Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·20 noiembrie 2003
Senatul · MO 145/2003 · 2003-11-20
Declara˛ii politice rostite de domnii senatori: Ion Solcanu, Corneliu Vadim Tudor, Maria Petre, Nicolae Vlad-Popa, Dan-Mircea Popescu, Aron Bela∫cu, Nicolae Paul Anton P„curaru, Adrian P„unescu, Ion Seche, Tri˛„ F„ni˛„
Aprobarea ordinii de zi
Aprobarea programului de lucru pentru s„pt„m‚na 10—15 noiembrie a.c
Not„ pentru exercitarea de c„tre senatori a dreptului de sesizare a Cur˛ii Constitu˛ionale asupra urm„toarelor legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art. 17 alin. (2) ∫i (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ∫i func˛ionarea Cur˛ii Constitu˛ionale: — Lege privind ratificarea Acordului de modificare a Acordului dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Guvernul Republicii Elene pentru reglementarea definitiv„ a compens„rii contribu˛iilor de asigur„ri sociale ale refugia˛ilor politici greci repatria˛i din Rom‚nia, semnat la Atena la 23 februarie 1996, ratificat prin Legea nr. 63/1997, semnat la Bucure∫ti la 30 iunie 2003; — Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 27/2003 privind procedura aprob„rii tacite; — Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 60/2003 privind modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 91/2001 pentru stabilirea coeficien˛ilor de ierarhizare a soldelor unor func˛ii din structurile Ministerului Ap„r„rii Na˛ionale, ale c„ror state de organizare intr„ Ón vigoare Ón perioada 1 iunie 2001— 31 decembrie 2003, ca urmare a procesului de reorganizare a Armatei Rom‚niei; — Lege pentru ratificarea Instrumentului de amendare, semnat la Copenhaga la 5 februarie 2003, a Conven˛iei privind Ónfiin˛area
· other
· other
· other
· other
· other
· other
· other
· other
· other
· other
· other
· other
· other
13 discursuri
Stimate colege ∫i stima˛i colegi, v„ rog s„ lua˛i loc, ca s„ putem Óncepe ∫edin˛a!
Bun„ ziua!
Permite˛i-mi s„ declar deschis„ ∫edin˛a plenului Senatului din data de 10 noiembrie 2003. ™edin˛a este condus„ de c„tre vicepre∫edintele Dan-Mircea Popescu, asistat de domnii secretari, domnul senator Mihai Ungheanu ∫i domnul senator Puskás Valentin Zoltán.
Din totalul de 140 de senatori, sunt absen˛i, motivat, un num„r de 9 senatori, respectiv: domnul Alexandru Athanasiu, doamna Mihaela Rodica St„noiu, domnul Emil R„zvan Theodorescu, domnul Doru-Laurian B„dulescu, domnul Mihail Lupoi, domnul Teodor Maghiar, domnul Ghiorghi Pris„caru, domnul Petre Roman ∫i domnul Ioan Belu. Bolnav este un senator, Ónvoit, de asemenea, un senator.
Œncepem ∫edin˛a cu primul punct al ordinii de zi, ∫i anume, declara˛iile politice. Œl invit la tribun„ pe domnul pre∫edinte Ion Solcanu, Ón numele Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.
Pofti˛i, domnule pre∫edinte.
Ion Solcanu
#13184V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.
Stimate colege ∫i stima˛i colegi, chiar s„pt„m‚na trecut„, de la acest microfon, domnul senator Adrian P„unescu f„cea trimitere la o serie de acuza˛ii ale puterii comuniste de la Chi∫in„u la adresa Rom‚niei. Aceste atacuri au generat ∫i au impus, Ón cele din urm„, o pozi˛ie oficial„ a Guvernului Rom‚niei. Pozi˛ia a fost exprimat„ ∫i prin glasul premierului Adrian N„stase, care a spus limpede c„ Rom‚nia nu poate accepta, Ón nici un caz, agresivitatea politicianist„ rudimentar„ pe care unii oficiali ai Republicii Moldova Óncearc„ s„ o propage anacronic ∫i ira˛ional Ómpotriva ˛„rii noastre.
Este, de fapt, vorba de o serie de atacuri, care fac parte dintr-o serie mai lung„. Œnc„ de acum doi ani, domnul Ion Morei, la Curtea European„ a Drepturilor Omului, ca ministru al justi˛iei Ón cabinetul Republicii Moldova, critica Biserica Ortodox„ Rom‚n„ c„ ar fi acordat sprijin Mitropoliei Basarabiei. La r‚ndul s„u, domnul Alexei Tulbure, ambasadorul Republicii Moldova la Consiliul Europei, acuza Rom‚nia c„ ar fi provocat ∫i Óntre˛inut, citez, îac˛iuni subversive Ón Republica Moldova“. Purt„torul de cuv‚nt al pre∫edintelui Voronin, domnul Valeriu Remi˛„, s-a raliat, ∫i domnia sa, acestor fabula˛ii. Recent, un alt oficial de la Chi∫in„u, domnul Victor Stepaniuc, liderul Grupului Parlamentar Comunist din Parlamentul Republicii Moldova, a reluat aceste atacuri la adresa Rom‚niei, atacuri de o virulen˛„ nemaiÓnt‚lnit„.
Acest lucru m„ Óndrept„˛e∫te s„ cred c„ pozi˛ia ostil„ a frunta∫ilor politici comuni∫ti de la Chi∫in„u nu este doar o Ónt‚mplare. Trebuie s„ avem Ón vedere cine sunt promotorii acestor ac˛iuni: Morei, Tulbure, Stepaniuc, Ónal˛i oficiali ai puterii comuniste de la Chi∫in„u. Ajungem u∫or la concluzia c„ aceasta este o politic„ promovat„ de Partidul Comunist din Republica Moldova ∫i de nostalgicii Republicii Sovietice Moldovene∫ti, care manifest„ o rom‚nofobie nemascat„ ∫i virulent„, promov‚nd cu consecven˛„ ideile moldovenismului primitiv.
Doamnelor ∫i domnilor, Ón pofida acestor realit„˛i, Bucure∫tii au manifestat modera˛ie fa˛„ de atacurile oficialilor de la Chi∫in„u. Œn perioada 1997—2000, c‚nd comuni∫tii Ónc„ nu erau la putere, Parlamentul Rom‚niei a f„cut eforturi — cum, de altfel, face ∫i acum — pentru a-i apropia pe parlamentarii moldoveni, oferindu-le posibilitatea unei mai bune cunoa∫teri a realit„˛ilor rom‚ne∫ti.
Œmi amintesc c„, la Suceava, Óntre 21—23 iulie 2000 a avut loc o Ónt‚lnire a Comisiei interparlamentare Bucure∫ti—Chi∫in„u, chiar cu participarea pre∫edintelui de atunci al Senatului Rom‚niei, a domnului Mircea IonescuQuintus, cu scopul de a conveni direc˛ii de ac˛iune pentru perioada urm„toare. Œn acea delega˛ie a fost prezent ∫i domnul Stepaniuc, care, v„z‚nd realit„˛ile, vizit‚nd monumentele din Bucovina ∫i Ón˛eleg‚ndu-ne Óntr-o limb„ rom‚neasc„ perfect„, a evocat ideea unei Moldove mari, de la Nistru la Carpa˛i.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 145/20.XI.2003 Azi, Victor Stepaniuc este considerat num„rul 2 Ón partid ∫i m‚na dreapt„ a pre∫edintelui Voronin. El a lansat un atac elaborat, pe multiple paliere, care vizeaz„ politica statului rom‚n fa˛„ de Republica Moldova.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Œn numele Grupului parlamentar al P.R.M., Ól invit la tribun„ pe domnul pre∫edinte Corneliu Vadim Tudor.
## **Domnul Corneliu Vadim Tudor:**
Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, doamnelor ∫i domnilor.
Œn leg„tur„ cu campania declan∫at„ Ómpotriva mea ∫i a Partidului Rom‚nia Mare Ón ultimele zile, m„ simt dator Ón fa˛a Senatului Rom‚niei s„ fac urm„toarele preciz„ri.
Ceea ce se Ónt‚mpl„ acum reprezint„ cea mai bun„ dovad„ c„ sondajul de opinie realizat Ón secret, imediat dup„ referendum, ∫i care m„ crediteaz„ pe mine cu 47%, iar partidul cu 43%, este real.
Fusesem informat de un general activ, prin intermediul doamnei deputat Daniela Buruian„, vicepre∫edinte al Comisiei parlamentare de control al activit„˛ii S.R.I., c„ va Óncepe, Ón ziua de luni, v‚n„toarea Ómpotriva mea.
Surse din interiorul Palatului Cotroceni m„ informeaz„, zi de zi, cu tot ceea ce se petrece acolo. Astfel, domnul Ion Iliescu este, efectiv, disperat, fiindc„ vizita domniei sale Ón S.U.A. n-a dat nici un rezultat. Printre altele, domnul Iliescu i-a cerut domnului Bush s„-l sprijine pentru ob˛inerea unui nou mandat preziden˛ial, de data aceasta, de 5 ani, conform noii Constitu˛ii. Gazda l-a refuzat elegant, f„c‚ndu-se c„ nu Ón˛elege ∫i spun‚ndu-i: îCe p„cat c„ nu mai pute˛i candida!“
™i eu regret, Óntr-adev„r!
Apoi, domnul Iliescu i-a cerut domnului Bush s„-l sprijine pe domnul N„stase la pre∫edin˛ie. Nici de data asta locatarul Casei Albe n-a vrut s„ aud„, dimpotriv„, i-a cerut oaspetelui s„ nu care cumva s„ fie fraudate alegerile din 2004, Óntruc‚t desf„∫urarea referendumului a dovedit o nervozitate alarmant„ a popula˛iei, stare care poate periclita toate strategiile Ón anul 2004, care nu e doar an electoral, ci ∫i anul intr„rii Ón N.A.T.O.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 145/20.XI.2003 Dar nu numai Bush nu-l vrea pe N„stase la pre∫edin˛ie. Acum, nici N„stase nu mai vrea s„ candideze, sc‚rbit de r„zboiul permanent prin care Ól h„r˛uiesc oamenii lui Iliescu, ∫i con∫tient c„, la cele 11 procente pe care le are el acum, dar la anul vor fi ∫i mai pu˛ine, n-are nici o ∫ans„.
Situa˛ia e disperat„ pentru domnul Ion Iliescu, care ar vrea s„-∫i asigure un succesor obedient, pentru a conduce ˛ara tot el, de parc„ ar avea un nou mandat.
Relu„m.
## **Domnul Ion Solcanu**
**:**
## Pentru Ónregistrare.
## **Domnul Corneliu Vadim Tudor:**
Da, relu„m — îof z„ record“ — cum ar fi zis cineva! ... a retr„it momentele Ón care canibalii americani Ól fug„reau de-a lungul ∫i de-a latul planetei, dar noroc c„ l-au sc„pat Ón ultimul moment antropofagii sovieticii ∫i, brusc, i-a c„∫unat pe mine, pe mine, care nici m„car nu mi-am anun˛at candidatura la pre∫edin˛ie!
Astfel, domnul Ion Iliescu a format un colectiv la Palatul Cotroceni, format din urm„torii domni: Ioan Talpe∫, Dumitru Iliescu, Ionel Marin — prim adjunct al directorului S.R.I., R„zvan Ionescu — deputat P.S.D., pre∫edintele Comisiei pentru ap„rare din Camera Deputa˛ilor, Ilie Boto∫ — noul procuror general, Gabriel Oprea ∫i o grupare masonic„, fidel„ Cotrocenilor, care dore∫te s„ Ó∫i plaseze oamenii mai ales Ón serviciile secrete.
Scenariul pus la cale de ace∫ti oameni, care se pretind a fi serio∫i, ar putea fi considerat diabolic, dac„ nu ar fi ridicol. Pe mine nu m„ afecteaz„ c‚tu∫i de pu˛in, dimpotriv„, m„ distreaz„, fiindc„ eu m„ ∫tiu curat.
Dup„ ce Ón 1997, aceea∫i foaie imund„, îZiua“, m-a acuzat — tot sub genericul: îDezv„luiri incendiare“ — de zoofilie ∫i pedofilie, nu m„ mai mir„ nimic ∫i nu v„d ce s-ar mai putea debita peste m‚r∫„viile acestea. Vorba lui Ion Heliade R„dulescu: îScrie˛i, b„ie˛i, numai scrie˛i!“.
Acest colectiv, la ordinul domnului Ion Iliescu, l-a desemnat pe domnul Radu Timofte s„ Ónceap„ ac˛iunea de compromitere a mea cu orice pre˛, at‚t pe plan intern, c‚t ∫i pe plan extern.
Astfel, Ón luna septembrie anul curent, domnul Radu Timofte l-a chemat la el pe Gheorghe Oni∫oru, pre∫edintele C.N.S.A.S., ∫i i-a propus un t‚rg: dac„ C.N.S.A.S. Ói va proteja pe c‚˛iva generali care Ónainte de 1990 au f„cut poli˛ie politic„ (este vorba de Ioan Talpe∫, Ionel Marin, Dumitru Zamfir ∫i al˛ii), atunci el o s„ Ói dea îceva de ron˛„it“ despre cei de la P.R.M. Am folosit expresia sa, tipic„ roz„toarelor.
™i a∫a au ajuns la C.N.S.A.S. cele 19 volume din dosarul-problem„ îArt„ ∫i cultur„“, din care numai dou„ volume m„ privesc direct pe mine, pe care le am, de altfel, Ón copie, de aproape 10 ani ∫i din care rezult„ c‚teva probleme fundamentale.
O invit la tribun„ pe doamna senator Maria Petre, Ón numele Grupului parlamentar al Partidului Democrat.
## **Doamna Maria Petre:**
V„ mul˛umesc.
Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor colegi,
Declara˛ia mea politic„ este o prim„ parte din ceea ce se intituleaz„ îRaportul de ˛ar„ ca raport pentru ˛ar„“. Cu permisiunea dumneavoastr„, voi Óncerca s„ analizez ast„zi c‚teva aspecte legate de criteriile de aderare impuse ˛„rilor candidate. Baza acestei analize, a∫a cum v„ da˛i ∫i dumneavoastr„ sigur seama, este raportul de ˛ar„ dat publicit„˛ii, prezentat ca atare pe data de 5 noiembrie 2003. ™tim cu to˛ii un lucru simplu, ∫i anume acela c„ la Copenhaga, Consiliul Europei a stabilit, Ón 1993, cele trei categorii de criterii: criteriile politice, criteriile economice ∫i criteriul de asumare a obliga˛iilor pe care fiecare ˛ar„ le are Ón varianta de evolu˛ie c„tre statutul de membru al Uniunii Europene. Voi Óncerca s„ abordez aceste tematici prin raportarea discursului la Óntregul material al raportului de ˛ar„ pe 2003 ∫i nu limitat la concluzii, a∫a cum Ón mod eronat procedeaz„ Guvernul.
La criteriile politice, raportul precizeaz„, Ón primul r‚nd, faptul c„ situa˛ia politic„ actual„ a Rom‚niei este relativ stabil„, ceea ce denot„ un regres fa˛„ de anul 2002, c‚nd acela∫i raport, raportul de ˛ar„ pe 2002, aprecia situa˛ia politic„ ca fiind stabil„. De ce acest regres? Exist„ o explica˛ie simpl„: ca urmare a faptului c„ Ón acest moment majoritatea este format„ doar din P.S.D., din parlamentarii P.S.D. ∫i din cei ai U.D.M.R. Al doilea lucru, consemnat ca atare de raport, citez: îeste cel care vizeaz„ folosirea ordonan˛elor de urgen˛„“. Raportul spune astfel: îfolosirea ordonan˛elor de urgen˛„ a fost redus„ Ón perioada raportat„, de∫i utilizarea Ón continuare a acestui instrument Ónl„tur„ efectiv Parlamentul din procedura legislativ„. Ordonan˛ele sunt folosite Ónc„ excesiv ∫i Ón cele mai multe din cazuri, nu sunt motivate ca urgen˛„“. Eu cred, stima˛i colegi, ∫i voi spune foarte direct ∫i foarte sincer acest lucru, c„ am pierdut cu to˛ii ca parlamentari, ∫ansa pe care revizuirea Consitu˛iei ne-a oferit-o, ∫i anume acea ∫ans„ de a opri abuzul de ordonan˛e. Vom r„m‚ne ceea ce noi, opozi˛ia, spunem mereu, o ˛ar„ Ón care Parlamentul func˛ioneaz„ ca o biat„ anex„ a Executivului. ™i dac„ vorbim despre revizuirea Constitu˛iei, voi cita Ón continuare din textul raportului aprecierile privind organizarea referendumului: metodele utilizate de Guvern pentru Óncurajarea votului au provocat critici din partea observatorilor independen˛i. Œn acest context, Ón contextul acestei men˛iuni din Raportul de ˛ar„, Ól rug„m pe Adrian N„stase ∫i rug„m P.S.D.-ul ca atare, s„-∫i cear„ scuze pentru comentariile nes„rate privind a∫a-zisa duplicitate a Partidului Democrat sau a Partidului Na˛ional Liberal Ón acel proces de vot asupra Constitu˛iei Ón cadrul referedumului.
Œnchei imediat, domnule pre∫edinte.
Eu cred c„ o Óncercare — cum a fost cea recent„ — de a aduce aten˛ia opiniei publice c„tre a∫a-zisul e∫ec al fostei guvern„ri este absolut ridicol„. V„ amintim dumneavoastr„, Ón primul r‚nd, ∫i opiniei publice c„ Ón 1999 — anul c‚nd au Ónceput negocierile — Rom‚nia f„cea parte din Grupul celor 12 ˛„ri, ca atare din primul val. V„ amintim c„ p‚n„ Ón anul 2000, p‚n„ la preluarea de c„tre domnul Adrian N„stase, de c„tre dumneavoastr„, a guvern„rii, au fost Óncheiate nici mai mult nici mai pu˛in dec‚t 9 capitole de aderare. V„ amintim, stima˛i colegi, de asemenea, c„ p‚n„ Ón 2003 dumneavoastr„ a˛i ad„ugat la cele 9 capitole Ónchise ini˛ial doar 11 ∫i a˛i reu∫it s„ aduce˛i Rom‚nia Ón ultimul val, Ómpreun„ cu Bulgaria.
Œn numele Grupului P.N.L., Ól invit pe domnul senator Nicolae-Vlad Popa s„ ia cuv‚ntul.
## **Domnul Nicolae-Vlad Popa:**
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Œnfiin˛at„ Ón anul 1921 pentru a produce utilaje destinate transportului, actuala uzin„ îRoman“ S.A. a decedat, din punct de vedere economic.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 145/20.XI.2003 Fosta uzin„ îSteagul Ro∫u“, care a fabricat primul autocamion rom‚nesc ∫i care Ón vremurile bune a avut peste 25.000 de muncitori, a fost transformat„, prin voin˛a politic„ a P.S.D.-ului, Óntr-un parc industrial. Disponibiliz„rile Óncepute Ón 1990 au ajuns de la cifra de 23.000 de angaja˛i la actualul num„r de 4.950. Transformarea Ón parc industrial a provocat o nou„ reducere dramatic„ a num„rului de salaria˛i cu Ónc„ 3.000, ajung‚ndu-se la sub 2.000 de angaja˛i. Aceast„ descre∫tere este dovada clar„ a dezinteresului Guvernului Adrian N„stase de a avea o strategie Ón materie de construc˛ie de autocamioane, toate gesturile politice ∫i economice ale puterii demonstr‚nd acest fapt. De∫i reprezentan˛ii P.S.D din teritoriu au promis ferm c„ la îRoman“ S.A se vor produce camioane ∫i societatea va fi salvat„, aceia∫i domni, dup„ c‚∫tigarea alegerilor, Ón ianuarie 2001 au îpl„nuit“ privatizarea societ„˛ii prin falimentarea cu bun„ ∫tiin˛„ a Óntreprinderii ∫i cump„rarea pe c‚˛iva lei a sec˛iilor ∫i ma∫inilor existente. De atunci, lucrurile au mers Ón aceast„ direc˛ie, for˛‚ndu-se dezmembrarea uzinei Ón mai multe societ„˛i. Din p„cate, toate aceste module au fost urmate de datorii istorice care au Ónr„ut„˛it, Ón mod irevocabil, situa˛ia lor economic„.
C‚nd falimentul s-a copt, P.S.D.-ul ∫i oamenii lui de la A.P.A.P.S. au venit cu a∫a-zisa solu˛ie salvatoare, adic„ transformarea societ„˛ii Ón parc industrial. A.P.A.P.S.-ul a organizat o licita˛ie la care s-a Ónregistrat doar un singur investitor, firma îPasaka Astana“ din Malaezia. Interesul acesteia se rezum„ la o foarte mic„ parte din uzin„, v‚nzarea f„c‚ndu-se pe un euro.
Œn acel moment au intervenit autorit„˛ile locale, d‚nd un semnal clar Ón dorin˛a de a se implica al„turi de sindicatele de la Roman Ón societatea de administrare a parcului industrial. A∫a cum consiliul jude˛ean a ajuns s„ administreze parcurile industriale de la îMetrom“ ∫i îCarfil“ din industria de ap„rare, tot el a hot„r‚t s„ se implice cu cel pu˛in o treime Ón societatea de administrare a acestui parc iar consiliul local cu alt„ treime.
## V„ mul˛umesc.
Grupul Partidului Na˛ional Liberal mai are 4 minute. V„ rog s„-mi permite˛i s„ iau cuv‚ntul Ón numele Grupului parlamentar P.S.D.
Stima˛i colegi, reprezint Ón Senatul Rom‚niei popula˛ia jude˛ului Teleorman. M„ m‚ndresc ∫i eu, ca, de altfel, to˛i locuitorii ˛inutului cu faptul c„ de aici, mai precis din comuna Sili∫tea-Gume∫ti, a plecat Ón via˛„ scriitorul Marin Preda, cel care a redat — poate cel mai bine — caracteristicile ˛„ranului rom‚n de pe aceste meleaguri. Œntre ele, la loc de cinste, o adev„rat„ ∫tiin˛„ Ón a discuta, a persifla, dar, mai ales Ón a Ón˛elege rosturile intime ale politicii, chiar ale marii politici. Stau m„rturie Ón acest sens pagini memorabile din romanul îMorome˛ii“, devenind proverbial„ ∫i intr‚nd Ón limbajul comun celebra îpoian„ a lui Iocan“, locul preferat unde frunta∫ii satului f„ceau ∫i desf„ceau politica ˛„rii.
Remarc Ón aceste zile c„ Rom‚nia a devenit o uria∫„ îpoian„ a lui Iocan“, subiectul de discu˛ie constituindu-l raportul de ˛ar„, raport dat publicit„˛ii Ón data de 5 noiembrie de c„tre comisia european„. De la pre∫edintele Republicii p‚n„ la ˛„ranul rom‚n din Sili∫teaGume∫ti, to˛i, dar absolut to˛i, ne sim˛im, v„d, obliga˛i s„
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 145/20.XI.2003 coment„m — de o manier„ sau alta — con˛inutul acestui raport, ceea ce el spune explicit sau dimpotriv„, ceea ce el las„ doar s„ se Ón˛eleag„.
Este uluitoare aceast„ risip„ de energie la scar„ na˛ional„ cu care Óncerc„m, cu mic, cu mare, s„ analiz„m semnifica˛ia semantic„ a unei expresii din limba englez„ sau, dincolo de asta, dac„ economia rom‚neasc„ a fost sau nu catalogat„ ca fiind economie func˛ional„ de pia˛„.
Patima cu care ne-am prins cu to˛ii Ón acest joc, c„ut‚nd argumente sau contraargumente, Ón ˛ar„ sau Ón str„in„tate, pentru o pozi˛ie sau alta, demonstreaz„ pe de o parte, lipsa de Ón˛elegere a adev„ratelor semnifica˛ii politice ale acestui raport, iar pe de alt„ parte, relev„ fragilitatea clasei politice rom‚ne∫ti, ce nu reu∫e∫te s„ se ridice la Ón„l˛imea momentelor cu adev„rat faste pe care Rom‚nia le traverseaz„.
Œncerc s„ m„ explic Ón cele ce urmeaz„. Œnainte de aceasta, m„ simt dator cu c‚teva observa˛ii preliminare cu privire la raportul de ˛ar„, la con˛inutul lui.
· procedural
1 discurs
<chair narration>
#660432. S„ ne unim eforturile Óntr-o strategie comun„ de urmat, pentru atingerea acestui obiectiv;
· procedural
1 discurs
<chair narration>
#661383. S„ evalu„m oportunitatea unui nou forum al for˛elor politice parlamentare ∫i civice, Ón care s„ ne sf„tuim cum este mai bine s„ abord„m ∫i s„ realiz„m integrarea Ón perioada urm„toare, pornind de la analiza raportului de ˛ar„ ∫i de la concluziile ∫i recomand„rile Comisiei Europene;
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 145/20.XI.2003
· other · adoptat
268 de discursuri
## **Domnul Aron Bela∫cu:**
Domnule pre∫edinte,
## Stima˛i colegi,
Partidul Rom‚nia Mare propune Ónfiin˛area unei comisii interparlamentare pentru restituirea propriet„˛ilor evreie∫ti.
Aceast„ comisie va fi format„ din reprezentan˛i ai Parlamentului rom‚n ∫i ai Knessetului israelian ∫i va analiza solicit„rile cet„˛enilor evrei, originari din Rom‚nia, pentru restabilirea dreptului de proprietate.
Din partea Partidului Rom‚nia Mare, au fost desemna˛i s„ fie membri ai acestui organism profesorul universitar doctor Radu Ciuceanu ∫i avocatul Nicolae Iorga, pre∫edin˛ii Comisiilor pentru cercetarea abuzurilor din Camera Deputa˛ilor ∫i respectiv, din Senat.
Partidul Rom‚nia Mare este hot„r‚t ca, Ón m„sura posibilit„˛ilor existente ∫i analiz‚nd probele prezentate de solicitan˛i, de la caz la caz, s„ rezolve ceea ce n-au putut sau n-au vrut s„ fac„ regimurile Ion Iliescu ∫i Emil Constantinescu.
Azi, 10 noiembrie 2003.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc.
Are cuv‚ntul domnul senator Paul P„curaru, Ón numele Grupului Partidului Na˛ional Liberal.
## **Domnul Nicolae Paul Anton P„curaru:**
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
O component„ important„ a pachetului de asisten˛„ social„ Ón Rom‚nia o reprezint„ Ónc„lzirea popula˛iei ∫i asupra acestui subiect, sigur c„, la Ónceput de sezon, de noiembrie, este firesc s„ ne oprim pu˛in, s„ vedem cumva, dac„ starea actual„ de lucruri sau m„surile luate chiar ajut„ cu ceva popula˛ia.
S-a f„cut o anumit„ discu˛ie, c„ vor fi suplimentate ajutoarele popula˛iei cu 3.500 miliarde lei, dar important ar fi s„ intr„m pu˛in Ón con˛inut. Cred c„ din p„cate, Guvernul nu a reu∫it, nici pe departe, s„ fac„ ordine Ón acest sistem ∫i Ó∫i dovede∫te Ón continuare incapacitatea, ineficien˛a.
Primul lucru pe care Ól semnalez este harababura legislativ„. Œn doi ani ∫i jum„tate de mandat avem ∫ase acte normative, ultimul fiind Ordonan˛a Guvernului nr. 81/2003, cu normele metodologice. Œn locul unui concept clar, avem ∫ase acte normative care se contrazic, se Ónlocuiesc unul pe altul.
Al doilea aspect este fundamentarea discutabil„ a indicatorilor.
M-am uitat pu˛in pe fi∫a de fundamentare ∫i, pentru simpla dumneavoastr„ observa˛ie, v„ pot ar„ta c„ Ón februarie, pe Ordonan˛a Guvernului nr. 5/2003, la categoria îcei mai s„raci“ care primeau ajutor social, erau 83.000 de beneficiari. Deci pe execu˛ie. Cifr„ cert„. Dac„ ne uit„m acum, c‚˛i vom g„si? Dup„ ∫ase luni, vom constata c„ mai avem doar 36.000 de beneficiari, la aceea∫i clas„ de venit. Cre∫te, Ón schimb, extrem de mult, num„rul de beneficiari la categoria superioar„. Sigur este c„ pe fundamentare este o brambur„ de neimaginat.
Atunci c‚nd acuz Guvernul de ineficien˛„, incompeten˛„, m„ voi referi cumva ∫i la ceea ce se Ónt‚mpl„ Ón sistem. Practic, nu restructurare, nu eficientizare, nu modernizare. Lucrurile au r„mas Ónghe˛ate Ón sistemul de c„ldur„. Deci, at‚t Ón Hidroelectrica, Ón Nuclearelectrica, Ón Termoelectrica, Ón Transelectrica, Ón toate societ„˛ile lucrurile sunt Ónghe˛ate, costurile sunt extrem de ridicate, randamentele foarte sc„zute ∫i iat„ c„ toat„ popula˛ia — p‚n„ ∫i cei pe care vrem, chipurile, s„-i ajut„m — e pus„ la plat„ pentru a sus˛ine acest lucru.
## V„ mul˛umesc.
Œl invit la tribun„ pe domnul senator Adrian P„unescu, Ón numele Grupului Partidului Social Democrat.
## **Domnul Adrian P„unescu:**
## Domnilor colegi,
## Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„,
Sunt foarte multe lucruri care ar trebui s„ circule Óntre noi, Ón ideea sf‚nt„ c„, prin comunicare, ne mai izb„vim de rele. Unele dintre aceste lucruri sunt ele Ónsele foarte rele. Ar trebui s„ nu trecem a∫a de u∫or peste faptul c„, Ón aceste zile, Ón care nu ne-am v„zut, au murit doi oameni de spirit — dramaturgul Iosif Naghiu ∫i ziaristul Adrian Riza, directorul s„pt„m‚nalului îTimpul“.
Parc„ ∫i exerci˛iul acesta, al umilin˛ei Ón fa˛a mor˛ilor, a Ónceput s„ fie obositor ∫i s„ ne plictiseasc„. ™i totu∫i, trebuie s„ spunem c„ un valoros dramaturg rom‚n ∫i un valoros ziarist rom‚n — Iosif Naghiu ∫i Adrian Riza — au plecat dintre noi. ™i am putea s„-l rug„m pe Dumnezeu s„-i aib„ Ón grija sa.
Ar fi de comunicat, pe linia a ceea ce s-a mai spus aici, ceva important despre degradarea vie˛ii spirituale la Chi∫in„u, Ón ceea ce se nume∫te, Óndeob∫te, Republica Moldova, degradare care cunoa∫te forme aberante: un mili˛ian de acolo, care, printr-un noroc al sor˛ii, a ajuns pre∫edinte de republic„, folosind un fluier specific, ∫i crez‚nd c„ se adreseaz„ prin caval contemporanilor s„i, ∫i atac‚nd îMiori˛a“ Ón Ón˛elesurile ei cele mai profunde.
Acest cet„˛ean crede c„ Ón îMiori˛a“ este vorba de lupta dintre Republica Moldova ∫i Rom‚nia, c„ „ia doi sunt reprezentan˛ii cnezatelor de dincoace de Prut ∫i c„ dumnealui are nobila ∫i istorica misiune de a salva pe ciobanul moldovean de atacurile ciobanilor munteni ∫i ardeleni ∫i, eventual, ale oi˛ei care, odat„ cu vremea nou„, s-a Ónr„it. Nu mai e cum o ∫tiam: oi˛a n„zdr„van„.
Sigur c„ acest domn coboar„ Óntr-o profund„ vulgaritate sensurile îMiori˛ei“, care este balada unui neam ∫i, vai, f„r„ s„-∫i dea seama, dumnealui calc„ Ón bocancii, tot specifici, esen˛a Óns„∫i a neamului din care ∫i dumnealui, c„ vrem noi, c„ nu vrem noi, vine. E vorba ∫i despre mama dumnealui acolo, îm„icu˛„ b„tr‚n„, cu br‚ul de l‚n„“. E portretul rom‚ncei absolute pe care nu o degradeaz„ politicile de la Chi∫in„u sau de la Bucure∫ti. Acest domn atac„ ∫i Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova.
V„ mul˛umesc.
Œl invit la tribun„ pe domnul senator Ion Seche, din partea Grupului PSD.
## **Domnul Ion Seche:**
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,
S„pt„m‚na trecut„ a fost o s„pt„m‚n„ plin„ Ón evenimente. Unul singur Óns„ a izbutit s„ fie un element de talk show: declara˛ia primarului general al Capitalei, cum c„ nu va pl„ti ratele unui Ómprumut garantat de c„tre stat.
Traian B„sescu este primarul care a aplicat pe uscat ceea ce a Ónv„˛at pe mare. El a r„mas cu aceea∫i mentalitate ∫i atitudine ∫i Ón misiunea sa de primar. Œntotdeauna dreptatea ∫i adev„rul le de˛ine numai B„sescu.
De cur‚nd, acesta a declarat cu aplombul caracteristic c„ refuz„ s„ restituie un Ómprumut contractat de RADET de la Banca European„ de Investi˛ii ∫i garantat de statul rom‚n. Consecin˛a imediat„ ∫i cu implica˛ii majore pentru toate p„r˛ile implicate o reprezint„ periclitarea rela˛iilor Rom‚niei cu Banca European„ de Investi˛ii, deoarece nu se respect„ obliga˛iile privind creditele contractate de la aceste institu˛ii.
Domnul Traian B„sescu declara la momentul lans„rii alian˛ei din care face parte: îDreptatea ∫i adev„rul sunt dou„ cuvinte Ón care rom‚nii nu mai cred ast„zi ∫i de care au nevoie“. De acord. Dreptatea ∫i adev„rul sunt atribute spre care aspir„ orice persoan„ ∫i, implicit, orice
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 145/20.XI.2003 societate. Dar, nu pot s„ nu m„ Óntreb, ce se Ónt‚mpl„ atunci c‚nd dreptatea ∫i adev„rul sunt mai drepte ∫i mai adev„rate pentru unii indivizi dec‚t pentru al˛ii?
M„ Óntreb, iar„∫i, dac„ cet„˛enii au nevoie de dreptatea ∫i adev„rul lui Traian B„sescu?! Se pare c„ distinc˛ia dintre realitate, adev„r ∫i posibil nu este destul de fin„ pentru domnul primar general al Capitalei.
Atitudinea ostil„ pe care o manifest„ nu numai c„ nu se bazeaz„ pe colaborare ci, dimpotriv„, se manifest„ printr-o ac˛iune strategic„ de tipul îpierd eu, dar pierzi ∫i tu“.
Deosebit de grav este faptul c„ acei care pierd sunt chiar cet„˛enii Rom‚niei, pl„titorii de impozite, cei 6,5 milioane de s„raci pe care domnul primar dore∫te s„-i transforme Ón electorat propriu.
Observ cu regret s„ domnul primar general al Capitalei submineaz„ interesele comunit„˛ii locale, ba chiar mai mult, interesele cet„˛enilor Rom‚niei.
V„ mul˛umesc.
Cu aceasta, am epuizat declara˛iile politice. Œl consult pe domnul senator Tri˛„ F„ni˛„, dac„ reu∫e∫te Óntr-un minut s„ ne comunice esen˛a chestiunii.
Din sal„
#86051Nu pot.
Nu pute˛i.
Domnule senator, v„ rog s„ v„ concentra˛i ∫i poate reu∫i˛i Óntr-un minut, un minut jum„tate. Ave˛i cuv‚ntul.
Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,
Tot Ón numele Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, doresc s„ abordez Ón declara˛ia politic„ de ast„zi o tem„ care vizeaz„ buna func˛ionare a Senatului Rom‚niei.
Am Ón vedere modul Ón care Ón˛eleg unii colegi s„ poarte polemici, s„ se refere la comportamentul altora, s„ trateze aspecte care privesc atmosfera Ón care ne desf„∫ur„m lucr„rile Ón plen ∫i comisii.
V„ aduce˛i, desigur, aminte c„ doamna senator Maria Petre, pre∫edinta Grupului parlamentar al Partidului Democrat, a avut o ie∫ire de-a dreptul penibil„ Ón leg„tur„ cu a∫a-numita absen˛„ a colegului nostru,
domnul senator Octav Cozm‚nc„, de la c‚teva ∫edin˛e de plen ale Senatului...
Din sal„
#86965La toate!
## **Domnul Tri˛„ F„ni˛„:**
Interven˛ia la care m„ refer a fost penibil„ din mai multe puncte de vedere: Ón primul r‚nd, pentru c„ a fost formulat„ Ón termeni virulen˛i, nepotrivi˛i pentru rela˛iile colegiale care trebuie s„ domneasc„ Óntre noi, indiferent din ce partid face parte; Ón al doilea r‚nd, pentru a c„ a fost vorba de o diversiune cusut„ cu a˛„ alb„.
P„i, nu v„ vine r‚ndul...?
Cu bun„voin˛a colegilor, vorbi˛i, v„ rog s„ v„ concentra˛i, s„ finaliza˛i declara˛ia!
## **Domnul Tri˛„ F„ni˛„:**
Opozi˛ia este, fire∫te, Óndrept„˛it„ s„ critice partidul de guvern„m‚nt, dar trebuie s„ o fac„ argumentat, pe teme cu adev„rat importante pentru ˛ar„.
Interven˛ia doamnei Maria Petre a fost f„cut„ pe o tem„ inventat„, doar a∫a, ca s„ mai arunce s„ge˛i otr„vite Ón direc˛ia P.S.D.
Toat„ lumea ∫tie c„ domnul Octav Cozm‚nc„ a fost at‚t Ón legislatura trecut„, c‚t ∫i Ón cea actual„, unul dintre cei mai con∫tiincio∫i ∫i mai activi senatori. Acuz‚ndu-l de indisciplin„, doamna Maria Petre a ales o ˛int„ fals„.
Domnule pre∫edinte,
Œn condi˛iile acestea...
V„ rog s„ finaliza˛i.
Dumneavoastr„ m„ auzi˛i, nu?
Da.
Ceea ce s-a Ónt‚mplat Ón ultimele dou„ luni cu prezen˛a domnului Octav Cozm‚nc„ se explic„, a∫a cum de altfel a declarat, at‚t pe motive de ordin personale, m„ refer la starea s„n„t„˛ii, c‚t ∫i prin importantele obliga˛ii care i-au revenit Ón faza prelu„rii func˛iei de pre∫edinte executiv al P.S.D.-ului, ∫i P.S.D.-ul este un partid puternic, nu o celul„, precum altul.
Pentru a ne da seama de con∫tiinciozitatea domnului senator Octav Cozm‚nc„, se cuvine s„ amintesc cel pu˛in dou„ fapte: a cerut concediu f„r„ plat„ pentru perioada Ón care a lipsit ∫i, Ón limita posibilit„˛ilor, a fost destul de des Ón mijlocul aleg„torilor.
Œn al treilea r‚nd, interven˛ia doamnei Maria Petre a fost de-a dreptul penibil„, pentru c„ s-a situat pe pozi˛ia lupului moralist.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 145/20.XI.2003 Ce fel de autoritate moral„ are, s„ critice absen˛a unui coleg din alt partid, c‚nd se vede cu ochiul liber, nu de o lun„, dou„, ci de la Ónceputul actualei legislaturi, c‚nd majoritatea membrilor Grupului parlamentar al P.S.D.-ului...
Din sal„
#89432## P.D.-ului!
## **Domnul Tri˛„ F„ni˛„:**
... absenteaz„ sistematic.
... P.D.-ului, scuza˛i-m„, absenteaz„ sistematic de la lucr„rile Ón plen. Œnseamn„ s„ vezi paiul din ochiul altuia, ∫i nu b‚rna din ochii t„i!
De fapt, stima˛i colegi, specula˛ia dumneavoastr„ este exagerat„, Ón orice caz.
Aceasta este esen˛a Óntregii probleme.
Nu este vorba despre faptul c„ a fost criticat un coleg din grupul nostru parlamentar, ci despre c„utarea nodului Ón papur„, pe care doamna Maria Petre o folose∫te deseori, despre exager„ri ∫i denatur„ri, despre efortul disperat de a discredita cu orice pre˛ ∫i cu orice mijloace partidul de guvern„m‚nt, Ón condi˛iile Ón care, Ón propriul grup, indisciplina parlamentar„ este la ea acas„.
Lupta politic„ democratic„ are regulile ei. Putem s„ fim adversari, dar aceasta nu Ónseamn„ c„ trebuie s„ recurgem la minciuni, la denaturarea faptelor, la ascunderea propriilor neputin˛e prin Óncercarea de a abate aten˛ia colegilor din Óntreg Senatul de la teme cu adev„rat importante care ne preocup„.
De aceea, pornind de la interven˛ia doamnei senator Maria Petre, dorim s„ facem un apel colegial ca desf„∫urarea dezbaterilor noastre, inclusiv pe teme Ón care pozi˛iile sunt diferite, s„ aib„ loc Óntr-o manier„ civilizat„, bazat„ pe argumente, pe adev„r, pe dorin˛a de a ne Óndeplini mandatul Óncredin˛at de aleg„tori Ón cele mai bune condi˛ii.
Avem mari r„spunderi pe care nu le vom putea onora dec‚t Óntr-un climat de respect reciproc, de concentrare a aten˛iei spre ceea ce reprezint„ probleme majore pentru cet„˛eni, pentru Óntreaga ˛ar„.
V„ mul˛umesc pentru aten˛ie ∫i aplauze.
V„ mul˛umim ∫i noi.
Doamna senator Maria Petre solicit„ o interven˛ie. Cred c„ dou„ minute v„ sunt suficiente.
de senator al Rom‚niei ∫i nu de pre∫edinte executiv al P.S.D., lipse∫te deja nemotivat de la Senatul Rom‚niei de vreo 70 de zile calendaristice!
Deci acest lucru nu este prev„zut Ón nici un fel Ón Regulamentul Senatului; Ón rela˛ia cu regulamentul, domnul pre∫edinte al dumneavoastr„, dar coleg al nostru, senatorul Octav Cozm‚nc„ trebuia s„ fie Ón acest moment, ∫i nu este, membru al unei comisii de specialitate, trebuia s„ fie Ónvoit de Biroul permanent al Senatului — citi˛i, domnule coleg, Regulamentul Senatului — ∫i nu este Ónvoit ∫i v„ repet, ceea ce v-am spus la Ónceput. Se dovede∫te Ónc„ o dat„, dac„ mai era necesar, un lucru simplu: îGura p„c„tosului, adev„r gr„ie∫te“.
V„ mul˛umesc.
## **Domnul Dan-Mircea Popescu:**
Stima˛i colegi, V„ rog s„-mi permite˛i s„ Óncheiem acest...
## **Domnul Adrian P„unescu**
**:**
O Óntrebare, v„ rog!
## **Domnul Dan-Mircea Popescu:**
Procedur„?
## **Domnul Adrian P„unescu**
**:**
Da.
Pofti˛i, domnule senator.
Sunt curios, conform c„rui punct din regulamentul nostru poate un senator s„ se intereseze ∫i s„ fac„ poli˛ie Ón leg„tur„ cu alt senator? Eu nu a∫ avea curajul s„ Óntreb despre nici un senator din acest cvorum: unde e, ce face? Nu e dreptul nostru ∫i rog s„ se invoce articolul din regulament pe care se bazeaz„ aceast„ Óncercare a doamnei senator de a face mai puternic, Ón fiecare ∫edin˛„, Grupul P.S.D.
Din sal„
#92721Procedur„!
Tot procedur„? Domnul senator Matei Vintil„.
## Nu-mi trebuie nici at‚t, domnule pre∫edinte.
V„ mul˛umesc pentru Ón˛elegere.
Aproape c„ nici nu mai era nevoie s„ dau replic„ domnului senator Tri˛„ F„ni˛„. E un lucru foarte simplu pe care vi-l spun ∫i pe care Ól ∫tia, cred, ∫i dumnealui la fel de bine ca ∫i mine, ∫i anume acela c„ îGura p„c„tosului, adev„r gr„ie∫te.“
D‚nsul a spus, de fapt, ce vroia s„ spun„, nu a spus ce i s-a trasat ca sarcin„. V„ repet, domnule Tri˛„ F„ni˛„, domnul Octav Cozm‚nc„, Ón calitatea dumnealui
Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor colegi,
Œnt‚mplarea cu distinsa coleg„ Maria Petre mi-a adus aminte de o Ónt‚mplare din clasa I.
Aveam o coleg„ foarte atent„ Ón clas„ ∫i scoteam limba la ea ∫i spunea: îTovar„∫a Ónv„˛„toare, Matei Vintil„ a scos limba!“
M„ urechea Ónv„˛„toarea, pleca Ónv„˛„toarea, iar scoteam limba la ea ∫i ea, iar„∫i: îTovar„∫a Ónv„˛„toare, iar a scos limba la mine!“
V„ mul˛umesc.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 145/20.XI.2003
Din sal„
#93864Procedur„!
Stima˛i colegi, suntem Ón Senatul Rom‚niei, v„ rog. Am rug„mintea la dumneavoastr„... Doamna senator, v„ rog.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Vreau s„ v„ spun un lucru simplu ∫i scurt, domnului senator Matei Vintil„ nu-i r„spund.
Din sal„
#94191Procedur„!
Permite˛i-mi... Procedur„, domnul senator Mihai Ungheanu.
Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, v„ rog s„ sist„m discu˛iile, nu au fost proceduri interven˛iile ultime, ∫i atrag aten˛ia colegilor mei c„ Ón regulament exist„ prevederile la care se refer„ doamna senator, colega noastr„.
Avem un regulament care este lege organic„, nu este cazul s„ Ól evit„m.
## **Domnul Dan-Mircea Popescu:**
V„ mul˛umesc.
Œncheiem aici primul punct al ordinii de zi. Trecem la punctul 2 al ordinii de zi.
Mi se atrage aten˛ia s„
Vot · Amânat
Not„ pentru exercitarea de c„tre senatori a dreptului de sesizare a Cur˛ii Constitu˛ionale asupra urm„toarelor legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art. 17 alin. (2) ∫i (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ∫i func˛ionarea Cur˛ii Constitu˛ionale: — Lege privind ratificarea Acordului de modificare a Acordului dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Guvernul Republicii Elene pentru reglementarea definitiv„ a compens„rii contribu˛iilor de asigur„ri sociale ale refugia˛ilor politici greci repatria˛i din Rom‚nia, semnat la Atena la 23 februarie 1996, ratificat prin Legea nr. 63/1997, semnat la Bucure∫ti la 30 iunie 2003; — Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 27/2003 privind procedura aprob„rii tacite; — Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 60/2003 privind modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 91/2001 pentru stabilirea coeficien˛ilor de ierarhizare a soldelor unor func˛ii din structurile Ministerului Ap„r„rii Na˛ionale, ale c„ror state de organizare intr„ Ón vigoare Ón perioada 1 iunie 2001— 31 decembrie 2003, ca urmare a procesului de reorganizare a Armatei Rom‚niei; — Lege pentru ratificarea Instrumentului de amendare, semnat la Copenhaga la 5 februarie 2003, a Conven˛iei privind Ónfiin˛area
V„ rog.
Da, v„ rog.
Mul˛umesc. Domnule pre∫edinte,
Av‚nd Ón vedere c„ s-a prelungit peste ora rezervat„ declara˛iilor politice, toate aceste discu˛ii, v„ propun prelungirea Ón consecin˛„ ∫i a dezbaterilor, ast„zi, la problemele noastre serioase, cele de fond, legislative p‚n„ la epuizarea ordinii de zi.
Din sal„
#95299## **Din sal„:**
Procedur„!
## **Domnul Grigore Zanc**
Din sal„
#95368**:**
Domnul senator Mihai Ungheanu s„ prezinte articolul Ón care scrie c„ fiecare putem s„-l urm„rim pe fiecare dintre colegi!
E un regulament clar!
## **Domnul Dan-Mircea Popescu:**
## Stima˛i colegi,
S-a propus aici prelungirea ordinii de zi de c„tre unul din colegii no∫tri. V„ supun aten˛iei urm„toarea chestiune: apropo de ordinea de zi, mi se atrage aten˛ia c„ la orele 18,00 intr„m Ón transmisiune radio, cu Óntreb„ri ∫i interpel„ri.
V„ rog s„ fi˛i de acord s„ proced„m ca atare ∫i s„ vot„m ordinea de zi pe care o ave˛i sub form„ de proiect.
Cine este pentru?
V„ rog s„ vota˛i.
Cu 93 de voturi pentru, 4 voturi Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere, ordinea de zi a fost votat„.
Œn al treilea r‚nd, v„ supun discu˛iei programul de lucru al Senatului pentru aceast„ s„pt„m‚n„, s„pt„m‚na 10—15 noiembrie 2003.
Dac„ Ón leg„tur„ cu aceast„ chestiune ave˛i observa˛ii?
Nu sunt, Ón˛eleg.
V„
Vot · approved
Not„ pentru exercitarea de c„tre senatori a dreptului de sesizare a Cur˛ii Constitu˛ionale asupra urm„toarelor legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art. 17 alin. (2) ∫i (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ∫i func˛ionarea Cur˛ii Constitu˛ionale: — Lege privind ratificarea Acordului de modificare a Acordului dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Guvernul Republicii Elene pentru reglementarea definitiv„ a compens„rii contribu˛iilor de asigur„ri sociale ale refugia˛ilor politici greci repatria˛i din Rom‚nia, semnat la Atena la 23 februarie 1996, ratificat prin Legea nr. 63/1997, semnat la Bucure∫ti la 30 iunie 2003; — Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 27/2003 privind procedura aprob„rii tacite; — Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 60/2003 privind modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 91/2001 pentru stabilirea coeficien˛ilor de ierarhizare a soldelor unor func˛ii din structurile Ministerului Ap„r„rii Na˛ionale, ale c„ror state de organizare intr„ Ón vigoare Ón perioada 1 iunie 2001— 31 decembrie 2003, ca urmare a procesului de reorganizare a Armatei Rom‚niei; — Lege pentru ratificarea Instrumentului de amendare, semnat la Copenhaga la 5 februarie 2003, a Conven˛iei privind Ónfiin˛area
La punctul 3 de pe ordinea de zi, v„ citesc nota pentru exercitarea de c„tre parlamentari a dreptului de sesizare a Cur˛ii Constitu˛ionale.
Œn conformitate cu prevederile art. 17 alineatele (2) ∫i (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ∫i func˛ionarea Cur˛ii Constitu˛ionale, s-au depus la secretarul general al Senatului, Ón vederea exercit„rii de c„tre senatori a dreptului de sesizare a Cur˛ii Constitu˛ionale, urm„toarele legi:
— Legea privind ratificarea Acordului de modificare a Acordului dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Guvernul Republicii Elene pentru reglementarea definitiv„ a compens„rii contribu˛iilor de asigur„ri sociale ale refugia˛ilor politici greci repatria˛i din Rom‚nia, semnat la Atena la 23 februarie 1996, ratificat prin Legea nr. 63/1997, semnat la Bucure∫ti la 30 iunie 2003;
— Legea pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 27/2003 privind procedura aprob„rii tacite;
— Legea pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 60/2003 privind modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 91/2001 pentru stabilirea coeficien˛ilor de ierarhizare a soldelor unor func˛ii din structurile Ministerului Ap„r„rii Na˛ionale, ale c„ror state de organizare intr„ Ón vigoare Ón perioada 1 iunie— 31 decembrie 2003, ca urmare a procesului de reorganizare a Armatei Rom‚niei;
— Legea pentru ratificarea Instrumentului de amendare, semnat la Copenhaga la 5 februarie 2003, a Conven˛iei privind Ónfiin˛area Biroului European de Radiocomunica˛ii (B.E.R.), Óncheiat„ la Haga la 23 iunie 1993;
— Legea pentru ratificarea Actului adi˛ional nr. 1, semnat la Bucure∫ti la 13 mai 2003 ∫i la Paris la 22 mai
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 145/20.XI.2003 2003, dintre Rom‚nia ∫i Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, la Acordul-cadru de Ómprumut dintre Rom‚nia ∫i Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, semnat la Paris la 17 august 2001 ∫i la Bucure∫ti la 20 august 2001, precum ∫i pentru modificarea art. 3 alin. (1) din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 110/2001 privind ratificarea acestui acord;
— Legea pentru ratificarea Conven˛iei de la Budapesta privind contractul de transport de m„rfuri Ón naviga˛ia interioar„ (CMNI), adoptat„ la Conferin˛a diplomatic„ organizat„ Ón comun de Comisia Central„ pentru Naviga˛ia pe Rin, Comisia Dun„rii ∫i Comisia Economic„ pentru Europa a Organiza˛iei Na˛iunilor Unite (C.E.E./O.N.U.), care s-a desf„∫urat la Budapesta Ón perioada 25 septembrie—3 octombrie 2000;
Vot · approved
Not„ pentru exercitarea de c„tre senatori a dreptului de sesizare a Cur˛ii Constitu˛ionale asupra urm„toarelor legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art. 17 alin. (2) ∫i (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ∫i func˛ionarea Cur˛ii Constitu˛ionale: — Lege privind ratificarea Acordului de modificare a Acordului dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Guvernul Republicii Elene pentru reglementarea definitiv„ a compens„rii contribu˛iilor de asigur„ri sociale ale refugia˛ilor politici greci repatria˛i din Rom‚nia, semnat la Atena la 23 februarie 1996, ratificat prin Legea nr. 63/1997, semnat la Bucure∫ti la 30 iunie 2003; — Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 27/2003 privind procedura aprob„rii tacite; — Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 60/2003 privind modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 91/2001 pentru stabilirea coeficien˛ilor de ierarhizare a soldelor unor func˛ii din structurile Ministerului Ap„r„rii Na˛ionale, ale c„ror state de organizare intr„ Ón vigoare Ón perioada 1 iunie 2001— 31 decembrie 2003, ca urmare a procesului de reorganizare a Armatei Rom‚niei; — Lege pentru ratificarea Instrumentului de amendare, semnat la Copenhaga la 5 februarie 2003, a Conven˛iei privind Ónfiin˛area
La punctul 5 de pe ordinea de zi: Constituirea unor comisii de mediere la urm„toarele proiecte de lege:
— proiectul Legii pentru aprobarea Programului na˛ional de dezvoltare turistic„,,Super-schi Ón Carpa˛i“.
Se constituie o comisie de mediere format„ din 7 senatori, dup„ cum urmeaz„: 3 senatori din partea Partidului Social Democrat.
V„ rog, propuneri.
V„ propunem, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, pe urm„torii colegi senatori: domnul senator Sorin Oprescu, domnul senator Lauren˛iu Popescu ∫i domnul senator Ion Iliescu.
V„ mul˛umesc.
Din partea Grupului parlamentar P.R.M., 2 senatori.
Din partea Grupului parlamentar P.R.M., propunem pe domnii senatori Ion C‚rciumaru ∫i Constantin G„ucan.
Mul˛umesc.
Din partea Grupului parlamentar al Partidului Na˛ional Liberal?
Din partea Grupului parlamentar al Partidului Na˛ional Liberal, propunem pe domnul senator Nicolae-Vlad Popa.
Mul˛umesc.
Din partea Grupului parlamentar U.D.M.R.?
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 145/20.XI.2003
Din partea Grupului parlamentar U.D.M.R., propunem pe doamna senator Vajda Borbala.
## **Domnul Dan-Mircea Popescu:**
Mul˛umesc. Dac„ sunt observa˛ii Ón leg„tur„ cu aceste numiri? Nu sunt observa˛ii.
Vot · approved
Not„ pentru exercitarea de c„tre senatori a dreptului de sesizare a Cur˛ii Constitu˛ionale asupra urm„toarelor legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art. 17 alin. (2) ∫i (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ∫i func˛ionarea Cur˛ii Constitu˛ionale: — Lege privind ratificarea Acordului de modificare a Acordului dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Guvernul Republicii Elene pentru reglementarea definitiv„ a compens„rii contribu˛iilor de asigur„ri sociale ale refugia˛ilor politici greci repatria˛i din Rom‚nia, semnat la Atena la 23 februarie 1996, ratificat prin Legea nr. 63/1997, semnat la Bucure∫ti la 30 iunie 2003; — Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 27/2003 privind procedura aprob„rii tacite; — Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 60/2003 privind modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 91/2001 pentru stabilirea coeficien˛ilor de ierarhizare a soldelor unor func˛ii din structurile Ministerului Ap„r„rii Na˛ionale, ale c„ror state de organizare intr„ Ón vigoare Ón perioada 1 iunie 2001— 31 decembrie 2003, ca urmare a procesului de reorganizare a Armatei Rom‚niei; — Lege pentru ratificarea Instrumentului de amendare, semnat la Copenhaga la 5 februarie 2003, a Conven˛iei privind Ónfiin˛area
— proiectul Legii pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 83/1999 privind restituirea unor bunuri imobile care au apar˛inut comunit„˛ilor cet„˛enilor apar˛in‚nd minorit„˛ilor na˛ionale din Rom‚nia.
Comisie de mediere format„ din 7 senatori. Grupul parlamentar P.S.D., 3 propuneri, v„ rog.
O comisie de mediere format„, de asemenea, din 7 senatori.
Grupul parlamentar P.S.D., 3 propuneri, v„ rog.
Din partea Grupului parlamentar P.S.D., propunem pe domnii senatori Cr„ciun Avram, H‚rsu Ion ∫i Rah„u Dan.
Mul˛umesc. Grupul parlamentar P.R.M., dou„ propuneri.
Din partea Grupului parlamentar P.R.M., propunem pe domnii senatori Vasile Horga ∫i Maria Ciocan.
Mul˛umesc. Grupul parlamentar P.D., o propunere.
Din partea Grupului parlamentar P.S.D., v„ propunem pe domnul senator Predescu Ion, domnul senator Opri∫ Octavian ∫i domnul senator Iorgovan Antonie.
Mul˛umesc. Grupul parlamentar P.R.M., dou„ propuneri.
Din partea Grupului parlamentar P.R.M., v„ propunem pe domnii senatori Aron Bela∫cu ∫i Dumitru Petru Pop.
Mul˛umesc. Grupul parlamentar P.D., o propunere.
Din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat, propunem pe domnul senator Petre Roman.
Mul˛umesc. Grupul parlamentar U.D.M.R.?
Din partea Grupului parlamentar U.D.M.R., propunem pe domnul senator Puskás Valentin-Zoltán.
## **Domnul Dan-Mircea Popescu:**
Mul˛umesc. Dac„ sunt observa˛ii cu privire la aceste numiri? Nu sunt observa˛ii.
Vot · approved
Not„ pentru exercitarea de c„tre senatori a dreptului de sesizare a Cur˛ii Constitu˛ionale asupra urm„toarelor legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art. 17 alin. (2) ∫i (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ∫i func˛ionarea Cur˛ii Constitu˛ionale: — Lege privind ratificarea Acordului de modificare a Acordului dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Guvernul Republicii Elene pentru reglementarea definitiv„ a compens„rii contribu˛iilor de asigur„ri sociale ale refugia˛ilor politici greci repatria˛i din Rom‚nia, semnat la Atena la 23 februarie 1996, ratificat prin Legea nr. 63/1997, semnat la Bucure∫ti la 30 iunie 2003; — Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 27/2003 privind procedura aprob„rii tacite; — Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 60/2003 privind modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 91/2001 pentru stabilirea coeficien˛ilor de ierarhizare a soldelor unor func˛ii din structurile Ministerului Ap„r„rii Na˛ionale, ale c„ror state de organizare intr„ Ón vigoare Ón perioada 1 iunie 2001— 31 decembrie 2003, ca urmare a procesului de reorganizare a Armatei Rom‚niei; — Lege pentru ratificarea Instrumentului de amendare, semnat la Copenhaga la 5 februarie 2003, a Conven˛iei privind Ónfiin˛area
— proiectul Legii pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 53/2003 privind subven˛ionarea dob‚nzilor aferente creditelor ipotecare acordate pentru construc˛ia de locuin˛e prin intermediul Agen˛iei Na˛ionale pentru Locuin˛e.
Din partea Grupului parlamentar P.D. propunem pe domnul senator Iuliu P„curariu.
Mul˛umesc. Grupul parlamentar P.N.L., o propunere.
Din partea Grupului parlamentar P.N.L., propunem pe domnul senator Dan Constantinescu.
## **Domnul Dan-Mircea Popescu:**
Mul˛umesc. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt observa˛ii.
Vot · approved
Not„ pentru exercitarea de c„tre senatori a dreptului de sesizare a Cur˛ii Constitu˛ionale asupra urm„toarelor legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art. 17 alin. (2) ∫i (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ∫i func˛ionarea Cur˛ii Constitu˛ionale: — Lege privind ratificarea Acordului de modificare a Acordului dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Guvernul Republicii Elene pentru reglementarea definitiv„ a compens„rii contribu˛iilor de asigur„ri sociale ale refugia˛ilor politici greci repatria˛i din Rom‚nia, semnat la Atena la 23 februarie 1996, ratificat prin Legea nr. 63/1997, semnat la Bucure∫ti la 30 iunie 2003; — Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 27/2003 privind procedura aprob„rii tacite; — Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 60/2003 privind modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 91/2001 pentru stabilirea coeficien˛ilor de ierarhizare a soldelor unor func˛ii din structurile Ministerului Ap„r„rii Na˛ionale, ale c„ror state de organizare intr„ Ón vigoare Ón perioada 1 iunie 2001— 31 decembrie 2003, ca urmare a procesului de reorganizare a Armatei Rom‚niei; — Lege pentru ratificarea Instrumentului de amendare, semnat la Copenhaga la 5 februarie 2003, a Conven˛iei privind Ónfiin˛area
— proiectul Legii pentru respingerea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 161/2000 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 18/1996 pentru paza obiectivelor, bunurilor ∫i valorilor.
O comisie de mediere format„ din 7 senatori.
Grupul parlamentar P.S.D., 4 propuneri, v„ rog.
Din partea Grupului parlamentar P.S.D., propunem pe domnii senatori Sergiu Nicolaescu, Tudor Munteanu, Ilie Pl„tic„-Vidovici ∫i Constantin Nicolescu.
Mul˛umesc. Grupul parlamentar P.R.M., o propunere.
Din partea Grupului parlamentar P.R.M., propunem pe domnul senator Ioan Pa∫tiu.
Mul˛umesc. Grupul parlamentar P.N.L., o propunere.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 145/20.XI.2003
Din partea Grupului parlamentar P.N.L., propunem pe doamna senator Norica Nicolai.
Mul˛umesc. Grupul parlamentar U.D.M.R., o propunere.
Din partea Grupului parlamentar U.D.M.R., propunem pe domnul senator Szabó Károly Ferenc.
Mul˛umesc. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt observa˛ii. V„ rog s„ vota˛i.
Comisia a fost aprobat„ cu 90 de voturi pentru, dou„ voturi Ómpotriv„ ∫i dou„ ab˛ineri.
— proiectul Legii pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 111/1999 privind reglementarea transferului unor echipamente specifice sectorului de drumuri, achizi˛ionate din Ómprumutul acordat de Banca European„ pentru Reconstruc˛ie ∫i Dezvoltare, c„tre societ„˛ile comerciale Ónfiin˛ate prin reorganizarea Regiei Autonome îAdministra˛ia Na˛ional„ a Drumurilor din Rom‚nia“.
Comisia de mediere este format„ din 7 senatori. Grupul parlamentar P.S.D., 3 propuneri, v„ rog.
Din partea Grupului parlamentar P.S.D., v„ propunem pe domnii senatori Novolan Traian, Dinu Marin ∫i Seche Ioan.
Mul˛umesc. Grupul parlamentar P.R.M., dou„ propuneri.
Din partea Grupului parlamentar P.R.M., propunem pe domnii senatori Constantin BÓciu ∫i Mircea Nedelcu.
Mul˛umesc. Grupul parlamentar P.D., o propunere.
Din partea Grupului parlamentar P.D., propunem pe domnul senator Iuliu P„curariu.
Mul˛umesc. Grupul parlamentar U.D.M.R., o propunere.
Din partea Grupului parlamentar U.D.M.R., propunem pe domnul senator Pete ™tefan.
Mul˛umesc. Dac„ sunt observa˛ii Ón leg„tur„ cu nominaliz„rile f„cute? Nu sunt observa˛ii.
V„ rog s„ vota˛i.
Comisia a fost aprobat„ cu 98 de voturi pentru, un vot Ómpotriv„ ∫i dou„ ab˛ineri.
— proiectul Legii privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 84/2003 pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 65/1997 privind regimul pa∫apoartelor Ón Rom‚nia.
Comisia de mediere este format„ din 7 senatori. Grupul parlamentar P.S.D., 3 propuneri, v„ rog.
Din partea Grupului parlamentar P.S.D., propunem pe domnul senator Sergiu Nicolaescu, domnul senator Tudor Munteanu ∫i domnul senator Ilie Pl„tic„-Vidovici.
Mul˛umesc. Grupul parlamentar P.R.M., dou„ propuneri, v„ rog.
Din partea Grupului parlamentar P.R.M., propunem pe domnii senatori Gheorghe ™tefan M„rgineanu ∫i Ioan Pa∫tiu.
Mul˛umesc. Grupul parlamentar P.D., o propunere.
Din partea Grupului parlamentar P.D., propunem pe domnul senator Radu Vasile.
Mul˛umesc. Grupul parlamentar P.N.L., o propunere.
Din partea Grupului parlamentar P.N.L., propunem pe doamna senator Norica Nicolai.
Mul˛umesc. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt observa˛ii. V„ rog s„ vota˛i.
Comisia a fost aprobat„ cu 90 de voturi pentru, un vot Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere.
— proiectul Legii privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 75/2003 privind organizarea ∫i func˛ionarea serviciilor publice de editare a monitoarelor oficiale ale unit„˛ilor administrativ-teritoriale.
Comisia de mediere este format„ din 7 senatori. Grupul parlamentar P.S.D., 3 propuneri, v„ rog.
Din partea Grupului parlamentar P.S.D., propunem pe domnul senator Hri˛cu Florin, domnul senator Sin Nicolae ∫i domnul senator Pricop Radu.
Mul˛umesc. Grupul parlamentar P.R.M., dou„ propuneri.
Din partea Grupului parlamentar P.R.M., propunem pe domnii senatori Ionel Alexandru ∫i Gheorghe Zl„vog.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 145/20.XI.2003
Mul˛umesc. Grupul parlamentar P.N.L., o propunere.
Din partea Grupului parlamentar P.N.L., propunem pe domnul senator Fabini Hermann Armeniu.
Mul˛umesc. Grupul parlamentar U.D.M.R., o propunere.
Din partea Grupul parlamentar U.D.M.R., propunem pe domnul senator Seres Dénes.
Comisia de mediere este format„ din 7 senatori. Grupul P.S.D., 4 propuneri, v„ rog.
V„ propunem pe domnii senatori Cr„ciun Avram, H‚rsu Ion, Rah„u Dan ∫i Toma Constantin.
Mul˛umesc. Grupul P.R.M., o propunere.
Doamna senator Maria Ciocan.
Mul˛umesc. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt observa˛ii. V„ rog s„ vota˛i.
Comisia a fost aprobat„ cu 85 de voturi pentru, 3 voturi Ómpotriv„ ∫i 4 ab˛ineri.
— proiectul Legii privind m„suri pentru asigurarea aspectului estetic al Capitalei ∫i al altor localit„˛i. Comisia de mediere este format„ din 7 senatori. Grupul parlamentar P.S.D., 3 propuneri, v„ rog.
Din partea Grupului parlamentar P.S.D., propunem pe domnii senatori Hri˛cu Florin, Sin Nicolae ∫i Pricop Radu.
Grupul P.D., o propunere.
Domnul senator Iuliu P„curariu.
Mul˛umesc. Grupul P.N.L., o propunere.
Domnul senator Dan Constantinescu.
Mul˛umesc. Grupul parlamentar P.R.M., dou„ propuneri.
Din partea Grupului parlamentar P.R.M., propunem pe domnii senatori Ionel Alexandru ∫i Gheorghe Zl„vog.
Mul˛umesc. Grupul parlamentar P.D., o propunere.
Din partea Grupului parlamentar P.D., propunem pe doamna senator Maria Petre.
Mul˛umesc. Grupul parlamentar U.D.M.R., o propunere.
Din partea Grupului parlamentar U.D.M.R., propunem pe domnul senator Seres Dénes.
Mul˛umesc. Dac„ sunt observa˛ii? Œn˛eleg c„ nu sunt! V„ rog s„ vota˛i!
Cu 77 de voturi pentru, 6 voturi Ómpotriv„ ∫i 4 ab˛ineri, comisia de mediere a fost aprobat„.
— proiectul Legii pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 79/2003 privind controlul ∫i recuperarea fondurilor comunitare, precum ∫i a fondurilor de cofinan˛are aferente utilizate necorespunz„tor.
Mul˛umesc. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. V„ rog s„ vota˛i!
Cu 89 de voturi pentru, un vot Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere, comisia a fost aprobat„.
— proiectul Legii privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 76/2003 pentru modificarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 36/2001 privind regimul pre˛urilor ∫i tarifelor reglementate, care se stabilesc cu avizul Oficiului Concuren˛ei.
Comisia de mediere este format„ din 7 senatori.
Din partea Grupului P.S.D., trei propuneri.
Propunem pe domnii senatori Cr„ciun Avram, H‚rsu Ion ∫i Rah„u Dan.
Mul˛umesc. Grupul P.R.M., dou„ propuneri.
Domnul senator Vasile Horga ∫i doamna senator Maria Ciocan.
Mul˛umesc. Grupul P.N.L., o propunere.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 145/20.XI.2003
Domnul senator Dan Constantinescu.
Mul˛umesc. Grupul U.D.M.R., o propunere.
Exploatarea Sateli˛ilor Meteorologici (EUMETSAT) privind statutul de stat cooperant, semnat la Cheia la 17 iulie 2003.
Din partea Comisiei pentru s„n„tate, ecologie, tineret
- ∫i sport este prezent domnul pre∫edinte Ilie Ila∫cu. Din partea Guvernului?
- V„ rog s„ prezenta˛i punctul de vedere al Guvernului.
Domnul senator Puskás Valentin-Zoltán.
## **Domnul Dan-Mircea Popescu:**
Mul˛umesc. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt!
V„ rog s„ vota˛i!
Cu 86 de voturi pentru, nici un vot Ómpotriv„ ∫i 6 ab˛ineri, comisia a fost aprobat„.
V„ mul˛umesc, stima˛i colegi.
La punctul 6 din ordinea de zi avem raportul comisiei de mediere pentru solu˛ionarea textelor Ón divergen˛„ la proiectul Legii privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 129/2002 pentru modificarea Legii nr. 26/1990 privind Registrul comer˛ului ∫i a Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 76/2001 privind simplificarea unor formalit„˛i administrative pentru Ónregistrarea ∫i autorizarea func˛ion„rii comercian˛ilor.
Œn unanimitate, sunt adoptate textele Senatului.
O singur„ chestiune vizeaz„ pozi˛ia 16, unde exist„ un text comun, pe care Ól ave˛i.
Dac„ cu privire la acest text comun exist„ observa˛ii sau dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul, s„ dea explica˛ii. Œn˛eleg c„ nu.
Vot · approved
Not„ pentru exercitarea de c„tre senatori a dreptului de sesizare a Cur˛ii Constitu˛ionale asupra urm„toarelor legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art. 17 alin. (2) ∫i (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ∫i func˛ionarea Cur˛ii Constitu˛ionale: — Lege privind ratificarea Acordului de modificare a Acordului dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Guvernul Republicii Elene pentru reglementarea definitiv„ a compens„rii contribu˛iilor de asigur„ri sociale ale refugia˛ilor politici greci repatria˛i din Rom‚nia, semnat la Atena la 23 februarie 1996, ratificat prin Legea nr. 63/1997, semnat la Bucure∫ti la 30 iunie 2003; — Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 27/2003 privind procedura aprob„rii tacite; — Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 60/2003 privind modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 91/2001 pentru stabilirea coeficien˛ilor de ierarhizare a soldelor unor func˛ii din structurile Ministerului Ap„r„rii Na˛ionale, ale c„ror state de organizare intr„ Ón vigoare Ón perioada 1 iunie 2001— 31 decembrie 2003, ca urmare a procesului de reorganizare a Armatei Rom‚niei; — Lege pentru ratificarea Instrumentului de amendare, semnat la Copenhaga la 5 februarie 2003, a Conven˛iei privind Ónfiin˛area
Vot · approved
Not„ pentru exercitarea de c„tre senatori a dreptului de sesizare a Cur˛ii Constitu˛ionale asupra urm„toarelor legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art. 17 alin. (2) ∫i (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ∫i func˛ionarea Cur˛ii Constitu˛ionale: — Lege privind ratificarea Acordului de modificare a Acordului dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Guvernul Republicii Elene pentru reglementarea definitiv„ a compens„rii contribu˛iilor de asigur„ri sociale ale refugia˛ilor politici greci repatria˛i din Rom‚nia, semnat la Atena la 23 februarie 1996, ratificat prin Legea nr. 63/1997, semnat la Bucure∫ti la 30 iunie 2003; — Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 27/2003 privind procedura aprob„rii tacite; — Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 60/2003 privind modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 91/2001 pentru stabilirea coeficien˛ilor de ierarhizare a soldelor unor func˛ii din structurile Ministerului Ap„r„rii Na˛ionale, ale c„ror state de organizare intr„ Ón vigoare Ón perioada 1 iunie 2001— 31 decembrie 2003, ca urmare a procesului de reorganizare a Armatei Rom‚niei; — Lege pentru ratificarea Instrumentului de amendare, semnat la Copenhaga la 5 februarie 2003, a Conven˛iei privind Ónfiin˛area
La punctul 7 din ordinea de zi avem raportul comisiei de mediere pentru solu˛ionarea textelor Ón divergen˛„ la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ nr. 54/2003 privind interzicerea realiz„rii de cl„diri pe suprafe˛ele din fondul forestier na˛ional afectate de incendii.
Ave˛i raportul comisiei.
Observ„m c„ toate textele Ón divergen˛„ au fost solu˛ionate pe textul Senatului.
Vot · approved
Not„ pentru exercitarea de c„tre senatori a dreptului de sesizare a Cur˛ii Constitu˛ionale asupra urm„toarelor legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art. 17 alin. (2) ∫i (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ∫i func˛ionarea Cur˛ii Constitu˛ionale: — Lege privind ratificarea Acordului de modificare a Acordului dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Guvernul Republicii Elene pentru reglementarea definitiv„ a compens„rii contribu˛iilor de asigur„ri sociale ale refugia˛ilor politici greci repatria˛i din Rom‚nia, semnat la Atena la 23 februarie 1996, ratificat prin Legea nr. 63/1997, semnat la Bucure∫ti la 30 iunie 2003; — Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 27/2003 privind procedura aprob„rii tacite; — Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 60/2003 privind modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 91/2001 pentru stabilirea coeficien˛ilor de ierarhizare a soldelor unor func˛ii din structurile Ministerului Ap„r„rii Na˛ionale, ale c„ror state de organizare intr„ Ón vigoare Ón perioada 1 iunie 2001— 31 decembrie 2003, ca urmare a procesului de reorganizare a Armatei Rom‚niei; — Lege pentru ratificarea Instrumentului de amendare, semnat la Copenhaga la 5 februarie 2003, a Conven˛iei privind Ónfiin˛area
La punctul 8 din ordinea de zi — proiectul Legii pentru ratificarea Acordului de Cooperare dintre Rom‚nia ∫i Centrul European pentru Prognoze Meteorologice pe Durat„ Medie, semnat la Bucure∫ti la 21 mai 2003, ∫i a Acordului Óntre Rom‚nia ∫i Organiza˛ia European„ pentru
## **Domnul Florin Stadiu —** _secretar de stat Ón Ministerul Agriculturii, P„durilor, Apelor ∫i Mediului_ **:**
## Domnule pre∫edinte,
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Œncep‚nd din anul 2001, Rom‚nia, prin organele administra˛iei publice centrale — Ministerul Agriculturii, P„durilor, Apelor ∫i Mediului — a Ónceput diligen˛ele necesare pentru aderarea la aceste dou„ institu˛ii de prestigiu ale Uniunii Europene.
Œn martie 2003 s-a reu∫it compatibilizarea at‚t a sistemului nostru de meteorologie ∫i hidrologie pentru transmisii, c‚t ∫i a capacit„˛ii tehnice necesare pentru ca Rom‚nia s„ devin„ membr„ a celor dou„ institu˛ii.
Avantajele sunt multiple, dac„ dori˛i, eu v„ pot da detalii.
Din acest motiv v„ rug„m s„ fi˛i de acord cu legea pe care o propunem. Este o realizare faptul c„ am fost primi˛i Ón dou„ mari institu˛ii europene.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc.
Œl rog pe domnul pre∫edinte al comisiei, domnul senator Ilie Ila∫cu, s„ prezinte raportul.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Œn ∫edin˛a din 5 noiembrie, Comisia pentru s„n„tate, ecologie, tineret ∫i sport a dezb„tut acest proiect de lege, Ón prezen˛a reprezentan˛ilor Institutului Na˛ional de Meteorologie ∫i Hidrologie ∫i a reprezentantului Ministerului Agriculturii, P„durilor, Apelor ∫i Mediului.
S-au primit avize favorabile din partea Consiliului Legislativ ∫i a Comisiei pentru politic„ extern„.
Œn urma dezbaterilor, membrii comisiei au hot„r‚t Óntocmirea raportului favorabil, f„r„ modific„ri. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.
V„ mul˛umesc.
## **Domnul Dan-Mircea Popescu:**
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Dac„ sunt Ónscrieri la dezbateri generale? Nu sunt. Œn aceste condi˛ii,
Vot · approved
Not„ pentru exercitarea de c„tre senatori a dreptului de sesizare a Cur˛ii Constitu˛ionale asupra urm„toarelor legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art. 17 alin. (2) ∫i (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ∫i func˛ionarea Cur˛ii Constitu˛ionale: — Lege privind ratificarea Acordului de modificare a Acordului dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Guvernul Republicii Elene pentru reglementarea definitiv„ a compens„rii contribu˛iilor de asigur„ri sociale ale refugia˛ilor politici greci repatria˛i din Rom‚nia, semnat la Atena la 23 februarie 1996, ratificat prin Legea nr. 63/1997, semnat la Bucure∫ti la 30 iunie 2003; — Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 27/2003 privind procedura aprob„rii tacite; — Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 60/2003 privind modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 91/2001 pentru stabilirea coeficien˛ilor de ierarhizare a soldelor unor func˛ii din structurile Ministerului Ap„r„rii Na˛ionale, ale c„ror state de organizare intr„ Ón vigoare Ón perioada 1 iunie 2001— 31 decembrie 2003, ca urmare a procesului de reorganizare a Armatei Rom‚niei; — Lege pentru ratificarea Instrumentului de amendare, semnat la Copenhaga la 5 februarie 2003, a Conven˛iei privind Ónfiin˛area
V„ mul˛umesc.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 145/20.XI.2003 La punctul 9 din ordinea de zi este Ónscris proiectul Legii pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 36/2003 privind sistemul de pensionare a membrilor personalului diplomatic ∫i consular.
Invit reprezentantul Guvernului, al Ministerului Afacerilor Externe.
Invit ∫i reprezentantul comisiei, domnul pre∫edinte Constantin B„l„l„u.
O problem„ de procedur„, domnule pre∫edinte, Ónainte de...
Pe procedur„, da?
Da.
V„ rog, domnule senator.
## **Domnul Nicolae-Vlad Popa:**
## Domnule pre∫edinte,
Legea este organic„. S-a hot„r‚t, la nivelul conducerii, ca legile organice s„ fie votate Ón zilele de joi...
Eu ∫tiu c„ s-a hot„r‚t Ón zilele de joi...
Œn situa˛ia aceasta, v„ aduc la cuno∫tin˛„ c„, dup„ num„r„toarea noastr„, nu este suficient votul celor prezen˛i Ón sal„!
## Domnule senator,
V„ reamintesc cu respect c„ hot„r‚rea noastr„ este de a vota Ón zilele de luni proiectele de lege cu caracter organic, iar Ón ceea ce prive∫te prezen˛a, aceasta este acoperitoare. Am mai avut, de altfel, un proiect de lege cu caracter organic ∫i nu v„d motive pentru a am‚na discutarea acestui proiect foarte important. El a mai fost am‚nat de pe ordinea de zi ∫i de aceea v„ invit s„ trecem la discutarea proiectului de lege.
Invit reprezentantul Guvernului s„ expun„ punctul de vedere. **Domnul Ion Diaconu —** _secretar general Ón Ministerul Afacerilor Externe_ **:**
## Domnule pre∫edinte,
## Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Proiectul de lege vizeaz„ aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ nr. 36/2003 privind sistemul de pensionare a membrilor personalului diplomatic ∫i consular ∫i a fost deja aprobat de Camera Deputa˛ilor. Ceea ce supunem aten˛iei dumneavoastr„ sunt unele amendamente care corecteaz„ anumite absen˛e, anumite imprecizii Ón redactarea textului ∫i care rezolv„ ni∫te cazuri individuale.
Despre ce este vorba, Ón esen˛„? Despre faptul c„ personalul diplomatic a fost nedrept„˛it, prin modul Ón
care i-au fost calculate salariile Ón ˛ar„, a avut salarii foarte mici tot timpul, dar, Ón momentul Ón care a plecat la post, salariile lui au Ónghe˛at Ón lei, Ón ˛ar„, iar c‚nd a revenit, a revenit cu salariul cu care plecase, dup„ patru ani, dup„ 5, dup„ 6 ani, ceea ce face ca, la calculul pensiei s„ se ia Ón considerare, tot timpul, salarii mai mici, nemodificate, pe perioada lucrat„ Ón str„in„tate. De asemenea, ei au contribuit la pensia suplimentar„ Ón valut„, din salariul pe care-l aveau, timp de 10 ani, uneori 15 ani, iar Ón ˛ar„ s-a calculat, la pensia suplimentar„, o sum„ Ón lei, fictiv„, care era perceput„ ∫i celor din ˛ar„.
A∫ vrea s„ adaug r„spunderea care revine acum personalului diplomatic ∫i consular, o munc„ de mare complexitate, ca ∫i obliga˛iile, restric˛iile, incompatibilit„˛ile, interdic˛iile care au fost recent adoptate, ∫i de dumneavoastr„, prin Legea statutului corpului diplomatic.
Œn final, am vrea s„ acord„m personalului Ministerului Afacerilor Externe o motiva˛ie mai bun„ pentru a lucra Ón Ministerul Afacerilor Externe. Proiectul se refer„ la un num„r mic de persoane, 200—250, am calculat c„, p‚n„ Ón 2007, vor mai ie∫i Ónc„ 50—70 de oameni la pensie. V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc, domnule ministru.
Œl invit pe colegul nostru, domnul pre∫edinte al Comisiei pentru munc„ ∫i protec˛ie social„ s„ prezinte raportul.
Domnule pre∫edinte,
V-a∫ cere permisiunea s„ ridic...
Dup„ prezentarea raportului, ave˛i cuv‚ntul!
... s„ ridic o problem„ de procedur„!
Nu v-am dat cuv‚ntul, doamna senator!
## **Doamna Maria Petre:**
Domnule pre∫edinte,
O s„ vede˛i c„ este important!
Ierta˛i-m„, nu v-am dat cuv‚ntul!
O s„ vede˛i c„ este important ∫i v-a∫ ruga s„-mi permite˛i s„ v„ spun un lucru...
Doamna senator, nu v-am dat cuv‚ntul! L„sa˛i-l pe colegul dumneavoastr„ s„ prezinte raportul!
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 145/20.XI.2003
Nu putem s„ trecem la raportul comisiei, at‚ta vreme c‚t sus˛ine proiectul de lege secretarul general al Ministerului Afacerilor Externe, care nu are calitatea s„ o fac„, domnule pre∫edinte.
## **Domnul Dan-Mircea Popescu:**
Doamna senator, v„ rog s„ lua˛i loc!
Œl invit pe domnul pre∫edinte al comisiei s„ prezinte raportul comisiei.
Œn urma dezbaterilor, Ón cadrul comisiei s-a decis cu majoritate de voturi, un singur vot Ómpotriv„, adoptarea unui raport de admitere a proiectului de lege, Ón forma primit„ de la Camera Deputa˛ilor, cu amendamentele admise Ón anexa 1 a prezentului raport ∫i cu amendamente respinse Ón anexa 2.
V„ mul˛umesc.
## V„ mul˛umesc.
Este edificator ceea ce a˛i spus. Apropo de amendamente, domnule secretar general, Guvernul este de acord cu amendamentele formulate de c„tre comisia de specialitate a Senatului?
Da, domnule pre∫edinte, v„ confirm, suntem de acord cu aceste amendamente.
V„ mul˛umesc.
Deschid seria discu˛iilor generale. Domnul senator Ioan Aurel Rus.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator!
V„ mul˛umesc.
Domnule pre∫edinte, solicit o pauz„ de 5 minute. Grupul parlamentar P.R.M. trebuie s„ se hot„rasc„ dac„ particip„ la aceste dezbateri, Óntruc‚t nu este reprezentare ministerial„ la masa respectiv„.
V„ rog s„ v„ uita˛i bine la masa ministerial„ ∫i s„ observa˛i c„ este.
Nu ne juc„m, domnule pre∫edinte, nu ne juc„m. Mai Ónainte, distinsul domn s-a ridicat de pe scaun, v„z‚nd sesizarea colegei de la P.D., pe care oricum o f„ceam ∫i noi. V„ rog s„ ne da˛i o pauz„ de 5 minute.
Pauza nu se justific„, Ón condi˛iile Ón care Guvernul este reprezentat legal.
Vrem consult„ri.
V„ rog, domnule senator Solcanu, pre∫edintele Grupului parlamentar P.S.D.!
Ion Solcanu
#126183## **Domnul Ion Solcanu:**
Domnule pre∫edinte, vreau s„ amintesc distinsului coleg faptul c„ o asemenea solicitare poate face numai liderul grupului. Dup„ c‚te ∫tiu, dumnealui nu este liderul grupului.
**Din sal„**
Ion Solcanu
#126440**:**
E vicelider.
V„ mul˛umesc.
Doamna senator Simona Marinescu.
## **Doamna Simona Marinescu:**
Domnule pre∫edinte, v„ mul˛umesc foarte mult.
Nu vreau s„ invoc nici un regulament. Œmi fac datoria s„ spun c„ la masa ini˛iatorilor se afl„ domnul ambasador Diaconu, o persoan„ foarte respectabil„, un om care reprezint„ foarte bine corpul diplomatic ∫i toate interesele diploma˛ilor, la care se refer„ acest proiect de lege, ∫i, din respect pentru domnia sa, a∫ ruga s„
Vot · Amânat
Not„ pentru exercitarea de c„tre senatori a dreptului de sesizare a Cur˛ii Constitu˛ionale asupra urm„toarelor legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art. 17 alin. (2) ∫i (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ∫i func˛ionarea Cur˛ii Constitu˛ionale: — Lege privind ratificarea Acordului de modificare a Acordului dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Guvernul Republicii Elene pentru reglementarea definitiv„ a compens„rii contribu˛iilor de asigur„ri sociale ale refugia˛ilor politici greci repatria˛i din Rom‚nia, semnat la Atena la 23 februarie 1996, ratificat prin Legea nr. 63/1997, semnat la Bucure∫ti la 30 iunie 2003; — Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 27/2003 privind procedura aprob„rii tacite; — Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 60/2003 privind modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 91/2001 pentru stabilirea coeficien˛ilor de ierarhizare a soldelor unor func˛ii din structurile Ministerului Ap„r„rii Na˛ionale, ale c„ror state de organizare intr„ Ón vigoare Ón perioada 1 iunie 2001— 31 decembrie 2003, ca urmare a procesului de reorganizare a Armatei Rom‚niei; — Lege pentru ratificarea Instrumentului de amendare, semnat la Copenhaga la 5 februarie 2003, a Conven˛iei privind Ónfiin˛area
Deschid dezbaterile generale.
V„ rog, stima˛i colegi, dac„ pe fond exist„ observa˛ii? Domnul senator Paul P„curaru.
Am acceptat c„ intr„m pe dezbaterea pe fond ∫i a∫ vrea s„ v„ spun, domnule pre∫edinte, c„ dincolo de lege, de amendamente, de articole ∫i a∫a mai departe, avem Ón fa˛„ o problem„ de principiu pe care o ridic„ aceast„ lege, Ordonan˛a nr. 36/2003.
Sigur c„ atunci c‚nd am citit expunerea de motive, am fost foarte Ónduio∫at de faptul c„ diploma˛ii rom‚ni sunt oameni care o duc foarte greu, c„ au o stare foarte precar„, c„ sunt nedrept„˛i˛i de soart„, c„ au condi˛ii de munc„ extrem de austere, c„ via˛a lor a fost plin„ de nedrept„˛i, toate acestea — sigur — Ón condi˛iile Ón care este ∫tiut faptul c„ nimic nu era mai r‚vnit pe lumea aceasta, Ón Rom‚nia, ∫i premodern„, ∫i modern„, dec‚t s„ devii undeva ambasador ∫i, chiar dac„ nu erai, m„ rog, Ón personalul diplomatic, totu∫i m„car portar, m„car secretar, m„car ceva pe acolo, pe la ambasad„, tot era o mare realizare Ón via˛„.
Din textul ordonan˛ei, din expunerea de motive, afl„m c„ lucrurile stau exact pe dos, corpul diplomatic este frustrat, este privilegiat, este nesecurizat, a avut o via˛„ foarte grea, a avut o situa˛ie foarte grea.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 145/20.XI.2003 Sigur, nu vreau s„ minimizez corpul de elit„ al diploma˛iei rom‚ne. Cred c„ foarte mul˛i dintre ambasadori, nu neap„rat to˛i, chiar Ó∫i fac datoria fa˛„ de ˛ar„, chiar au f„cut din ambasade o poart„ spre lume ∫i de bune rela˛ii ale Rom‚niei. ™i acest lucru nu poate fi omis, nu poate fi neexplicat.
Stau Óns„ ∫i m„ g‚ndesc — ∫i acum ajung la problema de principiu — de ce pentru anumite categorii sociale trebuie s„ facem privilegii, problema de principiu. Guvernul rom‚n, pe care domnul ambasador Ól reprezint„ aici... Sigur c„ e cumva nelalocul s„u c„ un ambasador Ó∫i pledeaz„ propria sa lege, dar este un m„runt aspect, trebuie s„ trecem peste, este un am„nunt m„runt ∫i nesemnificativ aspect... Guvernul Rom‚niei, pentru situa˛iile pensiilor Ón dificultate, are dou„ programe pe care le prezint„ permanent: programul de indexare a pensiilor ∫i programul de recorelare a pensiilor. Tocmai pentru a Óndrepta nedrept„˛ile din sistem, tocmai pentru a ajusta, tocmai pentru a crea o situa˛ie mai bun„ pentru pensiile mici — am Ón˛eles c„ diploma˛ii sunt marii beneficiari ai pensiilor mici — exist„ un r„spuns guvernamental la aceast„ problem„.
## **Domnul Dan-Mircea Popescu:**
V„ mul˛umesc.
## **Domnul Nicolae-Vlad Popa**
**:**
Domnule pre∫edinte!
Din partea altui grup parlamentar.
E problem„ de procedur„, domnule pre∫edinte!
Anun˛a˛i! De unde s„ ∫tiu? Pofti˛i!
Domnule pre∫edinte, a∫ vrea s„ se men˛ioneze cererea f„cut„ de colega mea, vreau s„ se men˛ioneze pentru stenogram„, evident, numai pentru stenogram„, pentru c„ totdeauna majoritatea Ónvinge, art. 92 al regulamentului nostru spune, legea noastr„, dezbaterea Óncepe prin aceast„ prezentare din partea ini˛iatorului. Este vorba de o ordonan˛„ a Guvernului. ™i acum citez: îGuvernul este reprezentat, Ón mod obligatoriu, de un membru al s„u“. Deci este evident, chiar dac„ este fost sau actual, c‚t„ vreme domnia sa este secretar general, nu poate fi membru al Guvernului; nefiind membru al Guvernului, nu ne afl„m Ón stare de legalitate, am Ónc„lcat regulamentul.
Doamna senator Simona Marinescu, v„ rog!
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 145/20.XI.2003
Mul˛umesc foarte mult, domnule pre∫edinte.
A∫ vrea s„ fac c‚teva preciz„ri Ón leg„tur„ cu acest text de lege, pentru c„ am Ón˛eles, din ceea ce au spus colegii care au vorbit anterior, c„ nu sunt foarte clare prevederile Ordonan˛ei nr. 36/2003. Œn primul r‚nd, principiile pe care le-a invocat colegul meu, domnul senator P„curaru, principii prev„zute de Legea nr. 19/2000, guverneaz„ pensiile care se pl„tesc din bugetul asigur„rilor sociale de stat ∫i, din acest punct de vedere, diploma˛ii nu fac excep˛ie de la regul„, Ón sensul c„ pensia care le va fi pl„tit„ din bugetul asigur„rilor sociale de stat se constituie pe aceste principii: pe principiul contributivit„˛ii, pe principiul universalit„˛ii, al legalit„˛ii ∫i a∫a mai departe.
Ceea ce reglementeaz„ aceast„ lege este ca, Ón completarea pensiei pe care o primesc din bugetul asigur„rilor sociale de stat, s„ primeasc„ o sum„ din bugetul de stat, p‚n„ la nivelul pensiei de serviciu pe care o prevede legea, pe motivul c„, pe toat„ perioada c‚t au desf„∫urat aceast„ activitate, au fost restric˛iona˛i de la realizarea veniturilor din alte surse. Discut„m despre oameni care au nevoie de o preg„tire suplimentar„ ∫i care fac ni∫te cheltuieli Ón acest sens, discut„m despre oameni care, Ón afara salariului realizat, nu au dreptul s„ realizeze venituri din alte activit„˛i. Este aceea∫i situa˛ie cu magistra˛ii. ™i a∫ vrea s„ ne amintim cu to˛ii, pentru c„ dumneavoastr„ era˛i pre∫edintele Comisiei pentru munc„ ∫i protec˛ie social„, Ón mandatul trecut, eu eram secretar de stat ∫i am sus˛inut Legea pensiilor la comisie, ∫i Partidul Na˛ional Liberal a insistat foarte mult pentru un regim diferit pentru magistra˛ii din Rom‚nia. Atunci, Ómi amintesc c„ domnul Valeriu Stoica a venit la comisie ∫i a sus˛inut legea respectiv„, ceea ce, sigur, cu to˛ii am considerat c„ este legitim.
Acum vorbim despre statutul diploma˛ilor, un corp restr‚ns ca num„r, foarte important pentru Rom‚nia, foarte important pentru proiectele de politic„ extern„ pe care ∫i le-a propus ∫i cred eu c„ Ón acest sens trebuie citit„ legea.
Vorbim despre o pensie de asigur„ri sociale pe criteriul general pe care-l respect„ toate pensiile de asigur„ri sociale, Ón completare primind de la bugetul de stat, Ón contul impozitelor destul de substan˛iale pe care le-au pl„tit, dac„ ne g‚ndim la indemniza˛iile pe care le au pe perioada deplas„rii.
V„ mul˛umesc. Dac„ mai exist„ doritori? Pofti˛i, doamna senator Maria Petre.
## **Doamna Maria Petre:**
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Sunt uluit„ cu c‚t„ lejeritate vorbim despre o categorie pe care o respect sincer, categorie cu privire la care transfer„m, de asemenea, lejer fonduri din bugetul de stat ∫i nu scoatem o silab„ atunci c‚nd ar trebui s„ transfer„m asemenea fonduri pentru ceea ce era de mult datoria noastr„, ∫i anume recalcularea ∫i corectarea sistemului actual de pensii.
Eu cred c„, dac„ suntem corec˛i cu noi ∫i cu logica noastr„ elementar„, pentru munca noastr„, pentru importan˛a muncii noastre, trebuie s„ fim pl„ti˛i cu salarii corespunz„toare ∫i nu trebuie s„ amestec„m aici tot felul de for˛„ri de logic„ ∫i tot felul de solu˛ii.
Cred c„, Ón acest moment, Ónc„lc„m Ónc„ o dat„ principiul unicit„˛ii ∫i contributivit„˛ii din Legea nr. 19/2000 ∫i, ca atare, v„ spunem foarte clar c„ noi nu suntem de acord cu asemenea Ónc„lcare, Ón condi˛iile Ón care milioane de pensionari ar avea dreptul s„ primeasc„ pensiile corectate poate chiar pe...
V„ rog s„ continua˛i.
Voi continua c‚nd anumi˛i colegi ai no∫tri, domnule pre∫edinte, vor utiliza vorbirea articulat„ la microfonul Senatului.
V„ mul˛umesc.
## **Domnul Dan-Mircea Popescu:**
V„ mul˛umesc.
Dac„ mai sunt doritori la dezbateri generale? Consult grupurile parlamentare. Nu sunt.
Permite˛i s„ spun ∫i eu c‚teva cuvinte, Ón calitate de senator.
Stima˛i colegi, am ascultat aici lu„rile de cuv‚nt ale colegilor no∫tri, unele, sigur, Óntemeiate, argumentate ∫i trebuie avute Ón vedere.
A∫ vrea, Óns„, s„ v„ readuc Ón memorie c‚teva fapte, Óncep‚nd cu 1955, anul Ón care Rom‚nia a intrat Ón Organiza˛ia Na˛iunilor Unite.
V-a∫ reaminti, dup„ aceea, anul 1958, c‚nd Rom‚nia a reu∫it s„ scoat„ Ón afara grani˛elor ˛„rii armata sovietic„ din acea perioad„, care era Ón Rom‚nia.
V-a∫ readuce Ón memorie anul 1964, cu celebra declara˛ie de independen˛„ a Partidului Muncitoresc Rom‚n din acea vreme, declara˛ia de independen˛„ fa˛„ de Moscova ∫i un moment de referin˛„ Ón istoria acestei ˛„ri, Ón istoria acestei na˛iuni, c‚nd diploma˛ia rom‚neasc„ a jucat, de asemenea, un rol extrem de important Ón afirmarea suveranit„˛ii ∫i independen˛ei acestei ˛„ri.
V-a∫ readuce Ón memorie anul 1967, stimate colege ∫i stima˛i colegi, c‚nd Rom‚nia a fost prima ˛ar„ care a Óncheiat un tratat cu Republica Federal„ Germania. Era,
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 145/20.XI.2003 dac„ vre˛i, un tratat care se va dovedi de o importan˛„ deosebit„, care prefigura ceea ce, ulterior, s-a numit celebra îOstpolitik“ a Germaniei Federale, care a putut face ∫i a contribuit din plin la ceea ce a urmat Ón anii 1980 ∫i dup„ 1990, Óncetarea r„zboiului rece, o comunicare se Ónt‚mpla Ón acel an, 1967, pentru prima oar„, Óntre Est ∫i Vest, iar diploma˛ia rom‚neasc„ a f„cut posibil acest eveniment major Ón istoria Europei ∫i a lumii.
Acela∫i an, 1967, v„ readuc Ón memorie faptul c„ Rom‚nia, diploma˛ia rom‚neasc„ a fost aceea care a condus la faptul c„ singura ˛ar„ care a continuat s„ aib„ leg„turi diplomatice cu Israelul, dup„ r„zboiul de 6 zile, a fost Rom‚nia, un mare lucru, de o importan˛„ cov‚r∫itoare. V„ da˛i seama, cei care a˛i studiat, Ón acea perioad„, rela˛iile interna˛ionale, ce a Ónsemnat ca mijloc de comunicare Óntre Statele Unite, Europa, Orientul Apropiat, Uniunea Sovietic„, China, aceast„ chestiune, pe care a realizat-o — repet — diploma˛ia rom‚neasc„ a anului 1967.
**:**
Solicit cuv‚ntul, domnule pre∫edinte.
Dori˛i s„ v„ Ónscrie˛i la cuv‚nt? Pofti˛i. Domnul Senator Radu F. Alexandru.
Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„!
V„ rog.
## **Domnul Radu Alexandru Feldman:**
V„ m„rturisesc c„ v-am ascultat cu toat„ aten˛ia, a∫a cum ascult cu toat„ aten˛ia interven˛iile dumneavoastr„ ∫i ale celorlal˛i colegi. Vreau s„ v„ m„rturisesc c„ sunt Óntr o situa˛ie confuz„ ∫i Ómi e foarte greu s„ Ón˛eleg cum un om de ˛inuta dumneavoastr„ intelectual„, un om cu preg„tirea dumneavoastr„, un om cu profunzimea ∫i cu obiectivitatea dumneavoastr„ poate s„ fac„ la microfonul Senatului o sum„ de afirma˛ii pe care realitatea le-ar respinge imediat? M„ explic. ™i m„ explic cu speran˛a c„ Ómi ve˛i da dreptate.
A˛i invocat o sum„ de momente din istoria contemporan„ de maxim„ importan˛„: a˛i invocat scoaterea armatei sovietice din ˛ar„, a˛i invocat declara˛ia din august 1964, a˛i invocat 1968 ∫i a∫a mai departe.
.
Nu, nu, august 1964.
Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, art. 1 din Constitu˛ia Rom‚niei stipula clar: îFor˛a conduc„toare Ón Republica Socialist„ Rom‚nia este Partidul Comunist Rom‚n“. Am toat„ pre˛uirea pentru membrii corpului diplomatic. A spune c‚t de important„, c‚t de vital„ este diploma˛ia pentru o ˛ar„, Ónseamn„ a emite un truism. Dar, domnule pre∫edinte, Óntr-un regim totalitar, Óntr-un regim dictatorial, cum a fost Rom‚nia p‚n„ Ón decembrie 1989, sunt convins c„ sunte˛i de acord, diploma˛ia era Ón subordinea Partidului Comunist Rom‚n. Tot ce Ónsemna politica Rom‚niei...
V-a∫ ruga dac„ se poate...
V„ rog s„ continua˛i.
... tot ce a Ónsemnat politica extern„ a Rom‚niei, cu puncte merituoase, cu puncte care nu pot fi dec‚t aplaudate sau cu duplicit„˛i sau cu acte de total„ tr„dare a intereselor Rom‚niei ˛in, prin excelen˛„, de felul Ón care conduc„torul Partidului Comunist din Rom‚nia a Ón˛eles s„ plaseze Rom‚nia. Aceasta este problema real„. A pune un semn de egalitate Óntre diploma˛ia de ast„zi a Rom‚niei libere, a pune un semn de egalitate Óntre corpul diplomatic de ast„zi ∫i oamenii care erau obliga˛i s„ execute ordinele p‚n„ Ón decembrie 1989, mi se pare o for˛are a realit„˛ii, la care Ómi e greu s„ subscriu ∫i asupra c„reia v„ rog, cu respect, s„ reflecta˛i.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc.
Domnul senator Adrian P„unescu.
Domnule pre∫edinte, Domnilor colegi,
De fapt, a Ónceput o discu˛ie de o mare profunzime cu privire la rolul diploma˛iei Ón cele dou„ tipuri de societate prin care Dumnezeu ne-a dat posibilitatea s„ trecem.
Nu a∫ spune c„ domnul coleg Alexandru a b„tut c‚mpii, pentru c„ ar fi incorect. A spus ∫i lucruri adev„rate: una este societatea de p‚n„ Ón ’90, ∫i alta este societatea de dup„ 1989, Ón chestiunea puterii de a avea ini˛iative, Ón chestiunea puterii de a te manifesta ca personalitate ∫i a∫a mai departe.
O singur„ chestiune a∫ vrea s„ precizez, ∫i pentru dumnealui, ∫i pentru stenogram„, ∫i pentru istorie, Óntr-o problem„ vital„ cum era politica extern„ a unui stat care, fie ∫i pentru a fi egal cu sine Ónsu∫i la nivelul conducerii, trebuia s„ fie inspirat. Ceea ce s-a Ónt‚mplat Ón Rom‚nia de p‚n„ Ón 1990 a dat posibilitatea numero∫ilor diploma˛i s„ se manifeste Ón mod cu adev„rat liber, Ón interiorul unei politici care voia s„ p„streze statul rom‚n cu conducerea sa, a∫a cum era.
Nicolae Ceau∫escu nu avea nici o pl„cere personal„ s„ Ól trimit„ pe ™tefan Andrei s„ ob˛in„ succese ∫i ™tefan Andrei s„ lucreze excep˛ional pentru Rom‚nia. Era Ón interesul vital ∫i al statului rom‚n, ∫i al liderului s„u ca lucrurile s„ mearg„ bine Ón politica extern„, pentru c„ amenin˛area Moscovei era una v„dit„.
A∫adar, este evident c„ Óntr-un stat totalitar politica de tip cultural sau/∫i de tip diplomatic reprezint„ altceva dec‚t Óntr-o societate ca a noastr„ de ast„zi. Dar, av‚nd Ón vedere rolul pe care ∫i-l luase Rom‚nia care f„cea, la ora aceea, punte Óntre Est ∫i Vest, Óntre Sud ∫i Nord, a fost nevoie de mari diploma˛i Ón Rom‚nia.
Am s„ v„ reamintesc un paragraf, dintr-un articol ap„rut Ón presa american„ Ón octombrie 1970, la plecarea lui Nicolae Ceau∫escu de pe aeroportul din New York, ∫i care, dup„ p„rerea mea, arat„ ce fel de diploma˛ie se Ónt‚mpla atunci Ón Rom‚nia. Cam a∫a spunea acel articol: îEl a urcat, Ómbr„cat Ón haina lui croit„ chineze∫te, Óntr-un avion rusesc pe care scria ROM¬NIA ∫i ne-a adus aminte c„ este acel conduc„tor care are rela˛ii bune ∫i cu noi, ∫i cu Vietnamul de Nord, ∫i cu China, ∫i cu Rusia, ∫i cu Israelul, ∫i cu ˛„rile arabe, ∫i cu Republica Democrat„ German„, ∫i cu Republica Federal„ Germania“. Evident, nu era vorba despre o persoan„, o persoan„ nu putea face toate astea. Era vorba despre un lider care se situa Ón fruntea unei politici externe care Ói asigura suprema˛ia ∫i supravie˛uirea. De aceea eu cred c„, Ón momentul de fa˛„, discut‚nd cinstit despre diploma˛ii rom‚ni ai acelui timp ∫i ai acestui timp, cu at‚t mai mult cu c‚t vrem s„ facem o politic„ ofensiv„, Ón lumea de azi, ei merit„, din partea noastr„, respectul ∫i o bonifica˛ie pentru ceea ce au f„cut.
V„ mul˛umesc.
Numai o clip„, domnule senator Sergiu Nicolaescu, sunt al˛i colegi.
Domnul Dinescu.
## **Domnul Valentin Dinescu:**
## Domnule pre∫edinte,
Mie mi se pare c„, Óntr-un fel, aici s-a Óncercat dislocarea lucrurilor de la sensul lor firesc. S„ acuz„m diploma˛ia rom‚n„ care a marcat ni∫te pagini, a∫a cum foarte corect le-a˛i eviden˛iat, de faptul c„ a func˛ionat Óntr-un sistem pe care ni l-a dat, probabil, Dumnezeu ∫i ni l-au mai dat ∫i al˛ii, ∫i Dumnezeu, zice domnul Honcescu c„ ni l-a ∫i luat, este acela∫i lucru ca ∫i cum am avea o viziune absolut negativist„ fa˛„ de toat„ aceast„ perioad„ pe care am tr„it-o cu to˛ii: s„ Ól acuz„m pe Dobrin c„ a jucat fotbal, la nivelul la care a jucat, Óntr-un stat socialist, s-o acuz„m pe Nadia Com„neci c„ a f„cut Ónconjurul lumii, s„ Ól acuz„m pe... s„ acuz„m tot ceea ce s-a produs Ón cultura rom‚neasc„ la vremea respectiv„.
Problema este, Óns„, alta. Problema este c„, exact cum s-a mai spus, s-a lucrat la parametrii de performan˛„, nu mai are rost acum s„ reiau lucrurile care au fost deja spuse. Trebuie s„ le acord„m acestor oameni, pentru c„ un diplomat nu se face de azi, pe m‚ine, un e∫ec diplomatic poate avea consecin˛e incalculabile, se tot vorbe∫te de gafele diplomatice care pot, la r‚ndul lor, genera conflicte diplomatice, ∫i atunci cred c„ este bine, prin votul nostru ∫i prin ceea ce vom face aici, s„ d„m m„sura faptului c„, ast„zi, Ón Parlamentul Rom‚niei, pentru cei care au scris o pagin„ de glorie Ón diploma˛ia rom‚neasc„, dar ∫i pentru cei care vor veni, vom avea inspira˛ia necesar„ s„ vot„m Ón consecin˛„.
Am Óns„, domnule pre∫edinte, av‚nd Ón vedere faptul c„ am stabilit un lucru, propunerea s„ am‚n„m votul final pentru o ∫edin˛„ ulterioar„.
V„ mul˛umesc.
Domnul senator Iuliu P„curariu.
Stima˛i colegi,
## Domnule pre∫edinte,
Avem o mare problem„ Ón Rom‚nia: a∫a-zisa recorelare a pensiilor care are la baz„ faptul c„ am avut în“ acte normative, din ’90, p‚n„ Ón prezent, care, fiecare a reglementat, Óntr-un fel sau altul.
Avem, Ón sf‚r∫it, o Lege a pensiilor ∫i introducem excep˛ii. Situa˛ia cu pensia magistra˛ilor o ∫ti˛i foarte bine, atunci, pe vot, ini˛iativa a c„zut Ón plenul Parlamentului; fiind lege organic„ nu au fost Óntrunite suficiente voturi pentru ca lucrurile s„ se rearanjeze.
Aici, rezolvarea care mi se pare mult mai corect„, av‚nd la baz„ Legea nr. 19/2000, ar fi aceea de a reconsidera modul de calcul a contribuitivit„˛ii personalului diplomatic. El avea un salariu Ón Rom‚nia ∫i avea o diurn„ sau tot salariu, pentru c„ din aceea tr„ia Ón exerci˛iul func˛iunii Ón ˛ar„ ∫i Ón afara hotarelor.
Oare nu este mai corect ∫i mai simplu s„ reconsider„m modul Ón care calcul„m aceast„ contribu˛ie ∫i atunci aplic„m aceea∫i lege pentru toat„ lumea?!
Domnul senator Popa ∫i domnul senator Sergiu Nicolaescu, ∫i Ónchidem.
Intr„m Ón timpul alocat transmisiei radio.
## **Domnul Nicolae-Vlad Popa:**
Domnule vicepre∫edinte, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„,
Vreau s„ protestez public pentru elogierea Ón Senatul Rom‚niei a diploma˛iei staliniste a lui Gheorghiu Dej
∫i a diploma˛iei Guvernului Ceau∫escu. Domnule pre∫edinte,
Nu suntem naivi, nu numai subordinea Partidului Comunist, dar s„ nu uit„m subordinea Serviciilor secrete. Nimeni nu intra ∫i nu lucra Ón acest sistem, dec‚t sub supravegherea direct„ sau indirect„ a Serviciilor secrete.
V„ rog s„ m„ crede˛i, ru∫ii nu au plecat din Rom‚nia pentru c„ au avut succes diploma˛ii no∫tri, au plecat pentru c„ au s„r„cit ˛ara, nu mai era nici uraniu, nici aur, nici gr‚u
.
V„ deranjeaz„ declara˛ia aceasta, dar acesta este adev„rul.
Acea perioad„, a∫a-zis antisovietic„, nu a fost dec‚t un teatru ieftin pentru popor. Œn realitate, toate serviciile secrete — ∫i exist„ dovezi — au lucrat Ómpreun„ cu serviciile ruse∫ti ∫i au ucis oameni Ón str„in„tate
. De aceste lucruri, primii care au ∫tiut au fost diploma˛ii.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 145/20.XI.2003 Eu am f„cut aceast„ interven˛ie ∫i acest protest fa˛„ de elogierea, efectiv elogierea acestor fapte dinainte de 1989. Aceasta este realitatea ∫i nu pot s„ nu declar acest lucru. Nu avem dreptul s„ facem discrimin„ri, tocmai pentru oameni care, Ón perioada de dinainte de Revolu˛ie, av‚nd venituri Ón dolari, Ón valut„, erau socoti˛i nababi ∫i Ó∫i puteau cump„ra lucruri direct din acele magazine speciale pe valut„.
S„ nu uita˛i, domnilor, aceasta a fost Rom‚nia, eu v„ aduc doar aminte.
V„ mul˛umesc.
Mul˛umesc. Domnul senator Sergiu Nicolaescu.
Stima˛i colegi,
Sigur c„ de multe ori Ón istorie exist„ momente pe care ar trebui s„ ni le reamintim ∫i s„ le ˛inem minte.
Œmi aduc aminte acum de o surpriz„ care am avut-o cu mul˛i ani Ón urm„, atunci c‚nd eram copil ∫i Franco a f„cut o tabula rasa ∫i au Óngropat r„ni˛ii ∫i mor˛ii Ón acelea∫i cimitire ∫i toat„ Revolu˛ia din Spania a luat o form„ care Ónseamn„ respect ∫i demnitate pentru propriul popor.
f n‚nd cont de acest lucru, trebuie s„ reamintim c„ ∫i sportivii care au c‚∫tigat Ón momentele respective luau pozi˛ia de drep˛i Ón fa˛a unui steag care reprezenta Rom‚nia comunist„; noi, care am f„cut filme, drag„ prietene ∫i coleg, am f„cut 60 de filme care prezentau Rom‚nia comunist„.
De asemenea, consider c„ Ón egal„ m„sur„ ∫i Ón alte domenii au fost oameni deosebi˛i ∫i merituo∫i. Este foarte greu ast„zi s„ mai desp„r˛im pe unii de al˛ii. Asta a fost istoria.
Din c‚nd, Ón c‚nd Ómi aduc aminte de momentele de 21, 22, 23 — se apropie acum — decembrie 1989; ∫i Ómi aduc aminte de acele momente cu groaz„ ∫i c‚nd sunt sup„rat Ómi vine s„ Óntreb pe unii: dar voi unde a˛i fost atunci?!
Cred c„ Ón acele momente sunt prea sup„rat ∫i obtuz. Trebuie s„ termin„m odat„ cu lucrurile astea ∫i dac„ am putea s„ d„m pensii veteranilor de r„zboi ∫i tuturor celor care au servit Rom‚nia, Ón indiferent ce perioad„, dar au servit Rom‚nia, s„ o facem cu inima deschis„.
V„ mul˛umesc, domnule senator.
Are cuv‚ntul domnul senator Cioc‚rlie, pentru ultima luare de cuv‚nt la acest subiect.
Alin Teodor Cioc‚rlie
#158918V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.
Nu vreau, bineÓn˛eles, s„ minimalizez meritele antevorbitorilor mei, Ón primul r‚nd ale celor din opozi˛ie, care au fost foarte vehemen˛i, vreau doar s„ Óncerc s„ minimizez de la acest microfon — f„c‚nd o mic„ parafraz„ asupra termenilor pe care i-au folosit d‚n∫ii,
deci vreau doar s„ minimizez o parte din efectele populiste care Ónc„ v„d c„ ne b‚ntuie foarte tare ∫i m„ refer la cele de genul: îS„ se dea doar c‚te un kilogram, ca s„ ajung„ la toat„ lumea“.
Sunt dezam„git de faptul c„ pornind de la un ˛‚n˛ar facem arm„sar ∫i ajungem cu foarte mare u∫urin˛„ s„ c„l„rim pe arm„sarii ridicolului ∫i ai absurdului. V„d c„ este foarte u∫or s„ vii la microfonul Senatului ∫i s„ faci propuneri de genul ca: echipa îSteaua“ s„ dea Ónapoi Cupa Campionilor Europeni, pe care a c‚∫tigat-o Ón 1986, pentru c„ a dedicat-o anivers„rii partidului comunist sau, continu‚nd cu absurdul Ón continuare, s„ ne ardem cu to˛ii diplomele de liceu, diplomele de facultate, pentru c„ ∫i Ónv„˛„m‚ntul era controlat de aceea∫i for˛„ politic„ ∫i ∫tiu acest lucru, pentru c„ am fost ∫i pionier, ∫i utecist, ∫i membru al Uniunii Asocia˛iei Studen˛ilor Comuni∫ti. Vreau doar s„ Óncerc s„ readuc discu˛ia pe t„r‚mul diploma˛iei, acolo de unde v„ reamintesc c„ am plecat ∫i s„ v„ povestesc un lucru care nu ˛ine de o memorie mai Óndep„rtat„, ci de una foarte recent„. Œn luna iunie 2001, Ón fa˛a Comisiei pentru politic„ extern„ a Senatului Rom‚niei a venit un foarte Ónalt demnitar ∫i, totodat„, diplomat al Federa˛iei Ruse, care conducea o important„ delega˛ie parlamentar„ care vizita Rom‚nia. Sunt convins c„ doamna senator Nora Rebreanu, domnul pre∫edinte Mircea Ionescu-Qintus, doamna senator Maria Antoaneta Dobrescu Ó∫i aduc aminte de acel moment, pentru c„ a fost unul cu adev„rat impresionant. De ce? Noi, senatorii rom‚ni, care eram atunci Ón Comisia pentru politic„ extern„ a Senatului, am adresat oaspe˛ilor ru∫i ospitalitatea Ón maniera bine cunoscut„ ∫i reprezentan˛ii tuturor partidelor reprezentate Ón comisii, era prezent ∫i pre∫edintele Partidului Rom‚nia Mare, am vorbit despre aspira˛iile Rom‚niei de a intra Ón N.A.T.O., de a intra Ón Uniunea European„, am prezentat principiile diploma˛iei rom‚ne∫ti, subliniind pentru a nu ∫tiu c‚ta oar„ faptul c„ nu privim aceste tendin˛e, aceste aspira˛ii fundamentale ale clasei politice din Rom‚nia, ca pe o amenin˛are la adresa rela˛iilor cu marele ∫i puternicul nostru vecin de la R„s„rit. ™eful delega˛iei ruse, repet, un Ónalt demnitar ∫i diplomat al acestei ˛„ri, ne-a ascultat ∫i dup„ aceea ne-a vorbit aproape o jum„tate de or„, prezent‚ndu-ne, bineÓn˛eles, o viziune personal„ ∫i oficial„, probabil, a statului s„u despre securitatea global„, despre securitatea planetar„, pe care nu am de ce s„ o comentez, dar a fost realmente foarte interesant„, iar spre final s-a lansat Óntr-o serie de aprecieri cu puternic con˛inut comic ∫i uneori chiar macabru, la adresa Organiza˛iei Tratatului Atlanticului de Nord, la adresa Uniunii Europene, prezent‚ndu-ne o apreciere absolut derizorie, sper c„ era numai personal„, asupra acestor organiza˛ii ∫i spun‚ndu-ne Ón final clar ∫i r„spicat: îAcolo vre˛i voi s„ intra˛i? Œn asemenea organiza˛ii vre˛i voi s„ intra˛i? V„ spun eu, n-o s„ v„ primeasc„. N-o s„ v„ primeasc„ niciodat„, nici N.A.T.O., nici Uniunea European„, dar sta˛i lini∫ti˛i, nu v„ smulge˛i p„rul din cap, dac„ ei nu v„ primesc, noi o s„ v„ primim. Veni˛i la noi ∫i ve˛i fi primi˛i Óntotdeauna cu bra˛ele deschise!“ Este un exemplu foarte recent, care, cred eu, puteam s„-l aduc Ón discu˛ie ∫i c‚nd s-a discutat ∫i Ón plenul Senatului ratificarea
V„ mul˛umesc.
Consult reprezentan˛ii Guvernului, dac„ vor s„ r„spund„?
## **Domnul Teodor Bobi∫ —** _secretar de stat Ón_
## _Departamentul pentru Rela˛ia cu Parlamentul_ **:**
Domnule pre∫edinte, vreau doar s„ subliniez faptul c„ l-am rugat pe domnul ambasador s„ vin„ ∫i s„ sus˛in„ acest proiect, av‚nd Ón vedere calitatea d‚nsului de ambasador pe care, indiferent c„ Ón momentul de fa˛„ ocup„ func˛ia de secretar de stat, nu poate nimeni s„ i-o nege. A∫a cum unui membru al Academiei, unui academician, unui profesor universitar, indiferent pe ce post administrativ s-ar afla el, nu poate s„-i ia nimeni aceast„ calitate, am crezut c„ este suficient ca d‚nsul s„ vin„ s„ sus˛in„ acest proiect de lege. V„ rog s„ ave˛i Ón vedere c„ tot ce-a sus˛inut d‚nsul aici este punctul de vedere al Guvernului. Sus˛inem at‚t proiectul, c‚t ∫i amendamentele comisiei.
V„ mul˛umesc.
## **Domnul Dan-Mircea Popescu:**
## V„ mul˛umesc.
Stima˛i colegi, Ón acest moment am Óncheiat dezbaterile generale cu privire la proiectul respectiv. Sunt amendamente ∫i de un gen, ∫i de altul. Deci am‚n„m dezbaterea ∫i votul final pentru ∫edin˛a urm„toare.
V„ mul˛umesc.
Trecem la punctul urm„tor de pe ordinea de zi, Óntreb„ri ∫i interpel„ri.
Pentru Óntreb„ri... Stima˛i colegi, v„ rog s„ v„ ocupa˛i locurile.
Œl invit pe domnul senator Ioan Aurel Rus s„-∫i formuleze Óntrebarea.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Œntrebare adresat„ Ministerului Muncii ∫i Solidarit„˛ii Sociale, doamnei ministru Elena Dumitru.
Cet„˛eanul Barte∫ Ioan din Ilva Mic„ nr. 302 are dosarul trimis c„tre I.N.M.C.M. Bucure∫ti, prin Oficiul jude˛ean Bistri˛a-N„s„ud. V„ Óntreb: c‚t trebuie s„ a∫tepte acest pensionar pentru reanalizarea dosarului ∫i trecerea Ón gradul I de invaliditate Ón munc„? Anexez Ón copie actele doveditoare.
V„ mul˛umesc.
™i mai am ∫i o interpelare, domnule pre∫edinte…
V„ rog.
... adresat„ doamnei ministru Rodica Mihaela St„noiu, Ministerul Justi˛iei.
Cunosc‚nd faptul c„ toate unit„˛ile intrate Ón lichidare se confrunt„ cu mari probleme financiare, m„ Óntreb, care ar fi rolul firmelor lichidatoare: acela de a ajuta sau de a Óncurca ∫i mai tare lucrurile? Declar‚nd recurs la Curtea de Apel Cluj Ómpotriva unei sentin˛e civile la Tribunalul Jude˛ean Bistri˛a-N„s„ud, doamnei Cre˛u Angelica, fost„ directoare a institu˛iei amintite, i se r„spunde c„ nu poate beneficia de acele drepturi, fiindc„ era Ón concediu de maternitate la data intr„rii societ„˛ii Ón lichidare. Din c‚te ∫tiu ∫i am aflat direct de la doamna Cre˛u, Ón concediul de maternitate s-a aflat o singur„ dat„, Ón urm„ cu 32 de ani. Ce s„ mai Ón˛eleg, doamn„ ministru, din sentin˛a dat„ de Curtea de Apel Cluj? A∫tept cu Óncredere rezolvarea cazului. Mul˛umesc.
V„ mul˛umesc.
Deci s„ preciz„m, domnule senator, c„ Óntrebarea a fost pus„ Ministerului Muncii ∫i Solidarit„˛ii Sociale, iar interpelarea, Ministerului Justi˛iei.
Invit la microfon pe domnul senator Dumitru Pop, din Grupul parlamentar P.R.M., pentru a formula Óntrebarea.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Œntrebarea mea este adresat„ domnului ministru Ovidiu Mu∫etescu.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 145/20.XI.2003 Domnule ministru, cu respect v„ rog s„-mi comunica˛i sumele Óncasate de fostul F.P.S., actualmente A.P.A.P.S., de la Ónfiin˛are p‚n„ Ón prezent, pe fiecare an, ca urmare a privatiz„rilor, respectiv, a v‚nz„rilor de ac˛iuni active etc. Sumele, v„ rog, s„ fie eviden˛iate separat, Óncas„ri Ón moned„ na˛ional„ ∫i Óncas„ri Ón valut„. Totodat„, v„ rog, s„ nu fie omise societ„˛ile rom‚ne∫ti din str„in„tate. Cu mult respect. Rog r„spuns scris ∫i oral. V„ mul˛umesc.
## V„ mul˛umesc.
Œl invit la microfon pe domnul senator Ilie Petrescu, din partea Grupului parlamentar P.R.M., pentru a adresa Óntrebarea dumnealui.
Interpelarea este adresat„ domnului ministru al educa˛iei, cercet„rii ∫i tineretului.
Domnule ministru, Ón conformitate cu prevederile Constitu˛iei Rom‚niei ∫i, repectiv, art. 38 alin. (1), (2) ∫i (5) art. 48 alin. (1), v„ aducem la cuno∫tin˛„ situa˛ia Ón care se confrunt„ doamna Constantinescu Nicoli˛a, titularizat„ la Catedra de instruire practic„ la ™coala general„ nr. 1 din Motru, care, Ón urma tuturor demersurilor f„cute la forurile superioare de Ónv„˛„m‚nt, cu privire la decizia de restr‚ngere de activitate a domniei sale, nu a primit nici un rezultat ∫i nici un sprijin.
V„ rog s„ comunica˛i ce m„suri inten˛iona˛i s„ lua˛i pentru solu˛ionarea problemei la care s-a ajuns Ón cazul doamnei Constantinescu Nicoli˛a, pentru a nu fi prejudiciat„ de drepturile ∫i libert„˛ile cet„˛ene∫ti de care se bucur„ conform legii, precum ∫i m„surile luate Ómpotriva func˛ionarilor care au tergiversat rezolvarea prompt„ ∫i Ón spiritul legii a acestei situa˛ii.
V„ mul˛umesc. Senator P.R.M. de Gorj.
V„ mul˛umesc.
Œl invit la tribun„ pe domnul senator Paul P„curaru, din partea Grupului parlamentar al Partidului Na˛ional Liberal.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Am dou„ Óntreb„ri, dac„-mi permite˛i s„ le prezint Ómpreun„.
Prima Óntrebare este adresat„ domnului Mihai T„n„sescu, ministrul finan˛elor publice. Dup„ cum se ∫tie, Ministerul Finan˛elor Publice a Óncheiat Ón 2002 un acord de Ómprumut cu Banca Mondial„ pentru realizarea proiectului de finan˛are rural„, ratificat prin Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 8/2002, aprobat„ prin Legea nr. 307/2002. Proiectul este structurat pe trei componente, care urm„resc realizarea urm„toarelor obiective generale: accelerarea transform„rii economiei rurale prin cre∫terea fluxului de investi˛ii de capital Ón acest sector, Ónt„rirea rolului sectorului privat Ón economia rural„, Ónt„rirea capacit„˛ii statului rom‚n de a absolvi fondurile SAPARD,
reducerea s„r„ciei prin finan˛area investi˛iilor agricole ∫i non-agricole, pentru segmentele s„race ale popula˛iei. Principala component„ o constituie facilitatea de creditare, leasing ∫i microcreditare Ón valoare de 44 milioane dolari. De mai bine de un an, poten˛ialii beneficiari a∫teapt„ cu ner„bdare ca acest program s„ devin„ func˛ional, Ón special cel de microcreditare, at‚t de necesar pentru continuarea procesului de produc˛ie, dup„ aceste nefaste Ónghe˛uri, secete, ∫i pentru accesarea fondurilor SAPARD. V„ rog, domnule ministru, s„-mi comunica˛i data la care va Óncepe s„ se deruleze acest program ∫i care au fost cauzele acestei Ónt‚rzieri.
A doua Óntrebare este adresat„ domnului Miron Mitrea, Ministerul Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului.
Dup„ cum se ∫tie, seceta pronun˛at„ care s-a instalat anul acesta Ón Rom‚nia, i-a afectat puternic ∫i pe armatorii ∫i operatorii portuari din zona Dun„rii. De fapt, de c‚˛iva ani buni ace∫tia au primit lovitur„ dup„ lovitur„, ca urmare a conjuncturii interna˛ionale, ajung‚ndu-se acum Ón situa˛ia de a nu se mai mi∫ca aproape nimic pe Dun„re, Ón zona maritim„ a Dun„rii, Ón zona Gala˛i-Br„ila ∫i Ón amonte. Acest fenomen a afectat situa˛ia economic„ a celor dou„ ora∫e, a Óntregului mediu aferent Dun„rii ∫i a condus la cre∫terea ratei ∫omajului. Taxele mari pe canalul Sulina ∫i taxa de pilotaj au provocat dezinteres Ón r‚ndul proprietarilor de nave maritime de a mai Ónc„rca marfa Ón Br„ila ∫i Gala˛i, care acum 15 ani erau cele mai mari porturi fluviale, cu zeci de nave Ón port ∫i Ón rad„.
V„ mul˛umesc, domnule senator.
Domnul senator Mircea Iustian din partea Grupului P.N.L.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Œntrebarea este adresat„ domnului ministru Ioan Rus, ministrul administra˛iei ∫i internelor ∫i doamnei ministru Rodica St„noiu, ministrul justi˛iei.
Curtea de Apel Suceava, prin Decizia nr. 3074 din 23 octombrie 2002, decizie irevocabil„ ∫i executiv„, a anulat decizia Direc˛iei Silvice Boto∫ani ∫i a dispus reÓncadrarea pe postul de p„durar principal a lui Gr„dinariu Maricel din satul Pescani comuna ™endriceni, jude˛ul Boto∫ani. Decizia de reÓncadrare a prev„zut ∫i plata drepturilor b„ne∫ti restante.
Direc˛ia Silvic„, dup„ aproximativ 6 luni, i-a pl„tit doar o parte din drepturi reclamantului, f„r„ Óns„ s„-l reÓncadreze, cu toate c„ a existat un post corespunz„tor
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 145/20.XI.2003 care a fost scos la concurs, dar nu a fost atribuit reclamantului, conform Deciziei Cur˛ii de Apel Suceava.
Av‚nd Ón vedere cele prezentate, v„ rog, domnilor mini∫tri, s„ preciza˛i:
1. Dac„ Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor ∫i institu˛iile din teritoriu care apar˛in acestuia se supun sau nu deciziilor justi˛iei;
2. De ce o decizie a unei instan˛e din Rom‚nia nu are putere executiv„? V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc, domnule senator.
La capitolul interpel„ri, Ól invit pe domnul senator Corneliu Bichine˛, din partea Grupului parlamentar P.R.M.
Domnule pre∫edinte, interpelarea mea este adresat„ domnilor mini∫tri Ioan Rus ∫i R„zvan Theodorescu.
Revin, domnilor mini∫tri, cu rug„mintea de a sprijini financiar M„n„stirea ™tefan cel Mare ∫i Sf‚nt, amplasat„ Óntr-un loc istoric de mare rezonan˛„, pe legendara movil„ a lui Burcel, cu suma minim„ de 4,8 miliarde lei, a∫a cum rezult„ din nota de fundamentare anexat„.
Stare˛ului ™tefan Gu∫„ i s-au tocit pingelele tot umb‚nd pe la Ónaltele por˛i ale Bucure∫tiului, Óns„, Ón afar„ de promisiuni nu a ob˛inut nimic. ™tiindu-v„, domnilor mini∫tri, oameni cu frica lui Dumnezeu, mai ales domnul Rus, oameni de cultur„ am‚ndoi ∫i cu dare de m‚n„, v„ rog nu uita˛i c„ Ón anul ce vine pentru comemorarea marelui voievod, legat prin multiple fapte de Vaslui, s-au alocat bani suficien˛i de la buget: 1.000 de miliarde. A∫a c„, o mic„ parte din ei s„ ajung„ ∫i la l„ca∫ul de pe Movila lui Burcel, Ónceput deja. Ne putem baza pe sprijinul dumneavoastr„?
™i un Óndemn pentru cei doi mini∫tri Ónc„ tineri: fi˛i demni urma∫i ai d‚rzului voievod care, Ón mod sigur, a trecut ∫i prin satele unde locuiau str„mo∫ii ∫i, mai ales, str„moa∫ele dumneavoastr„!
A∫tept r„spuns oral ∫i scris.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc, domnule senator.
Œl invit pe domnul senator Dumitru Codreanu, P.R.M, s„-∫i formuleze interpelarea.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Interpelarea mea este adresat„ domnului Ioan Rus, ministrul administra˛iei ∫i internelor.
Domnule ministru, conform Legii nr. 400/2003 pentru asocia˛iile de proprietari, consiliile locale organizeaz„ concurs de atestare a administratorilor contabili printr-o hot„r‚re a acestora.
Conform acestei legi, atestarea se face din 3 Ón 3 ani sau, dac„ este cazul angaj„rii unui nou administrator, se poate face la cererea asocia˛iei de proprietari. Numai c„
lucrurile nu prea stau a∫a Ón unele localit„˛i, cum ar fi, de exemplu, municipiul Boto∫ani.
A∫a se face c„, Ón una din ∫edin˛ele consiliului local Boto∫ani din luna august a acestui an, s-a hot„r‚t c„ aceast„ atestare s„ nu se mai fac„, Óntruc‚t a fost f„cut„ Ón anul 2002 ∫i, deci, conform legii, este valabil„ 3 ani. Lucrurile p„reau bine Ón˛elese, numai c„, trec‚nd prin sec˛iile de votare, cu ocazia vot„rii revizuirii Constitu˛iei, domnul viceprimar Ilie constat„ cu surprindere c„ Ón unele sec˛ii de votare erau desemna˛i ∫i c‚˛iva administratori contabili ∫i, culmea, membri ai P.R.M.
Œn aceste condi˛ii au ap„rut amenin˛„ri de genul: îne vom Ónt‚lni noi la atestare!“
™i Ón cele din urm„ s-a Ónt‚mplat, la atestarea organizat„ Ón luna octombrie, examen organizat ilegal, Ónc„lc‚ndu-se prevederile Legii nr. 400/2002 ∫i hot„r‚rile consiliului local din august, dar dac„ asta a fost dorin˛a viceprimarului, atunci totul a fost posibil.
M„ Óntreb ∫i v„ Óntreb ∫i pe dumneavoastr„, domnule ministru, care este puterea de examinare ∫i decizie asupra unui loc de munc„, a unui administrator contabil vizavi de viceprimar, av‚nd Ón vedere c„ domnul viceprimar este profesor de muzic„ sau de vioar„, cum zice dumnealui. Iar, de obicei, membrii comisiei respective nu au nici un cuv‚nt de spus, ∫eful comisiei lu‚nd hot„r‚rile finale.
Œn asemenea condi˛ii, la examinarea din luna octombrie — reamintesc, organizat„ ilegal — cele dou„ administratore contabile z„rite la sec˛iile de votare de c„tre distinsul viceprimar au fost notate de c„tre comisia de examinare, urmare a indica˛iilor pre˛ioase ale viceprimarului, cu 7 ∫i, respectiv, 9 ∫i la oral au picat. Probabil nu au putut vorbi pe limba cunoscut„ de viceprimar.
O Óntrebare?
Da. Nu sunt scris acolo, dar este un caz mai deosebit ∫i v„ rog, dac„ se poate...
V„ rog, domnule senator.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 145/20.XI.2003
Œntrebarea este adresat„ domnului ministru interimar Ionel Bl„nculescu:
Domnule ministru, considera˛i c„ este normal ca o femeie de 28 de ani, mam„ a doi copii, diagnosticat„ cu scleroz„ multipl„ Ón luna iulie 2002, c„reia prin Adresa nr. 3813 din 13 august 2002 i se aprob„ tratament cu interferon Beta 1 a (Avonex), s„-i fie Óntrerupt tratamentul dup„ numai 9 luni de administrare?
Dup„ cum bine ∫ti˛i, acest tratament este destul de scump ∫i c„ trebuie f„cut minim 3 ani efectiv pentru a fi eficient ∫i a trata boala sus-men˛ionat„.
V„ inform„m, domnule ministru, c„ am Óncercat, at‚t c‚t ne-a permis legea, pentru a ob˛ine tratamentul Ón a∫a fel Ónc‚t cura s„ fie urmat„, dar am avut numai rezultate negative, ∫i a∫a cei doi copii nu vor avea ∫ansa de a cre∫te al„turi de mama lor, deoarece îcineva“ a decis c„ nu se mai poate aproba acest tratament.
Ca atare, v„ solicit„m, domnule ministru, s„ lua˛i m„surile necesare ca tratamentul s„ poat„ fi urmat de doamna T„nas„ Geanina, din Boto∫ani, iar cei doi copii s„ se bucure de grija ∫i afec˛iunea mamei lor.
A∫tept r„spuns scris.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
V„ mul˛umesc, domnule senator.
Œl invit pe domnul senator Paul P„curaru, pentru a-∫i formula interpelarea.
Interpelarea mea este adresat„ domnului Ilie S‚rbu, ministrul agriculturii, p„durilor, apelor ∫i mediului.
Guvernul Rom‚n a emis Ón data de 2 octombrie 2002 hot‚r‚rea nr. 1077 privind aprobarea acord„rii Ón toamna anului 2002 a unui avans de 30% din sprijinul direct al statului pentru Ónfiin˛area de culturi de toamn„, realizare de lucr„ri agricole de preg„tire a terenului ∫i fertilizare chimic„ de baz„.
Conform acestei hot„r‚ri de guvern, lista cu cantit„˛ile de produse agricole ce urmau a fi sus˛inute ∫i sus˛inerea pe unitate de produs cuprinde:
— gr‚u plus secar„, 2,5 milioane tone, cu 400 lei/kilogram, respectiv 120 lei/kilogram avans de 30%;
— floarea-soarelui, 0,65 milioane tone, cu 300 lei/kilogram, respectiv 90 lei/kilograme avans;
— orzoaic„ pentru bere, 0,30 milioane tone, cu 200 lei pe kilogram, respectiv 60 lei/kilogram avans;
— soia, 0,25 milioane tone, cu 300 lei/kilogram, respectiv 90 lei/ kilogram avans.
Alte produse, de mai mic„ Ónsemn„tate pentru prezenta not„: legume, legume de ser„, fructe pentru conserve, struguri de mas„, tutun, hamei, in ∫i c‚nep„ pentru fibr„.
Suma necesar„ achit„rii avansurilor prev„zute pentru cantit„˛ile stabilite de Guvern a fost de 513 miliarde lei. Ob˛inerea acestor sume trebuia f„cut„ prin Óntocmirea ∫i depunerea la direc˛iile agricole jude˛ene a unor dosare prev„zute Ón hot„r‚rea sus-men˛ionat„.
Justificarea avansurilor acordate trebuia f„cut„ de produc„tor p‚n„ la data de 15 decembrie 2002, pe baza unor documente care trebuiau s„ ateste modul de utilizare a sumelor acordate.
Œntruc‚t fondurile sunt alocate din bani publici, v„ rog s„ comunica˛i:
— suma total„ acordat„ de minister pentru anul 2002 cu titlu de avans, conform Hot„r‚rii nr. 1077/2002;
— defalcarea acestei sume pe jude˛e ∫i criteriile pe care le-a˛i avut Ón vedere la defalcare;
— beneficiarii acestui sprijin acordat de Guvern, societ„˛i comerciale, asocia˛ii familiale sau persoane fizice pentru fiecare jude˛ Ón parte ∫i sumele de care ace∫tia au beneficiat.
V„ mul˛umesc, domnule senator.
Trecem la punctul urm„tor: r„spunsuri ale membrilor Guvernului la Óntreb„rile senatorilor.
O invit pe doamna secretar de stat Cristina Tarcea, din partea Ministerului Justi˛iei, pentru a r„spunde Óntreb„rii domnului senator Iuliu P„curariu.
## **Doamna Cristina Tarcea —** _secretar de stat Ón Ministerul Justi˛iei_ **:**
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
La interpelarea dumneavoastr„, Ónregistrat„ la Senat la data de 29 octombrie 2003, r„spunsul Ministerului Justi˛iei este urm„torul:
Œn declara˛iile publice f„cute de ministrul justi˛iei Ónc„ de la preluarea mandatului, s-a precizat c„ acesta nu se implic„ Ón procesele Ón curs de instrumentare, indiferent de faza procesual„.
Chiar dac„ legea Ói confer„ prerogative Ón sensul de a dispune Ónceperea urm„ririi penale, ministerul justi˛iei nu a uzat niciodat„ de ele.
Sub aceste rezerve, cit„m din r„spunsul transmis de Parchetul Na˛ional Anticorup˛ie, Ón urma interpel„rii dumneavoastr„:
îParchetul Na˛ional Anticorup˛ie de˛ine date ∫i informa˛ii privind implicarea dumneavoastr„ Ón solu˛ionarea cuzei referitorare la inculpatul Iosif Pop. Senatorul Iuliu P„curariu l-a sprijinit pe Iosif Pop pentru a fi audiat de Comisia pentru abuzuri ∫i peti˛ii a Senatului ∫i, f„r„ aprobarea acesteia, a dat publicit„˛ii un comunicat Ón care s-a exprimat opinia cu privire la nevinov„˛ia lui Iosif Pop.
P.N.A. a luat act de faptele senatorului Iuliu P„curariu, urm‚nd s„ ac˛ioneze potrivit legii pentru verificarea datelor ∫i informa˛iilor de˛inute, precum ∫i pentru angajarea r„spunderii juridice a acesteia.“
Cu stim„, ministrul justi˛iei, Rodica Mihaela St„noiu.
V„ mul˛umesc, doamna secretar de stat. Domnul senator P„curariu este mul˛umit de r„spuns?
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 145/20.XI.2003
Domnule pre∫edinte, eu nu am reu∫it s„ prezint aceast„ interpelare datorit„ unei disfunc˛ionalit„˛i administrative. Am nevoie de r„spunsul scris pentru a-l acuza, de data aceasta, pe domnul Am„riei c„ este un mincinos. O fac aici, Ón fa˛a opiniei publice, ast„zi.
Domnia-sa ∫tia foarte bine c„ domnul Pop a fost audiat la comisie public, Ón luna mai, nu mai ∫tiu data. A fost prezent„ toat„ mass-media din capitala Rom‚niei acolo. A doua zi au ap„rut Ón pres„ toate relat„rile.
Œn interpelarea f„cut„ am ar„tat c„ am primit din partea pre∫edintelui comisiei, senatorul Iorga, sarcina de a Óntocmi raportul — Ón numele comisiei — pe care l-am semnat, l-am datat ∫i l-am depus la secretariatul comisiei pentru ca el s„ intre Ón procedura de validare. Era o fapt„ pe care domnul procuror al P.N.A.-ului putea s„-l verifice foarte u∫or, iar Ón situa˛ia Ón care se Ónc„p„˛‚neaz„ pe aceast„ pozi˛ie absolut fals„, neadev„rat„, mincinoas„, vreau s„ v„ spun c„ va avea surprize nepl„cute la nivelul comisiei, pentru c„ am stat de vorb„ la nivelul comisiei ∫i exist„ o discu˛ie prealabil„ din februarie — imediat dup„ arestarea domnului Pop — Ón care Ón declara˛iile multor senatori, inclusiv din partea partidului dumneavoastr„, se arat„ c„ s-a gre∫it. Nu are nici o leg„tur„, cazul este total f„r„ nici o Óncurc„tur„ politic„.
A∫ avea o Óntrebare. Poate doamna secretar de stat ne spune de ce, dup„ un an de zile de la dispunerea arest„rii, punerea Ón libertate, Óntre timp, Parchetul Na˛ional Anticorup˛ie nu a Ónaintat dosarul c„tre instan˛„. La un an de zile... sigur, este o situa˛ie pu˛in schimbat„. Domnul Pop a dat Ón judecat„ statul rom‚n la Curtea European„ a Drepturilor Omului ∫i cere statului rom‚n o desp„gubire de 15 milioane dolari.
Œn cazul de fa˛„, doamna ministru, era vorba dac„ declara˛iile mele publice... pentru c„ o s„ v„ mai fac o cerere Ón clipa de fa˛„. O s„ Óntreb dac„ telefonul a fost interceptat, telefoanele mi-au fost ascultate, p‚n„ la urm„, domnul Am„riei are ni∫te declara˛ii publice, ca s„-∫i dovedeasc„ aceste acuze, trebuie s„ prezinte probe. Eu sus˛in c„ nu are de unde. Œn afar„ de dou„ discu˛ii telefonice pe care le-am avut cu avocatul domnului Pop Ónainte de audiere, Ón care am fost Óntrebat care este procedura de audiere, nu am avut nici o interven˛ie Ón caz.
S-a re˛inut, domnule senator.
... vreau s„-mi da˛i un r„spuns la aceast„ Óntrebare — ce Ónseamn„ îinterven˛ie Ón anchet„“? — pentru c„, de data aceasta, un alt r„spuns din partea domnului Am„riei putea s„ pun„ punct incidentului, dar, din acest moment, sunt obligat s„ duc p‚n„ la cap„t aceast„ situa˛ie.
Mul˛umesc.
Dac„ doamna secretar de stat dore∫te s„ r„spund„ acum sau, a∫a cum spunea domnul senator...
Nu... Chiar a∫ insista s„ r„spund la aceast„ Óntrebare.
Da? V„ rog, ave˛i cuv‚ntul!
Cred c„ un lucru trebuie l„murit o dat„ pentru totdeauna. Ministrul justi˛iei este un reprezentant al Executivului. Sunt principiile democra˛iei, sunt principiile statului de drept, principii pe care ∫i noi le-am adoptat. Ministrul justi˛iei nu se poate implica sub nici o form„ Ón desf„∫urarea unui act procedural, indiferent de natura acestuia.
P‚n„ c‚nd ∫i acea mult criticat„ dispozi˛ie legal„ care d„ posibilitatea ∫i d„ competen˛a ministrului justi˛iei s„ dispun„ Ónceperea urm„ririi penale — ∫i, a∫a cum am ar„tat, Ón fapt, niciodat„ nu a f„cut-o — p‚n„ c‚nd ∫i acea dispozi˛ie din Legea de organizare judiciar„ interzice ministrului justi˛iei s„ dispun„ o solu˛ie Ón cauz„ sau s„ dispun„ efectuarea unui act de procedur„ Ón cauz„.
Prin urmare, Ón˛elege˛i c„ ministrul justi˛iei este Ón imposibilitate obiectiv„ s„ r„spund„ la orice fel de Óntrebare care vizeaz„ o anchet„ Ón curs.
Mai am o singur„ Óntrebare, dac„-mi permite˛i, domnule pre∫edinte, ∫i, cu asta, Ónchei.
Doamna ministru, este vorba de un conflict public Óntre un senator al Rom‚niei ∫i procurorul ∫ef al P.N.A. Deci nu se poate, Óntr-o asemenea situa˛ie, c‚nd domnul Am„riei a transmis o scrisoare pre∫edintelui Senatului, Ón care Ó∫i pune Óntrebarea îA fost audiat la comisie domnul Pop?“... Scrisoarea, documentul exist„, l-am v„zut, l-am citit, audierea a fost public„. Domnia sa Ó∫i permite s„ terfeleasc„ o Óntreag„ comisie, un Óntreg grup de senatori, dac„ poate s„ spun„ c„ eu am determinat audierea. Nu a fost persoan„, Ón cei trei ani din aceast„ legislatur„, care s„ solicite o audiere la comisie ∫i s„ nu fie audiat„.
Deci sunt totu∫i c‚teva ac˛iuni care nu... ∫i tot incidentul... Audierea la comisie nu a apreciat cauza pe fond. A vorbit de arestarea unui om. At‚t ∫i nimic mai
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 145/20.XI.2003 mult. Dac„ a fost sau nu a fost temeinic„. Actul Ón sine. Era vorba de un bancher al anului pe 2000, era vorba de un vicepre∫edinte al Asocia˛iei B„ncilor din Rom‚nia, era vorba de un om care se bucur„ de o apreciere extraordinar„ Ón mediul de afaceri. Iar demersul la nivelul comisiei s-a referit doar la actul de arestare. Nimic altceva. Dac„ Ministerul Justi˛iei nu poate ast„zi, la un an de zile, s„-∫i pun„ Óntrebarea îDe ce P.N.A. nu a avansat dosarul c„tre instan˛„?“, Ónseamn„ c„ avem o problem„, doamna ministru.
V„ rog! Dori˛i s„ r„spunde˛i sau transmite˛i Ón scris...?
Deci repet, at‚ta timp c‚t exist„ o procedur„ judiciar„, indiferent de natura rela˛iilor dintre actorii acelei proceduri judiciare, nu se poate implica Ministerul Justi˛iei, p‚n„ Ón momentul Ón care nu se va fi pronun˛at o hot„r‚re definitiv„, ∫i atunci, sigur, Ón limita competen˛elor stabilite de lege.
V„ mul˛umesc, doamna secretar de stat.
Œl invit la microfon pe domnul secretar de stat Radu Damian, din partea Ministerului Educa˛iei, Cercet„rii ∫i Tineretului, pentru a r„spunde domnului senator Corneliu Bichine˛ ∫i domnului senator Ilie Petrescu, din partea Grupului P.R.M.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule secretar de stat.
## **Domnul Radu Damian —** _secretar de stat Ón Ministerul Educa˛iei, Cercet„rii ∫i Tineretului_ **:**
## V„ mul˛umesc.
Voi r„spunde Ónt‚i, Ón ordinea Ón care dumneavoastr„ a˛i men˛ionat, domnului senator Corneliu Bichine˛, referitor la interpelarea Ónregistrat„ la minister cu nr. 12379, din 31.10.2003.
Prin politica de resurse umane promovat„, Ministerul Educa˛iei, Cercet„rii ∫i Tineretului asigur„ Ón fiecare an ∫colar necesarul de cadre didactice. Astfel, Ón fiecare an ∫colar se organizeaz„ concursuri pentru ocuparea posturilor didactice. Un exemplu elocvent este, Ón acest sens, organizarea, Ón 2003, a concursului na˛ional unic de titularizare a cadrelor didactice, Ón conformitate cu metodologia de mi∫care a personalului didactic din Ónv„˛„m‚ntul preuniversitar, aprobat„ prin Ordinul ministrului educa˛iei ∫i cercet„rii nr. 4927/2002, concurs la care au participat 63.000 de candida˛i pe 46.000 de locuri, ceea ce ne conduce la concluzia c„ exist„ un suficient de mare interes pentru Ónv„˛„m‚nt.
Fa˛„ de cele enun˛ate anterior, nu putem fi de acord cu afirma˛ia dumneavoastr„, conform c„reia, citez: îTinerii las„ catedrele de izbeli∫te ∫i pleac„ unde v„d cu ochii“.
Fluctua˛iile de personal din Ónv„˛„m‚nt se Ónscriu Ón limite rezonabile, inerente oric„rui sistem.
Men˛ion„m faptul c„ Ón anul urm„tor salariile cadrelor didactice urmeaz„ s„ fie majorate cu 6%, Óncep‚nd de la
1 ianuarie, respectiv, cu Ónc„ 6%, din 1 octombrie, pe baza cre∫terii procentului din produsul intern brut alocat sistemului de Ónv„˛„m‚nt.
Cu stim„, ministru Alexandru Athanasiu.
Mul˛umesc.
Dac„ domnul senator Bichine˛ vrea s„ intervin„?
Cu dumneavoastr„, domnule ministru, este o pl„cere s„ dialoghezi. Eu v-am stricat mai multe dup„-amiezi, Óns„ sunt nevoit s„ reamintesc faptul c„ reprezint, Ón felul meu, corpul profesoral din Ónv„˛„m‚ntul preuniversitar, unde am lucrat destui ani ∫i probabil c„ voi lucra dup„ ce voi Óncheia ceea ce am pe aici. Dar asta mult mai t‚rziu.
Vreau s„ v„ spun c„ eu n-o duc r„u, acum, aici, ca senator al Rom‚niei, ∫i nici ceilal˛i senatori profesori, care au plecat din licee ∫i din universit„˛i. Œn schimb, colegii no∫tri r„ma∫i Ón ∫coli ∫i Ón universit„˛i, dar m„ refer la cei din ∫coli generale ∫i licee, n-o duc prea bine.
Eu am ridicat c‚teva probleme. ™ti˛i c„ am ajuns Ón nepl„cuta situa˛ie ca noi, rom‚nii, s„ ob˛inem primul loc Ón Europa la analfabe˛i? Asta are mai multe cauze. Œn primul r‚nd, s„r„cia, del„sarea ∫i, Ón al doilea r‚nd, este vorba de dezinteresul profesorilor, pentru c„ meseria de dasc„l a devenit, Ón Rom‚nia, neatractiv„. De aceea, aproape un sfert din cei care termin„ universit„˛ile de profil — ∫i avem statisticile — nu mai merg Ón Ónv„˛„m‚nt, iar dup„ un an, dac„ totu∫i merg acolo, Ó∫i caut„ alte locuri de munc„, mul˛i dintre ei plec‚nd chiar la munci sezoniere, Ón Spania, Ón Italia, Ón Germania ∫i Fran˛a. Acestea sunt problemele care consider eu c„ pot intra Ón categoria crizei Ónv„˛„m‚ntului preuniversitar.
Sigur, eu m-am bucurat c‚nd domnul Athanasiu a fost numit ministru ∫i Ómpreun„ cu dumneavoastr„ cred c„ face˛i o echip„ bun„. Nu v„ dep„rta˛i de problemele reale ale celor din Ónv„˛„m‚ntul preuniversitar.
Chiar acum — ∫i cu asta Ónchei — Ón jude˛ul nostru, Ón jude˛ul Vaslui, de unde vin, sunt probleme mari Ón Ónv„˛„m‚nt ∫i nu-i r„u s„ face˛i o vizit„ dumneavoastr„ chiar la inspectoratul ∫colar, unde s-au aciuat c‚˛iva inspectori care fac deservicii institu˛iei, chiar ∫i numai dac„ se apropie de gardul ei.
V„ mul˛umesc.
Mul˛umesc.
R„spunsul pentru domnul senator Ilie Petrescu, v„
rog.
Radu Damian
#194644Stimate domnule pre∫edinte,
Domnule senator,
Œn leg„tur„ cu adresa primit„ ∫i Ónregistrat„ la minister cu nr. 12409 din 4.11.2003, v„ comunic„m urm„toarele:
Doamna Constantinescu Nicoli˛a a fost titularizat„ Ón 1990, prin dispozi˛ia Inspectoratului ™colar Jude˛ean Gorj,
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 145/20.XI.2003 pe o catedr„ de maistru instructor la ∫coala general„ nr. 1 Motru.
Œn conformitate cu planul-cadru pentru Ónv„˛„m‚ntul gimnazial, aprobat prin Ordinul ministrului educa˛iei ∫i cercet„rii nr. 3638/2001, la nivelul Ónv„˛„m‚ntului gimnazial s-a introdus disciplina îeduca˛ie tehnologic„“. Aceast„ disciplin„ poate fi predat„ de cadrele didactice care Óndeplinesc condi˛iile de studii prev„zute la art. 7 alin. 1 lit. (d) din Legea nr. 128/1997 privind statutul personalului didactic.
Conform prevederilor men˛ionate, aceast„ disciplin„ poate fi predat„ numai de absolven˛i cu studii superioare sau de cei care au absolvit programe de conversie universitar„ sau postuniversitar„ cu durata de cel pu˛in un an ∫i jum„tate, aprobate de Ministerul Educa˛iei, Ón baza prevederilor art. 161 alin. 2 ∫i Legea nr. 84/1995 republicat„, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare.
Œn anul ∫colar 2002—2003, doamna Constantinescu Nicoli˛a a fost Óncadrat„ pe un post de educa˛ie tehnologic„, neÓndeplinind condi˛iile men˛ionate anterior. Ca urmare, Ón conformitate cu prevederile legale Ón vigoare, doamna Constantinescu a f„cut obiectul ac˛iunii de restr‚ngere de activitate, Ón sesiunea mai 2003, fapt comunicat de conducerea unit„˛ii de Ónv„˛„m‚nt unde func˛iona, prin adresa nr. 1186 din 23 aprilie 2003.
Doamna Constantinescu a participat la ∫edin˛a public„ din 30 mai 2003 ∫i a fost transferat„ pentru restr‚ngere de activitate pe un post corespunz„tor studiilor, respectiv, maistru instructor industrie u∫oar„ la Colegiul Tehnic Motru, Ónv„˛„m‚ntul de arte ∫i meserii.
Domnia sa a acceptat acest transfer, prin semn„tur„ proprie, ∫i nu a formulat contesta˛ie Ón termenul legal prev„zut de metodologia aprobat„ prin Ordinul ministrului nr. 4927/2002, ci dup„ o perioad„ de 4 luni.
Conform prevederilor men˛ionate, citez: îContesta˛iile se depun la Inspectoratul ∫colar Ón termen de 2 zile lucr„toare de la comunicarea hot„r‚rii Comisiei pentru mobilitatea personalului didactic ∫i se solu˛ioneaz„ de c„tre Consiliul de administra˛ie al Inspectoratului ∫colar Ón termen de 5 zile de la Ónregistrarea acesteia. Hot„r‚rea comisiei de contesta˛ie r„m‚ne definitiv„.“
Da, pofti˛i, v„ rog, domnul senator Ilie Petrescu.
Domnule ministru,
Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„,
V„ rog s„ m„ crede˛i c„ nu sunt de acord cu r„spunsul dumneavoastr„, din pozi˛ia Ón care cunosc bine realitatea Ón aceast„ zon„ ∫i situa˛ia pe care a parcurs-o doamna Constantinescu Nicoli˛a.
Totul s-a f„cut sub presiune ∫i nu s-a f„cut pentru echitatea, pentru dreptatea domniei sale. Cunosc prea bine situa˛ia ∫i nu pot s„-mi permit de la microfonul Senatului Rom‚niei s„ fiu de acord cu acest r„spuns.
Oricum, voi face Ónc„ o interpelare pentru a cunoa∫te mai bine realitatea, plec‚nd de la ™coala general„ nr. 1, la care Ónsu∫i directorul, pentru care am respect, domnul Ghi˛escu, nu ∫i-a asumat r„spunderea pentru restr‚ngerea de activitate. C‚nd faci restr‚ngere de activitate pentru un post, nu-l mai po˛i pune la concurs. Metodica, la nivelul Inspectoratului Jude˛ean Gorj, probabil, prin resursele umane care... Am Ón˛eles c„ cel mai mare om al inspectoratului, domnul D„nescu, ∫i-a asumat aceast„ r„spundere ∫i vreau ca aceast„ persoan„ s„ fie judecat„ dup„ fapta pe care a f„cut-o. Eu v„ mul˛umesc.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 145/20.XI.2003
Mul˛umesc, domnule senator.
Œl invit la microfon pe domnul secretar de stat Cr„ciunescu Adam, din partea Ministerului Agriculturii, P„durilor, Apelor ∫i Mediului, pentru a r„spunde domnului senator Ionel Alexandru, din partea Grupului P.R.M.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule secretar de stat.
## **Domnul Adam Cr„ciunescu —** _secretar de stat Ón_
_Ministerul Agriculturii, P„durilor, Apelor ∫i Mediului_ **:**
## Domnule pre∫edinte,
La interpelarea formulat„ de domnul senator Ionel Alexandru ∫i Ónregistrat„ la Senat Ón data de 29 octombrie 2003, comunic r„spunsul Ministerului Agriculturii, P„durilor, Apelor ∫i Mediului.
Œn anul 2003, Guvernul a promovat, la propunerea Ministerului Agriculturii, P„durilor, Apelor ∫i Mediului, Hot„r‚rea de Guvern nr. 440/2003, prin care s-a declarat stare de calamitate natural„ pentru Óntreg teritoriul ˛„rii, datorit„ temperaturilor sc„zute din iarna anului 2002—2003.
Au fost calamitate total, datorit„ temperaturilor excesiv de sc„zute, sub limita de rezisten˛„ biologic„ a plantelor, urm„toarele culturi de toamn„: gr‚u, orz, orzoaic„ ∫i rapi˛„ pentru ulei, aloc‚ndu-se suma de 680 miliarde lei, dup„ cum urmeaz„... Nu am s„ mai dau citire pe specii, Óntruc‚t pot s„ v„ informez c„ este o suprafa˛„ total„ de 234.321 hectare.
Produc„torii agricoli au beneficiat de sumele alocate, Ón conformitate cu prevederile acestei hot„r‚ri.
Din cele 680 miliarde, au fost pl„tite p‚n„ la aceast„ dat„ 677 miliarde produc„torilor agricoli, care au Óndeplinit condi˛iile legale.
Valoarea desp„gubirilor acordate produc„torilor agricoli, Ón temeiul Legii nr. 381/2002, reprezint„ circa 5% din bugetul ministerului.
Œn ceea ce prive∫te fenomenul de secet„, Ministerul Agriculturii, P„durilor, Apelor ∫i Mediului nu a promovat o hot„r‚re de Guvern Ón acest sens, dar a elaborat o serie de acte normative care vin Ón sprijinul produc„torilor agricoli ale c„ror culturi agricole au fost afectate de factori negativi.
Astfel, pentru reluarea ciclului de produc˛ie, Ón toamna anului 2003, av‚nd Ón vedere dificult„˛ile financiare ale produc„torilor agricoli, s-a emis Ordonan˛a de urgen˛„ nr. 72, modificat„ ∫i completat„ cu Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 82/2003 privind acordarea Ón anul agricol 2003—2004 a unui sprijin direct al statului, de 2 milioane lei pe hectar, produc„torilor agricoli pentru suprafe˛e de teren arabil de p‚n„ la 5 hectare din terenul de˛inut legal.
## V„ mul˛umesc.
Œl invit pe domnul senator Ionel Alexandru, dac„ are un comentariu.
Un scurt comentariu. Œntr-adev„r, Óntreb„rile au primit r„spunsurile pe care le a∫teptam, dar problema cu seceta Ónc„ a r„mas neclar„ ∫i toat„ lumea a observat c„ nu mi s-a dat un r„spuns precis cu privire la m„surile pe care urmeaz„ onoratul nostru Guvern s„ le pun„ Ón practic„ pentru rezolvarea acestui aspect.
Sunt zeci de dosare depuse, zeci de mii de dosare Ón ˛ar„, ∫i eu cred c„ ar trebui s„ se urgenteze acest aspect.
Voi lua leg„tura cu dumnealui pentru a vedea ce se poate face Ón acest sens.
V„ mul˛umesc.
Mul˛umesc.
Domnule secretar de stat, v„ invit s„ da˛i r„spunsul domnului senator Dumitru Codreanu, din partea Grupului parlamentar P.R.M.
La Óntrebarea formulat„ de domnul senator Dumitru Codreanu, Ónregistrat„ la Senat Ón data de 5 noiembrie 2003, v„ comunic„m urm„toarele:
Obiectivul complex pentru protec˛ia plantelor Boto∫ani a fost nominalizat Ón bugetul de stat pe anul 2003, la pozi˛ia 22.67.01.3005, cu un program de 2,5 miliarde asigurat Ón totalitate, Ón septembrie a.c., cu punerea Ón func˛iune Ón decembrie 2003.
Datorit„ modific„rii solu˛iei de alimentare cu energie electric„ fa˛„ de solu˛ia din acordul ini˛ial al Ministerului Finan˛elor Publice de c„tre S.C. îElectrica Moldova“ SA a ap„rut necesitatea amplas„rii unui nou post trafo ∫i a modific„rii bran∫amentului ∫i implicit al racordurilor electrice.
Œn acest sens, se va promova ∫i aproba un proiect nou post trafo, bran∫ament ∫i racorduri electrice la complex pentru protec˛ia plantelor Boto∫ani, cu finan˛are Ón 2004.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 145/20.XI.2003 Dot„rile aferente laboratorului, inclusiv mobilierul, se vor finan˛a Ón anul 2004. Capitolul C — îDot„ri indepenedente“. V„ mul˛umesc.
Pofti˛i, domnule senator.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte,
Mul˛umesc, domnule secretar de stat.
Sper ca acest r„spuns al dumneavoastr„ s„ aib„ veridicitate ∫i Ón practic„. Eu de aceea am pus Óntrebarea. Am r„mas foarte surprins c„ Ómi d„dea˛i ni∫te pozi˛ii din buget, eu am verificat ∫i am studiat foarte bine bugetul pentru agricultur„, a∫a ceva la investi˛ii, deci, investi˛i Ón continuare, aceast„ investi˛ie nu era prins„ Ón buget.
A˛i afirmat aici c„, printr-o hot„r‚re de Guvern, se va aduce Ón continuare finan˛are. Este foarte bine, Óntruc‚t aceast„ investi˛ie degeaba am f„cut-o Ón Boto∫ani, dac„
nu este terminat„ ∫i dat„ Ón folosin˛„. A∫a cum am afirmat, o cl„dire care nu este utilizat„, cum ∫tim fiecare, se degradeaz„, al doilea, sunt oamenii binevoitori, care descompleteaz„ ∫i una ∫i alta, ceea ce s-a mai f„cut.
Dac„ dumneavoastr„ a˛i afirmat c„ Ón 2004 se va termina, este bine ∫i v„ mul˛umesc.
™i noi v„ mul˛umim ∫i v„ asigur„m c„ se va termina.
Mul˛umesc.
Rog s„ se consemneze c„ la Óntrebarea domnului senator Ilie Petrescu, din partea Grupului parlamentar P.R.M., adresat„ Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor, a r„spuns Ón scris domnul secretar de stat Nicolae Berechet.
Cu aceasta, declar Ónchis„ ∫edin˛a plenului Senatului din data de 10 noiembrie 2003.
™edin˛a s-a Óncheiat la ora 19,10.
EDITOR: PARLAMENTUL ROM¬NIEI — CAMERA DEPUTAfiILOR
#207628Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, str. Izvor nr. 2–4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucure∫ti, cont nr. 2511.1—12.1/ROL Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti ∫i nr. 5069427282 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ∫i 402.21.78, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro
**ISSN** 1220–4870
**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 145/20.XI.2003 con˛ine 40 de pagini.**
Pre˛ul 49.440 lei
V„ re˛in aten˛ia cu c‚teva dintre aceste acuza˛ii nefondate ∫i, aparent, lipsite de sens.
Œn data de 31 octombrie 2003, domnul Stepaniuc acorda un interviu oficiosului îMoldova Suveran„“, iar numai la dou„ zile, pe 2 noiembrie 2003, relua ∫i amplifica atacurile antirom‚ne∫ti la postul de televiziune îProTV“ Chi∫in„u. Afirma˛iile sale se refer„ la o perioad„ istoric„ mai veche dec‚t perioada proclam„rii independen˛ei Republicii Moldova. Textual, Victor Stepaniuc declara, citez: îDe 12 ani, ca s„ nu mai amintim de perioada 1918—1940, moldovenii sunt porecli˛i rom‚ni. Poporul moldovenesc este ofensat“. Œn interviul acordat la îProTV“ Chi∫in„u, Victor Stepaniuc relua aceea∫i idee, afirm‚nd: îRom‚nia a recunoscut statul Republica Moldova, dar nu ∫i identitatea moldovenilor. Autorit„˛ile de la Bucure∫ti vorbesc despre o majoritate rom‚neasc„, care ar exista aici. Este un fals deoarece popula˛ia majoritar„ din Republica Moldova nu este rom‚neasc„. De∫i avem o r„d„cin„ istoric„ comun„, nimeni nu-i poate lipsi pe moldoveni de autoidentitate“.
Œn cele dou„ interviuri, demnitarul moldovean formuleaz„, cu u∫urin˛„ ∫i f„r„ responsabilitate, acuza˛ii f„r„ precedent la adresa Rom‚niei. Afirma c„, Ón 1991, pentru a demonstra caracterul rom‚nesc al teritoriului dintre Prut ∫i Nistru, s-a recurs de c„tre Rom‚nia, citez: îla rom‚nizarea for˛at„ a Republicii Moldova, impun‚ndu-se for˛at o dictatur„ rom‚no-na˛ionalist„, care a cauzat diferendumul transnistrean ∫i, respectiv, dezmembrarea Republicii Moldova“.
Este evident„ sursa inspira˛iei, c‚t ∫i scopurile str„ine intereselor reale ale Republicii Moldova. Prin sus˛inerea acestei idei, demnitarul moldovean se identific„, practic, cu liderii separati∫ti de la Tiraspol. Victor Stepaniuc este Óngrijorat, citez: îde situa˛ia de mare pericol pentru statalitatea Republicii Moldova“. El recurge la un stil ∫i mai pu˛in obi∫nuit ∫i la afirma˛ii de genul, citez: îS-a ajuns prea departe.“ La Beirut, pre∫edintele Ion Iliescu i-a spus, cu aere de monarh, pre∫edintelui Vladimir Voronin: îCam la ce v-ar trebui demarcarea grani˛ei moldorom‚ne∫ti?“
Utilizarea de c„tre un Ónalt demnitar moldovean a unui asemenea limbaj violent nu cadreaz„ cu spiritul bunei vecin„t„˛i moldo-rom‚ne ∫i nici cu valorile ∫i normele europene. Ceea ce am spus p‚n„ acum ilustreaz„ Ónc„lcarea flagrant„, Ón mod deliberat ∫i nejustificat, de c„tre partea moldovean„, a Ón˛elegerilor convenite la cel mai Ónalt nivel privind normalizarea treptat„ a rela˛iilor bilaterale. Acuza˛iile aduse deschis Rom‚niei ∫i politicii sale fa˛„ de Republica Moldova de c„tre Ónal˛ii oficiali ai actualei puteri comuniste de la Chi∫in„u constituie o Óncercare de induce elemente noi pentru o tensiune artificial„ Óntre cele dou„ state.
Œn acest context, apreciem pozi˛ia ministrului de externe al Rom‚niei, domnul Mircea Geoan„, cu prilejul pred„rii de c„tre Republica Moldova a pre∫edin˛iei Consiliului Europei.
Œn calitate de pre∫edinte al Grupului majoritar parlamentar din Senat, Ón numele senatorilor socialdemocra˛i, propunem puterii de la Chi∫in„u s„ dep„∫im disputele sterile privind autoidentitatea, rom‚nizarea, moldovenizarea sau rusificarea.
Noi propunem europenizarea Republicii Moldova, simultan cu europenizarea Rom‚niei. ™i c‚nd spunem acest lucru, pornim de la ideea c„ Rom‚nia are un interes fundamental Ón destinul european al Moldovei, interes care prive∫te identitatea cultural„ a popula˛iei rom‚ne majoritare din spa˛iul dintre Prut ∫i Nistru.
Œn˛elegem, cu sufletul ∫i cu ra˛iunea, drama unei p„r˛i a popula˛iei din Republica Moldova, a unei minorit„˛i sf‚∫iat„ de o dilem„ profund„ privind identitatea sa na˛ional„, de∫i marea majoritate a popula˛iei din Republica Moldova se consider„ rom‚ni. Numai printr-un destin european comun ne vom izb„vi de identit„˛i artificiale ∫i de falsa spaim„ neocomunist„ privind rom‚nismul popula˛iei majoritare din Republica Moldova. V„ mul˛umesc.
Domnul Ion Iliescu simte instinctiv c„ schimbarea regimului politic Ón 2004 nu va mai sem„na cu aceea din 1996, c‚nd ∫i el, ∫i echipa sa au fost menaja˛i de domnul Emil Constantinescu, Ón virtutea unor Ón˛elegeri anterioare perfectate Ón str„in„tate. Prizonier al mafiei infernale care Ói are ca protagoni∫ti pe Ioan Talpe∫, Dumitru Iliescu, Radu Timofte, Ovidiu Tender, Viorel Hrebenciuc ∫i al˛ii ca ei, domnul Ion Iliescu nu ∫tie, pur ∫i simplu, ce solu˛ie s„ g„seasc„ Ón acest singur an care a mai r„mas p‚n„ la alegeri.
De altfel, noi suntem Ón posesia numelor unor firme de f„cut bani grei, sub acoperire, pe care le au cei din preajma domnului Iliescu ∫i Ón cur‚nd le vom da publicit„˛ii.
Ar fi Óncercat domnul Iliescu s„ Ól impun„ pe domnul Geoan„, dar acesta nu apare Ón sondaje. Noile genera˛ii de calculatoare nici m„car nu ∫tiu cum se scrie numele s„u.
Mai mult dec‚t at‚t, Ioan Talpe∫ i-a spus: îDomnule pre∫edinte, dac„ nu facem ceva pentru cre∫terea nivelului de trai ∫i lini∫tirea popula˛iei, nu Ól mai putem opri pe Vadim, va c‚∫tiga din primul tur“. ™i atunci, marele maestru al combina˛iilor ∫i-a pus mintea la contribu˛ie, a ref„cut Ón capul lui, cu letconul, circuitele meandrelor concretului ∫i sinergiei faptelor, a retr„it cu frisoane...
Radu Vasile m„ face s„ r‚d, nu se poate...
Dosarul apar˛in‚nd scriitorului Corneliu Vadim Tudor este dosar de urm„rire ∫i supraveghere, arhivat la fondul documentar, domeniul îCultur„, art„, literatur„“.
Urm„rirea ∫i supravegherea s-au f„cut prin montarea masiv„ de tehnic„ operativ„ la telefoanele de acas„ ∫i de la birou, dar ∫i la domiciliu, Ón restaurante ∫i, Ón general, unde purtam discu˛ii.
Existen˛a c‚torva rapoarte viz‚nd polemicile mele cu unii ziari∫ti, scriitori ∫i transfugi de la îEuropa liber„“ nu poate fi considerat„ act de poli˛ie politic„, Ón conformitate cu Legea nr. 189 din 1999, fiind vorba doar de o lupt„ literar„ care mie, cel pu˛in, mi se pare fireasc„ Óntr-o cultur„, pentru c„ Ón aceea∫i m„sur„ eram ∫i noi reclama˛i, de diminea˛„ p‚n„ seara.
A∫a-zisa calitate de agent de influen˛„, agitat„ de unii iresponsabili, reprezint„ un etalon care se refer„ la activit„˛ile de spionaj, a∫a c„ nici inep˛ia asta nu rezist„.
Dar s„ revin la scenariul cu pricina, ca s„ priceap„ cei implica˛i c„ mi se transmite tot ce fac ei, ce vorbesc, unde vorbesc etcetera.
Œn diminea˛a zilei de duminic„, 2 noiembrie 2003, domnul Radu Timofte a plecat Ón China, Óntr-o delega˛ie a S.R.I. Sarcina de a Óncepe opera˛iunea de calomniere a mea i-a revenit primului adjunct al s„u: Ionel Marin. Acesta, ∫tiind c„ dosarul a fost consultat Ón perioada 1995—1997 de Mihai Pelin, scoate o copie a celor 19 volume ∫i o trimite unui oarecare Radu Tudor, de la îZiua“, care pretinde c„ reprezint„ o publica˛ie militar„ american„ îGen’s defend“, dar, de fapt, el are o fabric„ de c‚rna˛i ∫i mezeluri la Constan˛a. Prin urmare, se lucreaz„ cu c‚rn„˛ari. Œn paralel, Gheorghe Oni∫oru este sf„tuit s„-mi dea telefon acas„ — ceea ce s-a ∫i Ónt‚mplat, mar˛i, 4 noiembrie — ∫i s„ Ómi spun„ c„ documentul ap„rut Ón pres„ ar fi fost furnizat ziarului îZiua“ de Mihai Pelin, care ar fi recunoscut asta Ón fa˛a lui. Numai c„ Mihai Pelin era ∫i Ónc„ mai este internat Ón spital, pentru c‚teva complicate opera˛ii dentare ∫i habar nu avea despre ce este vorba. De altfel, Mihai Pelin mi-a transmis c„ la proces va veni ∫i va depune m„rturie Ón favoarea mea.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 145/20.XI.2003 7
Œn acela∫i timp, colectivul de la Palatul Cotroceni le d„ semnalul lui Andrei Ple∫u ∫i Mircea Dinescu s„ convoace de urgen˛„ o ∫edin˛„ a C.N.S.A.S., ceea ce ∫i fac, mai pu˛in din dorin˛a de a-mi pl„ti mie ni∫te poli˛e literare, c‚t, mai mult, de spaima generalului Ionel Marin care i-a amenin˛at cu dosarele lor de informatori ai Securit„˛ii ∫i cu numele Ón clar al ofi˛erilor care i-au avut Ón lucru.
Dintre ace∫tia, deocamdat„ Ól men˛ionez pe fostul maior de securitate, actual general de S.R.I., Vasile M„lureanu, la care turna domnul Andrei Ple∫u, iar acesta din urm„ a ∫i recunoscut, Ón anul 1982, c„ l-a informat Ón repetate r‚nduri cu privire la medita˛ia transcedental„, Ple∫u fiind acela care a pus Securitatea pe urmele acelor oameni. De altfel, Ón revista mea îRom‚nia Mare“ de m‚ine, voi publica chiar declara˛iile domnului Andrei Ple∫u, semnate de el cu m‚nu˛a proprie.
Œi mai men˛ionez ∫i pe colonelul Albu ∫i tovar„∫a maior Stana Cre˛a, la care turna, contra cost, Mircea Dinescu. Este bine de ∫tiut c„ imediat dup„ ce îs-a f„cut c„ lucreaz„“, Ón 22 decembrie 1989, fostul poet din Slobozia a angajat-o pe Stana Cre˛a ca menajer„ Ón vila lui de pe Bulevardul Aviatorilor, pentru a-i Ónchide gura. Adaug la toate acestea c„ numitul Dinescu a f„cut armata la trupele de securitate.
At‚t Ple∫u, c‚t ∫i Dinescu fac parte ilegal din C.N.S.A.S., Óntruc‚t au fost membri P.C.R. A∫a c„ nu eu am fost colaborator al Securit„˛ii ∫i asta se va dovedi foarte lesne, ci Ple∫u ∫i Dinescu.
Acel raport publicat de îZiua“ nu dovede∫te nimic, dec‚t faptul c„ am intrat Óntr-o audien˛„, ziua Ón amiaza mare, cu bon de ordine, la un general care r„spundea de pres„ ∫i cultur„, fiind Ónso˛it de un pictor foarte cunoscut ∫i afl‚ndu-se mult„ lume de fa˛„, pentru a reclama situa˛ia exasperant„ conform c„reia, Ón timp ce mercenarii de la îEuropa liber„“ ne Ónjurau zi ∫i noapte cu cele mai aberante acuza˛ii, noi, cei de la grup„rile literare îS„pt„m‚na“ ∫i îLuceaf„rul“, nu aveam voie s„ r„spundem, iar cele patru cenzuri care erau pe capul nostru ne eliminau din pagin„ orice tentativ„ de polemic„, totul f„c‚ndu-se din porunca Securit„˛ii.
Œntr-o declara˛ie publicat„ Ón îRom‚nia Mare“, Ón august 1995, generalul Aron Bordea scrie, negru pe alb, c„ eu nu am colaborat cu nici o Securitate, din contr„, am fost urm„rit.
Œn definitiv, eu nu r„spund de ceea ce scrie generalul respectiv Ón raportul cu pricina, care nu cuprinde toate aspectele discutate ∫i are ∫i numeroase erori, cum ar fi, de pild„, faptul c„ eu eram membru al Uniunii Scriitorilor, ceea ce eu nu am fost niciodat„. Aminti˛i-v„ uluiala aceluia∫i Dinescu, Ón septembrie 1990, c‚nd a avut Óndr„zneala s„ Ól dea afar„ din Uniunea Scriitorilor pe marele Eugen Barbu ∫i a vrut s„ m„ dea ∫i pe mine, dar ia-m„ de unde nu eram, fiindc„ nu figuram Ón nici o eviden˛„ a lor.
Repet, cu fruntea sus, Ón fa˛a Senatului din care fac parte — a∫ fi putut s„ nu o fac, dar respect prea mult aceast„ institu˛ie —, repet ceea ce au declarat ∫i generalii Ion Coman, Iulian Vlad, Aron Bordea: eu nu am fost colaborator al Securit„˛ii, nu am scris, Ón via˛a mea,
nici o not„ informativ„, nu am semnat nici un angajament, iar cel publicat Ón îZiua“ este o f„c„tur„ jenant„, denun˛at„ ulterior, cu p„rere de r„u, chiar de locotenent-colonelul Petre Pavel, care i-a p„c„lit pe îmicii terori∫ti“ de la îZiua“ ∫i le-a luat patru milioane lei. Era o sum„ de bani relativ mare, pe vremea aceea.
E greu de dobor‚t un om ca mine cu g„in„rii de genul acesta.
Dac„ eu a∫ fi f„cut ceea ce se pretinde, de ce nu se arat„ dovezile palpabile?! Iar venim cu etichete stupide, cu atacuri Ón hait„, cu fumigene ieftine care nu sperie pe nimeni, ∫i cu at‚t mai pu˛in pe un om ca mine!
Œnaintea alegerilor din anul 2000, c‚nd adversarii mei nu puteau b„nui c„ voi ajunge s„ disput finala, C.N.S.A.S. mi-a dat o confirmare public„ a faptului c„ nu am colaborat cu Securitatea.
Ast„zi, dup„ trei ani, acela∫i C.N.S.A.S. minte c„ nu ar fi ∫tiut de existen˛a dosarului meu, fiindc„ nu era la cartotec„, ci, aten˛ie, sub nasul tuturor, la sala de lectur„! Ca s„ vezi ce distra˛i au fost cei de la S.R.I. ∫i C.N.S.A.S.: nu trei zile, nu trei s„pt„m‚ni, nu trei luni, ci trei ani Óncheia˛i!
Toat„ lumea se v‚nzolea prin sala de lectur„ a S.R.I., dar nimeni nu lua Ón seam„ nu unul, nu dou„, nu nou„, ci nou„sprezece volume! Lucrurile sunt clare: a∫a dup„ cum am spus, acestea au fost selectate, periate, aranjate ∫i livrate de conducerea S.R.I., la ordinul politic al domnului Ion Iliescu.
Œn acela∫i timp, generalul Ionel Marin scotoce∫te prin arhiva Securit„˛ii, Ómpreun„ cu numero∫i colaboratori, unii fo∫ti K.G.B.-i∫ti ca ∫i el, timp de c‚te trei-patru ore pe zi, doar, doar va g„si ceva compromi˛„tor Ómpotriva mea, fiindc„ Ó∫i d„ ∫i el seama c„ ce au la ora actual„ nu m„ acuz„ c‚tu∫i de pu˛in, ci demonstreaz„ acte de curaj pe care nu le-a f„cut nimeni Ón Rom‚nia anilor ’80, indiferent c‚t de mult au min˛it adversarii mei literari. De pild„, depunerea carnetului meu de membru P.C.R., Ón iunie 1989, pe adresa lui Nicolae Ceau∫escu.
Da, eu sunt perfect de acord s„ se publice dosarul meu de Securitate care, repet, nu este de informator, ci de urm„rit, dar cu condi˛ia s„ se publice dosarele tuturor oamenilor politici, ziari∫tilor ∫i altor persoane publice. Atunci s„ vedem cine va avea curajul s„ mai ias„ Ón lume!
Este bine ca presa ∫i opinia public„ s„ ∫tie c„, Ón prezent, Ón arhiva Securit„˛ii, aflat„ Ón posesia S.R.I., lucreaz„ ca la furnale peste 100 de ofi˛eri, care fi∫eaz„ Óntreaga clas„ politic„ rom‚neasc„.
Mai mult dec‚t at‚t, vineri 31 octombrie anul curent, deci Ónainte de a pleca Ón China, Radu Timofte a dat un ordin prin care li se aduce la cuno∫tin˛„ tuturor ofi˛erilor c„ vor fi trecu˛i imediat Ón rezerv„, dac„ vor lua leg„tura cu vreun membru al Comisiei parlamentare de control al activit„˛ii S.R.I. ∫i, Ón general, din orice partid politic.
Pentru obedien˛a lui, domnul Radu Timofte este vizat de domnul Ion Iliescu ca un posibil succesor al domnului Adrian N„stase, Ón urm„toarele s„pt„m‚ni, la func˛ia de prim-ministru. Dac„ nu ∫tia˛i, v„ informez eu c„ se vehiculeaz„ ∫i aceste idei.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 145/20.XI.2003 Œnscenarea politic„ a lui Ion Iliescu ar fi fost incomplet„ dac„ nu ar fi fost sus˛inut„ ∫i de un puternic tir de artilerie din partea unor publica˛ii, posturi de radio ∫i de televiziune, exact Ón stilul lin∫ajului moral la care fusesem supus Óntre cele dou„ tururi de scrutin ale alegerilor preziden˛iale din anul 2000. Iar„∫i sunt v‚nat ca un criminal de r„zboi.
Efectul a fost Óns„ pe dos. M„ refer, bun„oar„, la emisiunile Ón direct pe care le-au realizat miercuri, 5 noiembrie, Radio Contact, Radio Total ∫i Europa FM, unde oamenii au sunat ∫i au Ónjurat ca la balamuc, lu‚ndu-mi mie ap„rarea, fiindc„ rom‚nii au sim˛it imediat lucr„tura politic„ ∫i, Ón definitiv, nu asta Ói intereseaz„ pe ei, ci iarna grea care se apropie, explozia pre˛urilor, ∫omajul.
Riscul la care se expune mass-media v‚ndut„ este acela de a-∫i pierde rapid cititorii ∫i audien˛a.
Aici, domnul Ion Iliescu iar nu are sim˛ul realit„˛ii. Dac„ nu a putut el s„ m„ distrug„ Ón 1995, c‚nd P.R.M. avea doar 5% ∫i dac„ nu a putut s„ m„ distrug„ nici Ón 2000, c‚nd a fugit de o confruntare televizat„ îca dracul de t„m‚ie“, atunci cum crede el c„ m„ poate reduce la t„cere sau elimina acum, la sf‚r∫itul anului 2003, c‚nd el are aproape 74 de ani, iar eu am 47% din preferin˛ele electoratului ∫i m„ sus˛ine un partid de 250.000 membri cu carnet?!
Dac„ nu Ól mai ajut„ memoria pe acest om, fac apel la distinsa lui so˛ie, care l-a Ónv„˛at de bine Ón via˛„! Stimat„ doamn„ Nina Iliescu, Óncerca˛i s„ v„ calma˛i so˛ul, fiindc„ este la o v‚rst„. ™tiu c„ face mai multe injec˛ii Ónt„ritoare pe zi ∫i lupta asta Óncr‚ncenat„ contra mea, a unui mare partid politic ∫i, mai nou, a Óntregului popor rom‚n, ar putea s„ Ói d„uneze provoc‚ndu-i diferite boli, cum ar fi: dambla, dalac, epistaxis, tricofi˛ie, buba m‚nzului, luxa˛ie de ∫old, erizipel, varicocel, deplasare de linguric„, devia˛ie de sept, ebola, enola gay — nu, c„ „sta-i avion — ∫i Ónc„ vreo c‚teva mii, pe care noi nu i le dorim, dimpotriv„, Ói ur„m s„n„tate ∫i o pensie lini∫tit„.
Œn ceea ce Ól prive∫te pe domnul Virgil Asztalos M„gureanu, cred c„ este sub demnitatea mea s„ Ói dau vreo importan˛„. A∫ vrea, totu∫i, s„ spun c„ se adevere∫te Ónc„ o dat„ proverbul care zice c„ ∫arpele, fie el ∫i cu ochelari, c‚nd Ól doare capul, iese la drumul mare. Care va s„ zic„, din 1967 ∫i p‚n„ acum, deci de 36 de ani de c‚nd m„ cunoa∫te, fostul meu coleg de facultate, care ne turna pe rupte la securitate ∫i a avut un rol malefic Ón reprimarea demonstra˛iilor studen˛e∫ti din decembrie 1968, n-a ∫tiut c„ eu a∫ fi f„cut poli˛ie politic„. De altfel, Ón februarie 1969 eu am fost anchetat la domiciliul meu timp de trei ore de doi ofi˛eri de securitate, pentru c„ am fost turna˛i cu to˛ii de colegul nostru de facultate Virgil Asztalos M„gureanu. N-a aflat asta nici Ón cei 7 ani c‚t timp a fost directorul S.R.I. ∫i st„p‚nul atotputernic al Arhivei Securit„˛ii, inclusiv al s„lii de lectur„, c‚nd mi-a v‚ndut efectiv, contra cinci tablouri ale pictorului Nicolae Dr„gu∫in o copie a celor dou„ volume ale dosarului meu, de om urm„rit de Securitate. Fulger„tor, el a aflat asta acum, c‚nd e pensionar ∫i nu mai reprezint„ nimic. Acest M„gureanu minte ca de obicei, afirm‚nd c„ 1995 eu i-a∫ fi cerut s„-mi dea un certificat de bun„ purtare, a∫a cum i-a dat lui Corneliu
Coposu. Dac„ el ∫tia c„ eu a∫ fi fost colaborator, atunci de ce nu mi-a dat un certificat de rea purtare? Cine l-a Ómpiedicat? Lucrurile au stat cu totul altfel ∫i oamenii pe mine m„ cred, nu pe un contrabandist de arme ∫i de petrol, care a realizat sute de milioane de dolari prin Ónc„lcarea embargoului din Iugoslavia. Œn prim„vara lui 1995, atunci c‚nd am negociat cu P.S.D.-ul c‚teva posturi de prefec˛i ∫i de secretari de stat, domnii Ion Iliescu ∫i Adrian N„stase au atribuit partidului nostru func˛ia de prefect al jude˛ului Constan˛a. Pentru aceast„ func˛ie important„, de prim gospodar al celui mai greu jude˛ din ˛ar„, noi l-am ales pe contraamiralul Ón rezerv„ Marcel Dragu, pe care l-am ∫i prezentat conducerii P.D.S.R. ∫i de altfel, sunt Ón sal„, aici, oameni care erau de fa˛„ la acea ∫edin˛„. Imediat, domnul M„gureanu a aflat, m-a invitat la el la birou, Ón sediul fostului CEPECA, unde la o cafea m-a implorat s„-i cedez lui postul respectiv. L-am Óntrebat pentru cine vrea treaba asta. Mi-a r„spuns c„ pentru un anume Balt„, nepotul lui Cico Dumitrescu. Am refuzat amuzat, replic‚ndu-i c„ individul e amestecat Ón afaceri dubioase. Apoi mi-a propus un c„pitan activ de S.R.I. sub acoperire ∫i chiar a pus m‚na pe telefonul operativ, pentru a suna la ∫efii acestuia din Constan˛a. L-am rugat s„ Ónchid„ telefonul. Treaba era limpede ca lumina zilei. M„gureanu dorea s„ acapareze func˛ia de prefect al jude˛ului Constan˛a, pentru a controla mafia din port, de pe litoral, de pe ∫antierele navale ∫i de la vam„. L-am refuzat categoric ∫i am plecat. Dup„ c‚teva zile, el s-a r„zbunat, livr‚nd ziarului îEvenimentul zilei“ ni∫te mizerii Ómpotriva mea. ™tiind c„ provin de la el, l-am sunat pe telefonul scurt de la Senat ∫i i-am cerut s„ dea o dezmin˛ire la zvonurile care circulau. N-a acceptat. Ca s„ m„ Ómbuneze, mi-a mai trimis prin ∫ofer ni∫te file din dosarul meu de urm„rire informativ„, peste care chipurile d„duse ulterior. Atunci am vorbit telefonic ∫i cu domnul Ion Iliescu ∫i l-am rugat s„-l ast‚mpere pe M„gureanu, pentru c„ primejduie∫te rela˛iile noastre de colaborare. Dup„ un an, Ón 1996, c„pitanul de S.R.I. Constantin Bucur l-a demascat public pe M„gureanu c„ f„cea poli˛ie politic„ ∫i ne imprima la telefon ∫i pe mine, ∫i pe Gheorghe Funar, ∫i pe al˛i politicieni din opozi˛ie, dar ∫i pe ziari∫tii incomozi. Printr-un concurs de Ómprejur„ri, Ón acela∫i an am intrat Ón posesia dosarului de c„pitan de securitate al lui M„gureanu, pe care eu nu l-am publicat, dar indirect l-am for˛at pe el s„ ∫i-l publice, tot Ón îEvenimentul zilei“, prin Ónc„lcarea legii. Œn august 1997, afl‚ndu-m„ Ón Valea Jiului de îZiua minerului“, m-am Ónt‚lnit cu noul pre∫edinte, domnul Emil Constantinescu, ∫i l-am informat cu martori c„ M„gureanu Ól Ónregistrase ilegal, cu camer„ video, pe parcursul a dou„ Ónt‚lniri pe care le avusese Ón vremea alegerilor. ™i astfel se face c„, de∫i Ón 1996 votase schimbarea, M„gureanu a fost sacrificat de Constantinescu ∫i dat afar„. Asta e tot. Cum o s„ m„ ierte un asemenea personaj ranchiunos, care ∫tie c„ din pricina mea ∫i-a terminat cariera? El, cel care a participat la executarea so˛ilor Ceau∫escu, el, care Ón drum spre T‚rgovi∫te, Ón elicopter, vomase tot timpul Óntr-o g„leat„, el, care dup„ aceea se l„uda c„ Ón Rom‚nia, mai presus de el nu e dec‚t Dumnezeu! Pe cei din P.D.S.R. vreau s„-i informez ∫i ce-a primit Ón schimb domnul M„gureanu:
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 145/20.XI.2003 promisiunea c„ va fi ori ∫eful serviciilor secrete, din nou, ori primul pe list„ la Senat pentru jude˛ul S„laj, din care este originar. V„d c„ se Óncheie timpul, a∫ fi vrut s„ mai vorbesc un minut pentru un scurt comunicat, pe care colegul nostru...
Deci vreau s„ v„ anun˛ c„ mai aveam c‚teva pagini, dar voi scurta declara˛ia mea politic„. Vreau s„ v„ anun˛ c„-i dau Ón judecat„ pe domnii Ion Iliescu, Ioan Talpe∫, Radu Timofte, Ionel Marin, Gheorghe Oni∫oru ∫i Virgil Asztalos M„gureanu ∫i voi cere fiec„ruia c‚te 5 miliarde lei daune morale, pe care-i voi folosi Ón scopuri filantropice. De asemenea, vreau s„ v„ spun c„ toate aceste ac˛iuni delirante se petrec, s„ nu uit„m, Óntr-o ˛ar„ ∫i Óntr-o vreme Ón care un tr„d„tor ca Ioan Mihai Pacepa a fost reabilitat oficial ∫i e prezentat ca un fel de erou na˛ional. Hai, c„ ne merit„m soarta! Œn ceea m„ prive∫te, dac„ a∫ fi fost colaboratorul Securit„˛ii, a∫a cum sunt eu, un om dintr-o bucat„ ∫i m„ ∫tie toat„ lumea care vrea s„ m„ ∫tie, a∫ fi recunoscut ∫i m-a∫ fi m‚ndrit cu asta. Securitatea a f„cut ∫i lucruri foarte bune Ón ˛ara asta. Nu m„ refer la securitatea criminal„ din anii ’50, care a distrus floarea o∫tirii ∫i intelectualit„˛ii rom‚ne. M„ refer la securitatea care a dejucat ni∫te planuri de sabotaj economic. Dar nu am fost. ™i apoi mai e ceva: Óntr-o ˛ar„ care a devenit un iarmaroc al spionilor ∫i se v‚nzolesc to˛i pe aici, Ón primul r‚nd agen˛ii ru∫i, agen˛ii K.G.B., printre care unii sunt chiar Ón func˛ii foarte importante, de ce nu-i demasc„ organismele statului pe agen˛ii str„ini, care au dus Rom‚nia pe culmile disper„rii? Asta este tot. V„ mul˛umesc c„ a˛i ascultat aceast„ m„rturisire a mea ∫i v„ informez c„ de c‚te ori se va mai agita aceast„ fals„ problem„, nu voi r„m‚ne dator nim„nui.
V„ mul˛umesc.
Despre restructurarea Guvernului, raportul precizeaz„, citez: îAu fost create ∫ase posturi de ministru delegat. Pozi˛ia de ministru delegat nu are o baz„ legal„ formal„ ∫i r„m‚ne de v„zut cum vor fi puse Ón practic„ atribu˛iile respective“. Dac„ baza legal„ lipse∫te pentru existen˛a lor, ne punem Ón mod serios problema acoperirii legale minimale a ac˛iunilor acestor importan˛i responsabili guvernamentali.
Despre revizuirea statutului func˛ionarului public, raportul precizeaz„, citez: îProgrese limitate au avut loc Ón domenii legate de remunera˛ie ∫i structura carierei. Implementarea legii este Ónc„ necesar„ pentru stabilirea procedurilor de promovare ∫i pentru a reduce natura discre˛ionar„ a procesului“. Natura discre˛ionar„ a procesului de promovare este cu siguran˛„ doar una din cauzele care genereaz„ exodul a mii ∫i mii de tineri rom‚ni, Ón care am investit cu to˛ii ∫i care pleac„, fiecare unde vede cu ochii. Sistemul salarial inconsistent despre care vorbe∫te raportul este un sistem adoptat Ón 2000 ∫i care este Ón continuare suspendat prin legile bugetare anuale. O bun„ parte din drepturile func˛ionarilor publici sunt Ón continuare am‚nate. V„ oferim ∫ansa la Legea bugetului pe 2004 s„ corecta˛i, Ón sf‚r∫it, acest lucru. Despre reforma Ón administra˛ie, proces decisiv Ón demersul integr„rii Rom‚niei Ón Uniunea European„ ∫i Ón Óncercarea ˛„rii noastre de a ac˛iona la nivelul administra˛iei locale pe principii moderne, eficiente,
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 145/20.XI.2003 raportul amendeaz„ drastic b‚lb‚ielile Guvernului, citez: îŒn ultimii trei ani s-a f„cut un transfer Óncet al responsabilit„˛ilor c„tre autorit„˛ile locale: asisten˛„ social„, s„n„tate, educa˛ie preuniversitar„, transport, serivicii de urgen˛„, utilit„˛i publice. Œns„ cadrul legislativ existent este neclar ∫i Rom‚niei Ói lipse∫te o strategie pentru managementul de descentralizare Óntr-un mod stabil ∫i transparent. Problema se datoreaz„ lipsei de consultare cu reprezentan˛ii autorit„˛ilor locale. Transferul competen˛elor c„tre autorit„˛ile locale nu a fost dublat cu un transfer adecvat al resurselor. Legisla˛ia care genereaz„ distribu˛ia bugetar„ c„tre autorit„˛ile locale duce lips„ de transparen˛„ ∫i d„ for˛„ de control consiliilor jude˛ene. Considerentele politice sunt deseori un factor major Ón deciderea aloc„rii fondurilor“.
Formula folosit„ Ón raport, ∫i anume aceea c„ transferarea responsabilit„˛ilor c„tre autorit„˛ile locale s-a f„cut Óncet, este nefericit„. Ea nu spune un adev„r simplu, un adev„r evident. Nu s-a transferat decizia de la administra˛ia central„ la cea local„. Primarii pl„tesc profesorii, dar nu-i angajeaz„. Primarii finan˛eaz„ ∫coli pe care le restructureaz„ func˛ionarii guvernamentali, primarii pl„tesc indemniza˛ii pentru persoane cu dizabilit„˛i decise de al˛ii, ∫i a∫a mai departe. Toate structurile asociative ale ale∫ilor locali sunt excesiv politizate. Ne Óntreb„m, pe bun„ dreptate, cu cine ar mai putea s„ mai negocieze Guvernul? Legisla˛ia care guverneaz„ transferurile de fonduri este caracterizat„ Ón raport ca fiind lipsit„ de transparen˛„ ∫i ca fiind cea care d„ for˛„ de control consiliilor jude˛ene. Ce expresie mai bun„ ∫i clar„ avem Ón realitate, pentru aceast„ apreciere, dec‚t cea pe care un studiu dat publicit„˛ii recent de Institutul de Politici Publice ni-l ofer„, ∫i anume o cifr„ care v„ va speria ∫i pe dumneavoastr„, cum ne-a speriat pe noi to˛i, anume aceea c„ Óntre 2000 ∫i 2003, c„tre P.S.D. au migrat nici mai mult, nici mai pu˛in, dec‚t un num„r de 897 de primari, dac„ ar fi s„ vorbim doar de primari. Procesul de alocare a fondurilor speciale este caracterizat de raportul de ˛ar„ ca fiind unul discre˛ionar. Noi credem c„ acest proces ar putea continua, dac„ nu amend„m consistent Legea bugetului pe 2004, pentru c„ ea permite Ón continuare o asemenea utilizare a fondurilor speciale ∫i dac„ nu ˛inem cu to˛ii cont de faptul c„ 2004 este anul de Ónchidere a capitolelor de negociere.
Despre corup˛ie se precizeaz„ c„ este un fenomen larg r„sp‚ndit ∫i c„ afecteaz„ societatea sub toate aspectele sale. Opozi˛ia parlamentar„, pe care v„ place s-o defini˛i ca fiind slab„, v-a dat nenum„rate ∫anse ∫i a tras la vreme toate semnalele de alarm„: mo˛iunile ∫i mo˛iunea de cenzur„ sunt doar dou„ exemple. Le-a˛i ratat pe toate. Conflictul de interese este apreciat din punct de vedere al naturii legii ca av‚nd o slab„ reglementare. Este ∫i el un exemplu c„ v-a˛i asumat r„spunderea pentru ni∫te legi slabe. Asuma˛i-v„ acum r„spunderea pentru consecin˛e! Raportul felicit„ Guvernul pentru Legea privind prevenirea ∫i combaterea violen˛ei Ón familie. V„ anun˛, stima˛i colegi, c„ au trecut aproape trei luni de la termenul de intrare Ón vigoare al legii. Guvernul n-a f„cut nimic, abia acum se g‚nde∫te s„ modifice
legea, pe care n-a aplicat-o la timp. Ce-ar trebui s„ facem, ca Parlament serios, unui Guvern care nu aplic„ legea?
Despre criteriile economice nu vreau s„ mai vorbesc. Formula prezentat„ Ón raport nu poate ascunde situa˛ia de fapt. Cele dou„ criterii nu sunt Óndeplinite ∫i nici nu cred s„ fie prea aproape ziua Óndeplinirii lor.
Situa˛ia celorlalte capitole de negocieri este prezentat„ Ón concluzii. Aici sunt utilizate, Ón general, primele propozi˛ii din fiecare capitol, cele referitoare la îunele progrese realizate“. Se omit r„m‚nerile Ón urm„ ∫i recomand„rile de fond f„cute Ón raport.
Situa˛ia general„ nu pare prea roz ∫i nu justific„ entuziasmul debordant al domnului Adrian N„stase: îmai avem multe de f„cut“. De altfel, toat„ presa rom‚neasc„ ∫i str„in„ au amendat optimismul excesiv al P.S.D. Dac„ textul raportului ar fi prezentat opiniei publice Ón integralitatea sa, sigur Guvernul ar recunoa∫te Ónt‚rzierea nepermis„ privind realizarea obiectivelor propuse. Raportul de ˛ar„ pe 2003 nu face dec‚t s„ atrag„ aten˛ia Executivului asupra problematicii ridicate ∫i nerezolvate de criteriile de aderare.
Trec‚nd ∫i peste aceast„ stare de fapt, cred c„ trebuie s„ atragem Ón mod serios aten˛ia Guvernului c„ aderarea se face prin negociere ∫i nu Ón genunchi. Œnt‚rzierile foarte mari Ón Óndeplinirea criteriilor de aderare au adus actualul Guvern Ón imposibilitatea practic„ de a negocia. Nu cred c„ este lipsit de interes s„ cerem negociatorilor no∫tri s„ raporteze Ón fa˛a Parlamentului ce propun ace∫tia, concret, structurilor europene, ce propun, concret, Ón negocierile cu partenerii europeni ∫i ce oferim noi Europei din valorile rom‚ne∫ti, din ceea ce am reu∫it s„ p„str„m autentic ∫i merit„ a fi promovat pe pia˛a european„.
Ministrul administra˛iei ∫i internelor, domnul Ioan Rus, Ón vizita sa f„cut„ la Bra∫ov, a constatat c„ aceast„ implicare este salvatoare ∫i a declarat c„ o sus˛ine. Declara˛ia ministrului a stricat planurile baronetului local P.S.D., care dorea ca administrarea s„ se fac„ de c„tre firmele lui.
Œn contradic˛ie total„ cu cele afirmate de Ioan Rus, pre∫edintele P.S.D. local a sus˛inut Ón mod public c„ aceast„ societate de administrare trebuie s„ aib„ o conducere privat„, iar consiliul jude˛ean ∫i cel local nu vor dec‚t s„ politizeze Óntreaga afacere.
Deputatul bra∫ovean Constantin Ni˛„, pre∫edintele P.S.D., a declarat c„ îs-a pornit gre∫it de la Ónceput, deoarece Guvernul ar fi trebuit s„ prevad„ Ón ordonan˛a privind privatizarea îRoman“ S.A cine face parte din ac˛ionariatul societ„˛ii de administrare ∫i Ón ce procente“.
Sindicatele bra∫ovene au sesizat faptul c„ la A.P.A.P.S. se preg„te∫te, Ón realitate, o ordonan˛„ prin care s„ se atribuie cel pu˛in 70% din capitalul social unor grupuri de firme agreate de A.P.A.P.S. Din acest grup fac parte membrii Asocia˛iei îPro Bra∫ov“, o organiza˛ie
100% pesedist„, care tinde s„ acapareze ∫i ce a mai r„mas din defuncta societate. Despre aceast„ strategie ∫tie ∫i prefectul Otilian Neagoe, care declar„ c„, citez: îOricum, aceast„ formul„ de administrare ar trebui s„ fie una de suprafa˛„, iar Ón spate s„ se afle tot capitalul privat“.
Actualmente s-a hot„r‚t ca ac˛ionariatul la societatea de administrare s„ fie urm„torul: consiliul jude˛ean, consiliul local ∫i sindicatele c‚te 30%, iar îPesaka Astana“ 70%. Reac˛ia pesedist„ mai are o explica˛ie. Cei din P.S.D. nu controleaz„ nici consiliul local, nici consiliul jude˛ean, nici sindicatele bra∫ovene, astfel Ónc‚t Ón˛elegerile din 2001 nu ar putea s„ se concretizeze. Conducerea uzinei îRoman“ S.A., care agreeaz„ implicarea administra˛iei publice Ón societatea de administrare a parcului industrial, a notificat A.P.A.P.S.-ul de nenum„rate ori de necesitatea Ónfiin˛„rii Ón parcul industrial a unei societ„˛i cu profil ambutisare-∫tan˛are pentru a prelua activitatea de colaborare cu S.C. îAutomobile Dacia“ Pite∫ti Ón privin˛a realiz„rii produsului Dacia X90. Œn caz contrar, aceast„ afacere se va pierde, ca multe altele de p‚n„ acum. Nu s-a primit nici un r„spuns.
Œntr-adev„r, se pare c„ a mai r„mas de furat Ón Rom‚nia, iar cei îspecializa˛i“ Ón acest domeniu au Ónceput s„ se organizeze ∫i s„ lucreze, din p„cate, m‚n„ Ón m‚n„ cu Guvernul. Atrag aten˛ia Ón mod public c„ dac„ acest scenariu de preluare prin decizia A.P.A.P.S. a conducerii societ„˛ii de administrare din parteneriatul public privat sus-men˛ionat va avea loc, se va putea demonstra cu u∫urin˛„ c„ adev„ra˛ii vinova˛i pentru distrugerea uzinei sunt tocmai aceia care se vor reg„si Ón calitate de investitori-beneficiari Ón viitoarea hot„r‚re de Guvern.
V„ mul˛umesc.
Œn primul r‚nd, vreau s„ relev aici faptul c„ raportul a fost perceput de noi to˛i, de c„tre opinia public„ intern„ ∫i interna˛ional„ ca un raport corect f„cut — ce-i drept! — de un observator neutru, dar care s-a dovedit ∫i de aceast„ dat„ obiectiv ∫i Ón plus, un foarte bun cunosc„tor al realit„˛ilor rom‚ne∫ti. Nici datele, nici analizele ∫i cu at‚t mai pu˛in concluziile raportului nu au fost puse sub semnul Óntreb„rii sau contestate, ceea ce spune foarte multe despre profesionalismul ∫i expertiza celor ce l-au conceput ∫i finalizat.
Raportul s-a dovedit a fi unul echilibrat, el reprezent‚nd, a∫a cum s-a subliniat, o adev„rat„ radiografie a st„rii na˛iunii rom‚ne Ón anul 2003 ∫i ar„t‚nd pe de o parte, at‚t lucrurile bune f„cute, dar ∫i neajunsurile sau angajamentele neonorate.
Raportul se constituie ∫i Óntr-un instrument efectiv de lucru, el ar„t‚ndu-∫i ∫i din acest punct de vedere utilitatea, eviden˛iind ∫i ceea ce trebuie Óntreprins Ón continuare pentru ca obiectivul ader„rii s„ devin„ realitate.
A∫a dup„ cum se prezint„ Ón raportul din acest an, el este cel mai bun ob˛inut de Rom‚nia p‚n„ Ón prezent ∫i aceasta se datoreaz„, Ón mod clar, progreselor reale pe care societatea rom‚neasc„ le-a ob˛inut Ón ace∫ti ultimi ani printr-un efort colectiv, conjugat.
Œn sf‚r∫it, o ultim„ caracteristic„ a acestui raport o reprezint„, cred, maniera lui constructiv„ de abordare, ceea ce spune mult despre schimbarea de percep˛ie a str„in„t„˛ii cu privire la seriozitatea angajamentelor noastre ∫i a credibilit„˛ii noastre, Ón general.
Stima˛i colegi, interesul enorm Ón jurul raportului atest„, dac„ vre˛i, faptul c„ popula˛ia este cu adev„rat preocupat„ de realizarea la termen a acestui obiectiv major — al nostru, al tuturor — integrarea Ón Uniunea European„. Aceasta vine s„ confirme, o dat„ Ón plus, juste˛ea acestui obiectiv de politic„ extern„ ∫i intern„ al Rom‚niei, op˛iunea puterii fiind concordant„ cu dorin˛a ∫i preocuparea popula˛iei, ceea ce d„ legitimitate acestui obiect, f„c‚nd din el un obiectiv na˛ional prioritar, el reprezent‚nd o expresie clar„ a ceea ce numim îinteres na˛ional“.
Aceasta Ónseamn„ c„ at‚t puterea, c‚t ∫i popula˛ia au con∫tientizat c„ singura modalitate, singura op˛iune de a moderniza Rom‚nia ∫i de a Ómbun„t„˛i via˛a rom‚nilor o reprezint„ integrarea Ón Uniunea European„.
Dac„ a∫a stau lucrurile, este, cred, cu totul contraproductiv s„ ne irosim for˛ele ∫i energiile Ón jocuri absolut m„runte, Ón a dezbate ceea ce a vrut s„ spun„ sau nu Comisia European„ cu privire la economia rom‚neasc„.
Chestiunile, din acest punct de vedere, sunt clare pentru noi to˛i ∫i atunci c‚nd vorbim de convergen˛a structurilor de produc˛ie, de convergen˛a veniturilor, de capacitatea de a face fa˛„ concuren˛ei sau de eficien˛a economiei rom‚ne∫ti din acest moment.
Miza acestui raport este cu totul alta, ∫i anume faptul c„ Rom‚nia se afl„ Ón preajma unei mari performan˛e: intrarea Ón Uniunea European„. Important este acum, stima˛i colegi, ce facem Ón continuare, pentru ca acest lucru s„ se ∫i Ónt‚mple Ón realitate, cu adev„rat.
Avem, oare, capacitatea, Ón ceea ce prive∫te acest obiectiv major al ˛„rii, s„ ne d„m m‚na, putere ∫i opozi˛ie, parteneri sociali, mass-media, societate civil„, cet„˛eni obi∫nui˛i ai Rom‚niei, pentru a urma o strategie comun„, politici comune, pentru realizarea a ceea ce ne-am propus? Putem fi, m„car Ón aceast„ privin˛„, la Ón„l˛imea a∫tept„rilor celor pe care Ói reprezent„m aici?
Iat„, stima˛i colegi, ce aduce cu sine acest raport: posibilitatea de a dovedi tuturor ∫i Ón primul r‚nd, nou„ Ón∫ine c„, Óntr-un moment politic prielnic al istoriei sale, aceast„ na˛iune dispune de resursele, de seriozitatea, de voin˛a politic„, de capacitatea de a-∫i f„uri ∫i urm„ri un obiectiv esen˛ial al devenirii sale.
Ar fi o dovad„ de maturitate politic„, de responsabilitate ∫i solidaritate, repet, Óntr-un moment conjunctural favorabil al istoriei acestei na˛iuni.
Stima˛i colegi, important este acum s„ putem fi, cu adev„rat, genera˛ia de oameni politici de care ˛ara are nevoie. Acesta ar putea fi momentul nostru de reu∫it„, al tuturor, al acestei clase politice, a∫a cum este ea, cu plusurile ∫i cu minusurile ei. Aceasta este ∫i, mai mult, aceasta devine acum adev„rata noastr„ misiune aici.
Este un moment pe care ˛ara Ól merit„, este un moment pe care rom‚nii l-au construit cu suferin˛„, cu efort, cu renun˛„ri. Nimeni ∫i nimic nu ne va ierta dac„ acest moment va fi ratat, c„ci el nu va fi ratat de c„tre putere sau de c„tre opozi˛ie, el va fi ratat de c„tre noi to˛i deopotriv„.
Iat„ de ce, stima˛i colegi, Grupul parlamentar al Partidului Social-Democrat v„ propune urm„toarele:
1. S„ Óncet„m politizarea acestei teme, s„ scoatem Ón afara luptei politice acest deziderat na˛ional, el fiind, prin importan˛a lui, mai presus de lupta politic„ Óntr-un an electoral;
Tot la capitolul îineficien˛„“ vom trece ∫i modul Ón care Guvernul acord„ ajutor popula˛iei. Este incredibil faptul c„, dac„ o persoan„ dep„∫e∫te ca venit mediu net pe membru de familie, un leu, nu mai prime∫te ajutor. Œn schimb, declara˛ia pe proprie r„spundere este f„cut„ pentru un an de zile, Ón condi˛iile Ón care, evident, toate categoriile de venituri se mi∫c„.
Deci eu, acum, Ón octombrie, deja am f„cut declara˛ia, sunt un cet„˛ean oarecare al Rom‚niei, am f„cut declara˛ia pe veniturile de ast„zi, dar uit„m faptul c„, Óncep‚nd cu 1 ianuarie intr„ Ón vigoare, de exemplu, Ordonan˛a Guvernului nr. 105/2003, care Ónseamn„ veniturile suplimentare pentru aloca˛iile de copii ∫i pentru ajutoarele familiilor monoparentale, care Ómbun„t„˛esc venitul, modific„ obligatoriu venitul la categoriile de baz„.
Œn fine, pot spune c„ lucrul cel mai bine ticluit de c„tre Guvern este ideea c„, Óntr-adev„r, ajut„m popula˛ia. Ceea ce nu spune deloc Guvernul e c„, de fapt, nu a f„cut nimic Ón materie.
Dac„ lu„m Ordonan˛a Guvernului nr. 81/ 2003, vom vedea c„, de fapt, a luat vechea Ordonan˛„ a Guvernului nr. 5/2003 ∫i i-a aplicat 17%, infla˛ia plus o a∫a-zis„ cre∫tere. Dar, dac„ ne uit„m pu˛in Ón spate, ne aducem aminte c„ pre˛urile la energie au crescut cu 17%, iar pre˛urile la gaze cu 24%. Aceste pre˛uri lovesc popula˛ia pe dubl„ direc˛ie. O lovesc at‚t Ón factura care Ói vine direct, c‚t ∫i Ón cascada pre˛urilor care se mi∫c„, ca urmare a major„rii factorilor de costuri la energie. Acest lucru se vede imediat Ón p‚ine, se vede Ón lapte, se vede Ón carne, se vede Ón toate produsele pe care popula˛ia le consum„.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 145/20.XI.2003 Iat„, deci, c„ populismul electoral nu are nici un fel de acoperire. Voi Óncerca, cu ocazia dezbaterii de la buget — acum timpul nu-mi permite —, s„ ar„t c„ fiecare capitol de asisten˛„ social„ Ón Rom‚nia este, de fapt, o fic˛iune, c„, de fapt, Óncercarea de a proteja popula˛ia cu ceea ce s-a numit îbuget electoral“ este un fals ∫i c„ Ón spatele bugetului electoral st„ un pom de cr„ciun Ón care cutiile de cadouri sunt goale.
V„ mul˛umesc.
O s„ v„ spun ce este Uniunea Scriitorilor din Moldova, pentru c„ am impresia c„ noi nu prea suntem edifica˛i asupra rostului ∫i rolului unei asemenea institu˛ii. Uniunea Scriitorilor din Moldova este autoarea, cel pu˛in,
coautoarea eliber„rii Republicii Moldova de sub jugul sovietic. Prin spirit, marii oameni ai acestei tragice p„r˛i de Rom‚nie, care este Basarabia, s-au eliberat ∫i au dat un chip vremelnic aspira˛iei lor fa˛„ de Moscova. Atunci c‚nd marii scriitori rom‚ni din Basarabia s-au a∫ezat sub tancuri, tancuri de ocupa˛ie soviectic„, s„ cear„ libertatea ˛„rii lor, ei nu cereau libertatea ˛„rii lor fa˛„ de Ferentari. C„ nu cartierul Ferentari ocupase ∫i trecuse prin sabie ∫i prin cultur„ chirilic„ Moldova de R„s„rit, ci Uniunea Sovietic„. Lucrurile acestea se uit„, ∫i domnul Voronin, ajuns pre∫edinte al Moldovei ∫i al celui de-al doilea stat rom‚nesc, reclam„ Ón toate felurile ∫i la toate institu˛iile interna˛ionale faptul c„ de la Bucure∫ti vin astfel de ve∫ti, c„ e vorba de al doilea stat rom‚nesc ∫i c„ e vorba despre sprijinul pe care cultura rom‚n„ Ól merit„. ™i atunci, ce m„suri ia domnul Voronin? Face o nou„ Uniune a Scriitorilor la Chi∫in„u. Aceast„ nou„ Uniune a Scriitorilor are menirea de a primi banii statului moldovean, Ón locul Uniunii Scriitorilor tradi˛ionale, condus„ de Mihai Cimpoi. Rareori, Ón istorie, un pre∫edinte de stat a atacat nominal ni∫te oameni de cultur„. Iat„, domnul Voronin nu are bunul sim˛ necesar de a nu se amesteca Ón aceste treburi. Œl atac„ pe Mihai Cimpoi ∫i Ól atac„ pe directorul publica˛iei îLiteratura ∫i arta“, cea mai bun„ publica˛ie literar„ rom‚neasc„, Nicolae Dabija.
Pentru noi, sigur, a contempla toate acestea este un spectacol, dar, a∫a cum am spus ∫i s„pt„m‚na trecut„, ∫i am mai spus-o ∫i Ón anii trecu˛i, la Chi∫in„u, acestea toate se pl„tesc cu via˛„, cu fragmente de via˛„ ∫i, uneori, cu vie˛i. Ne semnaleaz„ corespondentul Revistei îFlac„ra lui Adrian P„unescu la Chi∫in„u“, Nicolae Roibu, c„ Ón seara zilei de 1 noiembrie a fost atacat de indivizi necunoscu˛i Ón scara blocului Ón care locuie∫te ∫i, Ón urma agresiunii, s-a ales cu o contuzie cerebral„ grav„, fiind internat la Spitalul de neurologie ∫i neurochirurgie, numai pentru faptul c„ este corespondentul unei reviste de la Bucure∫ti, Ón care scrie ceea ce se Ónt‚mpl„ la Chi∫in„u.
Nicolae Roibu pune Ón leg„tur„ acest fapt cu atentatul cu bomb„ din ziua de 3 noiembrie asupra fostului pre∫edinte al Parlamentului Republicii Moldova, Nicolae Andronic, cu care domnul Roibu realizase Ón revista noastr„ un interviu legat de sfidarea justi˛iei de c„tre pre∫edintele Voronin.
Acestea toate nu mai sunt glume. Din p„cate, a∫a ca Ón teatrul elve˛ian, ca Ón teatrul lui Dürrenmatt, tot ce ne juc„m ajungem s„ tr„im ∫i serios. Ne juc„m de-a moartea ∫i apare moartea. Aceste ve∫ti de la Chi∫in„u ar trebui s„ ne pun„ Óntr-o condi˛ie de protest, ∫i eu Ón˛eleg atitudinea de bun-sim˛ ∫i de modera˛ie a autorit„˛ilor bucure∫tene, dar parc„ s-ar cuveni pu˛in mai mult„ fermitate. Parc„, fiind vorba, repet, de via˛a unor oameni ∫i de vie˛i ale unor oameni, parc„ s-ar cuveni s„ prelu„m ∫i din aceast„ perspectiv„ noi ini˛iativa. S„ juc„m cu albele. S„ nu l„s„m protestul fals ∫i aranjat de la Chi∫in„u s„ domine scena publicistic„ ∫i public„, iar noi s„ r„spundem din c‚nd Ón c‚nd. Dup„ ce c„, Ón aceast„ perioad„ istoric„, am t„cut asupra samavolniciei istorice de a ni se r„pi Basarabia ∫i Bucovina de Nord, pentru
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 145/20.XI.2003 respectul pe care Ól dator„m Óntocmirilor europene ∫i speran˛elor reg„sirii Ón Europa unit„, ajunge un pre∫edinte de stat samavolnic, domnul Voronin, s„ creeze institu˛ii Ómpotriva culturii rom‚ne. Aceast„ fapt„ este de neiertat ∫i eu cred c„ de la Bucure∫ti ar trebui s„ vin„ reac˛ii mai dure fa˛„ de acest om care plute∫te Ón vulgaritate ∫i care reac˛ioneaz„ ca ∫i c‚nd îMiori˛a“ ar fi Ón puterea fluierului s„u specific.
Uniunile de crea˛ie ∫i importan˛i oameni de cultur„ din Chi∫in„u, Mihai Cimpoi, Anatol Codru, Valeriu Matei, au declan∫at greva culturii din Basarabia. Principalele lor revendic„ri sunt: stoparea demol„rii culturii rom‚ne, crearea unor condi˛ii umane de munc„ Ón institu˛iile de cultur„ din Republica Moldova, protejarea patrimoniului cultural na˛ional ∫i demiterea ministrului culturii.
Pe 5 ∫i 6 octombrie a fost pichetat„ casa Guvernului ∫i a fost, de asemenea, pichetat„ zona Teatrului Na˛ional îMihai Eminescu“ din Chi∫in„u. Pe 19 noiembrie va fi organizat un mar∫ de protest.
A ataca Uniunea Sciitorilor de la Chi∫in„u pentru xenofobie ∫i pentru extremism, c‚nd aceast„ uniune a scriitorilor ap„r„ cultura rom‚n„, aceast„ cultur„ f„c‚ndu-se ∫i dincolo ∫i dincoace de Prut, este una dintre abera˛iile vremurilor noi. Dar e curios c„ domnul Voronin are cuv‚ntul Ónaintea noastr„. Noi aveam un tempo pe care ni-l d„ istoria. Œi ced„m domnului Voronin dreptul de a face analize culturale ∫i uneori ∫i literare. Iat„ ce spune acest pre∫edinte: îDatorit„ pasiunii pe care au f„cut-o liderii Uniunii Scriitorilor ∫i redactorul ziarului îLiteratura ∫i arta“ pentru activitatea politic„ sus˛inut„ generos prin recompense b„ne∫ti din fondurile speciale ale statului vecin, vechea Uniune s-a transformat Óntr-un partid politic extremist“.
Ru∫inea este, din p„cate, Ón momentul de fa˛„, mai puternic„ dec‚t protestul. Nu a∫ insista asupra acestui fapt, dac„, repet, el nu s-ar manifesta Ón pierderea de via˛„ ∫i, uneori, de vie˛i omene∫ti.
Œn aceast„ vreme vreau s„ fac urm„toarea precizare legat„ de ce se Ónt‚mpl„ la noi. ™eful Inspectoratului de cultur„ al jude˛ului Vrancea aloc„ un miliard de lei pentru construirea unui gard-fort„rea˛„ Ón jurul institu˛iei pe care o conduce, dar fresca din capela Bisericii Neamului Rom‚nesc, din cadrul Mausoleului Eroilor de la M„r„∫e∫ti, se pr„bu∫e∫te peste catafalcul generalului Eremia Grigorescu, din cauza infiltra˛iilor de ap„ ce au m„cinat Ón timp pere˛ii.
Œn urm„ cu doi ani, Mausoleul a fost vizitat de ministrul culturii care a promis c„ va aloca bani pentru stoparea degrad„rii edificiului, dar banii nu au sosit nici p‚n„ azi.
Tot Ón Vrancea, Ón scuarul Mausoleului de la Soveja, 6.000 de schelete ale eroilor zac sub ap„, iar peste catafalcul generalului Averescu de la M„r„∫e∫ti plou„.
Acestea toate nu sunt f„r„ leg„tur„ Óntre ele. Este momentul s„ ne trezim la o nou„ con∫tiin˛„ na˛ional„. Este momentul s„ relu„m speran˛a c„ vom juca, Ón sf‚r∫it, cu albele. Ne Ónghesuim aici Óntre noi, transform„m fiecare ocazie de disput„ Óntr-un r„zboi mondial care se pr„bu∫e∫te el Ónsu∫i Ón ridicol.
Am Ónc„ multe de spus, dar nu voi continua. Voi vorbi data viitoare ∫i despre ce c„r˛i apar Ón Rom‚nia, ce c„r˛i apar la Cluj cu sprijinul Ministerului Culturii de la Budapesta, voi vorbi ∫i despre ceea ce cred eu c„ este o mare eroare, ∫i anume desfiin˛area curselor de lung traseu, cum ar fi Bucure∫ti—Beijing ∫i Bucure∫ti—New York, tocmai Óntr-un moment Ón care politica Rom‚niei tinde s„ acopere toate aceste spa˛ii.
Dar voi Óncheia cu dou„ versuri geniale ale marelui poet care este Nicolae Dabija, unul dintre acei oameni de cultur„ din Moldova, fa˛„ de care trebuie s„ avem atitudinea fratern„, Ón˛eleg„toare ∫i solidar„ de a nu-i l„sa Ón gura tigrului, de a nu-i l„sa Ón gura ursului, de a nu-i l„sa Ón pr„pastia Ón care sunt Ómpin∫i. Avem o mare responsabilitate. Mama noastr„ nu ne-a l„sat numai nou„ averea pe care o administr„m ∫i o gestion„m. A l„sat-o tuturor fiilor ei. ™i Óntre fiii ei sunt ∫i basarabenii.
™i v„ spun versurile lui Dabija, pentru c„ sunt cele mai semnificative cu privire la felul cum v„d ei, cei mai Ón˛elep˛i ∫i mai inspira˛i dintre ei, nu am„r‚˛ii care se afl„ sub ap„sarea imperiului ∫i a metodelor lor specifice, cum v„d ei aceast„ ˛ar„ din care noi ar trebui s„ le d„m semnalele rena∫terii na˛ionale.
Zice Nicolae Dabija, Ón cele dou„ versuri, absolut geniale, ale sale, versuri care ar trebui s„ fie Ón toate abecedarele din locurile Ón care se vorbe∫te rom‚ne∫te: îDoru ni-i de dumneavoastr„ / Ca unui zid de o fereastr„“.
Din nefericire pentru domnia-sa ∫i din fericire pentru to˛i ceilal˛i cet„˛eni, bravura, atacurile ostile sau spectacolele zgomotoase nu pot ˛ine locul responsabilit„˛ii ∫i respectului fa˛„ de lege ∫i de interesele comunit„˛ii Ón slujba c„reia se afl„.
Av‚nd Ón vedere faptul c„, indiferent de ac˛iunile politicianului Traian B„sescu, Rom‚nia va finaliza Ón urm„torii ani procesul de aderare la Uniunea European„, m„ v„d obligat s„ dau un sfat tuturor cet„˛enilor Europei: p„zi˛i-v„ buzunarele, vine B„sescu!
Mul˛umesc.
— Legea pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Uniunea Po∫tal„ Universal„ privind organizarea celui de al 23-lea Congres Po∫tal Universal la Bucure∫ti, semnat la 20 iunie 2003;
— Legea pentru ratificarea Acordului anual de finan˛are 2003 dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Comisia Comunit„˛ilor Europene cu privire la Programul special de aderare pentru agricultur„ ∫i dezvoltare rural„ Ón Rom‚nia, semnat la Bruxelles, ∫i respectiv, la Bucure∫ti la 31 iulie 2003;
— Legea plantelor medicinale ∫i aromatice;
— Legea pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 43/2003 privind alocarea unor sume din bugetul Ministerului Agriculturii, P„durilor, Apelor ∫i Mediului pe anul 2003;
— Legea pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 81/2003 privind reevaluarea ∫i amortizarea activelor fixe aflate Ón patrimoniul institu˛iilor publice;
— Legea pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 82/2003 privind modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 128/1998 pentru reglementarea modului ∫i condi˛iilor de valorificare a bunurilor legal confiscate sau intrate, potrivit legii, Ón proprietatea privat„ a statului;
— Legea pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 70/2003 privind modificarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 108/2000 pentru aprobarea except„rii de la plata impozitului pe profit aferent veniturilor proprii ale Companiei Na˛ionale îAeroportul Interna˛ional Bucure∫ti — Otopeni“ — S.A., destinate acoperirii cheltuielilor de investi˛ii ∫i a avansului pentru modernizarea Aeroportului Interna˛ional Bucure∫ti — Otopeni ∫i a celor pentru rambursarea creditelor externe contractate, potrivit legii, cu aceast„ destina˛ie;
— Legea pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 79/2003 privind suspendarea pl„˛ii taxei pe valoarea ad„ugat„ la organele vamale pentru echipamentele din import destinate Ónzestr„rii Serviciului de Protec˛ie ∫i Paz„;
— Legea pentru modificarea ∫i completarea Legii bancare nr. 58/1998;
— Legea privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 80/2003 pentru acceptarea de c„tre Rom‚nia a Amendamentelor la Anexa Conven˛iei interna˛ionale pentru ocrotirea vie˛ii omene∫ti pe mare, 1974, amendat„, ∫i a Codului interna˛ional pentru
securitatea navelor ∫i facilit„˛ilor portuare, adoptate la Conferin˛a Organiza˛iei Maritime Interna˛ionale, la Londra, Ón perioada 9—13 decembrie 2002.
La punctul 4 pe ordinea de zi: aprobarea procedurii de urgen˛„ pentru dezbaterea ∫i adoptarea urm„toarelor proiecte de lege:
— proiectul Legii pentru modificarea unor dispozi˛ii ale Legii nr. 53/2003 — Codul Muncii, primit de la Guvern Ón 5 noiembrie 2003;
— proiectul Legii pentru scutirea de la plat„ a unor debite c„tre bugetul asigur„rilor sociale de stat, primit de la Guvern Ón 5 noiembrie 2003;
— proiectul Legii privind tratatele, primit de la Guvern Ón 5 noiembrie 2003.
Dac„ cu privire la aceste 3 proiecte de lege exist„ observa˛ii ale colegilor? Nu exist„ observa˛ii.
Dac„ toat„ Rom‚nia, to˛i pensionarii din Rom‚nia suport„ doar ceea ce poate Guvernul s„ fac„, adic„ indexare ∫i recorelare, de ce o anumit„ categorie social„, mic„ ∫i privilegiat„, poate s„ beneficieze de pensie de serviciu? Deci care este logica pentru care pentru magistra˛i, pentru ap„rare, pentru servicii interne ∫i acum, poftim, o nou„ categorie, for˛eaz„ poarta unor privilegii? Asta Ónseamn„ pensia de serviciu! Fiind cunoscut, Ónseamn„ c„, dincolo de pensia care se pl„te∫te din sistemul public de pensii, se beneficiaz„ de o pensie suportat„ de la bugetul de stat, 80% din valoarea ultimului salariu net ob˛inut.
Spun c„, dincolo de amendamente, dincolo de toate, e o problem„ la care va trebui s„ ne opunem. ™i va trebui s„ ne mai punem Ónc„ o problem„: c‚te categorii privilegiate vrem s„ avem Ón Rom‚nia? Cercet„torii, de exemplu, n-ar putea s„ aib„ ∫i ei statutul de categorie privilegiat„? Membrii Academiei, de exemplu, n-ar putea s„ fie ∫i ei categorie privilegiat„? Fo∫tii mini∫tri, Óntreb ∫i eu, ar putea s„ fie ∫i ei, c„ au ap„sat ∫i pe umerii lor r„spunderi, ∫i a∫a mai departe.
Deci iat„ c„ dac„ am f„cut o bre∫„, dac„ am creat un sistem de privilegii pentru o anumit„ categorie profesional„, aceast„ bre∫„ se Óntoarce Ómpotriva sistemului.
Œmi permit s„ citez, pentru o bun„ aducere aminte, c‚teva din principiile esen˛iale care stau la baza sistemului public de pensii Ón Rom‚nia: principiul egalit„˛ii e Ón art. 1 din lege; principiul solidarit„˛ii sociale, principiul obligativit„˛ii ∫i a∫a mai departe; nu Ón ultimul r‚nd, principiul contributivit„˛ii, domnule pre∫edinte, pentru c„ acum suntem Ón situa˛ia c„ ie∫im din contributivitate Ón pensie. Contributivitatea o recunoa∫tem doar Ón pensia din sistemul public, o abandon„m, uit„m de ea. Ne spune, domnul echivalent ambasador, c„ nu mai ∫tiu nici eu cum s„ vorbesc, secretar general, ne spune domnul c„ s-a re˛inut pensia suplimentar„, dar nu s-a echivalat Ón valut„ cu valoarea care era, ci la valoarea Ón lei.
P„rerea mea este c„ ar trebui totu∫i s„ clarific„m c‚teva lucruri, Ónainte de a discuta ∫i de a da gir c„ o nou„ categorie social„... Argumentul num„rului mic de beneficiari nu este un argument care s„ stea Ón picioare. Sunt prea mul˛i eminen˛i juri∫ti Ón jurul meu ca eu s„ accept ideea c„ fie ∫i unul, doi, cinci beneficiari, pentru d‚n∫ii facem o lege, Ón cazul de fa˛„, 200, ∫i se vor ad„uga pentru c„, pe parcursul dezbaterii legii, a proiectului de ordonan˛„, au mai venit amendamente ∫i pentru lucr„torii din comer˛ul exterior, so˛iile care ∫i-au Ónso˛it ambasadorii c‚nd au plecat la post ∫i ∫i-au f„cut contract de asigurare cu Casa ∫i a∫a mai departe. ™i din acest aspect este o Ónc„lcare a fondului pensiilor, pentru c„ pensia este un venit de Ónlocuire a veniturilor profesionale. A∫ vrea s„ Óntreb ∫i eu, cum st„ logica Ón cazul so˛iilor personalului diplomatic care se duce la post, Óncheie contract cu Casa ∫i apoi beneficiaz„ de privilegiile pe care le pune la dispozi˛ie Ordonan˛a nr. 36/2003?
P„rerea mea este c„ sunt prea multe Ónc„lc„ri de principii, de reguli, de norme, mai ales pentru un Guvern social-democrat, cum v„ defini˛i Ón mod permanent, ca s„ crea˛i privilegii pentru o categorie aparte, indiferent c‚t de mult respect„m munca acestor diploma˛i. Nu cred c„ respectul pentru munc„ oblig„ la o lege de privilegii ∫i de favoruri.
Eu voi solicita unui num„r c‚t mai mare de colegi s„ voteze Ómpotriva acestui proiect.
Cu privire la pensia suplimentar„, a∫ vrea s„ fac precizarea c„, dintr-o eroare grosolan„, ani de zile, Ministerul Afacerilor Externe a re˛inut din indemniza˛iile Ón valut„ 3% ∫i l-a virat la pensia suplimentar„, ceea ce reprezenta fa˛„ de salariile din carnetele lor de munc„ o sum„ de 10, de 20, de 30 de ori mai mare, pensiile suplimentare fiindu-le calculate Óns„ pe acela∫i principiu ca ∫i cele ale persoanelor care lucrau Ón central„. A fost o nedreptate pe care aceast„ lege Ó∫i propune s-o corecteze ∫i cred eu c„, dac„ mai sunt Óntreb„ri, ele ar trebui s„ primeasc„ r„spunsurile pe care eu le-am men˛ionat.
V„ mul˛umesc mult.
1968, vi-l readuc Ón memorie, c‚nd Rom‚nia este singura ˛ar„ care nu se al„tur„ trupelor Tratatului de la Var∫ovia pentru invadarea Cehoslovaciei. Acest lucru a fost preg„tit ∫i de ∫coala de diploma˛ie rom‚neasc„.
V„ readuc Ón memorie anii 1968—1969, c‚nd, pentru prima oar„, un rom‚n s-a aflat la conducerea, la pre∫edin˛ia unei sesiuni a Organiza˛iei Na˛iunilor Unite. Este vorba de Corneliu M„nescu, primul rom‚n pre∫edinte al unei sesiuni O.N.U.
V„ readuc Ón memorie, stimate colege ∫i stima˛i colegi, anii 1973—1975, perioada de preg„tire a ceea ce s-a numit, ulterior, îProcesul C.S.C.E.“ Poate c„ dumneavoastr„ v„ mai aminti˛i acest proces, ce a Ónsemnat el pentru Europa, pentru Óntreaga lume.
V„ readuc Ón memorie multe lucruri pe care diploma˛ia rom‚neasc„ din acei ani le-a introdus ca reguli procedurale ale îProcesului C.S.C.E.“. Regula consensului, stimate colege ∫i stima˛i colegi, este o regul„ introdus„ de diploma˛ia rom‚neasc„. Ea a fost preluat„, dup„ aceea, la toate conferin˛ele interna˛ionale din lume.
V„ readuc Ón memorie contribu˛ia extrem de important„ a diploma˛ilor rom‚ni din acea perioad„: Valentin Lipatti, Corneliu Bogdan, Mircea Mali˛a, Constantin Ene, Constantin Vlad, Ion Datcu, Mircea Nicolaescu, domnul ambasador Ioan Diaconu, pe care Ól ave˛i aici, la pupitru, ∫i mul˛i al˛ii, care au dat str„lucire diploma˛iei rom‚ne∫ti ∫i îProcesului C.S.C.E.“ Ón Europa.
V„ aduc Ón memorie, stimate colege ∫i stima˛i colegi, perioada anilor 1975—1989, c‚nd acest proces a continuat cu reuniuni extrem de bune, de pertinente, ca cele de la Madrid, de la Belgrad, de la Berna, de la Moscova, chiar. Nu trebuie uitat acest proces, care a contribuit la situa˛ia noastr„ de ast„zi ∫i a Europei de ast„zi.
V„ readuc Ón memorie, stimate colege ∫i stima˛i colegi, anul 1993, c‚nd diploma˛ia rom‚neasc„ a contribuit din plin la intrarea ˛„rii Ón Consiliul Europei. Am aniversat, Ón aceste s„pt„m‚ni, 10 ani de la acel eveniment important pentru Rom‚nia, pentru istoria acestei na˛iuni.
V„ readuc Ón memorie, stimate colege ∫i stima˛i colegi, anul 2001, cu vizele Schengen. Este rodul diploma˛iei rom‚ne∫ti, acest an ∫i posibilitatea ca rom‚nii s„ poat„ circula liber Ón Europa.
V„ readuc Ón memorie acela∫i an, 2001, Ón care Rom‚nia a de˛inut, concomitent, pre∫edin˛ia O.S.C.E., prin ministrul de externe, Mircea Geoan„, ∫i pre∫edin˛ia Adun„rii Parlamentare O.S.C.E., prin fostul ministru de externe, Adrian Severin.
V„ aduc Ón memorie, stimate colege ∫i stima˛i colegi, anul acesta, 2003, cu reuniunea de la Praga, Ón care Rom‚nia a fost invitat„ s„ intre Ón N.A.T.O., lucru care se va Ónt‚mpla anul viitor, moment pentru care diploma˛ia rom‚neasc„ a contribuit din plin, al„turi de multe alte for˛e politice din ˛ar„, Óntre care ∫i Parlamentul Rom‚niei.
Sper s„ ne aducem aminte cu bucurie c„ anul 2004 va Ónsemna Óncheierea negocierilor cu Uniunea European„ ∫i posibilitatea de a Óncheia un acord cu Uniunea European„, astfel Ónc‚t anul 2007 s„ ne g„seasc„ integra˛i Ón aceast„ uniune.
Iat„, stimate colege ∫i stima˛i colegi, o perioad„ de 50 de ani Ón care diploma˛ia rom‚neasc„ a jucat un rol esen˛ial Ón devenirea acestei na˛iuni. La toate aceste evenimente majore, diploma˛ia rom‚neasc„ ∫i-a adus contribu˛ia, chiar Ón condi˛ii complexe, le numim noi ast„zi.
Ace∫ti colegi ai no∫tri au slujit ceea ce spuneam, ∫i anume interesul na˛ional. ™i iat„ c„ am g„sit posibilit„˛ii pentru alte categorii, spuneau aici colegii, pentru reprezentan˛ii sistemului de constr‚ngere al statului, respectiv, poli˛i∫ti, militari, magistra˛i, am g„sit fondurile necesare pentru a le satisface o chestiune de decen˛„, o pensie decent„ dup„ o via˛„ de munc„. ™i iat„ c„ sunt voci care spun c„, pentru aceast„ categorie, deci pentru cei care au f„cut ceea ce au f„cut pentru Rom‚nia, de-a lungul acestor 50 de ani, ∫i v-am citat pe unii dintre ei, nu mai g„sim pentru 250 de membri ai corpului diplomatic, care stau cu o pensie de dou„, trei milioane de lei, nu mai g„sim fonduri, de∫i, cum ne spunea colega noastr„, Simona Marinescu, ∫i-au pl„tit cu v‚rf ∫i Óndesat aceast„ pensie. Ba, din gre∫eala unora de aici ∫i a altora, care nu sunt aici, au pl„tit, realmente, cu v‚rf ∫i Óndesat. Nu mai g„sim, Ón acest moment, ni∫te fonduri pentru a interveni ∫i a corecta aceast„ chestiune. Am g„sit, Óns„, fonduri, stimate colege ∫i stima˛i colegi, pentru alte categorii, pentru sportivii merituo∫i ai acestei ˛„ri, am g„sit posibilitatea de a le acorda o pensie viager„, un lucru foarte frumos ∫i pe deplin meritat. Am g„sit posibilitatea, Ómi va spune colegul nostru, domnul senator Adrian P„unescu, doar pe h‚rtie deocamdat„, pentru reprezentan˛ii de frunte ai ∫tiin˛ei, ai culturii, ai artei — nu? — din Rom‚nia, am g„sit posibilitatea unei indemniza˛ii de merit ∫i nu g„sim — repet — pentru 200 de diploma˛i rom‚ni, care au contribuit la evenimentele majore ale acestei ˛„ri, nu g„sim fonduri pentru a le face o pensie decent„. Cred c„ gre∫im, stimate colege ∫i stima˛i colegi. Iat„ de ce eu v„ invit ∫i rog colegii din Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat, ca ∫i pe ceilal˛i colegi, s„ fie de acord cu acest proiect de lege.
V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 145/20.XI.2003 ## **Domnul Radu Alexandru Feldman**
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 145/20.XI.2003 Dac„ nu ar fi vorbit domnul Radu F. Alexandru, l-a∫ fi contrazis eu pe domnul vicepre∫edinte Dan-Mircea Popescu, pentru acea parte care a ignorat politicul, pentru c„, evident, nici o diploma˛ie din lume nu poate face nimic, dac„ nu exist„ voin˛a politic„, a∫a cum nici un mecanism nu merge, dac„ nu are Ón el curent electric.
Voin˛a politic„ a fost s„ avem o diploma˛ie excep˛ional„, pentru a supravie˛ui, fie ∫i pentru a supravie˛ui puterea din Bucure∫ti acelui timp. Am fost obliga˛i s„ fim geniali ∫i politicienii de la Bucure∫ti s-au Ónso˛it cu mari diploma˛i, este evident. ™i nu a∫ trece peste figura lui Corneliu M„nescu rolul ∫i rostul marelui b„rbat ™tefan Andrei, al lui George Macovescu, al lui Corneliu Bogdan, ulterior, Corneliu M„nescu, pe care l-a˛i citat, adic„ s„ fim corec˛i Ón aceast„ analiz„ care totu∫i, de∫i se desf„∫oar„ Óntre noi, are ∫i un perete c„tre istorie.
De aceea cred c„ este important s„-i onor„m pe diploma˛ii rom‚ni ∫i cred c„ este un fapt pozitiv s„ facem acele excep˛ii care s„ ajute ∫i regula s„ se Ónal˛e la rangul excep˛iei.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 145/20.XI.2003 Tratatului de ˛ar„ cu Federa˛ia Rus„, atunci discu˛iile s-au prelungit de o manier„ foarte interesant„, este adev„rat, pe alocuri, ∫i nu am putut, dar cred c„ subiectul poate fi prezentat colegilor din Senat ∫i acum. Ne-am lini∫tit Ón cea mai mare m„sur„ cu privire la intrarea Ón N.A.T.O., cu privire la intrarea Ón Uniunea European„, ∫i viitorul ni se pare Ón cu totul alt„ lumin„ acum, dec‚t Ól aveam Ón iunie 2001, mai ales dup„ discu˛ia cu oaspetele nostru parlamentar. Este Óntr-o m„sur„ cov‚r∫itoare rezultatul diploma˛iei, muncii diploma˛ilor rom‚ni din ultimii ani, cu prec„dere de dup„ anul 2000, Óntr-un climat european ∫i planetar dominat de incertitudine ∫i de riscuri cu adev„rat la scar„ planetar„.
Vreau s„ spun c„ Ón continuare, membrii personalului diplomatic ∫i consular din Rom‚nia, c‚nd sunt Ón misiune Ón str„in„tate, tr„iesc Ón condi˛ii incomparabil mai proaste dec‚t omologii lor, inclusiv din ˛„rile care au Ómp„rt„∫it aceea∫i istorie recent„ cu Rom‚nia. Vreau s„ le spun colegilor din Senat un singur am„nunt: faptul c„ ei nu au pl„tite asigur„ri de s„n„tate, c„ sunt pu∫i Ón foarte multe cazuri, atunci c‚nd se Ómboln„vesc, Ón situa˛ii cu adev„rat Ónjositoare Ón ˛„rile Ón care reprezint„ Rom‚nia, ∫i aceasta la func˛ii Óncep‚nd de la portar, p‚n„ la consul sau ambasador. Dar pentru rezultatele pe care le aduc ace∫ti oameni, pentru munca plin„ de abnega˛ie pe care o fac Ón aceste condi˛ii, cred c„ nu trebuie s„ ezit„m s„ le d„m statutul de privilegiu, la o scar„ at‚t de mic„, Óntruc‚t este vorba numai de dou„ sute sau dou„ sute cincizeci de oameni.
V„ mul˛umesc.
Asocia˛ia Armatorilor ∫i Operatorilor Portuari a solicitat din partea Guvernului sprijin pentru a acoperi o parte din pierderile financiare rezultate Ón urma sc„derii apelor Dun„rii, astfel Ónc‚t s„-∫i poat„ continua activitatea.
V„ rog, domnule ministru, s„ ne informa˛i care este cauza pentru care solicit„rile Asocia˛iei nu au fost acceptate ∫i care este strategia ministerului dumneavoastr„ pentru a sus˛ine naviga˛ia fluvial„ at‚t de dezvoltat„ Ón celelalte ˛„ri din Europa?
V„ mul˛umesc. Interpelarea o adresez la interpel„ri.
Oare este posibil, domnule ministru, ca, printr-un orgoliu de partid ∫i prin func˛ia pe care o de˛ine un viceprimar, s„ dispun„ dup„ bunul plac de munca de 14, respectiv, 18 ani a unor oameni care au alt crez politic dec‚t cel al domnului viceprimar?
V„ rog, domnule ministru, s„ dispune˛i verificarea ∫i luarea m„surilor legale privind aspectul prezentat ∫i nu ar fi r„u dac„ aceast„ verificare ar fi f„cut„ ∫i Ón alte compartimente de activitate ale prim„riei, cum ar fi: urbanismul, fondul funciar, concesion„ri terenuri, autoriza˛ii construc˛ii, cantina de ajutor social, activitatea celor de la punctul de lucru Trei Coline ∫i altele.
V„ mul˛umesc. A∫tept r„spuns scris ∫i oral.
Domnule pre∫edinte, dac„-mi permite˛i, conform regulamentului, mai am ∫i eu o Óntrebare scurt„.
Interpelarea mea porne∫te de la faptul c„ am fost sesizat c„, Ón numeroase jude˛e, aceste sume au fost acordate pe criterii politice.
V„ mul˛umesc.
Vreau s„ v„ pun o Óntrebare, doamna ministru ∫i v-a∫ ruga... pentru c„ voi ˛ine cont de r„spunsul dumneavoastr„ Ón ac˛iunea pe care o voi Óntreprinde Ón continuare. Ce Ónseamn„ îinterven˛ie Ón ancheta domnului Pop“?
Din ∫tiin˛a mea ∫i din consultarea colegilor, asta Ónseamn„ c„ am luat un contact cu o persoan„ implicat„ Ón anchet„, un magistrat, c„ am Óncercat s„-i influen˛ez opinia, c„ am luat leg„tura cu martori ∫i am Óncercat s„ le influen˛ez opinia sau am creat probe mincinoase, cu care s„ duc Ón confuzie ancheta.
Deci eu, care nu sunt... de profesie, sunt inginer...
Catedra de educa˛ie tehnologic„ de la ™coala nr. 1 Motru, r„mas„ vacant„, a fost ocupat„ la concursul na˛ional unic din data de 16 iulie 2003 de un cadru didactic calificat, care Óndepline∫te condi˛iile de studii pentru a preda disciplina respectiv„, Ón conformitate cu prevederile legale Ón vigoare.
Men˛ion„m faptul c„, Ón conformitate cu prevederile adresei ministerului nr. 32383/2003, citez: îMai∫trii instructori men˛inu˛i ca titulari prin Ordinul ministrului educa˛iei na˛ionale nr. 5360/2000, care predau educa˛ie tehnologic„ la clasele V—VIII, vor putea s„ fie considera˛i titulari ca mai∫tri, cu norm„ didactic„ de 24 de ore s„pt„m‚nal, dac„ p‚n„ la 1 octombrie 2003 vor face dovada Ónscrierii Óntr-o form„ de Ónv„˛„m‚nt superior, cursuri de scurt„ sau lung„ durat„“.
Doamna Constantinescu a prezentat adeverin˛a nr. 66/14.05.2003, eliberat„ de Universitatea Liber„ Interna˛ional„ din Moldova, care, conform adresei nr. 37107/7.XI.2003 a Centrului Na˛ional de Recunoa∫tere
∫i Echivalare a Diplomelor din cadrul ministerului, înu este valabil„ ∫i nu poate fi luat„ Ón considerare“.
Œn concluzie, consider„m c„ transferarea doamnei Constantinescu a fost corect„ ∫i legal„, Ón conformitate cu legisla˛ia Ón vigoare.
Mi-a∫ Óng„dui, dac„ Ómi permite˛i, domnule senator, s„ completez cu c‚teva lucruri care sunt cuprinse Ón adresa C.N.R.E.D., pentru a nu l„sa ca o simpl„ propozi˛ie s„ acopere ni∫te lucruri care, poate, nu sunt cunoscute.
Autorizarea de c„tre Consiliul Na˛ional de Evaluare Academic„ ∫i Acreditare a oric„rei activit„˛i de Ónv„˛„m‚nt superior este obligatorie, Ón conformitate cu prevederile legale Ón vigoare.
Œntruc‚t Universitatea Liber„ Interna˛ional„ din Moldova nu de˛ine o astfel de autoriza˛ie, adeverin˛a emis„ de c„tre a∫a-zisul Centru de orientare ∫i selec˛ie pentru studii, din T‚rgu-Jiu, nu este valabil„ ∫i nu poate fi luat„ Ón considerare.
De asemenea, v„ spun c„ vom semnala Consiliul Na˛ional de Evaluare ∫i vom vedea Ón ce condi˛ii la T‚rgu-Jiu func˛ioneaz„ o astfel de structur„ care, de fapt, Ónseamn„ o extrateritorialitate pe teritoriul Rom‚niei a unei universit„˛i din afar„. ™i asta nu ar fi important, dar important este c„ lucreaz„ f„r„ s„ aib„ documentele legale Ón vigoare.
Practic, pentru doamna Constantinescu, acea adeverin˛„ nu constituie Óndeplinirea condi˛iei pe care am men˛ionat-o conform metodologiei ∫i, din acest motiv, probabil, d‚nsa este nemul˛umit„ ∫i v-a deranjat pe dumneavoastr„.
V„ mul˛umesc.
Prin promvoarea acestei ordonan˛e s-a urm„rit revigorarea clasei de mijloc a produc„torilor agricoli, pentru ob˛inerea de produc˛ii bune, cu posibilit„˛i de valorificare pe pie˛ele agroalimentare.
Totodat„, aceasta vine Ón Ónt‚mpinarea legisla˛iei europene, care acord„ sprijin produc„torilor agricoli pe suprafe˛e de teren cultivate.
De asemenea, to˛i produc„torii agricoli beneficiaz„, Ón anul agricol 2003—2004, de semin˛e certificate oficial la un pre˛ subven˛ionat, Ón conformitate cu prevederile Hot„r‚rii Guvernului nr. 817/2003.
Subven˛ia de 2 milioane lei pe hectar nu s-a acordat societ„˛ilor comerciale, Óntruc‚t acestea beneficiaz„ de alte forme de sprijin financiar, conform prevederilor Legii creditului agricol nr. 150/2003 ∫i a Ordonan˛ei de urgen˛„ nr. 108/2001 privind exploata˛iile agricole aprobate prin Legea nr. 166/2002.
V„ mul˛umesc.