V„ rog s„-mi permite˛i s„ sus˛in ast„zi Ón fa˛a Domniilor voastre mo˛iunea simpl„ av‚nd ca titlu îAlian˛a D.A. — Dezastrul agriculturii“.
Œn campania electoral„ de la sf‚r∫itul anului 2004, o maree portocalie, D.A., inunda satele, comunele ∫i ora∫ele Rom‚niei, cu un Program de guvernare Ón care la capitolul IX trona impozant titlul îPolitica agricol„ ∫i de dezvoltare rural„“.
Rom‚nii au ie∫it pe la por˛i ∫i au constatat c„ purt„torii acestui mesaj Ói salutau Óntr-un mod cu totul neobi∫nuit, nu cu îBun„ ziua!“, nu cu îBun„ seara!“, nu îL„udat fie Iisus!“, ci cu ispititorul salut: îS„ tr„i˛i bine!“
Rom‚nii au primit cu bun„voin˛„ acest Óndemn, Óns„ ce se ascundea Ón spatele acestei draperii atr„g„toare? O guvernare incoerent„, incompetent„, lipsit„ de strategii valabile, cu m„suri legislative care se obstruc˛ioneaz„ unele pe altele, ∫i, mai simplu spus, o guvernare foarte departe de nevoile rom‚nului.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 116/20.IX.2005
S„n„tatea este Ón colaps, neexist‚nd, practic, medicamente compensate, Óntr-un sistem subfinan˛at.
Pensiile, dup„ ce au fost compensate ∫i, chipurile, au fost majorate, au devenit tot mai mici, datorit„ cotei unice, care i-a Ómbog„˛it pe cei boga˛i.
Pre˛urile au luat-o razna Ón Rom‚nia, ajung‚nd la nivelul ˛„rilor din UE, Ón timp ce salariile au stagnat.
Plata gazului metan, a curentului electric, a apei ∫i a altor resurse ∫i servicii de strict„ necesitate a devenit pentru rom‚ni un adev„rat co∫mar.
Economia este Ón pragul falimentului din cauza unei politici fiscale care a dinamitat exportul, componenta real„ ∫i determinant„ Ón acest domeniu.
™i toate acestea, Óntr-un moment al istoriei Ón care Europa democrat„ ∫i productiv„ a Óntredeschis u∫a Ónspre Rom‚nia. Oare ce se vede prin aceast„ u∫„? Oameni s„raci, oameni care lupt„ singuri cu calamit„˛ile naturale, oameni care a∫teapt„ inutil, sub cerul liber, sprijin real din partea guvernan˛ilor.
La nivelul unei ˛„ri, orice eroare, orice impostur„ Ón oricare dintre domeniile de activitate executiv„ Ónseamn„ e∫ec politic ∫i, mai grav, noi probleme ∫i greut„˛i Ón via˛a societ„˛ii.
Œn situa˛ia Ón care peste 40% din popula˛ia ˛„rii este ocupat„ Ón agricultur„, e∫ecul politicii din acest domeniu afecteaz„ grav economia ˛„rii noastre.
Lipsesc strategiile coerente, bazate at‚t pe regulile de mult ∫tiute de ˛„ranul rom‚n, c‚t ∫i pe modernitatea standardelor impuse de UE. Restul Ól avem ca dar de la Bunul Dumnezeu!
Este evident c„ Ón Rom‚nia exist„ toate condi˛iile ca p‚inea s„ se g„seasc„ pe masa tuturor. Aceast„ concluzie este fundamentat„ pe toate datele care reflect„ specificul poten˛ialului agricol rom‚nesc.
Atunci ce ne lipse∫te? Este o Óntrebare care fr„m‚nt„ de mai mult timp min˛ile rom‚nilor. R„spunsul este simplu: un executiv care s„ Ón˛eleag„ nevoile ˛„rii ∫i s„ aib„ competen˛a de a propune solu˛ii moderne, eficiente ∫i bine fundamentate.
Ce au f„cut Óns„ Guvernul T„riceanu ∫i Ministerul Agriculturii, Silviculturii ∫i Dezvolt„rii Rurale, condus de Gheorghe Flutur, prin îProgramul de guvernare“ promis Ón campania electoral„?
Œn primul r‚nd numita îalocare eficient„ a resurselor bugetare pentru sprijinirea produc„torilor agricoli“ a fost transformat„ Óntr-o cuponiad„ ilogic„, incoerent„ ∫i prin urmare, ineficient„. Primele semnale c„ acest mod de subven˛ionare nu este cel mai potrivit pentru agricultura rom‚neasc„ au fost f„cute de c„tre senatorii opozi˛iei care au stras aten˛ia Senatului Rom‚niei prin declara˛iile pe care le-au sus˛inut Ón luna martie 2005, acelea∫i critici fiind f„cute ∫i de c„tre P.S.D. Ón cadrul unei mo˛iuni simple. S-a eviden˛iat faptul c„ solu˛ia îcuponiadei Flutur“ a produs o gaur„ neagr„ Ón bugetul ˛„rii, de circa 100 miliarde lei vechi, generat„ de tip„rirea ∫i distribuirea cupoanelor. Cu ace∫ti bani se puteau finan˛a programe cu adev„rat utile agriculturii rom‚ne∫ti.
Ca dovad„ a incapacit„˛ii sale, Guvernul a eliminat de la subven˛ii porumbul, ov„zul ∫i plantele furajere. Consecin˛a? Evident, prejudicierea produc„torilor agricoli din zonele de deal ∫i de munte, cele mai s„race zone agricole, care cultiv„ preponderent porumb, ov„z ∫i plante furajere.
Œn schimb, un proiect de lege ini˛iat de mai mul˛i senatori P.R.M., care prevedea subven˛ionarea acestor
culturi, a fost obstruc˛ionat Ón mod deliberat de putere, astfel Ónc‚t nici azi nu a ajuns s„ fie dezb„tut Ón Parlament.
Guvernul ∫i ministrul agriculturii nu au Ón˛eles Óns„ nimic din ineficien˛a solu˛iei cupoanelor ∫i nici faptul c„, de la fenicieni ∫i p‚n„ azi, doar banul este instrumentul universal de ob˛inere a unor bunuri ∫i servicii. Chiar ∫i Ón domeniul agriculturii, mai ales Ón condi˛iile Ón care îcupoanele Flutur“ au devenit obiect de specul„ ∫i risip„ a banului public.
Œn pofida argumentelor existente, Guvernul a adoptat Ón aceast„ var„ o ordonan˛„ de urgen˛„ prin care din nou apeleaz„ la solu˛ia subven˛ion„rii culturilor de toamn„ prin cupoane. Alte afaceri de sute de miliarde lei, pentru tip„rirea ∫i distribuirea lor, de fapt alte h‚rtii, cum le spun ˛„ranii, Ón loc de bani adev„ra˛i care s„ constituie un ajutor real pentru agricultur„. ™i toate acestea prin respingerea constant„ a propunerilor constructive ale opozi˛iei.
Trebuie subliniat c„ subven˛ia culturilor de toamn„ propus„ prin aceast„ ordonan˛„ este de numai 175 lei noi/hectar fa˛„ de 250 lei noi/hectar Ón anul trecut, cu justificarea c„ avem gr‚u suficient, chiar ∫i pentru export. Prima consecin˛„, vizibil„ deja, este c„ Ón ˛ar„ s-a arat foarte pu˛in p‚n„ acum, exist‚nd pericolul real de a nu se Óns„m‚n˛a nici m„car jum„tate din suprafa˛a de anul trecut.
O alt„ caren˛„ inexplicabil„ a ordonan˛ei este aceea c„ nu prevede subven˛ionarea semin˛ei de gr‚u.
Astfel, produc„torii de s„m‚n˛„ au selectat produc˛ia ∫i au pus-o Ón saci, Óns„ nu a fost tratat„, ∫tiind c„ s„m‚n˛a de gr‚u nu este subven˛ionat„. Apoi, stupoare! Œn urm„ cu circa 3 s„pt„m‚ni s-a acordat subven˛ie la s„m‚n˛a de gr‚u. Ce s„ fac„ acum ˛„ranul? S„-∫i scoat„ recolta de gr‚u din depozit, s„ o reselec˛ioneze ∫i s„ o trateze pentru a beneficia de subven˛ia la s„m‚n˛„? Cu greu se pot imagina o harababur„, o ineficien˛„ ∫i o incompeten˛„ mai mari.
Œn fine, Ón ceea ce prive∫te subven˛ionarea pentru Ónfiin˛area culturilor de toamn„, printre posibilii beneficiari se num„r„ ∫i proprietarii arendatori, dar nicidecum arenda∫ii, adic„ aceia care lucreaz„ efectiv p„m‚ntul. Prin aceast„ gre∫it„ manier„ de subven˛ionare se poate ajunge la desfiin˛area exploata˛iilor agricole existente, pe care domnul Gheorghe Flutur afirm„, declarativ, desigur, c„ le iube∫te de mult.
Apoi se cuvine s„ Óntreb„m Guvernul: cum Ó∫i Ónchipuie c„ un fermier Ó∫i poate Óntocmi un buget de venituri ∫i cheltuieli, dac„ din ianuarie ∫i p‚n„ Ón martie pre˛urile la Óngr„∫„mintele chimice s-au dublat fa˛„ de anul trecut, iar la carburan˛i au crescut cu peste 40%? Este foarte concludent c„ dup„ ce pre˛ul la motorin„ a fost subven˛ionat cu 5.000 lei/litru, la scurt timp pre˛ul carburantului a crescut cu aceea∫i sum„.
Ce mai spune Óns„ capitolul IX referitor la îPolitica agricol„ ∫i de dezvoltare rural„“ din îProgramul de guvernare“ al politicienilor iubitori, dup„ cum pretind ei, de dreptate ∫i de adev„r?
Afirm„, de pild„, c„ va fi sprijinit„ valorificarea produc˛iei agricole prin m„suri de pia˛„.
Cum s-a tradus Ón realitate aceast„ promisiune este cel pu˛in interesant. Domnul ministru Flutur a transmis, prin mijloacele de informare Ón mas„, c„ avem cea mai mare produc˛ie de gr‚u de slab„ calitate din istoria Rom‚niei.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 116/20.IX.2005
Prima consecin˛„: pre˛ul gr‚ului a sc„zut la 2.500-3.000 lei/kg. Apoi, ca urmare a lipsei unei strategii a ministerului privind stabilirea pre˛ului minim garantat la produsele de baz„, strategie ce trebuia s„ prevad„ ∫i condi˛iile de calitate, s-a ajuns ca procesatorii s„ preia gr‚ul Ón condi˛ii defavorabile pentru produc„tori (umiditate maxim 13%, gluten minim 22%).
Mai mult, ace∫tia au stabilit calitatea gr‚ului Ón func˛ie de îgradul de c„dere“, un indicator nou pentru to˛i produc„torii din Rom‚nia, care m„soar„ procesele biochimice din bobul de gr‚u, dar cu un aparat foarte rar pe pia˛a rom‚neasc„. Oare Ón restul Europei nu a plouat? Oare fenomenul de Óncol˛ire a gr‚ului nu se produce ∫i Ón celelalte ˛„ri ale continentului nostru? Œn loc ca ministerul s„ caute solu˛ii (amelioratori de cre∫tere), prefer„ s„ importe gr‚u ∫i s„ lase produc„torii rom‚ni Ón voia sor˛ii. Ce vom face Ón aceast„ situa˛ie cu produc˛ia autohton„? S„ nu cunoasc„ oare domnul Gheorghe Flutur c„ pentru un hectar de gr‚u care produce 6.000 kg se cheltuiesc 18.000.000 lei de c„tre cei care au utilaje ∫i 22.000.000 lei de c„tre cei care nu au utilaje proprii? Œn acest an, c‚nd produc˛ia de gr‚u a fost de doar 2.700 kg/hectar, pierderile sunt de circa 2—12 milioane lei vechi/hectar, ∫i asta doar Ón cazul Ón care gr‚ul va fi v‚ndut.
Œn jude˛ele mari produc„toare de gr‚u Ói po˛i num„ra pe degetele unei m‚ini pe agricultorii care nu au suferit pierderi.
Trebuie subliniat ∫i faptul c„ Ón perioada recolt„rii gr‚ului, domnul ministru se ocupa deja de produc˛ia de floarea-soarelui pe care, de asemenea, o prognoza drept cea mai mare din istoria Rom‚niei. Œn realitate, din cauza precipita˛iilor, gradul de Ómburuienare este foarte mare, iar produc˛ia va fi modest„, chiar foarte mic„. Domnul ministru Flutur, care nu este de meserie agronom, a prins din zbor niscaiva idei de specialitate pe care le transform„ Ón declara˛ii politice pe c‚t de g„unoase, pe at‚t de d„un„toare produc„torilor agricoli.
Oare crede domnul ministru c„ acel ˛„ran la ale c„rui sfaturi apeleaz„ (probabil bun agricultor Ón gospod„ria lui) poate s„ ˛in„ locul Ónaltului specialist Ón agronomie? Este mult diletantism Ón preten˛ia ministrului agriculturii.
O alt„ mare problem„ a agriculturii rom‚ne∫ti rezid„ Ón lipsa de preocupare a ministerului pentru stimularea proprietarilor Ón vederea cultiv„rii Ón Óntregime a terenurilor arabile.
Œn Rom‚nia nu se ∫tie exact c‚t teren arabil este luat pentru cultur„. Se declar„, cu mare u∫urin˛„, c„ ob˛inem 7.000.000 tone de gr‚u, 8.000.000 de porumb, dar nu se ∫tie dac„ acestea intr„ Ón consumul propriu al agricultorului, Ón procesul de furajare al animalelor sau sunt destinate exportului. Concluzia simpl„ ∫i nefundamentat„ a ministerului este invariabil„: se afl„ la produc„tor Ón pod.
Pe de alt„ parte, s-a dovedit c„ suprafa˛a cultivat„ nu este reflectat„ Ón num„rul cupoanelor date ca subven˛ii. Este deja de notorietate c„ exist„ localit„˛i, dar ∫i jude˛e Óntregi, unde se cultiv„ doar circa 40% din suprafa˛a arabil„ existent„, ∫i ca un fenomen de o mare gravitate se constat„ cre∫terea anual„ a suprafe˛elor de teren arabil necultivat.
Evident, este ∫i efectul unei m„suri legislative care indic„ fie o abordare neglijent„ a problemei, fie
necunoa∫terea unor realit„˛i existente Ón agricultura rom‚neasc„. Acestea ar putea fi eviden˛iate dup„ cum urmeaz„:
— subven˛ia acordat„ Ón agricultura noastr„ reprezint„ doar 20% fa˛„ de cea din ˛„rile Uniunii Europene;
— pre˛urile la carburan˛i, Óngr„∫„minte chimice, erbicide ∫i substan˛e pentru combaterea bolilor ∫i d„un„torilor sunt la nivelul celor din Uniunea European„, iar pre˛urile de v‚nzare sunt doar la 30% din cele practicate Ón Uniunea European„;
— acordarea subven˛iei la arendare c„tre proprietari, ∫i nu c„tre cel care lucreaz„ efectiv p„m‚ntul, a determinat de asemenea o eficien˛„ nesemnificativ„ a acestei subven˛ii:
— speciali∫tii care ar dori s„ Ónfiin˛eze exploata˛ii agricole sunt demobiliza˛i din pricina aloc„rilor financiare minime Ón domeniul Ómbun„t„˛irilor funciare (7—8% din fondurile alocate anterior anului 1990).
O alt„ cauz„ pentru care proprietarii nu sunt stimula˛i s„ cultive Ón Óntregime terenurile arabile este importul nejustificat de produse agricole.
Œn situa˛ia Ón care, Ón loc ca Ministerul Agriculturii s„ subven˛ioneze substan˛ial produc˛ia proprie, recurge la importuri, este evident c„ nu se va putea construi baza legal„ de dezvoltare a agriculturii autohtone. Cel mai concludent exemplu este importul de fructe, neglij‚ndu-se cultivarea modern„ a livezilor din ˛ar„, Ón condi˛iile Ón care Ón Uniunea European„ Ónfiin˛area livezilor este subven˛ionat„ Ón Óntregime. Exist„ statistici care arat„ c„ Ón Rom‚nia se import„ nejustificat unele produse agricole Ón procent de 70%.
Desigur, erorile Ón politica agricol„ a Guvernului, pe care le-am descris mai sus, lipsa de aten˛ie pentru preg„tirea integr„rii la acest capitol nu sunt singurele. Ar fi necesar Óns„ un capital de timp imens pentru a le prezenta exhaustiv.
Preciz„m, spre exemplu, c„ nu ne-am propus abordarea unor sectoare, de asemenea, foarte importante, cum ar fi zootehnia ∫i viticultura, care pot constitui fiecare Ón parte subiecte de mo˛iune.
Nu putem Óns„ Óncheia f„r„ a eviden˛ia efectul profund negativ al instabilit„˛ii legislative Ón domeniul agricol.
Pachetul de legi al propriet„˛ii adoptat prin asumarea r„spunderii Guvernului va crea o situa˛ie contradictorie ∫i va genera zeci ∫i sute de mii de procese, ca urmare a nelimit„rii retroced„rilor. Legea impune retrocedarea Óntregului teren arabil care a mai r„mas la Administra˛ia Domeniilor Statului, iar statul va r„m‚ne Ón continuare dator fo∫tilor mari proprietari ∫i grofi. Astfel se pune firesc Óntrebarea: de unde se vor constitui resursele financiare pentru subven˛ionarea Ón viitor a agriculturii, dac„ bugetul va fi Ómpov„rat de asemenea crean˛e pe termen mediu ∫i lung? Oare chiar crede ministrul agriculturii c„ putem miza exclusiv pe fonduri externe?
Ca urmare a aplic„rii acestor legi ale propriet„˛ii vor suferi ∫i investitorii care au dob‚ndit utilaje Ón leasing ∫i care trebuie s„-∫i achite crean˛ele fa˛„ de b„nci, dar ∫i cu consecin˛a faliment„rii multor exploata˛ii agricole mari. Ca s„ nu mai amintim de retrocedarea unor propriet„˛i, cum sunt sedii de ocoale silvice, cabane de v‚n„toare, sedii de ferme, sedii de sta˛iuni de cercet„ri, drumuri, amenaj„ri ∫i a∫a mai departe, care nu au leg„tur„ cu fostul drept de proprietate asupra terenurilor ∫i care Ón prezent constituie bunuri publice.
Efectele neprofesionale ale acestui pachet de legi se v„d deja prin apari˛ia a sute de mii de noi procese Óntre
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 116/20.IX.2005
proprietarii de terenuri, cre‚ndu-se prin neconcordan˛„ legislativ„ o confuzie major„, care poate conduce spre un haos generalizat Ón domeniul propriet„˛ii agricole.
De∫i, teoretic, mai avem 1 an ∫i 8 luni p‚n„ la aderarea la Uniunea European„, produc„torilor agricoli nu li s-au prezentat condi˛iile de integrare ∫i, Ón consecin˛„, nu sunt preg„ti˛i s„ contracareze efectele negative ale ader„rii.
Micilor proprietari nu le vine Ónc„ s„ cread„ c„ nu li se va permite Óntr-un termen foarte apropiat s„ aib„ sectoare zootehnice dec‚t Ón afara localit„˛ilor, Ón ferme amenajate ∫i igienizate la standarde pe care nu ∫i le pot permite ∫i la care ei nu Óndr„znesc nici s„ viseze.
Av‚nd Ón vedere cele expuse mai sus, subsemna˛ii senatori, ini˛iatori ai prezentei mo˛iuni, solicit„m celorlal˛i colegi s„ adopte prin votul lor prezenta mo˛iune simpl„.
Solicit„m totodat„ Guvernului Rom‚niei, premierului C„lin Popescu-T„riceanu s„ ia urm„toarele m„suri a c„ror necesitate decurge din mo˛iunea de mai sus:
1. Demiterea ministrului agriculturii, p„durilor ∫i dezvolt„rii rurale, domnul Gheorghe Flutur, pentru gestionarea necorespunz„toare a problemelor din agricultura rom‚neasc„ ∫i pentru aprecieri eronate privind cantitatea ∫i calitatea produc˛iei de cereale de toamn„, cu consecin˛e negative asupra pre˛ului de valorificare al cerealelor.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.