Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·15 februarie 2002
other · informare
™tefan Baban
Discurs
## Domnule pre∫edinte, Domnilor colegi,
Intervenþia mea de ast„zi se nume∫te: îRepublica Moldova, supus„ din nou Óncerc„rilor istoriei“.
Œn ultimele zile, situaþia din þara vecin„, Republica Moldova, a devenit din ce Ón ce mai dramatic„ ∫i exploziv„. Puterea de la Chi∫in„u Óncearc„, ∫i se pare c„ va reu∫i, s„ distrag„ atenþia populaþiei aflate Ón necazuri ∫i lipsuri prin declan∫area ∫i perpetuarea unei situaþii limit„: introducerea obligativit„þii studierii limbii ruse Ón ∫colile din Basarabia Ónc„ din ciclul primar.
Ceea ce probabil nu se ∫tie sau a uitat Guvernul actual al Republicii Moldova este faptul c„ istoria consemneaz„ existenþa acestui teritoriu cu populaþie vorbitoare de limb„ rom‚n„ Ónc„ de pe timpul lui ™tefan cel Mare, Ón timp ce literatura, prin poezia îDoina“ a lui Eminescu, consfinþe∫te graniþele Rom‚niei, graniþe care cuprindeau ∫i acest p„m‚nt.
Nu vreau s„ se cread„ c„ prin aceste afirmaþii doresc s„ evidenþiez caracterul expansionist, care nici m„car nu exist„, al Rom‚niei, a∫a cum a fost prezentat de Guvernul de la Chi∫in„u, ci s„ le aduc aminte actualilor politicieni de peste Prut c„ existenþa Republicii Moldova – sau a Basarabiei – nu Óncepe cu anul 1940, c‚nd þara a fost Ónglobat„ Ón fosta Uniune Sovietic„.
Argumentele puterii de la Chi∫in„u pentru introducerea obligativit„þii limbii ruse se refer„ la existenþa populaþiei rusofone, ca majoritar„, conform recens„m‚ntului din anul 1989, precum ∫i la voinþa poporului, av‚nd Ón vedere c„ au fost propulsaþi la putere la alegerile din anul 2000.
Aceste argumente nu au nici o susþinere, deoarece recens„m‚ntul din ’89 a avut loc Ón Republica Moldova care era Ón componenþa fostei Uniuni Sovietice, deci, automat, populaþia era Ónregistrat„ ca rusofon„.
Venirea comuni∫tilor la putere Ón anul 2000 nu s-a datorat dec‚t sancþion„rii fostei puteri pentru lipsurile ∫i s„r„cia Ón care Republica Moldova tr„ie∫te, comparativ cu perioada c‚t s-a aflat Ónglobat„ Ón Uniunea Sovietic„.
Ceea ce se petrece dincolo de Prut Ón aceste zile este halucinant. Profesori de aceea∫i naþionalitate dar de etnii diferite, moldoveneasc„ ∫i rusofon„, Ón loc s„ le inspire elevilor sentimente de pace, prietenie ∫i fraternitate, au ajuns s„ nu-∫i mai vorbeasc„, s„ discute Ón grupuri separate ∫i s„ le cear„ elevilor s„ boicoteze cursurile ∫colare. Acest fenomen se propag„ ca o und„ de ∫oc ∫i asupra elevilor ∫i p„rinþilor acestora, dar ∫i Ón structurile administraþiilor locale ∫i teritoriale din Moldova. Dovada concludent„ o reprezint„ recenta Ónfiinþare a raioanelor, din structura comunist„, ∫i desfiinþarea judeþelor, dup„ o perioad„ de cel puþin 12 ani de democraþie, ceea ce va duce la un haos administrativ, fapt ce nu va putea fi invocat de Guvernul de la Chi∫in„u dec‚t ca o victorie a politicii sale economice ∫i sociale faþ„ de predecesorii s„i.
Scoaterea Ón afara legii a partidului condus de Iurie Ro∫ca reprezint„ un act de la∫itate a unei majorit„þi parlamentare asupra unei minorit„þi parlamentare, care, Ón momentul respectiv, lipsea de la acea discuþie, ceea ce ne determin„ s„ credem c„ rapiditatea cu care s-a acþionat se datoreaz„ faptului c„ ∫i puterea de la Chi∫in„u, Ón forul s„u interior, este convins„ c„ actul politic respectiv este infantil, nedemn ∫i neconving„tor at‚t pentru populaþia þ„rii, c‚t ∫i pentru exterior, dovad„ c„ reprezentaþii Uniunii Europene au refuzat s„ mai monitorizeze aceast„ þar„.