Textul mo˛iunii Óncearc„ s„ propun„ un tip de drog de halucinare a opiniei publice ∫i grupurilor parlamentare. Av‚nd Ón vedere c„ autorii mo˛iunii dovedesc o necunoa∫tere a sistemelor ∫i mecanismelor na˛ionale ∫i comunitare pe care le amestec„ Ómpreun„ cu fapte ∫i persoane ∫i care se refer„ la utilizarea fondurilor comunitare, suntem nevoi˛i ca, pentru Ón˛elegerea explica˛iilor noastre, s„ prezent„m cadrul juridic, precum ∫i structurile administrative ∫i financiare necesare coordon„rii ∫i implement„rii programelor finan˛ate de Uniunea European„ Ón Rom‚nia.
Œn raport de cerin˛ele Comisiei Europene privind existen˛a unui singur interlocutor, Ministerul Integr„rii Europene, Ón calitate de coordonator na˛ional al asisten˛ei nerambursabile, r„spunde de programarea fondurilor ∫i monitorizarea programelor de asisten˛„ financiar„ nerambursabil„.
Œn acest cadru, implementarea Programelor PHARE, spre exemplu, Ómbrac„ dou„ aspecte, ∫i anume: implementarea tehnic„ ce se realizeaz„ la nivelul diferitelor institu˛ii ale administra˛iei rom‚ne∫ti, Ón ministere, Ón agen˛ii, Ón comisii, institute prin intermediul unor structuri specializate care se numesc îunitate de implementare a proiectului“ .
Al doilea aspect este legat de implementarea financiar„, care se realizeaz„ prin intermediul agen˛iilor de implementare. Œn acest moment, Ón Rom‚nia exist„ 4 agen˛ii de implementare: Oficiul de Pl„˛i ∫i Contractare PHARE — O.P.C.P. — din Ministerul Finan˛elor Publice, Ministerul Integr„rii Europene, dup„ preluarea activit„˛ilor de la fostul M.D.P., Administra˛ia Na˛ional„ a Drumurilor ∫i C.F.R. — S.A.
Alocarea ∫i programarea fondurilor PHARE, precum ∫i implementarea programelor se fac, Óntotdeauna ∫i f„r„ nici o abatere, pe baza Manualului D.I.S. — care se nume∫te manualul privind sistemul descentralizat de implementare — ∫i a Ghidului pentru PHARE, ISPA ∫i SAPARD, care sunt elaborate de Comisia European„ ∫i care se afl„ la dispozi˛ia oric„rui este interesat. Ciclul anual de programare, potrivit procedurilor PHARE, implic„ parcurgerea obligatorie a unor etape premerg„toare aprob„rii finan˛„rii proiectelor.
Astfel, pe baza documentelor programatice ale preg„tirii Rom‚niei pentru aderare — Parteneriatul pentru Aderare, Programul Na˛ional de Aderare ∫i celelalte texte strategice — Ministerul Integr„rii Europene identific„ priorit„˛ile pentru finan˛are ∫i orienteaz„ institu˛iile rom‚ne∫ti, poten˛ial beneficiare de fonduri PHARE, s„ formuleze propuneri de proiecte Ón domeniile prioritare.
Dup„ rundele de consult„ri ∫i negocieri desf„∫urate cu ini˛iatorii de proiecte, ministere sau agen˛ii guvernamentale, pentru clarificarea obiectivelor ∫i a activit„˛ilor propuse, Ministerul Integr„rii Europene selecteaz„ pachetul de proiecte, pe care Ól transmite Direc˛iei Generale Extindere din cadrul Comisiei Europene, pentru a fi promovat Ón vederea finan˛„rii.
Pachetul de proiecte agreat se reg„se∫te Ón propunerea financiar„ care se analizeaz„ Ón Comitetul de Gestiune PHARE din cadrul Comisiei Europene.
Decizia Comisiei Europene stabile∫te angajamentele bugetare ale Uniunii Europene. Aceast„ decizie este transpus„ ulterior Óntr-un memorandum de finan˛are, negociat ∫i semnat de Rom‚nia, ca beneficiar al asisten˛ei, ∫i de c„tre Comisia European„.
La Ónchiderea unui program are loc auditul final asupra memorandumului de finan˛are, dispus de Comisia European„.
Din anul 2000 a Ónceput procesul de monitorizare ∫i evaluare a Programelor PHARE, Ón conformitate cu solicit„rile ∫i standardele Comisiei Europene.
Monitorizarea programelor PHARE se realizeaz„ prin intermediul unui Comitet Comun de Monitorizare ∫i a 9 subcomitete sectoriale. Comitetul comun de monitorizare este format din reprezentan˛i ai Comisiei Europene ∫i reprezentan˛i ai ˛„rii candidate. Subcomitetele sectoriale de monitorizare sunt formate din reprezentan˛i ai Comisiei Europene ∫i ai ˛„rii candidate. Fiecare subcomitet are c‚te dou„ reuniuni pe an, Ón cadrul c„rora se analizeaz„ modul cum se implementeaz„ programele sau proiectele.
Concomitent cu monitorizarea implement„rii programelor, are loc ∫i un exerci˛iu de evaluare intermediar„, efectuat de un consor˛iu interna˛ional independent, desemnat de Comisia European„. Aceast„ evaluare se realizeaz„ pe parcursul derul„rii proiectelor, pe baza rapoartelor de monitorizare semestriale Óntocmite de autorit„˛ile de implementare, a analizei semestriale a programelor ∫i proiectelor desf„∫urate.
A∫adar, mo˛iunea depus„ de Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare ofer„ Guvernului ∫ansa de a sublinia, Ónc„ o dat„, c„ este transparent ∫i dore∫te s„ comunice Ón leg„tur„ cu gestionarea fondurilor comunitare, precum ∫i posibilitatea de a v„ informa, dac„ nu s-a f„cut p‚n„ acum, c„ eforturile f„cute Ón aceast„ direc˛ie vor continua pentru a spori interesul cet„˛enilor, Ón vederea intensific„rii acces„rii fondurilor comunitare.
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Œnt„rirea capacit„˛ii administrative a Rom‚niei de a gestiona fondurile nerambursabile acordate de Uniunea European„ constituie o precondi˛ie, Óntr-adev„r, pentru alocarea fondurilor comunitare. Spre deosebire de guvernul anterior, Executivul actual s-a preocupat Ón mod constant de asigurarea unei eficien˛e sporite Ón managementul utiliz„rii finan˛„rilor PHARE, ISPA ∫i SAPARD.
Comisia European„ a considerat c„, prin m„surile Óntreprinse pe linia eficientiz„rii capacit„˛ii administrative de gestionare a fondurilor, Rom‚nia a Óndeplinit condi˛ionalitatea prev„zut„ Ón Memorandumul de finan˛are PHARE 2001.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 139/10.XI.2003
Aprecieri pozitive din partea responsabililor Comisiei la adresa rezultatelor Ónregistrate de Rom‚nia pe linia Ónt„ririi capacit„˛ii administrative de a gestiona fonduri comunitare au fost f„cute ∫i Ón cadrul reuniunilor Comitetului Mixt de Monitorizare Rom‚nia — Uniunea European„. Recordul, procesul-verbal, minuta stau la dispozi˛ia oricui.
Cu toate acestea, paradoxal, Ón mo˛iune se afirm„ c„ Guvernul este lipsit de solu˛ii clare privind accesarea, utilizarea, monitorizarea, evaluarea ∫i controlul legalit„˛ii folosirii fondurilor comunitare.
Iat„ de ce trebuie s„ reamintim eforturile depuse, imediat dup„ investirea din decembrie 2000, de c„tre Guvernul actual, pentru elaborarea ∫i adoptarea unei legisla˛ii coerente, Ón vederea gestion„rii corecte a fondurilor Uniunii Europene.
Astfel, prin Legea nr. 77 din 31 ianuarie 2002, a fost modificat„ ∫i completat„ Legea nr. 94/1992 privind organizarea ∫i func˛ionarea Cur˛ii de Conturi. Aceast„ instan˛„ suprem„ de control financiar a fost Ónvestit„ ∫i cu dreptul de a controla utilizarea fondurilor puse la dispozi˛ia Rom‚niei de c„tre Uniunea European„ prin Programul SAPARD ∫i a cofinan˛„rilor aferente.
Prin negocieri Óndelungate cu Uniunea European„, care au debutat Ónc„ de la Ónceputul anului 2001, s-a reu∫it ca, prin Hot„r‚rea Guvernului nr. 521 din mai 2002, s„ fie desemnat Corpul de Control al Guvernului drept institu˛ie unic„ de contact a Oficiului European de Lupt„ Antifraud„ al Uniunii Europene, av‚nd competen˛a de a coordona asigurarea protec˛iei efective ∫i echivalente a intereselor financiare ale Rom‚nia ∫i ale Uniunii Europene. Mai t‚rziu, prin Ordonan˛a Guvernului nr. 79/2003, a fost reglementat controlul ∫i recuperarea fondurilor de cofinan˛are aferente utilizate necorespunz„tor.
Toate acestea probeaz„ voin˛a Guvernului de a propune solu˛ii concrete pentru utilizarea corect„ a fondurilor comunitare, de a institui garan˛ii c„ aceste fonduri nu pot fi deturnate, iar Ónc„lcarea legii s„ fie sanc˛ionat„ cu operativitate.
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
O examinare, fie ∫i m„car sumar„, a fondurilor comunitare de care a beneficiat Rom‚nia Ón ultimii ani probeaz„, o dat„ Ón plus, eforturile Guvernului nostru, care a ∫tiut s„ negocieze cu Uniunea European„, dar, Ón egal„ m„sur„, a dezvoltat capacitatea de absorb˛ie a acestor fonduri.
Programul PHARE constituie cel mai important instrument ∫i, probabil, cel mai cunoscut al asisten˛ei financiare nerambursabile oferite de Uniunea European„. Volumul asisten˛ei financiare acordate de Uniune prin Programul PHARE a crescut constant, cu deosebire Óncep‚nd cu 2001, iar coeficientul de absorb˛ie a fondurilor alocate a fost de 98%, pozi˛ion‚nd Rom‚nia, din acest punct de vedere, Óntre primele state candidate.
Rom‚nia a beneficiat prin Programul PHARE 2000 de asisten˛„ Ón valoare de 255,8 milioane euro, prin Programul PHARE 2001, de 286,69 milioane euro, prin Programul PHARE 2002, de 278,5 milioane euro, iar prin cel pe 2003, de 278,5 milioane euro. Œn cei patru ani,
Rom‚nia a beneficiat de 1,1 miliarde euro numai Ón cadrul programelor PHARE.
Programul ISPA reprezint„ pentru Rom‚nia un important sprijin financiar, Ón vederea reabilit„rii ∫i moderniz„rii infrastructurilor de mediu ∫i transport ∫i, totodat„, un instrument fundamental de Óndeplinire a criteriilor de aderare ∫i de dezvoltare a unor politici convergente ∫i coerente cu politicile comunitare Ón cele dou„ domenii.
Œn perioada 2000—2006, Rom‚nia beneficiaz„, prin Programul ISPA, de finan˛are nerambursabil„ de aproximativ 240.000.000 euro anual, situ‚ndu-se pe locul al doilea Óntre statele candidate, din punctul de vedere al aloc„rii bugetare, Ónaintea Ungariei, Cehiei, Sloveniei ∫i altora.
P‚n„ Ón prezent, Rom‚nia a Óncheiat 33 de memorandumuri de finan˛are ISPA, Ón valoare de peste 1,6 miliarde euro, din care peste 1,2 miliarde euro, adic„ aproape 75%, reprezint„ asisten˛„ financiar„ nerambursabil„, ceea ce face ca Rom‚nia s„ se situeze pe primul loc Ón ceea ce prive∫te rata angaj„rii fondurilor ISPA.
P‚n„ la sf‚r∫itul anului 2003 vor mai fi semnate alte 7 noi memorandumuri de finan˛are ISPA, care privesc Ómbun„t„˛irea sistemelor de alimentare cu ap„, colectarea ∫i tratarea apelor uzate, colectarea de∫eurilor Ón municipiile Pite∫ti, Bac„u, jude˛ele Teleorman ∫i D‚mbovi˛a, precum ∫i reabilitarea sec˛iunii C‚mpina—Predeal, din calea ferat„ Bucure∫ti—Bra∫ov.
Valoarea total„ a asisten˛ei financiare nerambursabil„ ISPA pentru aceste proiecte este de peste 270 milioane euro.
Prin Programul SAPARD, Rom‚nia beneficiaz„ de o alocare financiar„ anual„ din partea Uniunii Europene de circa 160 milioane euro, pe perioada 2000—2006, situ‚ndu-se pe locul doi, dup„ Polonia, Ón ceea ce prive∫te cuantumul asisten˛ei financiare.
Componenta îCoeziune economic„ ∫i social„“ din cadrul Programelor de finan˛are PHARE s-a materializat Ón fonduri de finan˛are nerambursabile Ón valoare de aproape 100.000.000 euro anual.
Programul PHARE 2001—SIF reprezint„ o alocare excep˛ional„ din partea Comisiei Europene, care a suplimentat bugetul PHARE anual, ini˛ial, destinat Rom‚niei, cu o sum„ important„. Aceast„ alocare adi˛ional„ a fost condi˛ionat„ ∫i aprobat„ pe baza capacit„˛ii autorit„˛ilor rom‚ne de a identifica rapid proiecte mature, cu impact major, care s„ fie preg„tite Ón regim de urgen˛„ spre finan˛are, asigur‚ndu-se un fond suplimentar de 33 milioane euro, contractate integral.
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Relativ la solicitarea f„cut„ Ón mo˛iune, Ón leg„tur„ cu fostul ministru Hildegard Puwak, pentru edificarea dumneavoastr„, preciz„m urm„toarele:
— Œn baza art. 70 din Legea nr. 161/2003, pentru a nu se afla Ón conflict de interese, demnitarul are trei obliga˛ii clar precizate, de strict„ interpretare. Astfel, demnitarul trebuie s„ nu emit„ un act administrativ sau s„ nu Óncheie un act juridic ori s„ nu participe la luarea unei decizii Ón exercitarea func˛iei publice de autoritate care produce un folos material pentru sine, pentru so˛ul s„u ori rudele sale de gradul I.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 139/10.XI.2003
Œn raport de exigen˛ele ∫i ipotezele Ón care, potrivit legii, s-ar fi aflat Ón prezen˛a unui conflict de interese, situa˛ia Ón discu˛ie nu poate fi, indiscutabil, astfel calificat„, cu at‚t mai mult cu c‚t, la vremea respectiv„, nu exista nici o reglementare Ón acest sens.
Œn alt„ ordine de idei, potrivit Œndrumarului pentru promotorii proiectelor de mobilit„˛i Ón cadrul Programului îLeonardo da Vinci“, nu exist„ nici o prevedere care s„ limiteze accesul vreunei persoane fizice sau juridice rom‚ne, dac„ Óndepline∫te condi˛iile de eligibilitate. Subliniem c„ documentele comunitare nu interzic persoanelor Ónrudite cu un demnitar s„ deruleze asemenea programe.
Dup„ cum v„ este cunoscut, servicii comunitare specializate, care au fost prezente la Bucure∫ti ∫i care au cercetat contextul aprob„rii proiectelor rudelor doamnei Puwak, au conchis c„ fostul ministru al integr„rii europene nu a influen˛at Ón nici un fel decizia de selectare a proiectelor.
Œn dorin˛a de a nu l„sa nici o Óndoial„ legat„ de corectitudinea utiliz„rii fondurilor comunitare, nu numai din punctul de vedere al reglement„rilor comunitare, ci ∫i al celor rom‚ne∫ti, doamna Puwak a adresat o solicitare Parchetului Na˛ional Anticorup˛ie de a face verific„rile pe care acesta le consider„ de cuviin˛„.
Totodat„, la solicitarea doamnei Puwak, Biroul de Lupt„ Antifraud„ al Comisiei Europene a demarat cercet„rile, potrivit procedurilor comunitare. Ancheta derulat„ de Ministerul Educa˛iei, Cercet„rii ∫i Tineretului, conform declara˛iilor publice ale oficialilor acestei institu˛ii, constat„ c„ nu este vorba de deturnare de fonduri, ci de unele chestiuni care trebuie justificate.
Evident, p‚n„ la finalizarea tuturor verific„rilor acestor organe, orice afirma˛ie este gratuit„ ∫i neavenit„, prin prisma prezum˛iei de nevinov„˛ie, cu at‚t mai mult cu c‚t procedurile de verificare sunt confiden˛iale.
Œn atare condi˛ii, adoptarea unei pozi˛ii diferite de cea prezentat„ este cel pu˛in prematur„, p‚n„ la pronun˛area organelor legal investite.
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Se constat„ ∫i cu acest prilej o manier„, deja consacrat„, a unor voci opozi˛ioniste de a aborda problemele referitoare la Programul SAPARD prin intermediul mo˛iunilor ∫i interpel„rilor Ón Parlament, f„r„ s„ existe, de fapt, un interes real pentru derularea acestuia. Nici aceast„ mo˛iune nu face excep˛ie de la regul„, mai ales c„ semnatarii acesteia au recurs la informa˛ii eronate ∫i interpret„ri personale ale rezultatelor acestui program.
Dorim s„ v„ reamintim c„ actuala guvernare a preluat Programul SAPARD de la îzero“ , Óntr-un moment de criz„ al programului, at‚t din punct de vedere institu˛ional, c‚t ∫i din punct de vedere al cadrului legislativ. Este verificabil, controlabil ∫i probabil.
Men˛ion„m c„, de∫i Ón guvernarea anterioar„, prin tergiversarea elabor„rii Planului de Agricultur„ ∫i Dezvoltare Rural„, Rom‚nia a fost ultima ˛ar„ care a primit aprobarea Comisiei Europene a acestui plan, Guvernul actual a reu∫it s„ reduc„ substan˛ial din acest handicap.
Printr-un efort sus˛inut, Óncep‚nd cu anul 2001 ∫i p‚n„ Ón prezent, au fost Óntreprinse m„surile necesare pentru acreditarea Agen˛iei SAPARD ∫i pentru derularea Ón
condi˛ii optime a programului. S-au creat condi˛iile cerute de Uniunea European„ pentru realizarea sistemului institu˛ional ∫i a cadrului legislativ necesar acredit„rii Agen˛iei SAPARD ∫i a conferirii managementului tehnic ∫i financiar al programului pentru accesarea fondurilor.
Œn acest sens, v„ amintim c„, de∫i Agen˛ia SAPARD s-a Ónfiin˛at Ón septembrie 2000, ca institu˛ie cu personalitate juridic„, ea a fost nefunc˛ional„ p‚n„ la preluarea mandatului de c„tre actualul Guvern.
Œncep‚nd cu anul 2001, Agen˛iei SAPARD i s-au pus la dispozi˛ie fonduri, sediu, personal ∫i logistic„. S-a dezvoltat sistemul necesar la nivel regional, prin Ónfiin˛area birourilor regionale de implementare a Programului SAPARD, amplasate potrivit regiunilor de dezvoltare constituite Ón temeiul Legii nr. 151/1998 privind dezvoltarea regional„ Ón Rom‚nia.
Œn plan legislativ, au fost emise acte normative care au permis definitivarea procedurilor ∫i a ac˛iunilor conexe, Ón vederea derul„rii programului Ón concordan˛„ cu condi˛iile impuse de reglement„rile Uniunii Europene. Programul SAPARD a Ónaintat, a sc„pat de riscul de a fi inaplicabil, ∫i deci acreditarea agen˛iei nu a fost oprit„.
Din punct de vedere structural, au fost create, la nivel na˛ional, institu˛ii f„r„ de care nu ar fi fost posibil„ derularea Programului SAPARD:
— Comitetul de Acreditare Na˛ional„;
- Responsabilul Na˛ional cu Autorizarea Finan˛„rii
- SAPARD;
- Comitetul de Monitorizare pentru Programul
- SAPARD;
— Autoritatea de Management pentru Programul SAPARD Ón cadrul Ministerului Integr„rii Europene;
— Organismul de Certificare a Programului SAPARD Ón cadrul Cur˛ii de Conturi a Rom‚niei.
Œn aceast„ mo˛iune, un exemplu de prezentare eronat„ a programului este afirma˛ia potrivit c„reia îactualul Guvern nu reu∫e∫te nici Ón 2003 s„ foloseasc„, prin proiecte viabile, sumele alocate de Uniunea European„ pentru agricultur„ ∫i localit„˛ile rurale“ .
V„ inform„m c„, p‚n„ Ón prezent, pentru M„sura 1.1. îŒmbun„t„˛irea prelucr„rii ∫i marketingului produselor agricole ∫i piscicole“ , prin cele 96 de proiecte contractate, au fost angajate integral fondurile disponibile, iar pentru M„sura 2.1. îDezvoltarea infrastructurii rurale“ au fost contractate 438 de proiecte, cu o valoare de 350 milioane euro, reprezent‚nd 100% din valoarea total„ a aloc„rii aferente.
De asemenea, Rom‚nia a Ónaintat Comisiei Europene pachetul de acreditare ∫i este Ón curs de primire a credit„rii pentru Ónc„ 3 m„suri: M„sura 3.1. îInvesti˛ii Ón exploata˛ii agricole“ , M„sura 4.1. îŒmbun„t„˛irea preg„tirii profesionale“ ∫i M„sura 3.4. îDezvoltarea ∫i diversificarea activit„˛ilor economice pentru generarea de activit„˛i multiple ∫i venituri alternative“ pentru care sunt alocate fonduri totale de peste 450 milioane euro.
Œn ceea ce prive∫te afirma˛ia c„ îguvernan˛ii sunt cu ochii pe fondurile UE“ , ˛inem s„ subliniem c„ evaluarea, selectarea ∫i contractarea proiectelor depuse Ón cadrul programului respect„ procedurile aprobate de Uniunea European„. Astfel, procedurile de lucru elaborate Ón cadrul Agen˛iei SAPARD con˛in etape distincte ∫i inde-
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 139/10.XI.2003
pendente de verificare care fac practic imposibil„ influen˛area pe criterii subiective.
Procesul de verificare ∫i evaluare a proiectelor se desf„∫oar„ cu obiectivismul ∫i echidistan˛a impuse de proceduri, iar luarea unei decizii finale privind aprobarea proiectelor nu poate fi influen˛at„ de presiuni sau interven˛ii exterioare.
Av‚nd Ón vedere necesitatea recunoscut„ a finan˛„rii infrastructurii rurale, afirma˛ia conform c„reia îconsiliile jude˛ene prezint„ proiecte care nu au nici o leg„tur„ cu conceptul de dezvoltare durabil„, Ónscriindu-se Ón categoria proiectelor de tip SAPARD“ , reamintim faptul c„ obiectivul general de dezvoltare rural„ durabil„ este puternic sus˛inut ∫i de obiectivele specifice m„surii de infrastructur„ rural„.
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Timpul limitat pe care Ól avem la dispozi˛ie nu ne permite s„ facem delimit„rile dintre atribu˛iile agen˛iilor pentru dezvoltare regional„ ∫i cele ale consiliilor de dezvoltare regional„, dar amintim c„ acestea sunt precizate clar Ón Legea nr. 151/1998 privind dezvoltarea regional„ Ón Rom‚nia, pe care autorii mo˛iunii probeaz„ c„ nu o cunosc, ori o interpreteaz„ sectar, politicianist.
Dup„ cum este prev„zut Ón Memorandumul de Finan˛are PHARE 2001, Agen˛iile pentru Dezvoltare Regional„ sunt autorit„˛i de implementare, iar Ón aceast„ calitate le sunt delegate responsabilit„˛ile aferente managementului tehnic al proiectului ori al programului respectiv.
Pentru fiecare component„ a Programului PHARE, toate documentele privind regulile de depunere, selectare, implementare ∫i monitorizare a proiectelor sunt documente-standard elaborate Ón concordan˛„ cu prevederile îvade-mecum-ului pentru managementul fondurilor nerambursabile“ adoptat de Comisia European„ Ón 1998 ∫i cu prevederile Ghidului practic al procedurilor de contractare pentru PHARE, ISPA ∫i SAPARD, care stau iar„∫i la dispozi˛ia celor interesa˛i.
Pentru implementarea schemelor de finan˛are nerambursabil„ din cadrul Programului PHARE, agen˛iile pentru dezvoltare regional„, Ón calitate de autorit„˛i de implementare, respect„ procedurile elaborate de Ministerul Integr„rii Europene, anterior Ministerul Dezvolt„rii ∫i Prognozei, ∫i aprobate de c„tre Delega˛ia Comisiei Europene pentru selec˛ia proiectelor, contractarea, monitorizarea tehnic„ ∫i financiar„, raportare ∫i evaluare.
Œn raport cu aprecierile, cu totul eronate, f„cute Ón mo˛iune, Ón leg„tur„ cu unele proiecte cofinan˛ate din fonduri europene, da˛i-mi voie s„ trec Ón revist„ c‚teva teme:
Toate proiectele PHARE sunt finan˛ate ∫i implementate numai Ón urma unui proces foarte riguros de selec˛ie. Mai mult, evaluarea urm„re∫te Óndeplinirea criteriilor de eligibilitate de c„tre solicitantul fondurilor, potrivit ghidului fiec„rei scheme de finan˛are, ∫i Ón nici un caz nu are Ón vedere analizarea ∫i departajarea proiectelor prin prisma asocierilor sau firmelor candidate. Evaluarea proiectelor urm„re∫te numai capacitatea firmei solicitante de a implementa un astfel de proiect.
Œn acela∫i sens, preciz„m c„ autorit„˛ile locale, respectiv consiliile de dezvoltare regional„, sunt acelea care
aprob„ proiectele ce urmeaz„ s„ fie finan˛ate numai dup„ evaluarea f„cut„ potrivit regulilor PHARE.
Ulterior, aceste proiecte urmeaz„ s„ fie contractate doar Ón m„sura Ón care Óndeplinesc condi˛iile obligatorii, potrivit procedurilor specifice programului.
Referitor la proiectul îDezvoltarea unei unit„˛i moderne pentru produc˛ia indicatoarelor rutiere din metale u∫oare“ , beneficiar S.C. îPAVONE“ Impex S.R.L., men˛ion„m c„ acesta este Ón curs de implementare ∫i nu s-au constatat abateri Ón cursul monitoriz„rii de la respectarea procedurilor PHARE.
Privitor la proiectul de îModernizare a ™trandului Tineretului din Piatra-Neam˛“ , facem men˛iunea c„ Ministerul Integr„rii Europene deruleaz„, Ón calitate de autoritate contractant„, un proiect de infrastructur„ local„ ∫i regional„ intitulat îModernizarea ∫i dezvoltarea infrastructurii de turism Ón Piatra-Neam˛“ , av‚nd ca beneficiar Consiliul Local al Municipiului Piatra-Neam˛ ∫i care a fost atribuit firmei îDIEKAT“ S.A. Atena din Grecia, Ón urma unei evalu„ri desf„∫urate potrivit regulilor PHARE ∫i supervizarea delega˛iei Comisiei Europene la Bucure∫ti.
Œn aceast„ calitate, Ministerul Integr„rii Europene nu are atribu˛ii ∫i nu se poate implica Ón modul de retribuire a angaja˛ilor constructorului.
Acest proiect se afl„ Ón stadiul de implementare, iar monitorizarea arat„ c„ se deruleaz„ corespunz„tor prevederilor contractuale asumate de p„r˛i ∫i scopului pentru care a fost finan˛at.
La licita˛ia Ón cauz„ au participat ∫ase ofertan˛i. Criteriile de selec˛ie aplicate ofertan˛ilor au avut Ón vedere cifra de afaceri, capacitatea tehnic„ a acestora, proiecte similare realizate, sistemul de asigurare a calit„˛ii, echipamente ∫i utilaje disponibile. Numai ofertan˛ii care au Óndeplinit criteriile administrative ∫i tehnice au intrat Ón evaluarea financiar„, respectiv INTRACOM Construct — S.A. ∫i îDIEKAT“ — S.A. Contractul a fost Óncheiat cu firma din Grecia, care Ó∫i are sediul Ón Atena, ∫i nu cu sucursala acesteia din Rom‚nia, a∫a cum se afirm„ Ón mo˛iune. Totodat„, r„spunderea Ón leg„tur„ cu derularea contractului îModernizarea infrastructurii de turism Ón Piatra-Neam˛“ revine integral societ„˛ii îDIEKAT“ .
Firma S.C. îPROMET TRADING“ S.R.L. nu figureaz„ Ón lista firmelor beneficiare de finan˛„ri nerambursabile gestionate de Ministerul Integr„rii Europene. Presupunem doar c„ se face referire la proiectul îDezvoltarea activit„˛ilor de turism ∫i agrementul fluvial pe Dun„re“ atribuit firmei S.C. îPROMET TRADING“ din Br„ila, men˛ion„m c„ din punctul de vedere al autorit„˛ii contractante nu poate fi vorba de o deturnare de fonduri Ón valoare de 116.000 euro. Valoarea total„ a proiectului a fost de 116.000 de euro, din care valoarea grantului este de numai 40.000 de euro, iar restul este contribu˛ia proprie a beneficiarului.
Potrivit adresei Parchetului Na˛ional Anticorup˛ie, din 27 octombrie 2003, Bordei Pavel este Ónvinuit pentru deturnarea sumei de 14.000 euro, ∫i nu pentru 116.000 euro, cum se afirm„ Ón mo˛iune.
Referitor la proiectul îAchizi˛ionarea ∫i prelucrarea laptelui, comercializarea produselor lactate“ , atribuit, Ón urma evalu„rii, firmei S.C. îNOMAD COM PROD“ S.R.L. Br„ila, beneficiarul nu a decontat suma de 8.111 euro
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 139/10.XI.2003
din contribu˛ia proprie, fiind notificat s„ restituie ∫i autorit„˛ii contractante suma de 2.726 euro plus dob‚nda aferent„.
Programele implementate Ón Valea Jiului, prin fostul Minister al Dezvolt„rii ∫i Prognozei, finan˛ate de la bugetul de stat, sunt urm„toarele:
— îDezvoltarea afacerilor“ , Ón anul 2001, pentru 3 societ„˛i comerciale care au fost implicate Ón implementarea lui, Ón valoare de 4,3 miliarde lei, contribu˛ia beneficiarilor fiind Ón acest caz de 1,4 miliarde lei.
— îSprijinirea investi˛iilor“ , Ón anul 2001, 4 societ„˛i comerciale au beneficiat de sprijin financiar nerambursabil, Ón valoare de 25 miliarde lei, contribu˛ia beneficiarilor fiind de 16 miliarde lei.
— îDezvoltarea jude˛ului Hunedoara“ , Ón anii 2002 ∫i 2003, 9 societ„˛i comerciale au beneficiat de sprijin financiar nerambursabil Ón valoare de 31 miliarde lei, valoarea total„ a investi˛iei ridic‚ndu-se la 70 miliarde lei, iar 4 societ„˛i comerciale care ar fi putut beneficia de fonduri Ón valoare de 15 miliarde lei s-au retras, motiv‚nd imposibilitatea asigur„rii cofinan˛„rii.
Facem precizarea c„ at‚t Ministerul Dezvolt„rii ∫i Prognozei, fostul minister, c‚t ∫i Ministerul Integr„rii Europene, Ón calitate de autoritate contractant„, dar ∫i proiectele cuprinse Ón Programul PHARE RO9807 ∫i PHARE 0007 au fost auditate de Comisia European„ ∫i c„ raportul auditorilor nu a re˛inut nici o problem„ major„ legat„ de organizarea ∫i gestionarea fondurilor europene de c„tre Ministerul Dezvolt„rii ∫i Prognozei sau de evaluarea ∫i implementarea proiectelor mai sus men˛ionate.
Referitor la problemele legate de proiectul îModernizarea infrastructurii de acces Bu∫teni-Valea Alb„Calinderu“ , verific„rile elimin„ orice Óndoial„ cu privire la desf„∫urarea licita˛iei interna˛ionale pentru selectarea constructorului, urm„rirea Ón execu˛ie a lucr„rilor ∫i decontarea acestora, care s-au desf„∫urat cu respectarea condi˛iilor stabilite de Uniunea European„ prin Programul PHARE 2000.
Am vrut s„ d„m c‚teva exemple c„ toate proiectele se monitorizeaz„, iar acolo unde sunt Ónregistrate neregularit„˛i ele sunt imediat sanc˛ionate ∫i pe cale administrativ„, ∫i pe cale penal„.
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Necunoa∫terea Ón esen˛„ a con˛inutului fondurilor europene conduce pe autorii mo˛iunii la afirma˛ii care nu se reg„sesc Ón realitatea concret„ sau la neÓn˛elegerea procedurilor ce sunt aplicabile, dup„ caz, potrivit normelor ISPA sau RICOP.
Astfel, referitor la proiectul privind îReabilitarea sistemului de canalizare ∫i construirea unei sta˛ii de epurare a apelor uzate Ón municipiul Br„ila“ , men˛ion„m faptul c„ aceste lucr„ri sunt finan˛ate prin Programul ISPA, Ón baza memorandumului de finan˛are Óncheiat Ón anul 2001.
Pentru acest proiect acceptat de Delega˛ia Comisiei Europene Ón Rom‚nia, partea comunitar„ a acordat o derogare de la procedurile de licitare stabilite pentru derularea Programelor PHARE, ISPA ∫i SAPARD. Motivul care a stat la baza deciziei de acordare direct„ a acestui contract a constat Ón faptul c„ utilajele ∫i echipamentele care asigurau men˛inerea tunelului Ro∫iori ∫i evitarea
tas„rii acestuia apar˛ineau S.C. îTunele“ Bra∫ov S.A., iar Ónlocuirea acestora putea duce la pr„bu∫irea canalului.
Œn baza acestui contract, p„r˛ile implicate au lansat licita˛ia interna˛ional„ pentru Óncheierea contractului de lucr„ri Ón vederea finaliz„rii canalului colector principal Ro∫iori. Œn prezent, se afl„ Ón derulare la Oficiul de Pl„˛i ∫i Contractare PHARE procesul de evaluare a ofertelor depuse de companiile care ∫i-au manifestat interesul pentru acest proiect.
Contractul de lucr„ri pentru finalizarea îCanalului colector principal Ro∫iori“ se estimeaz„ a fi semnat p‚n„ la sf‚r∫itul anului 2003.
Œn leg„tur„ cu proiectul RICOP, îModernizare Pia˛a Agroalimentar„ Turnu-M„gurele“ , av‚nd o valoare de peste 300.000 euro, preciz„m c„ acesta a urmat regulile de licita˛ie a procedurii deschise, fiecare etap„ necesit‚nd aprobarea prealabil„ a delega˛iei Comisiei Europene la Bucure∫ti. Œn prezent, proiectul se implementeaz„ Ón conformitate cu condi˛iile generale de contractare.
Potrivit cerin˛elor din dosarul de licita˛ie, firma a prezentat o declara˛ie pe propria r„spundere privind respectarea clauzelor etice. Comisia European„ ∫i Ministerul Finan˛elor Publice, prin prevederile acordurilor de finan˛are nerambursabil„, semnate cu Consiliul Local Turnu-M„gurele, Ón calitate de autoritate de implementare local„, Ó∫i rezerv„ dreptul de a suspenda temporar sau definitiv finan˛area proiectului, dac„ se descoper„ practici neloiale la orice nivel de execu˛ie a proiectului.
Relativ la proiectul îProtec˛ia apelor r‚ului Mure∫, prin reabilitarea sta˛iei de epurare ∫i extindere a sistemului de alimentare cu ap„ a ora∫ului Lipova“ , reprezentan˛ii comisiei au decis, Ón mod oficial, Ón data de 15 iulie 2003, c„ proiectul îLipova“ nu este Ón situa˛ia de a fi acceptat la finan˛are, av‚nd serioase rezerve privind solu˛ia tehnologic„ propus„, ca de altfel ∫i proiectul îDezvoltarea unui Centru de Afaceri — Oradea“ . Aceste proiecte au fost considerate de c„tre comisie ca fiind insuficient preg„tite, Ón lipsa unor planuri de afaceri detaliate, Ónso˛ite de analize reale de pia˛„ ∫i ale necesit„˛ilor locale.
Astfel, comisia a procedat la finalizarea Propunerii de finan˛are pentru îProgramul CBC Cooperare Transfrontalier„ 2003 Rom‚nia–Ungaria“ , pe baza urm„toarelor programe: 1. Coridorul rom‚no-ungar pentru conservarea biodiversit„˛ii;
2. Fondul Comun al Proiectelor Mici;
3. Facilit„˛i pentru Preg„tirea Proiectelor ∫i Asisten˛„ Tehnic„, proiect al c„rui buget va cre∫te de la valoarea ini˛ial„ de 200.000 la 550.000 de euro.
Œn aceste condi˛ii, Ministerul Integr„rii Europene a solicitat Comisiei Europene, Ón luna august 2003, Ónlocuirea proiectelor refuzate cu o schem„ de granturi, pe domeniul îdezvoltare economic„“ Ón valoare de 2 milioane euro, Ón replic„ la schema propus„ de partea ungar„.
Aceast„ schem„ ar fi permis refinan˛area de proiecte de care ar fi beneficiat toate jude˛ele de la grani˛a Rom‚niei cu Ungaria.
De∫i avea la baz„ exemplul schemei de granturi propus„ de partea ungar„, propunerea Rom‚niei a fost,
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 139/10.XI.2003
totu∫i, refuzat„, de Comisia European„ Ón ultimul minut, Ón luna septembrie 2003.
Œn ceea ce prive∫te evaluarea preliminar„ a proiectelor depuse Ón cadrul program„rii PHARE, îCooperare Transfronatlier„ (CBC) Rom‚nia — Bulgaria 2003“, av‚nd Ón vedere at‚t lipsa real„ de interes a p„r˛ii bulgare ∫i lipsa unui proiect complementar, c‚t ∫i neÓndeplinirea condi˛iei obligatorii de cofinan˛are, reprezentan˛ii comisiei nu au luat Ón considerare acest proiect.
Totu∫i trebuie relevat faptul c„, acum, avem Ón derulare Ón cadrul cooper„rii transfrontaliere Rom‚nia — Bulgaria, urm„toarele proiecte:
Dezvoltarea infrastructurii de telecomunica˛ii ale Companiilor Na˛ionale de Electricitate din Rom‚nia ∫i Bulgaria; ecologizarea Dun„rii ∫i facilit„˛i de transport; facilit„˛ile punctelor de trecere peste Dun„re; granturi pentru proiecte comune; asisten˛„ pentru implementarea strategiei de cooperare transfrontalier„ multianulal„; punct de trecere a frontierei Óntre C„l„ra∫i — Silistra ∫i TurnuM„gurele — Nicopole; monitorizarea integral„ a Litoralului M„rii Negre.
Acestea sunt Proiectele pe CBC Rom‚nia — Bulgaria.
Œn sf‚r∫it, doamnelor ∫i domnilor senatori, ierta˛i-m„, obi∫nuit fiind cu Camera Deputa˛ilor, sunt pentru prima dat„ Ón Senat ∫i atunci m„ ia rutina.
Œn sf‚r∫it, doamnelor ∫i domnilor senatori, autorii mo˛iunii, for˛‚nd suprarealismul, se lanseaz„ Ón afirma˛ii legate de rolul ∫i atribu˛iile consilierilor de integrare.
Dup„ cum se cunoa∫te, Ón vederea amplific„rii ∫i dinamiz„rii procesului de preg„tire a Rom‚niei pentru aderarea la Uniunea European„, prin Ordonan˛a de urgen˛„ nr. 19/2003, aprobat„, de alminteri, prin Legea nr. 397/2003, s-a constituit Corpul consilierilor de integrare.
Ace∫tia trebuie s„ fie absolven˛i de universit„˛i din ˛ar„ ∫i/sau din str„in„tate, cu diplome acordate sau echivalente Ón condi˛iile legii, pentru specializ„ri Ón domeniile care fac obiectul procesului de preg„tire pentru aderarea la Uniune, specifice Ón acela∫i timp ministerului Ón cadrul c„ruia Ó∫i vor desf„∫ura activitatea.
P‚n„ Ón prezent, Ón urma unor concursuri, extrem de exigente, sunt Óncadra˛i un num„r de 102 consilieri, al˛i 83 urm‚nd a fi Óncadra˛i Óncep‚nd cu 1 noiembrie, ca urmare a concursului promovat Ón 13 octombrie a.c.
La Ministerul Agriculturii, P„durilor, Apelor ∫i Mediului, s„ dau numai un exemplu, Ón corpul de consilieri de integrare au fost selecta˛i tineri absolven˛i ai Facult„˛ilor de ™tiin˛e Agricole, Chimie, Zootehnie, Rela˛ii Economice Interna˛ionale, Drept, cunosc„tori de limbi str„ine care au urmat cursuri postuniversitare ∫i doctorale at‚t Ón domeniul agriculturii, c‚t ∫i al politicilor europene Ón materie, Ón cadrul unor universit„˛i de prestigiu din ˛ar„ ∫i str„in„tate.
Obiectivul acestui proiect, doamnelor ∫i domnilor senatori, este de a preg„ti resursele umane necesare implement„rii noilor politici Ón concordan˛„ cu metodologia ∫i standardele comunitare, de a dezvolta capacitatea administrativ„ pentru actuala etap„ ∫i perioada care urmeaz„.
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Permite˛i-mi s„ Ónchei prin a declara c„ este greu, totu∫i, s„ lu„m lec˛ii de europenism printr-un asemenea tip de mo˛iune, tocmai de la acei politicieni care s-au
opus, cu toate mijloacele legale sau mai pu˛in legale, adopt„rii Legii de revizuire a Constitu˛iei Rom‚niei, act de o importan˛„ fundamental„ pentru procesul de integrare european.
Av‚nd Ón vedere argumentele prezentate de Guvern, ca r„spuns la afirma˛iile din mo˛iunea depus„ de cei 37 de senatori ai Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare, ∫i consider‚nd c„ am prezentat comprehensiv caracterul nereal, nefondat ∫i de-a dreptul tenden˛ios al con˛inutului acesteia, v„ rug„m s„ respinge˛i, prin votul dumneavoastr„, mo˛iunea care constituie obiectul dezbaterii de ast„zi a Senatului.
Ne baz„m, Ón solicitarea pe care o facem, pe discern„m‚ntul, Ón˛elepciunea ∫i buna dumneavoastr„ credin˛„.
V„ mul˛umesc.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.