™tefan Baban

Intervenþii ale domnilor deputaþi: — ™tefan Baban – declaraþie intitulat„ îReforma fiscal„ Ón spatele u∫ilor Ónchise“; — Iulian Mincu – referire la îasistenþa medical„ din Rom‚nia anului 2002“; — Vlad-Gabriel Hogea – starea economic„ a Rom‚niei Óntre îdeclaraþii triumfaliste“∫i realitate; — Damian Bruda∫ca – intervenþie cu titlul îFierbeþara, domnilor guvernanþi!“; — Napoleon Pop – abordarea problemei reglement„rii relaþiilor de munc„; — Valentin Vasilescu – solicitarea unor m„suri viabile Ón privinþa Raportului îArmagedon I“; — Becsek-Garda Dezideriu Coloman – susþinerea dreptului de retro- cedare a Bunurilor private din zona Ciuc; — Costel Marian Ionescu – o prezentare a situaþiei industriei de ap„rare; — Mihai Baciu – intervenþie intitulat„ îS.O.S. – Radio Moldova, Rom‚nia“; — Radu Ciuceanu – analiza repercusiunilor negative pe care legali- zarea prostituþiei le-ar avea Ón societatea rom‚neasc„; — Ráduly Róbert Kálmán – apel pentru o reglementare corect„ a finanþ„rii recens„m‚ntului populaþiei din 2002; — ™tefan P„∫cuþ– comentariu pe marginea iniþiativei de modificare a Constituþiei; — Corneliu Ciontu – demers analitic legat de modificarea Constituþiei, îunul dintre puþinele lucruri care merg bine“ 2. Aprobarea componenþei comisiilor de mediere pentru soluþionarea tex- telor adoptate Ón redact„ri diferite de c„tre cele dou„ Camere ale Parlamentului la: — proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 66/2000 privind organizarea∫i Ónregistrarea profesiei de consiliere Pagina 3–14 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 12/22.II.2002 — proiectul Legii pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 64/1991 privind brevetele de invenþii; - proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 272/2000 pentru modificarea ∫i completarea Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 97/2000 privind organizaþiile cooperatiste de credit; — proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 92/2000 privind organizarea ∫i funcþionarea serviciilor de reintegrare social„ a infractorilor ∫i de supraveghere a execut„rii sancþiunilor neprivative de libertate 15

464 cuvinte

Discurs

Domnule pre∫edinte,

## Domnilor colegi,

Am intitulat declaraþia de ast„zi îReforma fiscal„ Ón spatele u∫ilor Ónchise“.

De peste 12 ani rom‚nii tr„iesc cu obsesia unei fiscalit„þi Ómpov„r„toare ∫i incoerente, Rom‚nia ajung‚nd din acest punct de vedere un poligon de Óncercare. Instabilitatea taxelor ∫i a impozitelor, dublat„ de agresivitatea lor cresc‚nd„, botezat„ îreform„ fiscal„“, plaseaz„ aceast„ þar„ sub aspectul libert„þii economice pe cele

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 12/22.II.2002 Forþa de munc„ este principalul domeniu care resimte acest haos. Supraimpozitarea ei cu p‚n„ la 80% mai mult dec‚t Ón alte þ„ri arat„ clar lipsa de interes a clasei conduc„toare de a face tot posibilul pentru a motiva munca. Toate acestea oblig„ angajatul autohton ∫i chiar cel str„in s„ apeleze pe scar„ larg„ la munca la negru, fenomen care, nici Óntr-un caz, nu este stopat prin organele de control existente Ón aceast„ or„.

Promisiunea electoral„ de reducere a valorii TVA la produse alimentare, medicamente etc. nici m„car nu s-a aflat printre priorit„þile actualilor guvernanþi.

Cre∫terea cu 8 procente a TVA la produsele alimentare, coroborat„ cu desele scumpiri ale energiei electrice, ale celorlalte utilit„þi, au f„cut ca aceast„ tax„ s„ aib„ un singur scop: descurajarea consumului, Óntr-o þar„ Ón care aproape jum„tate din populaþie tr„ie∫te Ón s„r„cie.

Concluzia trist„ ∫i amar„: fiscalitatea excesiv„ love∫te ∫i Ón standardul de viaþ„ al cet„þeanului, dar love∫te cu aceea∫i duritate ∫i Ón activitatea productiv„. La toate acestea se adaug„ o instabilitate cumplit„ a impozitului pe profit, a grilelor de impozitare, a salariilor sau diferenþierile privind aplicarea politicii taxelor locale.

Aplicarea a∫a-zisei reforme fiscale, cel puþin Ón ultimii 5 ani ai democraþiei rom‚ne∫ti, s-a f„cut f„r„ o prealabil„ consultare public„, f„r„ o minim„ preg„tire psihologic„, ceea ce a dus la instalarea unei st„ri de panic„, mai ales c‚nd au fost anunþate major„ri de taxe ∫i impozite pentru produsele alimentare.

Toat„ aceast„ brambureal„ care poart„ denumirea de reform„ fiscal„ are un singur scop: bugetul de stat. Speciali∫tii finanþi∫ti ne asigur„ c„ presiunea fiscal„ din þara noastr„ se Ónscrie Ón media european„. Oare a∫a s„ fie? Se poate compara o sarcin„ fiscal„ de maximum 60% asupra unui venit mediu de 25.000 de dolari, ca Ón Occident, cu o sarcin„ fiscal„ de maximum 60% asupra unui venit mediu de maximum 2.000 de dolari, a∫a cum se c‚∫tig„ Ón Rom‚nia? Orice bun matematician Ó∫i d„ seama c„ r„spunsul este negativ.

A∫a cum este conceput„, politica bugetar„ nu r„spunde nici uneia dintre cerinþele sale. Bugetul este Óntotdeauna prea mic pentru a acoperi nevoile sociale, culturale, de s„n„tate ∫i de ap„rare ale rom‚nilor ∫i este prea agresiv pentru a-∫i Óndeplini funcþia economic„ de stimulator al reformei, iar Ón aceste condiþii reforma fiscal„ propov„duit„ de at‚tea guverne nu este dec‚t un ∫ir lung de impozite, taxe sau de m„rire a cuantumului acestora pe spinarea contribuabililor.

În contextul ședinței