Stenogramă plen

Mul˛umesc foarte mult.

Invit la microfon pe domnul senator Sorin Oprescu. E aici? Nu este.

Pe domnul senator Ioan Chelaru, din partea Grupului parlamentar social-democrat. Se preg„te∫te domnul senator Corneliu Vadim Tudor.

## **Domnul Ion Chelaru:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Av‚nd Ón vedere ultimele evenimente, am sim˛it nevoia ca Ón fa˛a dumneavoastr„ s„ prezint o declara˛ie politic„ intitulat„ îCeang„ii, de la enigm„ la adev„r“.

Exist„ Ón acest moment o presiune fantastic„ de a denatura adev„rul, de a defini Ón mod eronat comunitatea romano-catolicilor din Moldova drept o minoritate etnic„ asuprit„. Este scandalos mesajul ∫i modalitatea de prezentare, zilele acestea, a filmului îFabricat Ón Rom‚nia“ Ón Parlamentul European. Comunitatea este prezentat„, sub denumiri ca îceang„i“, îceang„i maghiari“, drept o minoritate maghiar„ care tr„ie∫te Ón s„r„cie ∫i este marginalizat„ tocmai pe aceste considerente.

Dincolo de maniera tenden˛ioas„ de abordare, falsul grosolan prezentat de acest film nu poate fi trecut cu vederea. Consider c„ este momentul s„ afirm din nou c„ noi, cei care reprezent„m aceast„ minoritate cre∫tin„ catolic„ din Moldova, suntem urma∫ii unei popula˛ii rom‚ne∫ti maghiarizate ∫i nici nu suntem, ∫i nici nu ne-am considerat niciodat„ o minoritate etnic„. Nu neg Óns„ c„ suntem ∫i vom r„m‚ne, probabil, o minoritate religioas„, dar asta este cu totul altceva.

Ceea ce se face acum, Ón discu˛ii de cele mai multe ori teoretice, reprezint„ un abuz Óntre˛inut sistematic prin falsuri ∫i denatur„ri, Ón dorin˛a de a se sus˛ine, Ómpotriva tuturor realit„˛ilor, c„ Ón Rom‚nia ar fi Ónc„lcate drepturile acestor comunit„˛i. Eu pot s„ v„ spun ∫i v„ spun cu toat„ sinceritatea c„ am tr„it ∫i am sim˛it Óntotdeauna rom‚ne∫te ∫i nimeni, niciodat„, n-o s„-mi scoat„, indiferent c‚te Óncerc„ri se vor face, c‚te c„r˛i se vor scrie, acest fapt din suflet.

Œn problema romano-catolicilor din Moldova exist„ o linie de abordare care apar˛ine p„r˛ii maghiare ∫i care porne∫te de la scrierile unui misionar catolic secui din 1781, Szolt Peter. Sosit Ón Moldova, el a produs,

con∫tient sau nu de ceea ce face, o inova˛ie lingvistic„, îceang„ii maghiari“, raport‚nd-o la comunitatea romano-catolicilor ∫i cre‚nd astfel un fals etnonim. Din acel moment, cercet„torii unguri s-au lansat Ón c„utarea originilor acestei etnii imaginare, ajung‚ndu-se s„ se vorbeasc„ succesiv de ceang„i de origine cuman„, cabar„, peceneg„, hunic„ sau maghiar„. Teoriile respective ocolesc cu grij„, scandalos a∫ spune, posibilitatea apartenen˛ei la poporul rom‚n a catolicilor moldoveni, elementele tradi˛ionale care Ói Ónscriu Ón mod evident Ón aceast„ arie cultural„ fiind considerate ca rezultate ale asimil„rii exercitate de majoritatea rom‚neasc„.

Proced‚nd Ón mod partizan Ón aceast„ manier„, partea ungar„ ajunge invariabil la concluziile vizate de la bun Ónceput: Ón Moldova ar exista o minoritate etnic„ de origine maghiar„, misterioas„, exotic„, fascinant„ ∫i enigmatic„ de ceang„i, care este Óns„ amenin˛at„ cu dispari˛ia, vinovat„ de aceast„ situa˛ie fiind Biserica Catolic„ ∫i, bineÓn˛eles, statul rom‚n.

Din p„cate, organismele europene, Ón principal anumite subcomisii ale Consiliului Europei, au c„zut Ón capcana cu migal„ construit„ de aparatul propagandistic maghiar ∫i, f„r„ a Óntreprinde mai Ónt‚i o cercetare ∫tiin˛ific„ a problemei, s-au gr„bit s„ adopte documente pentru salvarea presupusei minorit„˛i. S-a ajuns astfel la celebra, de acum, Recomandare 1521, care vorbe∫te despre ceang„i ∫i limba ceang„iasc„, considerate de origine maghiar„ cert„, pentru ca abia la sf‚r∫itul documentului s„ se fac„ propunerea absolut necesar„ de a se cerceta ∫i inventaria caracteristicile lingvistice ∫i etnografice ale acestora.

Cred c„ asemenea paradoxuri ar fi putut fi evitate dac„ europenii ar fi avut disponibilitatea s„ aud„ sau m„car s„ asculte ∫i alte argumente dec‚t cele ale p„r˛ii maghiare. S-ar fi observat astfel c„ moldovenii catolici sunt ∫i se consider„ rom‚ni dintotdeauna, s-ar fi putut constata c„, de la 1781 p‚n„ Ón prezent, partea maghiar„ trage Óncontinuu acelea∫i semnale Ón leg„tur„ cu, citez, îpericolul iminent al asimil„rii maghiarilor din Moldova“, numind provincia drept îmarele cimitir al na˛iunii maghiare“.

Dac„ situa˛ia ar fi a∫a, i-a∫ invita pe sus˛in„torii acestor aberante idei s„ r„spund„ la c‚teva Óntreb„ri. Cum a supravie˛uit presupusa comunitate ∫i a crescut numerice∫te? Cum de a avut un statut egal cu popula˛ia majoritar„ timp de peste 300 de ani? Ar fi fost posibile toate acestea Ón contextul unei mult reclamate politici de asimilare a unei popula˛ii de aproape 300.000 de locuitori f„cute de statul rom‚n? Unde sunt dovezile serioase ∫i ∫tiin˛ifice care sus˛in aceste teorii?

Trebuie s„ Ón˛elegem c„ este vorba despre identitatea unor oameni sau a unor comunit„˛i. Ce element lu„m Ón calcul c‚nd stabilim o identitate, mai ales c„ ea este revendicat„ de na˛iuni diferite? Este simpla declara˛ie a c‚torva persoane din zona Bac„u suficient„ pentru a stabili un adev„r istoric? Nu Ónc„lc„m, cumva, principiul de drept _testis unus, testis nulus_ ?

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 10/23.II.2006 Cred c„ problema identit„˛ii trebuie s„ cuprind„, Ón mod obligatoriu, ∫i abordarea unor elemente definitorii ale acesteia, cum sunt de exemplu cele care decurg din apartenen˛a etnic„: etnia, limba, istoria ∫i tradi˛iile culturale. Iar sim˛„m‚ntul apartenen˛ei reprezint„ principalul reper identitar al catolicilor din Moldova, de care trebuie s„ se ˛in„ seama, dac„ se dore∫te, cu adev„rat, aflarea adev„rului istoric.

Constat c„ Ón ultimii 10-15 ani au ap„rut din ce Ón ce mai multe teorii sau afirma˛ii tenden˛ioase privind implicarea bisericii Ón a∫a-zisa politic„ asimila˛ionist„ care ar fi dus„ Ómpotriva ceang„ilor maghiari, a c„ror consecin˛„ ar fi dezbinarea comunit„˛ilor credincio∫ilor catolici din Moldova. Am Ónt‚lnit afirma˛ii extrem de grave, total nejustificate, Ómpotriva unei biserici care promoveaz„ echilibrul ∫i armonia Ón r‚ndul credincio∫ilor s„i. Astfel, s-a mers chiar p‚n„ acolo Ónc‚t a fost acuzat Vaticanul c„, prin crearea Episcopiei Romano-Catolice de Ia∫i, nu a f„cut dec‚t s„ participe la procesul de rom‚nizare a îceang„ilor maghiari“.

De ce aduc Ón discu˛ie aceast„ problem„? Pentru c„ eu tr„iesc cum au tr„it ∫i p„rin˛ii, bunicii ∫i str„bunicii mei, mo∫ii ∫i str„mo∫ii mei, ∫i m„ confrunt cu aceast„ fals„ problem„ a ceang„ilor, problem„ care Ón realitate nu exist„, pentru c„ identitatea catolicilor moldoveni trebuie s„ fie ap„rat„ ∫i conservat„, iar deciziile care ne privesc nu trebuie s„ conduc„ la denaturarea adev„rului istoric, plec‚nd de la premise false sau prin informarea selectiv„ ∫i unilateral„ f„cut„ de c„tre surse interesate.

Textul invita˛iilor f„cute europarlamentarilor pentru a viziona filmul amintit con˛ine un neadev„r flagrant, a∫ spune o minciun„ sfruntat„, dac„ bunul-sim˛ nu m-ar opri a-mi cataloga proprii colegi astfel. Rom‚nia este prezentat„ ca un teren al confrunt„rilor etnice, unde drepturile minorit„˛ilor sunt Ónc„lcate Ón permanen˛„, ∫i popula˛ia romano-catolic„ din zona Moldovei apar˛ine, zice-se, îdiasporei maghiare“. Se sugereaz„ faptul c„ folosirea limbii maghiare Ón public Ón Rom‚nia este pasibil„ de pedeapsa penal„, un lucru c‚t se poate de neadev„rat. Nu sunt amintite nici drepturile legiferate ale etnicilor maghiari, nici ∫colile Ón limba matern„, nimic din toate acestea. Consider c„ limita a fost dep„∫it„, iar astfel de Óncerc„ri de a denatura adev„rate valori ∫i de a detrona istoria trebuie oprite.

Stimate colege ∫i stima˛i colegi, dac„ nu Ón˛elege˛i c„ aceast„ comunitate catolic„ din Moldova dore∫te numai s„ tr„iasc„ bine, m„car l„sa˛i-o s„ tr„iasc„!

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Invit la microfon pe domnul senator Corneliu Vadim Tudor, pre∫edintele Partidului Rom‚nia Mare.

Urmeaz„ domnul senator Gheorghe Copos.

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor:**

Av‚nd Ón vedere refuzul senatorului P.R.M. Viorel Senior Duca de a se implica Ón solu˛ionarea corect„ a dosarului Teo Peter, a c„rui memorie e batjocorit„ de

justi˛ia american„, de∫i el pretinde c„ e baptist practicant ∫i invoc„ mereu rela˛ii sus-puse Ón S.U.A. — Casa Alb„, Congres, C.I.A.—, ˛in‚nd cont de faptul c„ el este totu∫i singurul cet„˛ean american din Parlamentul Rom‚niei ∫i lu‚nd Ón considerare c„ mai mul˛i frunta∫i ai forma˛iunii noastre i-au solicitat s„ contribuie la aflarea adev„ratei identit„˛i a asasinului, demersuri tratate cu refuz ∫i cu cinism de personajul respectiv, am hot„r‚t s„-i dau acestuia o lec˛ie de demnitate rom‚neasc„ ∫i s„-l exclud, scurt, din partid.

Aceast„ decizie a mea reprezint„ totodat„ un semnal de alarm„ fa˛„ de unele oficialit„˛i americane, care confund„ Rom‚nia cu o colonie de pigmei Ón care via˛a unui om nu valoreaz„ nici m„car c‚t o lam„ de chewing-gum. Œn acest sens, este edificator editorialulpamflet pe care cunoscutul ziarist Ion Cristoiu l-a publicat Ón num„rul de azi al îJurnalului Na˛ional“, sub titlul polemic îMarele licurici s-a descheiat din nou la prohab“.

Eu nu sunt antiamerican, dar nici neam de slug„ nu sunt. Personal, l-am cunoscut bine pe regretatul Teo Peter Ón tinere˛e, pe litoral, unde sus˛inea concerte Ómpreun„ cu forma˛ia Compact ∫i l-am apreciat pentru valoarea sa ca muzician ∫i frumuse˛ea lui moral„. Deocamdat„ numai at‚t pot face pentru el ∫i dreptatea lui.

Œntr-una din ultimele discu˛ii cu numitul Viorel Senior Duca, purtate la mine acas„ luni, 6 februarie 2006, c‚nd i-am cerut s„ afle dac„ uciga∫ul misterios nu e cumva fiul ambasadorului S.U.A. de la acea dat„, J. D. Crouch, a∫a cum aflasem pe filier„ S.I.E. a doua zi dup„ crim„, atr„g‚ndu-i aten˛ia c„ arti∫tii ∫i societatea civil„ din Rom‚nia organizeaz„ tot mai multe mitinguri de protest Ómpotriva revolt„toarei nedrept„˛i, acesta mi-a r„spuns iritat, citez: îDe fiecare dat„ Ói trozni˛i pe americani. Nu trebuia s„-l critica˛i pe ambasadorul Nicholas Taubman. Eu sunt dator s„ m„ g‚ndesc la viitorul familiei mele Ón SUA“ etc., etc.

Dar la familia Óndoliat„ a lui Teo Peter nu se g‚nde∫te nimeni?

Mul˛umesc.

Invit la microfon pe domnul senator Gheorghe Copos, din partea Partidului Conservator.

Urmeaz„ domnul senator György Frunda. Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

## **Domnul Gheorghe Copos:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Poate o ve˛i aprecia ca o declara˛ie politic„ atipic„, dar totdeauna am considerat c„ cel mai bun mod de a-mi aduce contribu˛ia la dezvoltarea ˛„rii mele este acela de a crea locuri de munc„ ∫i valoare ad„ugat„.

M-am sim˛it totu∫i dator Ón 2004 s„ intru Ón politic„, pentru c„ doresc s„ contribui, dup„ puterile mele, la realizarea marelui deziderat al acestor timpuri: aderarea Rom‚niei la Uniunea European„. Pe de alt„ parte, am f„cut-o pentru c„ am Óncredere Ón principiile conservatorismului: un stat minimal Ón economie ∫i un stat maximal Ón aplicarea legilor.

Am acceptat un post Ón Guvern, pentru c„ doresc asigurarea unui mediu de afaceri prietenos, unui mediu de afaceri stabil, unui mediu de afaceri predictibil, Óntr-o guvernare care s„ fie cu fa˛a c„tre mediul de afaceri. Dup„ cum arat„ rapoartele unor institu˛ii interna˛ionale, mediul de afaceri din Rom‚nia este Ónc„ atractiv. Ar trebui s„ fim optimi∫ti cu to˛ii Ón ceea ce prive∫te aderarea noastr„, a Rom‚niei, la Uniunea European„ Ón ianuarie 2007.

Cu toate acestea, stimate colege ∫i stima˛i colegi, nu-mi pot Ónfr‚na un sentiment de triste˛e privind la ceea ce se Ónt‚mpl„ Ón prezent Ón Rom‚nia. Se pare c„ la noi starea de conflict nu mai reprezint„ o excep˛ie, ci este o constant„. Rom‚nia este o ˛ar„ zguduit„ de scandaluri, de conflicte ∫i de pseudoprobleme Óntre˛inute artificial prin varii mijloace. Rom‚nia pare un teatru de r„zboi ast„zi, Ón care Ón final, dac„ ne g‚ndim bine, toat„ lumea pierde.

Institu˛iile executive ale statului par s„ fie Ón pierdere de autoritate. Oamenii politici sunt din ce Ón ce mai compromi∫i. De la o zi la alta, Óntreaga clas„ politic„ se clatin„. Lumea afacerilor este compromis„. Este compromis„ Óns„∫i ideea de afacere, ast„zi asimilat„ cu infrac˛ionalitatea. Crearea de valoare ad„ugat„ nu mai este considerat„ ca fiind un scop al economiei, motorul progresului ∫i al bun„st„rii societ„˛ii, ci o infrac˛iune major„, care trebuie sanc˛ionat„ cu asprime. S-ar zice c„ afaceri cinstite ∫i investitori inteligen˛i cu sim˛ul viitorului nu mai exist„ ast„zi, stimate colege ∫i stima˛i colegi, Ón Rom‚nia.

Œl invit la microfon pe domnul senator György Frunda, din partea Grupului parlamentar al U.D.M.R. ∫i se preg„te∫te domnul senator ™tefan Mihail Antonie, independent.

Domnule senator, ave˛i cuv‚ntul.

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Prin Rezolu˛ia nr. 1335/2003 privind tratamentul preferen˛ial aplicat minorit„˛ile na˛ionale de c„tre statul Ónrudit, cazul Legii maghiare din 19 iunie 2001 privind maghiarii din ˛„rile vecine, Adunarea Parlamentar„ a Consiliului Europei, Ón punctul 10 al acestei Rezolu˛ii, a cerut Comisiei juridice s„ denumeasc„ un raportor care s„ Óntocmeasc„ un raport privind conceptul de na˛iune. Comisia m-a ales raportor pentru aceast„ tem„ ∫i din acel moment, Ón numele Comisiei juridice a Adun„rii Parlamentare a Consiliului Europei, mi-am Ónceput munca.

A fost o munc„ grea, ∫tiam asta de la Ónceput. Pentru asta, ca o prim„ etap„ de informare, am trimis un chestionar tuturor ˛„rilor membre ale Consiliului Europei, Ón care le-am cerut aspecte cu privire la prevederile constitu˛ionale: dac„ se definesc sau nu na˛ionale, na˛ional-etnice, na˛ional-civice, dac„ sunt state ale popoarelor sau nu se definesc. Am ˛inut o conferin˛„ la Berlin la care am invitat 3 profesori universitari Ón drept constitu˛ional din Fran˛a, Croa˛ia ∫i Ungaria. Toat„ aceast„ munc„ a durat peste un an de zile ∫i, spre lauda Rom‚niei, a fost una dintre cele 35 de ˛„ri membre care au r„spuns chestionarului.

Odat„ av‚nd r„spunsurile la chestionar, am Óncercat s„ fac o prim„ prezentare oral„.

Am g„sit state care se declar„ na˛ionale. Definirea statelor na˛ionale o g„sim doar Ón 3 cazuri: Ucraina, Lituania ∫i Croa˛ia, 3 state noi, tinere, care au sim˛it

nevoia de a se autodefini îna˛ionale“, Ón sensul etnic al cuv‚ntului, pentru a putea s„ se apere.

Un al doilea grup de state este cel al na˛iunilor civice, care sunt ˛„ri membre care nu se definesc ca state na˛ionale, dar, prin prevederile constitu˛ionale Ón care spun c„ puterea eman„ de la na˛iune, c„ reglementeaz„ dreptul de na˛iune, aceste state sunt considerate na˛iuni civice. Este vorba, printre altele, de Belgia, Fran˛a, Polonia, Slovacia.

Alte state fac diferen˛a Óntre na˛iune ∫i popor, de exemplu Spania, Estonia, Ungaria, Italia, Slovenia sau Grecia.

Sunt alte state care nu vorbesc de na˛iunile ˛„rii respective, ci de popoarele care tr„iesc pe teritoriul lor, ca de exemplu Andora, Austria, Republica Ceh„, Finlanda, Portugalia, Suedia, Germania, Elve˛ia.

V„ aten˛ionez c„ trebuie s„ Óncheia˛i. Timpul alocat grupului este de 7 minute, a˛i vorbit deja 8 minute ∫i jum„tate. V„ rog s„ v„ apropia˛i de final.

Œncerc, dar v„ rog, v„ cer permisiunea de a termina ideea, domnule pre∫edinte.

Œmi pare foarte r„u, ave˛i multe de spus pe tema aceasta...

Domnule pre∫edinte,

™i acuzatului care este condamnat la moarte i se d„ dreptul de a se ap„ra. Dumneavoastr„ aici m-a˛i atacat din toate pozi˛iile, nu mi-a˛i permis...

Am trecut ∫i la dumneavoastr„ ∫i mai trec un minut, dar ave˛i multe de spus.

Da˛i-mi voie, domnule pre∫edinte, este important ca to˛i colegii, ca presa s„ aib„ informa˛ii despre ceea ce s-a Ónt‚mplat.

O s„ avem ∫edin˛„ Ón Camere reunite pe raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri ∫i acolo o s„ ave˛i un timp larg la dispozi˛ie.

Nu se poate, o s„ m„ refer ∫i la asta.

Deci, dac„-mi permite˛i s„ continuu, Ón decembrie, din momentul Ón care s-a publicat agenda pe luna ianuarie a Adun„rii Parlamentare, raportul meu figura pe ziua de 26 ianuarie, zi de joi.

Din noiembrie p‚n„ Ón ianuarie nici un membru al delega˛iei Rom‚niei nu a f„cut nici un amendament cu excep˛ia propriei persoane, care am cerut s„ se introduc„ standarde minimale pentru drepturile minorit„˛ilor, nu modele. Din 22 ianuarie, de c‚nd am fost la Strasbourg, fiecare coleg a primit Ón m‚n„ raportul meu; puteau face amendamente p‚n„ miercuri. Nu s-a f„cut nici un amendament, iar Ón discu˛ia cu pre∫edintele B„sescu, de mar˛i seara, nimeni nu a ridicat aceast„ problem„.

Raportul a fost adoptat cu o majoritate de peste dou„ treimi joi, 26 ianuarie 2006.

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Din acel moment, din 26 ianuarie, criticile dumneavoastr„ nu sunt Ómpotriva mea, a raportorului, ci sunt Ómpotriva recomand„rii Consiliului Europei.

Am fost atacat c„ a∫ fi declarat c„ nu reprezint Rom‚nia. Este o nedreptate. Am reprezentat ∫i voi reprezenta Óntotdeauna ˛ara mea, cu demnitate ∫i dup„ bunele mele cuno∫tin˛e. Dar am spus, ∫i este adev„rat, c„ acest raport nu l-am f„cut Ón calitate de senator rom‚n, l-am f„cut din Ómputernicirea ∫i cu mandatul Comisiei juridice a Consiliului Europei, tot a∫a cum atunci...

Stimate coleg...

## **Domnul Frunda György:**

Da˛i-mi voie, v„ rog, domnule pre∫edinte! Dac„ dumneavoastr„ dispune˛i s„ Óncetez, Óncetez acum.

## **Domnul Antonie Iorgovan**

**:**

Dar cum ai ajuns acolo? Te-ai para∫utat sau ai fost trimis de Rom‚nia?!

## **Domnul Verestóy Attila**

**:**

Taci!

Nu, nu, eu nu am spus s„ Ónceta˛i. Am spus s„ v„ preg„ti˛i s„...

## **Domnul Frunda György:**

Da˛i-mi, v„ rog, voie s„ finalizez expunerea mea. A˛i trecut de at‚tea ori peste acest timp limit„. Nu v„ cer altceva dec‚t s„ termin.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Antonie Iorgovan**

**:**

Ce ai c„utat acolo?! Nu te-a trimis Rom‚nia?

## **Domnul Verestóy Attila**

**:**

Taci, taci!

Domnule Iorgovan...

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 10/23.II.2006

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Domnule senator Iorgovan, v„ rog foarte mult.

## **Domnul Antonie Iorgovan**

**:**

Cum po˛i s„ ai o asemenea presta˛ie?! Nu ˛i-e ru∫ine?

Domnule senator Iorgovan, v„ rog foarte mult!

## **Domnul Frunda György:**

Domnule senator Iorgovan, interven˛ia dumneavoastr„ Ómi aduce aminte de sfatul pe care mi l-a spus...

## **Domnul Antonie Iorgovan**

**:**

Domnule pre∫edinte, nu ave˛i voie s„ Ói da˛i cuv‚ntul s„ insulte Rom‚nia de la aceast„ tribun„.

Domnule senator, ave˛i cuv‚ntul dup„ aceea la microfon. V„ vine r‚ndul. P‚n„ atunci v„ rog s„ asculta˛i.

V„ rog s„ Óncheia˛i, domnule Frunda.

Am spus, asemenea manifest„ri arat„ de ce am ajuns aici ∫i este foarte trist c„ vrem s„ intr„m cu asemenea senatori Ón Uniunea European„, unde ve˛i avea proiecte de lege care se vor adopta la Strasbourg ∫i vor fi aplicabile aici, domnule Iorgovan. Acesta este ceea ce nu vre˛i s„...

Stimate coleg, v„ rog s„ v„ referi˛i la cazul Ón spe˛„.

V-am spus! Din acel moment, domnilor, am fost atacat pe nedrept. Da, reprezint Rom‚nia, dar tot a∫a reprezint U.D.M.R.-ul, reprezint comunitatea maghiar„, cum dumneavoastr„, P.S.D.-ul, c‚nd a˛i fost Ón opozi˛ie, nu o dat„ a˛i atacat la Consiliul Europei Coali˛ia guvernamental„ ∫i tot a∫a cum Coali˛ia actual„, atunci c‚nd era Ón opozi˛ie, a atacat P.S.D.-ul, Guvernul rom‚n.

Guvernul rom‚n este reprezentat de ambasadorul Rom‚niei Ón Comitetul de mini∫tri, care are un mandat imperativ. Ceilal˛i...

V„ rog s„...

Ceilal˛i care suntem Ón Adunarea Parlamentar„ lucr„m pe grupuri ideologice ∫i avem punctele noastre de vedere. Aceasta este!

Mul˛umesc.

Pentru acestea, domnilor — ∫i da˛i-mi voie s„ termin cu o fraz„ — voi r„spunde invita˛iei Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri.

Nu am nimic de ascuns, sunt m‚ndru de raportul pe care l-am f„cut ∫i care cred c„ este un punct ro∫u pentru Rom‚nia. De asta voi merge ∫i voi prezenta, dar cred eu c„ nimeni nu are dreptul, potrivit prevederilor constitu˛ionale, s„-mi pun„ sub semnul Óntreb„rii crezul meu politic, sus˛inerile mele politice. ™i declar de aici, de la Ónalta tribun„ a Senatului, c„, Ón cazul Ón care dore∫te cineva, sunt dispus s„ m„ pun la dispozi˛ia Parchetului. Acuza˛i-m„ oficial, cu toate consecin˛ele ce decurg din asta, pentru tr„dare de ˛ar„ sau pentru ce vre˛i dumneavoastr„.

Am vorbit zilele trecute cu Strasbourg-ul ∫i este prima dat„ Ón istoria Consiliului Europei...

Domnule senator, v„ rog foarte mult s„ Óncheia˛i...

## **Domnul Frunda György:**

...c‚nd un raportor care c‚∫tig„ o dezbatere grea de 3 ani de zile Ón Consiliul Europei este atacat Ón bloc Ón ˛ar„. Nu eu am de ce s„-mi fie ru∫ine. Winston Churchill avea dreptate: îOamenii politici mari sunt patrio˛i. Micii politicieni sunt numai mici.“

V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

Invit la microfon pe domnul senator ™tefan Mihail Antonie, senator independent.

Domnule senator, ave˛i la dispozi˛ie dou„ minute. Urmeaz„ domnul senator Gheorghe David.

## **Domnul ™tefan Mihail Antonie:**

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Dup„ un an de activitate parlamentar„ am ajuns la o concluzie destul de sumbr„: rolul nostru Ón aceast„ institu˛ie nu este de a satisface interesul cet„˛eanului, ci de a fi reprezentan˛ii unor interese personale, ai unor grupuri de presiune socio-politic„, ai unui sistem care ne-a condus ∫i care ne mai conduce Ónc„, la un anumit nivel, ai unei idei preconcepute despre societatea rom‚neasc„ ∫i modul de a conduce. Deciziile politice pe care le lu„m la nivelul acestei institu˛ii, fie Ón Senat, fie Ón Camera Deputa˛ilor, fac parte dintr-un joc al puterii ∫i al manipul„rii con∫tiente a maselor largi de aleg„tori.

Presiunile la care este supus Guvernul ∫i Alian˛a P.N.L.—P.D. confirm„ acest fapt. E u∫or s„ critici c‚nd e∫ti Ón opozi˛ie, s„ faci mo˛iuni de cenzur„, s„ negociezi din culise cu partidele aflate momentan Ón fruntea statului, s„ Óncerci s„ speli imaginea falimentar„ a economiei ∫i societ„˛ii rom‚ne∫ti, sper‚nd c„ rom‚nii r„m‚n la fel de naivi, ideali∫ti, nostalgici dup„ o anumit„ form„ de comunism, a∫a cum erau ∫i Ón urm„ cu 15 ani. Dar e greu, stima˛i colegi — ∫i m„ refer aici la cei care

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 10/23.II.2006 se afl„, cu prec„dere, Ón opozi˛ie, dar ∫i la putere —, pentru unii dintre ei s„ vin„ cu solu˛ii care s„ reconstruiasc„ aceast„ ˛ar„, s„ g„seasc„ metodele prin care s„ fac„ fa˛„ cerin˛elor de integrare european„ ∫i acordurilor economice interna˛ionale, Ón a∫a fel Ónc‚t s„ evite c‚t se poate de mult s„ nu sufere financiar omul de r‚nd.

Œn acest sens, Ón˛eleg perfect eforturile premierului T„riceanu ∫i ale Guvernului s„u, care cu sacrificiile f„cute Óncearc„ s„ Óndrepte gre∫elile fostelor guvern„ri, gre∫eli care ne-au costat falimentarea unor sectoare economice ∫i zone industriale ce puteau deveni viabile dac„ nu era la mijloc interesul clientelar al celor care acum ne critic„.

Stima˛i colegi,

Prin aceast„ declara˛ie politic„ nu fac elogiul Coali˛iei guvernamentale P.N.L.—P.D.—U.D.M.R.—P.C., nici al vreunui alt partid din afara arcului guvernamental. Nu doresc s„ critic nici mass-media rom‚neasc„, ci doar s„ atrag aten˛ia cu t„rie c„ ne Ónv‚rtim Óntr-un cerc vicios, care are Ón spate un sistem de leg„turi format din speciali∫ti care ˛ineau Ón via˛„ fostul aparat de stat. Ace∫tia au de˛inut, de˛in ∫i vor de˛ine posturi cheie Ón politic„, economie ∫i media rom‚neasc„, pentru a nu-∫i pierde privilegiile ∫i sferele de interese financiare, ∫i vor sus˛ine oameni politici care s„ le satisfac„ nevoile, c„lc‚nd peste moral„, scrupule ∫i lege.

Mul˛umesc domnului senator independent.

Œl invit la microfon pe domnul senator Gheorghe David, din partea Alian˛ei îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.— P.D., ∫i se preg„te∫te domnul senator Antonie Iorgovan.

## **Domnul Gheorghe David:**

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Am s„ prezint un material mai altfel dec‚t cele pe care le-am auzit p‚n„ aici. Este vorba despre o informare privind participarea la cel de-al 54-lea Mic Dejun Na˛ional cu Rug„ciune de la Washington cu pre∫edintele Statelor Unite ale Americii, George W. Bush.

La acest eveniment, Senatul nostru a fost reprezentat de c„tre 3 senatori: subsemnatul, domnul senator Ungureanu D„nu˛ ∫i domnul senator fiÓrle Radu. Ac˛iunea amintit„ este una important„ pentru noi, Óntruc‚t la ea particip„ Ón fiecare an Ónal˛i reprezentan˛i ai clasei politice americane, membri ai Corpului diplomatic acreditat la Washington, diferite personalit„˛i politice ∫i religioase din peste 170 de ˛„ri de pe toate continentele.

Scopul nostru acolo, privind participarea la acest eveniment, l-a constituit Ón primul r‚nd dinamizarea dialogului interparlamentar rom‚no-american. Œn acest context, fiecare dintre noi am avut ocazia de a discuta cu mai mul˛i congresmeni americani despre rela˛iile politico-diplomatice ∫i economice dintre Rom‚nia ∫i Statele Unite ale Americii. Totodat„, am avut diferite Ónt‚lniri ∫i cu personalit„˛i politice ∫i religioase din alte ˛„ri, Ón special din Europa. De asemenea, ne-am bucurat de sprijinul Ambasadei Rom‚niei la Washington, iar Ón ziua de 3 februarie am avut o Ónt‚lnire special„ cu ambasadorul Ducaru, cu care am discutat Ón special despre comunitatea rom‚neasc„ din Statele Unite ale Americii ∫i, bineÓn˛eles, era Ón acele zile c‚nd am discutat ∫i despre cazul Teo Peter.

Personal am avut pe agenda mea mai multe invita˛ii ∫i Ónt‚lniri, astfel c„ Ón seara zilei de 31 ianuarie am participat la discursul preziden˛ial privind starea despre na˛iune. Œn perioada 1—4 februarie am avut mai multe Ónt‚lniri oficiale cu membri ai Congresului american din Comisiile de agricultur„, educa˛ie ∫i rela˛ii interna˛ionale.

O Ónt‚lnire special„ am avut-o cu oameni de afaceri din agricultur„ Ón ziua de 1 februarie, facilitat„ ∫i organizat„ de congresmanul Gil Gutknecht, vicepre∫edintele Comisiei de agricultur„, care de altfel mi-a ∫i lansat aceast„ invita˛ie special la Washington. Œn cadrul acestei Ónt‚lniri am prezentat cadrul politic ∫i economic propice pentru investitorii americani ∫i, de asemenea, poten˛ialul agricol favorabil al Rom‚niei, c‚t ∫i tradi˛ia ˛„rii noastre Ón acest domeniu. Œn concluzie, Ón finalul acestei Óntruniri, tocmai pentru a se convinge de realit„˛ile noastre, le-am propus acestor oameni de afaceri deosebi˛i s„ viziteze Rom‚nia, invita˛ie acceptat„, urm‚nd s„ stabilim Ón perspectiv„ perioada, itinerariul ∫i, desigur, Ónt‚lniri cu parteneri rom‚ni din acela∫i domeniu. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Invit la microfon pe domnul senator Antonie Iorgovan, din partea Grupului social-democrat. Urmeaz„ domnul senator Constantin G„ucan.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 10/23.II.2006

Domnule pre∫edinte, Onorat Senat,

M-am preg„tit pentru o declara˛ie politic„ pe care am intitulat-o îD.N.A. Óntre manipulare, diversiune politic„ ∫i rigoare ∫tiin˛ific„“ ∫i mi-a∫ Óng„dui, pentru c„ a ap„rut acest schimb de replici Óntre mine ∫i domnul care Ón˛eleg c„ e deranjat de faptul c„ s-a n„scut Óntr-o ˛ar„ care se cheam„ Rom‚nia ∫i nu toat„ lumea vorbe∫te limba lui natal„, s„-i amintesc dou„ lucruri.

Primul lucru. Domnia sa nu este trimis acolo Ón numele Europei. A fost ales parlamentar Ón Rom‚nia ∫i este membru Ón Parlamentul Rom‚niei. Dac„ lucrul acesta Ól deranjeaz„, n-are dec‚t s„ apuce alt„ cale, poate Guineea-Bissau, Mato Grosso s-ar putea s„-l trimit„ parlamentar nu ∫tiu pe unde...

Membrii Adun„rii Parlamentare a Consiliului Europei sunt parlamentari Ón ˛„rile na˛ionale, care trimit delega˛ii de parlamentari acolo ∫i se formeaz„ aceast„ Adunare Parlamentar„. Alta este situa˛ia pentru Parlamentul Uniunii Europene. C‚nd vom avea dreptul, ∫i sper„m s„ avem acest drept c‚t de cur‚nd, s„ ne alegem cei 35 de europarlamentari, cei 35 de europarlamentari vor vorbi Ón numele na˛iunilor cuprinse Ón Uniunea European„.

™i al doilea lucru pe care vreau s„ i-l amintesc este un episod c‚nd pre∫edintele Jacques Chirac a luat primul mandat de pre∫edinte ∫i au Ónceput exerci˛iile Óntr-o insul„ legate de bomba atomic„. Au fost proteste c‚t cuprinde ∫i s-a Ónt‚mplat ca exact atunci s„ vin„ o delega˛ie de parlamentari din Fran˛a, Óntre care ∫i parlamentari din opozi˛ia de la data respectiv„, de la Partidul Socialist. Ziarele de la noi au reprodus r„spunsul unui deputat socialist care a fost Óntrebat ce p„rere are despre pozi˛ia pre∫edintelui Fran˛ei. Acesta a fost: îEu sunt parlamentar al Fran˛ei, sunt Ón delega˛ia Fran˛ei, care este Ón str„in„tate, ∫i eu nu-mi pot permite s„ vorbesc negativ despre pre∫edintele Fran˛ei Ón str„in„tate. Poate acas„, la noi la partid, vom avea un alt punct de vedere“.

Poate din acest exemplu — pentru c„ domnul coleg a citat un britanic, eu citez un francez — poate Ónva˛„ ceva ∫i nu cumva s„-∫i imagineze c„ Ón˛elepciunea Óncepe ∫i se termin„ cu Domnia sa. ™tim multe despre d‚nsul, inclusiv despre preferin˛ele sexuale, dar, sigur, lucrul acesta nu intereseaz„ Parlamentul Rom‚niei, dar ar face bine s„ le declare...

Domnule senator Iorgovan, v„ rog s„ spune˛i la ce v-a˛i g‚ndit... Este jignitor ceea ce spune˛i. S„ v„ fie ru∫ine!

Nu, dumneavoastr„ s„ v„ fie ru∫ine, at‚ta vreme c‚t nu v„ recunoa∫te˛i a fi rom‚n.

S„pt„m‚na trecut„ s-a Ónt‚mplat ca Senatul Rom‚niei s„-∫i Óng„duie s„ fie Senatul Rom‚niei: pentru c„ a nu

aproba o ordonan˛„ de urgen˛„ — urgen˛„, deci vine de la Guvern, ∫i tot vin ordonan˛e de urgen˛„ peste Parlament — s-a interpretat imediat ca fiind o monstruozitate.

Nu-mi permit s„ fac aprecieri despre comentariile presei la adresa votului din Senat. Œmi Óng„dui totu∫i s„ spun acestei prese, care a s„rit cu topoarele, dac„ pot s„ m„ exprim a∫a, pe senatorii Rom‚niei, s„ reflecteze un pic asupra fenomenului ∫i s„ vedem: ceea ce s-a Ónt‚mplat Ón Senat pe data de 9 februarie nu cumva reprezint„ o reac˛ie fireasc„ a unui lan˛ de fapte ∫i de opera˛iuni politice ∫i juridice? ™i vom vedea c„ r„spunsul este pozitiv.

Am fost ataca˛i, noi, cei din opozi˛ie, cei de la P.S.D., c„ suntem avoca˛ii corup˛ilor. Un important moderator de televiziune ne-a calificat expres pe cei care am Óndr„znit s„ vot„m Óntr-un anume fel ca fiind corup˛ii neamului. Pe cei care s-au ab˛inut de asemenea i-a calificat ca fiind corup˛ii neamului, iar cei care n-au fost Ón sal„, printre care ∫i cel care v„ vorbe∫te, de asemenea au fost cataloga˛i ca fiind corup˛ii neamului. Un alt reprezentant al media, important pe la o academie ∫i pe la un post de radio, i s-a adresat doamnei Macovei cu îmaestr„“: îDoamn„ profesor, nu v„ ocupa˛i at‚t de elite, nu uita˛i ∫i de imbecilii din Parlament!“ De oligofrenii din Parlament, de elevii oligofreni din Parlament, ca s„ folosesc sintagma corect„. ™i exemplele pot continua.

Acum s„ vedem cum st„m, care este realitatea ∫i c‚nd avem de g‚nd s„ discut„m faptele ∫i fenomenele, a∫a cum se deruleaz„ ele. Œn 2002, Ón data de 11 aprilie, Ón îMonitorul Oficial“ din data respectiv„, P.S.D.-ul la guvernare adopt„ Ordonan˛a de urgen˛„ nr. 43 care se cheam„ exact a∫a: î...privind Parchetul Na˛ional Anticorup˛ie“. De ce n-a fost adoptat„ p‚n„ atunci? Deci s-a adoptat o ordonan˛„ ∫i noi suntem acum pu∫i la zid, c‚nd noi am Ónfiin˛at nu un am„r‚t de departament, ci o ditamai autoritate, care este aprobat„ cu pu˛ine modific„ri prin Legea nr. 503/2002, publicat„ Ón îMonitorul Oficial“ din 18 iulie 2002.

Mul˛umesc. Grupul P.S.D. mai are la dispozi˛ie 6 minute.

Invit la microfon pe domnul senator Constantin G„ucan, din partea Grupului Rom‚nia Mare, ∫i urmeaz„ domnul senator Marinescu Marius.

## **Domnul Constantin G„ucan:**

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Declara˛ia mea de ast„zi are o Óntrebare retoric„, care spune: îS-ar fi putut ∫i mai bine?“ Este vorba de pachetul acesta de legi care prive∫te s„n„tatea Ón Rom‚nia.

Mi-aduc aminte c„ Ónainte de 1989 am avut un interviu Óntr-unul din ziarele bucure∫tene, Ón care spuneam la vremea aceea c„ drept ministru al s„n„t„˛ii a existat o cutum„ ca Ón fruntea ministerului, totdeauna, s„ fie un ilustru profesor de medicin„, indiferent de specialitate. ™i Ón interviul acela spuneam c„ ar trebui ca ministrul s„n„t„˛ii s„ fie un îgeneral de a˛„“, cum se zice, sau de intenden˛„, un om care s„ ∫tie s„ numere nasturii, c„m„∫ile, paturile ∫i tot ce Ónseamn„ dotarea la milimetru a armatei. Pentru c„ numai un astfel de ministru ar fi putut, ∫i atunci, ca ∫i Ón anii care au trecut din 1989, s„ p„streze un echilibru precar Ón dot„rile ministerului ∫i Ón cadrul asisten˛ei de s„n„tate, la bugetele destul de fragile pe care le-am avut la dispozi˛ie.

De obicei, mini∫trii care au fost ilustre cadre universitare nu prea aveau timp s„ se ocupe de administra˛ia ministerului ∫i cei care se ocupau erau e∫alon doi ∫i trei. Profesorii erau diminea˛a ocupa˛i la spitale, vizite, opera˛ii. Veneau dou„ ore ∫i semnau ce li se punea, dup„ care se Óntorceau Ónapoi la clinic„. ™i Ón felul acesta, Ónainte de 1989, criza Ón s„n„tate a Ónceput

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 10/23.II.2006 Ón anii 1980. Eu am lucrat 19 ani Ón Ónv„˛„m‚ntul postuniversitar ∫i am asistat la degringolada ∫i perturb„rile care au ap„rut Ón sistemul de s„n„tate rom‚nesc Ónc„ Ónainte de 1980.

Eu consider c„ acest pachet de legi este un program foarte ambi˛ios pe care ∫i l-a asumat Ministerul S„n„t„˛ii ∫i care Ó∫i propune, pentru prima dat„, s„ rezolve Óntr-un mod sistemic problemele care ˛in de asisten˛a medical„ Ón Rom‚nia, aceasta Ónsemn‚nd de la Casa de Asigur„ri la spitale, de la asisten˛a primar„ la asisten˛a de specialitate ∫i, Ón sf‚r∫it, toate cele 17 puncte care constituie pachetul de legi. Sigur, ambi˛ia este foarte mare ∫i ministerul a avut grij„ s„ trimit„ la fiecare lege, pe care a discutat-o ∫i ne-a pus-o Ón fa˛„, s„ fac„ trimiteri la legisla˛ia european„ ∫i la recomand„rile europene.

14 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 10/23.II.2006

V„ mul˛umesc.

Grupul P.R.M. ∫i-a epuizat timpul.

La microfon, domnul senator Marius Marinescu din partea Alian˛ei P.N.L.—P.D.

Urmeaz„ domnul senator Angel TÓlv„r.

## **Domnul Marius Marinescu:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Stima˛i colegi,

Alian˛a P.N.L.—P.D. Ón Programul de guvernare are un capitol distinct cu privire la lupta anticorup˛ie. Domnul pre∫edinte Traian B„sescu a declarat toleran˛„ zero corup˛iei. ™i eu, Ón calitatea mea de senator, Ónc„ de la Ónceputul mandatului, m-am al„turat luptei anticorup˛ie.

Domnul pre∫edinte Traian B„sescu declara c„ trebuie verificate toate actele normative date de Guvern Ón ultimii 10 ani cu privire la favorizarea unor grupuri de interese. Œn acest sens, al„turi de aproximativ sau mai exact de 50 de senatori ai Coali˛iei, avem o ini˛iativ„ de a Ónfiin˛a o comisie de anchet„ parlamentar„ cu privire la suspiciunile din ultimii 10 ani referitoare la tranzac˛iile cu banul public. ™i ne-am referit mai exact la privatiz„ri, achizi˛ii publice, ajutoare de stat, scutiri de la plata impozitelor, garan˛ii date de stat Ón favoarea unor grupuri de interese, acte normative emise Ón favoarea unor grupuri de interese.

Pe de alt„ parte, voi depune o ini˛iativ„ legislativ„ Ón vederea modific„rii Legii nr. 161/2003 cu privire la incompatibilit„˛i. ™i aici, am spus c„ demnitarii care particip„ la luarea unor decizii sau semneaz„ acte juridice Ón favoarea lor sau a rudelor de p‚n„ la gradul al treilea s„ nu mai aib„ posibilitatea s„ fac„ acest lucru. Este Ón programul nostru de guvernare.

Vreau s„ v„ spun c„ lupta mea anticorup˛ie ∫i-a dovedit eficien˛a. Sunt nenum„rate Óncerc„ri de a m„ intimida. ™i a∫ vrea s„ v„ amintesc faptul c„ anul trecut, Ón var„, mi s-a spart biroul parlamentar ∫i din 3 calculatoare care erau Ón biroul meu s-a furat doar calculatorul meu cu baza de date pe care o aveam.

Cu pu˛in timp Ón urm„, m-am trezit c„ un jurnalist neprofesionist de la îJurnalul Na˛ional“ — un ziar pe care Ól respect ∫i am toat„ considera˛ia, fiindc„ a fost de multe ori obiectiv vizavi de activitatea mea parlamentar„ — s-a apucat s„ m„ calomnieze, spun‚nd c„ imobilul Ón care locuiesc este proprietatea mea ∫i c„ nu l-am trecut Ón declara˛ia de avere.

Am cerut drept la replic„ ∫i am ar„tat c„ casa Ón care locuiesc este proprietatea socrilor, cu mult Ónainte de a fi eu Ón politic„, construit„ din 1938, ∫i nu puteam face o declara˛ie Ón fals s„ spun: îAceast„ cas„ Ón care locuiesc este casa mea“. A∫tept dreptul la replic„. Dac„ nu, Ól dau Ón judecat„ pe acest jurnalist.

Invit la microfon pe domnul senator Angel TÓlv„r, din partea Grupului social-democrat.

Ave˛i 6 minute la dispozi˛ie, timpul r„mas pentru Grupul P.S.D.

V„ mul˛umesc.

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Œn ultima perioad„ am asistat la o serie de declara˛ii ale unor Ónal˛i responsabili guvernamentali cu privire la proiectele ∫i strategiile de viitor ale Guvernului T„riceanu Ón domeniul educa˛iei.

Din p„cate, aceste lu„ri de pozi˛ie ilustreaz„ Ónc„ o dat„ Ón mod pregnant faptul c„ lipsa de viziune ∫i necunoa∫terea realit„˛ilor din sistem afecteaz„ Ón mod grav activitatea ∫i credibilitatea Guvernului Alian˛ei Ón domeniul educa˛iei.

Dac„ la finele anului 2004 sistemul de Ónv„˛„m‚nt rom‚nesc se afla Óntr-un amplu proces de modernizare ∫i de adaptare la realit„˛ile Uniunii Europene, anul 2005, venirea la guvernare a Alian˛ei D.A., a consemnat Ónt‚rzieri ∫i chiar sist„ri ale unor programe ce vizau informatizarea, reabilitarea ∫colilor, dezvoltarea Ónv„˛„m‚ntului rural, microbuze pentru transportul elevilor, mobilier ∫colar etc.

Acum, la peste un an de la investitur„, dup„ demisia unui ministru al educa˛iei, care a ales Óntre a avea curajul s„-∫i priveasc„ Ón ochi colegii ∫i respectarea promisiunilor legate de situa˛ia cadrelor didactice, Guvernul T„riceanu, prin vocea purt„torului s„u de cuv‚nt, declara Ón 3 februarie, Óntr-un briefing de pres„, c„ s-a luat decizia aloc„rii a 4 milioane de euro pentru achizi˛ionarea de materiale didactice Ón mediul urban. Tot purt„torul de cuv‚nt explica faptul c„: îM„sura a fost propus„ de Ministerul Educa˛iei. Decizia a fost luat„ pentru c„ Ón ultimii ani majoritatea programelor de modernizare a dot„rilor au favorizat mediul rural, l„s‚nd la o parte ∫colile din mediul urban“.

Realiz‚nd gafa f„cut„, reprezentan˛ii Guvernului ∫i-au mai nuan˛at exprimarea, incluz‚nd — la nivel declarativ, este adev„rat — ∫i Ónv„˛„m‚ntul rural Ón lu„rile de pozi˛ie pe tema educa˛iei. Asta Ón condi˛iile Ón care principalele probleme Ón Ónv„˛„m‚ntul preuniversitar se manifest„ cu intensitate tocmai Ón aceast„ zon„: abandonul ∫colar, lipsa de cadre de specialitate, infrastructura Óntr-un proces de degradare continu„, Ónt‚rzieri Ón plata salariilor

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 10/23.II.2006 cadrelor didactice, abandonarea unor programe ini˛iate Ón guvernarea trecut„.

V„ rog s„ v„ apropia˛i s„ Óncheia˛i. Timpul a expirat.

Mai am nevoie de un minut ∫i jum„tate, domnule pre∫edinte.

Un minut s„ Óncheia˛i. V„ rog, domnule senator.

## **Domnul Angel TÓlv„r:**

## V„ mul˛umesc.

Andreia∫u. Cei 22 de copii din satul R„chita∫u care urmeaz„ cursurile claselor I—IV nu beneficiaz„ de condi˛ii bune de Ónv„˛„m‚nt. Aici, Ón urma adreselor primite de la Inspectoratul ™colar Vrancea, consiliul local a trecut la demolarea ∫colii ∫i a eliberat terenul de moloz pentru a putea Óncepe lucr„rile de construc˛ie, dar din luna martie a anului 2005 p‚n„ Ón prezent nu s-a f„cut nimic. Cei 22 de copii Ónva˛„ actualmente Óntr-o camer„ dintr-o cas„ particular„, unde nu sunt condi˛ii adecvate desf„∫ur„rii activit„˛ii ∫colare.

Str„oane. La cele 4 ∫coli din comun„ nu s-au efectuat nici un fel de investi˛ii, acestea necesit‚nd repara˛ii ∫i renov„ri urgente.

Exemplele pot continua, mai am Ónc„ 16 situa˛ii pe care doream s„ vi le prezint.

Voi Óncheia Óns„, spun‚nd c„ iat„ de ce, stima˛i colegi, sunt sigur c„ al„turi de mine ve˛i fi de acord c„ prigoana politic„ nu ˛ine loc de reabilitare a ∫colilor, dispre˛uirea institu˛iilor statului nu ˛ine loc de ∫coli ∫i de gr„dini˛e salubre, iar circul politic permanent care se face Ón aceast„ ˛ar„ de peste un an nu reprezint„ solu˛ia rezolv„rii unor probleme de genul celor pe care le-am adus Ón aten˛ia dumneavoastr„.

Iar cei care nu Ón˛eleg acest lucru vor avea pe con∫tiin˛„ soarta ∫i viitorul a sute de mii de copii, p„rin˛i ∫i dasc„li din satele Rom‚niei, Rom‚niei c„reia cei care conduc ˛ara i-au cerut votul, f„c‚nd mii de promisiuni, dar pe care le-au uitat Óndat„ ce au ajuns la putere. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc. Œncheiem declara˛iile politice aici.

Trecem la partea a doua: Óntreb„ri, interpel„ri. O invit pe doamna senator Verginia ™erb„nescu.

V„ rog, doamna senator, pofti˛i la microfon. Ave˛i o Óntrebare care se adreseaz„ Agen˛iei Na˛ionale pentru Sport. Dar v„ rug„m pu˛in mai repede, dac„ este posibil. V„ mul˛umesc. Ave˛i cuv‚ntul.

## **Doamna Verginia ™erb„nescu:**

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Am o Óntrebare adresat„ domnului Gheorghe Florian, pre∫edintele Agen˛iei Na˛ionale pentru Sport.

Av‚nd Ón vedere faptul c„ de c‚˛iva ani de zile activitatea Direc˛iei de Sport a Jude˛ului Buz„u este dominat„ de o serie de ilegalit„˛i, mascate din r„sputeri de fosta conducere a acestei institu˛ii, c„ sunt de notorietate printre iubitorii sportului buzoian f„r„delegile legate de:

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 10/23.II.2006 — modul Ón care s-au Óncheiat contractele de Ónchiriere a spa˛iilor apar˛in‚nd direc˛iei de sport jude˛ene, f„r„ respectarea prevederilor anexei nr. 1 din Ordinul nr. 148/2003, inclusiv a terenurilor disponibile temporar, aflate Ón patrimoniul Agen˛iei Na˛ionale de Sport;

— modul Ón care s-au efectuat achizi˛iile;

— modul Ón care s-au Óncheiat contractele de publicitate de c„tre direc˛ia de sport jude˛ean„,

∫i, nu Ón ultimul r‚nd, faptul c„ cei care au condus direc˛ia au manifestat indiferen˛„ Ón ceea ce prive∫te starea de degradare alarmant„ Ón care a ajuns singura baz„ aflat„ Ón administrarea direc˛iei de sport jude˛ene, ∫i anume Sala Sporturilor îRomeo Iamandi“,

v„ Óntreb ce m„suri a˛i dispus ∫i dac„ nu crede˛i c„ ar fi necesar„ declan∫area Ón regim de urgen˛„ a unui control pe marginea îperforman˛elor“ manageriale din perioada 2001—2005 ale institu˛iei mai sus amintite.

Pe marginea chestiunilor respective solicit r„spuns oral ∫i scris.

Senator de Buz„u, Verginia ™erb„nescu.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

V„ mul˛umesc.

Invit la microfon pe domnul senator Ion Moraru, cu dou„ Óntreb„ri adresate Ministerului Finan˛elor Publice ∫i Ministerului Muncii, Protec˛iei Sociale ∫i Familiei.

Domnul senator Ungureanu este absent, Ón˛eleg. Urmeaz„ domnul senator Funar.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Prima Óntrebare este adresat„ domnului Sebastian Vl„descu, ministrul finan˛elor publice.

Una dintre m„surile de relaxare fiscal„ ale actualului Guvern — prin care de fapt au fost introduse ∫i vor fi introduse noi taxe ∫i impozite — o reprezint„ introducerea Ón anul 2005 a impozitului pe venitul din transferul propriet„˛ilor imobiliare din patrimoniul personal.

V„ rog s„ ne comunica˛i valoarea total„ a sumelor percepute de la popula˛ie prin acest impozit Ón anul 2005, precum ∫i valoarea estimat„ a fi perceput„ Ón anul 2006.

Solicit r„spuns scris ∫i oral.

A doua Óntrebare este adresat„ domnului Gheorghe Barbu, ministrul muncii, solidarit„˛ii sociale ∫i familiei.

V„ rug„m s„ ne comunica˛i situa˛ia persoanelor angajate Ón prezent cu contract de munc„ la cabinetele demnitarilor din administra˛ia public„ central„, potrivit Ordonan˛ei Guvernului nr. 32/1998, cu modific„rile ulterioare, defalcat pe fiecare institu˛ie public„, cu indicarea numelui, prenumelui ∫i func˛iei persoanei respective.

De asemenea, solicit r„spuns scris ∫i oral. V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc foarte mult.

Invit la microfon pe domnul senator Gheorghe Funar, din partea Grupului parlamentar Rom‚nia Mare. Urmeaz„ domnul senator Gabriel Simionescu.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Am o interpelare adresat„ primului-ministru C„lin Constantin Anton Popescu-T„riceanu.

Contrar Programului de guvernare 2005—2008, Ón anul trecut a avut loc o sc„dere a ritmului de dezvoltare economic„ a Rom‚niei. Aceast„ tendin˛„ va continua, cu siguran˛„, ∫i Ón anul 2006.

V„ solicit s„-mi comunica˛i de ce ∫i prin ce mijloace a˛i ac˛ionat ∫i ve˛i ac˛iona pentru sc„derea ritmului de cre∫tere economic„ a Rom‚niei.

Mai am, domnule pre∫edinte, dou„ Óntreb„ri, una adresat„ aceluia∫i premier...

Fi˛i atent! V„ dau voie s„ le pune˛i acum, dar re˛ine˛i: respecta˛i Óntocmai cutuma.

Am mers pe Óntreb„ri... Dumneavoastr„ v-a˛i dus la interpel„ri. Nu a prezentat nimeni nici o interpelare p‚n„ la ora actual„. Dar acum pune˛i ∫i cele dou„ Óntreb„ri, fiindc„ sunte˛i la microfon.

Œmi cer scuze, domnule pre∫edinte.

V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

Am o Óntrebare adresat„ aceluia∫i premier.

V„ rog s„-mi comunica˛i care au fost ordonan˛ele de urgen˛„ ale Guvernului ∫i proiectele de lege aprobate de Guvern Ón anul 2005 care au favorizat unele grupuri de interese ∫i care sunt aceste grupuri.

A doua Óntrebare este adresat„ ministrului educa˛iei, domnul profesor Mihail H„rd„u.

Contrar Programului de guvernare, ∫i Ón anul trecut a crescut analfabetismul Ón Rom‚nia. V„ solicit s„-mi comunica˛i care a fost num„rul analfabe˛ilor Ón ˛ara noastr„ la sf‚r∫itul anului trecut, din care pe fiecare jude˛ Ón parte.

V„ mul˛umesc.

Solicit r„spunsul scris ∫i oral.

Mul˛umesc.

Œl invit pe domnul senator Simionescu Gabriel, pentru o Óntrebare adresat„ Ministerului Economiei ∫i Comer˛ului ∫i A.V.A.S.

Urmeaz„ domnul senator Ilie Petrescu. Microfonul nr. 3.

Con˛inutul Óntreb„rii mele este urm„torul.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 10/23.II.2006 V„ rug„m s„ ne comunica˛i dac„ s-a analizat ∫i, dac„ da, care sunt concluziile controlului asupra modului Ón care au fost Óndeplinite obliga˛iile contractuale postprivatizare pentru S.C. îLaminorul“ — S.A. Br„ila.

V„ mul˛umesc.

Domnul senator Ilie Petrescu. Microfonul nr. 1.

Urmeaz„ domnul senator Otilian Neagoe.

Am dou„ Óntreb„ri, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, una adresat„ domnului ministru al s„n„t„˛ii Eugen Nicol„escu.

Œn municipiul Motru din jude˛ul Gorj, Societatea Comercial„ îUzina de Agent Termic ∫i Alimentare cu Ap„“ — S.A. Motru asigur„ un minimum de condi˛ii sociale pentru popula˛ia municipiului, prin furnizarea apei potabile ∫i a agentului termic. Aceste servicii sunt prestate ∫i pentru unit„˛ile de s„n„tate Motru. Pentru presta˛ia efectuat„, unit„˛ile respective au mari restan˛e privind achitarea contravalorii acestor servicii.

Dup„ mai multe Óntreb„ri pe care le-am adresat ministerului, Ól rog pe domnul ministru s„ rezolve problema datoriilor Spitalului Motru c„tre Societatea Comercial„ îUzina de Agent Termic ∫i Alimentare cu Ap„“ — S.A. Motru.

Solicit r„spuns scris ∫i oral.

A doua Óntrebare este adresat„ domnului ministru Sebastian Vl„descu, tot Ón leg„tur„ cu agentul termic Motru, unde ∫i ∫coala, ∫i s„n„tatea, ∫i subven˛ia care este dat„ c„tre popula˛ie... Œl rog pe domnul ministru s„ ac˛ioneze pentru promisiunea de 6 miliarde lei vechi c„tre S.C. îUzina de Agent Termic ∫i Alimentare cu Ap„“ — S.A. Motru.

Vreau s„ fac Ón interven˛ia mea apelul, pentru c„ din data de 13 februarie, de ast„zi, uzina nu mai are bani pentru procurarea combustibilului.

Solicit r„spuns scris ∫i oral. Senator Ilie Petrescu.

Mul˛umesc foarte mult.

Fac o precizare. Sunt pre∫edinte, ∫i nu pre∫edinte de ∫edin˛„.

Pre∫edinte.

Pre∫edinte, nu pre∫edinte de ∫edin˛„. C‚nd un vicepre∫edinte Ómi ˛ine locul, el este pre∫edinte de ∫edin˛„.

Da, domnule pre∫edinte, ∫tiu treaba asta.

Are cuv‚ntul domnul senator Otilian Neagoe. Urmeaz„ domnul senator Iorga Nicolae. Microfonul nr. 3.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Am o Óntrebare adresat„ domnului Vasile Blaga, ministrul administra˛iei ∫i internelor.

Primarul municipiului S„cele, jude˛ul Bra∫ov, Vasile La˛a, se afl„ Ón arest de peste 7 luni, fiind prins Ón flagrant pentru luare de mit„. Trebuie s„ preciz„m ∫i faptul c„ Ón anul 2004, dup„ alegerile locale, Vasila La˛a a fost condamnat la 2 ani Ónchisoare, cu suspendarea efectu„rii pedepsei pe o perioad„ de 4 ani.

V„ solicit„m, domnule ministru Vasile Blaga, o analiz„ ∫i un punct de vedere Ón leg„tur„ cu situa˛ia excep˛ional„ de la S„cele, jude˛ul Bra∫ov.

Solicit r„spuns scris ∫i oral.

Mul˛umesc foarte mult.

Domnul senator Iorga Nicolae, Grupul parlamentar Rom‚nia Mare.

Urmeaz„ domnul senator Petre Daea.

## Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Am o Óntrebare adresat„ domnului prim-ministru C„lin Constantin Anton Popescu-T„riceanu.

Œn jude˛ul Bra∫ov sunt dou„ mari unit„˛i economice care trag s„ moar„. Este vorba de uzina îTractorul“ ∫i de îNitramonia“ F„g„ra∫, fostul combinat chimic.

Œl rog pe domnul prim-ministru s„-mi comunice Ón regim de urgen˛„ ce m„suri s-a Óncercat a se lua sau s-au luat pentru revitalizarea acestor dou„ societ„˛i, Ón ce stadiu sunt ele ∫i ce m„suri are de g‚nd s„ ia Guvernul Ón continuare.

V„ mul˛umesc.

Solicit r„spuns Ón scris ∫i oral.

Mul˛umesc.

Are cuv‚ntul domnul senator Daea Petre, cu o Óntrebare.

Urmeaz„ domnul senator Sever ™ter, cu o interpelare.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte al Senatului. Œntrebarea mea se adreseaz„ domnului Gheorghe Flutur, ministrul agriculturii, p„durilor ∫i dezvolt„rii rurale.

Cu respectul cuvenit, v„ adresez, domnule ministru, urm„toarea Óntrebare. Care este starea de vegeta˛ie la culturile Óns„m‚n˛ate Ón toamn„, pe total ˛ar„ ∫i pe fiecare jude˛ Ón parte?

Solicit r„spuns scris ∫i oral.

V„ mul˛umesc.

18 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 10/23.II.2006

Mul˛umesc foarte mult.

Invit pe domnul senator Sever ™ter, din partea Grupului social-democrat.

Urmeaz„ domnul senator Carol Dina.

Interpelare adresat„ domnului ministru Mihail H„rd„u. Obiectul interpel„rii.

Tot mai multe cadre didactice din jude˛ul Satu Mare ∫i-au exprimat nemul˛umirea fa˛„ de modul Ón care s-a f„cut diferen˛ierea pe zone geografice ∫i localit„˛i a indemniza˛iei ce se acord„ personalului didactic calificat, Ón temeiul Hot„r‚rii Guvernului nr. 167 din 20 februarie 2002. Se apreciaz„ c„ diferen˛ierea s-a f„cut arbitrar, f„r„ a se avea Ón vedere criterii obiective, bazate pe situa˛ia real„ din teren.

Astfel, Ón anexa care prive∫te jude˛ul Satu Mare este inclus„ Ón zona a IV-a localitatea Aliceni, cu un procent de 50%, iar localitatea C„m„rzana este trecut„ Ón zona a VIII-a, cu un procent de 18%.

™coala Aliceni are doar clasele I—IV, circa 30 de elevi, pe c‚nd ™coala C„m„rzana are peste 250 de elevi Ón clasele I—VIII ∫i clasele IX—X de arte ∫i meserii, precum ∫i alte ∫coli cu clasele I—IV pe dealurile Grui ∫i, respectiv, V‚r∫or.

Localitatea C„m„rzana, comparativ cu Aliceni, se afl„ la o distan˛„ mai mare, de peste 70 km, de municipiul Satu Mare, la frontiera cu Ucraina, pe un teren foarte accidentat, cu casele dispersate pe versan˛ii Mun˛ilor Oa∫ului, f„c‚nd extrem de dificil„ deplasarea cadrelor didactice la domiciliul elevilor.

Anexa con˛ine o serie de anomalii. Œn primele 3 zone nu figureaz„ nici o localitate, de∫i unele au o situa˛ie extrem de dificil„, cum ar fi: Orb„u, Soconzel, Lelei, M„riu∫, V‚r∫or, Sechere∫a, Cu˛a, St‚na ∫i altele. T‚r∫ol˛ ∫i Gher˛a Mic„, situate pe drumuri jude˛ene asfaltate, figureaz„ Ón zona a VIII-a, al„turi de Chilia, Medie∫-Vii, Hotoan...

Aten˛ie, c„ m‚nca˛i timpul Óntregului grup! Dac„ ne citi˛i acum 4 pagini...

...∫i altele care nu au nici m„car drumuri pietruite.

V„ rog.

Pe fondul acestor abera˛ii, sunt mari greut„˛i Ón stabilirea cadrelor didactice ∫i Ón special a celor tinere Ón aceste localit„˛i, neav‚nd motiva˛ia salarial„ care s„ le determine s„ lucreze la asemenea ∫coli, cu impact puternic asupra procesului instructiv-educativ.

Fa˛„ de acestea, v„ rog s„ reanaliza˛i situa˛ia, s„ Óntreprinde˛i m„surile necesare pentru modificarea anexei jude˛ului Satu Mare la Hot„r‚rea Guvernului nr. 167/2002

pe criterii obiective, care s„ asigure o diferen˛iere real„, m„suri care s„-mi fie comunicate scris ∫i oral. Mul˛umesc.

Mul˛umesc foarte mult.

Dau cuv‚ntul domnului senator Carol Dina, din partea Grupului parlamentar P.R.M.

Urmeaz„ domnul senator Neculai Apostol.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Am o interpelare adresat„ domnului Vasile Blaga, ministrul administra˛iei ∫i internelor.

Domnule ministru,

V„ aduc la cuno∫tin˛„ c„ am fost sesizat la Biroul senatorial Gala˛i de c„tre unii consilieri ai Consiliului Local din Comuna Barcea, jude˛ul Gala˛i, legat de o serie de ilegalit„˛i comise de organele locale.

V„ rog, domnule ministru, s„ dispune˛i verificarea aspectelor semnalate Ón scrisoarea anexat„, iar cu privire la m„surile stabilite solicit r„spuns scris.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul domnului senator Neculai Apostol. Urmeaz„ domnul senator Radu C„t„lin Mardare.

Interpelarea este adresat„ domnului Gheorghe Barbu, ministrul muncii, solidarit„˛ii sociale ∫i familiei.

P‚n„ la 31 decembrie 2005, indemniza˛ia lunar„ pentru cre∫terea copilului Ón v‚rst„ de p‚n„ la 2 ani sau, Ón cazul copilului cu handicap, p‚n„ la 3 ani, s-a pl„tit Ón baza Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii ∫i alte drepturi de asigur„ri sociale.

Œncep‚nd cu data de 1 ianuarie 2006, actele normative aplicabile Ón aceast„ materie, respectiv Ordonan˛ele de urgen˛„ ale Guvernului nr. 6/2005 ∫i nr. 148/2005 privind sus˛inerea familiei Ón vederea cre∫terii copilului ∫i Hot„r‚rea Guvernului nr. 1825/2005 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 148/2005, nu au Ón vedere plata indemniza˛iilor lunare pentru familiile care au copii gemeni Ón v‚rst„ de p‚n„ la 2 ani sau, Ón cazul copiilor cu handicap, de p‚n„ la 3 ani.

Fiind vorba de un drept legal c‚∫tigat, de care familiile cu gemeni au beneficiat o perioad„ de timp, apare ca un nonsens juridic Óncetarea pl„˛ii acestei indemniza˛ii lunare, un tratament discriminatoriu care lezeaz„ interesele celor tineri, p„rin˛i ∫i copii.

Œndreptarea acestei flagrante nedrept„˛i va demonstra c„ Rom‚nia ∫i Guvernul s„u sus˛in cu adev„rat toate familiile, inclusiv pe cele care au copii gemeni, Ón vederea cre∫terii ∫i educ„rii lor.

V„ mul˛umesc.

Senator independent de Ia∫i, Neculai Apostol.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 10/23.II.2006

Mul˛umesc. Œl invit pe domnul senator Radu C„t„lin Mardare, din partea Grupului parlamentar P.S.D.

Urmeaz„ domnul senator Ilie Petrescu.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Interpelarea este adresat„ domnului Vasile Blaga, ministrul administra˛iei ∫i internelor.

Œn perioada aprilie—august 2005 mai multe localit„˛i din jude˛ul Bac„u au fost afectate de ploi abundente, care au dus la producerea de inunda˛ii. Prin Hot„r‚rea Guvernului nr. 1512/2005, publicat„ Ón îMonitorul Oficial“, au fost declarate ca zone calamitate 59 de comune din cele afectate de inunda˛ii.

Consiliul Jude˛ean Bac„u nu a fost consultat la elaborarea acestei hot„r‚ri de Guvern, iar Ón actul normativ men˛ionat nu apar nominalizate toate localit„˛ile din jude˛ul Bac„u Ón care s-au produs calamit„˛i.

Prin Ordonan˛a nr. 12/2006 se prevede posibilitatea de finan˛are cu fonduri comunitare prin Programul SAPARD numai pentru localit„˛ile cuprinse Ón anexa nr. 1 la Hot„r‚rea de Guvern nr. 1512/2005, cu grad de afectare mai mare de 5%. Œn aceste condi˛ii, multe dintre proiectele depuse ∫i declarate eligibile nu pot fi finan˛ate, ca urmare a faptului c„ nu se reg„sesc Ón anexa cu localit„˛ile afectate.

Pentru a beneficia de fonduri SAPARD pentru executarea repara˛iilor la obiectivele de investi˛ii deja executate ∫i afectate de inunda˛ii ∫i pentru accesarea de fonduri din cele redistribuite c„tre M„sura 2.1 din program, se impune completarea anexei nr. 1 la Hot„r‚rea de Guvern 1512/2005. Localit„˛ile fiind Ón num„r de 13, nu le mai dau citire.

Rog pe domnul ministru s„ dispun„ Ón cel mai scurt timp analiza ∫i solu˛ionarea acestei probleme.

V„ mul˛umesc.

Solicit r„spuns scris ∫i oral.

Mul˛umesc foarte mult.

Invit pe domnul senator Ilie Petrescu, pentru o interpelare adresat„ Ministerului S„n„t„˛ii.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Interpelarea mea este adresat„ Ministerului S„n„t„˛ii, domnului ministru Eugen Nicol„escu.

Œn interpelarea mea, v„ aduc la cuno∫tin˛„ unele aspecte din activitatea Direc˛iei de S„n„tate din Jude˛ul Gorj.

Cet„˛enii din municipiul T‚rgu-Jiu ∫i din jude˛ul Gorj s-au adresat consilierilor municipali P.R.M. din municipiul T‚rgu-Jiu, precum ∫i mie personal, asupra st„rii dezastruoase din spitalele jude˛ului Gorj ∫i Ón special din Spitalul Jude˛ean T‚rgu-Jiu. Este vorba despre lipsa medicamentelor, seringilor ∫i a faptului c„ holurile

Spitalului Jude˛ean Gorj sunt blocate de aparatur„ medical„ nemontat„ de foarte mult timp.

Consilierii municipali Lemnaru Constantin, Pigulea Gheorghe, Greculescu Lumini˛a ∫i Predescu Nicolae au cerut o analiz„ a acestei situa˛ii ∫i demiterea directorului Direc˛iei de S„n„tate a Jude˛ului Gorj, domnul Aristic„ Moro∫anu. Drept r„spuns, domnul Aristic„ Moro∫anu a proferat injurii, insulte ∫i calomnii la adresa consilierilor municipali ai P.R.M. mai sus aminti˛i la posturile de radio îOmega“, îAcces“, precum ∫i Ón presa local„, numindu-i javre, jigodii, dul„i.

V„ Óntreb, domnule ministru: mai pute˛i men˛ine Óntr-o func˛ie at‚t de important„ pentru jude˛ul Gorj pe domnul Aristic„ Moro∫anu, care face mari deservicii cet„˛enilor din jude˛ul Gorj?

Œn calitatea mea de senator de Gorj, de la Ónalta tribun„ a Senatului Rom‚niei, v„ cer, domnule ministru, destituirea din func˛ia de director a Direc˛iei de S„n„tate a Jude˛ului Gorj a domnului Aristic„ Moro∫anu.

Solicit r„spuns scris ∫i oral.

Senator de Gorj, Ilie Petrescu.

Destituirea poate s„ fie numai scris„.

Poate.

Invit la microfon pe domnul senator Ion V„rg„u, Grupul Partidului Social Democrat.

V„ rog, pe scurt. Microfonul nr. 3.

Domnule pre∫edinte,

V„ mul˛umesc.

Interpelarea este adresat„ domnului ministru Vasile Blaga.

Regulamentul de aplicare a Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 195/2002 privind circula˛ia pe drumurile publice prevede, la art. 231 lit. b), re˛inerea permisului auto atunci c‚nd se constat„ defec˛iuni tehnice grave la sistemul de fr‚nare sau la mecanismul de direc˛ie. Tot mai mul˛i ∫oferi profesioni∫ti acuz„ faptul c„ nu Óntotdeauna sunt r„spunz„tori direct de aceste defec˛iuni; ele pot ap„rea pe durata deplas„rii.

Av‚nd Ón vedere nemul˛umirile conduc„torilor auto, v„ rog s„ analiza˛i oportunitatea modific„rii acestui articol, Ón sensul suspend„rii doar a certificatului de Ónmatriculare. Solicit r„spuns scris ∫i oral.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Invit pe doamna senator Verginia Vedina∫, din partea Grupului Rom‚nia Mare, cu o interpelare adresat„ domnului prim-ministru ∫i urmeaz„ domnul senator Otilian Neagoe.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 10/23.II.2006

Da, v„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Interpelarea mea vizeaz„ modul de aplicare a Legii nr. 247/2005 privind a∫a-zisa reform„ Ón domeniul propriet„˛ii ∫i al justi˛iei ∫i se refer„ cu prec„dere la retroced„rile care se fac Ón jude˛ul Bihor ∫i care privesc sediile unor institu˛ii publice, unor institu˛ii de Ónv„˛„m‚nt sau institu˛ii sanitare.

Œn prezent, Ón jude˛ul Bihor peste 40 de unit„˛i ∫colare sunt revendicate, o mare parte dintre acestea Ó∫i desf„∫oar„ activitatea Ón sedii care au fost deja retrocedate, unele se afl„ Ón curs de retrocedare. Din analiza care s-a f„cut de c„tre responsabilii jude˛ului, rezult„ cu claritate c„ Ón foarte scurt timp doar c‚teva din institu˛iile de Ónv„˛„m‚nt din jude˛ vor mai avea sedii proprii Ón care s„-∫i desf„∫oare activitatea.

Av‚nd Ón vedere aceast„ situa˛ie, v„ rug„m, domnule prim-ministru, s„ ne r„spunde˛i la urm„toarele Óntreb„ri.

C‚te imobile din jude˛ul Bihor Ón care se afl„ ori s-au aflat institu˛ii de Ónv„˛„m‚nt vor fi sau au fost deja retrocedate ∫i care sunt acestea? Cine sunt autorii cererilor de retrocedare ∫i beneficiarii acestor retroced„ri? Unde vor func˛iona Ón viitor institu˛iile de Ónv„˛„m‚nt ∫i celelalte institu˛ii unde se desf„∫oar„ servicii publice importante pentru comunitate? Care este cuantumul fondurilor financiare care vor trebui alocate de la bugetul de stat pentru asigurarea spa˛iilor necesare procesului de Ónv„˛„m‚nt Ón condi˛iile retroced„rii unor imobile care au Ón prezent o asemenea destina˛ie?

- A∫tept r„spuns scris ∫i oral.

- V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Ultima interpelare, domnul senator Otilian Neagoe, Grupul Partidului Social Democrat.

Interpelarea este adresat„ doamnei Monica Macovei, ministrul justi˛iei.

C„m„t„ria a f„cut multe victime printre cet„˛enii rom‚ni Ón perioada tranzi˛iei. Schema escrocheriei, prin care amatori de Ómprumuturi de chilipir sau cei care Ói gireaz„ ajung s„ fie evacua˛i din propriile locuin˛e, este c‚t se poate de simpl„. Se bazeaz„, Ón principal, pe lipsa unei legi care s„ reglementeze riguros acest domeniu ∫i pe s„r„cia ∫i credibilitatea oamenilor.

Œn ultimii ani au fost mai multe Óncerc„ri pentru adoptarea unei legi a cametei, dar, din p„cate, f„r„ nici un rezultat. Œn anul 2005 s-a f„cut un nou demers, de aceast„ dat„ de c„tre Parchetul de pe l‚ng„ Curtea de Apel Bra∫ov, care s-a adresat Ón acest sens Ministerului Justi˛iei cu o propunere legislativ„.

Pentru c„ victimele c„m„tarilor se Ónmul˛esc Ón continuare, consider„m c„ se impune cu prioritate instituirea unor reglement„ri stricte asupra Ómprumuturilor de bani Óntre persoane fizice, pentru a sanc˛iona faptele care se Ónscriu Ón zona escrocheriei. Are Ministerul Justi˛iei o strategie de urgen˛„ pentru rezolvarea acestei probleme?

Solicit r„spuns scris ∫i oral. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc foarte mult.

Trecem la r„spunsuri.

S„ Óncepem cu doamna secretar de stat Katalin Kibedi.

Doamna secretar de stat, domnului Ioan Talpe∫. Nu este prezent. V„ rog s„-i transmite˛i r„spunsul scris.

Acela∫i lucru domnului Claudiu T„n„sescu.

Ave˛i de r„spuns, practic, domnului Mihai Ungheanu de la P.R.M., legat de Óntrebarea privind cet„˛enia rom‚n„ a domnului Tudor Eliad.

V„ ascult„m.

## **Doamna Kibedi Katalin Barbara** _— secretar de stat Ón_

## _Ministerul Justi˛iei_ **:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Voi Óncerca s„ r„spund punctual, prin istoricul pe care l-a parcurs cererea pe care a depus-o.

™i anume s-a depus la Biroul cet„˛eniei cererea formulat„ de c„tre Tudor Eliad, Ónregistrat„ cu nr. 630 din 15 septembrie 2004. La 19 ianuarie 2005 s-a luat Ón examinare cererea petentului, s-a constatat c„ acesta nu posed„ acte suficiente ∫i s-a cerut completarea dosarului cu dovada existen˛ei mijloacelor legale de Óntre˛inere.

Av‚nd Ón vedere c„ p‚n„ la termenul solicitat nu s-au depus aceste acte, Ón ∫edin˛a din 18 mai 2005 comisia din nou a solicitat depunerea dovezii existen˛ei mijloacelor legale ∫i a revenit cu adresa nr. 1410 din 26 mai 2005.

La 15 iunie 2005 petentul s-a conformat solicit„rilor, astfel c„ la urm„toarea ∫edin˛„, din 16 iunie 2005, comisia a avizat pozitiv cererea. Av‚nd Ón vedere c„ erau Óntrunite toate condi˛iile, s-a Óntocmit proiectul de hot„r‚re de Guvern care se afl„ Ón prezent Ón faza de finalizare a procedurii de avizare. Punctual, ne-am interesat ∫i mai lipsesc dou„ avize de la autorit„˛ile publice competente.

Imediat ce se vor ob˛ine aceste avize, proiectul hot„r‚rii de Guvern va fi prezentat Guvernului pentru aprobare.

V„ mul˛umesc. V„ rog, dac„ sunt comentarii. Domnul Ungheanu, microfonul nr. 2.

V„ mul˛umesc de r„spuns.

Este extins, este util, dar e trist c„ s-a Ónt‚rziat destul de mult. Dumneavoastr„ motiva˛i prin faptul c„ nu a dat un r„spuns Ón leg„tur„ cu mijloacele de Óntre˛inere, ele exist„ la ora de fa˛„.

Am o Óntrebare privind o evaluare posibil„ a timpului Ón care se poate ajunge la formularea actului definitiv. Pute˛i estima?

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 10/23.II.2006

Da. Œn general, pentru ob˛inerea tuturor avizelor, am remarcat noi Ón decursul anului trecut, dureaz„ cam 3-4 luni. Aici, fiind vorba doar de dou„ avize, s„ sper„m c„ Ón cel mult o lun„ ∫i jum„tate, dou„ luni vom ob˛ine aceste avize.

Din p„cate, nu avem competen˛a de a urgenta, verific„rile f„c‚ndu-se pe persoan„ ∫i proiectele fiind Óntocmite pe zeci de persoane sau chiar sute de persoane. Din aceast„ cauz„, durata este mai mare.

## V„ mul˛umesc.

Am s„ v„ rog s„-mi da˛i ∫i r„spunsul scris ∫i, dac„ se va Ónt‚mpla s„ ajungem la o a∫teptare Óndelung„, vom reveni, pentru c„ vreau s„ v„ spun c„ este prea mult mister Ón leg„tur„ cu aceste redob‚ndiri de cet„˛enie.

Sunt ghi∫ee care func˛ioneaz„ c‚nd vor func˛ionarii din spate, dau r„spunsuri evazive — cu mine s-au purtat Ón acest fel — ∫i acolo e ceva de f„cut: dac„ e Ministerul Justi˛iei, s„ fac„ chiar justi˛ie transparent„ ∫i s„ se poarte cum trebuie cu solicitan˛ii. Acesta nu este un lucru de trecut cu vederea.

Eu v„ mul˛umesc pentru r„spuns. Doresc textul scris ∫i s„ mai vedem.

Privind componen˛a nominal„ a membrilor consiliilor de administra˛ie ∫i directorii generali ai spitalelor numi˛i dup„ data de 15 decembrie 2005, anex„m listele solicitate. Œn ceea ce prive∫te eventuala apartenen˛„ politic„ a acestor persoane, men˛ion„m c„ aceasta nu se poate preciza, din simplul motiv c„ nu a constituit un criteriu de eligibilitate. De asemenea, preciz„m c„ numele persoanelor Ón cauz„ au fost f„cute publice la data emiterii ordinelor de numire.

Dac„ Ómi permite˛i, nu citesc anexa care con˛ine peste 10 pagini, ci o voi da domnului senator.

Da, mul˛umesc. Domnul Funar, v„ rog.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Permite˛i o Óntrebare suplimentar„, ca s„ nu revin asupra acestui subiect.

Dac„ nu se cunoa∫te apartenen˛a politic„ a celor numi˛i, cum se face c„ ei au fost lua˛i numai de la P.D., P.N.L. ∫i U.D.M.R.? Cum de nu a˛i luat nici unul de la P.R.M., nici unul de la P.S.D.?

Este o Ónt‚mplare.

Mul˛umesc foarte mult. Mul˛umesc, doamna secretar de stat.

Doamna secretar de stat Lucia Ana Varga, Ministerul Mediului, este prezent„? Nu este.

V„ rog, domnule senator. Microfonul nr. 1.

Domnule pre∫edinte,

Am primit r„spunsul ∫i sunt mul˛umit. Nu mai e nevoie...

Nu mai e cazul. S-a r„spuns.

V„ mul˛umesc.

V„ rog, din partea Ministerului S„n„t„˛ii, domnul secretar de stat Székely. Rug„mintea este ca domnului Chelaru s„-i da˛i r„spunsul scris, fiind absent.

Ave˛i de r„spuns domnului Funar la o Óntrebare. V„ rog s„ da˛i r„spuns domnului Funar la Óntrebarea privind demiterile ∫i numirile pentru func˛iile de director de spitale ∫i de membri ai consiliilor de administra˛ie.

Ave˛i cuv‚ntul.

Ministerul S„n„t„˛ii nu ˛ine o eviden˛„ a apartenen˛ei politice a persoanelor care Óndeplinesc diferite func˛ii ∫i nu a fost un criteriu pentru alegerea lor.

A fost pur ∫i simplu o Ónt‚mplare.

V„ rog, domnul Septimiu Buza∫u, secretar de stat Ón Ministerul Transporturilor, ave˛i de r„spuns la 3 Óntreb„ri, dou„ Óntreb„ri domnului senator Ion Florescu, cu DN 66, DN 67, ∫i lui Ilie Petrescu, îblocurile din Gorj“.

V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

Nu e aici?

Domnul Florescu, microfonul nr. 4.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Domnul secretar de stat Buza∫u m-a contactat ∫i mi-a dat r„spunsul. A avut o urgen˛„ ∫i a promis r„spuns scris. Sunt mul˛umit de r„spunsul oral.

Mul˛umesc.

Domnul Ilie Petrescu, ave˛i cuv‚ntul. Microfonul nr. 1, v„ rog.

## **Domnul Székely Ervin Zoltán** _— secretar de stat Ón_

## _Ministerul S„n„t„˛ii_ **:**

Referitor la Óntrebarea dumneavoastr„ privind componen˛a nominal„ a membrilor consiliilor de administra˛ie ∫i directorii generali ai spitalelor numi˛i dup„ data de 15 decembrie 2005, v„ comunic„m urm„toarele.

Domnule pre∫edinte, aceea∫i situa˛ie. Am primit ∫i eu r„spunsul ∫i sunt mul˛umit de acesta.

Foarte frumos, a˛i f„cut o treab„ bun„. Domnul secretar de stat D„nu˛ Apetrei este?

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 10/23.II.2006

Da.

Microfonul nr. 9, v„ rog.

Ave˛i de r„spuns doamnei senator Doina Silistru, legat de memoriul Prim„riei Coste∫ti din jude˛ul Vaslui. V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

## **Domnul D„nu˛ Apetrei** _**—** secretar de stat Ón Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale_ **:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stimat„ doamn„ senator,

La Óntrebarea formulat„ de dumneavoastr„ ∫i Ónregistrat„ la Senat Ón data de 2 februarie 2006, v„ comunic„m urm„toarele.

Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale a transmis spre solu˛ionare Autorit„˛ii Na˛ionale pentru Restituirea Propriet„˛ilor, Ón termeni legali, memoriul la care face˛i referire Ón Óntrebarea dumneavoastr„. Datorit„ complexit„˛ii de fapt ∫i de drept a aspectelor semnalate Ón acest memoriu, institu˛ia respectiv„ a solicitat Ón termen legal unele l„muriri de la Prefectura Jude˛ului Vaslui, ∫i anume de la Comisia jude˛ean„ de aplicare a Legilor fondului funciar, Ón lipsa acestora fiind Ón imposibilitatea de a formula un r„spuns pertinent.

Imediat ce vom fi Ón posesia acestor informa˛ii solicitate, v„ vom comunica modul de solu˛ionare a memoriului respectiv.

V„ mul˛umim frumos.

Mul˛umesc foarte mult. V„ rog, doamna Doina Silistru.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Mul˛umit„ de r„spuns Ón m„sura Ón care pot fi mul˛umit„ de acesta.

Cred c„ Ón momentul Ón care Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale va avea toate datele o s„ primesc r„spunsul, cel care va fi Ónaintat comunei Coste∫ti celor 200 de ˛„rani care a∫teapt„ acest r„spuns sau chiar s„ fie trimis direct prim„riei.

Mul˛umesc.

Mul˛umesc foarte mult.

Domnul secretar de stat D„nu˛ Apetrei, domnului Petre Daea v„ rog s„-i da˛i r„spunsul Ón scris, v„ rog.

Da, domnule pre∫edinte.

™i considera˛i-o rezolvat„. V„ mul˛umesc foarte mult. Domnul secretar de stat Silviu Bian, v„ rog.

Prezent.

Mai am un r„spuns pentru domnul senator Ilie Petrescu, domnule pre∫edinte.

A∫a este. Mai ave˛i de un r„spuns pentru domnul senator Ilie Petrescu. îSAPARD-ul din jude˛ul Gorj“, da?

Da.

V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

Microfonul nr. 9, domnul secretar de stat D„nu˛ Apetrei.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Domnule senator Ilie Petrescu, la Óntrebarea formulat„ de dumneavoastr„ ∫i Ónregistrat„ la Senat Ón data de 2 februarie 2006, v„ comunic„m urm„toarele.

Œn jude˛ul Gorj au fost contractate p‚n„ Ón acest moment 89 de proiecte SAPARD pentru investi˛ii private, Ón m„surile private pe M„sura 1.1, 3.1 ∫i 3.4. Din totalul de 89 de proiecte, cele mai multe au vizat lucr„ri de modernizare a infrastructurii rurale, respectiv 58 de proiecte, reprezent‚nd un procent de 65%.

Astfel, au fost realizate 10 proiecte pentru modernizarea drumurilor comunale Ón localit„˛ile Clop∫orul, Ro∫ia de Amaradia, fi‚n˛„reni, Bumbe∫ti-Pi˛ic, Alimpe∫ti, Ciuperceni, B„l„ne∫ti, Jup‚ne∫ti, Negomir, Baia de Fier; alte 16 proiecte au fost contractate pentru executarea unor lucr„ri de Ónfiin˛are, modernizare ∫i extindere a sistemelor de alimentare cu ap„ Ón comunele Arcani, S„celu, C‚lnic, Dar, B„rb„te∫ti, Turburea, Crasna, Runcu, Schela, Prigoria, Polovragi, C„tunele, Glogova, Mu∫ete∫ti, Tismana ∫i Cru∫e˛. Totodat„ a fost contractat ∫i un proiect pentru modernizarea ∫i extinderea re˛elei de canalizare Ón comuna Dr„gu˛e∫ti.

Œn cadrul investi˛iilor private, ponderea cea mai mare o de˛in proiectele din M„sura 3.4 — îDezvoltarea ∫i diversificarea activit„˛ilor economice care produc activit„˛i multiple ∫i venituri alternative“, ∫i anume 30 de proiecte. Aceste proiecte au ca obiectiv Ónfiin˛area stupinelor, 17 proiecte, pensiuni agroturistice, 10 proiecte, ∫i ferme de cre∫tere a melcilor, 3 proiecte.

De asemenea, a fost contractat ∫i un proiect din cadrul M„surii 1.1, un proiect de mare valoare pentru modernizarea fabricii de lapte din Novaci.

V„ mul˛umesc frumos.

V„ rog s„ Ói Ónm‚na˛i ∫i r„spunsul Ón scris domnului senator.

Aproape toate comunele sunt Ón modernizare. Eu nu ∫tiu ce mai vrea domnul Petrescu!

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 10/23.II.2006

BineÓn˛eles, domnule pre∫edinte.

Aproape toate comunele sunt trecute la modernizare. Eu nu ∫tiu ce mai vrea domnul Petrescu.

V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

Jude˛ul este mare, avem 70 de comune. D‚nsul nu a spus dec‚t 20, p‚n„ la 70 mai sunt 50.

Data trecut„ a mai spus 20.

## Da, probabil.

Œntrebarea pe care a∫ vrea s„ o adresez este urm„toarea. C‚te sunt Ón derulare acolo, domnule ministru?

Œn derulare sunt o serie Óntreag„ de proiecte pe M„sura 2.1.

Asta voiam s„-mi spune˛i: ce avem pe anul 2006 ∫i pe mandatul dumneavoastr„, c„ vrem s„ facem ∫i noi o analiz„.

Am Ón˛eles perfect substratul Óntreb„rii dumneavoastr„. Cert este c„ totul ˛ine de primarii acelor comune care au proiecte Ón derulare pe M„sura 2.1 ∫i, Ón m„sura Ón care se vor mi∫ca, vor absorbi acei bani ∫i vor face lucrarea aferent„ proiectului depus pentru cet„˛enii comunei respective, iar dac„ nu, Ói vor pierde.

Œi pierde ∫i statul rom‚n, ∫i prim„ria respectiv„, din nefericire.

Mul˛umesc.

Domnul secretar de stat Silviu Bian, Ministerul Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei, v„ rog s„-i da˛i scris r„spunsul la Óntrebare domnului senator Ion Moraru.

**Domnul Silviu Bian** _— secretar de stat Ón Ministerul Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei, pre∫edinte al Agen˛iei Na˛ionale pentru Ocuparea For˛ei de Munc„_ **:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Referitor la interpelarea doamnei senator Doina Silistru cu privire la situa˛ia ∫omajului Ón jude˛ul Vaslui, d„m urm„torul r„spuns.

Jude˛ul Vaslui a avut Ón anul 2005 o rat„ medie anual„ a ∫omajului Ónregistrat de 9,4%, iar rata ∫omajului feminin a fost de 6,9%, valori ce dep„∫esc nivelul na˛ional al ratei ∫omajului Ónregistrat, de 5,8%, c‚t ∫i a ratei ∫omajului feminin, de 5,1%.

Agen˛ia Na˛ional„ pentru Ocuparea For˛ei de Munc„ a ˛inut seama de aceast„ realitate ∫i a Óncercat, prin programe de stimulare, s„ asigure un grad mai mare de ocupare a ∫omerilor, dar atingerea acestui obiectiv nu depinde doar de ac˛iunile promovate de Agen˛ia Na˛ional„ pentru Ocuparea For˛ei de Munc„, ci ∫i de dinamica economiei jude˛ului Vaslui.

Pentru exemplificare, prin Programul de ac˛iuni pentru ocuparea for˛ei de munc„, derulat de Agen˛ia Na˛ional„ pentru Ocuparea For˛ei de Munc„, respectiv de agen˛ia jude˛ean„ organizat„ la nivelul jude˛ului Vaslui, Ón anul 2005 au fost ocupate 8.650 locuri de munc„ fa˛„ de totalul programat de 9.365, ceea ce Ónseamn„ un grad de realizare de 92,37%.

Œn structur„, Ón func˛ie de m„surile active aplicate, locurile de munc„ ocupate se prezint„ astfel:

— 5.596 persoane Óncadrate prin acordarea serviciilor de mediere, din care 3.606 persoane Óncadrate Ón locuri de munc„ pe perioad„ nedeterminat„ ∫i 1.990 persoane Óncadrate Ón locuri de munc„ pe perioad„ determinat„;

— 336 persoane Óncadrate ca urmare a acord„rii serviciilor de informare ∫i consiliere profesional„;

— 528 de persoane Óncadrate prin organizarea cursurilor de formare profesional„;

— 319 persoane Óncadrate din r‚ndul absolven˛ilor Ón institu˛ii de Ónv„˛„m‚nt, prin subven˛ionarea locurilor de munc„;

— 2 persoane cu handicap Óncadrate prin subven˛ionarea locurilor de munc„;

— 31 de persoane Óncadrate prin acordarea...

Stimate coleg, nu avem nevoie s„ le auzim to˛i la microfon. Dac„ ave˛i r„spunsul, Ónm‚na˛i-l doamnei senator scris.

Am comunicat r„spunsul scris doamnei senator, Ómi pare r„u c„ nu a ajuns. I-l pun la dispozi˛ie. Dac„ ave˛i Óntreb„ri, v„ pot r„spunde.

Da.

™i acum, v„ rog s„ r„spunde˛i doamnei senator Doina Silistru legat de situa˛ia statistic„ a ∫omerilor la nivel na˛ional, dup„ aceea domnului Nicolae Apostol, cu privire la Legea nr. 279/2005.

Ave˛i cuv‚ntul, v„ rog.

Doamna senator, ave˛i cuv‚ntul.

Mul˛umesc pentru r„spuns.

Cred c„ este un r„spuns, dup„ cum mi l-a citit p‚n„ Ón momentul de fa˛„, foarte complex, dar Óntrebarea mea

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 10/23.II.2006 era mult mai simpl„. Eu vroiam o situa˛ie statistic„ a ∫omerilor la nivel na˛ional, nu la nivelul jude˛ului Vaslui, pe criterii de sex ∫i pe anumite categorii de v‚rst„. At‚t.

Domnule pre∫edinte, dac„-mi permite˛i, v„ rog.

V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

Domnule pre∫edinte,

Vreau s„ o informez pe doamna senator c„ Ón materialul scris, Ón anex„, v-am prezentat, pentru a putea face compara˛ii, aceste situa˛ii.

Deci ave˛i ∫i totalul acolo.

Mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc.

Mul˛umesc.

V„ rog, tot foarte pe scurt, domnului senator Nicolae Apostol, r„spunsul legat de Legea nr. 279/2005.

Vreau s„ v„ informez, domnule senator, c„ noi avem ∫i pentru dumneavoastr„ un r„spuns scris ∫i o s„ vi-l Ónm‚nez.

Am terminat de f„cut normele ∫i urmeaz„ s„ aplic„m aceast„ lege, Óntocmai cum a˛i votat-o dumneavoastr„. V„ rog, domnule senator.

V„ rog s„-i convoca˛i pentru luni pe domnii secretari de stat. Este vorba de Óntrebarea domnului Ion Florescu privind construirea unui sediu administrativ al finan˛elor Ón Gorj, nu?

Da.

Am Óncheiat Óntreb„rile ∫i interpel„rile.

V„ mul˛umesc. Œncheiem ∫edin˛a noastr„ de ast„zi.

Ne revedem joi, la ∫edin˛a Ón plen a celor dou„ Camere. Pentru miercuri o s„ discut„m m‚ine diminea˛„, s„ vedem ce rapoarte avem, ∫i dup„ aceea decidem.

Mul˛umesc foarte mult pentru prezen˛„, doamnelor ∫i domnilor senatori.

## _™edin˛a s-a Óncheiat la ora 19,32._

**EDITOR: PARLAMENTUL ROM¬NIEI — CAMERA DEPUTAfiILOR**

Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, Str. Parcului nr. 65, sectorul 1 **,** Bucure∫ti; C.U.I. 427282; Atribut fiscal R, IBAN: RO75RNCB5101000000120001 Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti ∫i IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 318.51.29/150, fax 318.51.15, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 410.47.30, tel./fax 410.77.36 ∫i 410.47.23 Tiparul: Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“

&JUYDGY|123199]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 10/23.II.2006 con˛ine 24 de pagini.**

Pre˛ul: 5,04 lei noi/50.400 lei vechi