propunerea legislativ„ intr„ pe ordinea de zi ast„zi dup„-mas„ ∫i sunt mai mul˛i ini˛iatori care au refuzat s„ vin„, atunci sigur c„ nu au nici o scuz„.
Domnule pre∫edinte,
Da˛i-mi voie s„ am rezerve referitor la faptul c„ au fost sau nu anun˛a˛i, deoarece chiar ∫i noi am ∫tiut de ordinea de zi foarte t‚rziu. Ast„zi de diminea˛„, la ora 9,00, Ónc„ pe site-ul Senatului nu era ordinea de zi. Deci nu ∫tiam ce vom discuta ast„zi dup„-mas„ noi, care suntem senatori. Cred c„ nici ini˛iatorii nu au fost anun˛a˛i.
Eu v-a∫ ruga s„ dispune˛i verificarea ∫i, Ón cazul Ón care, Óntr-adev„r, au fost anun˛a˛i ∫i n-au venit, atunci nu avem de ce s„ am‚n„m discu˛iile p‚n„ c‚nd se vor g‚ndi ei s„ vin„.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc.
Propun s„ sist„m discu˛iile pe aceast„ tem„. Vom reprograma propunerea legislativ„ pe ordinea de zi a s„pt„m‚nii viitoare, luni, 5 decembrie.
Este ultimul termen, deoarece pe 14 decembrie se adopt„ tacit, deci, dac„ nici luni nu se prezint„ ini˛iatorii, se va discuta Ón absen˛„.
Trecem la pct. 11 de pe ordinea de zi: propunerea legislativ„ privind acordarea unor premii cuplurilor care au ajuns la nunta de aur.
Din partea ini˛iatorilor, domnul senator Funar. Microfonul nr. 8, ave˛i cuv‚ntul.
## **Domnul Gheorghe Funar:**
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Œn Programul de guvernare 2005–2008
Guvernul s-a angajat s„ acorde sprijinul cuvenit familiilor ∫i s„ pre˛uiasc„ familiile, inclusiv pe cei care au ajuns la nunta de aur. Este vorba de c„r˛ulia portocalie Ón care scrie... Pentru c„ am constatat c„ sunt mul˛i senatori din partea P.D., P.N.L., P.C., U.D.M.R. care nu au citit Programul de guvernare, permite˛i-mi ca nu Óntotdeauna ∫i la fiecare propunere legislativ„ s„ indic ∫i pagina cuvenit„, l„s‚ndu-v„ dumneavoastr„ ∫ansa s„ citi˛i acest Program de guvernare.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 193/5.XII.2005 Aceast„ propunere legislativ„ a noastr„ vizeaz„ acordarea unor premii cuplurilor care au ajuns la nunta de aur.
A∫a cum cunoa∫te˛i, doamnelor ∫i domnilor senatori, este o tradi˛ie Ón via˛a rom‚neasc„ s„ se bucure de respect ∫i s„ fie s„rb„torite cuplurile care au ajuns la v‚rsta celebr„rii nun˛ii de aur. Œn ˛ara noastr„ se cultiv„ tradi˛ia pentru via˛a Ón cuplu ca element de stabilitate, de continuitate a arborelui genealogic ∫i de cre∫tere a natalit„˛ii.
Domnule pre∫edinte,
V-a∫ ruga s„ interveni˛i s„ face˛i ordine ∫i lini∫te Ón sal„...
Stima˛i colegi, v„ rog s„ face˛i lini∫te!
Sunt colegi care stau cu spatele la dumneavoastr„, pe mine nu m„ deranjeaz„, c„ n-au un spate frumos, dar b„nuiesc c„ pe dumneavoastr„ v„ jigne∫te lucrul acesta.
Domnule senator Ha∫otti, v„ rog s„ lua˛i loc. V„ rog s„ lua˛i loc! Domnule senator Pascu, v„ rog s„ lua˛i loc. V„ rog, domnule senator.
Domnule senator Funar, v„ rog, ave˛i cuv‚ntul.
V„ mul˛umesc, domnule senator.
Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Mihai ™eitan.
Microfonul nr. 9. Ave˛i cuv‚ntul.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Guvernul nu sus˛ine propunerea legislativ„.
Foarte succint, consider„m c„ repartizarea unor astfel de cheltuieli Ón bugetele locale, pe o anumit„ destina˛ie… Prin lege, nu se poate stabili o obliga˛ie pentru aceste autorit„˛i de a finan˛a astfel de ac˛iuni, f„r„ asigurarea unor resurse necesare, ∫tiut fiind faptul c„ bugetul nu prevede astfel de sume.
Vreau s„ mai spun un singur lucru, ∫i anume: indiferent c„ nu sunt prev„zute astfel de solu˛ii, un num„r Ónsemnat de consilii locale, deja, Ón ˛ar„, Ón baza atribu˛iilor care le revin, asigur„ s„rb„torirea ∫i premierea cuplurilor care au Ómplinit 50 ani de convie˛uire, prin hot„r‚ri ale consiliului local, lucru care se poate extinde, nu neap„rat printr-o lege care impune un astfel de lucru.
Ca atare, nu sus˛inem.
V„ mul˛umesc ∫i eu.
Din partea comisiei, domnul senator C‚rlan. Microfonul nr. 7.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
La aceast„ propunere legislativ„ am pornit ∫i de la experien˛a reu∫it„ din municipiul Cluj-Napoca ∫i, ulterior, experien˛a a fost preluat„ Ón alte municipii, ora∫e ∫i comune, unde s-au adoptat hot„r‚ri ale consiliilor locale viz‚nd s„rb„torirea ∫i premierea cuplurilor care au ajuns la v‚rsta nun˛ii de aur. Sumele reprezent‚nd premiile au fost mai mult simbolice.
Noi prin aceast„ propunere legislativ„ am urm„rit ca experien˛a reu∫it„ s„ fie generalizat„ Ón toate unit„˛ile administrativ-teritoriale din ˛ar„ ∫i, ca urmare, am venit cu propunerea legislativ„ care vizeaz„, la art. 1, ca: îLa propunerea primarului, consiliul local adopt„ hot„r‚ri cu privire la persoanele care au Ómplinit 50 ani de c„s„torie. Fiecare familie care a ajuns la s„rb„torirea nun˛ii de aur s„ primeasc„ din partea primarului, Óntr-un cadru festiv, o diplom„ de fidelitate ∫i un premiu Ón sum„ de 10.000.000 lei, iar fondurile necesare pentru plata premiilor se suport„ din bugetul local“.
Aceast„ propunere legislativ„ a fost avizat„ favorabil de c„tre Consiliul Legislativ ∫i, bineÓn˛eles, se bucur„ de aceea∫i aten˛ie din partea Guvernului, care nu este de acord ∫i nu sus˛ine adoptarea propunerii noastre legislative.
V„ mul˛umesc.
Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„,
Stima˛i colegi,
Tot Ón termeni de îcartea portocalie“ evocat„ de distinsul ini˛iator, Ón materia administra˛iei publice Guvernul s-a angajat s„ ad‚nceasc„ autonomia local„ ∫i s„ aplice principiul subsidiarit„˛ii, prin urmare, este numai de competen˛a autorit„˛ilor locale s„ stabileasc„ c‚nd ∫i cum aloc„ resursele financiare pe diverse categorii de cheltuieli. f ne de capacitatea deplin„ a autorit„˛ilor locale, Ón frunte cu primarul, s„ stabileasc„ c‚nd ∫i cum pot organiza astfel de festivit„˛i, cum s-a evocat buna practic„ stabilit„ la nivelul Prim„riei Cluj-Napoca.
f n‚nd cont de avizul negativ al Comisiei pentru buget, finan˛e, activitate bancar„ ∫i pia˛„ de capital, al Comisiei pentru drepturile omului, culte ∫i minorit„˛i, al Comisiei pentru egalitatea de ∫anse, precum ∫i de punctul de vedere negativ al Guvernului, raportul Comisiei pentru administra˛ie public„, organizarea teritoriului ∫i protec˛ia mediului este raport de respingere.
V„ mul˛umesc. Dezbateri generale.
Domnul senator Dinescu. Microfonul nr. 1.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 193/5.XII.2005
Mi s-a sugerat din sal„ s„ spun c„ sunt direct interesat, Óntruc‚t p„rin˛ii mei au dep„∫it momentul.
Domnule pre∫edinte,
Cu siguran˛„ c„, dincolo de glume ∫i dincolo de culoarea unei declara˛ii politice, ast„zi abord„m, totu∫i, un element mai sensibil al existen˛ei noastre, un element care ar trebui s„ ne ridice tuturor serioase semne Ón leg„tur„ cu responsabilitatea fa˛„ de o asemenea ini˛iativ„ legislativ„.
Dup„ cum v-a˛i dat seama, nu este ceva ie∫it din comun, lucrurile au mai mult un aspect afectiv. Este foarte important ca, la un anumit moment, pentru un raport firesc cu via˛a sau cu evaluarea vie˛ii, s„ d„m o conota˛ie major„ a ceea ce str„bunii no∫tri numeau înunta de aur“, pentru c„ nu este la Óndem‚na oricui s„ convie˛uiasc„ 50 de ani Óntr-o armonie care s„ se constituie Ón exemplu pentru copii, nepo˛i, str„nepo˛i ∫i a∫a mai departe.
De aceea, cred c„, dac„ ve˛i avea Ón considerare aspectul moral al problemei, aspectul etic al acestei situa˛ii pe care Ó∫i propune s„ o reglementeze legea, sunt convins c„ ve˛i vota Ón favoarea ei.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc ∫i eu.
Domnul senator Cre˛u Ovidiu. Microfonul nr. 3.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Doamnelor ∫i domnilor colegi,
Sunt surprins c‚t de obtuz au putut privi at‚t Guvernul, c‚t ∫i comisia aceast„ ini˛iativ„ ∫i m„ duce g‚ndul c„ acest lucru este cauzat de faptul c„ este o ini˛iativ„ care vine de la un partid din opozi˛ie, pentru c„ sumele despre care discut„m sunt derizorii.
La nivelul unui jude˛ c‚te cupluri ar putea fi?! Nu ∫tiu dac„ Guvernul a f„cut un calcul. S„ zicem 20, 30, 40 Óntr-un an, Ónmul˛it cu 10.000.000 lei; sunt sume derizorii.
Iar Ón ceea ce prive∫te autonomia local„, s„ nu uit„m c„ consiliile locale, consiliile jude˛ene Ó∫i hot„r„sc regulamentele de func˛ionare pe baza legisla˛iei date de Parlamentul Rom‚niei, a∫a c„ nu este nici un fel de problem„ ∫i nici o piedic„, dec‚t doar c„ ini˛iativa nu apar˛ine majorit„˛ii, ci unui partid de opozi˛ie.
Noi vom sus˛ine, bineÓn˛eles, aceast„ ini˛iativ„. V„ mul˛umesc.
## **Domnul George Sabin Cuta∫:**
V„ mul˛umesc ∫i eu.
Dac„ nu mai sunt alte puncte de vedere, v„ reamintesc c„ raportul este unul de respingere.
Vot‚nd îDa“, sunte˛i pentru respingerea proiectului de lege, vot‚nd îNu“, sunte˛i Ómpotriva raportului de respingere.
Stima˛i colegi, v„ rog s„ vota˛i. V„ rog s„ vota˛i!
Din sal„
#139698Nu ave˛i cvorum, domnule pre∫edinte.
Este cvorum, dar colegii no∫tri nu voteaz„. Œmi comunic„ domnul secretar c„ sunt 71 de colegi Ón sal„.
Stima˛i colegi, repet„m votul. V„ rog s„ vota˛i. V„ rog s„ vota˛i! Numai pu˛in, Ómi cer scuze! Acum v„ rog s„ vota˛i.
Cu 52 de voturi pentru, 22 de voturi Ómpotriv„ ∫i 4 ab˛ineri, raportul de respingere a fost respins. Ca urmare, ∫i ini˛iativa a fost respins„.
Liste pentru liderii de grup.
Trecem la punctul 12 de pe ordinea de zi: propunerea legislativ„ privind sprijinirea construirii de locuin˛e pentru tineri.
Din partea ini˛iatorilor, domnul senator Funar. Microfonul nr. 8. Domnule senator, ave˛i cuv‚ntul.
## **Domnul Gheorghe Funar:**
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Pentru a da o ∫ans„ ∫i o perspectiv„ tinerei genera˛ii de a r„m‚ne Ón ˛ar„, de a-∫i Óntemeia o familie ∫i de a contribui la cre∫terea natalit„˛ii, ini˛iatorii propun un program de construire a 200.000 locuin˛e pentru familiile tinere Ón perioada 2006–2010.
Domnule pre∫edinte,
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Ne bucur„ faptul c„ Ón c„r˛ulia portocalie, la cap. XII ∫i la cap. VII, scrie, at‚t la politica privind sus˛inerea tinerei genera˛ii, c‚t ∫i la probleme de protec˛ie social„, faptul c„ se prevede construirea de locuin˛e Ón sistemul creditelor ipotecare.
Ini˛iatorii prev„d ca aceste locuin˛e s„ fie construite de c„tre firme specializate sau Ón regie proprie.
Senatorii ∫i deputa˛ii Partidului Rom‚nia Mare, prin aceast„ propunere legislativ„, au stabilit ca tinerii c„s„tori˛i sau nec„s„tori˛i, Ón v‚rst„ de p‚n„ la 35 de ani ∫i care sunt Óncadra˛i Ón munc„ s„ beneficieze, prin consiliul local, de un sprijin din partea statului Ón sum„ de 500.000.000 lei pentru construirea unei locuin˛e, sum„ care este nerambursabil„. Pentru diferen˛a p‚n„ la valoarea real„ a locuin˛ei, tinerii pot s„ contracteze un credit ipotecar care este garantat cu locuin˛a subven˛ionat„ par˛ial de c„tre stat. Acolo unde este cazul ∫i se impune, viabilizarea terenului este realizat„ din bugetul local.
Beneficiarii sprijinului din partea statului sunt obliga˛i s„ Ó∫i construiasc„ locuin˛a Ón termen de cel mult 3 ani de la Óncasarea subven˛iei, Ón caz contrar sunt obliga˛i s„ restituie statului suma primit„, indexat„ cu rata medie a dob‚nzii.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 193/5.XII.2005 Consiliul local va urm„ri executarea lucr„rilor de construc˛ie ∫i Óncadrarea Ón acest termen de maximum 3 ani p‚n„ la terminarea locuin˛ei.
Propunerea noastr„ legislativ„ a fost avizat„ favorabil de c„tre Consiliul Legislativ, dar Guvernul Rom‚niei este constant ∫i nu este de acord cu propriul s„u program de guvernare. Mai mult, Ón punctul de vedere al Guvernului, la Capitolul II, îObserva˛ii ∫i propuneri“, punctul 1, se Ónscrie un mare neadev„r: c„, pornind de la recens„m‚ntul popula˛iei ∫i al locuin˛elor realizat Ón anul 2002, pot beneficia de ajutor cel pu˛in 3.301.230 persoane care au v‚rste cuprinse Óntre 20 ∫i 35 ani ∫i ocup„ un loc de munc„. Nu este adev„rat, Ónseamn„ c„ nu mai sunt persoane peste 35 de ani, dec‚t cel mult un milion care mai lucreaz„.
Domnule pre∫edinte, rog s„ se respecte regulamentul.
V„ rog frumos, nu dialoga˛i cu sala. Lini∫te, stima˛i colegi, v„ rog frumos.
Nu sunt obi∫nuit, domnule pre∫edinte, ∫i nici nu doresc s„ dialoghez cu sala; eu sunt adeptul respect„rii regulamentului. Ruga˛i s„ nu mai fiu contrazis din sal„, microfonul este ∫i la dispozi˛ia doamnei senator. Invita˛i-o la microfon s„ spun„ de ce este Ómpotriva construirii de locuin˛e pentru tineri, dac„ este Ómpotriv„.
V„ rog s„ continua˛i. V„ rog s„ continua˛i.
Deci rog, domnule pre∫edinte, s„ nu mai fiu contrazis de cineva care nu a f„cut nici o propunere legislativ„ Óntr-un an de zile.
## **Domnul George Sabin Cuta∫:**
Mul˛umesc mult. Din partea Guvernului. Microfonul nr. 10. Domnul secretar de stat Mircea Alexandru.
## **Domnul Mircea Alexandru** _— secretar de stat Ón_
## Domnule pre∫edinte,
Punctul de vedere al Guvernului este de respingere a acestei propuneri legislative.
Unul dintre motivele pentru care se propune respingerea propunerii legislative este cel prezentat ∫i cu ocazia altor abord„ri pe aceast„ tem„, Ón sensul c„, Ón momentul de fa˛„, Guvernul nu poate s„ dispun„ Ón leg„tur„ cu bugetele locale, pe de o parte; pe de alt„ parte, c‚nd facem propuneri sau c‚nd elabor„m acte normative care vizeaz„ o tem„ at‚t de important„ ∫i
interesant„, ele trebuie s„ fie realmente coerente, Ónchegate cu procesul legislativ general.
Œn raportul comisiei sunt numeroase temele pentru care Guvernul nu sus˛ine propunerea legislativ„ ∫i nu mai am de f„cut alte complet„ri.
V„ mul˛umesc.
Din partea comisiei, domnul senator C‚rlan. Microfonul nr. 7.
V„ mul˛umesc.
Comisia pentru administra˛ie public„ ∫i organizarea teritoriului ∫i-a Ónsu∫it punctul de vedere al Guvernului, ∫i-a Ónsu∫it avizele negative acordate de Comisiile pentru buget, Comisia pentru drepturile omului, Comisia pentru egalitate de ∫anse Óntre femei ∫i b„rba˛i, precum ∫i avizul negativ al Consiliului Economic ∫i Social.
Prin urmare, raportul Comisiei pentru administra˛ie este raport de respingere.
V„ mul˛umesc. Dezbateri generale.
Doamna senator Vedina∫, microfonul nr. 2.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„,
Doamnelor ∫i domnilor colegi,
Eu a∫ Óndr„zni s„ v„ adresez rug„mintea de a trata acest proiect de lege cu mai mult„ responsabilitate ∫i cu mai mult„ aten˛ie dec‚t cum am procedat la proiectele anterioare.
De ce spun acest lucru? Pentru c„ este neÓndoielnic ∫i cred c„ fiecare dintre noi ne-am amintit c„, m„ rog, cu mai mul˛i sau mai pu˛ini ani Ón urm„, ne-am aflat Ón situa˛ia de a ne Óntemeia o familie, de a dori s„ avem un acoperi∫ deasupra capului ∫i de a reu∫i, unii mai u∫or, al˛ii mai greu, unii mai t‚rziu, al˛ii mai devreme. Œn tot cazul, este neÓndoielnic faptul c„ mul˛i tineri Ónt‚mpin„ dificult„˛i extraordinare Ón a-∫i organiza o familie, pentru c„ pentru a avea o familie trebuie s„ ai un c„min unde s„ o ad„poste∫ti, trebuie s„ ai un loc care s„ reprezinte acel îacas„“ care ne este at‚t de drag tuturor.
V„ spun acest lucru pentru c„ noi v„ propunem prin acest proiect de act normativ nu s„ Ónc„lc„m autonomia local„, cum a sus˛inut distinsul reprezentant al Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor. Pentru c„ autonomia local„ Óncepe ∫i se termin„ acolo unde-i spune legea, noi suntem Parlamentul, noi adopt„m acte normative numite legi ∫i noi putem, prin intermediul legilor, s„ promov„m o politic„ na˛ional„ de sprijinire a tinerilor Ón a-∫i construi locuin˛e, cu at‚t mai mult cu c‚t noi nu dorim s„ se Ónt‚mple lucrul acesta peste noapte. Este vorba despre o perioad„ suficient de Óntins„ Ón timp, o perioad„ suficient„ pentru a se organiza, a se identifica
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 193/5.XII.2005 ∫i a se face investi˛iile necesare pentru a se edifica aceste construc˛ii.
Œn final, Óndr„znesc s„ v„ aduc Ón aten˛ie faptul c„ Ón Comisia pentru administra˛ie public„ ∫i organizarea teritoriului s-au purtat ample discu˛ii, care se reg„sesc ∫i Ón amendamentele care au fost formulate, ∫i cea mai mare parte dintre ele au fost formulate de un distins coleg, membru al unui partid aflat la guvernare, astfel Ónc‚t m„car acest argument s„ fie o motivare Ón plus de a sus˛ine acest proiect de act normativ.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
V„ mul˛umesc ∫i eu, doamna senator. Domnul senator Nicolae Iorga. Microfonul nr. 1.
Nicolae Iorga
#147777Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,
N-am de f„cut dec‚t o precizare.
S„ recapitul„m: pentru b„tr‚ni nu facem sau nu suntem de acord, pentru sf‚nta biseric„ nu suntem de acord, pentru agricultori nu suntem de acord, poate ne d„ Dumnezeu g‚ndul cel bun ∫i suntem de acord pentru tineri.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc ∫i eu. Domnul senator Daea. Microfonul nr. 4.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Domnule pre∫edinte,
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Cred c„ este un domeniu c„ruia trebuie s„-i d„m Ón˛elegerea necesar„. Œn˛elegerea necesar„ Ónseamn„ abordarea problematicii ∫i g‚ndul de a sus˛ine pe cei care pornesc la drum cu mai pu˛ine resurse, cu mai pu˛ine posibilit„˛i sau care sunt lipsi˛i de posibilitatea de a-∫i realiza ceea ce fiec„ruia dintre noi Ói este necesar.
Spunea un distins coleg c„ nu suntem de acord cu agricultura, cu b„tr‚nii, cu tinerii, dar cu cine suntem de acord? Eu la interven˛ia precedent„ am spus foarte clar c„ actul respectiv nu se reg„se∫te Ón tiparul practicii ∫i nu poate fi un instrument juridic utilizat, dar cred c„ acest proiect de act normativ, la ini˛iativa colegilor no∫tri din Senat, Ó∫i poate g„si rezolvarea Ón lungul timp pe care ∫i l-a propus, Ón a∫a fel Ónc‚t speran˛a s„ nu dispar„, iar nu-ul s„ nu fie at‚t de abrupt, Ón dorin˛a de a se realiza fiecare Ón via˛„.
Votez ∫i vot„m actul normativ pentru acest ra˛ionament ∫i aceste, zic eu, suficiente motiva˛ii, care Ónseamn„, p‚n„ la urm„, sensibilitate uman„, care ne leag„ pe to˛i s„ fim acolo unde nevoia o cere. Acum este nevoie de un asemenea demers.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc ∫i eu.
Dac„ nu mai sunt alte interven˛ii, ˛in s„ v„ reamintesc c„ avem de-a face cu un raport de respingere. Vot‚nd cu îDa“, sunte˛i pentru raportul de respingere, vot‚nd cu îNu“, sunte˛i pentru proiectul de ini˛iativ„.
Din sal„
#149722Sunt ∫i amendamente.
## **Domnul George Sabin Cuta∫:**
™tiu c„ sunt amendamente, dar procedura spune c„ Ónt‚i se supune raportul de respingere. Dac„ acesta pic„, se intr„ pe amendamente.
Stima˛i colegi, v„ rog s„ vota˛i raportul. V„ rog s„ vota˛i!
Cu 51 de voturi pentru, 4 ab˛ineri ∫i 22 de voturi Ómpotriv„, raportul a fost adoptat, ca urmare ∫i ini˛iativa a fost respins„.
List„ pentru liderii de grup.
Trecem la punctul 13 de pe ordinea de zi: propunere legislativ„ privind Ónfiin˛area comunei Beregs„u Mare.
Ini˛iatorul este aici, domnul deputat Oancea Viorel? Nu este.
Atunci, vom proceda ca ∫i la punctul anterior, o vom pune pe ordinea de zi lunea viitoare.
Cu at‚t mai bine, lunea viitoare s„ fie anun˛a˛i. Rog stafful ca lunea viitoare s„ fie anun˛a˛i to˛i ini˛iatorii.
Trecem la punctul 14 de pe ordinea de zi: propunere legislativ„ privind Ónl„turarea denumirilor de localit„˛i din timpul ocupa˛iei str„ine.
Ini˛iator, domnul senator Funar. Microfonul nr. 8. Ave˛i cuv‚ntul.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Parlamentarii Partidului Rom‚nia Mare vin Ón fa˛a dumneavoastr„ cu o nou„ propunere legislativ„ care vizeaz„ respectarea legii ∫i respectarea Programului de guvernare. Œn aceast„ c„r˛ulie portocalie, îProgramul de guvernare 2005–2008“, scrie ceea ce s-a angajat Alian˛a D.A. Ón campania electoral„, ceea ce a promis ∫i pre∫edintele ˛„rii noastre, domnul Traian B„sescu: c„ ve˛i reda demnitatea rom‚nilor.
A∫a cum cunoa∫te˛i, de la sf‚r∫itul lunii octombrie 1944, c‚nd a fost eliberat„ ultima brazd„ de p„m‚nt rom‚nesc, la 25 octombrie, ∫i p‚n„ la sf‚r∫itul lunii ianuarie 2001, cet„˛enii rom‚ni de etnie maghiar„ au ∫tiut Ón ce localitate tr„iesc ∫i nu s-au r„t„cit pe teritoriul Rom‚niei din cauza lipsei denumirilor de localit„˛i Ón limba maghiar„ din timpul ocupa˛iei ungure∫ti. Œnc„lc‚ndu-se prevederile Legii nr. 2/1968, pe baza listelor de denumiri de localit„˛i Ón limba maghiar„ Óntocmite de c„tre U.D.M.R., s-a ajuns ca Guvernul s„ adopte Ón anii 2002 ∫i 2003 dou„ hot„r‚ri prin care ∫i-a Ónsu∫it denumirile a
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 193/5.XII.2005 peste o mie de localit„˛i, denumiri identice cu cele din timpul ocupa˛iei str„ine, a celei ungure∫ti. Milioane de rom‚ni, Ón special din jude˛ele din Ardeal, au fost ∫i sunt umili˛i v„z‚nd Ón numeroase localit„˛i denumiri ale acestora din timpul ocupa˛iei ungure∫ti. Aceste denumiri amintesc de Holocaustul Ómpotriva evreilor ∫i rom‚nilor din perioada 30 august 1940–25 octombrie 1944.
Parlamentarii P.R.M., senatorii ∫i deputa˛ii, vin Ón fa˛a dumneavoastr„ cu aceast„ propunere legislativ„ care vizeaz„ Ónl„turarea tuturor denumirilor de localit„˛i Ón alt„ limb„ dec‚t limba rom‚n„, ad„ugate dup„ anul 1989, cu Ónc„lcarea Legii nr. 2/1968.
îŒn termen de 48 de ore de la intrarea Ón vigoare a prezentei legi, primarul este obligat s„ Ónl„ture indicatoarele de localitate inscrip˛ionate Ón alt„ limb„ dec‚t limba rom‚n„. Nerespectarea prevederilor art. 2, urm‚nd s„ constituie contraven˛ie, s„ fie sanc˛ionat„ cu amend„ de la 50 la 100 milioane lei vechi pentru fiecare indicator, contraven˛ia urm‚nd s„ fie constatat„ de c„tre prefect. Orice prevedere contrar„ prezentei legi se abrog„“.
V„ mul˛umesc ∫i eu.
Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Mircea Alexandru.
Microfonul nr. 10. Ave˛i cuv‚ntul.
Domnule pre∫edinte,
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Pe l‚ng„ cartea cu coperte portocalii pe care ne-o tot prezint„ domnul senator Funar, mai exist„ Ónc„ o c„r˛ulie cu coperte tricolore ∫i ∫i aceast„ c„r˛ulie contribuie la demnitatea poporului rom‚n. Œnainte de a citi texte vagi sau de a face numai trimitere la ele, eu fac trimitere direct la art. 6 alin. (1) din Constitu˛ia Rom‚niei, republicat„, care consacr„ drept la identitate ∫i de unde citez: îStatul recunoa∫te ∫i garanteaz„ persoanelor apar˛in‚nd minorit„˛ilor na˛ionale dreptul la p„strarea, la dezvoltarea ∫i la exprimarea identit„˛ilor etnice, culturale, lingvistice ∫i religioase“.
Dincolo de aceste prevederi constitu˛ionale, legisla˛ia existent„ Ón statul rom‚n ast„zi creeaz„ bazele respect„rii drepturilor tuturor minorit„˛ilor na˛ionale, inclusiv dreptul
pe care Ól au de a acorda denumirile a∫a cum autorit„˛ile locale hot„r„sc.
Denumirea localit„˛ilor se face de c„tre autorit„˛ile locale. ™i pentru c„ la un text anterior vi s-a spus c„ autonomia local„ este o chestiune la care se intervine prin lege ∫i c„ se stabile∫te aici, mai precizez Ónc„ o dat„ c„, sigur, prin lege se poate interveni, dar nu dincolo de principiile constitu˛ionale. Or, Constitu˛ia este acea carte care consacr„ autonomia local„.
Mul˛umesc.
V„ mul˛umesc ∫i eu.
Din partea comisiei, domnul senator C‚rlan. Microfonul nr. 7.
Comisia pentru administra˛ie public„ ∫i organizarea teritoriului a adoptat raport de respingere, lu‚nd act de avizul negativ al Consiliului Legislativ, al Comisiei pentru drepturile omului ∫i de punctul de vedere al Guvernului, pe care-l completez f„c‚nd trimitere direct tot la textul constitu˛ional, la art. 11, prin care statul rom‚n se angajeaz„ s„ Óndeplineasc„ Óntocmai ∫i cu bun„-credin˛„ obliga˛iile care-i revin din tratatele la care Rom‚nia este parte.
Rom‚nia a ratificat prin Legea nr. 33/1995 Conven˛ia-cadru pentru protec˛ia minorit„˛ilor na˛ionale ∫i, Ón raport cu aceast„ conven˛ie, propunerea legislativ„ este neconstitu˛ional„.
Deci raport de respingere.
V„ mul˛umesc.
Domnul senator Eckstein. Microfonul nr. 1.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Aceast„ ini˛iativ„, practic, ar dori s„ abroge prevederea din Legea nr. 215/2001 care prescrie c„ Ón localit„˛ile unde ponderea unei minorit„˛i na˛ionale dep„∫e∫te pragul de 20% inscrip˛ionarea se face ∫i Ón limba acelei minorit„˛i. ™i, implicit, abrogarea a dou„ hot„r‚ri de guvern care, prin anexe, consacr„ denumirea Ón limba unei minorit„˛i na˛ionale a acestor localit„˛i.
Ini˛iatorii au ales o alt„ cale pentru a-∫i ajunge ˛elul ∫i a elimina o prevedere care s-a pus Ón aplicare ∫i nu a sup„rat pe nimeni, respectiv a insinua c„ denumirile acestea provin din perioada ocupa˛iei str„ine. Nu este adev„rat acest lucru. Cu dou„ exemple, de altfel foarte relevante, al comunei Apahida ∫i al municipiului Arad, care au numele identice Ón cele dou„ limbi, rom‚n„ ∫i maghiar„, celelalte localit„˛i pe parcursul istoriei au primit nume derogatorii, deci altfel se nume∫te Ón limba rom‚n„, altfel Ón limba maghiar„.
Œn aceast„ situa˛ie, legiuitorul s-a oprit la un criteriu c‚t se poate de obiectiv ∫i care dateaz„ din anul 1923,
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 193/5.XII.2005 perioada interbelic„. Respectiv, Academia Rom‚n„ a editat, sub coordonarea lui Coriolan Suciu, un dic˛ionar al numelor de localit„˛i Ón limba rom‚n„ ∫i Ón limba minorit„˛ilor na˛ionale. Deci aceste denumiri nu provin dintr-o perioad„ de ocupa˛ie, ci sunt numele consacrate, stabilite de c„tre Academia Rom‚n„.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc. Doamna Vedina∫, microfonul nr. 2.
## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Eu vreau s„ r„spund unei observa˛ii care s-a f„cut aici de c„tre domnul ministru Alexandru Mircea, pe care, de altfel, Ól respect ∫i cred c„ sentimentul este reciproc, dar eu nu am gre∫it nimic prin aser˛iunea pe care am f„cut-o. Eu am spus c„ limitele autonomiei locale se stabilesc prin lege ∫i Ón Constitu˛ie se prevede c„ regimul autonomiei locale este de domeniul legii organice. Deci nu este nici un fel de eroare.
Œn al doilea r‚nd, Ón ceea ce prive∫te acest proiect de act normativ, a sus˛inut domnul senator Eckstein Kovács c„ pe aceast„ cale noi Óncerc„m s„ anul„m dispozi˛iile unei legi, respectiv Legea nr. 215/2001 care, Óntr-adev„r permitea o asemenea solu˛ie juridic„. V„ reamintesc Óns„ c„ Legea nr. 215/2001 con˛inea o asemenea dispozi˛ie Ón condi˛iile Ón care Ón Constitu˛ia Rom‚niei nu exista nici un text care s„ o Óng„duie. Abia Ón urma revizuirii Constitu˛iei art. 120 a fost completat — fost art. 119 — cu un nou alineat Ón care se d„ dreptul folosirii limbilor materne, Óns„ Ón raporturile dintre autorit„˛ile publice ∫i cet„˛eni ∫i Ón cadrul serviciilor deconcentrate.
Spun aceste lucruri pentru a-i asigura pe colegii no∫tri c„ noi cunoa∫tem suficient de profund ∫i prevederile Constitu˛iei, ∫i prevederile legilor aplicabile Ón materie ∫i c„ este greu s„ primim lec˛ii din acest punct de vedere. V„ mul˛umesc.
## V„ mul˛umesc.
Dac„ nu mai sunt alte interven˛ii, sist„m aici dezbaterile generale. Fiind lege organic„, o vom programa Ón prima joi.
Domnul Funar, microfonul nr. 8.
## **Domnul Gheorghe Funar:**
## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Este corect votul final s„ se dea joi, dar regret ceea ce am auzit din apropiere, de la un metru ∫i 89 cm de mine...
Domnul secretar de stat Alexandru… citez ceea ce a declarat ∫i este scris Ón stenogram„: îDenumirea“ — se referea la denumirea de localitate — îse face de c„tre autorit„˛ile locale.“ A∫a sus˛ine un secretar de stat Ón Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor, c„ denumirea se face de c„tre autorit„˛ile locale!
V„ da˛i seama unde am ajunge Ón Rom‚nia dac„ s-ar l„sa la dispozi˛ia fiec„rei autorit„˛i locale s„ stabileasc„ denumirea localit„˛ii. Poate Ón fiecare lun„ c‚nd se adun„ Ón ∫edin˛„ ordinar„ consiliul local.
Eu i-a∫ recomanda domnului secretar de stat s„ pun„ m‚na pe carte, s„ citeasc„ m„car Legea nr. 2/1968, de∫i Domnia sa, din c‚te am aflat, este jurist.
Œn ceea ce Ól prive∫te pe domnul senator Eckstein, Domnia sa Óncearc„ s„ v„ induc„ Ón eroare. Sus˛ine c„ aplicarea acestor îpl„cu˛e bilingve“, cum le spun udemeri∫tii, nu sunt deloc pl„cu˛e bilingve. Este vorba de cu totul altceva. Vorbesc Ón calitate de ini˛iator. Pe unii dintre colegii mei rom‚ni Ói deranjeaz„ acest lucru. Nu ∫tiu dac„ i-a vr„jit vreo unguroaic„.
Deci Domnia sa, domnul senator Eckstein, sus˛ine c„ nu a sup„rat pe nimeni o asemenea aplicare a unor îpl„cu˛e bilingve“, chipurile, denumiri din perioada ocupa˛iei hortiste.
Pe noi, rom‚nii din Ardeal, ne-au sup„rat. Aminti˛i-v„ ce s-a Ónt‚mplat la T‚rgu-Mure∫. Poate nu cunoa∫te˛i c„ la Cluj-Napoca Guvernul a dat dou„ hot„r‚ri ilegale, oblig‚ndu-m„, Ón calitate de primar, s„ pun denumirea Koloszvár din timpul ocupa˛iei hortiste. V„ informez c„ am c‚∫tigat procesul cu Guvernul Rom‚niei ∫i instan˛ele au declarat ilegale acele dou„ hot„r‚ri de consiliu local.
Œn Rom‚nia, doamnelor ∫i domnilor senatori, denumirile de localit„˛i se stabilesc prin lege. Nu Academia Rom‚n„ stabile∫te denumirile de localit„˛i, ci legea. ™i este Ón vigoare Legea nr. 2/1968, lege Ón care nu g„si˛i denumirile pe care le vede˛i amplasate Ón peste 1.000 de localit„˛i din Ardeal, care-i umilesc pe rom‚ni. V„ rog ca p‚n„ joi s„ cugeta˛i asupra proiectului nostru de lege ∫i n„d„jduim c„ ve˛i vota rom‚ne∫te, a∫a cum a˛i f„cut-o ∫i la proiectul de lege privind statutul minorit„˛ilor na˛ionale.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
## **Domnul George Sabin Cuta∫:**
## V„ mul˛umesc.
Trecem la punctul 15 de pe ordinea de zi: propunerea legislativ„ privind modificarea ∫i completarea Legii nr. 481/2004 privind protec˛ia civil„.
Din partea ini˛iatorilor, domnul senator Funar. Microfonul nr. 8. Ave˛i cuv‚ntul.
## **Domnul Gheorghe Funar:**
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
## **Domnul Valentin Dinescu**
_**:**_
Joi d„m votul final? E liber.
Œmpreun„ cu...
Da. Da _. (Discu˛ii.)_ Alt„ joi. Nu v„ face˛i nici o grij„, domnule senator.
Scuza˛i-m„, domnule pre∫edinte, c„ am dialogat cu colegul din grupul nostru parlamentar.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 193/5.XII.2005 Un num„r de 6 senatori ai P.R.M. vin Ón fa˛a dumneavoastr„ cu aceast„ propunere legislativ„ care vizeaz„ o mic„ modificare Ón Legea nr. 481/2004 privind protec˛ia civil„.
A∫a cum cunoa∫te˛i, prin acest act normativ autorit„˛ile locale sunt obligate s„ aloce fonduri pentru ac˛iuni de protec˛ie civil„. Dar Ón realitate, aproape Ón totalitate, autorit„˛ile locale din Rom‚nia nu au alocat fonduri pentru ac˛iunile de protec˛ie civil„ ∫i a˛i realizat ∫i dumneavoastr„ c„ s-au aflat Ón imposibilitate de a interveni, mai ales Ón acest an, Ón timpul celor 7 valuri succesive de inunda˛ii catastrofale.
Pentru a se ajunge la materializarea prevederilor din aceast„ lege, ini˛iatorii au venit Ón fa˛a dumneavoastr„ cu o propunere care vizeaz„ alocarea a cel pu˛in 1% din bugetul local al consiliilor locale ∫i jude˛ene pentru ac˛iuni de protec˛ie civil„.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
V„ mul˛umesc.
Invit la microfon pe domnul secretar de stat Mircea Alexandru, din partea Guvernului. Microfonul nr. 10.
Da.
Guvernul nu sus˛ine aceast„ propunere legislativ„, Óntruc‚t, Ón conformitate cu Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 45/2003 privind finan˛ele publice locale, cheltuielile Ónscrise Ón bugetele locale trebuie s„ aib„ o baz„ legal„, Ón sensul c„ actele normative adoptate dup„ aprobarea bugetelor trebuie s„ con˛in„ dispozi˛ii referitoare la modalitatea de asigurare a surselor de acoperire a major„rii cheltuielilor bugetare.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc.
Din partea comisiei, domnul senator C‚rlan. Microfonul nr. 7.
Din partea Comisiei pentru administra˛ie public„ ∫i organizarea teritoriului, raport de respingere.
V„ mul˛umesc. Intr„m Ón dezbateri generale.
Domnul Dinescu, microfonul nr. 1.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Cred c„ domnul ministru Ó∫i mai aminte∫te c„ eu am sus˛inut la Comisia pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„ a Camerei Deputa˛ilor acest proiect de lege. Am explicat atunci ceea ce v„ voi spune ∫i dumneavoastr„ foarte pe scurt: c„ ra˛iunea de a exista a
acestui act normativ a izvor‚t din evenimentele care au avut loc Ón acest an, ∫i m„ refer aici la cele 7 valuri de inunda˛ii succesive.
™i am zis c„ dac„ lucrurile acestea se vor repeta este bine s„ fim prev„z„tori, pentru c„ nu sunt ni∫te bani care r„m‚n stoca˛i, dar s„ existe un fond care s„ poat„ scoate localit„˛ile afectate mai repede din impasul generat de cataclismele naturale.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc.
Dac„ nu mai sunt alte interven˛ii vom introduce votul final Ón prima ∫edin˛„ Óntr-o s„pt„m‚n„ Ón care vom avea Óntr-o joi.
Trecem la punctul 16 din ordinea de zi: propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 215/2001 a administra˛iei publice locale.
Din partea ini˛iatorului, domnul senator Funar. Microfonul nr. 8. Ave˛i cuv‚ntul.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Œmpreun„ cu al˛i colegi senatori din P.R.M., venim Ón fa˛a dumneavoastr„ cu aceast„ propunere legislativ„ care porne∫te de la experien˛a acumulat„ Ón administra˛ia public„ Ón timpul celor 3 mandate parcurse de la primele alegeri libere din februarie 1992 p‚n„ Ón prezent. Practica a dovedit c„ se impune Ón continuare modificarea ∫i completarea legisla˛iei Ón acest domeniu, respectiv a Legii nr. 215/2001.
S-a constatat Ón unele cazuri c„ primarul a delegat unele din atribu˛iile sale ∫i altor persoane, Ón afara celor men˛ionate expres Ón art. 70 alin. (1) ∫i (2) din Legea nr. 215/2001.
De asemenea, Ón mai multe cazuri, Ón unele municipii, ora∫e ∫i comune au existat ∫i mai exist„ neÓn˛elegeri Óntre viceprimar ∫i primar, consider‚ndu-se de c„tre viceprimar c„ el nu este subordonat primarului ∫i nu trebuie s„ Óndeplineasc„ dispozi˛iile date de acesta. Œn mai multe prim„rii, viceprimarii sus˛inu˛i de majoritatea consilierilor locali din aceea∫i alian˛„ politic„ au refuzat s„ Óndeplineasc„ dispozi˛iile date de primar, iar Ón unele cazuri l-au ac˛ionat ∫i Ón instan˛„, sus˛in‚nd c„ ei nu se afl„ Ón subordinea primarului.
Pentru a reglementa aceste situa˛ii pe care le-am exemplificat, venim Ón fa˛a dumneavoastr„, doamnelor ∫i domnilor senatori, cu propuneri de modificare ∫i completare a Legii administra˛iei publice locale, respectiv art. 70 s„ fie completat cu dou„ alineate — alin. (4) ∫i (5) — cu urm„torul cuprins: îPrimarul nu poate delega atribu˛iile sale altor persoane cu excep˛ia celor prev„zute la alin. (1) ∫i (2), iar nerespectarea prevederilor alin. (1) constituie infrac˛iune ∫i se sanc˛ioneaz„ cu amend„ penal„ de la 50–100 milioane lei vechi.“
La art. 79 am propus completarea acestuia: îViceprimarul este subordonat primarului ∫i Óndepline∫te dispozi˛iile date de acesta pentru rezolvarea treburilor
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 193/5.XII.2005 publice Ón condi˛iile legii. Viceprimarul exercit„ atribu˛iile care Ói sunt delegate de c„tre primar, Ón condi˛iile prev„zute la art. 70.“
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
V„ mul˛umesc.
Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Mircea Alexandru, microfonul nr. 10.
Ave˛i cuv‚ntul.
Guvernul nu sus˛ine propunerea legislativ„.
Faptul c„ primarul nu respect„ dispozi˛iile legale, deci inclusiv pe cele ale articolului invocat Ón propunerea legislativ„, atrage r„spunderea acestuia potrivit dispozi˛iilor art. 154 alin. (1) din Legea nr. 215/2001, iar actele efectuate de alte persoane Ón exercitarea unor competen˛e delegate, cu Ónc„lcarea legii, de c„tre primar sunt nule.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc.
Din partea comisiei, domnul senator C‚rlan, microfonul nr. 7.
Comisia pentru administra˛ie public„, organizarea teritoriului ∫i protec˛ia mediului a adoptat raport de respingere.
Œn completarea punctului de vedere expus de domnul ministru Mircea Alexandru, a∫ sublinia c„ Ón acele unit„˛i administrativ-teritoriale evocate de c„tre ini˛iator, unde viceprimarii refuz„ s„ accepte c„ sunt subordona˛i primarului, lipse∫te primarul ∫i lipse∫te un text de lege care s„ reglementeze raportul dintre primar ∫i viceprimar.
Potrivit art. 91 din Legea administra˛iei publice, Ón structura func˛ional„ numit„ prim„rie, din care face parte ∫i viceprimarul, aceast„ structur„ are obliga˛ia ∫i atribu˛iunea de a duce la Óndeplinire hot„r‚rile consiliului local ∫i dispozi˛iile primarului, rezult‚nd, f„r„ echivoc, c„ viceprimarul, ca apar˛in„tor al acelei structuri numite prim„rie, este subordonat direct primarului.
Raportul comisiei, a∫a cum am subliniat la Ónceput, este raport de respingere.
V„ mul˛umesc mult.
Intr„m Ón sesiunea de dezbateri generale. Nu sunt interven˛ii.
Pentru votul final, o vom programa Ón prima zi de joi.
Trecem la punctul 17 de pe ordinea de zi: propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Anexei nr. 2, capitolul A, punctele 8 ∫i 9, a Legii nr. 107/1996 ∫i a Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 107/2002.
Este cineva din partea ini˛iatorilor? Domnul deputat Hanganu, domnul deputat S„niu˛„, domnul deputat Semcu. Nu sunt.
Rog stafful s„-i convoace pentru lunea urm„toare.
Trecem la punctul 18 din ordinea de zi: propunere legislativ„ pentru reducerea birocra˛iei ∫i eliminarea corup˛iei.
Din partea ini˛iatorilor, domnul senator Funar. Microfonul nr. 8.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Œmpreun„ cu mai mul˛i senatori ∫i deputa˛i ai Partidului Rom‚nia Mare, venim Ón fa˛a dumneavoastr„ cu aceast„ propunere legislativ„, care porne∫te de la Programul de guvernare. Œn c„r˛ulia portocalie scrie: îGuvernul s-a angajat… toleran˛„ zero fa˛„ de actele de corup˛ie“.
f n‚nd seama de Programul de guvernare ∫i de c‚teva dintre obiectivele Ónscrise Ón program, respectiv elaborarea unei legisla˛ii simple, clare ∫i stabile, simplificarea formalit„˛ilor privind intrarea ∫i ie∫irea de pe pia˛„ a firmelor, reducerea procedurilor administrative referitoare la ob˛inerea autoriza˛iilor, certificatelor, avizelor ∫i aprob„rilor, deci pornind de la acest obiectiv Ónscris Ón Programul de guvernare, Ómpreun„ cu colegii parlamentari P.R.M. am venit Ón fa˛a dumneavoastr„ cu o lege pentru reducerea birocra˛iei ∫i eliminarea corup˛iei. O lege foarte limpede ∫i scurt„. Are doar dou„ articole.
Art. 1: îAutorit„˛ile ∫i institu˛iile publice au obliga˛ia s„ elibereze documentele solicitate de c„tre persoanele fizice sau juridice Ón termen de cel mult 5 zile lucr„toare de la depunerea cererii sau solicit„rii, Ónso˛ite de documenta˛ia prev„zut„ de lege, unde este cazul.“
Art. 2: îOrice dispozi˛ie contrar„ se abrog„.“
Consiliul Legislativ a avizat favorabil propunerea noastr„ legislativ„. Guvernul, care s-a angajat la toleran˛„ zero fa˛„ de actele de corup˛ie, nu sus˛ine adoptarea propunerii legislative. Guvernul este contra Programului de guvernare ∫i a obiectivului Ónscris Ón Programul de guvernare.
Men˛ionez Ón Óncheierea acestei prime interven˛ii pe acest proiect de act normativ, doamnelor ∫i domnilor senatori, c„ propunerea noastr„ legislativ„ nu cere bani. Cere doar votul dumneavoastr„, pentru a st„vili actele de corup˛ie Ón domeniul care a f„cut obiectul acestei propuneri legislative.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc ∫i eu.
Din partea Guvernului, doamna Katalin Kibedi. Microfonul nr. 9.
Ave˛i cuv‚ntul.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 193/5.XII.2005 ## **Doamna Kibedi Katalin Barbara** _— secretar de stat Ón Ministerul Justi˛iei_ **:**
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Distins Senat,
F„r„ a minimaliza argumentele ∫i bunele inten˛ii cu care s-au expus aceste dou„ articole ∫i sublinierea c„ este foarte concentrat„ legea, punctul de vedere al Guvernului este unul negativ, tocmai pentru a nu Ónc„lca prevederile Legii nr. 24/2000 privind tehnica legislativ„, Óntruc‚t cele dou„ articole, de fapt, Ó∫i reg„sesc reglementarea Óntr-un mod mult mai am„nun˛it Ón alte acte normative.
Punctul de vedere scris le ∫i Ón∫ir„ pe acestea. Este vorba de Legea contabilit„˛ii, este vorba de Legea finan˛elor publice nr. 500/2002, de Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 45/2003, care are reglement„ri exprese Ón ceea ce prive∫te viza de control financiar preventiv, ordonan˛area cheltuielilor din fondurile publice, iar ceea ce deja ar Ónsemna prevederi de natur„ penal„ sunt reglementate de Codul penal Ón vigoare.
De aceea, pentru aceste considerente, sus˛inem acest punct de vedere negativ.
Mul˛umesc.
V„ mul˛umesc.
Din partea comisiei, domnul senator C‚rlan. Microfonul nr. 7.
Raport de respingere din partea Comisiei pentru administra˛ie public„, organizarea teritoriului ∫i protec˛ia mediului.
Mul˛umesc.
Dezbateri generale. Nu sunt interven˛ii.
V„ reamintesc, stima˛i colegi, c„ avem de-a face cu un raport de respingere. Vot‚nd îDa“, sunte˛i pentru raportul de respingere.
Stima˛i colegi, v„ rog s„ lua˛i loc. Urmeaz„ s„ vot„m. Vot‚nd îDa“, sunte˛i pentru raportul de respingere. Vot‚nd îNu“, sus˛ine˛i ini˛iativa.
Ca urmare, v„ rog s„ vota˛i.
Cu 48 de voturi pentru, 4 ab˛ineri ∫i 21 de voturi Ómpotriv„, raportul de respingere a fost adoptat.
Drept urmare, ini˛iativa legislativ„ a fost respins„.
Din sal„
#173898V„ rug„m, list„!
List„ pentru grupurile parlamentare.
Trecem la punctul 19 de pe ordinea de zi: propunerea legislativ„ privind unele m„suri pentru eficientizarea
activit„˛ii serviciilor deconcentrate ale ministerelor ∫i ale altor organe de specialitate ale administra˛iei publice centrale.
Ini˛iatorii sunt prezen˛i? Domnii deputa˛i Olteanu, Zegrean sau Buda sunt? Nu sunt.
Ca urmare, rog stafful s„ fie invita˛i lunea viitoare.
Trecem la punctul 20 de pe ordinea de zi: proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 143/2005 pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 5/2003 privind acordarea de ajutoare pentru Ónc„lzirea locuin˛ei, precum ∫i a unor facilit„˛i popula˛iei pentru plata energiei termice.
Din partea Guvernului, domnul secretar de stat ™eitan. Microfonul nr. 8.
Ave˛i cuv‚ntul.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
V„ supunem aprob„rii un proiect de lege care dore∫te aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 143/2005, care se refer„ la acordarea de ajutoare pentru Ónc„lzirea locuin˛ei, precum ∫i a unor facilit„˛i popula˛iei pentru plata energiei termice, care se refer„ la modificarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 5/2003 ∫i care include, Ón general, urm„toarele elemente, pe scurt:
— introducerea unui sistem binom de tarifare a energiei termice, precum ∫i a sistemului aferent de facturare ∫i plat„;
— introducerea modalit„˛ii de acordare a ajutorului pentru Ónc„lzirea locuin˛ei, Ón cazul adopt„rii unui astfel de sistem binom, Ón plus reglement‚nd ∫i modalitatea de acordare a ajutoarelor Ón perioada noiembrie 2005— martie 2006, ˛in‚nd cont de aceste noi modalit„˛i de facturare ∫i plat„ a energiei termice, precum ∫i de programul de acordare a ajutoarelor pentru Ónc„lzirea locuin˛ei.
Men˛ion„m c„ nu este o sum„ suplimentar„, se Ónscrie Ón bugetul alocat pentru 2006 ∫i Ón 2005, dup„ rectificare, ∫i vreau s„ specific c„ are ∫i avizul favorabil al Consiliului Economic ∫i Social.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
V„ mul˛umesc ∫i eu.
Din partea comisiei, domnul senator Aron Popa. Microfonul nr. 7.
Ave˛i cuv‚ntul.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Fa˛„ de argumentele pe care le-a adus reprezentantul Guvernului, comisia a analizat ∫i a dezb„tut acest proiect
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 193/5.XII.2005 de act normativ, a adoptat un raport favorabil, pe care urmeaz„ s„-l supunem plenului Senatului.
V„ mul˛umesc.
## **Domnul George Sabin Cuta∫:**
V„ mul˛umesc ∫i eu.
Dezbateri generale? Nu sunt.
V„ reamintesc c„ este vorba de un raport de admitere, f„r„ amendamente. Drept urmare,
Vot · approved
Aprobarea plenului pentru eliminarea de pe ordinea de zi a
Trecem la punctul 21 de pe ordinea de zi: propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 550/2004 privind organizarea ∫i func˛ionarea Jandarmeriei Rom‚ne ∫i a Legii nr. 218/2002 privind organizarea ∫i func˛ionarea Poli˛iei Rom‚ne.
Din partea ini˛iatorilor, domnul senator Funar. Microfonul nr. 8.
Ave˛i cuv‚ntul.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Am pornit, Ómpreun„ cu colegii mei parlamentari P.R.M., de la c„r˛ulia portocalie, îProgramul de guvernare 2005–2008“, ∫i de la realit„˛ile din Rom‚nia ∫i am venit Ón fa˛a dumneavoastr„ cu propunerea de modificare a Legii privind organizarea ∫i func˛ionarea Jandarmeriei Rom‚ne ∫i a Legii privind organizarea ∫i func˛ionarea Poli˛iei Rom‚ne.
De data aceasta, misiunea dumneavoastr„ este mai simpl„, doamnelor ∫i domnilor senatori din partea puterii. M„ bucur„ faptul c„ Guvernul a fost receptiv, v-a luat-o Ónainte ∫i a preluat jum„tate din propunerea noastr„ legislativ„, a senatorilor ∫i deputa˛ilor P.R.M. Noi am propus ca la dispozi˛ia poli˛i∫tilor din mediul rural, Ón fiecare comun„, s„ se asigure cel pu˛in un autoturism din produc˛ia intern„ ∫i cota lunar„ de carburan˛i.
Propunerea noastr„ legislativ„ a fost preluat„ de Guvern ∫i materializat„ printr-o ordonan˛„ de urgen˛„ ∫i ne bucur„ acest lucru.
Cea de-a doua parte a propunerii noastre legislative se refer„ la modificarea Legii nr. 550/2004 privind organizarea ∫i func˛ionarea Jandarmeriei Rom‚ne ∫i vizeaz„ asigurarea Ón fiecare sat, Ón fiecare comun„ a cel pu˛in un jandarm, pentru a asigura lini∫tea ∫i ordinea public„.
Deocamdat„, Ón acest domeniu Guvernul Ónc„ mai st„ pe g‚nduri. Mai devreme sau mai t‚rziu va ajunge la propunerea noastr„ legislativ„. Dac„ o materializeaz„ Óntr-o ordonan˛„ de urgen˛„, nu ne sup„r„m. Ne
preocup„ respectarea legii Ón mediul rural ∫i asigurarea lini∫tii ∫i ordinii publice ∫i Ón mediul rural Ón Rom‚nia.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
V„ mul˛umesc ∫i eu.
Din partea Guvernului, doamna secretar de stat Ionescu. Microfonul nr. 9.
Ave˛i cuv‚ntul.
Preciz„m faptul c„ propunerea legislativ„ este Ón contradic˛ie cu angajamentele asumate de Rom‚nia fa˛„ de Uniunea European„ ∫i cu prevederile Strategiei Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor de realizare a ordinii ∫i siguran˛ei publice, pentru cre∫terea siguran˛ei cet„˛eanului ∫i prevenirea criminalit„˛ii statale, aprobate prin Hot„r‚rea Guvernului nr. 196/2005.
Men˛ion„m ∫i faptul c„ aceast„ strategie a fost avizat„ de Consiliul Suprem de Ap„rare a fi„rii ∫i a fost transmis„ la Bruxelles.
V„ mul˛umesc.
Din partea Comisiei pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„, domnul pre∫edinte George Cristian Maior.
Domnule senator Maior, ave˛i cuv‚ntul.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Comisia pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„ a hot„r‚t, cu unanimitate de voturi, s„ adopte raport de respingere la aceast„ ini˛iativ„ legislativ„.
## **Domnul George Sabin Cuta∫:**
## V„ mul˛umesc.
Dezbateri generale, dac„ sunt? Nu sunt.
Votul final la aceast„ lege, fiind vorba de o lege
organic„...
Domnul senator Funar. Microfonul nr. 8.
Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„,
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Permite˛i-mi s„ mul˛umesc Guvernului, care este contra faptelor sale, pentru c„ v„ spuneam c„ prin ordonan˛„ a preluat ideea noastr„ ∫i a achizi˛ionat peste 6.000 de autoturisme, dar, probabil, reprezentanta Guvernului nu cunoa∫te acest lucru. Permite˛i-mi s-o informez.
De asemenea, ˛in s„ mul˛umesc membrilor Comisiei pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„, care, Ón unanimitate, au votat Ómpotriva propunerii legislative pe care Guvernul a Ómbr„˛i∫at-o.
V„ mul˛umesc.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 193/5.XII.2005
Mul˛umesc ∫i eu.
Votul final la aceast„ lege Ól vom da Ón prima joi Ón care vom avea ∫edin˛„.
Trecem la punctul 22 de pe ordinea de zi: propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 346/2004 privind stimularea Ónfiin˛„rii ∫i dezvolt„rii Óntreprinderilor mici ∫i mijlocii.
Ini˛iator doamna Silvia Ciornei. Microfonul nr. 8.
V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Prezenta ini˛iativ„ legislativ„ vizeaz„ completarea ∫i modificarea Legii nr. 346/2004 privind stimularea Ónfiin˛„rii ∫i dezvolt„rii Óntreprinderilor mici ∫i mijlocii, urm„rind dou„ mari obiective.
™i anume: Ón primul r‚nd, s-a dorit simplificarea ∫i debirocratizarea procesului de atestare a Óncadr„rii unui agent economic Ón categoria Óntreprinderilor mici ∫i mijlocii. Astfel, s-a introdus declara˛ia pe proprie r„spundere a reprezentan˛ilor legali ai Óntreprinderii pentru atestarea Óncadr„rii acestei Óntreprinderi Ón toate criteriile de calificare ca I.M.M. ™i, totodat„, s-a introdus un model al unei astfel de declara˛ii, care nu mai este dependent„ de bun„voin˛a diverselor autorit„˛i ale statului ∫i nu mai presupune costuri suplimentare pentru agentul economic.
Al doilea obiectiv constituie o mai bun„ conformare a Legii nr. 346/2004 cu recomandarea Comisiei Europene privind defini˛ia Óntreprinderilor mici ∫i mijlocii Ón avantajul Óntreprinderilor rom‚ne∫ti. Œn acest sens, Óntre altele, Ón conformitate cu reglement„rile europene, ini˛iativa legislativ„ clarific„ faptul c„ o Óntreprindere Ó∫i pierde calitatea de Óntreprindere mic„, mijlocie sau mic„ Óntreprindere ∫i, implicit, pierde avantajele oferite de stat sau Uniunea European„ acestor Óntreprinderi numai Ón situa˛ia Ón care dep„∫e∫te plafoanele stabilite de lege timp de doi ani consecutivi.
Ini˛iativa legislativ„ a primit avizul favorabil at‚t din partea Consiliului Legislativ, c‚t ∫i din partea Guvernului, cu unele solicit„ri de completare sau modificare care au fost dezb„tute Ón cadrul Comisiei economice, industrii ∫i servicii.
Œn concluzie, v„ rog, doamnelor ∫i domnilor senatori s„ aproba˛i prezenta ini˛iativ„ legislativ„.
V„ mul˛umesc.
Mul˛umesc, doamna senator.
Din partea Guvernului, doamna Ionescu. Microfonul nr. 9. Ave˛i cuv‚ntul.
Guvernul a sus˛inut adoptarea propunerii legislative sub rezerva Ónsu∫irii anumitor amendamente. Constat‚nd din raportul comisiei c„ amendamentele au fost preluate, sus˛inem Ón continuare propunerea legislativ„.
Mul˛umesc.
Din partea comisiei, domnul senator Claudiu T„n„sescu.
Microfonul nr. 7.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
A∫ vrea s„ spun c„ punctul de vedere al Guvernului avizeaz„ favorabil propunerea legislativ„. Œn urma dezbaterilor, membrii comisiei au hot„r‚t cu unanimitate de voturi s„ Óntocmeasc„ raport favorabil, cu 6 amendamente, care fac parte din anexa respectiv„. Prin natura reglement„rilor sale, proiectul face parte din categoria legilor ordinare, iar Camera decizional„ este Camera Deputa˛ilor.
V„ mul˛umesc. Dezbateri generale? Nu sunt. Domnul senator Daea, microfonul nr. 4.
Domnule pre∫edinte,
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
M„ bucur c„ ast„zi un fost membru al Guvernului Ó∫i continu„ preocuparea pentru a Ómbun„t„˛i o lege pe care Guvernul Adrian N„stase a pus-o Ón oper„, stimulat fiind de interesul pe care Ól are pentru dezvoltarea Óntreprinderilor mici ∫i mijlocii. Aceast„ bucurie m-a Óndemnat s„ iau cuv‚ntul ∫i s„ spun c„ sus˛inem un asemenea demers juridic.
Mul˛umesc.
Alte interven˛ii? Nu sunt.
V„ reamintesc c„ avem un raport cu 6 amendamente admise. Dac„ la cele 6 amendamente admise sunt observa˛ii? Nu sunt.
V„ supun, drept urmare, raportul, cu cele 6 amendamente. Vot‚nd cu îDa“, sunte˛i pentru raport ∫i pentru amendamente, vot‚nd cu îNu“, sunte˛i Ómpotriva acestora.
Stima˛i colegi, v„ rog s„ vota˛i.
Cu 67 voturi pentru, 3 ab˛ineri ∫i 4 voturi Ómpotriv„, raportul a fost adoptat.
V„ supun acum ∫i propunerea legislativ„. Vot‚nd cu îDa“, sunte˛i pentru, vot‚nd cu îNu“, sunte˛i Ómpotriv„.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 193/5.XII.2005 Stima˛i colegi, v„ rog s„ vota˛i.
Cu 66 voturi pentru, 4 ab˛ineri ∫i dou„ voturi Ómpotriv„, ∫i proiectul de lege a fost adoptat.
Domnul Aron, v„ rog, procedura.
## Domnule pre∫edinte,
V„ rog s„ constata˛i c„ de la punctul 22 p‚n„ la 27 nu avem ini˛iatori prezen˛i. Drept pentru care v„ propun am‚narea Ón bloc a acestor proiecte de lege.
Dac„ nu sunt, a∫a vom face. Doamna Silvia Ciornei.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Doream s„ mul˛umesc doamnelor ∫i domnilor senatori pentru sus˛inere.
Mul˛umesc mult.
Deci de la 22 la 27.
Deci domnul deputat Mihei Andrian nu este la punctul 22. La 23, tot d‚nsul nu este. La 24, domnul Becsek, domnul Kelemen, domnul Tab„r„, domnul Uioreanu nu sunt. La 25, domnul Becsek, Kelemen, Popa, Tab„r„, Uioreanu nu sunt. La 26, domnul deputat Nicolae P„un nu este. La 27, tot Nicolae P„un nu este.
Deci punctul 29 de pe ordinea de zi: propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 128/97 privind Statutul personalului didactic. Ini˛iator, domnul senator Alexandru Mor˛un.
Microfonul nr. 8. Domnul senator, ave˛i cuv‚ntul.
## Domnule pre∫edinte,
## Stima˛i colegi,
Propunerea legislativ„ vine s„ opreasc„ o discriminare care se face Ón acest moment Ón Statutul cadrelor didactice.
™i anume, este vorba de faptul c„ Legea statutului personalului didactic nr. 128/1997 stipuleaz„ prin art. 10 alin. 1 lit. (a) pretransferarea personalului didactic, la cerere, Ón limitele aceluia∫i regim de mediu, iar la lit. b) transferarea personalului didactic, disponibilizat prin restr‚ngere de activitate sau prin desfiin˛area unor unit„˛i ∫colare Ón mod asem„n„tor, referitor la regimul mediu din mediul urban sau rural.
Aceast„ barier„ legislativ„, de a interzice personalului didactic din mediul rural de a candida la transfer pentru mediul urban, duce la Ónc„lcarea Legii privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ nr. 137/2000 pentru prevenirea ∫i sanc˛ionarea tuturor formelor de discriminare art. 1 alin. (2) lit. i), Ónc„lc‚ndu-se principiul îla studii egale, drepturi egale Ón Rom‚nia“. Urmare acestei situa˛ii sunt frecventele cazurile Ón care posturile sunt ocupate de
personal didactic uneori necalificat. Dup„ anul 1990 statistica ∫colar„ arat„ c„ num„rul elevilor este Ón continu„ sc„dere, implicit a claselor cu num„r nedorit pentru cadrele didactice, care vor Óngro∫a, poate, num„rul ∫omerilor Ón mediul rural.
Œn scopul cre∫terii calit„˛ii Ónv„˛„m‚ntului, propun respectivul proiect de lege pentru modificarea Legii nr. 128/1997. Acest proiect legislativ, care, Ón fond, permite cadrelor didactice din mediul rural de a se putea transfera, Ón situa˛ia Ón care li se restr‚nge activitatea Ón mediul urban, cu respectarea prevederilor de concurs, atunci c‚nd este cazul, a primit la 9.08.2005 avizul Guvernului, avizul Consiliului Legislativ, avizul Comisiei de munc„ ∫i a primit avizul negativ al Comisiei de Ónv„˛„m‚nt.
Totodat„, îdatorit„“ neprezen˛ei ini˛iatorului, a picat la Camera Deputa˛ilor. Comisia de munc„ a aprobat cu dou„ amendamente, care nu modific„ fondul problemei, ci sunt amendamente strict legate de a∫ezarea Ón pagin„.
## V„ mul˛umesc.
Din partea Guvernului, doamna Paloma Petrescu, v„ rog.
**Doamna Cecilia Paloma Rodica Petrescu:** _— secretar de stat Ón Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii_ **:**
## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Sigur c„, ini˛ial, domnul senator are dreptate. Punctul de vedere al Guvernului a fost unul favorabil, pentru c„ suntem Óntru totul de acord cu eliminarea discrimin„rilor, Óns„ exist„ motive serioase pentru ca s„ aducem Ón discu˛ie ∫i alte argumente, care nu mai vin Ón aceea∫i direc˛ie.
Este vorba despre faptul c„ este cel mai important argument de care cred c„ trebuie s„ ˛inem cont, trebuie s„ avem Ón vedere faptul c„ suntem Ón plin proces de elaborare a strategiei de descentralizare. La momentul la care s-a emis punctul de vedere nu se stabilise Ónc„ graficul activit„˛ilor care sunt presupuse de aceast„ descentralizare, care vizeaz„ ∫i managementul resurselor umane. Aceasta Ónseamn„ c„ de aceast„ modificare legislativ„ nu va beneficia dec‚t o parte restr‚ns„ din popula˛ia din Ónv„˛„m‚nt, pentru c„ nu se va putea aplica dec‚t Ón vara anului 2006 ∫i a∫ putea spune mai departe c„ am putea fi acuza˛i c„ vrem s„ favoriz„m anumite persoane.
Mai mult dec‚t at‚t, nu cred c„ putem s„ facem discu˛ii Ón leg„tur„ cu sintagma îdrepturi egale, la studii egale“, pentru c„ concursul se sus˛ine pe acelea∫i probe, pe acelea∫i subiecte, at‚t pentru mediul urban, c‚t ∫i pentru mediul rural. Este, p‚n„ la urm„, decizia candidatului de a opta pentru un post Ón mediul rural sau Ón mediul urban. Sigur, Ón func˛ie de media pe care o Óndepline∫te la concurs.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 193/5.XII.2005 Mai mult dec‚t at‚t, cred c„ ar putea s„ fie vorba de un dezechilibru, cu at‚t mai mult cu c‚t este vorba de un singur an de aplicabilitate, ar putea s„ fie vorba de crearea unui dezechilibru Ón ce prive∫te Óncadrarea Ón mediul rural, pentru c„ sigur tenta˛ia va fi foarte mare. In aceast„ var„ se pot mi∫ca oamenii din mediul rural Ón mediul urban ∫i consider„m c„ am defavoriza ∫i nu am acorda ∫anse egale la educa˛ie copiilor din mediul rural.
™i, Ón ultimul r‚nd, a∫ vrea s„ v„ spun c„ noi suntem Ón curs de a propune modific„ri legislative ale Legii Ónv„˛„m‚ntului nr. 84/1995, dar ∫i ale Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalul didactic, tocmai datorit„ descentraliz„rii Ónv„˛„m‚ntului preuniversitar care implic„, cum spuneam, ∫i managementul resurselor umane.
## V„ mul˛umesc ∫i eu.
Din partea comisiei, domnul senator Cismaru. Microfonul nr. 7. Ave˛i cuv‚ntul.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Comisia, pe baza acelora∫i puncte de vedere pe care le-a prezentat ∫i doamna ministru, a dat raport negativ, av‚nd Ón vedere posibilitatea reglement„rii Ón timp scurt prin prevederile legislative la care lucreaz„ Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii. ™i, Ón plus de aceasta, intrarea Ón vigoare ar Ónsemna luna iulie, motiv pentru care Legea Statutului personalului didactic va fi p‚n„ atunci elaborat„.
Trebuie s„ anun˛ c„, Óntr-adev„r, s-a prezentat aviz pozitiv de la Comisia pentru munc„, familie ∫i protec˛ie ∫i aviz negativ de la Comisia pentru drepturile omului, culte ∫i minorit„˛i. Legea intr„ Ón categoria legilor organice.
V„ mul˛umesc.
Mul˛umesc ∫i eu.
Dezbateri generale?
Domnul Dinescu? Microfonul nr. 1. Domnul Ardelean. Scuze, scuze! O s„ v„ dau mielul! V-am botezat.
™i domnul Daea urmeaz„.
Sus˛inem punctul de vedere al comisiei ∫i al ministerului.
Cred c„ nu este oportun la ora actual„ s„ modific„m Statutul personalului didactic, la care se lucreaz„ Óntr-o nou„ variant„. Iar la negocierile care au fost la Guvern cu sindicatele din Ónv„˛„m‚nt, unul dintre punctele care au fost negociate s-a referit ∫i la men˛inerea titulariz„rii sub o form„ care va fi preconizat„ de c„tre Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii, astfel Ónc‚t Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare nu este de acord cu aceast„ propunere legislativ„.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc, domnul Ardelean. Domnul senator Daea. Microfonul nr. 4.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte,
## Doamnelor ∫i domnilor senatori,
O ini˛iativ„ a unui coleg care, politic, face parte din alt„ for˛„ politic„, dar care, Ónt‚mpl„tor sau nu, are aceea∫i origine sau eu am aceea∫i origine, Ón Circumscrip˛ia electoral„ nr. 27 Mehedin˛i, Ón aceast„ circumscrip˛ie. Œn discu˛iile pe care le-am avut cu cadrele didactice, am socotit necesar, ∫i Domnia-sa a avut aceast„ ini˛iativ„ ∫i acest av‚nt politic de a introduce Ón chingile aprob„rii acest act normativ, am spus, Ón acest av‚nt politic…
Eu vreau s„-l sus˛in pe colegul Mor˛un, socotind c„ Ómi fac aici datoria fa˛„ de electoratul pe care Ól reprezent„m ∫i care ne-a Óndemnat s„ facem acest demers, dat fiind faptul c„ el este necesar.
Sigur, ascult‚nd acum Ón plen pozi˛iile diferite ∫i mai ales autoritatea profesorilor care ast„zi sunt Ón Senatul Rom‚niei, vreau s„ sus˛in faptul c„ ini˛iativa m„ Óndrept„˛e∫te s„ iau cuv‚ntul, ra˛ionamentul votului m„ Óndeamn„ s„ votez pentru, Ón condi˛iile Ón care acest demers se supune la vot ast„zi.
## V„ mul˛umesc.
Alte lu„ri de cuv‚nt? Nu mai sunt.
Fiind o lege organic„, votul final va fi programat Ón prima zi de joi c‚nd vom avea plen.
Domnul senator Funar, v„ rog. Microfonul nr. 2.
Domnule pre∫edinte,
Am o surpriz„ pl„cut„ pentru colegii senatori ∫i doamnele senator, respectiv, a˛i constatat, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, c„ noi ne-am ˛inut de cuv‚nt, v-am sprijinit s„ v„ Óncadra˛i Ón programul zilei de ast„zi.
Ne pare r„u Óns„ c„ unii dintre colegi au p„c„tuit Ón postul Cr„ciunului, azi.
## V„ mul˛umesc.
Trecem la punctul 30 din ordinea de zi: sesiunea de Óntreb„ri-interpel„ri ∫i r„spunsuri.
f n s„ v„ reamintesc c„ timpul alocat pentru Óntreb„ri ∫i interpel„ri este de 10 minute pentru Alian˛a D.A., 9 minute pentru Grupul parlamentar P.S.D., 5 minute pentru Grupul parlamentar P.R.M., 3 minute pentru Partidul Conservator, 3 minute pentru Grupul parlamentar U.D.M.R. ∫i 2 minute pentru independen˛i.
Invit la microfon pe doamna Cornelia Cazacu, care are o Óntrebare adresat„ Ministerului Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei. De fapt, dou„ Óntreb„ri.
V-a∫ ruga, pe scurt, ca s„ beneficieze ∫i al˛i colegi.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 193/5.XII.2005
Œntrebarea mea este adresat„ domnului ministru Gheorghe Barbu, ministrul Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei.
Domnule ministru,
Œn ultima perioad„ s-au semnalat din ce Ón ce mai multe cazuri de copii rom‚ni neÓnso˛i˛i de reprezentan˛ii lor legali pe teritoriul Italiei, Fran˛ei, Spaniei, Marii Britanii. Deseori, ace∫ti copii sunt exploata˛i de c„tre re˛ele mafiote ∫i trafic de persoane, fiind obliga˛i s„ cer∫easc„, s„ fure sau s„ se prostitueze pe str„zile marilor capitale europene. Acest lucru este extrem de nociv, at‚t pentru copiii Ón cauz„, care Ón loc s„ tr„iasc„ o copil„rie fericit„, supravie˛uiesc Ón condi˛ii neadecvate, c‚t ∫i pentru imaginea Rom‚niei. Aceasta cu at‚t mai mult cu c‚t protec˛ia copilului r„m‚ne un criteriu politic de integrare al Rom‚niei Ón Uniunea European„.
V„ rug„m s„ ne transmite˛i care sunt ac˛iunile Ministerului Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei ∫i institu˛iilor subordonate, Autorit„˛ii Na˛ionale pentru Protec˛ia Drepturilor Copilului, pentru depistarea ∫i rezolvarea unor astfel de cazuri.
V„ mul˛umesc.
Mul˛umesc ∫i eu.
Invit la microfon pe domnul senator Sever ™ter, din partea Grupului parlamentar P.S.D., cu o Óntrebare adresat„ Ministerului Finan˛elor Publice.
Œntrebarea este adresat„ domnului ministru Sebastian Vl„descu.
Societatea comercial„ îSilvania Forest“ Satu Mare, aflat„ la a doua privatizare, prima dovedindu-se falimentar„, ˛int„ a unor interese care vizeaz„ falimentarea ei, este beneficiara ordinului comun privind acordarea de Ónlesniri la plata obliga˛iilor bugetare, emis de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statutului, agreat de Consiliul Concuren˛ei prin Decizia nr. 147/03.08.2005. Acest ordin comun trebuie avizat de Ministerul Finan˛elor Publice c„ruia i-a fost Ónaintat ∫i Ónregistrat sub nr. 67.707 din 27.09.2005.
F„r„ acest aviz ∫i publicarea Ón îMonitorul Oficial“, Tribunalul Satu Mare nu poate Ónchide procedura reorganiz„rii judiciare, men˛in‚ndu-se pericolul lichid„rii judiciare ∫i nesiguran˛a pentru ac˛ionarul majoritar Ón efectuarea investi˛iilor prev„zute Ón contract, lucruri dorite de un grup de interese care inten˛ioneaz„ s„ ob˛in„ activele societ„˛ii pe sume foarte mici prin dezmembrare.
Fa˛„ de acestea, v„ rog s„-mi comunica˛i motivele tergivers„rii aviz„rii ordinului comun ∫i s„ lua˛i m„surile impuse pentru salvarea acestei societ„˛i care, dup„ anularea primei privatiz„ri, s-a dovedit profitabil„.
V„ mul˛umesc.
V-a∫ ruga s„ citi˛i ∫i interpelarea, dar repede.
Interpelarea este adresat„ domnului director general Szabo Samuil.
De∫i declarate eligibile, urm„toarele proiecte au fost blocate:
1. Amenajarea drumului Gher˛a Mic„—Turulung, 12 km, necesar leg„turii Óntre cele dou„ comune, care ar scurta actualul drum de leg„tur„ prin comuna Tur˛ cu circa 30 km ∫i ar asigura o leg„tur„ direct„ cu comunele C„line∫ti,Oa∫, Bixad, Ora∫u Nou ∫i ora∫ul Negre∫ti.
2. Amenajarea drumului comunal Socond—Cu˛a, care Ón prezent este impracticabil ∫i care Óngreuneaz„ foarte mult leg„tura Óntre satul Cu˛a ∫i centrul de comun„.
Fa˛„ de acestea, v„ rog s„-mi comunica˛i motivele bloc„rii implement„rii celor dou„ proiecte ∫i care sunt perspectivele solu˛ion„rii acestor probleme.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc.
Invit la microfon pe domnul senator Gheorghe Funar cu dou„ Óntreb„ri adresate Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor ∫i o interpelare.
Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„,
Œncep cu interpelarea adresat„ Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor, domnului ministru Vasile Blaga.
Ea se refer„ la faptul c„ Ón mai multe jude˛e din Ardeal ∫i, Ón special, Ón jude˛ul Cluj au fost comercializate unele suveniruri cu simboluri revizioniste, xenofobe ∫i iredentiste, fiind Ónc„lcate prevederile Codului penal ∫i ale Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 31/2002.
Solicit, domnule ministru, s„-mi comunica˛i ce a˛i Óntreprins Ómpotriva celor care au sfidat prevederile legale.
Prima Óntrebare este adresat„, din nou, domnului ministru Vasile Blaga, ministrul administra˛iei ∫i internelor.
Solicit, domnule ministru, s„-mi comunica˛i care au fost c‚∫tigurile totale brute pe luna octombrie, limitele minime ∫i maxime, ale poli˛i∫tilor, pe corpuri ∫i grade profesionale.
Ultima Óntrebare este adresat„ aceluia∫i ministru, domnul senator Vasile Blaga.
Con˛inutul Óntreb„rii. Ea se refer„ la faptul c„ a fost Ónc„lcat Programul de guvernare ∫i Guvernul a uitat s„ lupte Ómpotriva nepotismului ∫i a cumetriilor. S-a ajuns ca Ón municipiul Cluj-Napoca, cu acordul primarului Emil Boc, s„ fie numit finul s„u, domnul Alin Ti∫e, Ón func˛ia de prefect al jude˛ului Cluj.
V„ solicit, domnule ministru, s„-mi comunica˛i care este opinia dumneavoastr„ Ón leg„tur„ cu acest precedent foarte periculos, cu referire la respectarea legii. Considera˛i c„ finul prefect va exercita controlul de
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 193/5.XII.2005 legalitate asupra deciziilor na∫ului primar ∫i a hot„r‚rilor Consiliului Local al Municipiului Cluj-Napoca sau dimpotriv„?
V„ mul˛umesc.
Mul˛umesc ∫i eu.
Invit la microfon pe doamna senator Doina Silistru, din partea Grupului parlamentar P.S.D.
O Óntrebare adresat„ Ministerului Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Œntrebarea este adresat„ domnului ministru Gheorghe Flutur, ministrul agriculturii, p„durilor ∫i dezvolt„rii rurale.
Av‚nd Ón vedere faptul c„ una din problemele Rom‚niei Ón ceea ce prive∫te aderarea la Uniunea European„ este gradul redus de absorb˛ie a fondurilor nerambursabile, v„ rog, domnule ministru, s„-mi preciza˛i care este, la aceast„ dat„, gradul de absorb˛ie a fondurilor nerambursabile din cele 1.862.395,49 mii lei, programate pentru anul 2005.
V„ mul˛umesc.
Invit la microfon pe domnul senator Aurel Ardelean, din partea Grupului parlamentar P.R.M., cu dou„ Óntreb„ri. Una este adresat„ domnului prim-ministru, cealalt„ ministrului muncii.
Œntrebare adresat„ domnului prim-ministru.
Pe ce se bazeaz„ recenta prelungire cu Ónc„ 6 ani, prin ordonan˛„ de urgen˛„ a Guvernului, a activit„˛ii Consiliului Na˛ional pentru Studierea Arhivelor Securit„˛ii?
A doua Óntrebare este adresat„ domnului ministru Gheorghe Barbu, Ministerul Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei.
Œn cazul persoanelor care au lucrat Ón Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor ∫i care s-au pensionat Ón anul 2005, v„ solicit s„-mi comunica˛i care este pensia minim„, respectiv maxim„ de care au beneficiat cei care au avut grade profesionale.
V„ mul˛umesc.
Mul˛umesc ∫i eu.
Invit la microfon pe domnul senator Ungureanu cu dou„ Óntreb„ri. Una este adresat„ Ministerului Mediului, a doua Ministerului S„n„t„˛ii.
Se preg„te∫te domnul Ilie Petrescu.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Prima Óntrebare este adresat„ domnului ministru Eugen Nicol„escu.
Jude˛ul Arad se reg„se∫te pe primele locuri Ón privin˛a num„rului cazurilor de cancer. Dac„ Ón anul 2004 au fost Ónregistrate 12.467 persoane, Ón luna septembrie a anului 2005 au fost luate Ón eviden˛„ 12.896 cazuri.
V„ Óntreb, domnule ministru, dac„ cunoa∫te˛i situa˛ia bolnavilor de cancer ∫i a sec˛iei oncologice a Spitalului Clinic Municipal din Arad ∫i cum se implic„ ministerul pe care-l conduce˛i pentru alinarea suferin˛ei pacien˛ilor ce sufer„ de aceast„ necru˛„toare boal„? Exist„ vreun program na˛ional pe care Spitalul Municipal Arad ∫i Consiliul Local Arad l-ar putea accesa ∫i, dac„ da, care este acesta pentru rezolvarea situa˛iei mai sus descrise?
Solicit r„spuns scris ∫i oral.
A doua Óntrebare este adresat„ doamnei ministru Sulfina Barbu.
Mai multe localit„˛i ale jude˛ului Arad se confrunt„ anual cu inunda˛ii destul de severe, at‚t pe Valea Mure∫ului, c‚t ∫i pe cea a Cri∫ului Alb ∫i Negru, respectiv pe afluen˛ii acestora.
V„ Óntreb, doamna ministru, care sunt cursurile de ap„ pe care urmeaz„ a fi efectuate lucr„ri de repara˛ii a Óndiguirilor vechi, Óndiguiri noi ∫i decolmat„ri ale albiei cursurilor de ap„ Ón jude˛ul Arad Ón anul 2006? V„ rog s„ preciza˛i felul lucr„rilor, valoarea lor ∫i localit„˛ile Ón care se vor Óntreprinde lucr„ri, 3 exemple numerative fiind cele din Óntrebare.
Solicit r„spuns scris ∫i oral.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc ∫i eu.
Invit la microfon pe domnul senator Ilie Petrescu, din partea Grupului parlamentar P.R.M., cu dou„ Óntreb„ri adresate Ministerului Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale ∫i Ministerului Integr„rii Europene.
Se preg„te∫te domnul senator Petre Daea.
V„ rog s„ le citi˛i pe am‚ndou„.
## **Domnul Ilie Petrescu:**
Prima Óntrebare este adresat„ Ministerului Integr„rii Europene.
Pentru localit„˛ile din jude˛ul Gorj, Tismana, Rovinari, T‚rgu C„rbune∫ti, f cleni, Bumbe∫ti Jiu, Novaci, cu statut de ora∫, v„ solicit s„ m„ informa˛i, pentru fiecare ora∫ Ón parte, Ón leg„tur„ cu programele din fonduri externe sau alte tipuri de programe, Óncep‚nd cu anul 2006.
Œntrebarea adresat„ Ministerului Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale, domnului ministru Gheorghe Flutur.
Œn ce prive∫te localitatea Bolboci din jude˛ul Gorj, Ónvecinat„ cu localit„˛ile Bor„scu, Slivile∫ti ∫i V„giule∫ti, Óntreaga localitate av‚nd probleme cu infrastructura, v„ solicit, domnule ministru, s„ m„ informa˛i dac„ autoritatea local„ a derulat vreun program pe domeniul dumneavoastr„ de ac˛iune ∫i dac„ ministerul pe care-l conduce˛i are programe pentru zona rural„.
V„ mul˛umesc.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 193/5.XII.2005 V„ solicit r„spuns scris ∫i oral.
™i mai am ∫i interpelarea, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, adresat„ Ministerului Transportului, Construc˛iilor ∫i Turismului.
Domnule ministru, Ón sesiunea anterioar„, dup„ Óntreb„ri ∫i interpel„ri adresate dumneavoastr„, m-a˛i informat c„, Óncep‚nd cu anul 2006, ve˛i primi bani din Ómprumut extern pentru construc˛ia de locuin˛e.
V„ solicit s„ m„ informa˛i cu privire la construc˛ia de locuin˛e pentru municipiul T‚rgu-Jiu, Motru, ora∫ul Rovinari, C„rbune∫ti ∫i Novaci. Ce sume vor fi alocate fiec„rei localit„˛i ∫i ce construc˛ii vor fi aprobate din 2006–2008?
V„ solicit r„spuns exact ∫i precis pentru fiecare localitate Ón parte.
V„ mul˛umesc.
Are cuv‚ntul domnule senator Petre Daea, urmeaz„ domnul Aron Ioan Popa.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Œntrebarea mea se adreseaz„ domnului Teodor Nicolescu, Ón calitatea Domniei sale de vicepre∫edinte al Autorit„˛ii Na˛ionale pentru Restituirea Propriet„˛ilor, ce func˛ioneaz„ Ón cadrul Cancelariei Primului-Ministru.
Av‚nd Ón vedere faptul c„ termenul de depunere a cererilor pentru retrocedarea propriet„˛ii funciare expir„ la 30 noiembrie, v„ rog s„-mi prezenta˛i, domnule vicepre∫edinte, situa˛ia solicit„rilor terenurilor agricole ∫i forestiere. Situa˛ia s„ cuprind„ datele pe jude˛e ∫i Ón total pe ˛ar„.
Solicit r„spuns scris ∫i oral.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Mul˛umesc.
Are cuv‚ntul domnul Ioan Aron Popa.
Urmeaz„ domnul Tiberiu Aureliu Prodan. Este prezent?
Din sal„
#206928Nu este!
Urmeaz„ domnul Ovidiu R„doi, apoi domnul Ovidiu Teodor Cre˛u.
Are cuv‚ntul domnul Ioan Aron Popa.
Domnule pre∫edinte,
Œntrebarea este adresat„ domnului ministru Sebastian Vl„descu.
Œn urm„ cu o s„pt„m‚n„ a avut loc o Ónt‚lnire Óntre reprezentan˛ii Executivului ∫i cei ai societ„˛ii civile, pe tema transparen˛ei contractelor din bani publici.
L-a∫ ruga pe domnul ministru s„ ne precizeze care au fost rezultatele acestei prevederi ∫i ce m„suri inten˛ioneaz„ s„ ia la capitolul îAchizi˛ii publice“. Solicit r„spuns scris ∫i oral.
V„ mul˛umesc.
Are cuv‚ntul Ovidiu Teodor Cre˛u, apoi domnul Dan Claudiu T„n„sescu.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Œntrebarea mea este adresat„ domnului Gheorghe Barbu, ministrul muncii, solidarit„˛ii sociale ∫i familiei.
Domnule ministru,
Sunt 3 acte normative care reglementeaz„ ni∫te facilit„˛i care sunt acordate pensionarilor pe cale ferat„, auto sau naval„. Este vorba de Legea nr. 147/2000, Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 71/2004 ∫i Hot„r‚rea Guvernului nr. 2403/2004.
Œn conformitate cu prevederile Ordonan˛ei Guvernului nr. 71/2004, Óncep‚nd cu anul 2005, Ón familiile Ón care nu s-au utilizat tichetele pentru transport se acord„ compensare prin produse alimentare. Guvernul avea obliga˛ia s„ aprobe o hot„r‚re de Guvern pentru reglementarea modalit„˛ilor de compensare.
Œntrebarea este: Ón ce stadiu se afl„ elaborarea acestei hot„r‚ri de Guvern ∫i c‚nd va fi publicat„ Ón îMonitorul Oficial“?
Solicit r„spuns scris ∫i oral.
V„ mul˛umesc.
Are cuv‚ntul domnul senator Dan Cludiu T„n„sescu, urmeaz„ domnul Ion Toma.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Am o Óntrebare adresat„ ministrului muncii, solidarit„˛ii sociale ∫i familiei, domnului Gheorghe Barbu.
Œn cazul persoanelor care au lucrat Ón Ministerul Ap„r„rii Na˛ionale ∫i care s-au pensionat Ón anul 2005, v„ solicit s„-mi comunica˛i care este pensia minim„, respectiv maxim„ de care au beneficiat cei care au avut urm„toarele grade militare: subofi˛eri, mai∫tri militari, ofi˛eri cu grade inferioare, cu grade superioare, precum ∫i generali ∫i amirali.
Solicit r„spuns Ón scris ∫i oral. V„ mul˛umesc.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 193/5.XII.2005
Domnul Ion Toma, v„ rog. Nu este Ón sal„? V„ rog, domnule senator, ave˛i cuv‚ntul.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Œntrebarea este adresat„ domnului Gheorghe Barbu, ministrul muncii, solidarit„˛ii sociale ∫i familiei.
Domnule ministru, din informa˛ii ap„rute Ón pres„, precum ∫i din declara˛iile dumneavoastr„, se Ón˛elege c„ Guvernul Rom‚niei inten˛ioneaz„ s„ modifice, Ón mod substan˛ial, Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat.
Discu˛iile privesc elaborarea de noi criterii privind veniturile realizate Ón gospod„riile beneficiarilor de venit minim garantat, altele dec‚t cele salariale, venituri ce se iau Ón calcul la stabilirea dreptului pentru ajutor social.
Fiecare consiliu local are obliga˛ia ca anual s„ hot„rasc„ veniturile realizate de beneficiari Ón propriile gospod„rii prin impunerea unei singure grile de evaluare a acestor venituri la nivel na˛ional, dar nu se iau Ón considerare condi˛iile pedoclimatice extrem de diverse care determin„ valori diferite ale veniturilor.
V„ Óntreb, domnule ministru: cum se stabilesc criteriile pentru realizarea grilelor de evaluare a acestor venituri? Solicit r„spuns scris ∫i oral.
Mul˛umesc.
Trecem la partea consacrat„ r„spunsurilor orale la Óntreb„ri ∫i interpel„ri.
Œntreb dac„ domnul Ion V„rg„u este prezent Ón sal„?
Din sal„
#210759Nu este!
Nu este prezent Ón sal„.
Domnule secretar de stat Mircea Alexandru, v„ rog s„ l„sa˛i r„spunsul scris.
Domnul senator Nicolae Iorga nu este Ón sal„.
Domnul Marius B„lu, v„ rog s„ l„sa˛i r„spunsul scris.
Domnul Ion Toma este Ón sal„ ∫i ave˛i un r„spuns de la doamna Paloma Petrescu, îDepolitizarea administr„rii Ónv„˛„m‚ntului“, ∫i urm„torul r„spuns tot domnului Ion Toma, îŒncadrarea unor unit„˛i de Ónv„˛„m‚nt cu personal didactic specializat“.
Domnul Vasile Dan Ungureanu, este Ón sal„?
Din sal„
#211318Da.
La aceste 3 Óntreb„ri va r„spunde doamna secretar de stat Paloma Petrescu.
Ave˛i cuv‚ntul, v„ rog!
Referitor la îDepolitizarea administr„rii Ónv„˛„m‚ntului“, r„spunsul nostru este urm„torul.
Œn conformitate cu prevederile art. 145 alin. 7, alin. 8 ∫i alin. 9 din Legea nr. 84/1995, republicat„, cu modific„ri, ∫i complet„ri, ∫i conform Statutului personalului didactic, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare, ocuparea func˛iilor de directori ∫i directori adjunc˛i Ón Ónv„˛„m‚ntul preuniversitar de stat se realizeaz„ prin concurs sau prin deta∫are Ón interesul Ónv„˛„m‚ntului, p‚n„ la organizarea concursului.
Potrivit dispozi˛iilor art. 21, alin. 2, alin. 3, alin. 4 ∫i alin. 5 din Legea nr. 128/1997, numirea Ón func˛ia de director sau de director adjunct, Ón urma c‚∫tig„rii concursului, organizat ∫i desf„∫urat conform metodologiei aprobate de Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii, se face pe baz„ de contract de management educa˛ional, pe o perioad„ de 4 ani, de c„tre inspectorul ∫colar general, pentru directorii de unit„˛i de Ónv„˛„m‚nt pre∫colar, primar, gimnazial ∫i profesional ∫i pentru directorii ∫i directorii adjunc˛i din Ónv„˛„m‚ntul de stat preuniversitar, precum ∫i pentru directorii adjunc˛i din unit„˛ile cu activitate extra∫colar„ din unit„˛ile conexe subordonate inspectoratului ∫colar, iar pentru directorii de licee, grupuri ∫colare ∫i Ónv„˛„m‚nt postliceal, numirea directorilor Ón urma concursului se face de c„tre ministrul educa˛iei ∫i cercet„rii.
Œn jude˛ul Olt, din totalul de 304 directori ∫i directori adjunc˛i de unit„˛i de Ónv„˛„m‚nt preuniversitar, 125 Ón acest moment sunt numi˛i prin deta∫are Ón interesul Ónv„˛„m‚ntului p‚n„ la organizarea concursului, prin decizia inspectorului ∫colar general, cu respectarea prevederilor legale Ón vigoare.
Exist„ o excep˛ie, la Colegiul Na˛ional îIoni˛„ Asan“ din Caracal, unde doamna director Popescu Alexandrina Mihaela, numit„ prin decizia inspectorului general, cu deta∫are p‚n„ la organizarea concursului, nu Óndepline∫te cumulativ condi˛iile pentru ocuparea func˛iei de director. Deci doamna nu va putea participa la concursul organizat Ón scopul ocup„rii acestui post. Nu are, la aceast„ dat„, nici cel pu˛in gradul didactic II.
Doamna Paloma Petrescu, mai avea˛i de dat ∫i un r„spuns domnului Ion Chelaru, v„ rog s„ Ól l„sa˛i Ón scris pentru c„ dumnealui nu este prezent.
Domnului Vasile Ioan D„nu˛ Ungureanu ave˛i s„-i r„spunde˛i la o Óntrebare.
Œn conformitate cu aceast„ Ordonan˛„ a Guvernului nr. 32/2001, trebuie s„ reamintesc faptul c„ din 2001 finan˛area institu˛iilor de Ónv„˛„m‚nt preuniversitar de stat se asigur„ din bugetele locale ale unit„˛ilor administrativteritoriale pe raza c„rora func˛ioneaz„ unit„˛ile de Ónv„˛„m‚nt, iar Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii nu are nici o atribu˛ie Ón finan˛are.
Sigur, ceea ce a∫tepta instan˛a de la Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii era, probabil, comunicarea sau m„ rog, nu a∫tepta instan˛a, ci am sim˛it noi c„ suntem datori s„ facem acest lucru, s„ cerem inspectoratelor ∫colare s„ fac„ cunoscut unit„˛ilor de Ónv„˛„m‚nt decizia respectiv„, pentru ca, Ón baza ei, s„ se poat„ Óntocmi statele de plat„.
Domnul C„t„lin Doic„...
V„ rog, domnule senator, ave˛i cuv‚ntul.
## Doamna ministru,
A∫ fi dorit s„ plec la sindicali∫ti, Ón dorin˛a de a-i convinge poate, chiar din partea opozi˛iei, s„ nu mai protesteze, spun‚nd clar c‚nd ve˛i pl„ti ∫i Ón ce form„.
R„spunsul dumneavoastr„ este evaziv, m„ trimite˛i îde la Ana la Caiafa“ cu tot felul de probleme. La Óntrebare sunt complet nemul˛umit.
V„ rog frumos s„ revede˛i r„spunsul ∫i s„-mi spune˛i c‚nd ve˛i pl„ti sindicali∫tilor prin hot„r‚ri irevocabile. Ei se judec„, cu hot„r‚ri irevocabile, ∫i dumneavoastr„ m„ trimite˛i Óntr-un h„˛i∫. Veni˛i cu solu˛ii sau spune˛i c„ nu pute˛i pl„ti?
V„ mul˛umesc.
Domnul secretar de stat C„t„lin Doic„, v„ rog.
Din sal„
#217863Nu este!
Urmare Óntreb„rii formulate de dumneavoastr„, v„ facem cunoscut urm„toarele: prin adresa nr. 12.347/31 octombrie s-a solicitat Inspectoratului ™colar al Jude˛ului Arad s„ pun„ la dispozi˛ia unit„˛ilor de Ónv„˛„m‚nt Decizia civil„ nr. 489 la care face˛i referire, pentru a se calcula corect salariul cadrelor didactice, membre ale Sindicatului Democratic Arad.
Totodat„ s-a comunicat Sindicatului Democratic Arad faptul c„ Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii nu are atribu˛ii Ón finan˛area cheltuielilor de personal pentru personalul din Ónv„˛„m‚ntul preuniversitar de stat.
Decizia nr. 489/2004 a Cur˛ii de Apel Timi∫oara, pronun˛at„ Ón Dosarul nr. 6.582, poate fi pus„ Ón executare de c„tre Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii numai cu respectarea competen˛elor statuate Ón Legea Ónv„˛„m‚ntului, republicat„, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare, ∫i ale Ordonan˛ei de urgen˛„ nr. 32/2001 privind reglementarea unor probleme financiare.
Doamna secretar de stat Cristina Manda este?
Din sal„
#218965Nu este!
Domnul secretar de stat Vlad Iliescu este?
Din sal„
#219074Nu este!
Domnul secretar de stat Septimiu Buza∫u, v„ rog. A dat r„spunsul Ón sal„ domnilor senatori. Atunci nu mai avem.
44 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 193/5.XII.2005
## Domnule pre∫edinte,
Mai trebuie s„ primesc eu un r„spuns cu privire la acoperirea cheltuielilor sau a jum„t„˛ii sumelor pentru transportul elevilor din mediul rural. Sunt trecut acolo cu dou„ r„spunsuri.
Legat de abonamentele elevilor.
D‚nsul mi-a dat r„spunsul scris.
Da.
Dac„ nu mai sunt...
Domnul secretar de stat Forin Bejan de la Comunica˛ii este, dar nu este domnul senator Ion Solcanu de la P.S.D., a∫a c„ v„ rog s„ l„sa˛i r„spunsul Ón scris.
V„ mul˛umesc.
Cine trebuie s„-mi r„spund„, Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii sau Finan˛ele?
## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**
Domnul secretar de stat C„t„lin Doic„, Ministerul Finan˛elor Publice.
Œncheiem aici ∫edin˛a noastr„ de ast„zi.
Lucr„rile Ón plen continu„ m‚ine cu ∫edin˛a comun„ dedicat„ bugetului de stat.
V„ mul˛umesc pentru prezen˛„, doamnelor ∫i domnilor colegi.
**EDITOR: PARLAMENTUL ROM¬NIEI — CAMERA DEPUTAfiILOR**
Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, Str. Parcului nr. 65, sectorul 1 **,** Bucure∫ti, IBAN: RO75RNCB5101000000120001 Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti ∫i IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 318.51.29/150, fax 318.51.15, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 410.47.30, tel./fax 410.77.36 ∫i 410.47.23 Tiparul: Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“
&JUYDGY|067615]
**ISSN** 1220–4870
**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 193/5.XII.2005 con˛ine 44 de pagini.**
Pre˛ul: 9,24 lei noi/ 92.400 lei vechi
Puterea nu dialogheaz„ cu na˛iunea, ea decide cu egoism tautologic, cum am mai dovedit de la aceast„ tribun„. Acest egoism este generat de mediocritate. Numai un tip mediocru ∫i limitat poate crede c„ via˛a e u∫oar„ pentru to˛i, de vreme ce el nu se love∫te de tragismul s„r„ciei ∫i neputin˛ei. Numai mediocritatea se confund„ Ón automul˛umire ∫i r„m‚ne surd„ la orice instan˛„ exterioar„, nu ascult„, nu pune Ón discu˛ie opiniile sale ∫i nu se bazeaz„ pe ceilal˛i.
Guvernantul de ast„zi are senza˛ia intim„ de dominare ∫i ac˛ioneaz„ ca ∫i cum nu ar exista pe lume dec‚t el ∫i cei asemenea lui, intervine peste tot pentru a-∫i impune punctul de vedere mediocru, f„r„ considera˛ie sau r„bdare Ón ascultarea altui punct de vedere, f„r„ reticen˛„, mai exact, Ón regim de ac˛iune direct„.
îIndiferent cum, voi face reform„“, afirma cu ceva timp Ón urm„ ministrul s„n„t„˛ii _._ Iat„ sus˛inerea celor spuse de mine.
Œn realitate, Guvernul Ó∫i trimisese reprezentan˛ii ca s„-i regizeze eschiva. Nici nu se doreau negocieri. Iat„ de ce putem afirma ast„zi c„ ceea ce se Ónt‚mpl„ Ón acest sector este inimaginabil. ™i este vorba de Ónv„˛„m‚nt, domnilor. Opinia colegilor mei de partid este, cred, corect„. Noi apreciem c„ se putea rezolva situa˛ia din Ónv„˛„m‚nt – pentru c„ discut„m despre acesta acum — dac„ exista voin˛a politic„. Solicit„rile profesorilor sunt, Ón cea mai mare parte, pertinente, iar conflictul nu este insurmontabil. Am aflat despre c‚˛iva profesori c„ au intrat Ón greva foamei ∫i i-am v„zut pe micile ecrane la ∫tiri. Nu p„reau s„ aib„ deful„ri extreme sau ie∫iri psihotice, ci erau oameni serio∫i, cu experien˛„, care nu doreau s„ fie jigni˛i. Dar asta nu pare s„-i impresioneze pe guvernan˛i.
Cu ani Ón urm„, Ómi amintesc c„ regina Angliei a cobor‚t, f„r„ suit„, din Palatul Buckingham pentru a discuta cu c‚˛iva grevi∫ti ai foamei ∫i pe care chiar i-a determinat s„ renun˛e la acest tip de autosupliciu. Ast„zi avem un exemplu ∫i Ón Rom‚nia.
Doamnelor ∫i domnilor reprezentan˛i ai puterii,
Ceea ce vreau eu s„ v„ transmit, printre altele, este c„ ave˛i un mod deficitar de a fi oameni. Pur ∫i simplu nu v„ pas„ de ˛ara asta, nu v„ pas„ c„ reformele voastre cu orice pre˛ sunt suportate de oamenii care v-au votat. Nu a˛i g‚ndit nici o m„sur„ de profilaxie a crizelor sociale.
La 1 decembrie este Ziua Na˛ional„ a Rom‚niei, dat„ la care tot rom‚nul ar trebui s„ celebreze Unirea Rom‚niei Mari ∫i s„ comemoreze figurile politicienilor de voca˛ie care au realizat momentul din 1918. Œntre timp, alia˛ii puterii, reprezentan˛ii U.D.M.R., au strecurat Ón proiectul de Lege privind statutul minorit„˛ilor na˛ionale din Rom‚nia chestiunea autonomiei etniei maghiare, denumit„, cu dib„cie flagrant„, îautonomie cultural„“. Din c‚te ∫tiu eu ∫i din c‚te prezint„ presa, acest proiect este independent de voin˛a rom‚nilor unguri, este un proiect al U.D.M.R., preluat de un Guvern ∫antajabil ∫i slab, ∫i se greveaz„ pe anumite interese economice ale reprezentan˛ilor partidului, nicidecum pe inten˛ia cet„˛enilor care, Ón Ardeal, sunt mai democra˛i dec‚t politicienii. Sunt mai democra˛i, pentru c„ ei tr„iesc Ón fapt una din dogmele paradoxale ale civiliza˛iei democratice. Ei convie˛uiesc egal, cu respectul diferen˛elor de cultur„, limb„, obiceiuri.
Ce le vor explica la 1 decembrie pre∫edintele ∫i premierul? C„ se preg„tesc legi care nu acoper„ realit„˛i? C„ sunt dispu∫i la concesii nesf‚r∫ite pentru c„
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 193/5.XII.2005 U.D.M.R. este partener vital? ™i P.S.D. a f„cut Ón trecut bun„ alian˛„ cu U.D.M.R., dar nu s-a ajuns p‚n„ la formarea unui proiect al autonomiei.
Stimate colege ∫i stima˛i colegi,
Mi-am intitulat aceast„ interven˛ie îImpertinen˛a puterii fa˛„ de starea na˛iunii“. Dic˛ionarul limbii rom‚ne define∫te termenul îimpertinen˛„“ ca înecuviin˛„, obr„znicie“. ™i, sub acest aspect conotativ, cred c„ demonstra˛ia este clar„. Recursul la etimologia cuv‚ntului reveleaz„ un sens mult mai subtil. Latinescul _impertinens_ se traduce prin înu are leg„tur„ cu“ ∫i con˛ine Ón r„d„cin„ verbul _pertineo_ , tradus prin îa raporta, a apar˛ine“.
Comentariul pe care Ól permite etimologia este simplu ∫i revelator. Puterea, prin autoritatea necenzurat„, ac˛iunea direct„ ∫i maniera de eschiv„ abordate, Ó∫i surp„ leg„turile vitale cu societatea pe care trebuie s„ o guverneze dialogal. Ea cap„t„ Ón felul acesta o independen˛„ periculoas„, o autonomie ce se r„sfr‚nge, pe termen lung, asupra Óntregii clase politice ∫i asupra exerci˛iului democratic.
C„ puterea nu dialogheaz„ ast„zi cu opozi˛ia este una. Noi ∫tim s„ ne facem auzi˛i, cu sau f„r„ voia puterii, dar dac„ se surp„ Ón mod definitiv dialogul puterii cu societatea civil„ este grav. Este grav„ mai ales perspectiva care se Óntrevede. Popula˛ia va deveni indiferent„ ∫i necritic„ fa˛„ de clasa politic„, prima manifestare va fi absenteismul la urnele de vot, cu imediata ei consecin˛„, Óns„∫i legalitatea viitoarei clase politice. Acolo va duce impertinen˛a puterii fa˛„ de starea real„ a na˛iunii.
S„ dea Dumnezeu s„ nu am dreptate!
V„ mul˛umesc.
Copiii de la ˛ar„ care pleac„ la ora∫ s„ Ónve˛e carte, la Óndemnul dasc„lului ∫i cu sacrificiul p„rin˛ilor, ∫i care reu∫esc Ón via˛„ sunt supu∫i unui efort suplimentar, at‚t material, c‚t ∫i intelectual.
Diferen˛ele mari dintre nivelul de preg„tire de la sate, comune ∫i ∫colile din marile ora∫e sunt, Ón prezent, foarte mari ∫i nu este vina dasc„lilor, ci a lipsei de resurse. Œnv„˛„m‚ntul din mediul rural a beneficiat, Ón timp, doar de unele transform„ri, pozitive, f„r„ Óndoial„, dar nu suficiente: s„ aducem un calculator Óntr-o ∫coal„ ∫i s„ ne construim un capital politic pe aceast„ tem„.
Problemele Ónv„˛„m‚ntului rural sunt ∫i de fond, ∫i de form„. Raportul asupra st„rii sistemului na˛ional de Ónv„˛„m‚nt pe anul 2005 ne arat„ clar faptul c„, prin rata de participare a popula˛iei Ón v‚rst„ de 15–24 ani la toate nivelurile de educa˛ie, situeaz„ Rom‚nia pe ultimul loc, comparativ cu celelalte ˛„ri europene.
Rata de cuprindere ∫colar„ s-a stabilizat, la nivelul anilor 2003–2004, Ón jurul valorii de aproape 70%, coeficient nefavorabil pe plan european. Durata medie de frecventare a Ónv„˛„m‚ntului a crescut cu un an, Ón perioada 2000–2004 ajung‚nd la 15,6 ani, dar, cu toate acestea, Rom‚nia continu„ s„ se situeze pe un loc inferior, comparativ cu alte ˛„ri europene. Œn anul 2004, totalul popula˛iei active num„ra cu peste 1.000 mii de persoane mai pu˛in dec‚t Ón anul 2000. P‚n„ Ón 2012, popula˛ia ∫colar„ se va reduce cu 15% p‚n„ la 20%, Ón special Ón mediul rural.
Rom‚nia se situeaz„ astfel la nivelul statelor europene cu o slab„ pondere privind cadrele didactice care activeaz„ Ón mediul rural. Astfel, anul trecut, persoanele care lucrau Ón sistemul de educa˛ie din mediul rural reprezentau 4,32% din totalul popula˛iei din Rom‚nia. Este adev„rat c„ Ón prezent, pe ansamblu, peste o treime din cadrele didactice Ó∫i desf„∫oar„ activitatea Ón mediul rural, un procent destul de bine situat fa˛„ de media anului 2000.
Œn ceea ce prive∫te rata ∫omajului, acesta tinde s„ afecteze, din ce Ón ce mai mult, tinerii p‚n„ Ón 24 ani, cresc‚nd, Ón perioada 2000–2005, de la 18,6% la 21% ∫i o mare parte din aceste procentaje se Ónregistreaz„ Ón r‚ndul tinerilor din mediul rural.
Pentru reconstruc˛ia sistemului de Ónv„˛„m‚nt din mediul rural, Guvernul Rom‚niei a promis realizarea unor obiective care, Ón contextul actual, tind s„ se transforme
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 193/5.XII.2005 Ón promisiuni de∫arte, neexist‚nd resurse suficiente pentru asigurarea lor.
Dintre acestea, alocarea distinct„ de la bugetul de stat a 100 milioane euro anual pentru reabilitarea ∫colilor ∫i construc˛iilor ∫colare din mediul rural ∫i asigurarea de personal didactic calificat Ón mediul rural, prin sporuri salariale stimulative, facilit„˛i pentru transport, cazare ∫i stabilizare, sunt clar nerealizabile. Bugetul alocat de Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii pe anul 2006 este insuficient pentru realizarea acestor obiective din mediul rural. Despre stimul„rile salariale nici nu putem vorbi, greva general„ din Ónv„˛„m‚nt fiind mai mult dec‚t elocvent„ Ón a demonstra c„ de la promisiune la realizare este o cale foarte lung„.
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Œn final, v„ rog s„-mi permite˛i s„ adresez un mesaj domnului vicepre∫edinte al Senatului Rom‚niei, senatorul Corneliu Vadim Tudor, ur‚ndu-i, cu ocazia zilei de na∫tere, tradi˛ionalul îLa mul˛i ani!“ ∫i Ómplinirea tuturor dezideratelor pe care ∫i le-a propus.
Mul˛umesc.
Œnfiin˛area Universit„˛ii îFranz Joseph“ de la Cern„u˛i, ca un dar f„cut provinciei cu prilejul Ómplinirii a 100 de ani de la îunirea“ Bucovinei cu Austria, a avut darul s„ nu duc„ la dorita germanizare a provinciei Bucovina, ci la constituirea elitelor care aveau s„ preg„teasc„ Marea Unire de la 1918. Ceea ce nu a reu∫it ocupa˛ia habsburgic„ timp de 143 de ani Óns„, cu durere trebuie s-o spun, a izbutit-o ocupa˛ia sovietic„ dup„ 1944. Œnf„ptuirea Unirii de la 1859, cucerirea Independen˛ei de la 1877–1878, la care bucovinenii au contribuit efectiv cu voluntari Ón armata rom‚n„, sprijin moral ∫i material al celor care vibrau la ideea unui viitor comun al tuturor rom‚nilor Ón acea patrie, r„zboiul al doilea balcanic, Pacea de la Bucure∫ti din 1913 au oferit rom‚nilor bucovineni temeiul ac˛iunilor curajoase din anii primului r„zboi mondial, pentru preg„tirea zilelor de 28 noiembrie 1918, c‚nd Consiliul Na˛ional Rom‚n de la Cern„u˛i ∫i Congresul General al Bucovinei au proclamat unirea tuturor rom‚nilor din Bucovina cu Rom‚nia.
Merg‚nd la Ia∫i, pentru a prezenta regelui Ferdinand I mesajul de mul˛umire al bucovinenilor pentru trimiterea armatei rom‚ne Ón Bucovina, la 6 noiembrie 1918, Sextil Pu∫cariu spunea: îM„ria ta, venim ca soli ai Bucovinei ∫i mul˛umim lui Dumnezeu c„ ne-a Ónvrednicit pe noi cu aceast„ cinste, ca s„ v„ aducem Ónainte ∫i sufletele moldovenilor de peste Molnar, inimile de mul˛umit„ ∫i etern„ recuno∫tin˛„ pentru ocrotirea ce ne-a˛i dat, ca s„ Ómplinim visul p„rin˛ilor no∫tri ∫i suflete primenite Ón anii grei de suferin˛„, care nu cunosc alt„ dorin˛„ dec‚t a putea lucra ∫i ele la alc„tuirea Rom‚niei Mari. Venim, M„ria ta, s„ aducem ve∫ti, c„ Ón clipe c‚nd vechiul ˛inut al Sucevei ∫i Cern„u˛iului, cu ocolul C‚mpulungului ∫i Cosmenilor, au fost unite cu fiara Mam„ sub lespedea din Putna, sf‚ntul, dup„ 143 de ani, somn greu tulburat de visuri ur‚te, ∫i-a aflat iar odihna, c„ci de acum ∫tie c„ soarta fiilor s„i este pus„ Ón m‚na regelui Ferdinand, eliberatorul tuturor rom‚nilor. S„ tr„ie∫ti, M„ria ta!“
Cele evocate mai sus demonstreaz„ cu prisosin˛„ faptul c„ Rom‚nia Mare, Ónf„ptuit„ prin voin˛a tuturor fiilor s„i, Ón anul 1918, nu a fost un dar al marilor puteri, ci a reprezentat Ómplinirea unei aspira˛ii seculare. Din speran˛ele lor trebuie s„ renasc„ energiile pentru a d„inui o Rom‚nie mai puternic„ ∫i mai prosper„, ∫i nici un efort al contemporanilor nu este prea mic pentru a Ónf„ptui acest deziderat.
V„ mul˛umesc. ( _Aplauze.)_
Consider c„ aceste situa˛ii vor afecta imaginea turistic„ a jude˛ului Tulcea pe termen mediu ∫i lung, de aceea Guvernul Rom‚niei trebuie s„ acorde o aten˛ie deosebit„ operatorilor din turismul tulcean ∫i na˛ional, agen˛ilor economici ∫i persoanelor fizice autorizate s„ desf„∫oare activitatea de turism Ón zon„.
Pe data de 24 octombrie 2005 sus˛ineam o declara˛ie politic„ prin care invitam Guvernul Rom‚niei s„ vin„ Ón sprijinul operatorilor din turism cu ajutoare materiale ∫i
financiare, s„ se acorde salarii compensatorii personalului angajat, agen˛ilor economici cu activitate de turism din Tulcea, scutiri de la plata taxelor locale specifice activit„˛ilor de turism ∫i, de asemenea, s„ se organizeze ac˛iuni de promovare pentru refacerea imaginii turistice Ón zon„. Consideram atunci criza din turismul tulcean drept un examen de competen˛„ pentru Guvernul Rom‚niei ∫i pentru autorit„˛ile locale, un examen pe care, desigur, nu l-au trecut, din cauza nep„s„rii, nepriceperii ∫i lipsei de profesionalism de care au dat dovad„ Ón gestionarea acestei situa˛ii.
Acum revin asupra aceleia∫i probleme, cu speran˛a ca m„car Ón ceasul al doisprezecelea, Ónainte ca economia jude˛ului s„ se pr„bu∫easc„, iar rata ∫omajului s„ ating„ cote alarmante, Guvernul Rom‚niei s„ con∫tientizeze c„ turismul este prioritatea zero pentru jude˛ul Tulcea, iar dac„ acest sector nu va fi sprijinit tulcenii nu vor putea spera la un trai mai decent.
V„ mul˛umesc pentru aten˛ie _. (Aplauze.)_
Ace∫ti compatrio˛i ai no∫tri consider„ c„ eliminarea din ac˛iunile lor a saloanelor de carte, a conferin˛elor ∫i simpozioanelor, lectoratelor de diferite specialit„˛i constituie o pierdere cu urm„ri de o gravitate excep˛ional„ pentru supravie˛uirea culturii rom‚ne Ón Ucraina, Ón condi˛iile unei politici de ucrainizare sistematic„ ∫i brutal„.
Œn Óncheierea acestor grave ∫i triste relat„ri pe care le aduc spre informare Senatului Rom‚niei, Ón istorica zi de 28 noiembrie 2005, c‚nd anivers„m unirea Bucovinei Óntregi cu Rom‚nia Ón 1918, Ómi Óng„dui s„ formulez urm„toarele Óntreb„ri. Ce face departamentul pentru recuperarea casei lui Aron Pumnul din Cern„u˛i, aflate Óntr-o stare avansat„ de degradare? Ce face departamentul pentru prezervarea monumentelor funerare ale marilor patrio˛i rom‚ni, f„uritori ai Marii Uniri, din Cimitirul Central din Cern„u˛i? Ce face departamentul pentru ca elevii rom‚ni din pu˛inele licee rom‚ne∫ti din Ucraina s„ nu mai fie discrimina˛i la olimpiadele raionale, or„∫ene∫ti, republicane? Cum sprijin„, Ón mod concret, departamentul cultivarea spiritului rom‚nesc ∫i a culturii rom‚ne∫ti din Ucraina? Cum sprijin„ departamentul Congresul intelectualit„˛ii rom‚ne∫ti din Ucraina, preconizat a fi Ón prima jum„tate a lunii decembrie 2005?
™i, Ón concluzie, se justific„ oare existen˛a acestui Departament al Rom‚nilor de Pretutindeni, Ón condi˛iile Ón care cei mai n„p„stui˛i dintre ace∫ti rom‚ni, aceia care pl„tesc ∫i azi, f„r„ a avea vreo vin„, consecin˛ele Pactului Ribbentrop-Molotov din 23 august 1939, sunt l„sa˛i de izbeli∫te, f„r„ a sim˛i Ón nici un fel grija statului rom‚n atunci c‚nd le este greu?
Doamnelor ∫i domnilor senatori ai Rom‚niei,
Œmi este imposibil s„ Ón˛eleg motiva˛ia acelor care a∫ez‚ndu-se sub aureola artizanului Marii Uniri, Ion I. C. Br„tianu, Ói dezonoreaz„ memoria, prin dezinteresul promovat fa˛„ de acei rom‚ni bucovineni, dar ∫i transilv„neni, c„rora ei, Br„tianu ∫i toat„ genera˛ia Marii Uniri, le-au Ónchinat toat„ priceperea ∫i puterea lor pentru f„urirea Rom‚niei anului 1918, visate de B„lcescu ∫i Ónainta∫ii s„i.
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Vreau s„ v„ rog ca pentru familia Humurzakilor, pentru Sextil Pu∫cariu, pentru Izidor Bodea, pentru Dimitrie Onciu, pentru to˛i aceia care ∫i-au dat via˛a pentru aceast„ Mare Unire, pentru Iuliu Maniu, pentru regele Ferdinand ∫i to˛i ceilal˛i, pentru eroul necunoscut care a fost reprezentantul Óntregii ˛„ri, Óntregii na˛iuni rom‚ne Ón lupta pentru unire, s„ p„str„m un moment de reculegere.
Nu a∫ vrea s„ mai insist pe aceast„ chestiune. Vreau s„ scot Ón eviden˛„ Ónc„ o dat„ faptul c„ trecem printr-o perioad„ nu grav„, ci foarte grav„, c„ de fapt pre∫edintele Rom‚niei, prin aceast„ fic˛iune juridic„, lovit de lege… Deci este un act care, p‚n„ la urm„, este lovit de nulitate, este Ón acela∫i timp ∫i neconstitu˛ional, a ajuns s„ scurtcircuiteze ∫i Parlamentul, ∫i Guvernul din aceast„, p‚n„ la urm„, activitate, care Ónseamn„ controlul activit„˛ii secrete a structurilor specializate ale statului.
Este motivul pentru care, domnule pre∫edinte, cer ca s„ vin„ pre∫edintele Rom‚niei s„ dea o explica˛ie Ón fa˛a Parlamentului ∫i, Ón orice caz, cer structurilor administrative care conduc C.S.A.T. s„ procedeze de Óndat„ la anularea acestei structuri ∫i cer Ónfiin˛area de Óndat„ a unei comisii parlamentare de anchet„.
V„ mul˛umesc.
dac„ s-ar referi la subiecte de natura celor pe care tocmai le-am enumerat.
V„ mul˛umesc foarte mult.
2006 sume pentru acoperirea sumelor necesitate de credit. Pl„˛ile efectuate p‚n„ la 31 ianuarie se vor face Ón condi˛iile Ón care furnizorii opteaz„ s„ suporte costurile de finan˛are.
Œn acest sens, comisiile de specialitate ale Senatului au adoptat un raport de adoptare, iar Ministerul Finan˛elor Publice propune ∫i sus˛ine adoptarea actului normativ, ca ∫i Ministerul S„n„t„˛ii, Ón forma rezultat„ din raport.
Nu pot fi de acord cu ceea ce sus˛inea distinsul senator Vosganian, pre∫edintele Comisiei pentru buget, finan˛e, activitate bancar„ ∫i pia˛„ de capital. Domnul senator Liviu Bindea i-a dat un exemplu ast„zi cu punctul 14 de pe ordinea de zi. Deci nu toate propunerile legislative au aviz favorabil.
Noi nu ne-am referit, domnule pre∫edinte al Comisiei pentru buget, finan˛e, activitate bancar„ ∫i pia˛„ de capital, la lucr„rile de sculptur„ Ón biserici ∫i nu ne deranjeaz„ faptul c„ unii, Ón biserica lor, nu doresc s„ aib„ picturi. Se face o economie de 500 milioane lei la bugetul statului dac„ nu doresc s„ aib„ picturi, lucr„ri de pictur„.
Eu fac un apel la dumneavoastr„, doamnelor ∫i domnilor senatori, s„ vota˛i favorabil propunerea legislativ„ ∫i s„ face˛i o fapt„ bun„ Ón postul Cr„ciunului.
V„ mul˛umesc.
Œn aceste condi˛ii, rug„m s„ aproba˛i aceast„ ini˛iativ„ legislativ„, s„ acord„m retroactiv pentru produc„tori 2,5 milioane lei pentru fiecare hectar de porumb ∫i plante furajere cultivate.
V„ mul˛umesc.
Celelalte acte normative care sunt men˛ionate de c„tre Guvern Ón punctul s„u de vedere sunt Ón vigoare, dar nu au rezolvat problema construc˛iilor de locuin˛e pentru tineri.
Sper, doamnelor ∫i domnilor senatori, c„ ve˛i Ómbr„˛i∫a aceast„ propunere legislativ„ ∫i, a∫a cum a˛i promis Ón campania electoral„ ∫i cum scrie Ón Programul de guvernare, ve˛i reda demnitatea rom‚nilor ∫i ve˛i face s„ fie aplicat„ pe Óntreg teritoriul Rom‚niei, Ón special Ón Ardeal, Legea nr. 2/1968. De altfel, Guvernul a men˛ionat Ón punctul s„u de vedere c„ aceste denumiri Ón limba maghiar„ au caracter orientativ. Cred c„ ne putem lipsi de aceste denumiri, red‚ndu-le demnitatea rom‚nilor.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc.
Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii a solicitat Inspectoratului Olt reanalizarea situa˛iei ∫i numirea unui cadru didactic care s„ Óndeplineasc„ ∫i Ón acest moment toate criteriile din metodologie.
Dorim s„ facem precizarea c„, potrivit art. 11 din Legea nr. 84/1995, Ónv„˛„m‚ntul nu se subordoneaz„ scopurilor ∫i doctrinelor promovate de partide sau de alte forma˛iuni politice, iar Ón acest sens ac˛ioneaz„ ∫i conducerea Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii.
Referitor la Óncadrarea unit„˛ilor de Ónv„˛„m‚nt cu personal didactic corespunz„tor fiec„rei specializ„ri, r„spund tot domnului senator Toma, trebuie s„ fac precizarea c„ r„spunsul este extrem de detaliat. Am s„ spun doar c‚teva lucruri.
A fost verificat modul Ón care s-a realizat Óncadrarea cu personal didactic pentru anul ∫colar 2005–2006 ∫i se constat„ c„ au fost respectate prevederile metodologiei
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 193/5.XII.2005 de mi∫care a personalului didactic, aprobate prin ordinul ministrului.
Sigur c„, Ón conformitate cu metodologia enun˛at„, Óncadrarea se face cu personal didactic numai prin concurs, organizat pe baza metodologiei elaborate de Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii.
Exist„, Óns„, situa˛ii, specializ„ri, mai ales Ón domeniul tehnic, pentru care fie nu se prezint„ la concurs personal calificat, fie nu exist„, mai mult dec‚t at‚t, nici suplinitori Ón specializ„rile respective. ™i atunci, evident, pentru c„ elevii au dreptul la instruire ∫i informare, conform metodologiei, se recurge la Óncadrarea Ón aceste posturi a personalului didactic, Ón primul r‚nd, cu studii superioare, dar Ón alt„ specializare, Óntr-o specializare apropiat„, de exemplu, agricultur„, pe o catedr„ de industrie alimentar„, numai Ón cazul Ón care personalul respectiv face dovada c„ se g„se∫te Ónscris la cursuri de reconversie profesional„ sau cursuri de calificare Ón domeniul respectiv.
Exist„ Ón mediul rural, Ón mod deosebit, situa˛ii particulare care pot fi considerate ∫i sunt excep˛ii Ón care personalul didactic este chiar personal Ón curs de calificare, studen˛i sau absolven˛i de studii medii.
Cu toate acestea, Óncadrarea pentru anul 2005–2006 s-a f„cut Ón exclusivitate Ón urma concursului sau a test„rilor organizate de inspectoratele ∫colare.
Ave˛i Ón r„spunsul scris detalii referitoare la unit„˛ile de Ónv„˛„m‚nt ∫i persoanele Óncadrate ∫i care se g„sesc Ón aceste situa˛ii.
V„ mul˛umesc.