Adrian P„unescu

Not„ pentru exercitarea de c„tre senatori a dreptului de sesizare a Cur˛ii Constitu˛ionale asupra urm„toarelor legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art. 17 alin. (2) ∫i (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ∫i func˛ionarea Cur˛ii Constitu˛ionale: — Lege privind ratificarea Acordului de modificare a Acordului dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Guvernul Republicii Elene pentru reglementarea definitiv„ a compens„rii contribu˛iilor de asigur„ri sociale ale refugia˛ilor politici greci repatria˛i din Rom‚nia, semnat la Atena la 23 februarie 1996, ratificat prin Legea nr. 63/1997, semnat la Bucure∫ti la 30 iunie 2003; — Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 27/2003 privind procedura aprob„rii tacite; — Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 60/2003 privind modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 91/2001 pentru stabilirea coeficien˛ilor de ierarhizare a soldelor unor func˛ii din structurile Ministerului Ap„r„rii Na˛ionale, ale c„ror state de organizare intr„ Ón vigoare Ón perioada 1 iunie 2001— 31 decembrie 2003, ca urmare a procesului de reorganizare a Armatei Rom‚niei; — Lege pentru ratificarea Instrumentului de amendare, semnat la Copenhaga la 5 februarie 2003, a Conven˛iei privind Ónfiin˛area

656 cuvinte

Discurs

Domnule pre∫edinte, Domnilor colegi,

De fapt, a Ónceput o discu˛ie de o mare profunzime cu privire la rolul diploma˛iei Ón cele dou„ tipuri de societate prin care Dumnezeu ne-a dat posibilitatea s„ trecem.

Nu a∫ spune c„ domnul coleg Alexandru a b„tut c‚mpii, pentru c„ ar fi incorect. A spus ∫i lucruri adev„rate: una este societatea de p‚n„ Ón ’90, ∫i alta este societatea de dup„ 1989, Ón chestiunea puterii de a avea ini˛iative, Ón chestiunea puterii de a te manifesta ca personalitate ∫i a∫a mai departe.

O singur„ chestiune a∫ vrea s„ precizez, ∫i pentru dumnealui, ∫i pentru stenogram„, ∫i pentru istorie, Óntr-o problem„ vital„ cum era politica extern„ a unui stat care, fie ∫i pentru a fi egal cu sine Ónsu∫i la nivelul conducerii, trebuia s„ fie inspirat. Ceea ce s-a Ónt‚mplat Ón Rom‚nia de p‚n„ Ón 1990 a dat posibilitatea numero∫ilor diploma˛i s„ se manifeste Ón mod cu adev„rat liber, Ón interiorul unei politici care voia s„ p„streze statul rom‚n cu conducerea sa, a∫a cum era.

Nicolae Ceau∫escu nu avea nici o pl„cere personal„ s„ Ól trimit„ pe ™tefan Andrei s„ ob˛in„ succese ∫i ™tefan Andrei s„ lucreze excep˛ional pentru Rom‚nia. Era Ón interesul vital ∫i al statului rom‚n, ∫i al liderului s„u ca lucrurile s„ mearg„ bine Ón politica extern„, pentru c„ amenin˛area Moscovei era una v„dit„.

A∫adar, este evident c„ Óntr-un stat totalitar politica de tip cultural sau/∫i de tip diplomatic reprezint„ altceva dec‚t Óntr-o societate ca a noastr„ de ast„zi. Dar, av‚nd Ón vedere rolul pe care ∫i-l luase Rom‚nia care f„cea, la ora aceea, punte Óntre Est ∫i Vest, Óntre Sud ∫i Nord, a fost nevoie de mari diploma˛i Ón Rom‚nia.

Am s„ v„ reamintesc un paragraf, dintr-un articol ap„rut Ón presa american„ Ón octombrie 1970, la plecarea lui Nicolae Ceau∫escu de pe aeroportul din New York, ∫i care, dup„ p„rerea mea, arat„ ce fel de diploma˛ie se Ónt‚mpla atunci Ón Rom‚nia. Cam a∫a spunea acel articol: îEl a urcat, Ómbr„cat Ón haina lui croit„ chineze∫te, Óntr-un avion rusesc pe care scria ROM¬NIA ∫i ne-a adus aminte c„ este acel conduc„tor care are rela˛ii bune ∫i cu noi, ∫i cu Vietnamul de Nord, ∫i cu China, ∫i cu Rusia, ∫i cu Israelul, ∫i cu ˛„rile arabe, ∫i cu Republica Democrat„ German„, ∫i cu Republica Federal„ Germania“. Evident, nu era vorba despre o persoan„, o persoan„ nu putea face toate astea. Era vorba despre un lider care se situa Ón fruntea unei politici externe care Ói asigura suprema˛ia ∫i supravie˛uirea. De aceea eu cred c„, Ón momentul de fa˛„, discut‚nd cinstit despre diploma˛ii rom‚ni ai acelui timp ∫i ai acestui timp, cu at‚t mai mult cu c‚t vrem s„ facem o politic„ ofensiv„, Ón lumea de azi, ei merit„, din partea noastr„, respectul ∫i o bonifica˛ie pentru ceea ce au f„cut.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 145/20.XI.2003 Dac„ nu ar fi vorbit domnul Radu F. Alexandru, l-a∫ fi contrazis eu pe domnul vicepre∫edinte Dan-Mircea Popescu, pentru acea parte care a ignorat politicul, pentru c„, evident, nici o diploma˛ie din lume nu poate face nimic, dac„ nu exist„ voin˛a politic„, a∫a cum nici un mecanism nu merge, dac„ nu are Ón el curent electric.

În contextul ședinței