Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·23 februarie 2006
procedural · respins
Frunda György
Aprobarea programului de lucru
Discurs
Domnule pre∫edinte,
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Prin Rezolu˛ia nr. 1335/2003 privind tratamentul preferen˛ial aplicat minorit„˛ile na˛ionale de c„tre statul Ónrudit, cazul Legii maghiare din 19 iunie 2001 privind maghiarii din ˛„rile vecine, Adunarea Parlamentar„ a Consiliului Europei, Ón punctul 10 al acestei Rezolu˛ii, a cerut Comisiei juridice s„ denumeasc„ un raportor care s„ Óntocmeasc„ un raport privind conceptul de na˛iune. Comisia m-a ales raportor pentru aceast„ tem„ ∫i din acel moment, Ón numele Comisiei juridice a Adun„rii Parlamentare a Consiliului Europei, mi-am Ónceput munca.
A fost o munc„ grea, ∫tiam asta de la Ónceput. Pentru asta, ca o prim„ etap„ de informare, am trimis un chestionar tuturor ˛„rilor membre ale Consiliului Europei, Ón care le-am cerut aspecte cu privire la prevederile constitu˛ionale: dac„ se definesc sau nu na˛ionale, na˛ional-etnice, na˛ional-civice, dac„ sunt state ale popoarelor sau nu se definesc. Am ˛inut o conferin˛„ la Berlin la care am invitat 3 profesori universitari Ón drept constitu˛ional din Fran˛a, Croa˛ia ∫i Ungaria. Toat„ aceast„ munc„ a durat peste un an de zile ∫i, spre lauda Rom‚niei, a fost una dintre cele 35 de ˛„ri membre care au r„spuns chestionarului.
Odat„ av‚nd r„spunsurile la chestionar, am Óncercat s„ fac o prim„ prezentare oral„.
Am g„sit state care se declar„ na˛ionale. Definirea statelor na˛ionale o g„sim doar Ón 3 cazuri: Ucraina, Lituania ∫i Croa˛ia, 3 state noi, tinere, care au sim˛it
nevoia de a se autodefini îna˛ionale“, Ón sensul etnic al cuv‚ntului, pentru a putea s„ se apere.
Un al doilea grup de state este cel al na˛iunilor civice, care sunt ˛„ri membre care nu se definesc ca state na˛ionale, dar, prin prevederile constitu˛ionale Ón care spun c„ puterea eman„ de la na˛iune, c„ reglementeaz„ dreptul de na˛iune, aceste state sunt considerate na˛iuni civice. Este vorba, printre altele, de Belgia, Fran˛a, Polonia, Slovacia.
Alte state fac diferen˛a Óntre na˛iune ∫i popor, de exemplu Spania, Estonia, Ungaria, Italia, Slovenia sau Grecia.
Sunt alte state care nu vorbesc de na˛iunile ˛„rii respective, ci de popoarele care tr„iesc pe teritoriul lor, ca de exemplu Andora, Austria, Republica Ceh„, Finlanda, Portugalia, Suedia, Germania, Elve˛ia.
™i, Ón sf‚r∫it, avem un al cincilea grup de state care nu se definesc nici na˛ionale ∫i nu vorbesc nici Ón numele poporului. Este vorba despre: Bosnia ∫i Her˛egovina, Cipru, Danemarca, Islanda, Lichtenstein, Luxemburg, Norvegia, Olanda ∫i Fosta Republic„ Iugoslav„ a Macedoniei.
Atunci c‚nd am f„cut informa˛ia oral„, am prezentat toate aceste aspecte ∫i am ar„tat c„ Ón defini˛ia clasic„ a na˛iunilor avem dou„ teorii clasice: teoria francez„ care spune îun stat, o na˛iune“ ∫i teoria german„ care spune c„ p„r˛i ale na˛iunii pot tr„i Ón afara hotarelor ˛„rii respective.