Stenogramă plen

## Stimaþi colegi,

Œncepem prima parte a ∫edinþei noastre de ast„zi.

Œl invit pe domnul ™tefan Baban ∫i urmeaz„ domnul Adrian Moisoiu. Este? Nu este.

Domnule pre∫edinte,

## Domnilor colegi,

Am intitulat declaraþia de ast„zi îReforma fiscal„ Ón spatele u∫ilor Ónchise“.

De peste 12 ani rom‚nii tr„iesc cu obsesia unei fiscalit„þi Ómpov„r„toare ∫i incoerente, Rom‚nia ajung‚nd din acest punct de vedere un poligon de Óncercare. Instabilitatea taxelor ∫i a impozitelor, dublat„ de agresivitatea lor cresc‚nd„, botezat„ îreform„ fiscal„“, plaseaz„ aceast„ þar„ sub aspectul libert„þii economice pe cele

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 12/22.II.2002 Forþa de munc„ este principalul domeniu care resimte acest haos. Supraimpozitarea ei cu p‚n„ la 80% mai mult dec‚t Ón alte þ„ri arat„ clar lipsa de interes a clasei conduc„toare de a face tot posibilul pentru a motiva munca. Toate acestea oblig„ angajatul autohton ∫i chiar cel str„in s„ apeleze pe scar„ larg„ la munca la negru, fenomen care, nici Óntr-un caz, nu este stopat prin organele de control existente Ón aceast„ or„.

Promisiunea electoral„ de reducere a valorii TVA la produse alimentare, medicamente etc. nici m„car nu s-a aflat printre priorit„þile actualilor guvernanþi.

Cre∫terea cu 8 procente a TVA la produsele alimentare, coroborat„ cu desele scumpiri ale energiei electrice, ale celorlalte utilit„þi, au f„cut ca aceast„ tax„ s„ aib„ un singur scop: descurajarea consumului, Óntr-o þar„ Ón care aproape jum„tate din populaþie tr„ie∫te Ón s„r„cie.

Concluzia trist„ ∫i amar„: fiscalitatea excesiv„ love∫te ∫i Ón standardul de viaþ„ al cet„þeanului, dar love∫te cu aceea∫i duritate ∫i Ón activitatea productiv„. La toate acestea se adaug„ o instabilitate cumplit„ a impozitului pe profit, a grilelor de impozitare, a salariilor sau diferenþierile privind aplicarea politicii taxelor locale.

Aplicarea a∫a-zisei reforme fiscale, cel puþin Ón ultimii 5 ani ai democraþiei rom‚ne∫ti, s-a f„cut f„r„ o prealabil„ consultare public„, f„r„ o minim„ preg„tire psihologic„, ceea ce a dus la instalarea unei st„ri de panic„, mai ales c‚nd au fost anunþate major„ri de taxe ∫i impozite pentru produsele alimentare.

Toat„ aceast„ brambureal„ care poart„ denumirea de reform„ fiscal„ are un singur scop: bugetul de stat. Speciali∫tii finanþi∫ti ne asigur„ c„ presiunea fiscal„ din þara noastr„ se Ónscrie Ón media european„. Oare a∫a s„ fie? Se poate compara o sarcin„ fiscal„ de maximum 60% asupra unui venit mediu de 25.000 de dolari, ca Ón Occident, cu o sarcin„ fiscal„ de maximum 60% asupra unui venit mediu de maximum 2.000 de dolari, a∫a cum se c‚∫tig„ Ón Rom‚nia? Orice bun matematician Ó∫i d„ seama c„ r„spunsul este negativ.

A∫a cum este conceput„, politica bugetar„ nu r„spunde nici uneia dintre cerinþele sale. Bugetul este Óntotdeauna prea mic pentru a acoperi nevoile sociale, culturale, de s„n„tate ∫i de ap„rare ale rom‚nilor ∫i este prea agresiv pentru a-∫i Óndeplini funcþia economic„ de stimulator al reformei, iar Ón aceste condiþii reforma fiscal„ propov„duit„ de at‚tea guverne nu este dec‚t un ∫ir lung de impozite, taxe sau de m„rire a cuantumului acestora pe spinarea contribuabililor.

V„ mulþumesc.

V„ mulþumesc ∫i eu.

Domnul deputat Iulian Mincu ∫i urmeaz„ domnul Vlad Hogea.

Poftiþi, domnule Mincu.

Domnule pre∫edinte, Domnilor colegi,

M„ voi referi ast„zi Ón declaraþia mea politic„ la asistenþa medical„ din Rom‚nia anului 2002. La 10 februarie 2002, Senatul Societ„þii Naþionale de Medicin„ de Familie s-a declarat total nemulþumit de r„spunsurile Casei Naþionale de Asigur„ri de S„n„tate la revendic„rile sale.

medicii de familie s„ primeasc„ 7% din bugetul asigur„rilor de s„n„tate. Acest buget, spun medicii respectivi, nu ofer„ condiþiile dec‚t ale desfiinþ„rii bugetului de practic„, mai ales acum c‚nd acest buget deja a fost desfiinþat. Funcþionarea cabinetelor Ónseamn„ c„ este atins„, ceea ce Ónseamn„ c„ peste 50% dintre acestea vor da faliment Ón cel mult dou„ luni de zile.

Asigurarea unei activit„þi la randamentul ∫i calitatea de care are nevoie populaþia nu poate fi realizat„ dec‚t prin alocarea a 15% din bugetul asigur„rilor de s„n„tate ∫i majorarea punctului de la 10.000 la 20.000 de lei. Œn caz contrar, exist„ riscul s„ nu se mai poat„ acorda populaþiei bilete de trimitere Ón spital ∫i reþetele compensate.

Contractele Óncheiate cu Casa Naþional„ de S„n„tate vor fi denunþate, Óntruc‚t, de fapt, cabinetul funcþiona Ón prezent sub nivelul acordului din 2001. Trebuie þinut seam„ c„ statutul medicului de familie s-a schimbat complet Ón ultimii ani. Medicul de familie este un Óntreprinz„tor privat, de∫i el nu are semnat contractul, continu„ s„ lucreze ∫i, Ón marea lor majoritate, medicii de familie Ó∫i fac mai departe datoria. Cheltuielile Óntreþinerii cabinetului Óns„ dep„∫esc cu mult sumele alocate de casa de asigur„ri. Exist„ Ón Óntreaga þar„ Ón activitate, Ón prezent, 10.500 de medici de familie, dintre care 5.700 lucreaz„ Ón urban, iar 4.800 Ón rural.

Medicii de familie nu mai au bani pentru menþinerea Ón funcþiune a cabinetelor. Dac„ Ministerul S„n„t„þii nu va Ónþelege c„ situaþia lor este grav„, sigur vor ajunge la faliment. A∫a spun medicii de familie din Óntreaga þar„, dar medicii de familie din Transilvania au hot„r‚t Ón unanimitate, pentru a evita falimentul, s„ intre forþat Ón concediu de odihn„.

Am ridicat aceast„ problem„, pentru c„ de ea depinde s„n„tatea populaþiei din þara noastr„. De fapt, Óntr-o lucrare anterioar„, am relatat cum deterioarea st„rii de s„n„tate a populaþiei din Rom‚nia Ón perioada de tranziþie are la origine dou„ cauze majore: nivelul de trai al populaþiei, ∫i prin aceasta am subliniat s„r„cia existent„ Ón acest moment Ón Rom‚nia, unde 44% din populaþie tr„ie∫te sub limita de subzistenþ„, iar 36% se g„se∫te la aceast„ limit„, ∫i, al doilea, eficienþa asistenþei medicale Óncep‚nd de la asistenþa medical„ primar„ a medicului de familie p‚n„ la asistenþa Ón spitale, fie ele rurale, fie clinice universitare.

V„ mulþumesc ∫i eu ∫i m„ v„d nevoit, pentru c„ Ómi este nepl„cut s„ Óntrerup pe cineva, sunt 14 Ónscrieri la cuv‚nt ∫i rog pe cei care urmeaz„ s„-∫i sintetizeze intervenþia, s„ ne limit„m la cele 3, maximum 4 minute.

Domnul Hogea ∫i se preg„te∫te domnul Damian Bruda∫ca.

## Domnule pre∫edinte,

## Onorat„ adunare,

Œn ciuda declaraþiilor triumfaliste ale puterii de la Bucure∫ti, partidul de guvern„m‚nt pare prea puþin preocupat s„ dea o lovitur„ de moarte îcaracatiþei mafiote din Rom‚nia“. C‚t despre integrarea Ón N.A.T.O. ∫i Ón Uniunea European„, nici nu poate fi vorba at‚ta timp c‚t decalajul dintre þara noastr„ ∫i statele occidentale puternic industrializate este imens.

Produsul intern brut al economiei rom‚ne∫ti a fost Ón 2001 de numai 42 de miliarde de dolari, adic„ 1.870 de dolari pe cap de locuitor. Comparativ: Statele Unite ale Americii au un P.I.B. de 10.708 miliarde dolari, adic„ 37.300 de dolari pe cap de locuitor, Germania are un P.I.B. de 2.128 miliarde dolari, Marea Britanie, 1.525 miliarde dolari, iar Franþa, 1.472 miliarde de dolari. Mai mult dec‚t at‚t, Rom‚nia este lanterna ro∫ie a statelor esteuropene, fiind dep„∫it„ de Republica Ceh„ cu un P.I.B. de 6.510 dolari pe cap de locuitor, Ungaria, 6.300 dolari pe cap de locuitor, Polonia, 5.200 ∫i chiar de Rusia, 2.390, ∫i Bulgaria, 1.960. Este greu de explicat cum va putea statul rom‚n s„ ajung„ din urm„ celelalte þ„ri membre U.E. sau candidate la aderare din moment ce datele concrete, cifrele reci ale statisticii economice contrazic categoric propaganda oficial„ a Guvernului N„stase. Cu o inflaþie de 26%, Rom‚nia surclaseaz„, Ón acest trist top al ineficienþei ∫i declinului, þ„ri precum Republica Ceh„, 4,3%, Polonia, 5,3%, Bulgaria, 5,8%, Ungaria, 7,1%, Ucraina, 11,1% ∫i Rusia, 17%.

Preocupaþi mai mult de acoperirea unor g„uri negre

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 12/22.II.2002 prospere, guvernanþii uit„ c„ nu putem intra Ón r‚ndul þ„rilor civilizate numai cu imaginea noastr„ cosmetizat„, at‚ta timp c‚t la unit„þi strategice, precum Societatea Comercial„ îRafo“ One∫ti, Societatea Naþional„ îTutunul Rom‚nesc“, Combinatul Siderurgic Re∫iþa, se pompeaz„ postprivatizare sume importante de bani, pentru a masca politica marelui jaf.

C„derea economiei naþionale nu poate fi stopat„. Rom‚nia va r„m‚ne, din p„cate, o þar„ de m‚na a doua, st‚nd mereu la coad„ la ghi∫eu pentru c‚teva firimituri din preaplinul mai marilor lumii.

V„ mulþumesc.

Domnul Damian Bruda∫ca, se preg„te∫te domnul deputat Napoleon Pop.

Domnule pre∫edinte de ∫edinþ„,

Domnilor colegi,

Mi-am intitulat intervenþia de ast„zi îFierbe þara, domnilor guvernanþi!“.

La focul nemilos ∫i cinic al minciunii ∫i promisiunilor electorale neÓndeplinite, dup„ numai un an de guvernare, Cabinetul P.S.D.-U.D.M.R., condus de Adrian N„stase, a reu∫it performanþa de neinvidiat de a ad‚nci ∫i mai mult s„r„cia ∫i mizeria din Rom‚nia. Nu cred c„ exist„ acum, Ón plin„ iarn„, vreun locuitor al acestei þ„ri, cu excepþia celor care profit„ din plin de deþinerea p‚rghiilor puterii, care s„ nu constate c„ frigul ∫i foamea sunt cei doi parametri pe care oric‚t ar Óncerca s„-i evite nu reu∫esc, ∫i aceasta pentru c„, fie prin m„suri populiste, fie prin jum„t„þi de m„sur„, fie prin acþiuni sinuciga∫e, speciali∫tii puterii acþioneaz„ sistematic, cu o consecvenþ„ diabolic„, pentru a implementa un program de guvernare care ∫i-a Óntors cu obstinaþie faþa de la realit„þile crunte ale traiului cotidian.

Am participat la sf‚r∫itul s„pt„m‚nii trecute, la ClujNapoca, la o Ónt‚lnire cu liderii de sindicat din cadrul Blocului Naþional Sindical. Ca de at‚tea ori, nici de aceast„ dat„ parlamentarii partidului de guvern„m‚nt, nici deputaþii, nici senatorii, n-au avut curajul de a se prezenta Ón faþa oamenilor ∫i de a r„spunde problemelor ridicate de ace∫tia.

Constat c„ o astfel de atitudine nu este deloc Ónt‚mpl„toare ∫i reprezint„ o constant„ a ale∫ilor puterii, care prefer„ s„ se ascund„ dup„ scuturile jandarmilor ∫i poliþi∫tilor Ón loc s„ previn„ din fa∫„ izbucnirea nemulþumirilor oamenilor.

Dialogul cu liderii de sindicat din B.N.S. a fost c‚t se poate de relevant Ón ceea ce prive∫te situaþia disperat„ Ón care se g„sesc ∫i cei 19.000 de membri de sindicat din judeþul Cluj, reprezentaþi de ace∫ti lideri. Am constatat c„ participanþii la aceast„ Ónt‚lnire dovedesc o minuþioas„ cunoa∫tere a realit„þilor din sectoarele de activitate pro-

Ón care ar fi luate Ón considerare ∫i transpuse Ón fapt, ar contribui la soluþionarea greut„þilor ∫i problemelor cu care se confrunt„. Dintre domeniile pe marginea c„rora s-au purtat majoritatea discuþiilor amintim construcþiile de ma∫ini, transportul urban ∫i feroviar, construcþii, energie electric„, dar ∫i probleme care þin de viaþa curent„, co∫ul zilnic, tarifele exagerate pentru energia termic„, gaz metan, curent electric, telefoane, servicii po∫tale etc.

V„ mulþumesc.

Œl invit pe domnul deputat Napoleon Pop ∫i urmeaz„ domnul Valentin Vasilescu.

Domnule pre∫edinte, Stimaþi colegi,

Problematica funcþion„rii normale a economiei de piaþ„ Ón Rom‚nia pare s„ fi f„cut Ón mod voit abstracþie de necesitatea unei noi reglement„ri a relaþiilor de munc„, conforme dezideratelor economiei de piaþ„, factorul politic simþind mereu nevoia unei alianþe de tip vechi cu cet„þeanul, Ón calitatea sa de muncitor sau lucr„tor angajat, din cele mai diferite motive. Cele mai evidente dintre acestea au fost reprezentate de asigurarea succesului Ón alegeri, tentaþia promisiunilor populiste Ón tradiþia statului paternal omniprezent, principalul regulator Ón toate ∫i care poate face totul pentru om ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, grija mai mult sau mai puþin real„ pentru modul Ón care populaþia asimileaz„ reformele de tranziþie.

Nu Ónt‚mpl„tor, Óns„, preocuparea politicului pentru rolul populaþiei Ón succesul reformelor, manifestat„ prin asigurarea practic„ a aceluia∫i rol conduc„tor al clasei muncitoare ca ∫i Ón regimul apus, a degenerat rapid Ón unicul ∫i cel mai str‚ns parteneriat Óntre Guvern ∫i sindicate, br„zdat de numeroase negocieri ∫i protocoale, tot de at‚tea ori rupte. De asemenea, nu Ón puþine cazuri lideri sindicali ai îoamenilor muncii“, deveniþi salariaþi, au Ómbr„þi∫at cariera politic„ cu deschiderile spre toate demnit„þile, oferta politicului av‚nd ∫i ea t‚lcul ei.

Œn acela∫i timp, baza economic„ ∫i social„ a noii societ„þi rom‚ne∫ti democrate, consfinþite prin Constituþie, s-a l„sat mult a∫teptat„, proprietatea privat„, capitalul, Óntreprinz„torul, patronul, formarea clasei mijlocii bucur‚ndu-se de o atenþie legislativ„ ∫i dialog cu puterea vecine cu uitarea.

Desigur, poate fi vorba de o uitare aparent„, Óntruc‚t realit„þile demonstreaz„ plonjarea cu mare pl„cere ∫i s‚rg Ón afacerile capitaliste tocmai a celor grijulii de soarta simplilor cet„þeni confruntaþi cu dificult„þile reformelor. At‚t reprezentanþii puterii, c‚t ∫i ai unei p„rþi importante a sindicali∫tilor, sunt azi oameni de afaceri ∫i nu este nimic r„u Ón acest lucru. Este Óns„ r„u faptul c„ noua clas„ a managerilor de societ„þi comerciale, fie patroni, fie numiþi de patroni, oricare ar fi ei, vor s„ menþin„ Ón continuare iluzia c„ ei sunt un extract al adun„rilor generale ale salariaþilor ∫i deci nu sunt altceva dec‚t tot ni∫te sindicali∫ti, muncitori sau lucr„tori.

V„ mulþumesc ∫i eu.

Œl invit pe domnul Valentin Vasilescu.

Se preg„te∫te domnul deputat Becsek-Garda Dezideriu.

V„ mulþumesc, domnule pre∫edinte. Stimaþi colegi,

La momentul apariþiei Raportului îArmagedon I“, am fost singurul parlamentar care a solicitat cu obstinaþie constituirea unei comisii de anchet„ parlamentar„ care s„ verifice acuzaþiile aduse de autorii acestui raport.

Œntr-un interviu publicat de ziarul îCotidianul“ din 8 ianuarie 2002, apreciam: îRaportul se bazeaz„ pe o seam„ de constat„ri concrete f„cute de ofiþerii ∫i generalii activi cu atribuþii de control ∫i Óndrumare de la diferite e∫aloane din Statul Major General al Armatei. Este posibil ca sesiz„rile f„cute Ón mod repetat de ace∫ti responsabili din Ministerul Ap„r„rii Naþionale s„ fi fost ignorate de oamenii politici pu∫i Ón funcþiile de decizie ale Armatei, fapt ce a determinat apariþia acestui raport pe Internet.“

Chiar ∫i Ón aceste condiþii, conducerea Ministerului Ap„r„rii Naþionale a crezut de cuviinþ„ s„ catalogheze raportul drept o diversiune menit„ s„ denigreze Armata Rom‚n„, consider‚ndu-l o ficþiune chiar mai proast„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 12/22.II.2002 Ca ∫i c‚nd asta nu era suficient, au existat voci care au lansat o serie de afirmaþii potrivit c„rora raportul ar fi opera unor cercuri ostile din afara graniþelor þ„rii, care sunt interesate ca Rom‚nia s„ nu fie admis„ Ón N.A.T.O.

D‚nd curs iniþiativei domnului ministru Ioan Mircea Pa∫cu, conducerea Comisiei pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguranþ„ naþional„ ne-a obligat pe noi, membrii comisiei, s„ audiem un num„r de cinci generali M.Ap.N. Audierea a fost mai mult o prelegere susþinut„ de domnii generali, urmat„ de r„spunsuri la Óntreb„rile deputaþilor, din care reie∫ea scopul v„dit denigrator al raportului.

Tot ceea ce ne-a r„mas de f„cut nou„, Ón calitate de membri ai comisiei, a fost s„-i credem pe cuv‚nt, Óntruc‚t domnii generali n-au adus Ón sprijinul afirmaþiilor lor nici un document oficial din care s„ reias„ ceea ce d‚n∫ii afirmaser„, anume c„ imaginea Armatei prezentat„ Ón Raportul îArmagedon I“ este fals„.

Dup„ cum ∫tiþi, s‚mb„t„, 2 februarie 2002, la depozitul M.Ap.N. de la Fr‚nce∫ti s-a petrecut un eveniment deosebit de grav, soldat cu dezertarea a doi militari Ón termen, care anterior au r„nit grav pe comandantul g„rzii ∫i, ulterior, au omor‚t doi civili Ón perimetrul localit„þii B„beni.

V„ mulþumesc ∫i eu.

Œl invit pe domnul Becsek-Garda Dezideriu. Se preg„te∫te domnul Marian Ionescu.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputaþi,

Domnul deputat Ioan Sonea, marþea trecut„, de la acest microfon, a vorbit despre istoria regimentelor gr„nicere∫ti din zona N„s„udului ∫i a Bistriþei, dar Ón special despre dreptul de proprietate al acestor comunit„þi asupra celor 54 de munþi numiþi ∫i îmunþi revendicaþi dup„ modific„rile de frontier„ din anul 1768 Óntre Imperiul Habsburgic ∫i cel Otoman“.

De asemenea, s-a mai referit la viaþa economic„ a celor 44 de comune gr„nicere∫ti, c„rora la data de 3 aprilie 1861 li s-au recunoscut fondurile gr„nicere∫ti ca proprietate de drept ∫i de fapt, prin care s-a realizat o relativ„ independenþ„ administrativ„ ∫i stabilitatea economic„ a þinutului.

Autonomia acestui þinut a fost recunoscut„ at‚t de autorit„þile maghiare din perioada anilor 1867–1918, c‚t ∫i de legile rom‚ne∫ti dintre anii 1918–1948.

Istoria regimentelor gr„nicere∫ti secuie∫ti prezint„ multe asem„n„ri cu trecutul regimentelor rom‚ne∫ti. Œn anul 1768 ∫i ei erau Ómpropriet„riþi cu a∫a-numiþii îmunþi revendicaþi“. Dup„ Ón„bu∫irea Revoluþiei din 1848–1849, drepturile lor asupra acestor þinuturi erau limitate de c„tre Curtea de la Viena. Drepturile lor asupra þinuturilor pe care le dob‚ndeau Ón anul 1768 au fost recunoscute Ón primii ani ai dualismului austro-ungar, Ón anul 1869, de c„tre Œmp„ratul Franz Iosif. Prin Decretul Imperial, urma∫ii gr„nicerilor secui au devenit proprietari de drept ∫i de fapt asupra acestor terenuri, cunoscute sub denumirea de îBunurile private din Ciuc“.

Dup„ 1918 autorit„þile rom‚ne∫ti nu le-au recunoscut proprietatea ∫i, prin Decizia Comitetului Agrar din 16 februrarie 1923, toat„ averea Bunurilor private din Ciuc a fost confiscat„ de c„tre statul rom‚n. De aici au Ónceput contest„rile, interpel„rile parlamentare, precum ∫i intervenþia Ligii Naþiunilor care, Ón anul 1932, a impus statului rom‚n recunoa∫terea oficial„ a acestor propriet„þi.

Parlamentul Rom‚niei a votat Ón acest sens, iar Regele Carol al II-lea, Ón anul 1934, a promulgat Legea pentru retrocedarea averilor aparþin‚nd Bunurilor private din Ciuc. O lege asem„n„toare a semnat ∫i Regele Mihai, la data de 1 iunie 1946, privind recunoa∫terea oficial„ a acestei comunit„þi de averi.

V„ mulþumesc.

Œl invit pe domnul Marian Ionescu ∫i se preg„te∫te domnul deputat Mihai Baciu.

Stimate domnule pre∫edinte, Stimaþi colegi,

Industria de ap„rare este falimentat„ cu bun„-∫tiinþ„. Av‚nd Ón vedere situaþia din ce Ón ce mai grav„ a industriei de ap„rare, m-am deplasat, Ón perioada 22–24 ianuarie a.c., la Œntreprinderea Metalurgic„ Mija, IMUT Moreni ∫i îAutomecanica“ Moreni.

Œn deplasarea efectuat„ am avut Ón vedere urm„toarele obiective operaþionale: cunoa∫terea situaþiei economico-financiare, cunoa∫terea gamei de produse ce s-au fabricat ∫i se fabric„ Ón prezent, situaþia disponibiliz„rilor, Ón concordanþ„ cu punerea Ón aplicare a Ordonanþei guvernamentale privind parcurile industriale, starea actual„ a capacit„þilor de producþie, starea de spirit a membrilor de sindicat etc.

Situaþiile concrete din cele trei mari Óntreprinderi sunt complet diferite. Spre exemplu, la Œntreprinderea Mija personalul muncitor care a mai r„mas nu are siguranþa locului de munc„, aspect ce creeaz„ o v„dit„ incapacitate Ón realizarea unor repere militare, executate, de altfel, Ón cantit„þi mari ∫i la un standard calitativ performant cu mulþi ani Ón urm„.

Restabilirea unui flux de producþie cunoscut se execut„ Ón condiþii din ce Ón ce mai vitrege, at‚t prin distrugerea parþial„ a unor utilaje ∫i instalaþii, c‚t ∫i prin plecarea multor speciali∫ti Ón domeniu fie la pensie, fie prin disponibiliz„ri.

Datorit„ imposibilit„þii Óntreþinerii ∫i conserv„rii activelor, precum ∫i neglijenþei actului managerial, legat„ organic de neglijenþa unor guvernanþi faþ„ de industria de ap„rare, pentru reluarea acestor fluxuri tehnologice sunt necesare, pentru aceasta, sume mari de bani.

Specific Ón aceast„ Óntreprindere am g„sit unele secþii, cum este Turn„toria de font„, cu capacitate de circa 10.000 de tone piese pe lun„, dotat„ iniþial cu tehnic„ de v‚rf ∫i care era una dintre cele mai mari ∫i importante secþii din îRomtehnica“, Óntr-o stare efectiv„ de fier vechi. Ar„ta mai r„u chiar ca dup„ un dezastru militar. Este inadmisibil s„ se sustrag„ dintr-o Óntreprindere militar„, cu ajutorul unor utilaje industriale, inductoarele cuptoarelor electrice cu inducþie de trei tone, confecþionate din þeav„ rectangular„ de cupru ∫i care prezint„ o valoare de circa un miliard de lei pe inductor, Ón acest caz fiind cele dou„ cuptoare, ca ∫i distrugerea, tot prin furt, a unor utilaje Ón proporþie de circa 80%. Distrugerile prin furt calificat ∫i degrad„rile ce au avut loc Ón ultimii ani, mai ales Ón Óntreprinderile de fabricare a armamentului, nu justific„ politicile guvernamentale de dezinteres faþ„ de aceast„ industrie. Se ∫tie c„ industria de armament este una de elit„ ∫i aduc„toare a peste 25% din P.I.B.

V„ mulþumesc ∫i eu.

Œl invit pe domnul deputat Mihai Baciu. Se preg„te∫te domnul Radu Ciuceanu.

V„ mulþumesc, domnule pre∫edinte. Onoraþi colegi,

Voi intitula intervenþia mea de ast„zi îS.O.S. – Radio Moldova, Rom‚nia“.

Mai Ónt‚i, o chestiune de istorie, foarte scurt„. La 2 noiembrie 1941, a∫adar Ón plin r„zboi mondial, de la Ia∫i r„suna pentru prima dat„ Ón eter îAici, Radio Moldova“. Atunci, la inaugurarea noului post de radio, marele profesor ∫i om de cultur„ Ion Petrovici, pre∫edintele Consiliului de administraþie al Societ„þii de Radiodifuziune, spunea: îDesigur, instalarea acestui post Ón vechea capital„ a Moldovei corespunde unei logici c„reia nu putea s„ i se sustrag„ nimeni. Ia∫iul are calitatea natural„ de focar Ónaintat al culturii rom‚ne∫ti Ón pragul þinuturilor noastre r„s„ritene, unde vitregia vremurilor a suflat Óndelung ∫i Ón r‚nduri repetate peste flac„ra con∫tiinþei naþionale f„r„ a izbuti s„ o sting„, dar Ómpiedic‚nd-o s„ lumineze at‚t c‚t ar fi putut. De aici, din locul acesta, ar urma s„ plece puternicele Ómpr„∫tieri de raze care s„ m„ture umbrele nopþii Ónt‚rziate peste Prut ∫i Nistru ∫i s„ Óncorporeze c‚t mai repede cu putinþ„ at‚tea suflete dezorientate de zbucium ∫i de alarme Ón vigoarea organic„ a sufletului rom‚nesc.“ A∫adar, repet,

I-a fost h„r„zit, prin urmare, Ia∫iului s„ fie promotor al culturii ∫i pe undele hertziene. Unii au Ónþeles cum nu se poate mai bine misiunea noii instituþii, chiar Ón perioada pe care o numim îde trist„ amintire“, cre‚nd posibilit„þi tehnice deosebite ca Radioul din Ia∫i s„ intre Ón toate casele din zona Moldovei.

Pentru aceasta, Ón vara anului 1970 a fost dat„ Ón funcþie o staþie modern„ de transmisie radio de mare putere, 100 kW, care a preluat frecvenþa de p‚n„ atunci a postului de radio Ia∫i, respectiv 1.053 kHz, frecvenþ„ pe care o vedeþi mereu pe ecran, c‚nd daþi drumul la radio ∫i prindeþi Ia∫iul.

Staþia construit„ de firma englez„ îMarconi“ la c‚þiva kilometri de Ia∫i dispune de doi piloni autoradianþi ∫i este capabil„ s„ emit„ cu putere maxim„ pe axa nord-sud, pentru a asigura o recepþie stabil„ Ón zona Moldovei at‚t ziua, c‚t ∫i noaptea. Interesant este c„ postul Radio Moldova, cum se nume∫te din nou acum — Óncep‚nd din noiembrie, de la Ómplinirea a 60 de ani, s-a revenit la vechea denumire —, datorit„ amplasamentului ∫i puterii staþiei de emisie, poate fi recepþionat seara t‚rziu ∫i Ón cursul nopþii pe o arie mult mai larg„, fiind ascultat Ón diverse zone ale Europei (∫i cuno∫tinþe, ∫i prieteni din Israel mi-au spus c„ ascult„ deseori Radio Ia∫i).

Fire∫te, o asemenea arie de cuprindere, dar mai ales misiunea nobil„ cu care postul Radio Moldova a fost Ónvestit Ónc„ de la Ónceputurile sale, au impus responsabilit„þi pe m„sur„ Ón actul jurnalistic, Ón desf„∫urarea unui program care s„ corespund„ nevoii de cultur„, de formare ∫i informare a publicului, fapt atestat de cartea de vizit„ a acestei instituþii,

Din p„cate, ca orice lucru temeinic f„cut, faptul c„ Radio Moldova este un radio al fiec„ruia ∫i un radio al tuturor, cum sun„ sloganul postului, acest lucru se pare c„ sup„r„ pe unii. Sup„r„, dezbin„, c„ se aude p‚n„ departe. Sup„r„ c„ este a∫a cum este, ∫i nu altfel. Drept pentru care unii au g„sit de cuviinþ„ s„-i mai taie din elan. Cum anume? Cel mai simplu, s„ i se ia emiþ„torul ∫i frecvenþa pe care emite de at‚þia ani ∫i Ón loc s„ i se dea, prin redistribuire, emiþ„tori situaþi pe ici, pe colo, chipurile, care acoper„ la fel de bine zona Moldovei. Din surse sigure ∫tiu c„ aceasta este intenþia actualei conduceri a Radiodifuziunii; intenþia, deocamdat„ nu s-a luat m„sura ∫i, din aceast„ cauz„, eu trag aici semnalul de alarm„, ca s„ nu se ia, p‚n„ la urm„.

Da. V„ mulþumesc ∫i eu. Sper ca apelul parlamentarilor din zona Moldovei s„ fie auzit de cine trebuie. Are cuv‚ntul domnul Radu Ciuceanu.

Domnule prezident, Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Baza expunerii de motive a proiectului de Lege cu privire la legalizarea prostituþiei o constituie afirmaþia c„ astfel s-ar putea controla bolile cu transmitere sexual„ ∫i SIDA Ón societatea rom‚neasc„. Nimic mai fals! Studiile arat„ c„ Ón þ„rile occidentale unde prostituþia este legalizat„, acolo unde este, incidenþa bolilor cu transmitere sexual„ (BTS) este mult mai mare dec‚t la noi.

Dac„ lu„m Ón considerare cazul bolii SIDA, o boal„ mortal„ care se propag„ cu mare rapiditate Ón societate, Ón Europa de Vest ∫i Ón America, ponderea bolnavilor este de zece ori, respectiv de dou„zeci de ori mai mare dec‚t Ón Rom‚nia.

Conform datelor O.M.S. din decembrie 2001, dac„ lu„m ca ∫i criteriu Ón cercetarea fenomenului prostituþiei ponderea bolnavilor de SIDA din r‚ndul populaþiei, vom constata c„ Ón Statele Unite rata Ómboln„virilor cu SIDA este cea mai ridicat„, spre exemplu. Œn Franþa, Statele Unite, Thailanda prostituþia este legalizat„ sau exist„ o puternic„ industrie a sexului.

Departamentul de epidemiologie biostatic„ ∫i medicin„ a Universit„þii din Washington a demonstrat Óntr-o cercetare din anul 2000 c„ mai mult de 50% din prostituatele aflate sub observaþie s-au infectat cu virusul HIV Ón primele ∫ase luni de la îÓnrolare“ ∫i 73% Ón primul an.

Eroarea promovat„ cu insistenþ„ este aceea c„ prin legalizarea prostituþiei controalele medicale periodice f„cute prostituatelor vor conduce la stoparea contamin„rii cu BTS. Œn realitate, controalele medicale nu ofer„ nici o garanþie pentru clienþii bordelurilor at‚ta timp c‚t perioada de incubaþie a virusului HIV (care provoac„ SIDA) ∫i a sifilisului este de 4 la 8 s„pt„m‚ni – p„cat c„ cei care sunt partizanii acestei legaliz„ri nu ∫tiu aceste lucruri elementare –, timp Ón care prostituatele nu pot fi depistate ca bolnave dar pot transmite virusul. Œn mod teoretic, Ón 24 de ore, o prostituat„ poate Ómboln„vi p‚n„ la 30–40 de subiecþi. Deci, chiar dup„ un control medical care constat„ c„ prostituata este s„n„toas„, primul client venit poate s„ o contamineze prin virusul HIV, nedepistat la analize, deoarece se afl„ Ón perioad„ de incubaþie.

Da. V„ mulþumesc. Domnul deputat Ráduly Róbert. Se preg„te∫te domnul deputat ™tefan P„∫cuþ.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputaþi,

A∫ vrea s„ aduc Ón atenþia Parlamentului Rom‚niei o problem„ legat„ de organizarea ∫i desf„∫urarea recens„m‚ntului populaþiei ∫i a locuinþelor din Rom‚nia Ón anul 2002, ∫i anume o problem„ legat„ de finanþarea acestei activit„þi, activitate care este ∫i Ón opinia mea absolut necesar„ ∫i care trebuie s„ aib„ loc la data stabilit„.

A∫a cum bine se ∫tie, conform precedentului, Ón 1992 aceast„ acþiune a fost finanþat„ integral de la bugetul central. Conform legislaþiei Ón vigoare, aceasta este o acþiune de nivel naþional, drept pentru care ∫i acum, dup„ 10 ani de la recens„m‚ntul din 1992, Ón 2002, aceast„ acþiune ar fi trebuit s„ fie finanþat„ exclusiv ∫i Ón totalitate de la bugetul central.

Din nefericire, se pare c„ nu se va Ónt‚mpla a∫a. Atunci c‚nd am dezb„tut, cu responsabilitate, Ón aceast„ Camer„, bugetul de stat pe 2002, nu a fost inclus„ expres nici o prevedere legat„ de acest buget, ceea ce l„sa atunci de Ónþeles c„ recens„m‚ntul va fi finanþat din bugetul central. Œntre timp, Guvernul neav‚nd surse, se pare din acest buget, a emis o reglementare de caracter secundar, nicidecum de nivel de lege, prin care unilateral, f„r„ consultare ∫i f„r„ un acord preliminar al autorit„þilor locale, i-au obligat pe ace∫tia s„ suporte cheltuielile legate de recens„m‚nt.

Antevorbitorul meu a vorbit de prostituþie ∫i a pronunþat cuv‚ntul viol. Œn opinia mea, ceea ce s-a Ónt‚mplat cu finanþarea recens„m‚ntului este o violare grav„ a principiului autonomiei locale. Dar acest lucru este Ón sine grav, Óns„ Ón practica aplic„rii acestei decizii unilaterale a Guvernului s-a Ónt‚mplat un lucru ∫i mai grav.

A∫a cum se ∫tie, s„pt„m‚na trecut„ a plecat o scrisoare semnat„ de ministrul administraþiei publice, Octav Cozm‚nc„, ∫i de ministrul finanþelor, domnul Mihai T„n„sescu, Ón care autorit„þile administraþiei publice locale, consiliile locale ∫i judeþene erau obligate ca s„ reg‚ndeasc„ bugetul pe anul Ón curs ∫i s„ includ„ la cheltuieli sumele privind acoperirea cheltuielilor cu aceast„ acþiune, cu recens„m‚ntul populaþiei ∫i al locuinþelor din Rom‚nia Ón anul 2002. Nemaivorbind Ón primul r‚nd de nelegalitatea modific„rii bugetului Óntr-un termen at‚t de scurt, a∫a cum ∫tim foarte bine, acest lucru nu este permis de reglement„rile Ón vigoare. Unele consilii locale, Ón mod firesc, pentru c„ cel puþin Ón Legea nr. 215 noi am scris c„ este autonomie local„ Ón Rom‚nia, au refuzat s„ introduc„ Ón bugetul local pe baza unui ordin venit de sus aceste cheltuieli.

Da. V„ mulþumesc.

Are cuv‚ntul domnul deputat ™tefan P„∫cuþ. ™i ultimul vorbitor, Corneliu Ciontu.

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor,

A∫ fi vrut s„ vorbesc ast„zi despre starea sistemului energetic naþional, despre s„n„tate, despre Ónv„þ„m‚nt sau ap„rare. Pentru c„ din toate aceste domenii vin Ón ultima vreme numai ve∫ti proaste. Din p„cate Óns„ va trebui s„ vorbesc despre noua iniþiativ„ a premierului N„stase, modificarea Constituþiei.

De c‚nd se afl„ la guvernare, P.S.D.-ul arat„ semnele din ce Ón ce mai accentuate ale dorinþei sale de a-∫i transforma guvernarea Óntr-un regim totalitar, de la condiþionarea politic„ a primarilor, consilierilor locali ∫i judeþeni, prin acordarea preferenþial„ a unor sume de la buget, p‚n„ la promovarea unor proiecte de lege nedemocratice ∫i antirom‚ne∫ti, vezi Legea administraþiei

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 12/22.II.2002 Constituþiei, astfel Ónc‚t Rom‚nia s„ devin„ o republic„ parlamentar„ cu un pre∫edinte decorativ.

Asist„m cu fiecare zi care trece la transformarea P.S.D.-ului Óntr-un partid-stat. Anularea alegerii directe a pre∫edintelui de c„tre cet„þeni ar fi ∫i ultimul pas de f„cut pentru c„ ar Ónl„tura ultimul obstacol din calea eterniz„rii P.S.D.-ului la c‚rma destinelor þ„rii.

Ce urm„re∫te de fapt marele g‚nditor politic Adrian N„stase? Urm„re∫te s„ evite confruntarea Ón viitoarele alegeri prezidenþiale cu lideri carismatici ai unor partide din opoziþie, precum Corneliu Vadim Tudor. Dac„ modificarea Constituþiei s-ar petrece, poziþia de la Cotroceni ar deveni neinteresant„ de vreme ce din poziþia de conduc„tor al partidului de guvern„m‚nt, premierul de acum ∫i de atunci, Adrian N„stase, ar putea nestingherit s„ se desf„∫oare ca unic lider al partidului-stat. Am avea atunci posibilitatea de a exersa pe un interval de timp oric‚t de lung guvernarea f„r„ guvernare, care este marca actual„ a echipei P.S.D., a Executivului.

Pentru aceste motive nu pot fi de acord cu propunerea de modificare a Constituþiei, lansat„ de c„tre premierul N„stase. Constituþia Rom‚niei este Ónc„ proasp„t„, are abia 10 ani ∫i ar trebui aplicat„ ∫i nu modificat„. Numai c„ Ón ce prive∫te aplicarea legilor ∫i Ón ce prive∫te orice act de guvernare care nu promit beneficii imediate de imagine echipa domnului N„stase se Óndeamn„ mai greu sau deloc.

Doamnelor ∫i domnilor, Stimaþi colegi,

Œn contextul european, Rom‚nia este un caz politic mai mult dec‚t fericit. Ea nu cunoa∫te extremismul instituþionalizat. Evident, exist„ ∫i printre rom‚ni persoane care refuz„ sistemul politic democratic sau care aprob„ politici ∫i idei extremiste. Dar, din fericire, aceste persoane, probabil puþine ∫i izolate, nu au o portavoce politic„.

Nu exist„, domnilor, o þar„ european„ dezvoltat„ Ón care s„ nu Ónt‚lnim un partid comunist sau neofascist ce refuz„ f„þi∫ sau tacit sistemul democratic, milit‚nd pentru transformarea lui. De∫i au o cifr„ electoral„ Ón general mic„, aceste partide sunt maligne pentru c„ exacerbeaz„ disfuncþionalit„þi sistemice ∫i pentru c„, Ón caz de criz„, reprezint„ o ameninþare efectiv„ la adresa regimului democratic.

Ei bine, printr-un paradox, acest fapt pare a indispune pe unii. Œn loc s„ constate s„n„tatea regimului democratic rom‚nesc, ace∫tia pl„smuiesc extreme ∫i inamici. Cunoa∫tem bine mecanismul: invent‚nd inamici, te transformi pe tine Ónsuþi Ón erou salvator. Numai c„ Ón actualul context internaþional aceast„ pl„smuire artificial„ este mai mult dec‚t d„un„toare.

Œn urm„ cu c‚teva zile, unii lideri politici justificau schimbarea sistemului electoral ∫i prin ideea c„ sistemul parlamentar poate bloca accesul la putere al liderilor partidelor extremiste, cum ar fi cazul pre∫edintelui Partidului Rom‚nia Mare, senatorul Corneliu Vadim Tudor.

Doresc s„ apelez la luciditatea ∫i la cultura politic„, dac„ o au, a acestor lideri. Extremismul presupune o ideologie a violenþei care vizeaz„ discrimin„ri sociale, religioase sau etnice ∫i care Ó∫i propune, ca scop ultim, Ónlocuirea sistemului democratic cu unul autoritar sau

totalitar. Nici urm„ de astfel de idei Ón documentele programatice ale Partidului Rom‚nia Mare, doctrin„, statut, program, Ón discursul senatorului Corneliu Vadim Tudor sau al celorlalþi lideri ai Partidului Rom‚nia Mare. Pamfletul, specie literar„, presupune aciditate ∫i expresie energic„. Dar nici m„car Ón pamfletele senatorului Corneliu Vadim Tudor nu veþi g„si o expresie a ideologiei extremiste.

™i atunci ne Óntreb„m Ón mod legitim: cui folose∫te aceast„ inventare de inamici? Poate doar adversarilor no∫tri politici Ón scopuri electorale, c„ci Rom‚niei nu. Ace∫ti domni politicieni care de multe ori Óncearc„ s„ se identifice cu imaginea Rom‚niei demonstreaz„ c„ nu con∫tientizeaz„ c„ prin afirmaþiile lor prejudiciaz„ grav statul rom‚n.

Stimaþi colegi,

V„ rog s„ v„ ocupaþi locurile dumneavoastr„, pentru a putea Óncepe ∫edinþa.

Permiteþi-mi s„ declar deschis„ ∫edinþa de ast„zi a Camerei Deputaþilor, anunþ‚ndu-v„ c„ din cei 345 de deputaþi sunt prezenþi un num„r de 272, 73 particip„ la alte acþiuni parlamentare.

Daþi-mi voie, pentru Ónceput, s„ v„ supun atenþiei constituirea unor comisii de mediere.

Prima vizeaz„ medierea la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 66/2000 privind organizarea ∫i Ónregistrarea profesiei de consiliere Ón proprietate industrial„.

Sunt propu∫i colegii no∫tri: Bivolaru Ioan, Daraban Aurel, F‚c„ Mihail, P.S.D.; Buzea Valeriu, P.R.M., Palade Doru Dumitru, P.R.M., Anton Marin, P.N.L., Manolescu Oana, minorit„þi.

Cine este pentru? V„ mulþumesc.

Voturi Ómpotriv„? Abþineri? Unanimitate.

La comisia de mediere pentru proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 64/1991 privind brevetele de invenþii: Bivolaru Ioan, Daraban Aurel, F‚c„ Mihail de la P.S.D., Miclea Ioan ∫i Palade Doru Dumitru de la P.R.M., Albu Gheorghe, P.D., Erdei Dolóczki István, U.D.M.R.

Cine este pentru? V„ mulþumesc.

Voturi Ómpotriv„? Abþineri? Unanimitate.

Penultima comisie de mediere, la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 272/2000 pentru modificarea ∫i completarea Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 97/2000 privind organizaþiile cooperatiste de credit.

Sunt propu∫i: Gubandru Aurel, Neamþu Horia Ioan ∫i Selagea Constantin, P.S.D., Holtea Iancu, P.R.M., Cladovan Teodor, P.D., Pop Napoleon, P.N.L., Sali Negiat, minorit„þi.

Cine este pentru? V„ mulþumesc.

Voturi Ómpotriv„? Abþineri? Unanimitate.

Comisia de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 92/2000 privind organizarea ∫i funcþionarea serviciilor de reintegrare social„ a infractorilor ∫i de supraveghere a execut„rii sancþiunilor neprivative de libertate.

Sunt propu∫i: B„doiu Cornel, C„∫unean Vlad Adrian, Cliveti Minodora, toþi de la P.S.D., Stoian Mircea ∫i Palade Doru Dumitru, P.R.M., Mogo∫ Ion, P.N.L., ∫i Székely Ervin-Zoltán, U.D.M.R.

Domnule pre∫edinte,

Stimaþi colegi,

Œn urma examin„rii acestei propuneri legislative privind completarea Legii nr. 189/2000 pentru acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurat„ la 6 martie 1945, comisia a hot„r‚t c„ aceast„ propunere nu poate fi acceptat„ ∫i a propus respingerea acesteia, datorit„ faptului c„ aceast„ problematic„ a fost reglementat„ at‚t prin Legea nr. 189/2000, c‚t ∫i prin Legea nr. 118 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurat„ la 6 martie 1945.

Comisia Ó∫i menþine aceast„ propunere ∫i rug„m colegii s„ voteze respingerea acestei propuneri legislative. V„ mulþumesc.

Dac„ din partea iniþiatorilor sau din partea dumneavoastr„ dore∫te cineva s„ fac„ comentarii cu privire la aceast„ propunere? Nu.

Supun, Ón consecinþ„, votului dumneavoastr„ propunerea comisiei, de respingere a acestui proiect de lege. Cine este pentru? V„ mulþumesc. Voturi Ómpotriv„?

Abþineri? O abþinere.

S-a adoptat propunerea de respingere formulat„ de c„tre Comisia pentru munc„ ∫i protecþie social„.

Punctul 5, propunerea legislativ„ privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive etnice de c„tre regimurile de ocupaþie din Ardealul de Nord Ón perioada 30 august 1940–25 octombrie 1944.

Comisia pentru munc„ ∫i protecþie social„, prin domnul deputat Buzatu, v„ propune respingerea acestui proiect. V„ rog, domnule deputat, s„ susþineþi aceast„ propunere.

## Domnule pre∫edinte,

Stimaþi colegi,

Propunerea legislativ„ privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive etnice de c„tre regimurile de ocupaþie din Ardealul de Nord Ón perioada 30 august 1940–25 octombrie 1944 a fost discutat„ Ón ∫edinþa din 13 decembrie. Comisia a propus respingerea acestui proiect de lege datorit„ faptului c„ aceast„ situaþie a fost reglementat„ prin Ordonanþa Guvernului nr. 105 din 1999. Au fost inventariate toate situaþiile, cum spuneam, acordarea unor drepturi, ∫i s-a ajuns la concluzia c„ Ordonanþa Guvernului nr. 105 este acoperitoare pentru toate acestea. Pentru aceste motive, comisia propune respingerea ∫i roag„ pe colegii no∫tri s„ voteze pentru propunerea comisiei.

V„ mulþumesc.

V„ mulþumesc, domnule deputat.

Dac„ iniþiatorul sau careva dintre dumneavoastr„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 12/22.II.2002 Supun, Ón aceste condiþii, votului dumneavoastr„ propunerea comisiei, de respingere a proiectului.

Cine este pentru? V„ mulþumesc.

Voturi Ómpotriv„? Abþineri?

V„ rog s„ num„raþi voturile Ómpotriv„. 26 de voturi Ómpotriv„.

Abþineri?

Œn momentul Ón care v-am dat cuv‚ntul, unde v„ aflaþi, stimate coleg? De∫i am Óntrebat dac„ iniþiatorul sau altcineva dore∫te s„ intervin„. Bun.

Poftiþi atunci, Óns„ v„ rog s„ fiþi atenþi la desf„∫urarea lucr„rilor ca s„ nu m„ obligaþi s„ revin Ón timpul votului la dezbateri.

Domnule pre∫edinte, Stimaþi colegi,

Vreau s„ Óntreb comisia care a dat avizul de respingere dac„ a v„zut documentele pe care le-am anexat. A þinut cont de acestea sau nu? ( _Se consult„ cu domnul Dumitru Buzatu Ón banca comisiei sesizate Ón fond._ )

Stimate coleg, ca s„ nu mai veniþi Ónc„ o dat„ la microfon, v„ rog s„ v„ exprimaþi pe fond cu privire la ceea ce comisia v-a prezentat. Doriþi s„ v„ mai menþineþi Ón contradictoriu cu comisia?

## Nu.

Bun. V„ mulþumesc.

Reiau, Ón consecinþ„, votul. Am num„rat c‚te voturi sunt Ómpotriva respingerii.

Abþineri? Nu sunt.

Deci sunt 249 voturi pentru, 26 Ómpotriv„, nici o abþinere. S-a respins propunerea legislativ„.

V„ rog s„ urm„riþi, Ón continuare, proiectul Ónscris la punctul 15, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 144/2001 privind Óndeplinirea de c„tre cet„þenii rom‚ni la ie∫irea din þar„ a condiþiilor de intrare Ón statele membre ale Uniunii Europene ∫i Ón alte state.

Suntem Ón procedur„ de urgenþ„.

Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„þi?

Cine este de la Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„þi? Poftiþi.

O susþineþi dumneavoastr„?

V„ rog.

## Domnilor parlamentari,

Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„þi a analizat Ón data de 6 februarie 2002 proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 144/2001. Av‚nd Ón vedere c„ suntem Ón procedur„ de urgenþ„, v„ propunem un timp de 8 minute, c‚te dou„ minute pentru fiecare articol.

V„ mulþumesc.

Dac„ sunteþi de acord cu aceast„ propunere? V„ mulþumesc.

Abþineri? Nu sunt.

Voturi Ómpotriv„? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi s-a adoptat aceast„ modalitate de dezbatere.

Vreþi s„ v„ susþineþi ∫i raportul, domnule deputat? V„ rog.

V„ mulþumesc, domnule pre∫edinte.

Menþion„m c„ este vorba de proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 144/2001 privind Óndeplinirea de c„tre cet„þenii rom‚ni, la ie∫irea din þar„, a condiþiilor de intrare Ón statele membre ale Uniunii Europene ∫i Ón alte state. Senatul a adoptat acest proiect de lege Ón ∫edinþa din 20 decembrie 2002.

Œn Camera Deputaþilor, Comisia de politic„ extern„ a avizat favorabil acest proiect de lege ∫i, de asemenea, Ón cadrul comisiei au fost depuse amendamente de c„tre domnii Kerekes Karoly ∫i Emil Boc.

Ca urmare a punctelor de vedere exprimate de c„tre membrii Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„þi ∫i de c„tre reprezentantul Guvernului s-a hot„r‚t cu majoritate de voturi ca proiectul de lege s„ fie supus spre dezbatere ∫i adoptare plenului Camerei Deputaþilor. Amendamentele propuse au fost respinse cu majoritate de voturi. Totodat„, membrii comisiei au decis operarea Ón textul ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului a unor modific„ri redacþionale, astfel cum se prezint„ Ón anexa la prezentul raport.

Œn raport de obiectul ∫i conþinutul s„u, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. V„ mulþumesc.

V„ mulþumesc.

Stimaþi colegi,

V„ rog s„ urm„riþi ordonanþa ∫i raportul comisiei ∫i bineÓnþeles ∫i cuprinsul legii.

La titlul proiectului de lege pentru aprobarea ordonanþei dac„ sunt obiecþiuni? Nu sunt.

Votat Ón unanimitate.

La cuprinsul articolului unic a∫ semnala urm„toarele distinsului nostru coleg Boc. Aici aveþi: îSe aprob„ ordonanþa f„r„ alte modific„ri.“ Din moment ce o s„ apar„ modific„ri Ón cuprinsul ordonanþei...

Stimaþi colegi,

V„ propun s„ vot„m articolul unic al legii dup„ ce vom vedea dac„ adopt„m modific„rile la ordonanþ„. De acord?

V„ mulþumesc.

La titlul ordonanþei de urgenþ„ dac„ aveþi obiecþiuni? Nu sunt.

Votat Ón unanimitate.

La art. 1 alin. 1 ∫i 2 v„ rog s„ urm„riþi modific„rile redacþionale din raportul comisiei. Aici exist„ ∫i o gre∫eal„ de numerotare, de marcare, mai bine zis, pentru c„ literele a), b), c), comisia le-a marcat cu literele d) ∫i f) din gre∫eal„. Este vorba tot de a) b) ∫i c). A∫a este? Bun.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 12/22.II.2002 Cu aceste preciz„ri, dac„ aveþi obiecþiuni la amendamentele redacþionale?

Acesta este amendamentul meu ∫i rog plenul s„ susþin„ ∫i s„ aprobe.

Domnul Gaspar.

## **Domnul Acsinte Gaspar** — _ministru pentru_

## _relaþia cu Parlamentul_ **:**

Domnule pre∫edinte, Stimaþi colegi,

Partea introductiv„ care se propune ca amendament este Ón contradicþie cu normele de tehnic„ legislativ„ ∫i cu practica Consiliului Legislativ. Textul propus de Guvern este corect. V„ rog s„ luaþi toate legile, toate ordonanþele ∫i o s„ vedeþi c„ referirea la temeiul constituþional are formularea din proiectul Guvernului, îÓn temeiul art.114 alin. (4) din Constituþie“. Ca atare, propun respingerea acestui text.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Bun. Comisia Ó∫i Ónsu∫e∫te aceast„ observaþie redacþional„.

Œn consecinþ„,

V„ mulþumesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte,

## Stimaþi colegi,

Eu am propus un articol nou dup„ articolul 2, care cuprinde urm„torul text: îPrevederile art. 1 alin. 1 lit. a)...“, adic„ cu referire la prezentarea asigur„rilor medicale, î... nu se aplic„ Ón cazul cet„þenilor rom‚ni care c„l„toresc Ón þ„rile cu care Rom‚nia a Óncheiat acorduri, Ónþelegeri, convenþii sau protocoale pentru acordarea asistenþei medicale pe baz„ de reciprocitate Ón domeniul s„n„t„þii.“ Aceast„ modificare, acest amendament este Ón deplin„ concordanþ„ cu o alt„ iniþiativ„ legislativ„ a Guvernului, recent aprobat„ de noi ∫i care a trecut la Senat ∫i poart„ titlul îLege privind acordarea asistenþei medicale Ón Rom‚nia cet„þenilor str„ini Ón baza acordurilor, Ónþelegerilor, convenþiilor sau protocoalelor internaþionale de reciprocitate Ón domeniul s„n„t„þii la care Rom‚nia este parte“.

Œn aceste condiþii, dac„ sunt o serie de þ„ri cu care avem convenþii, acorduri bilaterale pentru acordarea acestei asistenþe medicale, atunci nu v„d rostul ca cet„þeanul rom‚n, la ie∫irea din þar„, la punctele de frontier„, s„ prezinte aceast„ asigurare medical„, dac„ acest lucru nu Ól cerem cet„þenilor str„ini care vin din þ„rile cu care

V„ mulþumesc, domnule deputat. Domnul deputat Boc ∫i apoi domnul general Abraham.

Amendamentul pe care l-am depus la acest proiect de lege figureaz„ la punctul 2 din raport ∫i se coreleaz„ cu amendamentul depus de domnul Kerekes Károly.

Care este esenþa? Noi am apreciat, Óntr-adev„r, c„ este inutil a cere cet„þenilor rom‚ni care p„r„sesc þara o asigurare de s„n„tate Ón cazul Ón care Rom‚nia a Óncheiat convenþii reciproce de acordare a asistenþei medicale pe baz„ de reciprocitate cu diferite state. Deci nu are sens s„ solicit„m practic cet„þeanului rom‚n s„ pl„teasc„ de dou„ ori acela∫i serviciu. O dat„ Rom‚nia pl„te∫te pe baza acordului de reciprocitate, iar Ón al doilea r‚nd cet„þeanul rom‚n s„ mai aib„ nevoie de o asigurare medical„ c‚nd pleac„ Ón str„in„tate Ón acele þ„ri. Av‚nd Ón vedere acest argument, eu am propus completarea amendamentului domnului deputat Kerekes Károly cu urm„toarea formul„: îLista þ„rilor cu care Rom‚nia a Óncheiat astfel de acorduri, Ónþelegeri, convenþii sau protocoale este prezentat„ Ón anex„ ∫i face parte integrant„ din prezenta ordonanþ„.“ Altfel spus, eu am cerut ca Guvernul, cel care are evidenþa oficial„ a tuturor acordurilor Óncheiate de Rom‚nia Ón materie de s„n„tate pentru acordarea asigur„rii ∫i asistenþei medicale Ón regim de reciprocitate, acele þ„ri s„ fie trecute Óntr-o anex„ la aceast„ ordonanþ„, ca cet„þeanul, atunci c‚nd dore∫te s„ p„r„seasc„ þara, s„ poat„ consulta aceast„ ordonanþ„, s„ vad„ aceast„ list„ ∫i s„ ∫tie. Dac„ plec Ón Ungaria am sau nu am nevoie, de exemplu, de asigurare medical„, dac„ plec Ón Franþa am sau nu am nevoie. Altfel, cet„þeanul nu are de unde s„ ∫tie cu ce þ„ri Rom‚nia are Óncheiate asemenea acorduri de reciprocitate Ón materia asigur„rilor medicale pe baz„ de reciprocitate.

De aceea, am solicitat Guvernului ca aceste þ„ri cu care Rom‚nia are asemenea acorduri Óncheiate s„ fac„ parte din conþinutul prezentei ordonanþe pentru a asigura o informare corect„ ∫i decent„ a cet„þenilor rom‚ni cu privire la condiþiile pe care trebuie s„ le Óndeplineasc„ atunci c‚nd p„r„sesc þara. Credem c„ este o m„sur„ care ar veni Ón sprijinul inform„rii cet„þenilor ∫i ar corespunde ∫i standardelor internaþionale Ón materie de c„l„torie.

V„ mulþumesc.

## Stimate coleg,

Pentru deplina informare a colegilor no∫tri, poate v„ referiþi ∫i la situaþia includerii pe lista þ„rilor care nu sunt þ„ri europene ∫i deci nu fac obiectul acestei reglement„ri ∫i al acordurilor eventuale pe care le va Óncheia Rom‚nia ulterior. Cum se raporteaz„ la aceste situaþii propunerea dumneavoastr„?

V„ mulþumesc, domnule pre∫edinte.

Dup„ cum puteþi observa, titlul ordonanþei de urgenþ„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 12/22.II.2002 de c„tre cet„þenii rom‚ni, la ie∫irea din þar„, a condiþiilor de intrare Ón statele membre ale Uniunii Europene ∫i Ón alte state“. Deci nu este vorba doar de statele Uniunii Europene, conþinutul ordonanþei vizeaz„ ∫i alte state. De aceea, nu este absolut nici o problem„ dac„ Ón conþinutul anexei vor fi trecute ∫i alte state cu care Rom‚nia are Óncheiate acorduri de reciprocitate Ón materia asigur„rilor de s„n„tate, care vor fi Óncheiate Ón viitor. Foarte bine, vor fi publicate Ón îMonitorul Oficial“ ∫i Ón permanenþ„ Ministerul de Interne va aduce la zi aceast„ list„ a þ„rilor cu care Rom‚nia a Óncheiat acorduri de reciprocitate ∫i va asigura informarea corect„ a cet„þenilor, nu? Avem un Minister al Informaþiilor Publice, dac„ nu cu informarea cet„þenilor, cu ce s„ se ocupe?

mat s„ fie completat„ lista-anex„. Dac„ Ómi permiteþi, Ón c‚teva minute, m„ g‚ndesc la formulare.

De asemenea, a∫ face o observaþie aici, dac„ iniþiatorul este de acord, îLista þ„rilor cu care Rom‚nia a Óncheiat acorduri...“, s„ t„iem cuv‚ntele îastfel de“, î...a Óncheiat acorduri, Ónþelegeri, convenþii sau protocoale este prezentat„ Ón anexa care face parte integrant„ din prezenta ordonanþ„.“ Deci cuvintele îastfel de“ sunt Ón plus, dup„ opinia noastr„.

## Stimate coleg,

Dac„ t„iem astfel, atunci trebuie s„ numim acordurile, deci, îacorduri, Ónþelegeri, convenþii de asistenþ„ medical„“.

Domnul Damian Bruda∫ca. Poftiþi.

## Domnule pre∫edinte,

Œn Comisia de politic„ extern„, care ∫i-a dat avizul Ón privinþa acestei legi, am avut un amendament Ón ceea ce prive∫te alin. 2 la primul articol. Din p„cate, nu am fost aici la discutare, dac„ Ómi permiteþi s„ prezint argumentele pentru care am susþinut...

## Stimate coleg,

Nu putem introduce o asemenea practic„ dup„ ce am votat, v-a∫ ruga foarte mult s„ Ónþelegeþi.

Domnul general Abraham.

## **Domnul Pavel Abraham** — _secretar de stat Ón_

## _Ministerul de Interne_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputaþi,

Vizavi de observaþiile f„cute la textul art. 2[1] , la amendamentul propus, noi suntem de acord cu acesta, el venind Ón Ónt‚mpinarea m„surilor adoptate de c„tre statul rom‚n de a proteja cet„þeanul rom‚n ∫i atunci c‚nd se g„se∫te Ón str„in„tate, Ón situaþii de urgenþ„, deoarece este vorba de asistenþa medical„ de urgenþ„ ∫i, mai mult, este o chestiune care vine Ón acord cu noile orient„ri privind integrarea noastr„ Ón Comunitatea European„. De aceea, suntem de acord cu acest amendament. V„ mulþumesc.

Nu v-aþi pronunþat cu privire la cel„lalt amendament al domnului deputat Boc, cu lista.

Da. Œn leg„tur„ cu amendamentul cu lista suntem de acord ∫i cu acest amendament. Ar trebui, dup„ opinia noastr„, completat doar cu un fapt, ca ∫i acordurile celelalte care vor fi Óncheiate de Rom‚nia s„ intre Ón prevederile actului normativ Ón cauz„, s„ nu fim obligaþi pe parcurs ca s„ modific„m lista pe baza unor prevederi, a∫a cum se adopt„ actele normative Ón prezent la nivelul Parlamentului. Cred c„ ar trebui introdus„, ∫i nu am formularea Ón acest moment, ∫i posibilitatea ca noile

Da, dar, implicit, referindu-se la o chestiune determinat„, Ón opinia noastr„ se subÓnþelege faptul c„ numai la acordurile privind asistenþa medical„, deoarece textul are o leg„tur„ nemijlocit„ unul cu cel„lalt.

Bun. Œncercaþi cu domnul ministru Gaspar s„ faceþi textul la care v-aþi referit.

Domnule ministru.

## Domnule pre∫edinte,

Eu sugerez, pentru a rezolva ∫i ipoteza pe care dumneavoastr„ aþi Ónvederat-o, ca, totu∫i, acestui alineat, cu care sunt de acord, s„-i d„m o alt„ redactare, pentru a menþiona ∫i actele care sunt prev„zute la alineatul precedent, prev„zute Ón faþ„, ∫i a∫ spune a∫a c„: îPrevederile alin. 1 se aplic„ pentru acordurile, Ónþelegerile, convenþiile sau protocoalele Óncheiate de Rom‚nia, menþionate Ón anexa care face parte integrant„ din prezenta ordonanþ„, ∫i actelor internaþionale ce se vor negocia.“

## Stimaþi colegi,

V-a∫ supune atenþiei faptul c„, dac„ noi adopt„m acest text, lista trebuie deja Óntocmit„.

Imediat o s„ v„ prezinte domnul general Abraham textul Ómbun„t„þit al amendamentului domnului deputat Boc.

Domnule general, sunteþi gata? V„ rog. Deci textul dumneavoastr„ ar fi un fel de alineat nou la amendamentul domnului Kerekes.

Poftiþi.

Noi propunem formularea urm„toare: îLista þ„rilor cu care Rom‚nia a Óncheiat acorduri, Ónþelegeri, convenþii sau protocoale pentru acordarea asistenþei medicale pe baz„ de reciprocitate va fi Óntocmit„ de Ministerul de Interne ∫i Ministerul S„n„t„þii ∫i Familiei ∫i va fi publicat„ Ón «Monitorul Oficial», Ón termen de 15 zile de la data intr„rii Ón vigoare a prezentei legi.“

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Mulþumesc.

## Stimaþi colegi,

Cu aceste observaþii,

## Stimaþi colegi,

Ar urma ∫edinþa de vot final, constat Óns„ c„ Ón sal„ prezenþa este, s„-i zic, aproximativ„. A∫ ruga toþi liderii grupurilor parlamentare s„ Ó∫i invite Ón sal„ colegii pentru a putea parcurge lista proiectelor Ónscrise la vot final.

P‚n„ atunci, v„ propun s„ mai lu„m un proiect, respectiv cel de la punctul 18, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 193/2001 pentru modificarea art. 43 alin. (1) din Legea audiovizualului nr. 48/1992.

Suntem Ón procedur„ de urgenþ„.

Comisia de cultur„, v„ rog s„ propuneþi timpii de dezbatere. Rog stafful s„ cheme ∫i comisiile care s-au retras pentru a Óntocmi rapoarte, pentru a dezbate proiecte, s„ vin„ Ón sal„.

Domnule Popescu, chemaþi toate comisiile: Comisia juridic„, Comisia de ap„rare, Comisia de politic„ extern„. Aveþi cuv‚ntul, domnule deputat.

Domnule pre∫edinte,

Noi v„ propunem dou„ minute. Este doar o chestiune tehnic„ ∫i foarte simplu de rezolvat ∫i v„ propunem s„ adoptaþi, doamnelor ∫i domnilor, raportul comisiei noastre, a∫a cum a fost el redactat.

V„ mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor,

Noi v„ propunem trei minute, av‚nd Ón vedere c„ este vorba de modificarea titlului ∫i a unui articol ∫i v„ rug„m s„ aprobaþi raportul comisiei noastre, a∫a cum a fost el redactat.

V„ mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Dac„ sunteþi de acord cu propunerea de dezbatere a comisiei? Mulþumesc.

Voturi Ómpotriv„? Abþineri?

Unanimitate.

V„ rog s„ urm„riþi, stimaþi colegi, proiectul de lege ∫i raportul comisiei.

La titlul proiectului de lege urm„riþi, v„ rog, amendamentul 1 al comisiei. O u∫oar„ precizare cu privire la precizarea articolului din ordonanþ„ care se modific„.

Dac„ aveþi obiecþiuni la amendamentul 1, cu privire la titlul legii? Nu aveþi.

Admis amendamentul, Ón consecinþ„ titlul legii va fi modificat corespunz„tor.

La art. I v„ rog s„ urm„riþi amendamentul 2 al comisiei.

Dac„ aveþi obiecþiuni la amendamentul 2? Nu aveþi. Admis amendamentul 2 Ón unanimitate, Ón consecinþ„ art. I va avea alc„tuirea rezultat„ din votul dumneavoastr„.

La art. II dac„ aveþi obiecþiuni? Comisia nu a avut. Votat Ón unanimitate.

Constataþi, v„ rog, c„ s-au dezb„tut ∫i votat toate tex-

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 12/22.II.2002 Acesta are un caracter ordinar, Ón consecinþ„ Ól

Domnule pre∫edinte,

Stimaþi colegi,

Comisia pentru buget, finanþe ∫i b„nci a examinat proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 194/2001, a Óntocmit raport favorabil ∫i propune dezbaterea ∫i adoptarea cu amendamentul din raport. Este o lege ordinar„.

V„ propunem timp total 10 minute, un minut pentru fiecare intervenþie.

V„ mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

onanþ„, VI fiind ultimul, dac„ aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Votate Ón unanimitate.

Parcurg‚nd ∫i adopt‚nd textele proiectului de lege ∫i ale ordonanþei de urgenþ„, constat‚nd c„ este vorba de o lege cu caracter ordinar,

Mulþumesc, domnule pre∫edinte.

Grupul parlamentar al Partidului Democrat a susþinut aceast„ propunere legislativ„ at‚t Ón comisii, precum ∫i prin votul din plenul Camerei Deputaþilor.

Am votat pentru, Óntruc‚t am apreciat c„ aceast„ instituþie, Avocatul Poporului, are nevoie de reguli precise, clare, de adaptare la statutul pe care aceast„ instituþie Ól are Ón alte þ„ri ale Uniunii Europene ∫i prin acest proiect de lege pe care l-am adoptat ast„zi contribuim oarecum la compatibilizarea acestei instituþii cu organismele similare din þ„rile Uniunii Europene.

Prin aceast„ iniþiativ„ se asigur„ Ónt„rirea autonomiei ∫i independenþei instituþiei Avocatul Poporului, de asemenea, d„m posibilitatea instituþiei Avocatul Poporului s„ Ó∫i

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 12/22.II.2002 birouri teritoriale Ón teritoriu, pentru a r„spunde mai bine nevoilor cu care se confrunt„ cet„þenii Ón raporturile cu administraþia public„.

™i, nu Ón ultimul r‚nd, am realizat o coordonare a acestei instituþii, a atribuþiilor acestei instituþii cu alte instituþii din sistemul nostru constituþional, ∫i anume vom da posibilitatea ca, atunci c‚nd Curtea Constituþional„ va fi sesizat„ cu obiecþii de neconstituþionalitate viz‚nd Ónc„lcarea drepturilor ∫i libert„þilor cet„þene∫ti, aceast„ instituþie, adic„ Avocatul Poporului, s„ fie consultat„ ∫i avizul Avocatului Poporului s„ fie trimis Curþii Constituþionale.

De asemenea, credem noi c„ este foarte important urm„torul lucru, ∫i anume: atunci c‚nd aceast„ instituþie, Avocatul Poporului, va constata c„ soluþionarea cererii cu care a fost sesizat„ este de competenþa autorit„þii judec„tore∫ti, Avocatul Poporului se va putea adresa, dup„ caz, ministrului justiþiei, Ministerului Public sau, dup„ caz, pre∫edintelui instanþei de judecat„, potrivit competenþei acestora, care sunt obligaþi s„ comunice m„surile luate. F„r„ a avea de-a face cu o intruziune Ón sfera puterii judec„tore∫ti, totu∫i, vom putea asigura ∫i vom putea realiza un anumit control asupra îtergivers„rilor“ care se exercit„ de c„tre instanþele judec„tore∫ti, iar Avocatul Poporului va fi Ón m„sur„ s„ dea r„spuns cet„þenilor cu privire la aceste tergivers„ri ∫i abuzuri care se s„v‚r∫esc Ón instanþele judec„tore∫ti.

## Mulþumesc, stimate coleg.

La punctul 2 de pe lista votului final, proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea Legii partidelor politice nr. 27/1996, lege ce urmeaz„ s„ fie votat„, de asemenea, Ón condiþiile art. 74 alin. (1) din Constituþie.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Dac„ sunt voturi Ómpotriv„? 36 voturi Ómpotriv„. Abþineri?

Anunþaþi Ónainte num„rul de voturi pentru.

Stimaþi colegi,

Œnc„ o dat„ v„ rog s„ v„ exprimaþi votul, cei care aþi votat pentru proiectul de lege Ónscris pe lista votului final la punctul 2, privind modificarea unui articol la Legea partidelor politice.

Cine este pentru? 177 voturi pentru, 36 Ómpotriv„. Abþineri?

Suntem 46!

48 Ómpotriv„, au mai venit Ónc„... Abþineri? Nu sunt.

Cu 177 pentru, 48 Ómpotriv„, s-a adoptat proiectul de Lege pentru modificarea Legii partidelor politice.

Domnul deputat Moi∫ dore∫te s„ explice votul negativ al Grupului parlamentar P.R.M.

## **Domnul Vasile Moi∫:**

Mulþumesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte, Domnilor colegi,

Dou„ considerente am avut Ón vedere, Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare, c‚nd am votat Ómpotriva acestui proiect de lege organic„.

Primul dintre ele. Prin acest proiect de lege se dore∫te finanþarea partidelor care nu au reu∫it s„ intre Ón Parlament datorit„ faptului c„ nu au Óndeplinit pragul electoral. Unele partide au reu∫it s„ intre Ón Parlament pe lista comun„, dar parlamentarii, o dat„ ajun∫i Ón Camera Deputaþilor, nu au reu∫it s„ fac„ un grup parlamentar ∫i, sigur, potrivit Legii partidelor, aceste partide nu au fost finanþate.

Prin acest proiect de lege nu se face altceva dec‚t s„ se îfenteze“ Legea partidelor ∫i s„ se finanþeze partide politice care nu au reu∫it s„ Óndeplineasc„ pragul electoral. Din punctul nostru de vedere, ni se pare acest proiect de lege cel puþin imoral, s„ finanþ„m partide de buzunar, care n-au reu∫it s„ treac„ pragul electoral, dar, iat„, prin acest artificiu, ele vor fi finanþate la fel ca partidele mari, care au f„cut eforturi de organizare ∫i materiale pentru a reu∫i s„ intre Ón Parlament.

Al doilea motiv pentru care am votat Ómpotriv„ este acea prevedere constituþional„, de care facem uz dup„ cum avem interesul. C‚nd partidul de guvern„m‚nt majoritar are interesul s„ îtr‚nteasc„“ un proiect de lege care presupune cheltuieli bugetare motiveaz„ foarte sec: îNu aþi indicat sursa de finanþare!“ De aceast„ dat„, la Comisia juridic„, unde s-a discutat proiectul de lege, nimeni nu a mai luat Ón considerare propria obiecþie de motivare ∫i de indicare a sursei de finanþare, s-a îtras perdeaua“ peste aceast„ prevedere constituþional„ ∫i iat„ c„ prin acest proiect de lege se mai Ómpov„reaz„ Ónc„ o dat„ bugetul.

S„ nu v„ miraþi, Ón aceste condiþii, c„ Fondul Monetar Internaþional nu agreeaz„ politica financiar„ dus„ de c„tre Rom‚nia Ón acest moment.

Pentru aceste dou„ considerente, Partidul Rom‚nia Mare a votat Ómpotriva proiectului de lege, pe care Ól consider„m neconstituþional ∫i esenþialmente imoral.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Am Ónþeles, domnule coleg.

Propunerea legislativ„ pentru completarea art. 5 alin. 1 lit. a) din Legea nr. 117/1999 privind taxele extrajudiciare de timbru, lege ordinar„.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi Ómpotriv„? Un vot Ómpotriv„. Abþineri? Nu sunt.

Cu 271 voturi pentru, unul Ómpotriv„, nici o abþinere, s-a adoptat.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 26/2001 pentru modificarea Ordonanþei Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanþelor bugetare, lege ordinar„.

O

## **Domnul Vasile Moi∫** _(din sal„):_

Nu se fac comentarii ∫i nu se vorbe∫te Ón timpul votului, domnule pre∫edinte!

27 voturi Ómpotriv„.

Staþi puþin, s„ num„r„m din nou voturile pentru. Voturi pentru aprobarea proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 160/2001? 218 voturi pentru.

Abþineri? Nici o abþinere.

Cu 218 voturi pentru ∫i 27 voturi Ómpotriv„ s-a adoptat proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþ„ nr. 160/2001.

Poftiþi, pentru explicarea votului, reprezentantul Partidului Democrat.

Mulþumesc, domnule pre∫edinte, ∫i v„ rog s„ nu mai interveniþi de la tribun„ privind modul cum ne organiz„m noi votul. Am hot„r‚t Ón grupul parlamentar s„ vot„m Ómpotriv„ ∫i am s„ justific eu acest lucru.

Aceast„ lege privind Fondul special al drumurilor, ca intenþie, este foarte bun„, o ∫tie toat„ lumea, dar modific„rile aduse prin Legea nr. 264, care modific„ modul Ón care se recupereaz„ taxa de drum, implic„ foarte multe Ón economia naþional„. Dup„ cum ∫tiþi, chiar de la aceast„ tribun„, am Óncercat s„ ar„t, la vremea respectiv„, implicaþiile pe care le are recuperarea taxei de drum, Ón special Ón agricultur„, unde, practic, din cele 2.000 de miliarde, care ar fi trebuit s„ se recupereze de la taxa de drum, Ón prezent s-au recuperat numai 30 de miliarde, iar solicit„rile au fost la nivelul a 600 de miliarde.

Referitor, Ón mod concret, la Ordonanþa nr. 160, punc-

dat se datoreaz„ Ón special elimin„rii esenþei modific„rii Legii nr. 264, f„cut„ acum aproape un an de zile, prin care se elimina Ón mod concret posibilitatea recuper„rii taxei de drum. Mai bine zis, nu pot fi niciodat„ achiziþionate combustibil ∫i produse petroliere de la produc„tori direcþi sau importatori, f„r„ a fi inclus„ taxa de drum.

Aceast„ ordonanþ„ nr. 160 permite, sub o motivaþie, c„ poate fi achiziþionat pentru rezerva de stat, dar Ónsu∫i din textul acestei ordonanþe se vede foarte clar c„ nu se refer„ la esenþa legii, care Ónseamn„ carburant auto, ci produse petroliere. Or, numai carburantul auto este cel utilizat pe drumuri ∫i poate fi, Óntr-adev„r, inclus Ón taxa de drum, produsele petroliere urmeaz„ s„ intre Óntr-un proces de rafinare ∫i prin aceast„ lege se permite, Ón mod clar, iar obþinerea de rezerva de stat a unor produse petroliere, f„r„ s„ aib„ taxa de drum, ne duce cu g‚ndul c„ anumite rafin„rii pot s„ obþin„ anumite avantaje. ™i ne Óntreb„m, care rafin„rii? Rafin„riile îPetrom“-ului n-au nici un fel de problem„, fiindc„ sunt Ón comun cu distribuitorul, Ónseamn„ c„ sunt altele, care sunt private, ∫i, sigur, una dintre ele este cea mult discutat„: îRafo“ One∫ti.

Acesta este punctul de vedere pe care Ól are Partidul Democrat ∫i pentru care a votat Ómpotriva acestei ordonanþe.

Propunerea legislativ„ privind Legea transportului Ón regim de taxi, lege ce urmeaz„ s„ fie votat„ Ón condiþiile art. 74 alin. (2) din Constituþie.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Dac„ sunt voturi Ómpotriv„? Nu sunt.

Abþineri? Dou„ abþineri.

Cu dou„ abþineri ∫i 270 de voturi Ómpotriv„, s-a adoptat. Propunerea legislativ„ privind modificarea ∫i completarea Legii nr. 215/2001 privind administraþia public„ local„, ce se voteaz„ Ón condiþiile art. 74 alin. (1) din Constituþie. Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi Ómpotriv„? Abþineri?

270 voturi pentru, dou„ voturi Ómpotriv„, nici o abþinere. Explicaþie de vot, domnul deputat Boc, din partea Partidului Democrat.

Partidul Democrat a iniþiat ∫i a votat acest proiect de lege pentru modificarea Legii nr. 215. Am urm„rit prin acest proiect dou„ lucruri. Œn primul r‚nd, s„ extindem regimul incompatibilit„þilor consilierilor locali ∫i la consilierii judeþeni. ™i, Ón al doilea r‚nd, am urm„rit aplicarea de Óndat„ a regimului incompatibilit„þilor pentru toate categoriile de consilieri, fie c„ sunt judeþeni sau locali.

Victoria este doar pe jum„tate. Proiectul a ie∫it doar pe jum„tate din plenul Parlamentului, Ón sensul c„ am reu∫it s„ extindem regimul incompatibilit„þilor ∫i pentru consilierii judeþeni, pentru c„ era vorba de o sc„pare a legii, dar, din nenorocire, nu am reu∫it s„ extindem acest regim al incompatibilit„þilor pentru toate categoriile de consilieri Óncep‚nd cu 2002 ∫i am am‚nat, se pare, acest lucru pentru mai t‚rziu.

Credem c„ acest lucru trebuie s„ fie corectat la Senat. Altfel spus, am c‚∫tigat o b„t„lie, dar nu ∫i r„zbo-

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 12/22.II.2002 P.S.D.-ului, ci este Ómpotriva corupþiei. ™i sper„m c„, Ón acest sens, vom avea aliaþi de partea noastr„ Ón Senat toate grupurile parlamentare, pentru a da un vot Ómpotriva scurgerii banului public din administraþia local„ Ón m‚inile unor persoane care se afl„ Óntr-o situaþie de incompatibilitate.

™i spun acest lucru nu pentru c„ am avea noi ceva cu P.S.D.-ul, ci vrem s„ respect„m Programul de guvernare propus de c„tre Guvernul P.S.D. ™i, Ón acest context, Ómi permit doar s„ Ól citez pe premierul Adrian N„stase: îCorupþia Ónseamn„ cump„rare de privilegii false, care afecteaz„ drepturile celorlalþi ∫i care duce Ón timp la blocarea sistemului.“ Iat„, este vorba de cump„rarea de privilegii false, de a avea Ón plus un loc Óntr-un consiliu de administraþie, prin care, dup„ aceea, tu s„-þi decizi Ón consiliul judeþean sau local salariul, contractele ∫.a.m.d.

Citez Ón continuare din discursul premierului Adrian N„stase, ∫i poate acest lucru ar fi trebuit s„ fie pus pe frontispiciul Senatului, c‚nd se va discuta acest proiect de lege Ón Senat: îNu ne afl„m la guvernare pentru a ne servi interesele personale. Nu ne afl„m la guvernare pentru un salariu mai mare, pentru o ma∫in„ mai nou„ sau pentru un cont mai gras. Nu ne afl„m aici pentru a ne Ómbog„þi. Sunt lucruri clare, sunt adev„ruri evidente, pe care Ón mod normal nu ar fi fost nevoie s„ le reamintim acum. Dar unii dintre noi se pare c„ nu au Ónþeles acest lucru.“

Revenim la explicarea votului la ultima propunere legislativ„.

Domnul deputat Dobre, din partea Partidului Naþional Liberal.

## Mulþumesc, domnule pre∫edinte.

Al„turi de colegii de la P.D., ∫i liberalii consider„ c„ acest proiect de lege pleac„ incomplet din Camera Deputaþilor, motivat de faptul c„ o lege nu poate fi aplicat„ Ón trepte, cu at‚t mai mult cu c‚t aceast„ lege se refer„ la o structur„ fundamental„ a statului: administraþia public„ local„. Exist„ un conflict de interese evidente Óntre calitatea de consilier ales ∫i aceea de membru al consiliului de administraþie al unei societ„þi de interes local, pentru c„ nu mai ∫tim cine pe cine controleaz„.

De altfel, recenta ordananþ„ de Guvern prevede c„ nu poate fi un consilier local membru Óntr-un consiliu de administraþie al unei societ„þi care are un contract cu o autoritate public„ local„. Or, toate societ„þile de interes local au contracte de acest fel, deci sunteþi, domnilor, Ón momentul de faþ„, Óntr-o divergenþ„ cu propriul dumneavoastr„ Guvern. Una a dispus Guvernul prin ordonanþ„,

Spre deosebire de colegul meu, domnul Boc, eu nu am nici o speranþ„ c„ aceast„ lege va fi corectat„ la Senat.

V„ mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Propunerea legislativ„ privind Ónfiinþarea comunei ™ieu, judeþul Maramure∫. Lege cu caracter organic.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Dac„ sunt voturi Ómpotriv„?

Abþineri?

Unanimitatea celor prezenþi.

Ultimul proiect Ónscris pe lista votului final de azi este propunerea legislativ„ pentru completarea prevederilor Legii privind regimul juridic al unor imobile preluate abuziv Ón perioada 6 martie 1945–22 decembrie 1989.

Comisia a dispus respingerea propunerii. Am dez„b„tut ieri aceast„ propunere.

Abþineri? Nu sunt.

Cu 216 pentru ∫i 44 Ómpotriv„, s-a respins propunerea legislativ„.

Epuiz‚nd lista voturilor finale, trecem la proiectele Ónscrise pe ordinea de zi. V„ rog s„ r„m‚neþi Ón sal„, ca s„ le putem ∫i vota! Putem termina ∫edinþa de ast„zi p‚n„ la ora 13,00, dac„ r„m‚neþi Ón sal„!

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 195/2001 privind asigurarea unor fonduri pentru finanþarea construcþiei de locuinþe pentru tineret ∫i s„li de sport.

Procedur„ de urgenþ„.

Domnule deputat Grigora∫, propuneþi, v„ rog, timpii de dezbatere.

Comisia pentru buget, finanþe ∫i b„nci a decis ca proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 195/2001 s„ fie supus spre dezbatere ∫i adoptare Ón forma prezentat„ de Guvern.

Este o lege ordinar„, propunem 6 minute timp total, un minut pentru fiecare intervenþie.

V„ mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Domnule pre∫edinte,

Domnilor colegi,

O chestiune de ordin general v„ rog s„-mi permiteþi, vizavi de aceast„ propunere legislativ„. Eu apreciez c„ este foarte important s„ se accelereze activitatea de construcþii de locuinþe pentru tineret ∫i nu Ón ultimul r‚nd ∫i

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 12/22.II.2002 Constat, Óns„, c„ exist„ ∫i Ón acest domeniu, ca ∫i Ón altele, o duplicitate extraordinar„ Óntre ceea ce g‚nde∫te Guvernul ∫i ceea ce ne propune spre a legifera. Am solicitat pe parcursul anului trecut, Ón mai multe r‚nduri, finalizarea lucr„rilor de construcþie la blocurile de tineret de pe Strada Tineretului din Cluj-Napoca ∫i, totodat„, fonduri pentru Óncheierea lucr„rilor de construcþie la sala de sport din Huedin. Constat c„, de fiecare dat„, oricare dintre ministerele c„rora m-am adresat Ón acest sens a îpasat“ responsabilitatea realiz„rii unor asemenea obiective, care se adreseaz„ exact acelora∫i categorii ca ∫i proiectul de lege care ne este supus spre rezolvare.

Eu a∫ sugera ministerelor de resort ca, Ónainte de a se lansa Ón asemenea acþiuni, pur de imagine, s„ aib„ Ón vedere Ón primul r‚nd Óncheierea lucr„rilor de construcþii la obiectivele care sunt Ón momentul de faþ„ Ón faze finale. A Óncepe ∫i a nu mai termina o serie de obiective foarte importante ne aduce aminte de mitul me∫terului Manole, care presupune ∫i un sacrificiu Ón vederea realiz„rii acestor obiective.

Prin urmare, ca reprezentant al Partidului Rom‚nia Mare, solicit ministerului de resort ∫i Ministerului Tineretului ∫i Sportului s„-∫i coalizeze acþiunile pentru ca, Ón primul r‚nd, s„ se finalizeze ceea ce a Ónceput s„ se construiasc„ ∫i dup„ aceea s„ ne lans„m Ón proiecte, care, cu o politic„ similar„, n-au ∫anse, dac„ se schimb„ Guvernul, s„ fie continuate lucr„rile.

Mulþumesc.

## Stimaþi colegi,

De∫i sunt vreo 5 intr„ri ∫i ie∫iri din sal„, socotesc c„ nu sunt suficiente pentru a v„ permite s„ p„r„siþi sala at‚t de cur‚nd. Observ ∫i urm„toarea stratagem„: cei din dreapta ies prin st‚nga, ca s„ dea impresia c„ pleac„ din sal„ cei de la putere; cei din st‚nga ies prin dreapta, ca s„ dea impresia c„ opoziþia p„r„se∫te sala. V-a∫ ruga s„ aveþi, totu∫i, r„bdare, s„ r„m‚nem m„car Ónc„ dou„ ore Ón sal„, ca s„ putem parcurge proiectele Ónscrise pe ordinea de zi.

Haideþi s„ facem un apel nominal!

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Trecem la dezbaterea textelor proiectului de lege ∫i al ordonanþei.

La titlu dac„ aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Votat Ón unanimitate.

La cuprinsul articolului unic? Nu aveþi obiecþiuni.

Votat Ón unanimitate.

La titlul ordonanþei de urgenþ„ dac„ aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Votat Ón unanimitate.

Art. 1. Dac„ aveþi obiecþiuni? Nu.

Votat Ón unanimitate.

Art. 2 ∫i 3, care ese ultimul. Nu aveþi obiecþiuni. Votate Ón unanimitate.

Este vorba de un proiect de lege cu caracter ordinar. Œl

Comisia pentru buget propune dezbaterea ∫i adoptarea proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 157/2001 Ón forma prezentat„ de Senat.

Este o lege ordinar„, propunem 5 minute timp total ∫i un minut pentru fiecare intervenþie.

V„ mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Dac„ sunteþi de acord cu aceast„ repartizare a timpilor de dezbatere? Mulþumesc.

- Voturi Ómpotriv„? Abþineri? Unanimitate.

Trecem la dezbaterea proiectului.

La titlul proiectului dac„ aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat Ón unanimitate.

La cuprinsul articolului unic dac„ aveþi obiecþiuni? Nu. Votat Ón unanimitate.

Titlul ordonanþei de urgenþ„? Nu aveþi obiecþiuni. Votat Ón unanimitate.

Cuprinsul celor dou„ articole ale ordonanþe. Dac„ aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Votat Ón unanimitate.

Parcurg‚nd proiectul de lege, fiind vorba de o lege cu caracter ordinar,

S„ vorbeasc„ Ónt‚i iniþiatorul, domnule pre∫edinte.

Din partea iniþiatorului cine este prezent?

V„ rog, domnul ministru, prezentaþi-v„, pentru stenogram„ ∫i pentru colegii no∫tri.

## **Domnul Adrian C‚mpurean** _— secretar de stat Ón Ministerul Educaþiei ∫i Cercet„rii:_

Mulþumesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor deputaþi,

Actele normative adoptate, cele Ón curs de elaborare ∫i adoptare, inclusiv Planul naþional de cercetare, dezvoltare, inovare, toate eforturile naþionale, fundamentate prin politica din acest domeniu, vor conduce la importante modific„ri structurale, de natur„ a contribui la crearea

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 12/22.II.2002 tehnologice rom‚ne∫ti Ón sistemul ∫tiinþific ∫i tehnologic euroatlantic.

Instrumentul principal de realizare a politicii de cercetare, dezvoltare la nivelul Alianþei Ól constituie Programul ∫tiinþitific N.A.T.O. Participarea cercet„torilor rom‚ni la Programul ∫tiinþific al N.A.T.O. va contribui la eficientizarea ∫i alinierea economiei noastre la nivelul european de competitivitate industrial„ ∫i tehnologic„ ∫i la promovarea excelenþei Ón cercetare, Ón general.

De aceea, este necesar ca facilit„þile ∫i stimulentele care se aplic„ Ón þ„rile partenere s„ fie prev„zute ∫i Ón cadrul legislativ pentru participanþii rom‚ni, astfel Ónc‚t ace∫tia s„ nu fie defavorizaþi Ón competiþia cu omologii lor din alte þ„ri partenere. Deci v„ rug„m s„ aprobaþi acest proiect de lege.

Mulþumesc.

cercetare din agricultur„ s„ se reorganizeze p‚n„ la 31 martie. Altfel, acestea ar urma s„ nu Ó∫i mai poat„ desf„∫ura activitatea, av‚nd Ón vedere c„ reorganizarea lor nu a putut fi realizat„, fiind dependent„ de modul de aplicare a Legii nr. 169/1997 referitoare la modificarea Legii nr. 18/1991 privind fondul funciar ∫i a Ordonanþei de urgenþ„ nr. 189/1999.

Deci v„ rug„m s„ aprobaþi prorogarea p‚n„ la 31 martie a termenului de aplicare.

Mulþumesc.

Mulþumesc, domnule ministru.

Domnule Baciu, v„ rog s„ prezentaþi raportul Comisiei pentru Ónv„þ„m‚nt.

Comisia pentru buget, v„ rog s„ prezentaþi raportul.

Comisia pentru buget, finanþe ∫i b„nci a examinat proiectul de Lege privind scutirea de la plat„ a drepturilor de import a bunurilor provenite sau finanþate direct din fonduri nerambursabile N.A.T.O., a Óntocmit raport favorabil ∫i propune dezbaterea ∫i adoptarea acestui proiect de lege Ón forma prezentat„ de Guvern.

Suntem Ón prezenþa unei legi ordinare. V„ mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Mulþumesc.

Dac„ dore∫te cineva dintre dumneavoastr„ s„ intervin„ Ón dezbatere? Nu.

Trecem, atunci, la dezbaterea proiectului de lege. La titlul acestuia dac„ aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat Ón unanimitate.

Stimaþi colegi,

E frumos mar∫ul acesta triumfal care se aude de la un telefon mobil, dar poate Ól opriþi, totu∫i... Mulþumesc foarte mult.

Art. 1, dac„ aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat Ón unanimitate.

Art. 2 ∫i 3, dac„ aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votate Ón unanimitate.

Parcurg‚nd textele proiectului de lege, constat‚nd c„ e vorba de o lege cu caracter ordinar,

Iniþiatorul, v„ rog.

V„ mulþumesc. Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputaþi,

Prin aprobarea acestui act legislativ se acord„ ∫ansa

Mulþumesc. Domnule pre∫edinte,

Stimaþi colegi,

Acest proiect a fost la comisia noastr„, la Comisia pentru Ónv„þ„m‚nt, ∫tiinþ„, tineret ∫i sport.

Œn spatele acestui articol unic, destul de sec ∫i destul de abstract, se ascunde o chestiune foarte important„ care trebuia rezolvat„ ∫i noi am considerat c„ trebuie s„ o rezolv„m c‚t mai repede.

Vreau s„ v„ spun, Ónainte de a m„ referi direct la acest articol unic, la ordonanþa ca atare, c„ legislaþia actual„ Ón Rom‚nia privind cercetarea-dezvoltarea este foarte stufoas„ – o mulþime de ordonanþe, o mulþime de legi. Va trebui ca Óntr-un timp foarte scurt s„ ne concentr„m, s„ depunem eforturi pentru a o simplifica ∫i a oferi cercet„rii rom‚ne∫ti un cadru legislativ adecvat, simplu ∫i eficient. Deocamdat„, Óns„, o mulþime de institute de cercetare-dezvoltare nu pot fi reorganizate pentru c„ nu s-au aplicat p‚n„ la cap„t legile p„m‚ntului. ™tiþi ce greu se aplic„ la noi ∫i c‚t dureaz„ aplicarea acestor legi importante, legile fondului funciar.

95 de institute ∫i staþiuni de cercetare-dezvoltare din domeniul agriculturii, silviculturii ∫i industriei alimentare nu se pot reorganiza Ón acest moment pentru c„ nu ∫tiu de ce p„m‚nt dispun, pentru c„ nu este clar„ Ónc„, nu este dus„ p‚n„ la cap„t aplicarea legilor fondului funciar.

Vreau s„ v„ spun c„ iniþiatorul a venit cu o solicitare modest„. A cerut prorogarea, prelungirea acestui termen de restructurare a acestor instituþii p‚n„ la 31 martie. Eu am fost autorul, ∫i de aceasta am ∫i venit la microfon, al amendamentului care prelunge∫te acest termen sau, dac„ doriþi mai pretenþios, prorogarea aceasta p‚n„ la 31 decembrie 2002. Este o chestiune foarte important„, de∫i eu m„ Óndoiesc c„ p‚n„ Ón 2002 legile fondului funciar se vor aplica p‚n„ la cap„t ∫i aceste institute vor reu∫i s„ se restructureze. Dar, p‚n„ una-alta, s„ le d„m acest respiro p‚n„ la 31 decembrie ∫i, dac„ va mai fi cazul dup„ aceea, vom mai vedea. De aceea, eu v„ rog cu tot respectul s„ vot„m aceast„ ordonanþ„ foarte important„, de∫i, repet, sun„ sec ∫i abstract, av‚nd un singur articol, dar Ón spatele ei se ascunde o nevoie mare a cercet„rii-dezvolt„rii rom‚ne∫ti.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Mulþumesc, domnule Baciu.

Dac„ dore∫te cineva s„ participe la dezbateri generale? Nu.

Atunci trecem al dezbaterea proiectului de lege ∫i a ordonanþei. V„ rog s„ le urm„riþi Ón raport pe acestea ∫i Ón paralel cu raportul.

La titlul proiectului de lege comisia nu a avut obiecþiuni.

Dac„ aveþi dumneavoastr„? Nu. Votat Ón unanimitate.

La cuprinsul articolului unic v„ rog s„ urm„riþi amendamentul de la punctul 1 din raport.

Dac„ aveþi obiecþiuni la amendamentul de la punctul 1? Nu aveþi.

Amendamentul de la punctul 1 a fost adoptat Ón unanimitate ∫i, Ón consecinþ„, articolul unic se modific„ Ón mod corespunz„tor.

La titlul ordonanþei dac„ aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat Ón unanimitate.

La cuprinsul articolului unic al ordonanþei urm„riþi amendamentul de la punctul 2.

Dac„ aveþi obiecþiuni la amendamentul de la punctul 2? Nu aveþi.

A fost adoptat Ón unanimitate amendamentul de la punctul 2 ∫i, Ón consecinþ„, textul articolului unic al ordonanþei se va modifica Ón mod corespunz„tor.

Parcurg‚nd textele acestui proiect de lege calificat favorabil, dup„ cum aþi auzit, ∫i de c„tre comisie, ∫i de c„tre iniþiator, constat‚nd c„ este vorba de o lege cu caracter ordinar,

Mulþumesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte, Stimaþi colegi,

Datorit„ faptului c„ Ón comisie au fost prezentate numai amendamente de tehnic„ legislativ„, v„ propun 10 minute pentru dezbatere Ón total ∫i dou„ minute de intervenþie.

V„ mulþumesc.

Dac„ sunteþi de acord cu aceast„ propunere? Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi Ómpotriv„? Abþineri? Unanimitate.

Dac„ dore∫te cineva s„ intervin„ cu preciz„ri prealabile? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului.

La titlul proiectului de lege comisia nu a avut

Dac„ dumneavoastr„ aveþi? Nu. Votat Ón unanimitate.

Textul articolului unic din lege. V„ rog s„ urm„riþi amendamentul de la punctul 2. Comisia propune completarea acestuia cu precizarea c„ aprobarea se face cu modific„rile pe care le vom dezbate Ón continuare.

Dac„ aveþi obiecþiuni la amendamentul de la punctul 2? Nu aveþi.

Amendamentul de la punctul 2 a fost admis ∫i, Ón consecinþ„, textul articolului unic al legii va fi modificat astfel.

Titlul ordonanþei de urgenþ„. V„ rog s„ urm„riþi amendamentul de la punctul 3. Nu aveþi obiecþiuni.

Votat Ón unanimitate.

La art. 1 alin. (1) dac„ aveþi obiecþiuni? Nu aveþi obiecþiuni la amendamentul de la punctul 4? Nu.

Amendamentul de la punctul 4 a fost admis ∫i, Ón consecinþ„, art. (1) alin. 1 se va modifica corespunz„tor. La art. 1 alin. (2) urm„riþi amendamentul de la punctul

5.

Dac„ aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Votat Ón unanimitate. Œn consecinþ„, alin. (2) se va modifica Ón mod corespunz„tor votului dumneavoastr„.

La art. 2, dac„ aveþi obiecþiuni la amendamentul de la punctul 6, care cuprinde o singur„ precizare tehnologic„? Nu aveþi obiecþiuni.

Amendamentul de la punctul 6 a fost admis ∫i, Ón consecinþ„, noua redactare a art. 2.

V„ rog s„ constataþi c„ am parcurs ∫i proiectul de lege, ∫i textul ordonanþei de urgenþ„.

Este vorba de o lege cu caracter ordinar, Ón consecinþ„, supun proiectul votului dumneavoastr„, Ón condiþiile art. 74 alin. (2) din Constituþie.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi Ómpotriv„? Abþineri?

- Œn unanimitate, s-a votat ∫i acest proiect.

Urm„torul este proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 185/2001 privind unele m„suri de administrare ∫i gestionare a rezervei de mobilizare.

V„ mulþumesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputaþi,

Datorit„ faptului c„ la comisie nu a fost prezentat Ón termenul stabilit nici un amendament, comisia propun‚ndu-v„ adoptarea proiectului de lege privind aprobarea acestei ordonanþe de urgenþ„ Ón forma prezentat„ de iniþiator, v„ propun 5 minute pe total ∫i un minut de intervenþie.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Dac„ sunteþi de acord cu aceast„ propunere? Mulþumesc.

Voturi Ómpotriv„? Abþineri? Unanimitate.

Dac„ dore∫te cineva s„ intervin„ cu vreo precizare prealabil„? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege Ón forma prezentat„ de iniþiator.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 12/22.II.2002 Votat Ón unanimitate.

Textul articolului unic al proiectului de lege. Nu aveþi obiecþiuni.

Votat Ón unanimitate.

Titlul ordonanþei de urgenþ„. Nu aveþi obiecþiuni. Votat Ón unanimitate.

Art. 1 ∫i 2. Dac„ aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votate Ón unanimitate.

Art. 3 ∫i 4. Nu sunt obiecþiuni. Votate Ón unanimitate.

Art. 5, 6 ∫i 7, care este ultimul. Dac„ aveþi obiecþiuni? Nu. Votat Ón unanimitate.

Parcurg‚nd textele proiectului de lege ∫i ale ordonanþei de urgenþ„,

Mulþumesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputaþi,

Þin‚nd cont de faptul c„ la comisia sesizat„ Ón fond a fost prezentat un singur amendament de fond, este adev„rat, amendament care a fost adoptat ∫i propus spre adoptare ∫i plenului Camerei Deputaþilor de c„tre comisie, v„ propunem 10 minute Ón total ∫i dou„ minute de intervenþie.

V„ mulþumesc.

Dac„ sunteþi de acord cu ace∫ti timpi de dezbatere? Mulþumesc.

Voturi Ómpotriv„? Abþineri? Unanimitate.

La titlul proiectului de lege dac„ aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Votat Ón unanimitate.

Textul articolului unic. Urm„riþi amendamentul de la punctul 2, dispoziþia de aprobare a ordonanþei ar urma s„ fie completat„ cu sintagma îcu urm„toarele modific„ri, ca urmare a intervenþiilor Ón cuprinsul ordonanþei“.

Domnul deputat Leon„chescu are o propunere de redactare.

V„ rog.

Mulþumesc, domnule pre∫edinte.

Propunerea mea de Ómbun„t„þire a redact„rii se refer„ la modul Ón care scriem unitatea de m„sur„ megawaþi electrici. îw“ trebuie scris cu îW“ mare, fiindc„ se refer„ la iniþiala unui nume celebru, Watt.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Este vorba de o precizare redacþional„ corect„.

## Mulþumesc. Domnule pre∫edinte,

Comisia pentru industrii ∫i servicii propune respingerea acestui proiect de lege pentru c„ el a devenit inoperant, dat fiind faptul c„, la dou„ zile dup„ apariþia acestei ordonanþe, un proiect de lege adoptat de noi a reglementat deja aceast„ situaþie.

Drept urmare, v„ propunem 5 minute pe total ∫i un minut de intervenþie.

V„ mulþumesc.

A∫ ruga ca iniþiatorul s„ Ó∫i spun„ p„rerea cu privire la propunerea comisiei, aceea de respingere.

**Domnul Romulus Ion Moucha** — _secretar de stat Ón Ministerul Industriei ∫i Resurselor_ **:**

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputaþi,

Am dezb„tut Ómpreun„ cu membrii Comisiei pentru industrii ∫i servicii aceast„ ordonanþ„. Suntem de acord

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 12/22.II.2002

Dac„ mai dore∫te cineva s„ intervin„ la dezbateri generale cu privire la aceast„ propunere? Nu.

Œn consecinþ„, supun propunerea de respingere votului dumneavoastr„.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi Ómpotriv„? Abþineri?

Cu unanimitate de voturi, s-a respins acest proiect de lege.

Urm„torul proiect este proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 187/2001 privind cre∫terile salariale ce se vor acorda Ón anul 2002 personalului sectorului bugetar.

Procedur„ de urgenþ„.

Comisia pentru munc„ ∫i protecþie social„?

Domnule deputat Buzatu, v„ rog s„ propuneþi timpii de dezbatere.

Domnule pre∫edinte,

Stimaþi colegi,

Pentru dezbaterea raportului asupra proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 187/2001 privind cre∫terile salariale ce se vor acorda Ón anul 2002 personalului sectorului bugetar, v„ propun un timp de dezbatere de 15 minute.

Dac„ sunteþi de acord cu aceast„ repartizare a timpilor de dezbatere? Mulþumesc.

Œmpotriv„? Abþineri? Unanimitate.

Domnul Damian Bruda∫ca, poftiþi.

## Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Problema cre∫terilor salariale este o chestiune cu totul ∫i cu totul special„ Ón aceast„ perioad„, cu at‚t mai mult cu c‚t exist„ numeroase semnale ale nemulþumirilor sociale, determinate de discrepanþele Óntre cre∫terile salariale Ónregistrate p‚n„ la aceast„ dat„ ∫i cre∫terile preþurilor la diverse servicii sau la diverse m„rfuri.

Constat c„ nici de aceast„ dat„ ministerul de specialitate nu a f„cut o corelaþie corect„ sau nu a propus Guvernului o corelaþie corect„ Óntre situaþia dezastruoas„ Ón care se zbate marea majoritate a cet„þenilor care lucreaz„ Ón sectorul bugetar, ca de altfel a tuturor cet„þenilor þ„rii, ∫i cuantumurile prev„zute pentru cre∫terile salariale Ón cursul acestui an.

Primul-ministru, chiar recent, avertiza ∫i cerea s„ se fac„ o corelare Ón perspectiv„ sau s„ se dea explicaþiile necesare pentru ce sau din ce motive cre∫terile salariale petrecute Ón cursul anului 2001 au fost cu mult dep„∫ite de cre∫terile uria∫e de preþuri la o serie de servicii ∫i materiale de strict„ necesitate pentru populaþie.

De∫i apreciez c„ aceste cuantumuri au fost stabilite Ón raport cu ni∫te posibilit„þi reale sau concrete de care dispune bugetul naþional, am sentimentul, Óns„, c„, dac„ s-ar fi manifestat mai mult„ preocupare ∫i mai mult„ imaginaþie, s-ar fi g„sit ∫i alte resurse financiare pentru ca aceste sporuri salariale s„ acopere o c‚t mai mare

se diminua ∫i mai grav puterea de cump„rare a salariului de care beneficiaz„ persoanele din sectorul bugetar.

Eu voi vota acest proiect, pentru c„ constat, a∫a cum, poate, constataþi mulþi dintre dumneavoastr„, c„ acestea sunt posibilit„þile Ón momentul de faþ„, dar cer ministerului ca, cel puþin c‚nd urmeaz„ s„ se aplice a doua tran∫„ de cre∫teri salariale, s„ Óncerce s„ modifice acest cuantum, pentru c„ ∫i p‚n„ la acea dat„, sunt convins, deprecierea puterii de cump„rare a salariilor va fi o realitate cu care ne vom confrunta cu toþii.

Mai dore∫te un coleg de-al nostru, de la P.D., s„ intervin„.

Poftiþi, domnule deputat.

## Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputaþi,

Cred c„ antevorbitorul meu nu a v„zut raportul, pentru c„ Ón raport este un amendament care a modificat, practic, aceast„ ordonanþ„. Este un amendament care prevede acoperirea Ón integralitate, prin cre∫teri salariale, a ratei inflaþiei. Motivaþia acestui lucru poate fi reþinut„ ∫i din ceea ce domnul deputat Bruda∫ca a spus aici.

Œn esenþ„, prin ordonanþ„ sunt luate Ón calcul procente care acoper„ inflaþia prognozat„ ∫i nu sunt luate Ón calcul procente care, eventual, s„ acopere inflaþia realizat„. ™i, dac„ avem ca exemplu anul 2001, faþ„ de inflaþia prognozat„, o rat„ de 25%–27%, realizarea este de 32%.

De asemenea, salariile mici ∫i medii ast„zi existente Ón Rom‚nia nu sunt Ón m„sur„ s„ mai acopere factura la Óntreþinere, la c„ldur„, pentru un num„r alarmant de cet„þeni. Acest lucru se manifest„ Ón mod pregnant Ón sectoarele bugetare din Ónv„þ„m‚nt, din s„n„tate ∫i ale funcþionarilor publici. Compar‚nd acest lucru cu alte sectoare ale statului, ∫i m„ refer la regii, societ„þi comerciale ∫i companii naþionale unde, prin contractul colectiv de munc„, se fac negocieri ∫i, de regul„, se ajunge cel puþin la nivelul inflaþiei, credem c„ este de Ónþeles ca o astfel de m„sur„ s„ se aplice ∫i Ón sectorul bugetar, cel care are salariile cele mai mici Ón acest moment Ón Rom‚nia.

Mulþumesc.

Dac„ mai dore∫te cineva s„ intervin„? Nu.

Atunci trecem la dezbaterea proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 187/2001.

La titlul proiectului de lege dac„ aveþi obiecþiuni? Da. Domnul deputat Bruda∫ca.

## Domnule pre∫edinte,

## Domnilor colegi,

Permiteþi-mi s„ sugerez o inversiune Ón acest titlu, astfel Ónc‚t forma final„ s„ aib„ urm„torul conþinut: proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 187/2001 privind cre∫terile salariale ce se vor acorda personalului din sectorul bugetar Ón anul 2002.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 12/22.II.2002

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Nu se poate modifica. Ar trebui s„ modific„m ∫i titlul ordonanþei de urgenþ„.

Domnule Gaspar, sunteþi de acord cu aceast„ propunere? Bun.

Domnule pre∫edinte, Stimaþi colegi,

Comisia a adoptat textul Ón forma pe care o aveþi Ón raport.

Av‚nd Ón vedere c„ iniþiatorul nu este de acord cu aceast„ modificare, eu v„ propun eliminarea formei adoptate de c„tre comisie ∫i menþinerea textului articolului iniþial a∫a cum a fost propus de Guvern.

V„ mulþumesc.

Domnule deputat,

A∫ vrea s„ fim riguro∫i, pentru a nu avea contestaþii ulterioare. Este vorba de propunerea dumneavoastr„ sau aþi analizat Ón comisie? Ca s„ ∫tie lumea ce voteaz„.

Am menþionat Ón luarea mea de cuv‚nt anterioar„ c„ forma adoptat„ de comisie este cea care se afl„ Ón raport, dar, Ón numele grupului parlamentar, v„ propun aceast„ revenire la articolul iniþial, Óntruc‚t nu mai am posibilitatea Ón acest moment s„ consult comisia Ón leg„tur„ cu aceast„ chestiune. Cei care sunt contra propunerii mele se pot pronunþa, dup„ care se va supune la vot.

Deci, practic, dumneavoastr„ propuneþi respingerea amendamentului ∫i p„strarea formei iniþiale.

Da, domnule pre∫edinte.

Poftiþi, domnule deputat.

Eu cred c„ aici domnul deputat Buzatu trebuia s„ pre-

Punctul de vedere al comisiei este acela de adoptare a acestui amendament, iar la final proiectul de lege a fost votat cu 14 voturi pentru ∫i unul Ómpotriv„. De aici Óncolo sigur c„ dumnealui poate propune Ón plenul Camerei Deputaþilor ce crede de cuviinþ„. A∫ vrea Óns„ s„ o fac„ Ón dou„ momente diferite, iar iniþiatorul, dac„ dore∫te s„ Ó∫i prezinte punctul de vedere, s„ o fac„ dumnealui.

Mulþumesc.

## Stimate coleg,

Dumneavoastr„ sunteþi membru al comisiei? V„ rog s„ r„m‚neþi aici. Dumneavoastr„, de acum Ónainte, veþi expune punctele de vedere ale comisiei ∫i domnul Buzatu pe ale dumnealui, ca s„ nu existe incompatibilit„þi. Aveþi cuv‚ntul, domnule Buzatu.

## Domnule pre∫edinte,

Œn calitate de vicepre∫edinte al comisiei, am precizat la Ónceput c„ amendamentele au fost votate Ón comisie, deci ∫i raportul a fost votat, dar, Ón numele grupului parlamentar, ∫i am menþionat acest lucru, v„ propun revenirea la articolul iniþial propus de iniþiator. Deci luarea de cuv‚nt a domnului Barbu, dup„ p„rerea mea, nu are nici o relevanþ„ Ón raport cu propunerea mea.

Acum este foarte explicit. Dumneavoastr„ susþineþi punctul de vedere al Grupului parlamentar P.S.D., ca s„ nu existe o nedumerire.

Din partea iniþiatorului, v„ rog s„ v„ precizaþi punctul de vedere ∫i s„ Ól ∫i explicaþi.

**Domnul Ion Giurescu** — _secretar de stat Ón Ministerul Muncii ∫i Solidarit„þii Sociale_ **:**

## V„ mulþumesc.

Œn primul r‚nd, trebuie þinut cont de faptul c„, de c‚te ori s-au acordat index„ri de-a lungul anilor, acestea s-au f„cut raportat la indicele preþului de consum, ∫i nu la rata inflaþiei. Diferenþe exist„ Óntre indicele preþului de consum ∫i rata inflaþiei. Putem discuta tehnic aceste dou„ formul„ri.

Œn al doilea r‚nd, vreau s„ spun c„ indexarea, dac„ colegii no∫tri se uit„ atent, este dat„ Óncep‚nd cu 1 ianuarie, deci este dat„ o parte Ón avans Óncep‚nd cu 1 ianuarie 2002, iar eu ∫tiu c„ pentru orice propunere legislativ„ care implic„ afectarea bugetului cel care face aceast„ propunere trebuie s„ g„seasc„ ∫i sursele de la care se pot lua bani pentru a acoperi anumite cre∫teri ale bugetului care apar dintr-un proiect de lege.

Deci rug„mintea mea este s„ se p„streze forma Guvernului, ∫i noi credem c„ pe acest 22% ne vom Óncadra ∫i, oricum, rata inflaþiei anul trecut nu a fost 32%, a∫a cum a spus domnul deputat Barbu, ci a fost 29,3%. V„ mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Bun.

Stimaþi colegi,

Potrivit regulamentului, eu trebuie s„ supun Ónt‚i votu-

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 12/22.II.2002 cum a propus domnul deputat Buzatu, atunci vom supune din nou la vot forma iniþial„ a textului.

Deci cine este pentru amendamentul de la punctul 2 din raportul comisiei? V„ rog s„ num„raþi voturile. 27 de voturi pentru.

Œmpotriv„? 77 de voturi Ómpotriv„.

Abþineri? Nu sunt abþineri.

Cu 77 de voturi Ómpotriv„, amendamentul comisiei a fost respins.

Œmpotriv„? 26 de voturi Ómpotriva textului ordonanþei.

La art. 2 din ordonanþ„, v„ rog s„ urm„riþi amendamentul 3. De fapt, am senzaþia c„ soluþiile se leag„ de art. 1.

Bun.

Rog pe domnul ministru s„-∫i expun„ punctul de vedere.

## Domnule pre∫edinte,

Restul amendamentelor reprezint„, Ón fond, acela∫i amendament. Deci, resping‚nd Ón primul articol amendamentul propus de comisie, restul nu mai are rost s„ se mai voteze. E, efectiv, acela∫i amendament reluat Ón alte articole.

Dore∫te cineva s„ mai intervin„? Domnul deputat Buzatu.

## Domnule pre∫edinte,

A∫ vrea s„ dau o mic„ explicaþie colegilor no∫tri care vor vota, pentru a nu se crede c„ e o chestiune de ambiþie Ón ceea ce prive∫te menþinerea textului iniþiatorului.

Problema este de mecanism de calcul al acestor cre∫teri salariale. Mecanismul de calcul are la baz„ cre∫terea preþurilor de consum, ∫i nu rata inflaþiei, care este un indicator sintetic previzionat. Rata inflaþiei are multiple determin„ri, deci cre∫terile salariale se calculeaz„ Ón raport numai cu aceste cre∫teri ale preþului indicilor de consum. De aceea eu v-a∫ ruga, Ón numele grupului parlamentar, s„ acceptaþi textul iniþial al ordonanþei ∫i s„ respingem amendamentul propus de comisie.

V„ mulþumesc.

## Mulþumesc.

## Stimaþi colegi,

Potrivit regulamentului, trebuie s„ Óntrebuinþez aceea∫i procedur„ de vot.

Supun, mai Ónt‚i, votului dumneavoastr„ amendamen-

tul 3, cu privire la alin. (2), alin. (1) al comisiei. Cine este pentru? 22 voturi pentru. Œmpotriv„?

Eu pot s„ votez?!

Da!

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Mulþumesc. 77 voturi Ómpotriv„. Abþineri? O abþinere.

Cu 77 voturi Ómpotriv„, 22 pentru ∫i o abþinere, s-a respins amendamentul comisiei.

Art. 3, la amendamentul 4 ne-am oprit. Cine este pentru amendamentul 4? 22 voturi pentru amendament. Œmpotriv„? Tot 77 voturi Ómpotriv„. Abþineri? Nu sunt. Cu 77 Ómpotriv„, 22 pentru, amendamentul 4 a fost respins.

Domnule pre∫edinte, Stimaþi colegi,

V„ propun un timp de dezbatere de 10 minute pentru acest proiect de lege.

Stimate coleg,

Noi a∫teptam un raport suplimentar. A venit? Sau prezentaþi dumneavoastr„?

Stimaþi colegi,

Eu v-a∫ propune s„ fie nu p‚n„ la pauz„, pentru c„ pe urm„ pleac„ lumea. Este ultimul proiect pe care-l avem pe list„, Ón aceast„ zi ∫i v-a∫ propune s„-l finaliz„m. De acord? Da. Mulþumesc.

Durata intervenþiilor v-a∫ ruga s-o propuneþi, Ón aceste condiþii, domnule pre∫edinte.

Propun dou„ minute.

Dou„ minute de intervenþie. De acord? Da. Mulþumesc. Trecem, atunci, la dezbaterea proiectului. V„ rug„m s„-l urm„riþi.

Dac„ dore∫te cineva s„ fac„ vreo intervenþie prealabil„? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului. Urm„riþi, v„ rog, cu foarte mare atenþie raportul comisiei.

La titlul legii dac„ aveþi obiecþiuni? Comisia nu a avut. Nu aveþi.

Votat Ón unanimitate.

La art. 1 v„ rog s„ urm„riþi amendamentul 1.

Dac„ aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Votat amendamentul Ón unanimitate, Ón consecinþ„ se va modifica alin. (1).

La alin. (2) nu au fost obiecþii.

Dac„ aveþi dumneavoastr„? Nu.

Votat Ón unanimitate.

Comisia nu a avut ocazia s„ se Ónt‚lneasc„, domnule pre∫edinte, pentru a elabora acest raport.

Dac„ se dore∫te retransmiterea la comisie, pentru elaborarea acestui raport suplimentar, eu personal, pentru c„ nu ∫tiu dac„ ceilalþi colegi sunt de acord, sunt de acord cu acest lucru.

Putem s„ puneþi aceast„ propunere la vot, dac„ e cazul.

Stimaþi colegi,

Pentru c„ sunt probleme delicate ∫i nu s-a f„cut raportul suplimentar, nu a∫ vrea s„-l punem pe domnul Buzatu Óntr-o situaþie delicat„, nu v„ propun restituirea, pentru c„ nici data trecut„ n-am f„cut-o. Am‚n„m dezbaterea acestui proiect, p‚n„ la depunerea raportului suplimentar.

De acord? Da. Mulþumesc.

Urm„torul proiect, proiectul de Lege privind Statutul poliþistului.

Suntem Ón procedur„ de urgenþ„.

Domnule pre∫edinte R„zvan Ionescu, din partea Comisiei pentru ap„rare, v„ rog s„ propuneþi, deocamdat„, timpii de dezbatere.

Domnule pre∫edinte,

Stimaþi colegi,

Propunem dezbateri generale p‚n„ la pauz„ ∫i inter-

Prin amendamentul 2 comisia ne propune un nou alineat.

Nu aveþi obiecþiuni.

Votat Ón unanimitate.

Art. 1 Ón ansamblu, cu cele 3 alineate. Mulþumesc. Unanimitate.

La art. 2 urm„riþi, v„ rog, amendamentul 3.

Dac„ aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat amendamentul 3 ∫i noul alin. (1). Art. 2 alin. (2). Nu aveþi obiecþiuni. Votat Ón unanimitate.

Art. 2 va avea alc„tuirea rezultat„ din modificarea alin. (1).

Art. 3. Urm„riþi amendamentul 4. Dac„ aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat Ón unanimitate. Art. 4. Urm„riþi amendamentul 5. Dac„ aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat Ón unanimitate.

La art. 5 urm„riþi amendamentul 6. Nu aveþi obiecþiuni. Votat Ón unanimitate.

Art. 6. Nu au fost obiecþiuni la comisie. Dac„ aveþi dumneavoastr„? Poftiþi, domnule Toró. Aþi avut amendament?

Mulþumesc, domnule pre∫edinte.

Da, am avut un amendament respins la art. 5, un alineat suplimentar. V„ rog s„ verificaþi, la pagina 43, la

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 12/22.II.2002 Noi am propus un nou alineat, Ón completarea art. 5, aprobat acum ∫i de plenul Camerei Deputaþilor, ∫i anume acest amendament se refer„ la executarea unui ordin v„dit ilegal dat de un superior ∫i este Ón modul urm„tor: îR„spunderea pentru executarea ordinelor v„dit ilegale este purtat„ de executant. R„spunderea pentru executarea ordinelor ilegale este purtat„ de cel care a dat ordinul.“

Deci e clar c„ aici este vorba de responsabilitate, suntem con∫tienþi c„ Poliþia este o instituþie ierarhic„, de∫i, conform acestui proiect, demilitarizat„, dar, totu∫i, trebuie s„ p„streze o anumit„ operativitate, dar, cu toate acestea, credem c„ acest amendament completeaz„ Ón mod pozitiv at‚t spiritul, c‚t ∫i litera acestei legi.

Propun ∫i cer colegilor s„ sprijine aceast„ completare, acest amendament.

V„ mulþumesc.

Rog pe domnul pre∫edinte R„zvan Ionescu s„ se pronunþe cu privire la acest amendament. Pagina 43.

Domnule pre∫edinte,

Œn teoria ∫i practica r„spunderii s-au purtat o serie de discuþii Ón leg„tur„ cu caracterul exonerator de r„spundere al ordinelor. Concluziile la care s-a ajuns Ón teoria ∫i practica de specialitate, ∫i sunt Ón acest sens o serie de hot„r‚ri judec„tore∫ti internaþionale, ar fi c„ legea este deasupra ordinului ∫i nici un ordin nu poate fi socotit legal dac„ este Ón contradicþie cu prevederile legale.

De aceea cred c„ textul propus de comisie scute∫te nejustificat pe cel care d„ un ordin ilegal, de∫i nu este v„dit ilegal. De aceea susþinem textul comisiei.

Susþin eliminarea acestui articol, Óntruc‚t este pur declarativ. Potrivit Constituþiei Rom‚niei, statul are obligaþia de a asigura tuturor cet„þenilor un standard de viaþ„ decent, adecvat responsabilit„þilor pe care ace∫tia le au. Este o chestiune, din punctul meu de vedere, care nu þine de tehnica legislativ„, ca Óntr-un text de lege s„ fie trecut„ o asemenea prevedere, mai ales c„ Ónc„lcarea acestui articol nu are ∫i nu poate avea nici un fel de sancþiune. De aceea cred c„ a∫ putea s„ v„ Óntreb retoric ce se Ónt‚mpl„ dac„, de∫i acest articol este p„strat, statul nu poate, din motive economice, s„-∫i onoreze obligaþiile ce-i revin Ón asigurarea standardului de viaþ„ ridicat.

Ce se Ónt‚mpl„? Se desfiinþeaz„ Poliþia? Vor chema poliþi∫tii statul Ón judecat„?! De aceea, v„ rog s„ votaþi eliminarea acestui articol.

Aþi ascultat aceast„ propunere. Dac„ mai dore∫te cineva s„ intervin„? Domnul Dan Bruda∫ca.

De fapt, am v„zut c„ ∫i P.R.M.-ul are un asemenea amendament.

Eu am ascultat argumentele pre∫edintelui comisiei ∫i mi le Ónsu∫esc Óntru totul, Óntruc‚t apreciez c„ este foarte greu, dac„ nu imposibil, s„ se verifice care este nivelul decent ∫i ce m„suri sancþionatorii ar fi Ómpotriva statului, Ón cazul Ón care acesta nu ∫i-ar Óndeplini aceast„ obligaþie.

Œn consecinþ„, cred c„ argumentaþia folosit„ de pre∫edintele comisiei de specialitate este mai mult dec‚t satisf„c„toare.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Mulþumesc.

Aþi auzit cele dou„ explicaþii.

Cu majoritate de voturi, s-a respins acest amendament.

Œn consecinþ„,

## Domnule pre∫edinte,

## Stimaþi colegi,

Fac un amendament Ón nume propriu, nu Ón numele comisiei. Amendamentul este de eliminare a art. 7, care are urm„torul conþinut: îStatul are obligaþia s„ asigure poliþi∫tilor un standard de viaþ„ conform responsabilit„þilor, riscurilor ∫i importanþei sociale a profesiei de poliþist.“ Acesta a fost textul iniþial propus de iniþiator ∫i vedeþi c„ la poziþia a 7-a este ∫i textul propus de comisie, cu mici modific„ri.

Domnul general Abraham.

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor deputaþi,

A∫ dori s„ precizez faptul c„ nu suntem de acord cu cele dou„ amendamente. Susþinem punctul de vedere exprimat de comisie ∫i, de fapt, promovat de c„tre Guvern, prin care a fost stabilit„ obligaþia statului de a asigura lucr„torilor de poliþie condiþii decente de trai, pentru a nu fi supu∫i corupþiei.

De fapt, aceast„ m„sur„ este preluat„ din Codul etic european al poliþistului, recent adoptat de c„tre Consiliul Europei, ∫i, sigur, noi am dorit s„-i d„m substanþ„, subsemnatul f„c‚nd parte din comitetul care s-a ocupat de redactarea recomand„rii Consiliului Europei cu privire la Codul deontologic al poliþistului european. Œmpreun„ cu colectivul cu care am lucrat la Óntocmirea acestui material, am promovat, ∫i Ón comisie a fost acceptat, Ón aceast„ form„, s„ fie preluat„ dispoziþia.

Av‚nd Ón vedere faptul c„ Poliþia se va transforma Óntr-o instituþie civil„, ∫i nu militar„ ca ∫i acum, vor exista suficiente forme prin care poliþi∫tii s„-∫i poat„ valorifica drepturile, inclusiv Óntr-o perspectiv„, credem noi, nu prea Óndep„rtat„, acelea de a declara grev„, a∫a cum se Ónt‚mpl„ Ón toate statele lumii, cu asigurarea serviciilor

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 12/22.II.2002 Sigur c„ eu am folosit acest argument pentru a susþine acest punct de vedere. Sunt convins c„ exist„ numeroase posibilit„þi ca poliþi∫tii s„ Ó∫i apere acest drept ∫i, av‚nd Ón vedere ∫i contextul Ón care ne desf„∫ur„m, Ón prezent, activitatea, dovede∫te c„ este necesar s„ existe p‚rghii prin care statul s„ fie obligat s„ asigure condiþii unor oameni care lucreaz„ Óndeosebi Óntr-un mediu ostil ∫i, sigur, Ón condiþii deosebite faþ„ de ceilalþi cet„þeni, ∫i prevederea care exist„ la nivel constituþional ar fi mai bine obiectivat„.

V„ mulþumesc.

Din partea comisiei, domnul Nicolaescu. Presupun c„ vrea s„ se solidarizeze cu pre∫edintele comisiei, s„ nu r„m‚n„ singur.

Ovidiu Dr„g„nescu.

Scuzaþi-m„, v„ dau mielul!

Sunt vreo 10 miei, deja! E o turm„. Stimaþi colegi,

Œntr-adev„r, Ón comisie, domnul R„zvan Ionescu, care este pre∫edinte, a susþinut acest lucru. Trebuie s„ reprezinte, aici, poziþia comisiei, care a votat Ómpotriva acestui amendament, cu toate c„ R„zvan, colegul nostru, e pre∫edinte, ∫i s„ suþinem poziþia comisiei, care dore∫te s„ menþin„ acest articol Ón forma prezentat„ Ón proiect. Suntem ∫i noi de acord cu cele ce spunea domnul ministru Abraham, faptul c„ noi cerem, iat„, Ón cadrul campaniei anticorupþie, cerem poliþi∫tilor s„ devin„ tot mai prezenþi Ón combaterea fenomenului infracþional. De aceea credem c„, Óncep‚nd cu aceast„ categorie de lucr„tori ai statului, trebuie s„ asigur„m un trai decent, pentru a nu fi supu∫i tentaþiilor. Mai mult, dac„ þineþi minte, anul trecut, un poliþist timi∫orean a fost ucis Óntr-o urm„rire a unui infractor. A∫ dori s„ v„ aduc aminte, de exemplu, hainele care erau pe el erau haine f„cute din banii proprii, deoarece nu mai primise banii de haine de nu ∫tiu c‚nd.

De asemenea, sunt o seam„ de alte facilit„þi care vor disp„rea, prin trecerea de la un regim militarizat la regim civil a poliþi∫tilor. De aceea comisia susþine r„m‚nerea articolului Ón forma prezentat„ Ón proiect.

Mulþumesc.

Mulþumesc, domnule deputat. Domnul deputat Popescu.

Punctul comisiei sau punct de vedere personal? Punctul de vedere al comisiei?

## Mulþumesc, domnule pre∫edinte.

Fiind unul dintre coautorii amendamentului, am g„sit de cuviinþ„ s„-l susþin, ∫i anume s„ precizez c„ a fost formulat, Ón varianta pe care o aveþi dumneavoastr„ Ón materiale, pentru a fi corelat cu art. 43 din Constituþie, care prevede foarte clar: îStatul este obligat s„ ia m„suri

natur„ s„ asigure cet„þenilor un nivel de trai decent.“ Aceasta pentru c„ am considerat c„ exprimarea iniþial„ îs„ asigure condiþiile“ este foarte imperativ„ ∫i se adreseaz„, de fapt, Ón general, prin Constituþie, tuturor cet„þenilor. Aici ne referim la un sector. Am g„sit de cuviinþ„ s„ fie: îasigurarea m„surilor de natur„…“.

## Mulþumesc.

Domnul deputat Damian Bruda∫ca.

L„saþi, v„ rog, s„ vorbeasc„ Ónt‚i domnul R„zvan Ionescu.

Domnule pre∫edinte,

## Stimaþi colegi,

Fac o ultim„ intervenþie. S-ar putea s„ cre„m un precedent ∫i s„ ne trezim, aici, c‚nd discut„m alte legi legate de Statutul judec„torului, pompierului, asistentului medical ∫.a.m.d., s„ fim obligaþi s„ inser„m Ón aceste legi exact articolul despre care vorbim acum ∫i s„ oblig„m statul ca, pentru fiecare categorie profesional„ sau social„, s„ Ól ia Ón considerare Ón modul Ón care o facem ast„zi. De aceea, Ónc„ o dat„ susþin faptul c„ statul are obligaþia faþ„ de toþi cet„þenii s„ asigure un trai decent.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Domnul Damian Bruda∫ca. ™i apoi

## Domnule pre∫edinte,

Œn Rom‚nia nu ∫tiu s„ existe caste. Pe vremuri, era adev„rat c„ militarii constituiau o cast„, indiferent c„ erau militari Ón Poliþie sau militari Ón sistemul de ap„rare.

Prin includerea sau adoptarea unui asemenea articol, Ónseamn„ c„ noi cre„m un precedent, a∫a cum s-a mai menþionat, Ónt‚mpl„tor ast„zi, s„ avem acelea∫i puncte de vedere, care ne-ar obliga ca, pentru toþi funcþionarii publici, pentru c„ ∫i, Ón ultim„ instanþ„, ∫i poliþi∫tii sunt funcþionari publici ∫i ei trebuie s„ se bucure de acelea∫i drepturi, inclusiv Ón domeniul salarial, ca ∫i toþi angajaþii cu calitatea de funcþionar public. Deci nu v„d de ce s„ se creeze acest precedent periculos, care s„ asigure privilegii poliþi∫tilor, Ón raport cu celelalte categorii de funcþionari publici.

Este destul de clar„ prevederea din Constituþie ∫i nu v„d de ce aceast„ subliniere i-ar face mai fericiþi, pentru c„, cu acest articol sau f„r„ acest articol, Ón condiþiile Ón care nu exist„ condiþiile materiale sau resursele economice necesare, statul nu va fi capabil s„ Ó∫i Óndeplineasc„ o asemenea obligaþie asumat„ prin aceast„ lege, iar dac„, totu∫i, insistaþi s„ adoptaþi acest amendament, a∫ vrea s„ precizez, Ón continuare, ∫i care sunt sancþiunile acordate sau aplicate statului Ón cazul Ón care nu este capabil s„ asigure prevederile acestui articol modificat prin amendamentul colegilor, menþionat Ón subsol, aici. Deci aceasta este prevederea. Poliþi∫tii sunt funcþionari publici. Tuturor funcþionarilor publici trebuie s„ li se asigure acela∫i trai decent, pentru a nu fi tentaþi s„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 12/22.II.2002

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Mulþumesc.

Stimaþi colegi,

Potrivit regulamentului, trebuie s„ supun Ónt‚i votului amendamentul de eliminare.

Cine este pentru eliminarea textului? 94 pentru eliminare.

Œmpotriva elimin„rii? 5 voturi Ómpotriv„.

Abþineri?

Cu 94 voturi pentru, 5 Ómpotriv„ ∫i 3 abþineri, s-a eliminat art. 7.

La art. 8, care sigur se va renumerota — ∫i nu mai fac aceast„ precizare, ca tot textul va urma s„ se renumeroteze —, la art. 8 nu au fost amendamente.

Dac„ aveþi dumneavoastr„ obiecþii? Nu aveþi. Votat Ón unanimitate.

Titlul capitolului II. Nu sunt obiecþii.

Votat Ón unanimitate.

Secþiunea 1, titlul. Nu sunt obiecþiuni.

Votat Ón unanimitate.

Art. 9. Nu sunt obiecþiuni. Votat Ón unanimitate.

La art. 10 v„ rog s„ urm„riþi amendamentul 10, alin. (1). Nu sunt obiecþii.

Dac„ aveþi dumneavoastr„? Nu aveþi. Votat Ón unanimitate.

Art. 10 alin. (2), urm„riþi amendamentul 8.

Dac„ aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Votat Ón unanimitate.

La art. 10 alin. (3) ∫i (4) nu sunt obiecþiuni.

Art. 10, total, nu sunt obiecþiuni, votat Ón unanimitate, Ón formula rezultat„ din votarea amendamentului 8.

Art. 11 alin. (1), v„ rog s„ urm„riþi amendamentele 9 ∫i 10 cu privire la lit. a) ∫i b).

Dac„ aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Admis amendamentele 9 ∫i 10, lit. a) ∫i b) se vor modifica Ón mod corespunz„tor.

Alin. (2), urm„riþi amendamentul 11.

La c)? Da, v„ rog s„ v„ pronunþaþi.

Domnul R„zvan Ionescu.

Aveþi dumneavoastr„ vreun amendament care a fost neÓnsu∫it de comisie? La d)? Nu sunt.

La amendamentul 11, cu privire la alin. (2), da?

Amendamentul 11, paragraful 1, lit. c): î…s„ aib„ v‚rsta Óntre 18 ∫i 25 de ani pentru concursul de admitere, iar pentru Óncadrarea direct„, de cel mult 40 de ani“.

Stimaþi colegi, iar fac un amendament Ón nume propriu, nu Ón numele comisiei.

Art. 11 are urm„torul text: îLa concursul de admitere Ón instituþiile de Ónv„þ„m‚nt ale Ministerului de Interne ∫i la Óncadrarea direct„ a unor speciali∫ti are acces orice persoan„ care Óndepline∫te urm„toarele condiþii speciale...“ Una dintre ele este îs„ aib„ v‚rsta Óntre 18 ∫i 25 de ani pentru concursul de admitere, iar pentru Óncadrarea direct„, de cel mult 40 de ani“.

Vreau s„ v„ spun c„ discriminarea pe motive de v‚rst„ a accesului la o instituþie de Ónv„þ„m‚nt care funcþioneaz„ pe bani publici este una din cele mai grave Ónc„lc„ri ale Constituþiei. Adoptarea unui asemenea text de lege nu reprezint„ altceva dec‚t introducerea pe cale

Astfel, cu privire la concursul de admitere pot ap„rea situaþii multiple ∫i variate pe care legea, din p„cate, nu le poate intui Ón acest moment. De exemplu, un agent de poliþie care este Óncadrat de peste 10 ani Ón poliþie, afl‚ndu-se la v‚rsta de aproximativ 30—32 de ani, dore∫te s„ Ó∫i completeze preg„tirea profesional„ Ón instituþiile de Ónv„þ„m‚nt superior ale Ministerului de Interne. Conform acestei legi, conform acestui paragraf nu are aceast„ posibilitate.

Un alt caz este cel al profesiilor rare. Dac„ la un moment dat poliþia are nevoie de un specialist, s„ d„m de exemplu, Ón ramura antropologiei, dar acesta are mai mult de 40 de ani, ce se Ónt‚mpl„, acesta nu poate fi angajat?

Situaþii de acest gen sunt nenum„rate, de aceea cred c„ trebuie Ónþeles acest articol Ón sensul Ón care Poliþia va trebui s„ Óncurajeze preg„tirea preprofesional„, ∫i nu s„ o limiteze. De aceea, v„ supun spre aprobare eliminarea paragrafului c).

Domnule pre∫edinte,

V„ amintesc c„ aþi propus ca durata unei intervenþii s„ fie de dou„ minute. Pentru urm„toarele intervenþii v-a∫ sugera s„ v„ respectaþi propunerea.

Domnul general Abraham.

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputaþi,

A∫ dori s„ ar„t faptul c„ problema este rezolvat„ dac„ ne uit„m la punctul 3. Zicem îsituaþii excepþionale“. Prin ordin al ministrului de interne se poate deroga de la prevederile alin. (1) lit. c) ∫i de la obligativitatea Óndeplinirii serviciului militar ∫i, deci, eu merg pe punctul de vedere al comisiei, a∫a cum am stabilit ∫i mi se pare normal, av‚nd Ón vedere faptul c„ totu∫i profesia este una care se desf„∫oar„ Ón condiþii deosebite. De fapt, a∫ vrea s„ ar„t aici c„ poliþistul a fost definit ca un funcþionar public cu statut special, nu unul comun, dat fiind faptul c„ sunt exigenþe deosebite de ordin fizic, psihic de Óndeplinire a profesiei. De aceea am ∫i f„cut un alt statut, c„, dac„ nu, ne raportam simplu la Statutul funcþionarului public ∫i nu mai discutam aici, iar problema pe care o discut„m eu zic c„ este rezolvat„ de aceast„ manier„ cu care a fost de acord ∫i comisia, dar dac„ o persoan„, de tipul celei care a fost ar„tat„ aici de domnul pre∫edinte, dore∫te s„ desf„∫oare o activitate poate s„ o desf„∫oare prin alte forme de colaborare ∫i legislaþia muncii d„ posibilit„þi multiple, nu trebuie s„ fie neap„rat cadru activ al Ministerului de Interne pentru a se pronunþa Ón situaþii izolate care, ele Ónsele, sunt excepþie ∫i nu o s„ Óncadr„m o persoan„ la 60 de ani sau la 50 de ani care nu mai are posibilit„þi fizice s„ Ó∫i desf„∫oare activitatea.

V„ mulþumesc.

S-a Ónþeles.

Stimaþi colegi,

Aþi ascultat ∫i pledoaria domnului pre∫edinte R„zvan Ionescu ∫i r„spunsul domnului general. Potrivit regulamentulului, trebuie s„ supun Ónt‚i votului amendamentul de respingere. V„ rog s„ urm„riþi lit. c) ∫i s„ v„ pro-

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 12/22.II.2002 Cine este pentru? 91 de voturi.

Œmpotriva respingerii? 3 voturi Ómpotriva respingerii. Abþineri? Nu sunt.

Cu 91 voturi pentru, 3 Ómpotriv„ s-a eliminat lit. c). La lit. d)?!

La lit. d), stimaþi colegi, textul este urm„torul, deci vorbind tot de condiþiile speciale: îs„ aib„ un comportament corespunz„tor cerinþelor admise ∫i practicate Ón societate“, introduc‚nd aici ∫i îconduita“. Iar consider c„ este un text de lege pur declarativ, pentru c„ Ón realitate nu exist„ criterii de evaluare a comportamentului corespunz„tor. Vreau s„ v„ aduceþi aminte c„ la varianta Óntocmirii dosarelor prealabile concursului sau Óncadr„rii, a culegerii de relaþii ∫i recomand„ri despre aspirant ∫i a interpret„rii subiective a unuia sau altuia dintre evenimente din viaþ„, a∫a, de multe ori s-au f„cut gre∫eli. De aceea, cred c„ nimeni nu ne poate acorda garanþii c„, dac„ anterior ader„rii la un sistem persoana Ón cauz„ a avut un comportament corespunz„tor, acest lucru reprezint„ Óntr-adev„r o premis„ absolut„ pentru evoluþia sa ulterioar„. Deci propun eliminarea...

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Totu∫i, suntem Ón prezenþa unui statut, unde se creeaz„ ni∫te norme de comportament, se prev„d ni∫te norme de comportament. Nu este totu∫i o norm„ de comportament aceasta?

Cine dore∫te s„ se mai pronunþe?

Domnul general Abraham.

## Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputaþi,

Sigur c„ dac„ vom elimina ∫i componenta moral„, cum s-ar spune, a unei persoane care trebuie s„ Ó∫i desf„∫oare activitatea Óntr-o instituþie ca cea a Poliþiei, atunci a∫ spune eu c„ ne dep„rt„m de ceea ce Organizaþia Naþiunilor Unite, Consiliul Europei, alte organisme care au jalonat de-a lungul timpului activitatea Poliþiei, s„ o reglement„m de o manier„ strict a noastr„. Sigur c„ nu ne oblig„ aceste lucruri s„ o facem, dar cred eu c„ normele morale fac parte din comportamentul unui om care aplic„ legea ∫i care trebuie s„ devin„ Ón societate un reper moral. Dac„ aceast„ component„ o elimin„m ∫i o includem c„ ar putea-o subÓnþelege cineva, fiind vorba de un cadru special pe care Ól cre„m, un statut al unui funcþionar public cu statut special, nu am nimic Ómpotriv„ ∫i suntem de acord atunci cu propunerea domnului R„zvan Ionescu.

Eu cred totu∫i c„ va trebui s„ ne canton„m Ón sfera documentelor cu vocaþie internaþional„ care reglementeaz„ foarte clar aceast„ problem„.

V„ mulþumesc.

## Stimaþi colegi,

O ultim„ intervenþie. Vreau s„ nu uit„m c„ societatea Ó∫i schimb„ optica ∫i Ón funcþie de evoluþia ei ∫i vreau s„ v„ Óntreb dac„ consideraþi divorþul o atitudine necorespunz„toare. Poate acum c‚þiva ani era, Óns„ Ón momentul de faþ„ suntem Ón m„sur„ s„ evalu„m altfel toate aceste lucruri. Care va fi atitudinea poliþiei faþ„ de homosexuali, de exemplu? Are homosexualul un comportament necorespunz„tor Ón societate sau nu? ™i eu cred c„ discuþiile pe aceast„ tem„ pot continua la nesf‚r∫it, de aceea r„m‚n Ónc„ o dat„ susþin„tor al faptului c„ Ón realitate nu exist„ criterii de evaluare a comportamentului corespunz„tor.

Prin urmare, v„ solicit eliminarea acestui paragraf.

Poftiþi, domnule coleg, ∫i apoi domnul general Abraham.

Comisia, totu∫i, a hot„r‚t ca amendamentul s„ fie respins ∫i articolul s„ fie votat Ón forma prezentat„ Ón proiect ∫i a∫ atrage atenþia asupra responsabilit„þii comisiilor care apreciaz„ aceste comportamente ale candidaþilor pentru intrarea Ón Poliþie, mai ales acum, Ón lumina faptelor petrecute Ón urm„ cu dou„ s„pt„m‚ni, dac„ nu m„ Ón∫el, vizavi de recrutarea Ón armat„ a anumitor soldaþi Ón termen, c‚t de nociv este pentru societate faptul c„ aceast„ apreciere nu este f„cut„ a∫a cum trebuie ∫i c„ nu sunt ni∫te norme foarte clare de admisie Ón structurile militare.

De aceea, aceast„ norm„ trebuie s„ fie prezent„ Ón Legea privind Statutul poliþistului, statutul care reprezint„ regulile de conduit„, de comportament ∫i de funcþionare Óntr-o asemenea activitate ∫i de aceea comisia, Ón ansamblul ei, a respins amendamentul domnului R„zvan Ionescu.

Domnul Damian Bruda∫ca.

Existenþa Ón corpul legii a acestei prevederi cred c„ este benefic„, av‚nd Ón vedere faptul c„ constat„m Ón mod frecvent situaþii Ón care poliþi∫tii nu devin modelele care ar trebui s„ fie ∫i nu devin elementele care ar trebui s„ asigure societ„þii rom‚ne∫ti siguranþa ∫i s„-i asigure cet„þeanului, de asemenea, securitatea personal„ a sa ∫i a avutului s„u.

Este nevoie, totu∫i, av‚nd Ón vedere caracterul de statut, deci de cod al acestei legi, s„ existe o asemenea prevedere, pentru c„ nu putem admite ca Ón cadrele Poliþiei, inclusiv Ón Poliþia demilitarizat„ Óntr-un viitor oarecare, s„ nu existe ni∫te coordonate care s„-i defineasc„ cu claritate comportamentul, conduita ∫i caracterul.

Prin urmare, susþin menþinerea Ón continuare a acestui punct Ón corpul legii pe care o dezbatem.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 12/22.II.2002

## Domnule pre∫edinte,

Da, domnul general.

## Doamnelor ∫i domnilor deputaþi,

A∫ dori s„ ar„t doar faptul c„ exemplele care au fost date de domnul pre∫edinte al comisiei pentru a-∫i susþine Domnia sa punctul de vedere personal sunt chiar nefericite, din urm„torul motiv. Divorþul este desf„cut din vina unei persoane care este consumatoare de alcool, cu un comportament conflictual, cu un comportament imoral dovedit. Œn mod evident c„ nu va putea face parte, dup„ opinia mea, din cadrele de poliþie, dar o persoan„ din vina c„reia s-a desf„cut o c„snicie, spre exemplu, c„ a avut o afecþiune biologic„, care nu a putut continua cuplul, nu va fi taxat„ ca atare ∫i nu mai pun celelalte probleme care au fost ar„tate aici. Eu susþin cu t„rie c„ ne dep„rt„m, apreciez foarte mult spiritul... ™i dau ultimul document care a fost adoptat anul trecut. Componenta moral„ trebuie menþinut„ Ón acest document.

V„ mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Proced„m potrivit regulamentulului,

Œmpotriv„?

Da, marea majoritate a voturilor, Ómpotriv„. La alin. (2).

Domnule pre∫edinte, alin. (2) nu se mai impune, Óntruc‚t a fost eliminat alin. (1) lit. c).

Consider„m c„, cu toate c„ a fost votat„ lit. c) de maniera aceasta, nu Óncurc„ cu nimic aplicarea Óntocmai a alineatului de care discut„m acum.

Stimaþi colegi, am senzaþia c„ ast„zi am avut o zi foarte grea ∫i v„ propun s„ facem pauza pe care ne-am propus-o, pentru a relua lucr„rile dup„ ora 14,00.

Avem comisii. La ora 14,00 avem comisii.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Stimaþi colegi,

Œn condiþiile Ón care comisia se Ómparte Ón dou„ la fiecare din amendamente ∫i dumneavoastr„ nu ∫titi ce votaþi, eu am senzaþia c„ nu putem merge mai departe. Deci, pauz„ p‚n„ la ora 14,00, cum s-a adoptat programul de lucru.

Vreau s„ v„ prezint, totu∫i, un comunicat: domnii deputaþi Pavel Cherescu ∫i Vasile Predic„ au devenit membri ai Grupului parlamentar P.S.D., potrivit cererii dumnealor ∫i acordului liderului acestui grup parlamentar. V„ mulþumesc.

Comitetul ordinii de zi a hot„r‚t ca ∫edinþa de ast„zi s„ fie p‚n„ la ora 13,00, iar de la ora 14,00, lucru Ón comisii.

**EDITOR: PARLAMENTUL ROM¬NIEI — CAMERA DEPUTAÞILOR**

Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, str. Izvor nr. 2–4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucure∫ti, cont nr. 2511.1—12.1/ROL Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti

∫i nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ∫i 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

> **ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 12/22.II.2002 conþine 36 de pagini.**

Preþul 33.444 lei